Asociaţia Learning by

Teaching

Simțul văzului
Materiale
1. carton; 2. linie; 3. creioane colorate/ hârtie colorată; 4. scobitoare; 5. compas; 6. foarfecă;

Etape
1. Se trasează un cerc cu ajutorul compasului și se împarte în 7 părți egale.
2. Secțiunile vor fi colorate în culorile curcubeului (roșu, portocaliu, galben, verde,
albastru, indigo și violet).
3. Se fixează scobitoarea în mijloc și se rotește discul.
Observații
1. Dacă se rotește foarte rapid discul culorile se mixează mai bine și se va observa un disc
alb.
2. Dacă discul este împărțit în 6 secțiuni egale colorate în câte două culori de bază când
este învârtit se obține o culoare secundară (de exemplu: dacă discul este colorat în galben și
albastru se va observa formarea culorii verzi când discul este rotit).

Notă de curs
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
 Asociaţia Learning by
Teaching

Simțul tactil
Materiale
1. 6 baloane; 2. semințe, făina, apa, bile, boabe de cafea/strugure, pietre; 3. imagini cu
materialele de la punctul 2.

Etape
1. Se împarte materialele și baloanele.
2. Fiecare copil umple 2-3 baloane cu diverse obiecte.
3. Pe rând fiecare primește cate un balon și trebuie să identifice conținutul pipăind.

Observații
1. Cum putem introduce bilele, pietrele/ boabele de cafea/ malaiul/ faina în baloane? Pot
singur?
2. Fiecare copil este invitat sa extraga câte un balon și sa descrie conținutul, iar apoi să caute
imaginea aferentă.
3. Fiecare va încerca să identifice obiectele pe baza descrierilor realizate de către colegi

Notă de curs
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________

2
 Asociaţia Learning by
Teaching

Simțul echilibrului
Materiale
1. o coală de carton pentru desenarea robotului; 2 monede identice; 3. bandă adezivă;
4. creion

Etape
1. Se realizează un robot cu mâini și picioare egale.
2. Acestuia i se va căuta punctul de echilibru pe verticală și pe orizontală.
3. Se va observa că pentru găsirea unui punct de echilibru pe verticală este necesară creșterea
masei în partea inferioară.
4. Se vor dauga succesiv monede pe mâini și se va urmări mutarea centrului de greutate.
Observații
1. Adăugând diferite greutăți (monede) se poate modifica centru de greutate.

Notă de curs
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________

4
 Asociaţia Learning by
Teaching

Cum funcționează plămânii?

Materiale
1. un recipient PET transparent și incolor; 2. două paie de băut de culori diferite; 3. trei
baloane de culori diferite si dimensiuni egale; 4. bandă adezivă; 5. foarfecă; 6. plastilină;
7. carton

Etape
1. Se realizează 2 găuri în capac prin care să poată fi introduse paiele. Se păstrează din
recipientul PET 20 de cm (măsurați de la dop)
2. Se prinde etanș, cu bandă adezivă, câte un balon de capătul rigid al fiecărui pai, iar apoi
se prind paiele între ele.
3. Se introduc paiele prin capac, se înfiletează capacul și se acoperă cu plastilină spațiile
dintre paie și capac.
4. Se taie partea rotunjită la al treilea balon, se prinde în partea de jos a recipientului PET
cu bandă adezivă și se înnoadă la capăt.
5. Opțional, din carton se realizează o siluetă a bustului corpului uman și se prinde pe sticla
PET.
Observații
1. Recipientul PET ilustrează cutia toracică, cele două paie reprezintă căile aeriene
superioare, baloanele lipite de acestea plămânii, iar balonul prins în partea de jos
diafragma.
2. Plămânii sunt umpluți cu aer fie suflând prin paie fie trăgând de diafragmă.
3. Putem optura parțial sau total un pai pentru a explica importanța eliberării căilor aeriene
de mucus în timpul răcelilor.
Notă de curs
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________ 5
 Asociaţia Learning by

Identificarea alimentelor Teaching

care conțin amidon

Materiale
1. soluție tinctură de iod 2%; 2. alimente: cartof, pătrunjel, țelină, păstârnac, orez, porumb,
făină de grâu, paste făinoase, banană, etc.; 3. pipete; 4. farfurii; 5. apă

Etape
1. Se realizeză o soluție cu o concentrație 0,1% iod, turnând într-un recipient apă și soluție de
tincture de iod 2%. Soluția de 0,1% are o culoare bej deschis.
2. Cu ajutorul pipetei se adaugă câte 2-3 picături soluție cu iod 0,1% pe fiecare aliment și se
observă care alimente se colorează în indigo.
3. Se adăugă 2 picaturi soluție 2% pe alimentele care nu s-au colorat în indigo în prima etapă.

Observații
1. Unele alimente și-au schimbat culoarea, în locul în care s-a picurat soluția cu o concentrație
de 0,1%, colorându-se în bleu – bleumarin – negru altele doar când s-a adăugat soluția care
are concentrație de 2%, în funcție de cât amidon conțin.
2. Soluția de iod a funcționat ca un revelator.
Notă de curs
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________

9
 Asociaţia Learning by
Teaching
Determinarea substanțelor
acide sau bazice
Materiale
1. varză roșie; 2. bicarbonat de sodiu; 3. apă; 4. pahare; 5. sugativă ; 6. alimente: lapte
dulce, oțet, zeamă de lămâie, apă minerală acidulată.

Etape premergătoare:
1. Se taie o varză roșie în felii subțiri și se pune la fiert
într-un vas acoperit.
2. Când apa începe să fiarbă se amestecă și se stinge
focul.
3. După ce s-a răcit se strecoară cu ajutorul unui tifon
conținutul vasului într-un borcan.

Etape
1. Se toarnă într-un recipient suc de lămaie, în altul apă și în al treilea apă cu o ½ linguriță de
bicarbonat de sodiu.
2. Cu ajutorul unei pipete se toarnă în fiecare pahar din sucul de varză roșie 5 ml.
3. Se asteaptă câteva secunde și se observă procesul chimic.
4. Se repetă procesul adăugându-se repetat câte 5 ml suc de varză.
Observații
1. Apa a preluat culoarea substanței indicatoare deoarece este neutră.
2. Soluția colorată în roz/roșu indică faptul că sucul de lămâie este o substanță acidă. Toate
substanțele acide în contact cu o soluția revelatoare se vor colora în nuanțe de roșu.
3. Soluția colorată în bleu/verde indică faptul că bicarbonatul de sodiu este o substanță bazică.

Notă de curs
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________ 10
 Asociaţia Learning by
Teaching

Dinți sănătoși
Materiale
1. două borcane; 2. două ouă întregi; 3. un litru oțet; 4. bicarbonat de sodiu.

Etape
1. Se realizează o pastă formată din 2 linguri bicarbonat de sodiu și o lingură apă.
2. Un ou se spală cu soluția de mai sus, iar altul se spală doar cu apă.
3. Se lasă ouăle în 2 borcane separate umplute cu oțet.
4. Se vor observa ouăle după 10 minute, o oră, 24 de ore și se va analiza coaja lor.

Observații
1. Structura chimică a cojii de ou este similară cu a dinților.
2. Se va observa faptul că după 5 minute coaja oului care a fost spălat cu apă se scoamează,
iar cel spălat cu bicarbonat este intact.
3. Se poate repeta operațiunea de spălare și se vor lăsa ouăle în oțet fără a fi spălate pentru
12 sau 24 de ore – în acest fel se observă importanța spălatului pe dinți.

Notă de curs
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________

11