Activități În Învățământul Preșcolar

ACTIVITĂȚI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR
Programul anual de studiu pentru nivelul antepreșcolar și pentru nivelul preșcolar se va organiza în jurul a
şase mari teme:
- Cine sunt/ suntem?
- Când, cum şi de ce se întâmplă?
- Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?
- Cine şi cum planifică/organizează o activitate?
- Cum exprimăm ceea ce simţim?
- Ce şi cum vreau să fiu?
1. DOMENIUL ȘTIINȚĂ: DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII – a fost
definită în termenii abilităţii copilului de a înţelege relaţiile dintre obiecte, fenomene, evenimente şi persoane,
dincolo de caracteristicile lor fizice. Domeniul include ablităţile de gîndire logică şi rezolvare de probleme,
cunoştinţe elementare matematice ale copilului şi cele referitoare la lume şi mediul înconjurător.
1.1.CUNOAȘTEREA MEDIULUI
1.1.1. OBSERVARE
TEMA: „Când, cum și de ce se întâmplă?”
SUBTEMA: „Dulceața toamnei” (Fructe de sezon)
DOMENIUL DE DEZVOLTARE: DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ȘI CUNOAȘTEREA LUMII
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Cunoașterea mediului
SUBIECTUL ACTIVITĂȚII: „Mărul”
MIJLOC DE REALIZARE: Observare
TIPUL ACTIVITĂȚII: Însușire de noi cunoștințe
DIMENSIUNI ALE ÎNVĂȚĂRII:
o Caracteristici structurale și funcționale ale lumii înconjurătoare
COMPORTAMENTE:
 3.2. Identifică și valorifică unele caracteristici ale lumii vii, ale Pământului şi Spaţiului;
 3.3. Descrie unele caracteristici ale lumii vii, ale Pământului şi Spaţiului.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1-să identifice, să recunoască și să denumească corect fructul de toamnă: mărul;
O2- să observe și să denumeasca însușiri vizibile ale mărului (culoare, formă, miros, gust);
O3- să observe și să denumească corect părțile componente ale mărului (coajă, miez, semințe, codiță);
O4- să cunoască anumite cerințe cu privire la consumarea merelor;
STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee: observația, conversația explicaţia, exercițiul
Mijloace de învăţământ: mere de diferite culori și mărimi, cuțit, șervețele, bucăți de măr, coșulet, păpușă
(Zâna Toamnă), minge de tenis, bilă de plastilină, fișe de lucru, creioane colorate
Modalităţi de realizare: frontal
DESFĂȘUAREA ACTIVITĂȚII (SCENARIUL ACTIVITĂȚII):
1.Moment organizatoric:
Aerisirea sălii de grupă, aranjarea mobilierului sub formă de semicerc și pregătirea materialului didactic.
2.Introducerea în activitate:
Introducerea în activitate se realizează printr-o mică discuție despre fructele preferate ale copiilor, punându-se
accentul pe cele specifice anotimpului toamna.
3.Captarea atenției:
Se aduce elementul surpriză, Zâna Toamnă, care a adus cu ea un coș plin cu mere, ale cărui mistere le vom afla
pe parcursul activității. Educatoare spune că vrea să afle cât mai multe despre acest fruct și împarte mere tuturor
copiilor.
4.Anuntarea temei si a obiectivelor:
Educatoarea anunță tema activităţii și expică obiectivele pe înțelesul copiilor.
5.Desfășurarea activității:
Se analizează mărul, formulându-se un set cu întrebări ajutătoare pentru a antrena copiii in activitate:
A. CUM ESTE MĂRUL?
Educatoarea cere copiilor să denumească fructul primit.
- Ce ați primit?
- Ce culoare are mărul din mâna mea?
- Să ridice toți copiii mărul care are aceeași culoare!
- Ce altă culoare au merele voastre?
Educatoarea prezintă copiilor o minge mică (de tenis) și mărul.
- Priviți cum este mingea?
- Este mărul asemănător cu mingea?
- Să vedem dacă și mărul se rostogolește ca și mingea?
Mărul este rotund.
Educatoarea prezintă apoi o bilă din plastilină.
O apasă cu degetele și îndeamnă câțiva copii să facă la fel. Se constată că degetele lasă urmă.
Apoi apasă mărul, cere copiilor să execute aceeași acțiune.
- De ce nu intră degetele în măr ca și în bilă, dacă apăsăm?
Se fixează denumirea acestei însușiri.
Mărul este tare.
-“Apropiați mărul de nas și trageți bine aer în piept. Ce simțiți?
- Vă place mirosul de măr?
Mărul are miros plăcut.
Educatoarea va îndemna copiii să guste din mere.
- Vă plac merele?
- Ce gust au merele?
Mărul are gustul dulce-acrișor.
Sinteza parțială se realizează prin jocul: „Spune mai departe”
Mărul are culoarea…(roșie)
Mărul se rostogolește pentru că este…(rotund)
Când îl apăsăm cu degetele simțim că este…(tare)
Mărul are un gust....(dulce-acrișor)
B. CE ARE MĂRUL ÎN INTERIOR?

Educatoarea începe să taie cu cuțitul mărul. Curăță coaja și o arată copiilor.
- Ce fac eu acum?
- Cu ce este acoperit mărul?
- Cum este coaja mărului dacă o pipăiți?
Mărul are coaja subțire.
Se cere copiilor să indice cu degetul care este coaja și care este miezul. Se trece apoi la intuirea sâmburilor.
- Ce se află în mijlocul mărului?
- Luați în mână un sâmbure și apăsați-l!
- Spuneți cum este?
Sâmburele este mic și tare.
Mărul este învelit într-o....(coajă subțire)
Mâncăm de la măr... (miezul)
În interiorul mărului găsim.. (sâmburele)
C. CUM PUTEM CONSUMA MERELE?

- De unde culegem merele?
- Dacă nu avem livadă?
- Ce pregătesc mamele voastre din mere?
Mod de consumare: crude (salată), compot, dulceață, plăcintă.
Merele se culeg din.. (livadă) sau se pot cumpăra de la... (piață)
Mamele noastre pregătesc din mere... (salată de fructe, compot, dulceață sau plăcintă)
Educatoarea invită un copil să arate compotul și plăcinta. Se atrage atenția că înainte de a fi consumate merele
se spală pentru că nespălate ele pot să-i îmbolnăvească pe copii.
6.Fixarea conţinutului şi sinteza finală:
Educatoarea invită un copil să-i spună colegilor ce a învățat el despre măr.
Copiii vor primi o fișă de lucru. Pe fișă se află fructe de toamnă. Vor avea ca sarcină colorarea fructului învățat.
7. Încheierea activităţii:
Educatoarea face aprecieri generale și individuale asupra modului în care au răspuns copiii pe parcursul
activității didactice. Se oferă recompense.
1.1.2. LECTURĂ DUPĂ IMAGINI
TEMA: „Cum este/a fost și va fi aici pe Pământ?”

SUBTEMA: „Animale domestice”
SUBIECTUL ACTIVITĂȚII: „La ferma bunicilor”
MIJLOC DE REALIZARE: Lectură după imagini
o Caracteristici structurale și funcționale ale lumii înconjurătoare
COMPORTAMENTE:
 3.2. Identifică și valorifică unele caracteristici ale lumii vii, ale Pământului şi Spaţiului;
 3.3. Descrie unele caracteristici ale lumii vii, ale Pământului şi Spaţiului.
O1 – să descrie câteva caracteristici generale ale animalelor domestice pe baza planșei observate;
O2 – să recunoască adăpostul animalelor domestice;
O3 – să enumere pe baza imaginilor, hrana animalelor;
O4 – să recunoască foloasele animalelor domestice;
O5 – să răspundă corect, în propoziţii simple la întrebările puse
Mijloace de învăţământ: cutie-surpriză, planșe cu animale domestice, tablă magnetică
Introducerea în activitate se realizează prin intermediul unor ghicitori despre animalele domestice. Copiii trebuie
să identifice răspunsul la aceste ghicitori.
Se aduce elementul surpriză, o cutie-surpriză, care va fi deschisă cu ajutorul copiiilor. Aceasta conține planșe cu
animale domestice.
Se realizează analiza, descrierea, compararea şi interpretarea imaginilor, prin convorbire dintre educatoare şi
copii şi prin prezentarea sintezelor parţiale la care se ajunge. După acest prim contact cu imaginile, educatoarea
dirijează perceperea imaginilor către planul central, apoi către planul secundar.
Începe perceperea fiecărui plan, copiii trebuie să descrie imaginile, să evalueze, până se ajunge la concluzia
finală:
IMAGINEA 1: Să descoperim împreună animalele domestice
„Ce observați în imagine?” (o fermă de animale)
„Cum se numesc animalele care trăiesc la fermă?” (animale domestice)
„Ce animale recunoașteți în această imagine?” (câine, pisică, vacă, porc, oi, capre, cai, găini..)
Sinteza parțială: „La fermă găsim animale domestice precum: câine, pisică, vacă, porc, oi, capre, cai, găini..”
IMAGINEA 2: Adăpostul animalelor

„Unde locuiesc animalele din imagine?” (adăposturi special amenajate)
„Unde locuiește câinele?” (în cușcă)
„Unde locuiesc vacile și caii?” (în țarc)
„Unde locuiesc porcii și găinile?” (în coteț)
„Unde locuiesc oile și caprele?” (în țarc)
Sinteza parțială: „Din imaginile prezentate am reținut că câinele doarme în cușcă, vacile și caii dorm în grajd,
porcii în coteț, oile și caprele în țarc.”
IMAGINEA 3: Ce mănâncă animalele?

„Cu ce hrănim animalele?” (cu hrană specială pentru fiecare)
„Cu ce hrănim câinele și pisica?” (cu bobițe, carne)
„Cu ce hrănim vacile și caii?” (cu fân)
„Cu ce hrănim porcii și găinile?” (cu porumb, grâu)
„Cu ce hrănim oile și caprele?” (cu iarbă)
Sinteza parțială: „Fiecare animal domestic consumă hrană specială pentru el, câinele și pisica mănâncă bobițe
și carene, vacile și caii mănâncă fân, porcii și găinile mănâncă porumb și grâu, iar oile și caprele iarbă.”
IMAGINEA 4: La ce ne ajută animalele?

„La ce ne ajută câinii?” (la pază)
„Ce facem cu pisicile?” (ne jucăm cu ele și ne scapă de șoareci)
„Ce consumăm de la vaci, capre, oi, porci, găini?” (brânză, lapte, carne, lână, piele, ouă)
„La ce ne ajută caii?” (la cărat și la muncile agricole)
Sinteza parțială: „Aniamlele domestice aduc foloase omului și îl ajută prin gospodărie. Câinele este bun de
pază, pisica prinde șoareci, vacile, caprele, oile și porcii ne dau alimente și caii ne ajută la cărat.”
Cea mai frecventă şi mai plăcută formă de concluzionare este povestirea. După sinteza finală se poate cere
copiilor să dea un titlu semnificativ pentru fiecare ilustraţie.
Sinteza finală. Educatoarea împreună cu copiii expune sub forma unei povești conținutul imaginilor.
6.Fixarea conţinutului principal al imaginilor şi asigurarea feed-back-ului:
Se realizează prin intermediul jocului „Adevărat sau fals”.
1.1.3. JOC DIDACTIC

SUBTEMA: „Bogățiile toamnei”
SUBIECTUL ACTIVITĂȚII: „Fructe sau legume?”
MIJLOC DE REALIZARE: Joc didactic
TIPUL ACTIVITĂȚII: Verificarea cunoştinţelor, deprinderilor, abilităţilor copiilor legate de aspectele
specifice mediului, respectiv anotimpului toamna (fructe, legume)
o Relații, operații și deducții logice în mediul apropiat
COMPORTAMENTE:
o 1.3. Identifică elementele caracterisice ale unor fenomene/relaţii din mediul;
o 1.4. Identifică posibile răspunsuri/soluţii la întrebări, situaţii - problemă şi provocări din viaţa proprie şi
a grupului de colegi.
O1 - să denumească fructe şi legume specifice anotimpului toamna;
O2 - să recunoască fructe/legume după formă și culoare;
O3 - să facă deosebirea dintre fructe și legume;
O4 - să identifice fructele și legumele după criteriul gustului.
Metode şi procedee: conversaţia, explicația, demonstrația, exercițiul
Mijloace de învăţământ: scrisoare, fructe și legume de plastic, frunze naturale, coşuleţe, Zâna Fructelor și
Zâna Legumelor din carton, salată de fructe/legume, eşarfă, linguri.
Aerisirea salii de grupa, aranjarea scaunelor în semicerc și pregatirea materialului didactic.
Se face printr-o scurtă conversație despre anotimpul toamna și bogățiile sale.
Educatoarea le povesteste copiilor că s-a întâlnit Zâna Toamnă, care i-a dat o scrisoare. Se citeşte scrisoarea:
„Zâna Toamna ne roagă să-i împăcăm fetele, pe Zâna Fructelor şi pe Zâna Legumelor deoarece au încurcat din
grădina Toamnei. Sub covorul de frunze din sala de grupă s-au ascuns bogăţii ale anotimpului toamna. Cu
aceste bogăţii vom împăca cele două Zâne printr-un joc.”
Se anunță tema activităţii și se comunică obiectivele pe înțelesul copiilor.
5. Explicarea regulilor jocului:
Se vor prezenta copiilor regulile jocului: Copiii vor căuta și vor lua din covorulde frunze un fruct sau o legumă
de plastic, o vor denumi şi vor spune ce este: fruct sau legumă, apoi o va așeza în coșul potrivit din dreptul
Zânei Fructelor sau Zânei Legumelor.
6.Executarea jocului de probă:
Jocul se execută o dată sau de două ori cu câte un copil, pentru a vedea dacă au înteles regulile jocului.
7.Desfăşurarea propriu-zisă a jocului:
După ce copiii au înțeles regulile jocului se trece la executarea jocului propriu-zis. Pe tot parcursul jocului sunt
antrenați toți copiii, încurajându-le spiritul de competiție și interesul pentru joc.
Educatoarea invită pe rând câte un copil să extragă un fruct sau o legumă să o denumească, să spună ce este și
să o așeze în coșul potrivit. Această probă va continua până la epuizarea tuturor fructelor și legumelor din
covor.
8.Obținerea performanței prin complicarea jocului:
Se va realiza prin jocul senzorial : „Spune ce-ai gustat!”, în care copiii legaţi la ochi vor gusta din salatele de
fructe/legume pregătite, vor denumi fructul sau leguma gustată şi vor spune ce este (fruct sau legumă).
Se vor face aprecieri globale şi individuale asupra modului în care a decurs activitatea. Se oferă recompense.
1.2.ACTIVITATE MATEMATICĂ
1.2.1. JOC DIDACTIC
SUBTEMA: „Moș Crăciun este pe drum”
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Activitate matematică
SUBIECTUL ACTIVITĂȚII: „Câți jucării a adus Moș Crăciun?”/„Numără și potrivește!”
TIPUL ACTIVITĂȚII: Consolidare și verificare
 Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea mediului
apropiat
COMPORTAMENTE:
o 2.1 Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr şi cu numeraţia
O1 - să recunoască cifrele în concentrul 0-5;
O2 - să numere corect în concentrul 0-5;
O3 - să facă corelația între cantitate și cifră/ cifră și cantitate în concentrul 0-5;
O4 - să colaboreze între ei, cu scopul desfășurării corecte a jocului.
Metode şi procedee: conversaţia, explicația, demonstrația, exerciţiul
Mijloace de învăţământ: jetoane cifre, cutii cadouri, diverse jucării, brad, globuri
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII (SCENARIUL DIDACTIC):
Sala de grupă va fi aerisită, materialul didactic va fi pregătit și scaunele vor fi așezate în formă de semicerc.
Se face printr-o discuție despre anotimpul iarna și sărbătorile specifice acestui anotimp. Copiii identifică
Crăciunul ca fiind cea mai îndrăgită sărbătoare.
Educatoarea le arată copiilor ce se află sub brad. Sub brad sunt câteva cadouri împachetate, copiii fiind curioși
să le desfacă.
Se anunță tema activităţii și se explică obiectivele pe înțelesul copiilor.
Educatoare le spune copiilor că vor trebui să desfacă câte un cadou de sub brad, să numere câte jucării sunt în
acesta și să așeze pe cutie jetonul cu cifra corespunzătoare numărului de jucării, astfel potrivind cifra cu
cantitatea.
Jocul de probă se execută de două ori, împreună 1-2 copii.
Pe tot parcursul jocului sunt antrenați toți copiii, încurajându-le spiritul de competiție și interesul pentru joc.
Educatoarea invită pe rând câte un copil deschidă câte o cutie, să numere jucăriile din ea și să îi atribuie jetonul
cu cifra potrivită. Această probă va continua până la epuizarea tuturor cutiilor.
La complicarea jocului, copiii vor trebui să raporteze corect cantitatea la cifră, adică să așeze în brad atâtea
globuri cât indică cifra de pe jetonul extras.
9.Încheierea activității:
Se vor face aprecieri globale şi individuale asupra modului în care a decurs activitatea.
1.2.2. JOC LOGIC

TEMA: „Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”
SUBTEMA: „Grădinița și prietenii mei”
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Activitate matematică
SUBIECTUL ACTIVITĂȚII: „Așează-mă la căsuța mea!”
MIJLOC DE REALIZARE: Joc logic
TIPUL ACTIVITĂȚII: Consolidare și verificare
 Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea mediului
apropiat
COMPORTAMENTE:
o 2.2. Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă, greutate, înălţime, lungime,
volum;
o 2.3. Identifică şi numește formele obiectelor din mediul înconjurător
O1 - să recunoască figurile geometrice, denumindu-le şi descriindu-le
O2 - să pună figurile geometrice la căsuţa corespunzătoare, conform cerinţei ( după criteriul formă, culoare,
mărime)
O3 - sesizeze greşala strecurată intenţionat in joc, corectând-o.
Metode şi procedee: conversaţia, explicația, demonstrația, exerciţiul
Mijloace de învăţământ: trusa logică cu figuri geometrice magnetice, săculeț, tablă magnetică, ursul Martinel
Se poartă discuții despre figurile geometrice cunoscute, despre faptul că acestea pot avea culori, mărimi sau
grosimi diferite.
Se realizează cu ajutorul ursuleţului Martinel care e tare supărat pentru că a primit de la părinţii lui un săculeţ cu
jucării , dar el nu ştie ce sunt şi nu stie cum să se joace cu ele; El îi roagă pe copii să îl ajute şi să îl înveţe şi pe
el un joc cu aceste jucării.
Se anunță tema activităţii și se explică obiectivele pe înțelesul copiilor.
Educatoare le explică copiilor regulile jocului: „Pe tabla magnetică avem trei căsuţe, una pentru fiecare formă
geometrică: cerc, pătrat, triunghi şi alături săculeţul lui Martinel cu forme geometrice.
Câte un copil va veni pe rând si va lua din săculeţ, fără să se uite, o formă geomtetrică. o va analiza spunând
denumirea, culoarea, mărimea și grosimea. Apoi o va aseza pe tablă la căsuţa potrivită dupa criteriul „formă”,
adică dacă este triunghi o va aşeza la căsuţa triunghiurilor, dacă este cerc la căsuţa cercurilor s.a.m.d.
Dacă rezolva corect sarcina este aplaudat, dacă greșește copii vor sesiza greșeala prin sintagma „Te ajut eu”.
Jocul de probă se execută de două ori, împreună cu1-2 copii.
Copiii vor veni pe rând, vor extrage câte o figură geometrică, pe care o vor descrie după criteriile date, apoi o
vor așeza la căsuța potrivită.
La joc participă toţi copiii, iar educatoarea îi îndrumă, până când săculețul rămâne gol.
Copiii vor închide ochii, timp în care eu voi lua un triunghi din casuţa triunghiurilor şi îl voi pune în căsuţa
cercurilor; la bătaia mea din palme copiii vor deschide ochii, vor privi tabla şi vor descoperi greşala care s-a
strecurat pe tablă. Voi schimba apoi mai multe figuri între ele. Repetam de mai multe ori acest exercitiu pentru
ca sa aiba cat mai multi copii posibilitatea să răspundă.
2.DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE: DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ŞI A
PREMISELOR CITIRII ŞI SCRIERII – vizează dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului,
gramaticii, sintaxei, dar şi a înţelegerii semnificaţiei), a comunicării (cuprinzând abilităţi de ascultare,
comunicare orală şi scrisă, nonverbală şi verbală) şi preachiziţiile pentru scris-citit şi însoţeşte dezvoltarea în
fiecare dintre celelalte domenii.
2.1. EDUCAREA LIMBAJULUI
2.1.1. MEMORIZARE
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: „Când, cum şi de ce se întâmplă?”
SUBTEMA: „Dulceața toamnei”
DOMENIUL DE DEZVOLTARE: DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ȘI A
PREMISELOR CITIRII ȘI SCRIERII
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Educarea limbajului
SUBIECTUL ACTIVITĂȚII: „Toamna”
MIJLOC DE REALIZARE: Memorizare
TIPUL DE ACTIVITATE: Predare-învățare de noi cunoștiințe
o Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;
o Mesaje orale în diverse situaţii de comunicare.
COMPORTAMENTE:
o 1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui
(comunicare receptivă);
o 1.4. Identifică posibile răspunsuri/soluţii la întrebări, situaţii - problemă şi provocări din viaţa proprie şi
a grupului de colegi.
 să răspundă corect la întrebările adresate pe baza textului audiat în scopul înțelegerii cuvintelor
necunoscute;
 să memoreze poezia pe baza recitării model a educatoarei;
 să recite poezia cu intonaţie, corect şi expresiv.
Metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, memorarea
Mijloace de învăţământ: text suport, imagini din poezie
Modalităţi de realizare: frontal, pe grupe
Aerisirea salii de grupa, aranjarea scaunelor in semicerc, pregatirea materialului didactic.
Se face printr-o scurtă conversație despre importanța familiei.
Educartoarea le aduce copiilor o fotografie de familie, apoi discută despre structura unei familii și rolul fiecărui
membru.
Educatoarea anunță faptul că astăzi vom învăța o poezie și se prezintă obiectivele pe înțelesul copiilor.
5.Prezentarea conținutului:
Educatoarea le recită copiilor poezia în întregime:
Toamna
Soarele a pus în pomi

Și dulceață și culori
În livadă acum găsești
Tot ce vrei, tot ce poftești
Mere roșioare, pere aurii

Gurui gălbioare, prune brumării
În lumina toamnei, toate îți zâmbesc
Și parcă te-ndeamnă, să vii la cules!
6.Explicarea cuvintelor necunoscute:
Se explică copiilor cuvintele necunoscute: „livadă”, „brumării”, „te îndeamnă”.
Educatoarea îi întreabă pe copiii anumite lucruri care îi ajută să înțeleagă mai bine înțelesul cuvintelor
necunoscute.
Câțiva copii vor repetă fiecare cuvânt necunoscut, semnificația acestuia și vor forma propoziții utilizând aceste
cuvinte.
7.Fixarea conținutului poeziei:
Fixarea poeziei se realizează prin intermediul unor imagini.
Se repetă fiecare fragment al poeziei de câteva ori împreună cu copiii.
Toamna
Soarele a pus în pomi

Și dulceață și culori
-repetare-
În livadă acum găsești
Tot ce vrei, tot ce poftești
-repetare-
Repetarea strofei în întregime.
Mere roșioare, pere aurii

Gurui gălbioare, prune brumării
-repetare-
În lumina toamnei, toate îți zâmbesc
Și parcă te-ndeamnă, să vii la cules!
-repetare-
Repetarea strofei în întregime.
Repetarea poeziei în întregime.
8.Expunerea poeziei de către copii:
După repetarea tuturor fragmentelor, educatoarea repetă împreună cu copiii poezia în întregime.
Vor fi nominalizați câțiva copii care vor veni în fața grupei și vor spune poezia.
Se formează grupuri de câte trei copii care vor spune poezia, pe rând, apoi împreună.
2.1.2. JOC DIDACTIC
SUBTEMA: „Daruri în ghetuțe”
SUBIECTUL ACTIVITĂȚII: „Eu spun una, tu spui multe”
TIPUL DE ACTIVITATE: de consolidare a cunoştinţelor şi deprinderilor
 Mesaje orale în diverse situații de comunicare
COMPORTAMENTE:
o 2.2. Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare
 să denumească corect obiectele din imagini;
 să folosească corect forma de singular/plural a substantivelor și adjectivelor;
 să formuleze propoziţii cu singularul și pluralul cuvintelor.
Metode şi procedee: conversaţia, explicația, demonstrația, exercițiul
Mijloace de învăţământ: sac, scrisoare, jetoane
Aerisirea salii de grupa, aranjarea scaunelor in semicerc, pregatirea materialului didactic.
Se face printr-o scurtă conversație.
Apare elementul surpriză. La ușă bate cineva și aduce un sac magic în care se află jetoane cu diverse obiecte și
o scrisoare.
Se anunță tema activităţii „Astăzi vom desfășura jocul -Eu spun una, tu spui multe-. Voi va trebui să fiți atenți și
să participați cu interes la activitate.”
Se vor prezenta copiilor regulile jocului: „Un copil va veni în fața grupei și va extrage din sac un obiect, va
spune colegilor denumirea acelui obiect și forma de singular, apoi va chema un alt coleg care va spune forma de
plural a acelui cuvânt.” EX: „Moșul mi-a adus o minge.”-„Moșul mi-a adus mai multe mingi.”
Jocul se execută o dată sau de două ori cu câte doi copii.
După ce copiii au înțeles regulile jocului se trece la executarea jocului propriu-zis. Pe tot parcursul jocului sunt
antrenați toți copiii, încurajându-le spiritul de competiție și interesul pentru joc.
Copiii aleg jetoanele cu obiecte și numesc singularul și pluralul acestora. Această probă va continua până la
epuizarea tuturor jetoanelor din sac.
Se va cere copiilor să alcătuiască diverse propoziții cu termenul de singular și de plural al unor cuvinte.
Se vor da 3-4 exemple.

SUBTEMA: „Bine ai venit, vară!”
SUBIECTUL ACTIVITĂȚII: „Jocurile copiilor vara”
 Mesaje orale în diverse situații de comunicare
COMPORTAMENTE:
o 2.2. Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare
O1- să recunoască personajul întruchipat de educatoare, argumentând răspunsul dat;
O2- să numească caracteristicile anotimpului de vară;
O3- să analizeze imaginea prezentată, numind jocurile desfășurate de copii în acest anotimp;
O4- să se exprime în propoziții simple şi dezvoltate, descriind acţiuni ale copiilor în imaginile observate;
O5 – sa exprime opinii cu privire la felul în care îşi petrec timpul liber vara;
Mijloace de învăţământ: planșe ce reprezintă jocurile copiilor în anotimpul de vară, CD imprimat cu sunete
din natură, stimulente, costumaţia de zână a educatoarei, bagheta “magică”, material decupat în formă de soare
Introducerea în activitate se realizează printr-o scurtă discuție despre anotimpul preferat al copiilor.
Educatoarea se va costuma in zâna Vară. Soarele (cel mai bun prieten al Verii) va fi aşezat în apropierea
panoului. Educatoarea va saluta copiii şi îi va încuraja să o recunoască ca fiind Zâna Vară, folosind întrebări
ajutătoare şi dirijând observarea elementelor din costumaţie (bagheta magică, florile şi fluturii de pe rochie,
culoarea verde a acesteia).
Educatoarea anunța tema activității
- Să ştiţi că eu nu am venit singură la voi!!! L-am adus pe cel mai bun prieten al meu:
Soarele (va fi descoperit materialul decupatîn formă de soare).
- Soarele este tare curios să afle care sunt jocurile copiilor vara). Doriţi să-i spunem?
- Pentru a văajuta m-am gândit să vă aduc câteva imagini pe care le vom observa împreună.
Soarele a promis câte o surpriză pentru fiecare copil careştie să vorbească frumos şi corect, în propoziţii,
spunându-ne ce vede în acele imagini.
Educatoarea: „Vom descoperi câte o planșă cu jocurile copiilor vara”
După lecturarea fiecărui plan al imaginii, se va realiza o sinteza parțială prin formularea unor propoziții
dezvoltate ce exprimă/descriu acțiunile sugerate de imagini.
a) lecturarea primei ilustraţii:
- Unde se joacă copiii din această imagine?
- Ce vedem pe aleea parcului?
- Către cine aleargă băiatul şi fetiţa aceasta?
- Cu cine a venit prietena lor?
- De ce această fetiţă a venit cu mama ei?
- Voi mergeţi în parc însoţiţi? (Soarelui nu-i plac copiii mici care se
rătăcesc, îşi pierde timpul să îi caute, şi apoi se pot întâmpla şi
accidente… )
- Dar cine mai este pe alee şi se uită la prietenii care s-au revăzut? (Pe
alee mai este un băiat cu o bicicletă)
- Şi în spatele lui? Se uită el la prietenii care s-au revăzut? (Nu, e ocupat
să pedaleze şi probabil că nici nu i-a văzut pe copii aceştia)
- Dar în această parte a imaginii ce vedem?
- Ce aparate de joc vedeţi?
- Ce fac cei doi copii de aici?(Atenţia copiilor va fi orientată spre balansoar, apoi spre învârtitoare,
scrânciob, tobogan.)
- Ce încearcă băiatul să facă? Procedează corect? Cum procedăm atunci când dorim să ne urcăm într-un
carusel/învârtitoare şi acesta se învârte?
- Cum sunt toti copiii din parc? (suntveseli pt că le place joaca)
Sinteza parţială: În parc copiii vin însoţiţi dacă sunt mai mici, sau se joacă singuri pedalând pe bicicletă, se
trag în învârtitoare, pe tobogan, în leagăn sau balansoar. Cu totii sunt veseli şi se bucură de razele de soare.
b) lecturarea celei de-a doua ilustraţii

- Unde se joacă copiii din această imagine?
- Ce fac cele două fetiţe?
- Cine este alături de ele în apă?
- Unde se uită cei trei copii? (către prietenul lor de pe malul apei). Copiii
par să-i spună ceva! Ce credeţi că-i spun cei trei prietenului lor? Tu cum
ţi-ai chema prietenul să ţi se alăture?
- De ce băiatul nu se joacă în apă?
- Vouă vă este frică de apă?
- Ce trebuie să poarte copiii în apă, pentru a fi în siguranţă?
- Cum este apa, adâncă sau mică? Caldă sau rece?
- De ce este apa caldă vara?
- Dar cine mai este în apă?
- Cu ce se joacă cei doi?
- Cine mai este pe marginea apei?
- Cum este baiatul, vesel sau trist? De ce credeţi asta?
- Dar ce vedem în partea de sus a imaginii?(câmpul cu flori, cireşii sunt plini de fruct ecoapte şi prietenul
nostru soarele)
Sinteza parţială: Cea mai mare bucurie a copiilor vara este să se joace în apă. Ei pot să înoate şi să se joace cu
mingea în apă, pentru că apa este încălzită de razele soarelui! Întotdeauna trebuie să avem grijă să înotăm în ape
mici şi să folosim echipamente pentru înot pentru a fi în siguranţă.
c) lecturarea celei de-a treia ilustraţii

- Unde se află copiii din această imagine?
- Ce vedem pe alee?
- Ce are fetiţa în mână?
- De unde are fetiţa acel buchet de flori?
- Voi aţi cules vreo dată flori? Ce aţi făcut cu ele? Cui le-aţi
dăruit?
- Mai vedeţi pe cineva pe alee?
- Ce are băiatul în spate?
- Dar în această parte a imaginii ce vedem?
- Cine stă în pridvorul casei?
- Ce ţine băiatul la ochi?
- Ce am putea observa cu acel binoclu la munte?
- Cine se află langă el?
- Cine se află lângă casă? Ce face băiatul?
- Cine stă lângă apă?
- În spatele ei ce vedeţi?
- Ce poartă în spate cei doi băieţi? Ce putem pune într-un rucsac, atunci când mergem la munte?
- Ce vedem în partea de sus a imaginii?
- Ce duce băiatul în braţe? La ce ar putea să-i folosească acele lemne? Avem voie să facem focul în pădure?
De ce nu avem voie să facem foc în pădure?
Sinteza parțială:...
Sinteza finală: rezumarea coerentă prin enumerarea jocurilor copiilor vara (extrase din sintezele parţiale)
Se va purta o scurtă discuţie cu preşcolarii cu privire la cum se joacă ei vara, care le sunt jocurile preferate, cu
cine merg la joacă etc. Educatoarea va corecta eventualele exprimări greşite, şi va stimula preşcolarii să se
exprime în propoziţii dezvoltate.
6. Fixarea conţinutului principal al imaginilor şi asigurarea feed-backului:
Se realizează prin jocul „Adevărat sau fals”.
2.1.4.POVESTIRE
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: „Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”
SUBTEMA: „O lume de poveste”
SUBIECTUL ACTIVITĂȚII: „Scufița Roșie” de Charles Perrault
MIJLOC DE REALIZARE: Povestire
TIPUL DE ACTIVITATE: Predare-învățare de noi cunoștiințe
 Ascultarea activă a mesajului pentru înțelegerea și receptarea lui (comunicare receptivă);
COMPORTAMENTE:
o 1.2. Înțeleg mesaje simple;
o 1.3. Participă la activitățile de grup și la activitățile de joc în calitate de auditor.
 să asculte cu atenție povestea pentru a sesiza firul epic al acesteia;
 să reţină titlul si autorul povestirii;
 să redea conţinutul povestirii pe baza imaginilor în succesiunea cronologică a desfăşurării evenimentelor;
 să-şi îmbogăţească vocabularul cu cuvinte şi expresii noi: ,, scufiţă’’, ,,vizită’’, ,,sătul’’, ,,păţanie’’.
Metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, povestirea
Mijloace de învăţământ: carte de povești, planşe reprezentând momentele principale ale povestirii,
siluete(Scufiţa roşie, lupul , vânătorul,mama,bunicuta
Aerisirea sălii de grupă, aranjarea scaunelor în semicerc, pregătirea materialului didactic.
Se face printr-o scurtă conversație despre importanța cărților.
Se aduce sub formă de surpriză o cutie în care se află o carte frumos colorată.
Se anunță titlul și autorul poveștii.. Educatoarea prezintă regulile, pe care copiii trebuie să le respecte pe
parcursul activității. Aceasta le spune copiilor să fie atenți și să asculte în liniște povestea.
Educatoarea: „M-am uitat in această carte frumoasă şi am găsit o poveste foarte frumoasă cu o fetita si un lup
mare si fioros. Povestea se numeşte „Scufița Roșie” scrisă de Charles Perrault”
5.Expunerea firului epic al poveștii:
Educatoarea le prezintă copiilor conţinutul poveştii „Scufița Roșie” de Charles Perrault cu ajutorul
dramatizării.
Conţinutul poveştii va fi prezentat de către educatoare clar, corect, coerent şi expresiv cu un ton şi o mimică
adecvată.
Pe parcursul povestirii educatoarea va folosi o serie de mijloace adecvate prin care va nuanţa expunerea în
funcţie de stările afective pe care textul literar le implică şi anume:
 tonul cald potrivit cu importanţa faptelor;
 modularea vocii pentru a imita personajele;
 marcarea pauzelor determinate de punctuaţie;
 mimica şi gesturile adecvate situaţiilor prezentate.
Povestea este expusă după următorul plan:
1.Plecarea scufiţei roşii spre casa bunicii
2.Întâlnirea Scufiţei Roşii cu lupul
3.Dialogul dintre cei doi
4.Plecarea lupului spre casa bunicii şi înghiţirea acesteia;
5.Dialogul dintre Scufiţa Roşie şi lup în casa bunicii ,înghiţirea acesteia de către lup;
6.Salvarea bunicuţei şi a fetiţei de către vânător.
Explicarea cuvintelor noi se face pe parcursul povestirii:
Scufiţă- căciuliţa care o poartă pe cap
Vizită-a merge la cineva acasă
Sătul- era hrănit , nu-i mai era foame,
Păţanie-i s-a întâmplat ceva rău.
Pe parcursul povestirii se vor afişa şi imaginile.
6.Fixarea poveștii:
Urmează fixarea poveștii prin intermediul imaginilor și a întrebărilor referitoare la poveste. Educatoarea
propune câteva întrebări legate de conţinutul textului:
„Care este titlul textului?”
„Cine este autorul?”
„Ce personaje întâlnim?”
După comunicarea aspectelor care le-au plăcut cel mai mult din poveste, se va realiza redarea de către copii a
momentelor principale ale poveştii, cu ajutorul imaginilor.
Educatoarea face aprecieri cu privire la comportamentul și participarea copiilor la desfășurarea activității. Se
oferă recompense.
3.DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV: CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI FAȚĂ DE ÎNVĂŢARE – se

referă la modul în care copilul se implică într-o activitate de învăţare, modul în care abordează sarcinile şi
contextele de învăţare, precum şi la atitudinea sa în interacţiunea cu mediul şi persoanele din jur, în afara
deprinderilor şi abilităţilor menţionate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare.
3.1. ACTIVITATE ARTISTICO-PLASTICĂ (DESEN/PICTURĂ/MODELAJ)
SUBTEMA: „Natura se trezește la viață”
DOMENII DE DEZVOLTARE: CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI ÎN ÎNVĂȚARE
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Activitate artistico-plastică
SUBIECTUL ACTIVITĂȚII: „Zambile”
MIJLOC DE REALIZARE: Pictură
TIPUL ACTIVITĂȚII: verificare și consolidare de deprinderi
 Activare și manifestare a potențialului creativ.
COMPORTAMENTE:
o 3.1. Manifestă creativitate în activități diverse;
o 3.2. Demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice, muzicale și practice, în conversații și
povestiri creative.
 să denumească corect materialele necesare realizării lucrării;
 să utilizeze corect materialele de lucru, realizând armonia cromatică în mod creativ;
 să picteze frumos și îngrijind, redând tema dată;
 să-şi exprime părerea despre lucrarea proprie şi despre lucrările colegilor utilizând criteriile de evaluare
date.
Metode şi procedee: conversaţia, observația, exerciţiul, demonstrația, explicaţia
Mijloace de învăţământ: vază cu flori de primăvară, prezentare PowerPoint, fișă cu componentele unei plante,
lipici / coli de hârtie, acuarele, bețișoare de urechi
Modalităţi de realizare: frontal, individual
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Sala de grupă va fi aerisită, materialul didactic va fi pregărit și mobilierul va fi aranjat adecvat modului de
desfășurare a activității.
Se face prin intermediul unor ghicitori despre florile de primăvară.
Se face prin intermediul unei „povestioare” despre o zambilă și prietenele ei, florile de primăvară.
4.Anunțarea temei și a obiectivelor:
Educatoarea le spune copiilor că astăzi vor picta cu ajutorul materialelor de pe măsuțe o zambilă.
5.Intuirea materialului:
Educatoarea îi întreabă pe copii: „De ce materiale găsiți pe măsuțe?”.
Copiii vor denumi materialele necesare realizării lucrării.
6.Prezentarea și analiza modelului:
Educatoarea le aduce copiilor un model, apoi îi întreabă pe copii ce observă în această lucrare (ce a pictat?, ce
culori a folosit?, cum a așezat pictura în pagină?, etc).
7.Explicarea și demonstrarea procedeului de lucru:
Educatoarea le explică copiilor cum trebuie să picteze: îngrijit, folosind culori adecvate.
Educatoarea: „Realizăm lucrarea cu ajutorul bețișoarelor de urechi, pictând zambile în diferite culori.”
8.Executarea temei de către copii:
Educatoarea efectuează împreună cu copiii exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai mâinii (ploaia, cântăm la
pian, batem din palme, închidem-deschidem pumnișorii).
Copiii execută tema, iar educatoarea urmăreşte fiecare copil, dând indicaţii suplimentare dacă este nevoie.
Fiecare copil va desena după bunul plac, folosindu-şi imaginaţia şi creativitatea.
9.Evaluarea lucrărilor:
Copiii împreună cu copiii evaluează lucrările după criteriul aspectului, utilizării culorilor, etc.
Educatoarea face aprecieri generale și individuale asupra modului în care s-a desfășurat activitatea.
3.2. EDUCAȚIE MUZICALĂ
3.2.1. CÂNTECE
SUBTEMA: „Familia mea”
DOMENIUL DE DEZVOLTARE: CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI ÎN ÎNVĂȚARE
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Educație muzicală
SUBIECTUL ACTIVITĂȚII: „Aceasta e familia mea”
MIJLOC DE REALIZARE: Cântec
TIPUL ACTIVITĂȚII: Predare-învățare
COMPORTAMENTE:
o 3.3. Demonstrează simț muzical ritmic, armonic prin cântec, joc cu text și cânt, dans etc.
 să execute corect exerciţiile de respiraţie, pe cele ritmice şi melodice propuse;
 să se familiarizeze cu textul și linia melodică a cântecului;
 să interpreteze expresiv cântecul propus, respectând linia melodică.
Metode şi procedee: conversaţia, demonstrația, exerciţiul
Mijloace de învăţământ: carte de cântece, imagini, mânuță cu membrii familiei
Modalităţi de realizare: frontal, pe grupe, individual
Se poartă o scurtă discuție despre de ce este important este să ne iubim și să ne respectăm în cadrul familiei.
Educatoarea le aduce copiilor sub formă de surpriză o mână, care are pe fiecare deget un membru al familiei.
Aceasta le spune că o familie este ca o mână, fiecare deget este important, fiind uniți sub același scop, acela de a
face lucurile să funcționeze.
Se anunță faptul că în cadrul acestei activități vom învăța un cântec, se rostește titlul noului cântec și se
realizează prezentarea obiectivelor în termeni accesibili copiilor.
5. Activități muzicale pentru încălzirea și omogenizarea vocii:
Se atrage copiilor atenția asupra adoptării poziției corecte a corpului atunci când cântăm: spatele drept,
picioarele sub scăunele, mâinile pe genunchi.
Se execută exerciții pentru reglarea respirației și omogenizarea vocii:
a)exerciții de respirație: (inspirăm și expirăm, suflăm lumânarea, umflăm balonul)
b)exerciții de mobilizare a corzilor vocale: (ca trompeta, ca ambulanța, claxonul mașinii, alarma)
c)scurte fragmente melodice din cântecul ce va fi predat, cu ajutorul silabei ,,la”, apoi „ma”:
Se demonstrează exercițiile în fața copiilor, apoi se repetă cu copiii de două ori.
6. Prezentarea noului conținut și familiarizarea copiilor cu textul cântecului:
Se cântă o dată model cântecul, iar apoi, pentru ca cei mici să se familiarizeze cu textul cântecului, vom purta
un scurt dialog pe baza unor imagini din cântec. După aceea se vor explica cuvintele noi din textul cântecului.
7.Demonstrarea cântecului:
Se interpretează cântecul model de către educatoare, iar copiii în audiază.
Se execută însușirea cântecului pe fragmente, ceea ce presupune învățarea prin imitație:
- Se recită versurile fiecărei strofe, care apoi se repeta cu toți copiii;
- Se învață primul fragment;
- Se învață al doilea fragment;
- Se leagă f1+f2;
- Se parcurge întregul cântec.
Se vor face precizari asupra modului de interpretare corectă a cântecului.
8.Executarea cântecului împreună cu copiii:
-Se execută cântecul cu toată grupa, urmarindu-se intonația și dicția (pe fragmente și în întregime).
-Se repetă cântecul de 2,3 ori
-Se repetă cântecul individual de 1,2 copii
9.Obținerea performanței:
Joc:” De-a instrumentul”
Elevii se impart in 2 grupe.Prima grupă cântă la vioară , iar cealaltă la trompetă. Vor interpreta cântecul,
mimând cum se cânta la aceste instrumente.
Se realizează interpretarea noului cântec pe grupe şi întreg colectivul.
Se fac aprecieri cu privire la comportamentul copiilor şi la felul în care au interpretat cântecul.
3.2.2. JOCURI MUZICALE

TEMA: „Ce este, a fost și va fi aici pe Pământ?”
SUBTEMA: „Viețuitoarele păcurii”
DOMENIUL DE DEZVOLTARE: CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI ÎN ÎNVĂȚARE
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Educație muzicală
SUBIECTUL ACTIVITĂȚII: „Câte unul pe cărare”
MIJLOC DE REALIZARE: Joc muzical
COMPORTAMENTE:
o 3.3. Demonstrează simț muzical ritmic, armonic prin cântec, joc cu text și cânt, dans etc.
O.1- să execute corect exerciţiile de încălzire şi omogenizare a vocii, păstrând ritmul, durata, înălţimea
sunetelor;
O.2 - să execute corect şi expresiv linia ritmico-melodică a noului cântec;
O.4 - să interpreteze cântecul individual, dialogat sau în grup;
O.5 - să exprime prin mişcare muzica audiată.
Metode şi procedee: conversaţia, demonstrația, exerciţiul
Mijloace de învăţământ: planșe, CD, videoproiector, Power Point, clopoțel, pixuri
Modalităţi de realizare: frontal, pe grupe

Se poartă o scurtă discuție despre frumusețea, sunetul și mirosul naturii.
Educatoarea le spune că vor face împreună o călătorie prin pădure până la Palatul Muzicii.
Se anunță faptul că în cadrul acestei activități vom învăța un cântec, se rostește titlul noului cântec și se
realizează prezentarea obiectivelor în termeni accesibili copiilor.
5. Activități muzicale pentru încălzirea și omogenizarea vocii:
Vom face exerciţii pentru a ne pregăti vocea pentru cântat.
Se reamintește poziția corectă a corpului în timpul execuției vocale (spatele drept, bărbia sus, mâinile pe bancă
sau pe lângă corp).
I.Exerciţii de respiraţie:
Pornim la drum. Respirăm (inspirăm, expirăm).
Am ajuns într-o pădure mare. Un vânt puternic
nu ne lasă să înaintăm. Noi suntem mai puternici decât el. Inspirăm adânc și expirăm lung pentru a-l învinge pe
vânt (Vâjjj!!!).
Într-o poieniță sunt multe flori. Hai să le mirosim. Inspirăm (tragem aer în piept) și când expirăm spunem:
,,Ce frumos miroase floarea!”
Am ajuns la palat. Intrăm. Eu văd o masă cu multe scăunele. Hai să ne așezăm! Sunt cești cu ceai
fierbinte pe masă. Să suflăm ca să-l răcim!
II.Exerciții de dicție
Intră pe geam o privighetoare. Ea vrea să vorbim frumos, clar, întâi rar, apoi din ce în ce mai repede.
Sunt copil fericit,
Am prieteni, sunt iubit.
III.Exerciţii de intonaţie şi de omogenizare a vocilor:
Repetarea, după model, a unor sunete de diferite înălțimi, iar elevii vor intona la semnul meu.
1. pe vocale (vocalize): a, o, e;
2. pe silabe deschise: ma, ta, la;
3. pe silabe închise: poc, bum.
IV:Exerciţiu-joc: „Cine face aşa?” – exersarea acuităţii auditive;
Vă rog să fiți atenți la următoarele sunete și să recunoașteți sursa acestora:
- sunet înalt, acut: imitarea cucului Cu-cu!
- sunet mediu: imitarea unei păsări: Cip-Cirip!
- sunet jos, grav: imitarea ursului: Mor-Mor!
6. Prezentarea noului conținut și familiarizarea copiilor cu textul cântecului:
Se cântă o dată model cântecul, iar apoi, pentru ca cei mici să se familiarizeze cu textul cântecului, vom purta
un scurt dialog pe baza unor imagini din cântec. După aceea se vor explica cuvintele noi din textul cântecului.
7.Dirijarea învățării:
a) Interpretarea model a cântecului
b) Învățarea cântecului:
- Se citesc ritmat câte două versuri, apoi
următoarele două versuri și se cântă prima strofă.
- Se procedează la fel pentru refren și celelalte două strofe, cu reluarea celei precedente.
- Discuții referitoare la textul cântecului și mesajul lui.
c) Reproducerea colectivă a cântecului
- Se reproduce cântecul în întregime, cu ton și semnal de început.
d) Fixarea cântecului
- Se interpretează cântecul pe grupe, cu solist la refren, un vers tare și unul în gând la semnal,
individual.
8.Obținerea performanței:
Copiii vor cânta cântecul propus, executând mișcări sugerate de textul acestuia.
Se fac aprecieri cu privire la comportamentul copiilor şi la felul în care au interpretat cântecul.
4.DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE: DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ – vizează debutul vieţii

sociale a copilului, capacitatea lui de a stabili şi menţine interacţiuni cu adulţi şi copii. Interacţiunile sociale
mediază modul în care copiii se privesc pe ei înşişi şi lumea din jur. Dezvoltarea emoţională vizează îndeosebi
capacitatea copiilor de a-şi percepe şi exprima emoţiile, de a înţelege şi răspunde emoţiilor celorlalţi, precum şi
dezvoltarea conceptului de sine, crucial pentru acest domeniu. În strânsă corelaţie cu conceptul de sine se
dezvoltă imaginea despre sine a copilului, care influenţează decisiv procesul de învăţare.
4.1. EDUCAȚIE PENTRU SOCIETATE
4.1.1. CONVORBIRE
TEMA: „Cine sunt/suntem?”
SUBTEMA: „Eu și lumea mea”
DOMENII DE DEZVOLTARE: DEZVOLTARE-SOCIO EMOȚIONALĂ
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Educație pentru societate
SUBIECTUL ACTIVITĂȚII: „Vreau să fiu sănătos””
MIJLOC DE REALIZARE: Convorbire
o Comportamente prosociale, de acceptare și de respectare a diversității
COMPORTAMENTE:
 2.2. Își însușește și respectă reguli; înțelege efectele acestora în planul relațiilor sociale, în contexte
familiare
 2.3. Exersează, cu sprijin, asumarea unor responsabilități specifice vârstei, în contexte variate
-sa cunoasca si sa respecte normele necesare integrarii in viata sociala, precum si reguli de securitate personala;
-sa identifice comportamente pozitive/negative care conduc la pastrarea sanatatii;
-sa respecte regulile de igiena personala si un regim sanatos de viata in vederea pastrarii sanatatii fizice si
psihice;
-sa alcatuiasca propozitii si fraze scurte, corecte din punct de vedere gramatical
Mijloace de învăţământ: papusa „Murdarica” , obiecte de igienă
Introducerea în activitate se realizează prin intermediul unor ghicitori despre obiecte de igienă.
Se aduce elementul surpriză, o păpușă care se numește „Murdărica”, care a venit să discute cu copiii din grupă.
Educatoarea anunță tema activităţii și expică obiectivele pe înțelesul copiilor. („Eu stiu ca voi sunteti voinici si
sanatosi pentru ca aveti grija de sanatatea voastra. Acum as vrea sa stam de vorba si sa vorbim despre ce trebuie
sa facem sa ne pastram sanatatea si cum sa prevenim imbolnavirea organismului nostru. Tema convorbirii noastre
este:„Singurel ma ingrijesc”)
În continuare papusa Murdarica ramane musafirul nostru.
Planul de intrebari:
- Ce trebuie sa facem pentru a ne feri de boli?
- Trebuie sa ne ingrijim corpul, sa mancam sanatos si sa facem multa, multa miscare.
1. Ingrijirea corpului
Din ce este format corpul nostru?
- Cum ne ingrijim capul?(fata, dintii, nasul, parul) Cu ce?
- Cum ne ingrijim trunchiul?( facem baie saptamanal, spalam mainile cat mai des, picioarele in fiecare seara, ne
taiem unghiile si la maini si la picioare)
- De ce sa taiem unghiile?
- Ce sunt microbii?
- De ce sa ne spalam pe tot corpul?
Concluzia parțială: -Spala-ti dintii dupa fiecare masa!
-Spala-te pe maini inainte de masa si ori de cate ori este nevoie!
-Spala-ti saptamanal tot corpul!
2. Alimentatia sanatoasa
Ca sa se dezvolte, corpul nostru trebuie bine hranit. Sa mancam de toate dar mai ales: multe fructe si legume
proaspete si mai putine dulciuri. De ce?
- Ce trebuie sa facem cu fructele si legumele inainte de ale consuma?
- Sa consumam mult lapte si produse lactate. De ce? (Contin calciu care ne intareste dintii, oasele, muschii,
devenim mai puternici)
Concluzia parțială: -Mananca cat mai multe fructe si legume!
-Spala fructele inainte de a le manca!
-Mesteca bine hrana!
3. Multa, multa miscare!
Pentru a ne pastra sanatatea trebuie sa facem multa, multa miscare: sa alergam, sa sarim ca iepurasii, sa facem
gimnastica, sa mergem cu bicicleta, cu rolele, sa ne jucam, sa practicam un sport preferat etc.
Concluzia parțială:......................
Concluzia finală: Se face un rezumat al concluziilor parțiale deduse până în prezent. Copiii vin apoi pe rând și
exprimă în câteva cuvinte ceea ce au învățat despre sănătate și îngrijire personală.
6. Fixarea conţinutului principal şi asigurarea feed-backului:
Se face prin intermediul jocului: „Adevarat sau fals”(Propozitii false sau adevarate):
„Marul este otravitor”.(fals)
„Imi spal dintii cu sapun”.(fals)
„Imi corpul cu sapun si cu burete”(adevarat)
„Doctorul este dusmanul copiilor”(fals)
„Mama isi spala parul cu sampon”.
„Medicul te consulta cu siringa”.
„Fructele si legumele contin multe vitamine”.

SUBTEMA: „Ziua Mamei”
DOMENIUL DE DEZVOLTARE: DEZVOLTARE-SOCIO EMOȚIONALĂ
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Educație pentru societate
SUBIECTUL ACTIVITĂȚII: „Să vorbim despre mama”
o Comportamente prosociale, de acceptare și de respectare a diversității
COMPORTAMENTE:
 2.2. Își însușește și respectă reguli; înțelege efectele acestora în planul relațiilor sociale, în contexte
familiare
 2.3. Exersează, cu sprijin, asumarea unor responsabilități specifice vârstei, în contexte variate
 O1 – să descrie imaginile prezentate;
 O2 – să recunoască activitățile ilustrate;
 O3 – să denumească activitățile realizate alături de mama;
 O4 – să se exprime corect din punct de vedere gramatical;
Mijloace de învăţământ: PPT reprezentând activitățile mamelor alături de copii; videoproiector; planșă
ilustrată, recompense
Introducerea în activitate se realizează printr-o ghicitoare al cărei răspuns este cuvântul mama:
Este harnică și bună,
Este ca și o zână
Cu dragoste ea ne crește
Și de noi se îngrijește.
(Mama)
Se aduce elementul surpriză, un proiector pe care se derulează mai multe imagini cu mămicile copiilor. Fieacre
trebuie să identifice care este mama sa.
Imaginea 1:
- Ce vedeți în această imagine?
- Ce face femeia de lângă bebeluș?
Sinteza parțială: ...
Imaginea 2:
- Cum se comportă mama cu bebelușul?
- Credeți că îl iubește?
Imaginea 3:
- Ce face mama pentru a vă învăța să aveți grijă de voi?
Imaginea 4:
- Cum putem să îi fim de ajutor mamei?
Se dirijează percepția copiilor către planul central al tabloului, copiii fiind îndrumați să identifice elementele
tabloului, comportamentele sugerate de imagini și să interpreteze imaginile pentru a ajunge la concluzii.
Se realizează sinteza finală a activității, împreună cu copiii și se fixează cunoștințele dobândite până în acel
moment.
6.Fixarea conţinutului principal al imaginilor şi asigurarea feed-backului:
Se realizează prin jocul Adevărat sau fals!
- Astăzi am vorbit despre animale? (Fals)
- Nu, nu este adevărat că...
- Astăzi am vorbit despre mama? (Adevărat)
- Da, este adevărat că astăzi...
4.2. ACTIVITATE PRACTIC-GOSPODĂREASCĂ

4.2.1. ACTIVITATE PRACTICĂ (LIPIRE/MOTOTOLIRE/COLAJ)
TEMA: „Cu este, a fost și va fi aici pe Pământ?”
SUBTEMA: „În lumea insectelor”
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Activitate practică
SUBIECTUL ACTIVITĂȚII:„Omida”
MIJLOC DE REALIZARE: Lipire
 Activare și manifestare a potențialului creativ
COMPORTAMENTE:
o 3.1. Manifestă creativitate în activități diverse;
o 3.2. Demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice, muzicale și practice, în conversații și
povestiri creative.
O1- să denumească corect materialele de lucru;
O2 - să execute corect exercițiile de încălzire a mușcilor mici ai mâinii;
O3 - să lipească corect și armonios materialele de lucru, astfel încât să redea tema propusă;
O4 – să păstreze acuratețea spațiului de lucru.
Metode şi procedee: conversația, explicația, observația, demonstrația, exercițiul
Mijloace de învăţământ: omidă de pluș, lipici, hârtie colorată, buline colorate din carton, carioci negre
Modalități de organizare a grupei: frontal, individual
DESFĂȘUAREA ACTIVITĂȚII:
Sala de grupă va fi aerisită, mobilierul aranjat adecvat modului de desfășurare a activității, iar materialul va fi
pregătit pentru activitate respectând normele de distanțare socială.
Introducerea în activitate se va realiza prin interemediul unor ghicitori despre insecte.
Educatoarea le aduce copiilor sub formă de surpriză o omidă de pluș.
Educatoarea îi anunță pe copii tema activității și le explică obiectivele pe înțelesul lor.
Educatoarea îi întreabă pe copii ce materiale au fost pregătite pe măsuțe, iar aceștia intuiesc materialele și
instrumentele de lucru (lipici, hârtie colorată, buline colorate din carton, carioci)
Educatoarea le aduce copiilor un model, apoi îi întreabă cum consideră ei că a confecționat lucrarea.
Copiii numesc ce materiale și ce culori s-au folosit pentru realizarea lucrării, apoi specifică faptul că a fost
creată prin lipire. Aceștia identifică ordinea în care au fost lipite bulinele colorate care au ajutat la
confecționarea omizii.
Educatoarea le explică și le demonstrează copiilor modul de lucru: „Prima dată vom lipi capul omizii de culoare
portocalie, folosind o cantitate potrivită de lipici. Vom lipi încă trei buline colorate care vor reprezenta corpul
omizii, lipiciul va fi aplicat pe toată suprafața bulinelor. La final vom trasa cu ajutorul cariocilor picioarele
omizii.”
Educatoarea efectuează împreună cu copiii exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai mâinii:
„Degețele, mititele
Ne jucăm cu părul, sugem biberonul
Stăm ca mexicanii, facem ca motanii
Ridicăm pălmuțele, facem ca căprițele
Floare de nu mă uita, stai pe loc și nu mișca!”
Apoi se va da semnalul de începere a sarcinii de lucru. Pe parcursul activităţii educatoarea va da indicaţii cu
privire la respectarea cerinţelor şi a tehnicilor de lucru. De asemenea va atrage atenţia asupra aplicării unei
cantităţi potrivite de lipici, pentru a păstra aspectul îngrijit al lucrării, va da indicaţii acolo unde este cazul şi va
nota numele copiilor pe lucrări.
Copiii vor fi antrenați în analiza lucrărilor proprii și ale colegilor, cei care au lucrat corect, frumos și ordonat vor
fi aplaudați. Lucrările vor fi expuse și vor fi analizate în funcție de anumite criterii stabilite de comun acord.
Educatoarea face aprecieri generale și individuale asupra modului în care au lucrat copiii, asupra
comportamentului lor pe parcursul activității. Copiii își vor curăța mâinile și spațiul de lucru.
4.2.2. ACTIVITATE GOSPODĂREASCĂ

SUBTEMA: „Carnavalul veseliei”
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Activitate gospodărească
SUBIECTUL ACTIVITĂȚII: „Clovnul Bozo”
MIJLOC DE REALIZARE: Asamblare, ornare
 Activare și manifestare a potențialului creativ
COMPORTAMENTE:
o 3.1. Manifestă creativitate în activități diverse
O1-să denumească ingredientele și materialele puse la dispoziție pentru realizarea temei;
O2 - să îmbine ingredientele date în scopul preparării unui desert în formă de clovn;
O3 -să finalizeze desertul, dobândindu-și competența de a aprecia rezultatele muncii pe baza evaluării
produsului final;
O4 -să păstreze acuratețea spațiului de lucru.
Metode şi procedee: conversația, explicația, observația, demonstrația, exercițiul
Mijloace de învăţământ: farfurii, lingurițe, boluri, cremă albă, jeleuri, bomboane, cereale, brioșe
Modalități de organizare a grupei: frontal, individual
DESFĂȘUAREA ACTIVITĂȚII:
Sala de grupă va fi aerisită, mobilierul aranjat adecvat modului de desfășurare a activității, iar materialul va fi
pregătit pentru activitate.
Introducerea în activitate se va realiza printr-o scurtă discuție despre faptul că celor mici le place cel mai mult
să mănânce dulciuri/deserturi.
Educatoarea deschide cutia de cadou primită în dar de la un prieten vechi de al său, clovnul Bozo, înăuntru este
un bilet pe care îl citește: „Dragul meu prieten, Cici, îți scriu pentru că am nevoie de ajutorul tău, standul cu
prăjituri de la carnaval este gol. Crezi că mă poți ajuta să pregătesc în cel mai scurt timp câteva deserturi?”
Educatoarea le spune copiilor că astăzi vor prepara deserturi pentru a-l ajuta pe clovnul Bozo, folosind
materialele de pe măsuțe.
Educatoarea îi întreabă pe copii ce materiale au fost pregătite, iar aceștia intuiesc materialele și instrumentele de
lucru (farfurii, lingurițe, boluri, cremă albă, jeleuri, bomboane, cereale, brioșe).
Educatoarea le prezintă copiilor un model preparat de ea.
Copiii vor analiza desertul și modul în care cred ei că a fost preparat. Aceștia numesc ingredientele din care este
făcut fiecare element, ce culori s-au folosit, etc.
Educatoarea le explică și le demonstrează copiilor modul în care trebuie să pregătească deserturile:
„Luăm o brioșă, cu o linguriță punem crema albă pe ea, o așezăm pe farfurie și începem să ornăm. În loc de
ochi punem bomboanele colorate, în loc de nas jeleul rotund roșu, în loc de gură jeleul verde, iar în loc de păr
cereale.”
Educatoarea efectuează împreună cu copiii exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai mâinii:
„Degețele, mititele
Ne jucăm cu părul, sugem biberonul
Stăm ca mexicanii, facem ca motanii
Ridicăm pălmuțele, facem ca căprițele
Floare de nu mă uita, stai pe loc și nu mișca!”
Apoi se va da semnalul de începere a sarcinii de lucru. Pe parcursul activităţii educatoarea va da indicaţii cu
privire la respectarea cerinţelor şi a tehnicilor de lucru. De asemenea va atrage atenţia asupra aplicării unei
cantităţi potrivite de ingrediente, păstrarea aspectului îngrijit, va da indicaţii acolo unde este cazul şi va nota
numele copiilor pe farfurii.
Copiii vor finaliza deserturile,vor fi antrenați în analiza lucrărilor proprii și ale colegilor. Educatoarea îi va
întreba care deserturi li se par mai interesante și care au respectat cel mai bine sarcina de lucru.
Educatoarea face aprecieri generale și individuale asupra modului în care au lucrat copiii, asupra
comportamentului lor pe parcursul activității.
5.DOMENIUL PSIHOMOTRIC: DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE

– cuprinde o gamă largă de deprinderi şi abilităţi (de la mişcări largi, cum sunt săritul, alergarea, până la mişcări
fine de tipul realizării desenelor sau modelarea), dar şi coordonarea, dezvoltarea senzorială, alături de cunoştinţe
şi abilităţi referitoare la îngrijire şi igienă personală, nutriţie, alte practici de menţinere a securităţii personale.
SUBTEMA: „Carnavalul veseliei”
DOMENII DE DEZVOLTARE: DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂȚII ŞI IGIENEI PERSONALE
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Educație fizică
SUBIECTUL ACTIVITĂȚII: „Cu părinții la plimbare”
MIJLOC DE REALIZARE: Joc de mișcare (Mers în coloană câte doi cu oprire și pornire la semnal)
 Motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viaţă familiare
COMPORTAMENTE:
o 1.1. Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;
o 1.2. Participă la activităţi fizice variate, adecvate nivelului lui de dezvoltare.
 să execute corect acțunile comandate sau la semnale vizuale, auditive;
 să-și perfecționeze deprinderile motrice de bază în vederea aplicării în activități motrice;
 să adopte un comportament adecvat care să reflecte respectarea regulilor de evitare a accidentelor;
 să adopte poziția corectă a segmentelor corpului în situații statice și dinamice;
 să răspundă motric la o comandă dată.
Metode şi procedee: conversaţia, demonstrația, explicația, observația, exerciţiul
Mijloace de învăţământ: fluier
Modalităţi de realizare: frontal, pe grupe, individual
DEFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII (SCENARIUL DIDACTIC):
VERIGA ȘI
FORMATII
DURATA CONTINUT/ DOZARE METODE OBSERVAȚII
DE LUCRU
MIJLOACE
1.Organizarea - alinierea clasei pe un In linie pe

colectivului de rând; un rand
elevi (2 min) - controlul ținutei;
☺☺☺☺☺
- salutul;
- prezența; ▲
- verificarea stării de
sănătate a elevilor.
2.Anuntarea - anunțarea temei și a În linie pe Explicația
titlului si a obiectivelor un rând Demonstrația
obiectivelor operaționale.
☺☺☺☺☺
operationale
(1') ▲
3.Pregatirea Activitate frontala În coloană
Demonstrația Capul sus, spatele
organismului · Variante de mers şi Explicația
câte unul drept, privirea
pentru efort alergare: ☺☺☺☺☺ Exercițiul înainte
(6') - mers normal; Mers pe vârfuri cu
- mers pe vârfuri; ☺ mâinile sus
- mers pe călcâie; ☺ Mers pe călcâie cu
- mersul piticului; mâinile la spate
☺ ▲
- alergare uşoară; Mers ca piticii cu
- alergare cu genunchii ☺ mâinile pe genunchi
la piept; ☺ Alergare cu genun-
- alergare cu călcâiele la ☺☺☺☺☺ chii şi călcâiele cât
şezut; mai sus
- exerciţii de respiraţie. În coloană Inspirăm pe nas
câte unul Expirăm pe gură
4.Influențarea Complexul de dezvoltare În coloană Demonstrația Picioarele depărtate
selectivă a fizică armonioasă liberă, câte unul Explicația braţele întinse
aparatului fără obiecte Exercițiul paralel
locomotor (4 ►Exerciţiul nr.1 ☺☺☺☺☺
min) Ceasul 4X4
P.I.: stând depărtat cu
mâinile pe şolduri
T1: îndoirea capului spre
stânga
T2: revenire
T3: îndoirea capului spre
dreapta
T4: revenire
►Exerciţiul nr.2 4X4
Deschide fereastra şi
împinge
braţele întinse în faţă.
T1: ducerea braţului
drept întins în lateral
T2: revenire
T3: ducerea braţului 4X4
stâng întins în lateral
T4: revenire
►Exerciţiul nr.3
Elasticul
braţele îndoite la piept 4X4
T1-2: îndoirea braţelor la Picioarele fixe pe
piept cu arcuire; podea, rotirea
T3-4: extensie cu trunchiului spre
arcuire. stânga
►Exerciţiul nr.4 şi spre dreapta
Sticla de şampanie
P.I.: stând depărtat cu 4X4
T1-2: răsucirea
trunchiului spre stânga
cu arcuire
T3-4: răsucirea
trunchiului spre dreapta
cu arcuire. 4X4
►Exrciţiul nr.5
Balansoarul
T1-2: aplecarea corpului
spre dreapta cu ridicarea
piciorului stâng
T3-4: aplecarea corpului
spre stânga cu ridicarea
piciorului drept. 8X2
►Exerciţiul nr.6
Bate palmele sub Săritură pe vârfuri
genunchi
P.I.: stând depărata cu 4X4
mâinile pe lângă corp
T1: ridicare piciorului
stâng şi bătaie din palme Braţele lateral-
sub genunchi inspirăm; braţele
T2: revenire sus- expirăm
T3: ridicare piciorului
drept şi bătaie din palme
sub genunchi
T4: revenire
►Exerciţiul nr.7
Sări ca mingea!
P.I.: stând, mâinile pe
şold
T1-8: sărituri ca minge
►Exerciţiul nr.8
Exerciţii de respiraţie
P.I.: stând
T1-2: inspiraţie cu
ducerea braţelor în
lateral şi ridicare pe
vârfuri
T3-4: expiraţie cu
ghemuire
5.Învățarea, Activitate frontală 2Xfiecare Observația Se cere elevilor:
consolidarea, Din mers se trece în comandă Demonstrația picioarele intinse,
perfecționare, formație câte 2 pentru Explicația - spatele drept
evaluarea realizarea următoarelor Exercițiul - privirea inainte
deprinderilor, exerciții:
priceperilor (8 - Oprire la semnal
min) acustic;
-Pornire la semnal
acustic;
-Oprire la semnal
vizual; 4Xfiecare
-Pornire la semnal comandă
vizual.
Activitate frontală și
individuală Se corecteaza
Se execută tema sub executia mersului in
forma unui joc de coloana cate doi cu
mișcare: „La plimbare cu oprire si pornire la
părinții” semnal pentru
Se repeta execuția fiecare prescolar
mersului în coloană câte
doi cu oprire și pornire la
semnal;
-Se insistă pe poziția
corectă a corpului în
timpul execuției.
Copiii efectuează sub
supravegherea
educatoarei.
6.Revenirea Activitate frontală În coloană Exercițiul Se accentuează
organismului Exerciții: câte doi revenirea la normal
după efort (2-3 - alergare ușoară ☺☺☺☺☺
min) alternantă cu variante de
mers; ☺☺☺☺☺
- exerciții de inspirație și
expirație
- relaxarea brațelor și
picioarelor
7.Concluzii și Activitate frontală În coloană Exercițiul În linie pe un rând!
aprecieri (1-2 Sunt evidentiați copiii cu câte unul Adunarea!
min) rezultate deosebite, se ☺☺☺☺☺ Vă aliniaţi!
fac observații privind Bună ziua
comportamentul la ▲
lecție.
Adunarea, alinierea,
salutul.

Activități În Învățământul Preșcolar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Activități În Învățământul Preșcolar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACTIVITĂȚI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

B. CE ARE MĂRUL ÎN INTERIOR?

C. CUM PUTEM CONSUMA MERELE?

1.1.2. LECTURĂ DUPĂ IMAGINI

TEMA: „Cum este/a fost și va fi aici pe Pământ?”

IMAGINEA 2: Adăpostul animalelor

IMAGINEA 3: Ce mănâncă animalele?

IMAGINEA 4: La ce ne ajută animalele?

1.1.3. JOC DIDACTIC

TEMA: „Când, cum și de ce se întâmplă?”

1.2.2. JOC LOGIC

Soarele a pus în pomi

Mere roșioare, pere aurii

Soarele a pus în pomi

Mere roșioare, pere aurii

2.1.3. LECTURĂ DUPĂ IMAGINI

b) lecturarea celei de-a doua ilustraţii

c) lecturarea celei de-a treia ilustraţii

3.DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV: CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI FAȚĂ DE ÎNVĂŢARE – se

3.2.2. JOCURI MUZICALE

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII (SCENARIUL DIDACTIC):

4.DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE: DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ – vizează debutul vieţii

4.1.2. LECTURĂ DUPĂ IMAGINI

4.2. ACTIVITATE PRACTIC-GOSPODĂREASCĂ

4.2.2. ACTIVITATE GOSPODĂREASCĂ

5.DOMENIUL PSIHOMOTRIC: DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE

1.Organizarea - alinierea clasei pe un In linie pe

S-ar putea să vă placă și