Proiect de activitate integrată

DATA: 19.10.2021

NIVEL/ GRUPĂ: Nivel I- Grupa mică

EDUCATOARE: Lupu Adelina-Elena

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.8 Buzău

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: „Când, cum și de ce se întâmplă?”

TEMA PROIECTULUI: „Zvon de toamnă”

TEMA SĂPTĂMÂNII: „De vorbă cu Fructișor”

TEMA ACTIVITĂŢII INTEGRATE: „Mărul vesel”

TIPUL DE ACTIVITATE: predare de noi cunoștințe și consolidarea unor priceperi și deprinderi

ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂŢII INTEGRATE:ADP+ADE (DOS+DLC)+ ALA1+ALA2

 ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ (ADP):

ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ:„Îmi place să mănânc...”
RUTINE:primirea copiilor, masa, desprinderile de igienă personală
TRANZIŢII:”Fructe parfumate”, ”Ne învârtim-Marili”
 ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE (ADE):
DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE-Educarea limbajului:„Povestea mărului”-povestirea educatoarei;
DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE- Activitate practică: „Mărul roșu”- rupere de hârtie, lipire;
 JOCURI ŞI ACTIVITĂŢI LIBER-ALESE (ALA1):
JOC DE ROL: „La piață”
 ȘTIINȚĂ: „Din jumătăți, întreg”;
NISIP ȘI APĂ: ”Fructe de toamnă”- amprentare;

 JOCURI ŞI ACTIVITĂŢI RECREATIVE (ALA2):

JOC DISTRACTIV: „Unde s-a ascuns mărul?”;
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:
A.1.Motricitate grosieră şi motricitate fină în contexte de viaţă familiare
A.2.Conduită senzorio-motorie, pentru orientarea mişcării
B.3.Conceptul de sine
C.2.Finalizarea sarcinilor şi a acţiunilor (persistenţă în activităţi)
C.3.Activare şi manifestare a potenţialului creativ
D.1.Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
E.3.Caracteristici structurale și funcționale ale lumii înconjurătoare
COMPORTAMENTE VIZATE:
A.1.3.Utilizează mâinile şi degetele pentru realizarea de activităţi variate
A.2.3.Îşi coordonează mişcările în funcţie de ritm, cadenţă, pauză, semnale sonore, melodii
B.3.1.Exerseză, cu sprijin, autoaprecierea pozitivă, în diferite situaţii educaţionale
C.2.1.Realizează sarcinilor de lucru cu consecvenţă
C.3.1.Manifestă creativitate în activităţi diverse
D.1.1.Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înţelegerii şi receptării lui (comunicare receptivă)
E.2.3.Identifică și valorifică unele caracteristici ale lumii vii, ale Pământului și Spațiului

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

- Să demonstreze înțelegerea textului, relatând acțiunile din „Povestea mărului”;

 - Să reproducă „Povestea mărului” pe baza tabloului, respectând ordinea derulării faptelor.

- Să realizeze mărul roșu, prin ruperea hârtiei și lipirea acesteia în conturul lui;

- Să realizeze jocul de rol propus, manifestându-se liber;

- Să identifice jumătatea corespunzătoare obiectului, realizând imaginea întregului;

O6 - Să amprenteze fructe de toamnă pe nisip;
O7- Să se manifeste liber și activ în cadrul jocurilor propuse.

STRATEGII DIDACTICE:
 Metode şi procedee: conversaţia,explicaţia, brainstormingul, demonstraţia, exerciţiul, povestirea, repovestirea.
 Mijloace de învăţământ: calendarul naturii, imagini, jetoane, planșe, fișe, poveste, fructe, nisip, diverse figurine.
 Forme de organizare: frontal, individual.

BIBLIOGRAFIE:
1. Curriculum pentru educaţia timpurie, MEN,2019
2. Suport pentru explicitarea si intelegerea unor concepte si instrumente cu care opereaza curriculumul pentru educatie timpurie-
2019
3. Repere fundamentale in invatarea si dezvoltarea timpurie a copilului de la nastere la 7 ani
 Scenariul zilei
ADP:Întâlnirea de dimineaţă: „Îmi place să mănânc...”
Activitatea debutează cu întânirea de dimineaţă. Copiii vor intra în sala de grupă, în rând câte unul. Educatoarea va adresa salutul:
Pe scăunele ne aşezăm
Şi frumos ne salutăm.”
Salutul: Educatoarea va saluta copiii:„Bună dimineaţa, mere roșii și vesele!”.
Prezenţa o vom face în manieră interactivă, cu ajutorul unui panou pe care vom ataşa fotografiile copiilor prezenţi, copiii absenţi
rămânând pe masă. În felul acesta vom identifica absenţii.
În continuare, atenţia copiilor va fi îndreptată spre Calendarul naturii-o activitate interactivă despre aspectele anotimpului în care ne
aflăm și despre starea vremii din ziua respectivă.
„Calendaru-i încântat,
Că va fi iar completat.”
Împărtăşirea cu ceilalţi-Activitatea de grup: se va realiza, pornind de la o discuţie iniţiată de către educatoare despre ce activități au
realizat în ziua precedentă. Copiii vor fi rugaţi să le spună tuturor ce au făcut ieri și ce le-a plăcut.
Noutatea zilei: „Dacă ieri am învățat despre pară, astăzi vom afla o întâmplare cu un măr năzdrăvan”.
Momentul de lectură: POVESTEA MĂRULUI BUCLUCAȘ
Gimnastica de înviorare se va realiza prin intermediul unui cântecel cu mişcări sugestive.

În continuarea activităţii se va desfăşura ADE- DLC-Educarea limbajului-”Povestea mărului de Vladimir Suteev”- povestirea
educatoarei. Desfărurarea activității de educare a limbajului:
Introducerea în activitate: „Pentru că sunteți niște copii atât de cuminți, Zâna Toamna v-a trimis o poveste cu un măr
năzdrăvan.”
 Anunțarea temei și a obiectivelor: „Povestea se numește „Povestea mărului” de Vladimir Suteev.”
Prezentarea conținutului povestirii:
PLAN DE IDEI
1. Iepurici vede un măr în vârful copacului.
2. Cioara a scăpat mărul chiar în țepii lui Țepoșilă.
3. Cei trei prieteni s-au luat la harță din cauza mărului.
4. Moș Martin a făcut pace între cei trei prieteni.

Fixarea povestirii:
„Ce nume are povestea?” („...Povestea mărului.”)
„Care sunt personajele poveștii?” („...iepurele, cioara, ariciul, ursul.”)
„Ce au făcut cei trei prieteni?” („...s-au certat.”)
„Și noi trebuie să ne împărțim obiectele și jucăriile din sala de grupă, fără a ne certa și să fim cu toți prieteni pentru a ne juca
împreuna fericiți.”
„Ce s-ar fi întămplat dacă ursul nu făcea dreptate (nu împărțea mărul)?” („...s-ar fi certat în continuare.”)

Evaluare :
„Zâna Toamna ne-a trimis și un săculeț. Priviți ce am găsit.”
În săculeț se află personajele din poveste pe care le voi scoate pe rând așezându-le într-un tablou.
„Cine este aceasta?” („...iepurașul.”)
„Ce a văzut iepurașul în copac?” („...un măr.”)
Așez iepurașul în partea de jos a tabloului. Din săculeț scot o cioară.
„Unde era cioara când se plimba iepurașul?” („...în copac.”)
Așez cioara în vârful copacului.
„Au! M-am înțepat în ceva...oare ce o fi?!” („...ariciul.”)
„Unde se afla ariciul când a cazut mărul?” („...sub copac.”)
„Ce făcea ariciul sub copac?” („...dormea.”)
Așez aricul în tabloul. Scot din săculeț și mărul.
 „Ce culoare acest măr?” („...roșie.”)
„Unde era mărul când l-a văzut iepurașul?” („...în copac.”)
Chem un copil să vina și să așeze mărul sus în copac.
„Unde a căzut mărul când l-a luat cioara din copac?” („...pe arici.”)
Voi numi un alt copil care schimbă poziția mărului în tablou.
„Am mai găsit ceva în săculeț, cine credeți că lipsește din tabloul nostru?” („...ursul.”)
„Ce a făcut ursul pentru a nu se certa cei trei prieteni?” („...a împărțit mărul.”)
Chem un copil care pune ursul în tablou.
„Ce nume are fructul pentru care s-au certat cei trei prieteni?” („...măr.”)
Încheierea activității: „Pentru că ați fost atenți la poveste, Zâna Toamna vă răsplătește cu câte o bulinuță fermecată pe care să
o puneți pe piept.”
Fac ultimele aprecieri asupra comportamentului copiilor de-a lungul activității.

Moment de mişcare: „Albinuțele zglobii adună mere.

Rândunelele pleacă în țările calde.
Grădinarii voioşi îşi bat palmele bucuroşi.”

Desfăşurarea activităţii va continua cu o secvenţă de Domeniul Om și Societate -Activitate practică:„Mărul roșu”- rupere de
hârtie, lipire.
Educatoarea invită copiii să se așeze la măsuțe, unde îi așteaptă materialele pregătite pentru activitate. Copiii observă și
identifică materialele de lucru și li se va prezenta tema. Educatoarea va prezenta copiilor o lucrare model și le va spune că astăzi vor
realiza un măr roșu, rupând hârtia creponată și lipind-o în contur.
În continuare, se dau indicații de lucru asupra activității propuse, apoi copiii execută realizarea lucrării.Însă, înainte de a
începe activitatea practică, ne vom încălzi muşchii mici ai mâinii:
”Pică ploaia pe burlane.
Pic, pic, pic.
Cad castane dolofane.
 Trosc, trosc, trosc.
Cârâie o cioară-n pom.
Câr, câr, câr.
Vai! Ce frig este afară!
Bârr, bârr, bârr.”

Educatoarea le va preciza copiilor care sunt criteriile de evaluare ale lucrării:

 Realizarea temei practice şi a subiectului;
 Expresivitatea elementelor folosite;
 Diversitatea şi semnificaţia culorilor;
 Finalizarea lucrării.

De asemenea, pe durata desfășurării activității, educatoarea va acorda sprijin și indicații individuale copiilor care au nevoie. După
finalizarea lucrărilor, se va purta o dicuție, după care vom face o autoevaluare și o evaluare a lucrărilor realizate, observându-se dacă
s-au respectat toate criteriile. Nu se fac aprecieri negative, dar se poate cere opinia copilului care nu a respectat sarcina de lucru, în
maniera: ”- Tu ce crezi că ai fi putut face ca lucrarea ta să fie mai frumoasă?”.

Tranziţie:
,,Bat din palme clap, clap, clap
Din picioare trap, trap, trap
Ne-nvârtim, ne răsucim
Şi la centre noi pornim.”

Vom continua activitatea cu desfăşurarea centrelor de interes de la ALA1. Pentru început, educatoarea va face turul centrelor
împreună cu copiii, pentru a e prezenta și explica sarcinile de la fiecare.

La centrul Joc de rol copiii vor trebui să realizeze jocul de rol propus, utilizând materialele puse la dispoziție și manifestându-se liber.

La centrul Știință copiii vor avea ca sarcină, să identifice jumătatea corespunzătoare obiectului, realizând imaginea întregului.
La centrul Nisip și apă copiii vor amprenta fructe pe nisip și le vor denumi.

Jurnalul zilei: Activitatea zilei se încheie cu adunarea copiilor pe scăunele. Copiii îşi vor aminti ce activităţi au desfășurat
astăzi.

Înainte de a trece la jocurile recreative, vom avea un Moment de reflecţie asupra activităţilor educative pe care le-am
desfăşurat. În acest moment, copiii sunt adunaţi cu toţii şi vor privi asupra sarcinilor pe care le-au rezolvat. Ei vor descrie cum s-au
jucat cu materialele puse la dispoziţie şi ce au realizat cu ajutorul lor. Bineînţeles că îşi vor putea exprima părerea despre activitatea
preferată a zilei.

Evaluarea activității: Fiecare copil îşi va exprima părerea despre activitatea desfăşurată pe parcursul întregii zile. Se emit
aprecieri generale şi individuale din partea educatoarei referitoare la comportamentul copiilor şi la activitatea desfăşurată.

În continuare, ne vom relexa şi ne vom juca în cadrul Jocurilor şi Activităţilor recreative (ALA2): „Hai acum să ne distrăm,

Împreună să ne jucăm.”

Pentru început vom desfăşura jocul, jocul distractiv– ”Unde s-a ascuns mărul?”. Educatoarea îi anunță pe copii titlul jocului
și le prezintă regulile acestuia. În acest joculeț, educatoarea va utiliza un măr pe care îl va ascunde prin clasă, în diferite locuri, iar cei
mici vor trebui să-l găsească. Cine îl găsește, acela îl ascunde mai departe, și tot așa.