„Ciuboțelele ogarului”

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

Data: 08.11.2022
Unitatea școlară: GPN GADALIN
Grupa: combinata
Tema anuală de studiu: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?
Tema săptămânală:În lumea minunată a poveștilor
Tema activității: „Ciuboțelele ogarului”
CATEGORII DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE:ADP + ALA1 + ADE
( DLC+ DEC) + ALA2
Tipul activității: mixt
Forma de realizare: Activitate integrată (lectura educatoarei + pictura)
Scopul activității: Familiarizarea copiilor cu fenomene ale naturii,
formarea unor comportamente pozitive față de sine și față de ceilalți și
formarea deprinderii tehnice de pictură.

COMPORTAMENTE URMĂRITE PE PARCURSUL DERULĂRII

ACTIVITĂȚII INTEGRATE:

A.1.2. Își coordonează mușchii în desfășurarea unor O1-Preșcolarul va fi capabil să-și

activități diversificate, specifice vârstei. exprime sentimentele față de subiectul
prezentat de educatoare;

A.2.1. Utilizează simțurile (văzul, auzul, simțul O2-Preșcolarul va fi capabil să

tactil, mirosul etc.) în interacțiunea cu mediul identifice cu ajutorul analizatorilor
apropiat. caracteristicile vremii, precum si a
altor materiale de lucru;

C.2.1. Realizează sarcinile de lucru cu consecvență. O3. Prescolarul va fi capabil să

denumească în mod corect materialele și
instrumentele de lucru .
C.3.2. Demonstrează creativitate prin activități O4-Preșcolarul va fi capabil să picteze
artistico-plastice, muzicale și practice, în conversații ciubotelele folosind instrumentele
și povestiri creative. puse la dispoziţie.

D. 1.2. Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca
urmare a valorificării ideilor, emoțiilor,
semnificațiilor etc.
D.2.2. Respectă regulile de exprimare corectă, în
diferite contexte de comunicare.
O5- Prescolarul va fi capabil sa asculte
cu atenție povestea.
O6- Preșcolarul va fi capabil să raspundă
la întrebări, pe baza imaginilor prezentate.

E.1.1. Identifică elementele caracteristice ale unor O7- Preșcolarul va fi capabil să

fenomene/relații din mediul apropiat. identifice fenomenele specifice
anotimpului toamna.

Strategii didactice:

1. Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, problematizarea,

exercițiul, mâna oarbă, turul galeriei, predicției, brainstorming
.
2. Materiale didactice: calendarul naturii, jetoane, planse cu povestea,macheta care
ilustrează pădurea, fișe de lucru, creioane colorate, creion grafic, machete din
polistiren reprezentând ciuboțelele, guasa, pensule.

3. Forme de organizare a activității: frontală, individuală, pe grupe mici.

4. Resurse temporale: o zi
 BIBLIOTECĂ ARTĂ ŞTIINŢĂ

„Album-fenomene ale „Umbrela” –decorare, lipire „Ploaia” – experiment

naturii”–antrenament
grafic

ALA 1

ALA 2
ADP ,,Ciuboțelele
ogarului” Joc de mișcare și atenție:
,, Ce s-ar întâmpla dacă
nu ar exista ploaia?” ,, Primul în lac ”
ALA1+ DLC + DEC
+ALA2

DEC- Domeniul estetic și DLC – Domeniul Limbă și

creativ comunicare

„Ciuboțelele” –pictură ..Ciuboțelele ogarului” – lectura

educatoarei
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:
A. 1. Motricitate grosieră şi motricitate fină în contexte de viață
familiare;
C. 2. Finalizarea sarcinilor şi a acţiunilor (persistenţă în activităţi);
C. 3. Activare şi manifestare a potenţialului creativ;
D. 2. Mesaje orale în diverse situaţii de comunicare;
E. 1. Relații, operații și deducții logice în mediul apropiat;

Desfășurarea activității propriu-zise ( demersul didactic)

I. Moment organizatoric al activității constă în amenajare și

aerisirea sălii de grupă și pregătirea materialelor necesar activității. Sala şi
centrul tematic vor fi amenajate conform temei din această săptămâna,
activitatea debutând cu întâlnirea de dimineaţă.

II. Întâlnirea de dimineață:,,In cerc toți ne așezăm

Și apoi ne salutăm
Vedem cine e prezent
Poate cine e absent
Să ne încânte cineva cu povestea sa,, .
 Salutul: Întâlnirea de dimineață debutează cu salutul educatoarei: "Bună
dimineața iubitori ai naturii! "
Apoi salutul se propagă în cerc, de la stânga la dreapta, fiecare copil fiind
salutat prin rostirea numelui colegului de lângă el.
Prezența: În continuare se va face prezența. Fiecare copil va
răspunde ,,prezent” la auzul numelui său, iar la auzul numelui copiilor care
nu sunt la grădiniță, se va completa calendarul cu cei absenți.
La sfârșit copiii își vor da seama cine nu este prezent la grădiniță.
Calendarul naturii: Atenția copiilor este îndreptată spre calendar:
” Calendaru-i încântat
Că va fi iar completat
Cu nori ploaie , vânt , furtună
Mai bine cu vreme bună,,.
Calendarul naturii, va fi completat de către educatoare prin intermediul
întrebărilor:
 ,, În ce data/luna/an ne aflăm?”
 „Ce zi a săptămânii este astăzi?”
 ..Ce zi a fost ieri? Ce zi va fi mâine?”
 ,,Cum ne îmbrăcăm?”
 ,,Cum este vremea azi? ”
 ,,În ce anotimp suntem?”

Împărtășirea cu ceilalți și Activitatea de grup: se va realiza prin jocul :

„Ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista ploaia ? ”
 Explic regula jocului: Am să adresez întrebarea. Pe rând, copii
răspund iar eu am sa notez răspunsurile lor pe tablă, fără a le comenta. La
final, se vor selecta răspunsurile cele mai elocvente.(Metoda Brainstorming).

Răspunsuri posibile:

-,, Nu am avea fructe și legume”

-,,Ar fi totul uscat”
-,,Copacii s-ar usca”
-,,Nu am avea apă”

Moment de mișcare: Se inițiază un moment de inviorare prin care copii

sunt invitați să execute mișcări prin recitarea unor versuri:
,,Degețele,
Mititele
Ne jucăm cu părul
Sugem biberonul
Stăm ca mexicanii
Facem ca țiganii
Floare de nu mă uita
Stai pe loc și nu mișca!
III. Captarea atenției

Aceasta coincide cu noutatea zilei: Se prezintă copiilor câteva ghicitori despre fenomene
ale naturii:

Cine vine din văzduh

Și stropește pe pământ
Grâul ca să crească mult? (ploaia)

Vine pe neașteptate,
În față și-n spate bate,
Ne place când adie,
Ne supără dacă-i vijelie.
Ați ghicit cine e oare? (vântul)

Zgomotul ce ne vestește
Că ploaia acum sosește.(tunetul)

Apă multă-n stropi mărunți,

De-i jos și deasă, te-ncrunți
Dacă-i sus și îndesată,
Seamănă cu-n snop de vată.(ceața)

IV. ENUNŢAREA TEMEI ŞI A OBIECTIVELOR ACTIVITĂŢII

DIDACTICE:

Astăzi copii vom citi o poveste, vom picta elemente din poveste iar la final ne vom
juca un joc de miscare care se numeste: ,,Primul în lac”. Fiecare copil îşi va împărtăşi
ideile şi emoţiile.

V. DIRIJAREA ACTIVITĂŢII ŞI OBŢINEREA PERFORMANŢEI

JOCURI LIBER ALESE- ALA1

Înainte de a începe lucrul, copiii primesc, prin metoda mâna oarbă,
(pe rând fiecare copil va lua din săculeț un ecuson-norișor reprezentând
fenomene ale naturii). Fiecare copil se va deplasa către centrul de interes
aferent ecusonului pe care îl poartă. Pe tranziția:
„Vine ploaia pic pic pic
 Vine ploaia , nu-i nimic,
Am umbrelă pelerină,
Ploaia poate-acum să vină!”

Se explică copiilor de la fiecare centru sarcina de lucru astfel:

ARTĂ – „Umbrela”
Sarcina de lucru: să lipească pe fișa de lucru, hartie mototolită, orez și
plastelina.

ŞTIINŢĂ –,, Ploaia”-

– Sarcina de lucru: să amestece culoare în paharul cu apă, să pună
spumă peste apa din paharul transparent, apoi să picure cu pensula amestecul de apă și
culoare peste paharul cu spumă.

BIBLIOTECĂ – „Album”
– Sarcina de lucru: să traseze peste linia punctată și să realizeze un album
al fenomenelor din natură.

La terminarea sarcinilor primite la fiecare centru de interes, se va realiza

evaluarea acestora, fiecare grup de copii având posibilitatea să își prezinte munca în fața
colegilor și să primească aprecieri din partea acestora, dar și din partea educatoarei. Cu
ajutorul tranziției: ,,Înspre baie ne-ndreptăm
Ca să ne spălăm,
Dăm cu apă și săpun
Fără de teamă
Mai curați suntem acum
De bună seamă”, copii sunt invitați să se spele pe mâini
4. Obținerea performanței și asigurarea transferului

DLC- DOMENIUL LIMBA SI COMUNICARE „Ciuboțelele ogarului” -Lectura

educatoarei

La întoarcerea în sala de grupă, prin tranziția ”Eu

locomotiva sunt, voi sunteți vagoane...” educatoarea va invita copiii să se
aşeze confortabil pentru că în următoarele momente dorește să le citească o
poveste.
Educatoarea va preciza titlul poveştii: „Ciuboțelele ogarului” .

Se vor preciza sarcinile copiilor: să asculte cu atenţie povestea pentru a

putea vedea când a avut loc acțiunea, cum a fost vremea afară și care dintre
personaje sau comportat bine.

Expunerea textului poveștii

Conţinutul poveștii va fi prezentat de către educatoare clar, coerent, corect

şi expresiv, cu un ton şi o mimică adecvată. (Anexa1)

Planul de idei al poveștii:

1. Întalnirea iepurasului cu ogarul.

2. Dialogul despre ciuboțele ogarului pe parcursul drumului prin pădure și schimbările

meteorologice și temporale.

3. Întalnirea cu Moș Martin la hanul acestuia.

4.Ospătul și înoptarea la han.

5. Furtul ciuboțelelor ogarului și fuga iepurașului.

Pe parcursul expunerii poveștii, educatoarea va folosi o serie de mijloace

prin care va nuanţa expunerea în funcţie de stările afective pe care textul
literar le implică şi anume: tonul cald potrivit cu importanţa faptelor,
modularea vocii în funcție de mesajul transmis, marcarea pauzelor
determinate de punctuaţie, mimică şi gesturi adecvate situaţiilor prezentate.
Prin toate aceste mijloace educatoarea va încerca să imprime poveștii
caracterul plastic - intuitiv.

Pentru fiecare personaj va avea câte o siluetă , pe care o va prezenta la

momentul potrivit în cadrul poveştii. În plus, la momentul întâlnirii
cuvintelor și expresiilor necunoscute, acestea vor fi explicate copiilor (ogar,
galbeni, zgribulit, șubă, blană, iarmaroc ... )

Fixarea conţinutului

Se va face de către copii cu ajutorul planșelor, aceștia răspunzând la

întrebărilor educatoarei, care vor scoate în evidență cand a avut loc
întâmplarea, cum era vremea afară și importanța manifestării
comportamentelor pozitive.
 1. Cum s-a numit povestea pe care am citit-o?
2. Ce anotimp este descris în poveste ?
3. Cum era vremea afară ?
4. Ce avea Iepurele? Dar ogarul?
5. Unde mergeau cei doi?
6. De ce s-au oprit la han?
7. Ce s-a întâmplat acolo, la han?
8. Cum s-a comportat ogarul?
10. Ce s-a hotărât iepurele să facă?
11. De ce credeţi că a furat iepurele cizmele ogarului?
12. Ce a făcut ogarul când a observat că-i lipsesc ciuboţelele?

DEC -DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV - „Ciuboțelele” – pictură (activitate

artistico-plastică)

Pentru a-l ajuta pe iepuraș să nu simtă că ii e frig, ne vom aşeza la măsuţe și vom
picta cu toții, ciuboțele. Ce ziceti? Vreți să il ajutăm pe iepuraș să aibă și el ciuboțelele
(cizmulițele) lui ?

Intuirea materialelor
 Copiii vor fi solicitaţi să privească ce materiale au pe măsuțe. Doi- trei
copii vor prezenta pe rând materialele pe care le-au primit pe măsuțe (paletă
cu acuarelă, pensulă, machetă din polistiren reprezentând ciuboțelele,
șervețele umede).

Prezentarea și analiza modelului

Educatoarea le va arăta copiilor produsul finit pe care
urmează să îl realizeze și îl va analiza împreună cu copiii, scoțând în
evidență modul corect de realizare a lucrării artistico-plastică.

Explicarea și demonstrarea modului de lucru

 Vom picta cu pensula pe macheta de polistiren primită;

 Se introduce pensula în acuarela de culoare roșie, apoi se
așează culoarea pe prima cizmuliță;
 Se repetă același lucru, pentru a colora în întregime suprafața
cizmuliței;
 se procedează la fel și pentru cealaltă cizmuliță.

Voi solicita 1, 2 copii să explice modul de lucru pentru a verifica

înțelegerea acestuia.
Modelul educatoarei va rămâne expus .

Exerciţii pentru încălzirea muşchilor mici ai mâinilor

Înainte de a începe lucrul, facem câteva exerciţii pentru încălzirea muşchilor mici ai
mâinilor:,,Închidem şi deschidem pumnii!
Cântăm la pian!
Miscam degetelele,
Batem batem palemele,
Picura,
 Ploua ,
Tuna,
Tuna acum
Cu varful degetelor masuta lovim.
Ploaia tot vine,
Lovim cu degetele bine,
Vreme frumoasă s-a făcut,
Un curcubeu a apărut,,.

Realizarea lucrării de către copii:

Le urez copiilor spor la treabă, atrag atenţia asupra unei ţinute corecte la
masa de lucru. Copiii vor avea pe toată perioada activităţii o atmosferă plăcută asigurată
de muzică liniştitoare. Voi supraveghea modul în care copiii execută sarcinile de lucru,
iar dacă va fi nevoie voi interveni cu explicaţii individuale.

Voi încuraja pe cei cu ritm mai lent de lucru şi voi urmări ca toţi copiii să-şi ducă
munca la bun sfârşit. Când majoritatea copiilor au terminat, voi anunţa că se apropie
timpul pentru finalizarea lucrărilor.

Analiza lucrărilor:

Copiii sunt implicați în procesul autoevaluării propriilor lucrări și al aprecierii

celorlalte produse finale, având ca repere clare: corectitudinea execuției, respectarea
indicațiilor primite, aspectul estetic... .

Prin tranziţia :”Bat din palme clap-clap-clap/

Din picioare trap-trap-trap/
Ne-nvârtim, ne răsucim/
Și la baie noi pornim !”, copiii vor merge la baie să se spele pe mâini.

JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI LIBER-ALESE (ALA 2):

În final, copiii vor fi invitați să se bucure de realizările lor printr-un joc distractiv:

JOC DE ATENȚIE: ” PRIMUL ÎN LAC! ”

 Pe terenul de joc se deseneaza un cerc mare mare, iar in mijlocul lui altul
mai mic. Cercul mare este "lacul" iar cel mic "insula".
Copiii stau în picioare pe circumferința cercului mare iar la comanda
educatoarei ”PRIMUL ÎN LAC” copiii balansează brațele în față și spate și
apoi execută săritura în ghemuit. Este declarat câștigător acela care, prin
sărituri executate corect, a ajuns primul pe "insulă."

5. Asigurarea feedback-ului și evaluarea

În încheiere, copiii sunt recompensaşi pentru efortul lor şi felul în care au

lucrat cu diplome pentru cel mai atent ascultator și bulinuțe colorate. Se
formulează aprecieri colective şi individuale cu privire la comportamentul şi
implicarea copiilor în activitate.

ANEXA 1

Ciuboțelele ogarului - Calin Gruia

 De unde avea Iepurele doi galbeni, nici eu nu stiu! Dar povestea spune ca, intr-o
toamna, el pornise spre un iarmaroc vestit. De mult se gândea Iepurele ca i-ar sta bine cu
o palarie alba ca pana de paun si cu o scurteică verde, dar nu pentru asta se grabea el spre
iarmaroc, ci ca sa-si cumpere ceva pentru incăltat, că era desculț.
Incepuseră ploile de toamnă, văntul impraștia frunzele pe poteci și frigul prinse să-l
strângă de picioare. De aceea, isi înfundă palaria veche până peste urechi, isi strinse
zăbunul pe trup și iuti pasul, ca sa ajungă mai repede la iarmaroc. Si cum mergea Iepurele
uitindu-se cand in dreapta, cand in stânga, ciulind urechile la orice fosnet, iata ca mai spre
seara se intilni pe o poteca cu Ogarul. . . Ogarul era gras, voinic, imbracat intr-o suba
calduroasa si purta in picioare niste ciubotele nou-noute…
Dupa ce-și dădură binețe, ca doi calatori de treaba, o pornira impreuna prin desișul
padurii. Iepurelui i se scurgeau ochii dupa ciubotelele Ogarului; pentru ca tare mai erau
frumoase, iar lui ii era strașnic de frig la picioare! — Cât ai dat pe incăltări? intreabă sfios
Iepurele.
— Doi galbeni, cât să dau! ii raspunse Ogarul.
— Ma duc si eu la iarmaroc — adauga Iepurele — sa-mi cumpar ciuboțele.
— Pai, tot acolo merg si eu, am treabă cu un negustor…
Ciuboțele se găsesc câte vrei, numai bani sa ai!
— Am doi galbeni, sopti Iepurele. Ogarul nu spuse nimic, ci isi rasuci virful mustatilor ca
si cum lui nu i-ar fi pasat citi bani are Iepurele. Si au mers ei asa, au mers, pana s-a
intunecat de-a binelea. Drumul nu-l mai vedeau bine. O ploaie rece si deasă se abătu in
calea lor, de-i dârdâiau bietului Iepure dintii de frig.
— Uite ce zic eu, cumetre, vorbi Ogarul. Te văd desculț… Si apoi e noapte si frig… Mai
ai si bani la dumneata… Bani am si eu … si cine stie cu cine ne putem întilni, că padurea
e plina de tâlhari… Iepurele ciuli urechile, isi strinse mai tare zăbunul, ca să simtă banii
ce-i avea intr-un buzunăraș la piept.
— Si ce-i de făcut atunci? intrebă el.
— Pai, de ce sunt pe lume hanuri?… Pentru vreme de noapte, pentru adapost… E pe
aproape hanul Ursului… Eu zic sa tragem la el, dormim si pornim mâine dimineata . . .
Poate pana atunci mai sta si ploaia. Iepurele nu avu incotro si—l asculta pe Ogar.
Scutuându-si luleaua de usa hanului, Mos Martin ii primi tare bucuros:
— Ce vreme rea! Nu te-ar lasa inima să lași pe cineva afară!… Hei, si dumneata. mai esti
și desculț… Treci colo langa foc, de-ți mai încălzește picioarele! Iepurele se apropie
zgribulit de vatră. In afara de ei și hangiu nu mai era nimeni în han. Mos Martin iesea din
când în cănd afară și se uita de-a lungul drumului, sa va.da daca nu cumva se mai
indreapta spre hanul lui alți calatori.
— Eu. zic sa cerem ceva de mancare — sopti ogarul —
— Cere dumneata, cumetre. Mie nu mi-e foame… Si apoi n-am nici un marunțis. Ca daca
schimb un galben, rămân toată iarna desculț.
— Hei, ce ciudat mai esti, cumetre!… Dar cine ti-a cerut, ma rog sa-ti schimbi galbenii…
Pentru plata am eu bani destui… Ca doar nu mă voi lăcomi la un sărac ca tine… Si
intorcându-se Moș Martin în han, Ogarul spuse:
— Ei, Mos Martine, da-ne ceva de îmbucat și de băut…
— Am niste placintele…friptura, faguri de miere si vin de stafide . . .
— Da-ne de toate si din toate, cumetre, spuse Ogarul lin-gindu-si buzele. Mos Martin isi
puse sortul pe dinainte, ca un hangiu adevarat ce era, si prinse a aduce bunatatile. Ogarul
incepu sa inghita cu lacomie bucata dupa bucata. Iepurele se rușina si abia-abia gusta si el
o bucatica de plăcinta cu varza. Si poate n-ar fi gustat deloc daca nu l-ar fi poftit Ogarul.
— Mănâncă, cumetre, ca de la dumneata manânci. Ogarul parca nu mâncase de o luna,
asa-i trosneau falcile si-i umbla limba in gura. pana sa-si fumeze Mos Martin luleaua,
Ogarul mânca toata mâncarea din han. La urma ceru o cana cu vin de stafide, pe care o
bău pe nerasuflate. Iepurele se uita mirat. Se minuna si Mos Martin.
— Mai, mai, inca n-am vazut un drumet mai flamind ca dumneata. Sa-ti fie de bine,
Ogarule. .. Si acum, vorba aceea: „Frate, frate, dar brinza-i cu bani” . . . Ati mancat si
baut numai bine de doi galbeni. Ogarul prinse a se cauta prin buzunari. Cauta prin
buzunari la pantaloni, cauta la șuba, dar degeaba cauta: nu avea nici un ban. In cele din
urma, spuse Iepurelui:
— Plateste, dumneata, cumetre!
— Cum, sa platesc? Asa ne-a fost vorba?
— Plateste, ca am uitat punga acasa. Iti dau eu banii la iarmaroc. Am sa ma imprumut la
un prieten negustor…
— Cum? … Vai, ce sa ma fac?! Sa rămân desculț? Ogarul începu să râdă pe sub mustăți.
Mos Martin isi iesi din fire.
— Mie sa nu-mi umblati cu de-astea. Platiti, ca altfel am eu ac de cojocul vostru …
— El m-a poftit si la han, el m-a poftit si la masa, spuse chicotind Ogarul. El sa plateasca.
— Nu-i adevarat, Mos Martine. Eu n-am mancat mai nimic. Vine iarna si, daca platesc,
ramin descult…
— Ei, ca doar n-oi incalta eu toti descultii din lume! … Si Mos Martin apuca un ciomag
pa care il tinea pitit dupa usa pentru asemenea calatori si il ridica spre Ogar. Ogarul il
arata pe Iepure. Iepurele, vazând ciomagul, începu să tremure de frică. Si de voie, de
nevoie, scoase din buzunar băsmăluța in care avea legati cei doi galbeni si plăti ursului.
Mos Martin se uita la ciubotelele Ogarului, apoi la picioarele goale ale Iepurelui ....si luă
galbenii. Ogarul isi sterse mustatile, se culca si adormi fara grija.

Mos Martin vazând că nu mai vine nimeni la han se duse și el in odaia lui să se
întindă pe o lavița. Numai Iepurele nu se culca. Cum putea sa doarma? Ramasese fara
bani… Si de-afara vintul se auzea mai furios si ploaia batea in ferestre. De necaz,
Iepurele incepu sa planga pe infundate… Cum de se lasase pacalit de Ogar. Ofta si se
gândea că în curând va veni iarna. Vor fi viscole si zapezi- mari… va fi mult mai frig, iar
el va umbla zgribulit si descult … Ogarul sforaia intr-o odaie, Mos Martin in alta, numai
pe bietul Iepure nu-l prindea somnul. Si a stat Iepurele, a stat, pana la miezul noptii. Si s-
a tot gândit și răzgândit, ce sa faca? Parca vedea cum desfacuse basmaluta si daduse lui
Mos Martin banii. . . Cum ursul statuse o clipa pe ginduri, uitindu-se cand la ciubotelele
ogarului, cand la picioarele lui, de parca ar fi voit sa-i spuna, ceva. Ce anume?

Deodata, in mintea Iepurelui se făcu lumina, isi sterse lacrimile si intra in odaia
Ogarului. Ciubotelele erau puse langa soba să se usuce. Nu mai statu pe gânduri. .. Incalta
ciubotelele Ogarului, păși încet, iesi din han si tine-o baiete tot intr-o fuga. „Mi-am facut
singur dreptate”, se gândea iepurele, afundindu-se tot mai mult in padure si-n noapte.
Spre ziua, se trezi Ogarul si dori să se incalte. Dar ia ciubotelele de unde nu-s! Mos
Martin, ivindu-se in prag, dadu, râzând din umeri.
Ogarul porni sa-si caute incalțările... si începu Ogarul a fugi si a fugi pe urmele
Iepurelui. Nu dupa multa vreme il zări pe Iepure pe un deal. Tine-te dupa el! Au fugit, au
tot fugit prin padure, peste ogoare, peste dealuri.
Ogarul gâfâia , Iepurele tot mai sprinten se făcea! . Trecu toamna, trecu iarna, veni
primavara, apoi veni si vara si fuga lor nu mai contenea. Se zice ca pe Iepurele din
poveste Ogarul nu l-a putut prinde. Dar, de atunci, cum vede Ogarul un Iepure, cum se ia
dupa el, cu gând sa-l prinda și să-l descalțe.

ANEXA 1
(rezumat)

Era într-o toamnă. Iepurele se ducea la iarmaroc, ca să cumpere nişte ciuboţele. El

avea doar doi galbeni. Pe drum s-a întâlnit cu Ogarul, care avea şubă şi ciuboţele noi.
Iepurele l-a întrebat cât a dat pe ciuboţele, ca să ştie un preţ. Ogarul i-a spus că doi
galbeni.
Cei doi au pornit la drum împreună, până s-a înserat. De aceea au poposit la hanul
Ursului. Ogarul a mâncat foarte mult, dar neavând bani, Iepurele a trebuit să dea cei doi
galbeni ai săi, deşi el nu mâncase nimic. Când Ogarul a adormit, Iepurele nu putea dormi,
de supărare. Cum îşi mai lua el ciuboţele? El a stat pe gânduri până la miezul nopţii, când
i-a venit o idee... nu tocmai frumoasă...: s-a dus în camera Ogarului şi acolo, lângă sobă, a
zărit ciuboțelele Ogarului... Atunci el a luat ciuboţelele, s-a încălţat cu ele şi a fugit!
Dimineaţa, când s-a trezit Ogarul, a vrut să se încalţe cu ciuboţelele... Dar a văzut că nu
mai sunt lângă sobă! S-a luat după urmele ciuboţelelor, a fugit, a tot fugit, dar nu a putut
să-l prindă pe Iepure.
Şi în ziua de azi mai aleargă după el, iar Iepurele, când vede Ogarul, fuge de el.