6.

Tehnologia fabricării boghiurilor

6.1. Aspecte generale

Boghiurile sunt subansamble ale vehiculelor pe care reazemă cutia

acestora, a căror structură portantă este compusă din cadrul de boghiu (şasiul
boghiului), traversa dansantă, osiile montate, cutiile de osie, suspensia,
dispozitivele de rapel şi stabilizatoare. Pe boghiuri mai sunt montate timoneria
de frână, cilindrii de frână, motoarele de tracţiune sau transmisia la boghiurile
motoare, etc.
Cadrul de boghiu este realizat, în general, din două grinzi longitudinale
numite lonjeroane, legate între ele rigid prin intermediul traverselor. Acestea
din urmă, în funcţie de poziţia şi rolul lor, pot fi traverse frontale (de capăt) şi
traverse centrale sau intermediare.
Forma şi poziţia traverselor depind de tipul şi destinaţia boghiului.
Astfel, boghiurile pe două osii ale vagoanelor şi ale unor locomotive au numai
o traversă centrală, numită şi traversă principală pe care este montată crapodina
sau pivotul. Boghiurile vagoanelor de călători pot avea două traverse
intermediare între care se montează o traversă dansantă. Există cadre de boghiu
care nu sunt prevăzute cu traverse frontale sau cadre de boghiu la care lipsesc
atât traversele frontale, cât şi traversa principală, legătura dintre lonj eroane
fiind realizată numai prin osiile montate.
Din punct de vedere constructiv, există o mare varietate de tipuri de
boghiuri, particularităţile acestora fiind dictate de destinaţia şi condiţiile cerute
vehiculelor pe care le echipează. Astfel, boghiurile se deosebesc după
construcţia cadrului, numărul de osii, sistemul de suspensie, modul de
transmitere a sarcinilor de la cutia vehiculului la cadrul boghiului, etc.
Un prim criteriu de clasificare a boghiurilor este dat de tipul vehiculului
pentru care acestea sunt destinate. Aşadar, există boghiuri pentru vagoane de
călători, boghiuri pentru vagoane de marfă sau boghiuri pentru vehicule
motoare. La rândul lor, boghiurile vehiculelor motoare pot fi boghiuri motoare,
cum de altfel se întâmplă în majoritatea cazurilor, dar pot fi şi boghiuri
nemotoare (purtătoare), acestea din urmă având o construcţie asemănătoare cu
cea a boghiurilor de vagoane. La locomotivele moderne se utilizează numai
boghiurile motoare, la care toate osiile sunt antrenate.
În funcţie de numărul de osii cu care sunt prevăzute, boghiurile pot fi cu
două, trei sau mai multe osii. Cele mai des întâlnite sunt boghiurile pe două
192
osii, acestea fiind utilizate în mod obişnuit la vagoanele de călători şi de marfă,
precum şi la vehiculele motoare. Boghiurile pe trei osii sunt utilizate la
locomotivele de mare putere şi la unele vagoane de călători sau de marfă.
Boghiurile cu mai mult de trei osii se utilizează, în general, la vagoanele de
marfă speciale cu capacitate mare de încărcare cum sunt de exemplu vagoanele
destinate transporturilor agabaritice care sunt echipate cu boghiuri pe 5 osii.
În funcţie de numărul de etaje de suspensie, boghiurile pot fi cu un singur
etaj de suspensie (suspensie simplă) şi boghiuri cu două etaje de suspensie
(suspensie dublă). De asemenea, trebuie amintit că la vagoanele de călători de
construcţie veche boghiurile erau prevăzute cu suspensii triple sau cvadruple.
Boghiurile cu suspensie simplă se utilizează doar la vagoanele de marfă
şi la unele locomotive. Arcurile de suspensie pot fi plasate între cadrul
boghiului şi cutia de osie sau între traversa dansantă şi lonjeroanele laterale.
Boghiurile cu suspensie dublă echipează vagoanele de călători şi
vehiculele motoare. Arcurile celor două etaje de suspensie sunt plasate, de
obicei, între osiile montate şi cadrul de boghiu – suspensia primară şi între
cadrul boghiului şi traversa dansantă sau şasiul cutiei – suspensia secundară.

6.2. Fabricarea boghiurilor

Particularităţile constructive ale boghiurilor sunt determinate de o serie

de condiţii dictate de sarcinile pe care trebuie să le suporte, calitatea de mers
impusă, fiabilitatea ridicată, greutatea proprie cât mai mică, materialele şi
tehnologia de fabricaţie adoptate, cheltuielile cât mai mici de exploatare,
întreţinere şi reparaţii, etc. Astfel, urmărindu-se satisfacerea anumitor condiţii
sau îmbunătăţirea anumitor parametri, s-a ajuns la o mare diversitate
constructivă a boghiurilor în ceea ce priveşte construcţia cadrului, tipul de
suspensie, modul de legare al osiilor, etc.
Cadrele boghiurilor se pot realiza din oţel laminat, oţel turnat sau
construcţii combinate, din elemente laminate sau turnate. Pentru micşorarea
greutăţii proprii însă, majoritatea cadrelor de boghiuri de construcţie nouă se
realizează din oţel laminat, cu elemente îmbinate prin sudură. Asamblarea prin
sudură se face în dispozitive de asamblare care permit aşezarea la distanţele de
montaj a elementelor şi fixarea lor în vederea sudării. Aceste dispozitive
permit, de asemenea, mărirea preciziei de execuţie şi reducerea timpului de
lucru.
Reducerea preţului de fabricaţie a cadrelor de boghiu poate fi realizată
optând pentru varianta corespunzător căreia cadrul de boghiu se realizează prin
turnare. În cazul cadrelor de boghiuri pentru locomotive, acestea fiind supuse
unor solicitări mai mari decât la vagoane, sunt mai robuste şi au, de obicei,
traversele asamblate rigid cu lonjeroanele, aceste elemente fiind, în majoritatea
cazurilor, în construcţie chesonată.
Elementele ramei (longeroanele, traversele, traversa dansantă, etc.) sunt
confecţionate separat, după care sunt asamblate într-un dispozitiv special.
Asamblarea elementelor ramei trebuie făcută astfel încât să se evite apariţia
193
deformaţiilor. Pentru aceasta, cordoanele de sudură se aplică intermitent până la
terminarea lor completă pe toată lungimea. Pentru executarea în bune condiţii a
cordoanelor de sudură, dispozitivul trebuie să permită rotirea ramei în diverse
poziţii optime de lucru.
După asamblarea ramei, se execută următoarele operaţii:
- îndreptarea după sudură, operaţie care se poate realiza la rece sau prin
încălziri locale; pentru îndreptare se folosesc diferite scule sau dispozitive -
ciocane, dispozitive cu şurub, prese, etc;
- tratament termic de detensionare după sudură, realizat prin încălzire la o
temperatură de cca. 620C;
- sablarea pentru curăţirea ramei, efectuată în încăperi separate prevăzute
cu instalaţie de sablare;

Fig. 6.1. Boghiul Diamond.

- prelucrarea diferitelor suprafeţe ale ramei care vin în legătură cu o serie
de piese ale boghiului, executată cu ajutorul frezelor, rabotezelor, maşinilor de
găurit, etc;
194
 - măsurarea ramei după asamblare şi prelucrare (verificarea principalelor
cote conform proiectului de execuţie); se realizează pe standuri speciale de
măsurat sau pe mese plane cu ajutorul linearelor, şublerelor, calibrelor,
şabloanelor, mijloacelor optice de măsurare, etc.
În continuare, se va prezenta tehnologia de fabricaţie a boghiului
Diamond (v. fig. 6.1) care echipează unele vagoane de marfă [5]. Cadrele
laterale (1) realizate din oţel turnat, reazemă direct pe cutiile de osie cu
rulmenţi (2), prevăzute cu ghidaje. Traversa crapodinei (3), realizată tot din oţel
turnat, reazemă elastic la capete pe cadrele laterale prin intermediul unor arc uri
elicoidale duble.
Oţelul din care sunt realizate cadrele laterale şi traversa dansantă este
obţinut prin turnare în cuptoare Martin sau cuptoare electrice. Compoziţia
chimică a oţelului este următoarea: C = (0,16 ... 0,27)%; Mn = (0,5 ... 1,0)%;
Si = (0,2 ... 0,5)%; P = max. 0,05%; S = max. 0,05%; Ni = max. 0,03%;
Cr = max. 0,03%; Cu = max. 0,3%. După tratamentul termic, oţelul trebuie să
aibă următoarele proprietăţi mecanice: rezistenţa la rupere, r  42 daN/cm 2;
limita de curgere, c  25 daN/cm2; alungirea specifică,  20%.
Pentru construcţiile elementelor boghiurilor asamblate prin sudură se
utilizează, în general, un oţel slab aliat (OL 42). Tabla din oţel carbon pentru
fabricarea detaliilor sudate ale boghiului trebuie să conţină până la 0,23%
carbon.
În cadrul procesului tehnologic de turnare a cadrului lateral şi a traversei
dansante ale boghiului se disting următoarele operaţii: prelucrarea
amestecurilor de formare şi a adausurilor; prepararea oţelului topit; turnarea;
răcirea; debavurarea; tratamentul termic; prelucrarea mecanică; controlul de
calitate.
Tratamentul termic de normalizare a cadrului lateral şi a traversei
dansante se face prin încălzire la temperatura de 91515C. După ce a atins
această temperatură, cadrul lateral mai este menţinut în cuptor timp de 4 ore, iar
traversa dansantă este menţinută timp de 2,5 ore, după ce a atins temperatura de
900C.
După tratamentul termic se realizează debavurarea suprafeţelor golurilor
cadrului lateral prin frezare şi executarea găurilor în suportul punctului fix al
frânei cu ajutorul unei maşini de găurit radială.
Se trece apoi la montarea plăcilor de fricţiune prin nituire. Executarea
orificiilor pentru nituri se face cu ajutorul unei maşini prevăzută cu un cap de
forţă cu opt arbori principali. Concomitent, se execută găurirea cadrelor laterale
pe o parte, apoi pe cealaltă parte, prin rotirea cadrului cu 180. Plăcile de
fricţiune se nituiesc la cald, la temperatura de 1000 ... 1050C.
Pentru prelucrarea traversei dansante se execută următoarele operaţii:
- găurirea celor două orificii pentru fixarea suportului “punct mort” a
transmisiei cu bare a frânei;
- alezarea crapodinei, printr-o singură trecere, executându-se concomitent
toate formele interioare ale acesteia;
- nituirea suportului.
În cazul boghiurilor de locomotive, cadrele acestora se execută din
profile laminate sau din ţevi, aşa cum s-a menţionat, fiind mai rar obţinute prin
turnare. Cadrul boghiului din profile laminate este, de obicei, o construcţie
195
cheson formată din două grinzi longitudinale, două grinzi transversale, grinda
pivot şi, în funcţie de numărul roţilor motoare şi instalaţiile acestora, un număr
corespunzător de grinzi intermediare.
Cadrul boghiului realizat din ţevi se utilizează pentru locomotive de mică
putere şi pentru cale cu ecartament îngust, acesta reprezentând o construcţie
simplă. De exemplu, cadrul boghiului locomotivei diesel-hidraulice de 350 CP,
pentru ecartament de 760 mm, se compune din două ţevi longitudinale care
formează lonjeroanele şi două ţevi transversale sudate pe lonjeroane şi
consolidate cu întărituri din tablă, pe care se aşează pivotul locomotivei.
Pentru confecţionarea cadrelor de boghiuri se utilizează tablă de diferite
grosimi, platbandă şi diferite profiluri. Cel mai frecvent se utilizează OL 37,
ţeavă OLT 45, profil dublu T şi talpă lată.
Pentru a avea momente de inerţie corespunzătoare şi, totodată, să fie cât
mai uşoare, lonjeroanele cadrului de boghiu se confecţionează, de regulă, din
profile dublu T cu talpă lată sau ţeavă (utilizată de obicei pentru sarcini mici pe
osie). Datorită faptului că profilul dublu T cu talpă lată necesită condiţii
speciale de laminare şi deci constituie o soluţie costisitoare, o alternativă mai
economică o constituie utilizarea unor profile care pot fi mai uşor obţinute din
tablă sau profile U obişnuite.
Grinzile intermediare au forme diferite care depind de rolul pe care
acestea îl au, putând fi grinzi pivot (pe care se montează crapodina), grinzi de
reazem (pentru motoarele electrice de tracţiune), consolidare traversă, etc.
Grinzile de capăt, pe care la multe tipuri de boghiuri se montează şi
triunghiul de legătură dintre boghiuri, se confecţionează din ţeavă, tablă sudată
sau sub formă de cadru.

Fig. 6.2. Boghiul locomotivei CFR 060 DA de 2100 CP.

Luând ca exemplu boghiul locomotivei CFR 060 DA de 2100 CP (fig.

6.2), se pot face o serie de precizări legate de construcţia cadrului de boghiu
[3]. Rama boghiului este confecţionată din profile de oţel, tablă ambutisată şi
elemente turnate asamblate prin sudură într-un cadru rigid. Lonjeroanele (3)
sunt executate dintr-o grindă în formă de I, cu tălpi late. În locurile de montare
a pivoţilor de ghidare şi a arcurilor pentru suspensia cutiei sunt sudate înt ărituri
(guseuri) pe o parte şi pe cealaltă a inimii lonjeronului în scopul rigidizării
acestuia. Traversele frontale (4) sunt construcţii sudate sub formă de cheson;
196
tălpile sunt executate din tablă de oţel de 14 mm grosime, iar inima din tablă de
oţel de 10 mm grosime. Pe fiecare traversă frontală este sudat lateral câte un
suport pentru bieletele (2) ale motoarelor de tracţiune şi la mijloc câte un suport
pentru cilindrii de frână. Traversa principală (5), denumită şi traversă pivot,
este construită sub formă de grindă tubulară din tablă de oţel groasă de 14 mm.
În traversa principală este prevăzut lagărul pivotului şi serveşte ca reazem
pentru un motor de tracţiune. Traversa secundară (6) este o grindă profil I cu
tălpi late, executate din tablă de oţel prin sudură. Pe traversa secundară se
sprijină şi celelalte două motoare de tracţiune.
În partea inferioară a ramei boghiului sunt montaţi patru suporţi pe care
se sprijină articulaţiile celor două balanciere transversale ale suspensiei cutiei
pe boghiu. Fiecare suport este confecţionat prin turnare şi este prevăzut cu două
urechi în găurile cărora se presează bucşele cementate.
Pe cadrul boghiului sunt sudaţi suporţi pentru sprijinirea diferitelor piese
componente ale timoneriei de frână, nisiparelor sau altor articulaţii. Pe traversa
frontală interioară a boghiului (4) sunt sudate două urechi duble ale articulaţiei
pentru cuplajul transversal (1).
Dintre operaţiile parcurse la fabricarea acestui tip de cadru de boghiu, se
pot enumera [5]:
- fabricarea lonjeroanelor din semifabricate;
- îndreptarea grinzilor longitudinale pentru realizarea planeităţii şi
rectilinităţii;
- trasarea pentru tăierea cu flacără oxiacetilenică a locaşurilor pentru
grinzile transversale şi ale grinzilor de capăt;
- stabilirea axelor de simetrie pentru asamblare;
- executarea locurilor pentru prinderea grinzilor transversale, prin tăiere
cu flacără, şi frezarea unui strat de material de 5 mm.
Pentru montarea pe lonjeroane a diferitelor întărituri, înainte de
asamblarea întăriturilor, toate suprafeţele se acoperă cu minium de plumb.
Apoi, se execută controlul tehnic şi prinderea acestora în dispozitive pentru
realizarea sudurii. Toate întăriturile se fixează prin sudură electrică, cordoanele
de sudură executându-se în poziţie orizontală.
Pentru asamblarea grinzii de capăt, capetele aripilor superioare şi inima
lonjeroanelor se decupează după o anumită formă. Urmează apoi operaţiile de
frezare, debavurare, polizare şi cioplire a eventualelor nepotriviri la asamblarea
celor două piese.
La traversele de capăt ale cadrului de boghiu, după prelevarea probelor
pentru încercări, se decupează plăcile prin tăiere cu flacără. Urmează operaţiile
de curăţare, îndreptare, şanfrenare pentru îmbinarea cu sudură. Plăcile laterale
se îndoaie la capete, obţinându-se forma corespunzătoare pentru montaj.
Urmează operaţia de asamblare a traversei de capăt după ce, în prealabil,
s-a realizat trasarea pentru asamblare. Fixarea reperelor componente se face
prin sudare, în prealabil prin însăilare, urmând apoi sudarea definitivă a
acestora. Partea interioară a grinzii sudate, precum şi partea interioară a plăcilor
care urmează a fi montate se vopsesc cu miniu de plumb.
În următoarea etapă se asamblează restul pieselor prin prindere
provizorie, verificarea acestora şi centrarea pe stand. După sudarea completă se
efectuează un control vizual al cordoanelor de sudură şi un control dimensional.
197
 În cazul grinzilor transversale ale cadrului de boghiu, pentru a mări
productivitatea şi pentru a reduce consumul de material, trasarea diferitelor
părţi a acestora se face după şabloane. După trasare, la toate piesele se execută
operaţia de tăiere a conturului. Se execută apoi operaţiile de debavurare,
polizare după contur şi îndreptare. Reperele care au suprafeţe îndoite sunt
supuse operaţiilor de îndoire. În fine, după operaţiile de control, elementele
grinzilor se şanfrenează pentru a putea fi asamblate.
Asamblarea grinzii se face pe un dispozitiv special, începând cu
operaţiile de ajustare, însăilare cu sudură, întărire şi apoi sudare completă.
Operaţiile de sudare se fac pe ordine de repere, astfel încât sudura să se
realizeze în poziţii corespunzătoare şi să se execute controlul tehnic al
cordoanelor de sudură. De regulă, toate subansamblele care se montează în
interior, precum şi feţele interioare ale pereţilor, se vopsesc cu miniu de plumb.
La finalizarea operaţiilor de sudare, suprafeţele care au suferit deformaţii se
îndreaptă la cald.
După asamblarea prin sudare grinda este supusă operaţiilor de prelucrare
mecanică a suprafeţelor de capăt. Acestea se şanfrenează în vederea îmbinării la
cele două lonjeroane ale cadrului de boghiu, se strunjesc, se frezează şi se
găuresc piesele pe care se montează motoarele electrice şi alte agregate ale
boghiului.
Rama boghiului se asamblează prin sudarea elementelor componente de
bază: grinzi longitudinale (lonjeroane), grinzi (traverse) de capăt şi
intermediare, etc. Îmbinarea se realizează, de regulă, pe standuri specializate
pentru această operaţie.
Asamblarea diferitelor subansamble ale boghiului locomotivei 060 DA se
face pe stand, unde acestea se fixează, se trasează axele de simetrie pentru
verificarea dimensiunilor de asamblare. Se execută apoi operaţiile de potrivire
pentru asamblare ale fiecărei grinzi în parte, după care se prind, ca întărituri,
diagonalele provizorii.
Operaţia de sudare începe cu însăilarea pe diferitele îmbinări care nu
trebuie să se execute în colţuri. După o întărire a îmbinărilor, urmează sudarea
definitivă a cadrului, începând cu sudurile pe direcţie transversală la grinzile
transversale, apoi cu cele verticale ale acestor grinzi. Se realizează în
continuare sudurile longitudinale ale grinzilor de capăt, apoi sudurile verticale.
Pentru reducerea tensiunilor cordoanelor de sudură longitudinale se sudează
cca. 75% pe o parte, după care se realizează sudarea completă pe partea opusă
şi abia în final se completează restul de 25% din cordonul de sudură de pe
prima parte.
După efectuarea operaţiilor de sudare se execută un control al
suprafeţelor cadrului boghiului, îndreptarea diferitelor abateri realizându -se la
cald. Urmează operaţiile de ajustare a suprafeţelor după sudură, atât în dreptul
cordoanelor de sudură, cât şi în zona alăturată.
Pe cadrul boghiului se asamblează prin sudură restul întăriturilor ,
nervurilor, suporţii de suspensie, frână, etc. Asamblarea suporţilor şi a
adausurilor se face cu toleranţe de 0,5 mm faţă de axa de simetrie a osiei din
mijlocul boghiului, în sens longitudinal. Ajustarea completă a capetelor de
sudură se face prin polizare, după care urmează operaţiile de îndreptare la cald.

198
 La boghiurile la care rama este confecţionată din ţevi sau profile sub
formă de cadru închis după îmbinarea prin sudură, pentru verificarea
cordoanelor de sudură, sunt supuse la o probă de aer sub presiune (5104 N/m2).
După asamblare cadrul boghiului este supus unui tratament termic de
detensionare prin încălzire la cca. 650C. Încălzirea se face în cuptoare în care
trebuie să existe posibilitatea sprijinirii complete a cadrului de boghiu, astfel
încât să se evite deformarea acestuia. În plus, cadrul de boghiu trebuie protejat
de unda directă de căldură.
Tratamentul termic este urmat de sablare, control tehnic şi vopsirea
suprafeţelor care nu mai fac obiectul vreunei prelucrări mecanice.
Prelucrarea mecanică a ramei boghiului presupune executarea operaţiilor
de finisare, strunjire şi găurire. Aceste operaţii pot fie executate pe maşini de
frezat, care pot realiza dintr-o singură prindere prelucrări ale suprafeţelor
orizontale şi verticale.
Înainte de realizarea prelucrărilor mecanice se execută operaţiile de
trasare ale ramei boghiului, cu o precizie de 0,5 mm, precum şi verificarea
adausurilor pentru prelucrarea mecanică.
Ordinea operaţiilor de prelucrare mecanică se stabileşte în funcţie de tipul
constructiv al boghiului şi de calitatea care se impune pentru diferite suprafeţe
ale acestuia.
După prelucrarea mecanică, rama boghiului este supusă operaţiilor de
măsurare, rezultatele acestora fiind înscrise într-o fişă de control. În funcţie de
tipul boghiului sunt stabilite abaterile maxime în care trebuie să se înscrie
diferitele dimensiuni ale acestuia.

3. Verificarea cadrelor de boghiuri

Măsurările de constatare (măsurări de verificare) ale cadrului de boghiu

au ca scop depistarea deformaţiilor elementelor acestuia, atât în plan orizontal
cât şi în plan vertical, şi stabilirea operațiilor necesare pentru remedierea lor. La
finalizare, poziţiile geometrice ale diferitelor elemente ale cadrului de boghiu
trebuie să fie în limitele admise, iar la montaj să se asigure: paralelismul între
osiile montate; perpendicularitatea osiilor montate pe axa longitudinală a
boghiului; egalizarea sarcinilor pe roţi sau realizarea distribuţiei constructive a
sarcinilor pe roţi; asigurarea jocurilor necesare de montaj; etc.
Pentru realizarea măsurătorilor se impun o serie de condiţii. În primul
rând se pune problema locului de desfăşurare a măsurătorilor şi aici putem
menţiona că, în funcţie de condiţiile şi dotările existente, măsurările de
constatare se pot executa pe standuri de măsurare sau în locuri anume amenjate
pentru reparaţii utilizând dispozitive de măsurare specializate.
O altă condiţie ce trebuie respectată pe parcursul desfăşurării
măsurătorilor se referă la temperatura elementelor componente ale cadrului de
boghiu verificat şi la temperatura dispozitivelor de măsură, temperaturi care
trebuie să fie egale cu temperatura ambiantă. De asemenea, pentru efectuarea
unor măsurători corecte, punctele de măsurare, locurile de aplicare a
199
dispozitivelor sau suprafeţele de aşezare ale cadrului pe stand trebuie să fie
curăţate.

Tabelul 6.1. Fişa de măsurători a cadrului boghiului Minden-Deutz.

Simbol Cota Toleranţe Abatere

1 2 3 4
cotă nominală maxim
(5) (6) (7) (8)
(mm) (mm) admisă
a 1000 1 - c f c f c f c f
1
Fişă de măsurători redusă

b 925 - c f c f
Fişă de măsurători completă

t 1000 1 - c f c f
c 263 10 - c f c f c f c f
c1 - c2 - - 10 c f
+3
m 336 - c f c f c f c f
-5
m1- m2 - - - c f c f
+4
n 896 - c f c f c f c f
-1
n1 - n2 - - 2 c f c f c f c f
q - - 8 c f c f c f c f
i D1 – D2 - 4 c f c f

* c – constatare; f – final

Fig. 6.3. Cadrul boghiului Minden-Deutz.

200
 Rezultatele obţinute la măsurătorile efectuate se înscriu în fişe de
măsurători specifice tipului de cadru de boghiu măsurat. Ca exemplu, în
Tabelul 6.1 este prezentată fişa de măsurători a cadrului boghiului Minden-
Deutz, cotele înscrise în fişă regăsindu-se în fig. 6.3.

201