Actiunea factorilor fizici si

chimici asupra bacteriilor

 Obiective
• Definirea termenilor
• Actiunea agenţilor fizici:
– Temperatura
• Căldura. Căldura umedă. Căldura uscată. Controlul sterilizarii prin caldura
• Frigul. Refrigerarea. Congelarea. Liofilizarea
– Radiaţiile
• Ultravioletele
• Radiaţiile ionizante.
– Ultrasunetele.
– Presiunea mecanică
– Presiunea osmotică.
• Agenţii chimici
– Substante antiseptice, substante dezinfectante.
• Substanţe cu acţiune asupra membranei citoplasmice: fenolul şi derivaţii
fenolici, detergenţii
• Substanţe care denaturează proteinele: acizii. bazele. alcoolii.
• Substanţe care inhibă enzimele: agenţii alchilanţi, metalele grele şi sărurile
acestora
• Substanţele oxidante
 Definitii
• Septic - contaminat sau infectat cu microorganisme (viabile, in general
patogene)
• Aseptic - lipsit de microorganisme (patogene sau nepatogene) viabile ≈ steril
• Asepsie - ansamblul de metode prin care se previne contaminarea cu
microorganisme sau prin care se menţine „sterilitatea” ţesuturilor, mediilor de
cultură, medicamentelor injectabile etc.
• Antisepsie - înlăturarea sau distrugerea formelor vegetative microbiene de pe
substraturi vii – ex. tegumente, mucoase sau din plăgi ;
– cu ajutorul substanţelor antiseptice
netoxice pentru tegument
ex. alcool etilic 70°, tinctur ă de iod 5%, KMnO4 0,1%, detergenți
cationici etc.
• Contaminare microbiana - este un termen utilizat în instituţiile sanitare care
se referă, în general, la contactul cu microorganisme condiţionat patogene sau
patogene (capabile să producă infecţii sau boli infecțioase).
– deosebita de contaminarea chimica si cea radioactivă
• Decontaminare – orice procedeu utilizat pentru îndepărtarea şi/sau omorârea
microorganismelor.
– acelaşi termen se aplică şi pentru îndepărtarea sau neutralizarea substanţelor
chimice periculoase şi a materialelor radioactive.
 Definitii
• Curatenie - este metoda de decontaminare care asigura
îndepartarea microorganismelor de pe suprafete, obiecte sau
tegumente, odata cu îndepartarea prafului si a substantelor
organice. Aplicarea corecta a metodelor de curatenie a
suprafetelor, obiectelor si echipamentelor poate realiza o
decontaminare de 95-98 %, foarte apropiata de cea obtinuta
prin dezinfectie.
• Dezinfectie - este procesul prin care sunt distruse cele mai
multe sau toate microorganismele patogene (în proportie de
99,99%) cu exceptia sporilor bacterieni, de pe obiectele din
mediul inert.
• Sterilizarea - este operatiunea prin care sunt eliminate sau
omorâte microorganismele, atât cele aflate în stare
vegetativa cât si cele sub forma de spori, de pe obiectele
inerte contaminate, rezultatul acestei operatiuni fiind starea
de sterilitate care, conform EN 556, este starea unui produs
liber de microorganisme viabile
 Definitii
• Antimicrobian - un agent care omoară microorganismele sau le
suprimă (inhiba reversibil) creşterea şi multiplicarea
efect bactericid - distrugerea microorganismelor
efect bacteriostatic - inhibarea reversibilă a multiplicării microorganismelor
• Antiseptic – o substanţă care inhibă creşterea şi dezvoltarea
microorganismelor fără să le omoare neapărat. Antisepticele se
aplică uzual pe suprafaţa corpului.
• Biocid – un termen general care se aplică oricărui agent care ucide
organismele
• Germicid chimic – o substanţă chimică sau un amestec de
substanţe chimice utilizat pentru omorârea microorganismelor.
• Microbicid – o substanţă chimică sau un amestec de substanţe
chimice care omoară microorganismele. Acest termen se utilizează
adesea în loc de “biocid”, “germicid”, sau “antimicrobian”.
• Sporocid - o substanţă chimică sau un amestec de substanţe
chimice care omoară microorganismele şi sporii.
 ACTIUNEA FACTORILOR FIZICI
Temperatura

 Psihrofile - optim la 20°C dar şi sub această

temperatură
 Mezofile - optim între 20-40°C.
 Sunt cele patogene deoarece se înmulţesc la
temperatura organismului
 Termofile, care se înmulţesc optim la peste 45°C

 Temperaturile ridicate distrug bacteriile, aplicaţia practică a acestui

aspect fiind sterilizarea
 Celulele bogate in apa sunt mai sensibile (formele vegetative)
 Metode de sterilizare
prin mijloace fizice

• Caldura uscata
• Caldura umeda
• Filtrarea
• Radiatii
 CALDURA USCATA
– Incinerarea – materiale contaminate, de unica folosinta, deseuri
medicale
– Incalzirea la incandescenta (la “rosu”) - firul ansei de platina
– Flambarea – gatul recipientelor, manerul ansei
– Sterilizarea cu aer cald - Etuva (Poupinel)
• 180º - 1 oră sau 160°C - 2 ore
• DA - obiecte de sticlă, porţelan
- instrumentar metalic (atentie la decalire)
- pulberi inerte şi termostabile, uleiuri anhidre
• NU - soluţiile apoase
- obiectele de plastic, cauciuc, vată, bumbac, fibră sintetică
- materiale termolabile
- materiale contaminate
Controlul sterilizarii: indicatori fizici (temp, timp), chimici (zaharoza),
biologici (spori de Bacillus subtilis)
 CALDURA UMEDA
– MAI EFICIENTA DECAT CALDURA USCATA (aer cald)
– AUTOCLAVAREA (ABUR SUB PRESIUNE)
• Relatie presiune - temperatura
• 0,5 atm – 115oC
• 1 atm – 121oC
• 2 atm – 145oC
DA - obiecte de sticlă, instrumentar metalic
- medii de cultura
- obiectele de plastic, cauciuc, vată, bumbac, fibră sintetică
- materiale termolabile
- materiale contaminate
Controlul sterilizarii: indicatori fizici (presiune, temp, timp), chimici (benzi
indicatoare si integratori), biologici (spori de Bacillus stearothermophilus)
– TINDALIZAREA (Pasteurizare repetata) – medii si solutii 56-100ºC
timp de 30-60 minute, 3 până la 8 zile succesiv
– PASTEURIZAREA – medii de cultura, lapte (joasa, medie, inalta)

FIERBEREA NU ESTE O METODA EFICACE DE STERILIZARE

Autoclave
 Frigul
 temperaturile moderat scăzute, de +4oC din frigidere, nu
distrug bacteriile dar opresc înmulţirea lor prelungindu-le
viabilitatea. Tulpini criofile!!!
 îngheţul la temperaturi nu prea mici faţă de 0oC determină
cristalizarea apei ce determină leziunea structurilor
membranare a celulelor bacteriene.
 Conservarea prin congelare. Temperatura optimă este cea
realizată de CO2 (-78°C) sau de azotul lichid (-180°C).
 Liofilizarea – deshidratare in vid, la temperaturi scazute
 Durata mentinerii sterilitatii

• 24 h - materialele ambalate în cutii

metalice perforate sau casolete cu colier,
mentinute inchise
• 2 luni - în pungi de hârtie plastic sudate
 Materiale supuse sterilizarii
1. Materiale care se sterilizeaza cu aer cald
- sticlaria si instrumentarul care nu suporta sterilizarea cu aburi sub presiune
(otel neinoxidabil: cromat).
ATENTIE ! Sterilizarea cu aer cald este contraindicata pentru materiale textile,
lichide, cauciuc, lemn, si plastic care nu rezista la temperatura de 180oC
(combustie sau deteriorarea materialelor).

2. Materiale care se sterilizeaza cu abur sub presiune

- deseuri infectioase lichide si solide, materiale contaminate cu agenti biologici.
Dupa sterilizare acestea fie se elimina ca deseuri menajere, fie recipientele
si instrumentarul care nu sunt de unica folosinta se spala si se
resterilizeaza.
- medii de cultura, solutii
- materiale curate (recipiente si instrumentar de sticla si metal inox, materiale
din cauciuc, plastic si textile)
ATENTIE ! Daca se utilizeaza un singur autoclav se sterilizeaza in cilcuri
separate, intai materialele curate si in ciclul urmator deseurile contaminate.
 Evaluarea eficacitatii sterilizarii

• Indicatori fizici: temp., durata, presiunea

• Indicatori chimici: benzi impregnate, fiole
cu s. chimice, integratori
• Indicatori biologici: spori
– Bacillus stearothermophilus (autoclav)
– Bacillus subtilis (Poupinel)
– Bacillus pumilis (radiatii gamma)
 FILTRARE

• SOLUTII, MEDII LICHIDE

– filtre clasice (porţelan, sticlă poroasă, azbest
impregnat cu caolin, pământ de infuzori
– Membrane filtrante – Millipore, Sartorius
– Capsule filtrante
• AER - Filtre HEPA, ULPA
 RADIATII

• IONIZANTE
– GAMA, X – SERINGI, DISPOZITIVE IMPLANTABILE,
MEDII DE CULTURA

• UV - C
– SUPRAFETE, AER

Ultrasunetele
– nu sunt eficiente pentru sterilizare
– In cercetare, biotehnologie
 Substante chimice (biocide)
Au actiune neselectiva alterand structuri si functii comune microorganismelor
si organismelor superioare

• Antisepticele pot fi utilizate pe tegumente şi

mucoase. Sunt nocive daca se administreaza
intern
• Dezinfectantele pot fi utilizate numai pe
suprafeţe şi structuri inerte (care nu sunt vii).
– concentraţia
– timp de contact (actiune)
– termenul de garanţie
– durata de valabilitate dupa preparare
 Prezervanti
• Agenti bacteriostatici utilizati pentru inhibarea cresterii
microorganismelor, cel mai frecvent in alimente, produse
medicamentoase de origine biologica (ex vaccinuri). Nu
sunt toxici daca sunt consumati o data cu alimentele sau
sunt introdusi in organism o data cu produsul
medicamentos. Ex.: propionatul de calciu, benzoatul de
sodiu, respectiv merthiolat de sodiu pt vaccinuri
 Nivele de dezinfectie necesare
pentru diferite materiale
Sterilizare chimica (nivel inalt Instrumentar Toate formele de
prelungit) interventii speciale, microorganisme,
imunodeprimatietc. inclusiv sporii
Nivel inalt (NINA) (critic) Instrumentar utilizat Toate formele,
Acid peracetic, intravascular, exceptand sporii in
Oxid etilen, Formaldehida 1%, intraarticular, cantitate mare
Glutaraldehida 2%, interventii tesuturi,
Hipoclorit Na 100-5000 ppm, biopsie
H202 stabilizat 6%
Nivel intermediar (NI) Instrumentar utilizat Mycobacterium
(semicritic) pentru mucoase, piele tuberculosis, bacterii
Derivati fenolici 0,4-5% lezata veg., majorit. virusi,
Alcool etilic, izopropilic 60-95% fungi; NU SPORI
Iodofori 30-50 ppm
H202 stabilizat 3%
Nivel jos (NJ) (necritic) Piele intacta, obiecte Majorit. bac., unele
Compusi cuaternari de amoniu virusuri, unii fungi, NU
(0,4 – 1,6% in apa) M. tuberculosis si spori
 Clasificare
• Substanţe cu acţiune asupra membranei citoplasmice:
fenolul şi derivaţii fenolici, detergenţii (anionici, cationici,
amfolitici, neionici); indice fenolic
•Substanţe care denaturează proteinele: acizii. bazele. Alcoolii
(70º), actiune bactericida
•Substanţe care inhibă enzimele: agenţii alchilanţi, metalele
grele (saruri de Hg - merthiolat şi sărurile acestora, saruri de Ag,
Ag coloidal, formaldehida, glutaraldehida, oxid de etilen
•Substanţele oxidante – Cl, I, Br si derivatii, hipermanganat de
K 1%, peroxid de Hidrogen 3%
•Substante care altereaza acizii nucleici (colorantii bazici ex.
violet de gentiana, derivati de acridina – rivanol)
 Hipocloriţii
• soluţiile de hipoclorit se prepară periodic (se inactivează
după mai mult de 24 ore),
• concentraţia în clor activ este diferită în funcţie de scopul
urmărit (ex. 2.500 ppm clor activ pentru dezinfectarea
pipetelor contaminate);
• au efect dezinfectant asupra bacteriilor în formă
vegetativă, sporilor bacterieni, fungilor (100 ppm în 1
oră), virusurilor (200 ppm în 10 minute);
• efectul este diminuat considerabil în prezenţa
substanţelor organice (în special proteine), maselor
plastice, detergenţilor.
 Derivaţii fenolici
• din cauza toxicităţii, potenţialului carcinogenetic şi
corozivităţii, fenolii nu se folosesc ca atare, ci sub forma
derivaţilor fenolici;
• soluţiile fenolice se prepară periodic (după cel mult 24 ore);
• concentraţia poate fi diferită în funcţie de scopul urmărit (de
obicei este de 2-5%);
• au efect dezinfectant asupra bacteriilor în formă vegetativă,
fungilor, unor virusuri (ex. HIV este inactivat de soluţia
0,5%);
• efectul este diminuat pe suprafeţele de cauciuc, lemn sau
material plastic.
 Glutaraldehida
• cel mai frecvent este utilizată concentraţia de 2%, la un
pH alcalin;
• are efect dezinfectant asupra bacteriilor în formă
vegetativă (în cazul mycobacteriilor este necesar un timp
mai lung de expunere), fungilor, virusurilor;
• datorită faptului că nu corodează metalele (aşa cum se
întâmplă în cazul substanţelor prezentate mai sus) se
poate folosi şi la dezinfectarea suprafeţelor metalice;
• nu poate fi folosită pentru suprafeţe, datorită vaporilor
iritanţi şi timpului mare de expunere; ideală pentru
dezinfectarea echipamentelor contaminate ce pot fi
imersate o perioada mai mare de timp în containere
menţinute închise.
 Iodoforii

• sunt substanţe care complexează iodul pe care

îl eliberează în soluţii apoase;
• au efect dezinfectant asupra bacteriilor în formă
vegetativă, unor spori bacterieni, fungilor, unor
virusuri (ex. virusuri cu înveliş lipidic);
• sunt inactivaţi de substanţe organice (în special
proteice), mase plastice, detergenţi;
• pot fi utilizaţi pentru dezinfecţia suprafeţelor,
dezinfecţia pipetelor contaminate