MECANISMUL MOTOR

Constructie si functionare
 1. DESTINATIA SI PARTILE COMPONENTE ALE
MECANISMULUI MOTOR
Mecanismul motor, numit uneori si
mecanismul biela – manivela, constitue
principalul ansamblu al motorului cu
ardere interna cu piston. El are rolul de a
transforma miscarea de translatie
rectilinie – alternativa a pistonului in
miscare de rotatie a arborelui cotit.
Organele componente ale
mecanismului motor se impart in doua
grupe :
 grupa organelor fixe (Fig.1), ce
cuprinde : blocul cilindrilor, chiulasa si
carterul ; Fig.1 Organele fixe ale mecanismului motor :
1 – chiulasa ; 2 – camasa de cilindru ; 3 – garnitura
 grupa organelor mobile (Fig.2) , ce de camasa ; 4 – locas pentru camasa ; 5 – bloc
cuprinde : pistonul, segmentii, boltul, cilindrii ; 6 – garnitura capac distributie ; 7 – capac
biela, arborele cotit si volantul. distributie ; 8 – garnitura de chiulasa ; 9 – carter
superior.
 Fig. 2 Organele mobile ale mecanismului motor:
1 - piston; 2 – segment; 3 – boltul pistonului; 4 – biela; 5 – semicuzineti lagar de biela; 6 –
arbore cotit; 7 – semicuzineti lagar palier; 8 – volant; 9 – amortizor oscilatii; 10 – segment
ungere; 11 – siguranta bolt; 12 – bucsa biela; 13 – inel reglare joc axial arbore cotit; 14 –
bulon capac biela; 15 – pana fixare pinion pe arborele cotit; 16 – pinion distributie; 17 – fulie;
18 – bucsa pentru sprijin arbore ambreiaj; 19 – coroana volant.
 2. ORGANELE FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR
2.1 Blocul motor
 Reprezinta partea mecanismului motor in
care se amplaseaza cilindrii, pistonul,
biela, arborele cotit si partial sau integral,
unele sisteme auxiliare.
 Blocul motor se compune din doua parti
distincte :
 partea superioara, in care sant montate
camasile de cilindru, denumita de aceea
blocul cilindrilor;
 partea inferioara, in care se monteaza
arborele cotit, deneumita carterul superior.
 In interiorul blocului sunt amenajate prin
turnare si apoi uzinate alte locasuri
speciale pentru asamblarea diverselor
Fig.3 Blocul motorului SAVIEM 797 – 05 :
subansambluri sau piese :
1 – locasul pompei de ulei ; 2 – lagarele paliere ale arborelui cotit ; 3 –  ruptor distribuitorul ;
locasul axului pinionului intermediar al distributiei ; 4 – carterul superior ;  filtrul de ulei ;
5 – lagarele arborelui cu came ; 6 – locasul pompei de apa ; 7 – blocul  pompa de ulei ;
cilindrilor ; 8 – locasurile pentru camasile cilindrilor ; 9 – canale pentru  pompa de injectie, etc.
tijele de actionare a culbutorilor ; 10 – locasurile suruburilor de strangere
a chiulasei pe blocul motor ; 11 – rampa de apa a blocului motor ; 12 –  Grosimea peretilor blocului variaza in
locasul robinetului de golire a apei din bloc ; 13 – flansa pentru functie de solicitarea dinamica respectiva
racordarea conductei de intrare a apei in blocul motor ; 14 - locasurile (la MAC mai mare ca la MAS).
dopurilor de siguranta ; 15 – bosaj pentru fixarea radiatorului de ulei ; 16 –
bosaj pentru fixarea filtrului de ulei.
 2.1.1 Cilindrii
Cilindrul(Fig. 5), realizeaza spatiul de lucru pentru desfasurarea ciclului motor, in interiorul
lui deplasindu-se linear pistonul.
Cilindrii pot fi turnati odata cu blocul motor(cilindrii inamovibili - Fig.5, a) sau
demontabili(cilindrii amovibili – Fig. 5, b si c) ca la majoritateea motoarelor moderne, sub
forma de camasi de cilindru 3.

Fig.5 Tipuri de cilindrii pentru motoare de autovehicule

a – cilindrii inamovibili(turnati direct in bloc) ; b – camasa de cilindru amovibila(umeda) ; c – camasa de
cilindru uscata ; d – cilindru cu aripioare pentru motoare racite cu aer(in doi timpi) ; 1 – bloc motor ; 2 –
camera de racire(apa) ; 3 – camasa de cilindru ; 4 – inele de cauciuc ; 5 – guler de sprijin ; 6 – aripioare
de racire ; 7 – partea activa a cilindrului ; 8 – fanta baleiaj ; 9 – canal de baleiaj ; 10 – fanta evacuare ; 11
prezoane fixare chiulasa ; 12 – bloc cilindru.
 2.2 Chiulasa
 Chiulasa reprezinta organul mecanismului
motor care inchide cilindrul la extremitatea
dinspre p.m.i. ; alaturi de cilindri si piston,
formeaza spatiul inchis in care evolueaza
fluidul motor. Ea se executa prin turnare din
fonta sau aliaje de aluminiu, fie ca o piesa
unica pentru intregul motor, fie sub forma de
piese separate pentru fiecare cilindru in parte,
sau pentru un grup de cilindri.
 Chiulasa poate avea diferite forme in functie
de tipul motorului (m.a.s. sau m.a.c), pozitia
supapelor(lateral sau in cap) si felul racirii(cu
lichid sau cu aer).
 In timpul functionarii, chiulasa suporta
solicitari mecanice importante, determinate de
forta de presiune a gazelor. Incalzirea inegala
a diferitelor zone a chiulasei(sediul supapei de
evacuare este mai cald decat cele de
admisiune) produce tensiuni termice de Fig. 7 Chiulasa :
valoare ridicata, care deformeaza sau a – racire cu apa : 1 – cavitati pentru camera de ardere; 2 –
fisureaza chiulasa.
 Pentru racirea peretilor interiori, care vin in cavitate pentru termostat; 3 – cavitate pentru traductorul
contact cu gazele fierbinti, chiulasa se termometrului de apa ; 4 – suprafata inferioara plana ; 5 –
prevede cu o camasa de apa. Circuitul de orificii pentru prezoane ; 6 - orificii filetate ; 7 – orificii
racire trebuie sa asigure o uniformizare a pentru colectorul de admisie ; 8 - orificii pentru colectorul
temperaturii peretilor ; de aceea, lichidul de
racire care trece prin blocul cilindrilor in de evacuare ; 9 – ghid supapa ; 10 – locas injector ; 11 –
chiulasa trebuie dirijat cu precadere spre suprafete laterale ; 12 – scaun supapa ; b – racire cu aer :
zonele puternic incalzite. 13 – locas bujie ; 14 – aripioare de racire.
 2.2.1 Garnitura de chiulasa
Garnitura de chiulasa(Fig.8) are rolul de a asigura etanseitatea intre blocul de cilindri si chiulasa
pentru evitarea scaparilor de gaze, apa, ulei; ea trebuie :
- sa aiba proprietati termoplastice ;
- sa permita transmiterea caldurii, ;
- sa fie rezistenta la presiunea gazelor.
Grosimea ei este de 1,3 – 4 mm iar forma copiaza forma chiulasei, fiind prevazuta cu orificii
corespunzatoare.
Se confectioneaza din clingherit, azbest grafitat cu sau fara insertie metalica, azbest imbracat
cu foite subtiri din tabla de cupru sau alama si mai rar, din aluminiu.
De obicei, se utilizeaza o garnitura pentru toti cilindrii. Ea trebuie sa fie rezistenta la
temperaturi inalte si suficient de plastica pentru a prelua deformatiile si neregularitatile provenite din
prelucrare.
Orificiile pentru cilindri, uneori si a celor pentru circulatia lichidelor sunt armate cu tabla de
cupru alama sau aluminiu.

Fig.8 Garnitura de chiulasa

 2.2.2 Colectoarele de admisie si evacuare
Fig.9 Scheme pentru colectoare de evacuare :
a – cu ramificatii individuale scurte ; b – cu ramificatii
individuale lungi.
 Colectorul de admisie conduce aerul
sau amestecul carburant la supapele de
admisie prin canalele din chiulasa,
asigurind o repartitie uniforma in cilindri
si omogenitate (pentru amestecul
carburant). Pentru preincalzire,
colectorul are o regiune de contact cu
colectorul de evacuare, in forma de T.
 Colectorul de evacuare (Fig.9)
asigura evacuarea gazelor de ardere
printr-o destindere si racire rapida. La
colectorul de evacuare sunt racordate
teava si toba de esapament. Ambele
colectoare pot fi montate pe aceeasi
parte a chiulasei sau de o parte si de
alta a chiulasei
 2.3. Carterul
 Carterul este partea fixa a
motorului situata la baza cilindrilor
si se compune din doua parti
principale : carterul superior turnat
de regula dintr-o bucata cu blocul
cilindrilor si carterul inferior sau
baia de ulei. Pentru fixarea pe
cadru carterul este prevazut cu
suporturi. In Fig. 10 este
reprezentat carterul superior 9 in
care se monteaza prin intermediul
lagarelor paliere 10, arborele cotit
al motorului.
 Carterul inferior este format
dintr-o carcasa din tabla
ambutisata si foloseste ca rezervor
pentru uleiul de ungere al
motorului .
La partea inferioara, baia de ulei
este prevazuta cu un orificiu Fig. 10 Blocul motor si carterul :
pentru scurgerea uleiului, inchis cu 1 – capac distributie ; 2 – garnitura capucului distributiei ; 3 –
un buson magnetic pentru garnitura cauciuc carter inferior ; 4 – carter inferior(baia de
acumularea impuritatilor metalice. ulei) ; 5 – buson de golire a uleiului ; 6 – joja de ulei ; 7 –
garnitura baii de ulei ; 8 – suporturi laterale motor ; 9 – carter
superior ; 10 – lagar palier.
 Lagarele paliere care servesc
pentru sustinerea arborelui cotit sant
formate din doua parti(Fig.11) : o parte
superioara 1, facand corp comun cu
carterul, si partea inferioara 4, prinsa
de cea superioara prin intermediul
unor suruburi si piulite 5. Lagarele
paliere au cuzineti acoperiti cu aliaj
antifrictiune si gauri de ungere pentru
reducerea frecarilor intre acestia si
arborele cotit.

Fig.11 Lagarul palier

3. ORGANELE MOBILE ALE MECANISMULUI MOTOR
3.1 Pistonul
 Pistonul este singurul perete mobil al camerei de ardere,
care asigura evolutiile fluidului motor, prin miscarea de
translatie rectilinie – alternativa in cilindru.
 Pistonul indeplineste urmatoarele roluri:
- formeaza peretele interior ce inchide camera de ardere ;
- suporta presiunea gazelor arse la destindere, presiune ce-i
imprima deplasarea lineara pe care o transmite la biela si de
aici la arborele cotit.
- participa la evacuarea gazelor arse
- asigura pelicula de ulei de pe suprafata de lucru a cilindrului.
- etanseaza a camera de ardere, impreuna cu segmentii
- evacueazare caldura.

Fig.12 Ansamblul biela- piston :

1 – expandor ; 2 – segment de ungere ; 3 , 4 – segmenti de
compresie ; 5 – bolt ; 6 – inel de siguranta ; 7 – semicuzineti ; 8 –
piston ; 9 – ansamblul bielei ; 10 – corp ; 11 – capac ; 12 – bucsa ;
13 – surub ; 14 – piulita ; 15 – contrapiulita ; 16 – set segmenti.
 La motoarele in doi timpi, pistonul are si rol de organ de distributie, prin deschiderea si
inchiderea ferestrelor(luminilor) de admisie si evacuare din cilindru.
Se confectioneaza din aliaje de aluminiu cu siliciu pentru a corespunde cerintelor.
Durabilitatea pistoanelor se poate mari prin tratamente termice, iar rezistenta la uzare
prin protejarea suprafetei exterioare (cositorire, grafitare, eloxare) cu un strat poros ce retine
uleiul.
Intre piston si cilindru este necesar un anumit joc pentru asigurarea deplasarii libere a
pistonului in cilindru. Acest joc produce eventuale "batai" la rece (daca este prea mare) sau
"gripari" la cald (daca este prea mic). Jocul optim intre fusta pistonului si cilindru este de 0,03
– 0,06 mm (MAS) si de 0,11 – 0,18 mm (MAC).
Forma pistonului este tronconica, cu diametrul mai mic in partea capului, pentru ca
dilatarea este mai mare datorita temperaturii mai ridicate in timpul functionarii.
Temperaturile de lucru ale pistonului variaza intre 300 - 500ºC in partea superioara si 150 -
250ºC la manta.
Dilatarea este mai mare in zona bosajelor, datorita aglomerarii de material, motiv pentru
care prelucrarea se face cu degajari in dreptul umerilor, iar mantaua de forma eliptica (cu
diametrul mare perpendicular pe axa boltului). Astfel, in timpul lucrului, pistonul va capata o
forma cilindrica, iar solicitarile vor fi repartizate uniform.
Dupa rolul functional, pistonul se
compune din urmatoarele
parti(Fig.13) :
- capul pistonului 1 ;
- corpul 3 (regiunea
portsegmenti sau de etansare) ;
- mantaua 5(fusta – partea de
ghidare) ;
- umerii 4 ;

Fig. 13 Ansamblul piston – segmenti :

1 – capul pistonului ; 2 – camera de
ardere ; 3 – corpul(regiunea port –
segmenti) ; 4 – umerii pistonului ; 5 –
mantaua(fusta, partea de ghidare) ; 6 –
canal pentru siguranta boltului ;
a – segment de compresie trapezoidal ;
b,c – segment de compresie conic ; d –
segment de ungere(raclor).
Capul pistonului are diferite forme (Fig 14 si Fig. 15): plata (a), concava (c) convexa (b),
convexa profilata (d) – MAS in 4 timpi

Fig.14 Forme diferite ale capului

pistonului :
a, b, c, d – motoare cu aprindere
prin scanteie in 4 timpi ; e, f, g, h –
motoare cu aprindere prin scanteie
in 2 timpi.

Fig.15 Forme diferite ale

capului pistonului la
motoarele cu aprindere prin
compresie
a – cap plat ; b, c – capul
pistonului in cazul asezarii
excentrice a injectorului ; d –
cap concav ; e, f, g – forme ale
capului pistonului pentru
realizarea camerei de ardere
care sa imbrace forma jetului
de combustibil.
 Corpul pistonului are peretii ingrosati pentru dispunerea canalelor pentru segmenti. Canalele
superioare servesc pentru montarea segmentilor de compresie, care au rolul de a asigura etanseitatea si
de a transmite caldura peretilor cilindrilor. Canalele inferioare sunt pentru segmentii de ungere. In
zona(braul) canalelor pentru segmentii de ungere sant practicate o serie de orificii, care servesc la
scurgerea uleiului adunat de segmenti de pe peretii cilindrului. Numarul segmentilor depinde de presiunea
gazelor in cilindrii motorului si de frecventa de rotatie a arborelui cotit.
Unele pistoane au in canalul primului segment de compresie, incorporat, circular, din turnare, un inel de
otel, deoarece materialul din dreptul acestui canal isi pierde usor duritatea.
Deasupra primului canal al segmentului de compresie, unele pistoane au un prag de foc sau un canal
termic de preetansare.
 Fusta ghideaza pistonul in miscarea sa in cilindru si contribuie la uniformizarea presiunii pe peretii
cilindrului.
Lungimea partii de ghidare a cilindrului depinde de marimea eforturilor de apasare laterala si se alege
astfeel incat sa se obtina valorile admisibile ale presiunii specifice.
Ca urmare a incalzirii neuniforme a pistonului pe toata lungimea lui, ssi dilatarea este neuniforma. Astfel,
deformatiile mai mari apar in regiunea capului pistonului.
Din aceasta cauza, diametrul capului pistonului este prin constructie mai mic decat cel al fustei, astfel
incat jocul dintre piston si cilindru in zona superioara este de 0,3 – 0,8 mm, iar in zona inferioara de 0,05 –
0,8 mm.
 Umerii(bosajele) se executa sub forma unor adaosuri orientate spre interiorul pistonului in ale caror
orificii se monteaza boltul pistonului care realizeaaza legatura acestuia cu biela.
Dupa prelucrare, pistoanele se sorteaza pe grupe dimensionale (inclusiv alezajul boltului) si dupa
greutate, neadmitindu-se la acelasi set diferente mai mari de 5 g intre ele. Ele poarta un marcaj pe cap, de
care se tine seama pentru orientare la montaj in cilindri.
Pistoanele se sorteaza impreuna cu cilindrii motorului, pe grupe de dimensiuni cu aceleasi tolerante,
formind seturi complete de motor (inclusiv bolturile si segmentii respectivi).
In general, pistoanele sunt interschimbabile, dar la Oltcit se pot inlocui intre ele numai pe aceeasi
parte a motorului, fiind marcate in acest sens cu literele g - stinga si d - dreapta (gauche et droite).
 3.2 Segmentii
Segmentii(Fig.16) au rolul de a asigura etanseitatea intre piston si cilindru, cat si de a colecta prin
radere uleiul aflat in exces pe peretii cilindrului si de a transmite caldura de la piston la cilindru. Segmentii
care au rol de etansare sunt montati la partea superioara a pistonului si se numesc segmenti de etansare
sau de compresiune, iar segmentii care se opun patrunderii uleiului in camera de ardere se numesc
segmenti de ungere sau raclori.

Fig.16 Forme constructive ale

segmentilor :
1- segmenti de compresiune ; 2 si 3
segmenti de ungere ; 4 – expandor radial

Fig.17 Schema de functionare a

segmentilor :
a – de compresiune ; b – de ungere.
Etansarea se realizeaza prin deplasarea
segmentului in jos de catre presiunea
gazelor de ardere(Fig.17, a), care patrund si
in canal, apasand pe partea interioara a
segmentului, in sensul lipirii mai pronuntate
de camasa cilindrului, marindu-i astfel
gradul de etansare.
 Pentru a putea fi montati pe pistoane si pentru a compensa
deformatiile care apar datorita dilatarii, segmentii(care au in
stare libera diametrul mai mare decat diametrul interior al
cilindrului) sant prevazuti cu o deschidere
numita fanta(Fig.18), ce depinde de tipul motorului.
 La montaj, segmentii se aseaza cu fantele decalate (cu un
unghi ce depinde de numarul segmentilor : 90 - 1800) pentru a
evita pierderile de compresie.
 Fantele au valori de : in stare libera (0,1 - 0,14) D (unde D
este diametrul cilindrului), iar in timpul functionarii fanta
devine (0,004-0,005) D.
 Segmentii se confectioneaza din fonta aliata, iar cei de
ungere pot fi din tabla de otel, in forma de U.
 Segmentii de compresie in numar de doi pentr MAS si trei
pentru MAC, se monteaza in canalele din partea superioara a
capului pistonului, iar cel de ungere (uneori doi), sub cei de
compresie, in canalul prevazut special cu orificii pentru
scurgerea uleiului raclat in carterul inferior.
 La unele motoare, pentru o buna etansare, segmentii de
ungere sunt prevazuti cu arcuri expandoare 4(Fig.16), cu
actiune axiala si radiala.
 Ca forma : Fig.18 Diferite forme de taieturi ale
 primul segment, de foc este, de obicei cu segmentilor :
sectiunea dreptunghiulara sau trapezoidala ; a – taietura dreapta ; b – taietura
 al doilea segment, are de obicei sectiune
tronconica ; oblica ; c – taietura in « Z »
 al treilea segment (pentru MAC), este de tipul
cu "nas", avind o degajare in partea inferioara
cu proprietati de razuire a uleiului.
 3.3 Boltul(axul) pistonului
Boltul(axul) pistonului este organul care stabileste legatura cinematica dintre piston si biela ; boltul face
posibila miscarea relativa dintre cele doua organe ale mecanismului motor si transmite forta de presiune de la
piston la biela.

Fig.19 Boltul pistonului :

1 – piston ; 2 – boltul pistonului ; 3 – capul mic
al bielei ; 4 – inel de siguranta ; 5 – canal in
corpul bielei ; 6 – bucsa bielei.

Boltul are un regim termic de lucru

ridicat (80 - 100ºC) si conditii de ungere
dificile; ungerea se face prin stropire cu
uleiul scapat din lagarul bielei sau venit prin
canalul 5 din corpul bielei.

Asamblarea dintre piston si biela, cu ajutorul boltului, se poate face in mai multe moduriboltul putand fi :
- fix in umerii pistonului si articulat in bucsa bielei 6 ;
- fix in biela si liber in umerii pistonului ;
- flotant(liber si in biela si in umerii pistonului) – caz in care se asigura cu sigurantele
4) – solutia cea mai raspandita.
Inainte de montare, pistonul se incalzeste uniform in instalatii speciale(pentru evitarea tensiunilor
interne), dupa care boltul se preseaza. Jocul sau stringerea la montare intre bolt si piston sau biela este
foarte mic : 0,002 - 0,008 mm; la cele fixe in piston exista stringere de 0,02 - 0,04 mm.
 3.4 Biela
Biela(Fig.20) este organul care asigura legatura cinematica intre boltul pistonului si arborele cotit(prin
fusul maneton), transformind astfel miscarea de translatie a pistonului in miscare de rotatie la nivelul
arborelui cotit.
Prin functia pe care o are in motor, biela este supusa actiunii fortei de presiune a gazelor, a carei
valoare si directie este variabila, precum si fortelor de inertie. De aceea, biela trebuie sa posede o mare
rezistenta si rgiditate, avaind, in acelasi timp, o masa relativ redusa.

Bielele se confectioneaza din otel aliat sau otel

carbon prin matritare la cald si li se aplica un
tratament termic de calire si revenire. Dupa fabricatie,
bielele se sorteaza pe seturi de motor neadmitindu-se
diferente de greutate mai mari de 2 g pentru
autoturisme si 8 g pentru autocamioane.
Partile componente ale bielei sunt: urmatoarele :
- piciorul (capul mic) 1, unde se preseaza bucsa 7
din bronz(la unele motoare bucsa este inlocuita de un
rulment) ;
- corpul 2, de profil I pentru marirea modulului de
rezistenta ;
- capul mare 3, in care se gasesc semicuzinetii 6;
capul mare este sectionat drept sau inclinat, partea
detasabila
- capacul 4, prins cu suruburile 5(numai la cele cu
cuzineti) pentru montarea pe fusul maneton al
arborelui.

Fig.20 Biela
 Cand ungerea boltului trebuie facuta fortat, corpul bielei, pe toata lungimea sa, este
strabatut de un canal de aductiune a auleiului.
Deoarece, piesa cea mai scumpa a motorului este arborele cotit, acesta trebuie sa
fie protejat impotriva uzurilor. Avand in vedere acest fapt, legatura dintre biela si fusul
maneton al arborelui cotit se face prin intermediul cuzinetilor de biela 6. Acestia sunt formati
din doua semicarcase din otel de grosime 1,5 - 3 mm, captusite cu material antifrictiune la
interior de grosime 0,3 - 0,4 mm.
Pentru fixare, capul si semicuzinetii sunt prevazuti cu pinteni, care impiedica
deplasarea lor in timpul functionarii.
Semicuzinetii au stratul antifrictiune aplicat prin turnare sau placare pe baza de
staniu(Sn), stibiu(Sb), cupru(Cu), bronz(Bz), plumb(Pb), aluminiu (Al), in diverse combinatii si
proportii.
Pentru a se asigura montarea corecta a capacului 4 pe capul mare al bielei si
articularea bielei la cilindrul corespunzator, atat pe capacul bielei cat si pe capul mare al
bielei este marcat prin stantare numarul de ordine al cilindrului. La partea opusa, este
marcata greutatea bielei, in grame.
 3.5 Arborele cotit
Arborele cotit, numit si arbore motor, are rolul de a transforma, impreuna cu biela, miscarea de
translatie a grupului piston in miscare de rotatie. Arborele cotit transmite aceasta miscare de
rotatie(respectiv cuplul motor), prin intermediul organelor de transmisie, la rotile motoare ale
automobilului.
De asemenea, arborele cotit pune in miscare diferite mecanisme si agregate ale
motorului(mecanismul de distributie, pompa de apa, ventilatorul etc.).

Avand in vedere conditiile de lucru, arborele cotit trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte : sa aiba o
rezistenta si o rigiditate mari ; suprafetele de frecare sa prezinte o buna rezistenta la uzura ; sa evite
rezonanta oscilatiilor de rasucire ; sa fie echilibrate static si dinamic.

Arborele cotit (Fig.21)

se compune din
urmatoarele parti :
fusurile paliere 2,
fusurile manetoane 3,
bratele manetoanelor
4, flansa 7 de fixare a
volantului si
contragreutatile 5.

Fig.21 Arborele cotit

 Fusurile paliere 2 sant corpuri cilindrice situate pe axa longitudinala a arborelui cotit prin intermediul
carora acesta se sprijina pe lagarele de reazem montate in carterul motorului, numite lagare paliere. De
fusurile paliere se leaga, apoi, manivelele. Ele au diametrul egal cu 0,60 – 0,80 D(D fiind diametrul
cilindrului).
Fusurile manetoane 3 sant corpuri cilindrice ale arboreelui cotit de care sant articulate capetele mari
ale bielelor. Fusurile manetoane au axele paralele cu axele fusurilor paliere, respectiv cu axa geometrica a
arborelui cotit si au diametre egale cu 0,55 – 0,75 D.
Fusurile paliere si fusurile manetoane trebuie sa fie perfect cilindrice si prelucrate fin prin rectificare
si lustruire.
Bratele manetoanelor 4 sant piese de o forma speciala care fac legatura intre fusurile paliere si
fusurile manetoane, formand manivelele propriu-zise ale arborelui cotit.
Flansa 7 serveste la prinderea volantului ce angreneaza la pornirea motorului cu pinionul demarorului.

In scopul asigurarii unui circuit continuu de ulei necesar fiecarui fus, arborele cotit se gaureste pe
toata lungimea sa, formandu-se un canal continuu. La mijlocul fiecarui fus palier si fus maneton se gaseste
un orificiu, de un diametru mai mic, perpendicular pe axa fusului si prelungit pana la canalul general de
ungere a arborelui cotit. Prin aceasta, uleiul patrunde pe suprafetele fusului pe care il unge.
Pe capatul anterior al arborelui cotit, se monteaza prin pene: pinionul de antrenare a mecanismului de
distributie, fulia(roata de antrenare) pompei de apa pe care la unele motoare se monteaza si amortizorul de
vibratii , etansarea caapacului de distributie, care inchide si pinionul conducator al angrenajului distributiei
de pe arborele cotit.
In partea posterioara, pe flansa 7, se monteaza prin suruburi volantul; capatul posterior este
gaurit(poz.9) pentru fixarea bucsei din bronz sau a rulmentului de sprijin al arborelui primar al cutiei de
viteze.
 Forma arborelui cotit depinde de: numarul si pozitia cilindrilor, numarul fusurilor manetoane, ordinea
de functionare a motorului si sistemul de echilibrare a motorului.
Arborele cotit are un numar de fusuri paliere, de obicei egal cu numarul cilindrilor, plus unul - acesta
mareste rigiditatea lui, insa duce la cresterea greutatii si a lungimii, iar prelucrarea este dificila.
Latimea fusurilor paliere este diferita.
Numarul fusurilor manetoane este egal cu cel al cilindrilor la motoarele in linie si redus la jumatate la
motoarele in V , diametrul lor fiind mai mic decit cel al fusurilor paliere.
Decalarea fusurilor manetoane (intre ele) se face in functie de numarul cilindrilor, asigurindu-se o
functionare uniforma a motorului si o echilibrare a arborelui cotit, precum si umplerea uniforma a cilindrilor
si deci succesiunea timpilor utili.
In Fig. 22 sant date cele mai raspandite forme ale arborilor cotiti in functie de numarul de cilindri si de
modul lor de dispunere.

Aceasta decalare a coturilor

favorizeaza echilibrarea arborelui
cotit in timpul functionarii si
obtinerea unui moment motor cat
mai uniform.

Fig. 22 Diferite forme ale arborelui

cotit :
a – la motorul cu patru cilindrii in
linie ; b – la motorul cu sase cilindrii
in linie ; c – la motorul cu sase
cilindri in V ; d – la motorul cu opt
cilindri in V ; 1, 8 – numarul
cilindrilor.
 In timpul functionarii motorului, la arborele cotit apar
oscilatii de torsiune a caror actiune periodica la anumite
turatii ale motorului poate sa produca fenomenul de
rezonanta, periculos prin efectele sale distrugatoare.
In scopul preantimpinarii acestui fenomen, in constructia
motoarelor se utilizeaza amortizorul oscilatiilor de torsiune,
care diminueaza oscilatiile de torsiune ale arborelui cotit,
inlaturand fenomenul de rezonanta care apare atunci cand
frecventa oscilatiilor proprii ale arborelui cotit coincid cu
frecventa exploziilor care se produc in cilindru.
Principiul de functionare a acestor amortizoare se
bazeaza pe absorbirea unei parti din energia care se poate sa
produca oscilatiile de torsiune ale arborelui cotit si cheltuirea
ei intr-un lucru mecanic de frecare efectuat in amortizor.
Amortizoarele se monteaza, in general, la capatul din fata al
arborelui cotit sau in imediata sa apropiere ; in aceasta zona,
amplitudinea vibratiilor care se produc atinge valoarea
maxima.
In prezent, amortizorul cu frecare interioara(Fig.23) este
cel mai raspandit. Oscilatiile de torsiune ale arborelui cotit
produc o miscare oscilatorie a discului masiv 1 fata de varful
arborelui. Ca urmare a deformatiilor elastice din straturile
masei de cauciuc, ia nastere o frecare interioara care
absoarbe o parte din energia vibratiilor de torsiune ale Fig.23 Amortizor pentru
arborelui cotit. Aceasta energie se transforma in caldura si se oscilatiile de torsiune :
degaja in atmosfera. 1 – disc masiv ; 2 – element de
cauciuc ; 3- flansa profilata.
 3.6 Volantul
Volantul motorului are rolul ca, inmagazinand energia dezvoltata de motor in timpul cursei active a
pistoanelor, sa roteasca arborele cotit in perioada celorlalti timpi ai ciclului de functionare, sa reduca
mersul neuniform al arborelui cotit, sa atenueze socurile care se produc la trecerea pieselor
mecanismului biela-manivela prin punctele moarte si sa usureze pornirea motorului si plecarea
automobilului de pe loc.
O data cu cresterea numarului cilindrilor se obtine o uniformitate mai buna in rotirea arborelui cotit,
iar dimensiunile si masa volantului vor fi mai mici. In aceste cazuri volantul este necesar numai pentru
pornirea motorului, plecarea automobilului de pe loc si mentinerea unei functionari regulate a motorului
la turatia redusa de mers in gol.

Volantul se confectioneaza prin turnare din fonta

cenusie, iar coroana dintata din otel carbon.
In partea centrala (Fig.24), este prevazut cu orificii
pentru suruburile de fixare 3 pe flansa arborelui cotit. Pe
partea frontala exterioara sunt orificii pentru fixarea
ambreiajului cu stifturile 4 de ghidare. Pe volant se
marcheaza semne ajutatoare pentru punerea la punct a
distributiei si aprinderii sau injectiei.
In scopul realizarii unor conditii bune de functionare se
recomanda sa se executeechilibrarea statica si dinamica a
volantului, atunci cand este montat pe arborele cotit
impreuna cu ambreiajul.

Fig.24 Volantul