Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
METODE DE CERCETARE
PROIECTUL CERCETĂRII
PROBLEMA DE CERCETAT:
OBIECTIVE PROPUSE:
- Obiectivele investigației
Obiective generale
IPOTEZE:
- Ipoteze
2
- Ipoteze generale
că sunt consultaţi în alegerea temelor şi se ţine cont de părerea lor ăi face pe copii să aibă
mai multă încredere în forţele proprii.
METODOLOGIA CERCETĂRII:
- -tabel de rezultate
- -reprezentări grafice
Odată cu apariţia Curriculum 2008, se introduc noi metode de perdare evaluare. Metodei
proiectelor ,recunoscută de practicieni în educaţia preşcolară,cea mai în vogă strategie
didactică pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ în grădiniţă. Se axează pe
4
Definirea conceptelor:
Metoda proiectului este o metodă activ-participative, care încurajează plasarea copilului
în situaţia de a explora şi de a deveni independent.
Metoda proiectului se opune instruirii de tip verbalist prin concentrarea elementelor
instruirii active, prin acţiune practică,în grădiniţă fiind transferată ca metodă de cercetare
pe o anumită temă, îmbinând cunoştinţele teoretice cu activitatea practică.
CONSTRUIREA INSTRUMENTELOR DE CERCETARE
Pentru reuşita metodei proiectelor se impune cunoasterea fazelor ce trebuie desfăşurate.
5
HARTA PROIECTULUI
6
pregatitoare
Eșantion de - 25 14 11
lucru
ESANTION DE LUCRU
14 GRUPA PREGATITOARE
14
12
10 11
0
FETE BAIETI
FETE
Serie1 14 11 BAIETI
8
BAIETI 44%
FETE 56%
FETE BAIETI
Preșcolarii celor două grupe sunt bine dezvoltați atât din punct de vedere fizic , cât și
psihic , provenind din familii cu venituri modeste.
Grupa 25 18 3 4 5 17 3
pregătit
oare
Pentru a putea observa de o manieră mai nuanțată rolul metodei proiectelor prin activități
interdisciplinare, am apreciat ca fiind mai potrivită folosirea metodei experimentului
9
pedagogic , în urma a două activități în care grupa de control a avut parte de o predare
tradițională, iar grupa experimentală a beneficiat de predarea interdisciplinară.
La această concluzie am ajuns în urma unui experiment pedagogic care a avut ca punct de
plecare obiectivele si ipotezele enunțate mai sus, iar ca timp de desfășurare două
activități.
Pentru că în grădiniță funcționăm cu un singur rând de grupe , am împărțit grupa
pregătitoare formată din 22 de preșcolari (1 fiind absent )în două subgrupe, utilizând
tehnica grupelor paralele:
Grupa de control (eșantionul de control) -formată din 12 preșcolari
Grupa experimentală (eșantionul experimental)- formată din 12preșcolari
Eșantionul de conținut a fost reprezentată de povestea,,Ciuboțelele ogarului’’de Călin
Gruia
Etapa constatativă a fost marcată de o fișă de lucru individuală în care au fost
verificate cunoștințele inițiale ale subiecților cu privire la personajele din poveștile
întâlnite , iar rezultatele obținute au fost înregistrate.
Fișă de evaluare
10
Rezultate obținute
Grupa 22 17 4 1 -
pregătitoar
e
11
14
12
Foarte bine
10 Bine
8 Suficient
Insuficient
6
,4
4
Suficient, 1
2 Insuficient, 0
0
Foarte bine Suficient Insuficient
5% 0%
18%
77%
La final, au primit testul de evaluare, iar rezultatele lui au fost, de asemenea, înregistrate.
Grupa experimentală a avut parte de o lecție în care s-au utilizat metode pentru
dezvoltarea gândirii critice.
Așadar, după citirea textului, preșcolarii au identificat personajele, au evidențiat
trăsăturile lor . Cu ajutorul metodei mozaicului preșcolarii, împărțiți pe grupe, au reușit
identificarea : timpul, spațiul, acțiunea, personajele, instanțe narative, discutând despre
fiecare dintre ele.
Etapa reflecției a fost marcată de aplicarea testului de evaluare , același pe care l-au
rezolvat și preșcolarii din grupa de control, aceasta fiind etapa de control.
Rezultatele au fost înregistrate și comparate, subliniind câteva aspecte.
Testul propus preșcolarilor a avut forma următoare:
- ,,CIUBOŢELELE OGARULUI”
- FIȘA DE EVALUARE
__ __ __ __ __
___ ___ __
Desparte în silabe cuvintele redate de imagini. Trasează câte o linie orizontală pentru
fiecare silabă în spațiul delimitat.
În urma aplicării metodeo proiectelor, relațiile dintre copii sunt vizibil îmbunătățite,
aceștia continuând să discute pe marginea subiectelor abordate sau a produselor realizate
de ei chiar și în cadrul activităților liber alese . Se observă că și preșcolarii mai puțin
implicați, mai puțin sociabili ajung să participe la aceste discuții. Preșcolarilor li se
dezvoltă respectul pentru opiniile celuilalt, simțul responsabilității, al implicării și se
observă că problemele de integrare socială se ameliorează.
Toți preșcolarii (100%) au observat o schimbare în bine a atmosferei din grupă în urma
orelor în care se utilizează activitățile interdiscilpinare.
Grupa de control:
Grupa 11 5 4 2 0
de
control
GRUP
5
5
4
4
3
2
2
1 0
0
Foarte bine Suficient Insuficient
Serie1 5 4 2 0
16
Insuficient Foarte
Suficient
18% 0% bine
46%
36%
Foa r t e bine S u f ic ie nt In su f ic ie nt
Grupa experimentală :
Grup 11 6 5 0 0
Experimental
GRUP 6
EXPERIMENTAL
6
5
5
2
0
1
0
0
Foarte bine Suficient Insuficient
Serie1 6 5 0 0
17
Suficient Insuficient
0% 0%
Foarte
bine
55%
45%
Din graficele de mai sus se observă rezultate diferite între cele două grupe .
GRUP 6 5 0 0
EXPERIMENTAL
GRUP CONTROL 5 4 2 0
6
6
Insuficient
0%
5 5 Suficient
5 18%
Insuficient
Suficient
4 0%
4
0 0 0 36%
0
Foarte bine Suficient Insuficient
6 6
5 5 5
4 4
2 2
0 0 0
Foarte bine Suficient Insuficient
Comparând rezultatele obținute de cele două grupe, scoatem în evidență faptul că grupa
experimentală a obținut rezultate mai bune la testul final, ceea ce confirmă ipoteza că
utilizarea metodei proiectelor îmbunătățesc rezultatele preșcolarilor.
CONCLUZII ȘI IMPLICAȚII
PLAN DE INTERVENȚIE
-Opțional interdisciplinar-
19
ARGUMENT
„A fost odată ca niciodată...” , „Şi-am încălecat pe-o roată şi v-am spus povestea toată!”
sunt câteva expresii tipice din poveştile pe care copiii noştri le aud tot mai rar din gura
adulţilor. Astăzi, când cartea tinde să devină o „Cenuşăreasă” a copiilor, a adolescenţilor,
de ce nu şi a adulţilor, este foarte necesar sădirea în inima şi mintea celor mici dragostea
pentru adevăratele valori, valori care astăzi par a fi desconsiderate.
Este momentul să apărăm cu ultimele forţe tezaurul cultural, la care oameni dăruiţi au
irosit ani de studiu şi de muncă asiduă pentru a realiza adevărate capodopere, care ne
umplu sufletul şi mintea de lumină, dragoste, credinţă, cunoştinţă, bucurie, frumuseţe,
speranţă... Cum putem realiza acest lucru? Răspunsul este simplu: prin educaţie. Menirea
educaţiei este aceea „ de a înălţa pe culmi mai nobile de viaţă omul, comunitatea etnică şi
umanitatea, prin cultivarea valorilor spiritului” ( Gentille, G. , The Reform of Education ).
În urma consultării ofertei educaţionale, cât şi a resurselor materiale şi umane, am ales
realizarea opţionalului „La gura sobei” (opţional interdisciplinar: educarea limbajului,
educaţie muzicală, educaţie plastică, activitate practică ). Mi-am propus, prin parcurgerea
acestui opţional, să îmbogăţesc orizontul lor de cunoaştere în ceea ce priveşte arta
(literatură, muzică), să dezvolt capacitatea de receptare şi exprimare orală, să imprim
copiilor un gust estetic şi un comportament pozitiv prin explorarea tărâmului fermecat al
poveştilor. Ascultându-le, povestindu-le, cântându-le acolo, „la gura sobei”, aceste
poveşti vor deveni nemuritoare. Micul ascultător va deveni un cititor pasionat şi poate un
scriitor iscusit.
OBIECTIVE CADRU
20
Educarea interesului pentru carte, creaţii literare prin înţelegerea frumuseţii şi armoniei
limbii române în diferite genuri literare;
Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical şi sintactic;
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
O2- să asculte şi să reacţioneze adecvat la poveştile transmise prin citire sau povestire;
Nu educatoarea fixează graniţele a ceea ce trebuie să fie copilul, ci el singur este cel
care stabileşte cât poate şi vrea să înveţe.
Lăsând la o parte greutăţile pe care le poate întâmpina educatoarea, cel mai important
aspect rămâne efectul acestei strategii didactice asupra copiilor.
Astfel, în , plan cognitiv copiii: primesc o abordare, o viziune unitară asupra lumii (lucru
deosebit de important dacă ne gândim că, mai târziu,în şcoală, învăţarea este realizată pe
domenii);
căutând informaţii din mai multe surse, referitoare la aspecte variate conform hărţii
proiectului, ei îşi exersează puterea de analiză şi sinteză.
În plan social sunt puşi în situaţia de a colabora între ei, li se dezvoltă spiritul de
cooperare, de apartenenţă la grup, socializează:
implicarea comunităţii locale în desfăşurarea unor proiecte lărgeşte sfera de integrare a
copilului în social, îl ajută să cunoască şi acele aspecte specifice unităţilor respective
(Primărie, Unităţi de pompieri etc.);
în educaţia copiilor se manifestă o unitate de ţeluri din partea grădiniţei, a familiei, a
comunităţii locale.
În plan afectiv copiii capată încredere în ei, li se dezvoltă simţul demnităţii şi
autoaprecierea, atunci când cele propuse de ei sunt luate în seamă de toată grupa şi
analizate;
se formează conştiinţa de sine prin raportare la alţii;
22