Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mecanisme Surub Piulita Indrumar de Proi
Mecanisme Surub Piulita Indrumar de Proi
VELICU
D. SAVESCU t GH. MOGAN } R. VELICU () E. EFTIMIE
CL. POZNA D. OPREAN <} M. LATES
'
EDITURA
LUX LIBRIS
CT]PRINS
PROI8CT............ ..........e
1.1. TEMA DE PROIECTARE .............9
1.2. cRAFrcuL nn onsrAguRARE ..................9
1.3. BIBLIOGRAFTA .......... 10
1.4. MEMORIUL DECALCUL........... ............... l0
r.5. DocUMENTATTA cRAFrc4........... ..........r2
1.6. CUPRINSUL ................12
r.T. ARANJAREA MATERIALELoR iN DosARUL DE pRE-
ZENTARE A PROIECTULUI ....T2
r.8. ALTE rnucrzARl............. ......... t3
1.9. SUSTTNEREA PROrECTULU..".... ............ 13
2. CONSTDERATTT pRrVrNr) PROTECTAREA iX COIVSTRUC-
TrA DE MA$rr\I pnoracrARn...
........2r
2.1. ETApELE pE LUCRU ix ...,...........21
2.2. CONTTNUTUL DOCUMENTATTEI TEHNICE DE PROTECTARE ..........22
2.3. PROIECTAREA ANSAMBLELOR DE ORGANE DE MA$rNr .................22
2.3.1, Etapele proiectirii ansamblului............. ..............23
.............
2.3.2. intocmirea desenului de ansamblu .........23
ansamblu
2.3.2.1. Reguli de reprezentare tn desenul de .........24
2,3.2.2, Pozilionarea elementelor componente ale ansamblulai.............25
ansamblu
2,3.2.3. Cotwea desenelor de ................28
2.3.2.4. Tahelul de componenld.......... ...................28
2.3.2.5.Etapeleintocmiriidesenuluideansamblu .................29
2.4. PROTECTAREA ORGANELOR DE MA$INI............ .................29
mapini.
2.4.1, Etapele proiectirii organelor de ..............29
2.4.2. intocmirea desenului de execufie............... ..........31
2.4.2.1. Etapele premergdtoare intocmirii desenulai de *ecu(ie............ 31
2.1.2.2. Etapeletntocmiriidesenuluideexeculie. .........,.........32
3. PROTECTAREA ASISTATA NN CALCULATOR... ...........35
3.1. DEFINTRE. TERMTNOLOGTT tNnUprTE ........... .......35
3.2. OPERAREA SISTNMELOR CAD ...............36
3.3. COMPONENTELE STSTEMELOR CAD......... ............39
3.3.1. Reprezentarea grafictr sau modelarea geometricii a produsului...........39
3.3.2. Analiza qi simularea cinematico-dinamici a produsu|ui..........,............40
Mecanisme guru b-piu lifn. lndrumar de proiectare
-sras PRELUCRATA
ss74)........ """209
."'210 I
o ANEXA 40 - $AIBE ELASTICE. $AIBE GROWER (Extras din sR 7666-2)
o ANEXA +f - $pl,n'fT (Etras din STAS 1991)"""" ""'-""'211
r ANEXA 42 - $TIFTURI CILINDRICE (Extras din 1599)
STAS ......'212 l:
o ANEXA 43 - $TIFTURI C61r11CE (Extras din STAS 3436)........ ......,2|3
r ANEXA 44 - BOLTURI FARA CAP (Extras din STAS 5756)........ ..,214-
o ANEXA 45 - BOLTURI CU CAP MIC (Extras din STAS 57s4/2) ""zrs I
1.3. BIBLIOGRAFIA
in domeniu' Pentru
La intocmirea unui proiect, este necesar s6 se studieze bibliografia
primul proiect al studenfilor
proiectul de an ilf. 1, la iisciplina Organe de maqini, care este
qi pun la
de la profilul tehni;, prezentul indr*umar de proiectare' ca precedentul [18]'
airpo"iliu studen{ilor ma.ioritatea elementelor necesare intocmirii proiectului' -
gi ar trebui
Bibliografia carea stat, par;ial, labaza realizdriiprezentului ?ndrumar care
consultatd de studenli este prezentatdla sfhrqitul capitolului.
EXEMPLU DE CALCUL
pentru qurubul principal al cricului cu dubl6 actiune (9:25000 N)
2. l.
Alegerea materialului
Se alege OL 60 STAS 50012
2.2. Calculul de Predimensionare
o Sarcina de calcul
e,: . :
F Q: 1,3 25000 32500
N
:
p 1,25... 1,3 [5]
r Diametrul interior al filetului
Fig.2.1
Tabelul2.l
Dimensiunile principale ale filetului
Diametrul Pasul Diametrul Diametrul Diametrul interior
nominal P, mm mediu exterior
d,mm dz: Dz, /lrtnr:t Dt rnrn d3, nffift D1, IIlfiI
32 6 29 J3 2s 26
2.3. Verificarea condifiei de autofrinare
o Unghiul de inclinare al spirei filetului
P 6
B2=arctg
ndr=arcter**=3'770
o Unghiul aparent de fiecare
cp'= arctg F;: *.1g- o'11- = 6,50
-
"or9
L2 "or_3_g
F: 0,11...A,D l2l
o Condilia de autofrdnare
Fz=3,770(g':6,50
2.4. Verificarea la solicitiri compuse
o Momentul de torsiune care solicitd gurubul
o"
48 4.2500a
=;E = = 5l MPa
o
*og
Tensiunea efectivd de torsiune
_t': t6 Mt 16.65682
nirtr = 3,r4a53 =22MPa
T2 Mecan isme gu rub-piu lif i. Indru ma r de p roiecta re
o Tensiuneaechivalent6 a
in desenul de ansamblu sunt prezentate toate piesele componente, atdt cele calculate cdt i
I
gi cele standardizate, unele dintre ele fiind calculate la rezisten!6, dacd acestea definesc I
sl
I
buna func{ionare a mecanismului. I
S1
1.6. CUPRINSUL p
u
Cuprinsul, plasat de reguli inaintea memoriului de calcul, conline toate etapele i1
parcgrse in memoriul de calcul - capitole, subcapitole, paragrafe - aranjate in ordinea
rezolvdrii lor, precum qi paginile unde acestea se regdsesc in memoriul de calcul. ci
Cuprinsul dd posibilitatea beneficiarului s6-gi facd o imagine clarS asupra modului de p
abordare a problennelor luate in studiu. d
La sfrrgitul capitolului este prezerrtal Cuprinsul pentru un cric cu dubl5 acliune, cu C(
o i iHfru?:ffi?:TTH:1ffil:,,
"
DESENE (pagine s€parat5t
ansamblu at mecanismului
h : 3:::trij: qurub-piutild
: o Desenur d" :;:,lr':;1ffi,iill."
I.8, ALTE PRECTZARI
I
I Numerotarea paginilor
se face incepdnd cu
"";;;;r r.ri;;;";;$lX{ffiffi*:T::;;
sus, deasupra textului, subc,
I puei"ii"-oipdrfitoare
I ;:H[|,'.*du-se' rlilitrionru DE carcui bsspr.,u)
Toq" recomanddrile nu se
. de redacta
proiectdean,indirerentl;4";ft
,#:#.|ffi ;16ff ",|*::f ;Hllf pentruorice
r.e. SUSTINEREA PROIECTULUT
Activitatea 1a
proiectului lroiectur de an mecqnism
si
sus{inerea Tr ,
;;";;"i;-' i3 suTbTiltri;a- se incheie cu predarea
ry"d*"u iloilitutlli, beneficiu*il'"ucrur didactic
,liTHTfi ;"H[:7,:i"{t{i,fi
Corectarea t m",[dJ:i;,"jti;ff i,Tr"",H""rff i:,"erin1e,or
""r"d,il,;J{::;::,{:{^JH::.*i#:#?ffi #,i**:#:l*:?*:mgi1l:
prezentare a acestuia:
respectarea
de carcur, modul o" "rai"ii *iffi;;lt"og" qi corectituci.,"u
;"tl*-"
comentariit* l*gut" de 1;;a,iiil" ";ili;i" schemelor
o*:*rare a schileror pi a taberelor,
rezultatJJ l*yy,", adoptur"u?irnensiun'or
oocumentaf ia
aaflc't se verifica constructive etc. La
execufie' in sensur respecririi -"orr o" i"*"ri#To?""3.rryi de ansambi,
,"grrtito, specifice a"**iui qi u ceror de
;:ry:: 1.Fi", "";ti;;*"a corectd a
c aracr er ist i"'",,-"r,i
l,liJ,il:":iT l'T,"ffi ,:;fi ',:
:tll*:jff : " i.
",
a co nd l i i o r
i r
PROIECT DE AN NR. 1
CRIC TELESCOPIC
STUDENT: ......
FACULTATEA: .
SECJIA:
ANUL:
GRUPA:
iNonuIAArOR DE PROTECT
Conf.dr.ing
ANUL UNIVERSITAR
Ghid pentrt intocmirea gi sus{inerea unui proiect t7
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA$OV
FACI]LTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGICA
CATEDRA ORGANE DE MA$INI, MECANISME $I ROBOTICA
DISCIPLINA ORGANE DE MA$INI
Studenr(d):.
Facultatea:.
Seclia:.......
Anul:.
Grupa:...
TEMADE PROIECTARE
(Proiect de an nr. l)
A. MEMORIU DE CALCUL
l. Determinarea sarcinilor care incarcd elementele mecanismului pi a reacfiunilor din
cuple
(inclusiv diagamele de distribu[ie a forfelor pi momentel or pe elemmtele mecanismului)
2. Calculul purubului (guruburilor) de migcarc
3. Calculul piulisei (piutilelor)
4. calculul corpului (dimensiunile corpului se adopti constructiv)
5. Calculul mecanismului de acfionare
6. Calculul cupei
7. Calculul randamentului
8. Memoriu justificativ cu privire la alegerea materialelor, a semifabricatelor gi a solufiilor
constructive pentru principalele piese din componenfa mecanismului (gurub, piulild,
corp etc.)
9. Norme de tehnica securitiilii muncii
B.I}ESEIYE
1. Desenul de ansamblu al mecanismului qurub-piuliti (obligatoriu se va executa la scara
l:l)
2. Desenul de execufie al unui gurub
3. Desenul de execulie al piulifei
Observatii
l. Desenele se pot executa pe h0rtie de desen (in creion sau tuq), pe calc (nurnai ln tug) sau combinat
2. Nu este permis ca desenele in ciornd sd se execute pe hdrrie milimetrictr
3. Memoriul de calcul va fi redacta! in mod obligatorirq pe un caiet tip studenfesc, pe o singurl
faf6, iar
in final se va retranscrie pe coli forrnat ,4,4
4. Este obligatoriu ca studentii s[ respecte toate recomanddrile cu privire la forma de redactare
a
proiectului.
cRArirc DE DESFA$I'RARE
a orelor la proiectul de an nr. l, in sem. I al anului universitar
Nr. Perioada Etape de lncru planificate Vize oblisatorii
crt Nr.vtzet Semnatura cagrulul
didactic
l. Darea ternei, a graficului de desfrgurare
gi a bibliografiei recomandate
Documentare
2. Calculul unui mecanism qurub-piuli{i,
cu indicarea modului de intocmire a
memoriului de calcul (exemplu de
calcul)
3. Determinarea sarcinilor care incarcd
elementele mecanismului
a Calculul qurubului (guruburilor)
a Calculul piulilei (piulif elor)
a Calculul corpului
4. Calculul mecanismului de acfionare cu
clichet pi roati de clichet
oI desenului de ansamblu
o Calculul cupei
r Calcululrandamentului
o DEfinitivarea desenului de ansamblu
r Memoriu justificativ
o Norme de tehnica securititii muncii
e Desene de execufie pentru elementele
indicate in tema de
. Verificarea" analiza 9l notafea
Observatii
l.Predarea proiectului se poate face numai dac[ graficul de desfdgurare confine vizele obligatorii
Singura eviden!6 a lucrului la proiect este linutd prin acest grafic
2.Yizele se dau numai in orele de proiect planificatq frecvenla la aceste ore fiind obligatorie
3. Studenlii care incearcl amirrrrea execut[rii proiectului pentru toamni o vor face pe propria
rdspundere, in situafii limitb putdndu-se schimba tema de proiectare
4. Termenul timitt de predare al proiectului:. . . ...
CUPRINS
r MEMORIU DE CALCUL
p1
BIBLIOGRAFIE
(Proiect de an nr. I) tt
dr
\.2
c(
sir
a_A
.LO CONSIDERATII PRIVIND PROIECTAREA IN
CONSTRUCTIA DE MA$INI
Proiectarea este una din etapele parcurse in realizarea unui produs in construcfia de
ma$ini, etap6 in care, p baza calculelor ingineregi, este elaborat6 irnaginea grafic6 a
viitorului produs, impreuni cu toate detaliile gi condiliile tehnice necesiue fabricaliei gi
exploatdrii acestuia. Cu alte cuvinte, proiectarea este un act de creafie, desemndnd o
activitate tehnicfi desftgurat6 in scop productiv pi care urmireqte furnizarea tuturor datelor
necesare transpunerii ln practic[, cu mijloace materiale gi financiare corelate, a unei teme sau
a unei idei [16].
in conceplie globalS, activitatea de proiectare, denumitS in sens larg "Proiectare
totald", este definitd" ca acea activitate sistematici necesarS care ?ncepe cu descoperirea
lipsurilor de pe piala 9i se desfigoard pdnd la vhnzarea produzului care sA satisfaci aceste
nevoi [36, 38J. Conform acestui concep! activitatea de proiectare trebuie s6 cuprindd:
cercetarea piefei in vederea descoperirii lipsurilor, elaborarea specfficafiilor de proiectare,
elaborarea conceptului (solufia de principiu), proiectarea detaliilor, proiectarea fabricafiei gi
pro iectarea desfacerii.
In constructia de maginr" proiectarea presupune rezolvarea a doud probleme principale:
proiectarea ansamblului gi proiectarea organelor de mapini componente.
Proiectul constituie rezultatul activit6lii de proiectare gi reprezintl o lucrare tehnic6, sub
forma unei documentalii tehnice, intocmitl in scop productiv qi care cuprinde toate calculele,
desenele, condiliile tehnice, recomanddrile gi instrucliunile necesare pentru executarea gi
exploatarea unui sistem tehnic [16].
care fac pafie. Din punct de vedere al proiectdrii, ansamblul poate fi considerat: o magind sau
un utilaj, care intrd in componenfa unui agregat sau a unei instalalii tehnologice; un motor, o
transmisie sau un mecanism, care intrd in componenfa unei maqini sau a unui utilaj.
Una din principalele tendinle in proiectarea ansamblelor o constituie folosirea pe scard
Wgd a elementelor tipiz-ate, asigurdndu-se ia acest fel importante avantaje atdt la proiectare
cdt gi la execulie sau reparafie.
Fig.2.I Fig.2.2
A-A R -R c-c
r
a
Fig.2.3
o
o
-t
t
U
.A
o
CJ
14,15,K
Fig.2.5, a
nominald de
o Numerele de pozilie se inscriu in afara proiecliilor, cu dimensiunea
pozifie ntr
7,5...2ori dimensiunea nominald de inscriere a cotelor de pe desen' Numerele de
se subliniazi gi mr se incercuiesc'
o Elementele componente ale unui ansamblu se pozilioneaz'd in proiecfia in care
Se recomandi ca un
acestea sunt mai clar re,iprezentate gi pot fi identificate cu uqurinld'
element s6 fie po"ifoi o singur6'datd,iar elementele identice,
din acelapi deseno sd fie
pozifionate uc"iagi num[r. 3e admite inscrierea numdrului de pozilie pentru acelagi
"u
considemfii privind proiectarea in construcfia de maqini
27
o Buc;5 RV-06 1 0L 50
5 Buc;i fitetati RV -05 1 0L 50
? 3 Ventil RV -03
', 0Lc 15
I,
a
z Bucsi RV-02 I 0L 50
e
1 Corp RV -01 1 Fc 200 Turnaf
Fig.2.5, b
element de mai multe ori, in proiecfii diferite ale desenului de ansamblu, numai
dac6 acest
lucru contribuie la o mai buni infelegere a desenului.
r Elementele dintr-un ansamblu destinate aceluiagi loc de montare (de exemplu:
$urub,
F b^u: plulifd) pot fi pozifionate cu o singur6 linie de indicafie. in u"*ri ctv, numerele de
ponfie se inscriu pe orizontal5, in ordine crescitoare, separate prin virgule (v.
fig. 2.5).
r Nurnerele de pozilie se inscriu pe linii pi coloane paralele cu laturile formatului
(v' fig. 2.5), intr-unul din urmdtoarele moduri: in ordinea aproximativd a montarii; ?n
ordinea
succesiunii numerelor de pozilie, in sens orar sau in sens trigonometric, pentru
fiecare
proiecfie in parte' Pe acelagi desen de ansamblu numerele dJ pozilie se lnscriu
numai
?ntr-unul din modurile prezentate.
Mecanisme gurub- tndrumar de proiectare
2 - Tabet de comPonenli
componenfE este exemPli-
3 - taput tabetu lui de
ficat in ftg.2.7.
cornponenfi
Fig.2.6
c STAS 4272 12 grupa 8.8
Surub M6x20
STAS 30I.3 t
.+ Rutment Ni 2308
3 C apac 2Pl.1 -02 - 03 ? 0L 3?
2 RoaiS dintati 2P41 -02- A2 I 41MoC11
1 Carca si 2P41 -02-01 1 Ft200 Turnat
-ESa
net
Nr. desen sau STAS Buc Materiat Observafii
Poz Denumirea kd /brjr..
qn l+5 10 30 25 10
10 t-
180
Fig.2.7
Considera{ii privind proiectarea in construc{ia de mapini 29
15,2\,15,35'35 45 10
n Proiectal
lssenaf I z rn
\i_/
@ U.M.
n Verificat 5=-.rA\
rt\z @= Imd
Aoroba t Dala :
Planp a
nf.
UNIVERSITATEA,.TRANSILVANIA " @ 1
BRASOV
o Catedra;
(9)
15 75 90
Nr.
ConJinutut rubricitor
rubrici
? Semnituri
3 Scara (sclrite) de reprezentarc
4 Rugozi fi!ite suprafeletor
5 Materiatul piese i
A FormatuI piangei
NumlruI p lan;ei Rubrica se compteteazl numai 'in cazuI
.
I
in care desenul este execufat pe mai mutte p(anse
a Denumirea desenutui
9 Numirut desenului
Fig.2.8
Considerafii privind proiectarea in construcfia de magini 31
.Stilbilircapozilieidereprezentareapieseitnproiecliaprincipaldrebazeazdpe
principal[ se alege
lso tig. poz4ia de reprezenjare ?n'pro1s"tt
cele rrai multe aetalii are'formei. in
recomand6ril" proieclia
".rprir*io
astfel icdt ?n aceastd proieclie ,a up;;
in general' s6 corespundd poziliei de
principald, pozig\ade ieprezentare a piesei trebuie,
g""'purt* E"c"p1i* Ie b aceastd regul6 fac piesele cu
funclionare in ansamblui din "*"
de transmisie etc'), care in proieclia fi:T,":l^:
forme de revolulie (quruburi, arbori, roli a urel plese
dispusd orizontal. Proieclia principala
reprezintd cu axa r"Xgrt"Jir"'no" ri-"trL
poate:";;:f;,X:ffi:;7 piese qi
de proiecfi necesare pentru rcprezentarea.unei
se realizeazd in Conformitut"
prevederile cuprinse
dispunerea acestora tn cadrul formatului "o pentru
ISo l2g, seama de urm6toarele recomandlri: numlrul de proiec{ii necesar
in ,inand de complexitatea formei acesteia'
reprezentarea unei piese este - determinat qi sa se poat6 inscrie toutt,
urm[rindu-se ca piesa s6 fie complet ieterminut4 proiec{ii neces{r penfiu oblinerea .:ot"lt- :-T,:
unet
aL
definesc formele geometrice "o*porr"*o ""*arur
i*ugini"o*plete-qi cLare apiesei trebuie sd fie minim'
acecu/ie
2.4.2.2. Etapele tntocmirii desenului de
oAlegereascdriidereprezentare,inconformitatgcusRENlso54SS'
proiecliilor sa se poatb executa cat
are clarda pi
urm'rindu-se ca desenul s6 aibd o reprezent t:t' pe'.T proiecliile se
maiuqor. Atunci cand este posibil"" pt"f"ta-::Tucare, pentru o 1":":':":: claritate' sunt
detalii la
execut' la aceeaqi scar6, cu exceptia unor 11i.mare
i"ai"atfr atdt l6ngd detaliul respectiv cat in
qi
utilizate sc6ri de mdrire; scara folosifr-"t"
*u'"1t"o*rereu desenurui , re reahzeaz'
formaturui nece.sar pentru trtocmirea.
*itt;*" de tacadrare a :-Ti
proiecfiilor' 1in6nd
pornind de h o#ensiunile orro, ar.ptingi**i cdt gi intre
intre aceste dreptunghiuri
seama qi de spaliile ,r"""*r" cot6rii, ;ffi"dtrp"r*..uJT
;;;;l formatului.'ni"'""'i*ile formatelor sunt reglementate prin SR
dreptunghiuri Fi
ISO5457' dimensiunile ce caractertzeaz,
endfea proiec(iitor (proiectareaforrnei).Dintre determinate in
doar o parte minima au valori stricteo
complet forma *oio.g* de maqina, proces denumit -
de dimensionare. Restur dimensiunilor sunt rezurtatul unui
urma calculului
proces.in care logica' imaginalia gi experienfa
in limbaj ingineresc - 'ostabilire contructivy" au un rol
proiectantului, piJ"* qi pr.ro"O"rile normelor qi standardllor in vigoare'
no'*Jllrxrrsionarea, a unor dimensiuni, prin luarea tn
impreunS cu stab'irea constructiv'
de prelucrare qi a
a funcfionalitdlii, tipului de semifabricat' procedeelor posibile
considerare Stabilirea formei
posibilitalilo, Ae mlntu;, la.proiectarea formei organelor de maqini'
de
"otdrr"deci tealtzarca desenului de execufie' Fresupune parcurgerea
maqin6,
finale a unui organ
continuare'
interimare ale acestuia" prezentare in
mai multor t*",1"g^r"J" rott""r" de tipul de
de organ de maqina este determinati
Forma geometricdspecifica fiJ;;t;ip destinafiei
semifabricat (bar6, plac6 etc.) a"
qi ,rec"swn dJvarialie a secfiunilor' conformgeometricl
por{iuni de legitur6 etc')' Forma
porfiunilor .ontp.rn for*u-6oai*i li#re,
"*.
a unui organ de maqinb (frg.2.9, ul-"U"
atcit*adin forme geometrice simple (poliedre'
cilindru, con, sferd etc')'
Considerafii privind proiectarea in consfrucfia de magini 33
Fsrmn funclionald, avdnd la bazd forma geometricd stabilit6 anterior, rezult6 prin
luarea in considerare a rolului fiecdrei suprafete determinate a formei, in raport cu
zuprafelele altor piese cu care se afli in contact in cadrul ansamblului {fig. 2.9, b).
Forma constructivd provine din cea funclionald qi poate avea una sau mai multe
variante, determinate de numdrul qi tipul semifabricatelor care compun piesa. Stabilirea
acesteia este legatd de decizia asupra modului de ob;inere a piesei: compunerea de
semifabricate simple sau prelucrarea prin agchiere a unui semifabricat bloc (turnat sau forjat).
Pentru realtr.area unor forme complexe, este necesarb" uneori, imbinarea celor doul
procedee.
Formn constructivd tehnologicd implicd optimizarea formei constructive, findnd seama
de procedeele de prelucrare posibile, dar mai ales accesibile executantului. Aceasti formd
inglotr;azd caracteristicile tuturor fazelat anterioare. Prezentarea graficd a acesteia, in
conformitate cu normele de reprezentare in desenul tehnic, constituie desenul de execu{ie
(fig.2.9, c).
La execufia proiecfiilor, se parcurg urmdtoarele etape: trasarea dreptunghiurilor minime
care incadreazd proiecfiile; trasarea axelor de simetrie, cu linie punct sublire; trasarea, cu
linie continu6 subfire, a contururilor exterioare.ale proiecfiilor piesei, ?ncep6nd cu forma
corpului geometric de baz6; trasarea, cu linie continub sublire, a contururilor interioare ale
proiecliilor prezentate in secffurne, dupd indicarea traseului de secfionare; trasarea liniilor
ajutdtoare de cotd gi a liniilor de cotd, inscrierea cotelor, a toleranfelor la dimensiuni, a
abaterilor de form[ qi pozifie qi a rugozitdfii suprafefelor; ingroparea liniilor de contur ale
proiectiilor qi hagurarea suprafelelor secfionate; completarea indicatorului desenului,
inscrierea condiliilor tehnice gi a tratamentului termic.
Cotele la dimensiuni se raporteazd la suprafele prelucrate, denumite baze de cotare. Se
recomandd ca bazele de cotare sd coincidd cu bazele tehnologice ale piesei (suprafelele pe
care se aqeazil aceasta in timpul prelucririi). Se evitd, in acest fel, cumularea erorilor de
prelucrare.
La cotare, trebuie sd se finn seama de prelucrarea tehnologicd a piesei, utilizdndu-se in
acest scop metoda cot6rii tehnologice. Aceasti metodd de cotare are avantajul c6 ofer6
executantului toate cotele necesare prelucririi gi conduce, in acelaqi timp, la evitarea
cumulErii erorilor de prelucrare. Pentru inscrierea pe desen a unor cote functionale - care
condilioneazi funclionarea gi/sau montajul piesei in cadrul ansamblului din care face parte -
se apeleazd, uneori, la metoda cotdrii in lang, utilizdndu-se astfel metoda cot5rii mixte.
Aceastd metod6 de cotare imbind ebmentele cotdrii tehnologice cu cele ale cotdrii in lanf,
inldtur:and dezavantajele celor doud metode. Metoda cotdrii mixte este cea mai complet[ gi -
in acela;i timp'cel mai frecvent uttlizath.
La suprafefele functionale, pe 16ngd cotele la dimensiuni se inscriu pe desenul de
execulie gi toleranfele la dimensiuni (STAS ISO 406), toleranfele de forml qi pozifie (STAS
738511), precum qi rugozitatea suprafelelor (SR ISO 1302).
Tratamentul termic al piesei sau a unor porliuni ale acesteia se menfioneazd, ?mpreuni
cu caracteristicile mecanice obfinute, intr-o zand a formatului situatS, de regulS, deasupra
indicatorului, dup6 condiliile tehnice.
fn fig. 6.8...6.25 sunt prezentate exemple de desene de execulie pentru diverse piese
componente ale unui cric.
Mecanisme gu ru b-piulif [. indru mar de prorecr!119
^)
J. PROIECTARE,A ASISTATA nn CALCULATOR
ig. 3.I
de proiectctre
a detaliilor, cerinfele cerute
sistemelor de proiectare
"*rJr:ff;
o capacitate de a sorta pi prelua
asistatd sunt
: ;:i::ifll"11ffi::**"
a inr'rmaliitor externe, din cictur
producfie_consum;
r acces la proiecte realaate
anterior;
o capacitate de- redactare
preluare gi prelucrare
a documentaliei tehnice (e^it:ar* +u* ---r.
a oaterol-confinute in ..modeljr.(editare text, eclitare graficd,
r posibilitate de tansmitere
a informariei spre sistemur
Rezorvarea oricdrei p.ur*J
ijt, *uaror ;.;;;il;e cAM.
schemei din fis' :'2'
slemini;;;;#;" in r"t.ira ffi;
proiectare decurge confbrm
3.2 sunr descrise in conrinuare.
38 Mecan ism e ryu ru b-piu li{I. indru m ar de proiectare
Fig.3.2
Cele mai cunoscute pachete software orientate spre rezolvarea acestor tipuri de
probleme utilaeazd metoda elementelor finite (I\4EF). Utiliz.srgs acestei metode a luat o
amploare deosebitd in ultimele doui decenii, aproape toate sistemele de modelare
geometric5, autointitulate CAD, avflnd gi un modul de anal:a:d prin metoda elementelor
finite"
MEF permite rczolvarca urmltoarelor tipuri de probleme:probleme de echilibru static
(analua tensiunilor qi deformafiilor structurilor sau analiza termicd); probleme de valori
proprii (artahza fenomenelor naturale, modurilor proprii de vibralie, flambajului, regimurilor
de curgere stalionard etc.); probleme de propagare (analua dinamicd a structurilor elastice
sau neelastice, analiza tranzitofie a transferului de cdldurS, arlm,l:za curgerii nestalionare a
fluidelor etc.).
Analiza prin MEF parcurge in general urmdtoarele etape: modelarea geometricd a
produsului sau piesei de analizat; discretizarea prin elemente finite a modelului geometric;
stabilirea condiliilor limitA impuse (constr6ngerea); stabilirea inc6rcirii modelului; calculul
prin MEF (procesarea); calculul gi prezentarea mirimilor urm6rite sd se oblin5 (post
procesarea).
Printre cele mai importante produse software specializate in rezolvarea prin MEF a
anal:z:ei structural-fizice a produsului se remarc[: Nastran, Patran, Ansys, Cosmos, NISA,
Algor, CATIA etc.
Anumite studii comportamentale, funclionale sau ale influenlei unor factori, impun
desfigurarea unor calcule matematice mai rrurlt sau mai pu{in complexe. Rezolvarea unor
astfel de probleme, pentru care nu existd produse software specializate, se efectueazd in
urmdtoarele etape: elaborarea unui model matematic (in afara sistemului CAD), prin
adoptarea unor ipoteze simplificatorue care sd aproximeze cdt mai bine fenomenul de studiat;
rezolvarea modelului matematic (prin utilizarea unui software specializat); prez,entarea
rezultatelor, cu posibilitatea de optimizare (tn general ?n cadrul aceluiagi software
specializat).
Din categoria acestor produse software se remarc[ clasicele rezolvatoare de ecualii sau
sisteme de ecualii - MathCAD, MAPLE, TKSolver etc. - dar gi programele de calcul tabelar
- Lotus, Excel etc.
Proiectarea asistati de calculator
indrumar de
Engineering (inginerie concurentd, inginerie paralel6 sau proiectare paraleld) qi a fost definitd
ca o metod-a sistematic6 de integrare a proiectSrii produsului cu toate celelalte procese legate
de aceasta 136,371.
principiile de baz6 ale acestui nou mod de organizare a activitdlii de proiectare sunt
prezentate in continuare.
. Activitatile individuale sd se efectueze cdtmai repede, dar c6t mai riguros posibil.
r Activit5file sd se desfrgoare de preferat in paralel qi nu secvenfial.
o Numdrul de interfe{e necesare in proiectare sd fie cdt mai mic.
Conform acestei abord6ri, intreaga activitate de proiectare (incluz6nd cercetarea piefei,
elaborarea conceptului, proiectarea detaliilor, afabrica[iei gi a desfacerii) este desftSmati de
o echip6 multidisciplsnarl, orientatd pe produsul de realizat. Echipa multidisciplinard trebuie
si inciudf specialiqti in toate domeniile conexe proiectirii produsului (cercetdtori, contabili,
ingineri, proiectanii etc.), ?ntre care trebuie definite: acordul asupra prioritililor individuale,
definirea unui vocabular comgn qi acordul asupra unui scop comun.
in concluzie, proiectarea unui produs nu mai trebuie sI implice o serie de departamente
ci numai o echipd dotat6 cu un sistem computerizat de asistare de tip CIM'
Schema piezentatd?n fig. 3.3 demonstreazd caracterul de proces simultan al CE, spre
deosebire de caracterul serial al proiectdrii clasice, evidenliind qi beneficiile CE:
o mic$orarea timpului de scoatere pe piafb a noului produs;
. mic$orarea costurilor datoritb cregterii productivit[1ii intregului proces de proiectare;
o irnbundtdfirea calitSjii produsului, prin eliminarea numeroaselor iteralii din cadrul
procesului.
Proiectare clasicl
+ Fluxul informa{iei
Durats2<Duratal
Fig.3.3
fr . MECANISME $URUB-PIULITA
Fig.4.T
4
r Piulita 2 este fixE gi se rotepte qurubul 1 (crl1 * A, v1 + 0), care rcaltzeazd. gi migcarea
de translafie (fig. 4.1, a).In aceastd situalie, pentru ridicarea sarcinii Q este necesar sd se
prevadd posibilitatea pivotlrii capului purubului I in cupa 3, care nu se roteqte ci rcalizeazl"
doar miqcarea de transla{ie, identici cu a qurubului. Pivotarea se poate realiza utilizdnd un
lag5r cu alunecare axial sau un lagdr cu rostogolire axial-rulment axial. Sub aceastd form5,
cupla elicoidald se intAlnegte la cricul simplu gi la presele cu gurub.
r Piuli,ta 2 se rotegte (ru * 0, rz:0), qurubul I realizdnd doar migcarea de translalie
(trrr :0, vi * 0) (frg.4.l, b), fapt pentru care crya este solidar legat6. de capul gurubului. Sub
aceastd formd cupla elicoidald se int6lneqte la cricul cu piu1i15 rotitoare.
o $urubul I reakzeazd migcarea de rotafie (o1 ;r 0, yr = 0), piulifa 2 realizdnd migcarea
de translalie (r,r, : 0, v2 * 0) (fig. 4.1, c). Sub aceastd forml cupla elicoidali se intilneqte la
cricurile cu pdrghii gi ca mecanism de acfionare a saniei port-cufite la strunguri.
Din cele prezentate, rezultd. cd elementul motor, cel la care este ata.qat mecanismul de
ac{ionare, rcabzeazd o migcare de rotatie, iar elementul condus una de transla}ie (v. fig. 4.1,
b qi c). Cdnd elementul motor este gi element condus, acesta rcaltzeazd atdt o migcare de
rotafie cdt gi una de translafie (v. fig. 4.1, a).
Cend indltimea de ridicare impusd are valori mari, se apeleazl" la cricuri cu dou6
quruburi, la care existi doud cuple elicoidaie qurub-piuli16. La cricul telescopic
(v. fig. 4.7), in6{imea de ridicare se realizeazh doar in cupla elicoidald gurub secundar -
piulifi fixd" funcfionarea fiind identicd cu cea prezerrtatd in fig. 4.1, a, cupla elicoidalii qurub
principal - piulifa din qurubul secundar fiind folositd doar pentru apropierea gurubului
principal de sarcin6. La cricul cu dubl6 acliune (v. fig. 4.8), prin cele doud cuple elicoidale se
realizr;azd. indlfimea de ridicare. Astfel, cupla gurub secundar - piuli!6 fixd are regimul de
func{ionare prezentat ?n fig. 4.1, a, iar cea dintre qurubul principal qi piulila din gurubul
secundar are regimul de funcfionare prezentat in fig. 4.1,b.
Pe principiile de funcfionare prezenrate, sunt realizate diverse solulii constructive de
cricuri, unele cu forme strict specializate pentru ridicarea numai anumitor sarcini gi in
anumite condilfi - cricul cu pdrghii cu o piulild de tip Dacia, cricuri pentru platforme [8]
etc., iar altele cu forme ce permit folosirea in cele mai diverse situafii.
Filete de migcil
Sensul de
inftqurare
dreapta
Sensul de
inftpurare
stdnga
n0, 7
lo, 6.
lo, 5
0, l+
0, 3
0, 2
0,
n
0,01 0,03 0,05 0,07 0,09 0,11 0,13 0,1 5
4W P
Fig.4.3
raportul intre cursa arjal6, identicd cu pasul ehcei Pn, qi produsul ndz (Pn: P x
num6rul de
Tabelul4.l
Caracteristici geometrice gi funclionale ale filetului pdtrat
Fig.4.l.l
r Elementele geometrice ale filetului, care se calculeazd:
tl: e : A,5P;
t: t1 * a: 0,5P * a;
tz:tt-b:0,5P-b,
unde:b:A,25mm- pentru P <4mm; b:0,50mm- pentru 4mm< P sl2mn"
6:1,Omm-pentruP>l2mm.
r Avantaje
Randament maxirn, comparativ cu celelalte filete de miqcare.
:Dezavatrtaje:
o centrare insuficient6 a piulilei in raport cu gurubul;
r rigiditate qi rezistenld a spirei mai mici comparativ cu celelalte tipuri de
filete;
o jocul axial - care apare ca urnrare a uzurilor din timpul funcfiondrii - duce la
apar4ia gocurilor la schimbarea sensului de miqcare (uzura se poate
compensa doar prin utiliz.area unor sisteme foarte complexe de compensare,
care nu intotdeauna se justificd, datoritd costului ridicat);
r prelucrarea prin strunjire, prin mai multe treceri, conduce la o productivitate
scdzut6.
r Notare
o Filet pdtrat cu un singrn inceput, filet dreapta: Pt dxP (de exemplu,
Pt 32x6).
o Filet pdtrat cu doui inceputuri, filet dreapta: Pt dxP (2 ?ncep.) (de exemplu,
Pt 32x6 (2 incep.)).
o Filet pitrat cu un singur inceput, filet stdnga: Pt dxP stg. (de exemplu,
Pt 32x6 stg.).
r Observalie
Filetul pdtrat nu este standardizat in prezent.
Valori orientative pentru elementele geometrice pot fi alese din STAS 3202
fin). STAS 3126 i3125 (oas mare
Mecanisme $uru
\D
\{)
@_
tl
rl
Fig.4.2.l
Profilele reale ale filetelor gurubului
(exterior)-gi piulifei (interior),
29al profilele Ia mmimum ae iaterii,au numite in sR ISo
cu joc la ftndur filetului.(a") qi_f6ra j":
dimensi;; nt":"ntate in fig. 4.2.2- profilere
p: flancuri - gi ir ng. 4.2.3 _profirele joc
fun0{ru9tului (a) gi cu joc p" n*"urif"iZl. cu ra
Unghiul profilului filetului este g :
300.
/,/t7s
x,=30o't
50 Mecanisme gu rub-piu lif[. indru mar de proiecta re
({^(, dr(
(!
o
c,
I
N
ru
E,
e
o q (\l
(U
E -+
\N
I
(\
E
'Fitei'eiteri
\\\\\
Fi5.4.2.3
r Elementele geometrice ale filetului, care se calculeazS:
H1: 0r5P;
hs : Hc : Ht* a, : 0,5P * 4", unde: c" : 0,25mm- pentru 2mm < P < 5mm;
ar : 0,5mm - pentru 6mm < P < l2mm;d/" : 1,0mm - pentru P > 14mm;
z:0,25P: Htl2;
: 0,5a";
l?l*"*
Rz*: a";
s : 0,26795 es - unde es este abaterea superioard pentru filetul exterior
(v. Anexa 25).
r Avantaje:
o rezistenld qi rigiditate a spirei mai mari dec6t ale filetului pdt.rat;
o asigurd o centrare bund a piulilei pe gurub;
o prelucrarea prin frezare conferd o productivitate miritd fala de stru4iire;
. folosirea piulilelor reglabile radial (sec{ionate) permite eliminarea jocului
axial, creat ?rn urma lur}.rri flancurilor.
tDezavantaje
Randamentul transmisiei (mecanismului) gurubpiulif5 cu filet trapezoidal este
mai mic decdt al filetului pdtrat.
r Recomand6ri de utilizare
Pentru mecanismele purub-piuli{i care transmit sarcini mari, in ambele sensuri
[18, 19,25,26].
: Combina,tiile posibile diametre nominale - pa$i sunt prezentate in SR ISO 2902 Si
SR ISO 2904, pentru filete metrice trapezoidale ISO, av6nd profilul de bazi
definit in SR ISO ?901 (v. +i frg. a.2.1). Dimensiunile de bazd pentru filetele
metrice ISO, dupd SR ISO 29Q4, sunt date in Anexa24.
Mecan isme Suru b-piulifn
5I
Tabelul 4.2 (continuare)
Diametrele nomina,le sunt
plasate pe trei girurl
,""o
lffirtffit#fff;n*:lt"*" i*:":ffiffi#"orl
nominarsuntprezeniaridoi;;;"i;Jl#ffi;,_#_ j,fr {rur 2 pentru diametrur
' i5,,Blezoidal
cu un singur inceput, firet
dreapta: Tr dxp (de.exempru,
' #d::ffifX1;t inceputuri, filet dreapta:
rr dxpr, (ppp.onr) (de
o Filetul trapezoidal p"$* ,terrn,
grupul de lirere r r\,,. .r__
lifere LM: rr r-.;L:, ra;noteazd ad6ugdnd dupi simbolul
dxp
srmbolul fireturui
filetrrh,i
Notareq cowpretd a u"ui
ma, lM"ffi;*ryfi:,
;""d;nfidd3, ;flfi
pentru simbolul filetului tuebuie sd cuprind' o notare
qi aimensiunile acestuia-gi
Notarea toleranfei cuprinoe-n'rni o ,roi*"1*rraru toreranfa fireturui.
mediu' Nu este necesar sd ,o.rriol;;;r"*ror toleranfei Ia diametrul
se noteze toleranfele la
diamei-rele de vard d"oarece
;,1?*/#, d;;;;ruffil
pentru n1
:: J1!f,1'ff#fl:Tr: to,eranf ei nioo,ototoeauna
Nf^+^-^* , r
.*IilffilJiJTiTlnim"x#rufi ;:a:i:t?J:?ff
pentru filetur interior (arpiulifei) *m:6'Jt$;
ri"iifuirapentru fifi;i"*t"rio, (al guruburui).
Astfel, pentru un firet ,;;";"i;;icu
filetul fiind dreap",^lil1 diametrur
componente qi toleranlel"_ry".ru
.** tltyn*, "r*ir"r devor
-,1"ryryil"-p.il'"*" 40mm pi pasur de 7mnr,
fi definite erementere
piufifr,
o pentru piulilagllet *
pi ajustajul filetat sunt:
interior): Tr 40xi _irr-*-
'urub
o pentru
$*ub.(g:l exterior): Tr 4ax7 - 7e;'
r pentru ajustajul filetat:
Tr 40x7 _ jWTe-
I Observa1ie:
Tabelul4.3
Caracteristici geometrice qi func{ionale ale filetului rotund
Profilul nominal al filetului exterior gi cel al filetului interior (fig. a.3.1) sunt profilele
care definesc dimensiunile nominale ale filetului qi anume: diametrul exterior, diametrul
mediu, diametrul interior (STAS 668), unghiul profilului cr : 300 9i jocul a la vdrf gi ia
fund, centrarea fiind pe flancuri.
Fitef
eiterior
xd f itetutu
Fig.4.3.l
r Elementele geometrice ale filetului, care se calculeazil:
t: I,866P; b: A,683P;
h:0,5P; r:0,2385P;
tz:0,0835P; rr: 0,255579P;
a: 0,05P; r't: 0,221P.
r Avantaje:
r rezistenfd sporit6 (fa!a de filetul trapezoidal) ia obosealE, concentratorii de
la fundul filetului fiind netnsemnafi, datoritb razelor de racordare mari;
o funcfionare mai sigur6 gi durabilitate sporitd, in condifii nefavorabile de
exploatare (prai nisip, norol, ap6);
o montarea este ugoar6, datoritd lipsei muchiilor.
r Dezavantaje
Tehnologia de fabricalie mai dificili, forma frezei fiind nnrlt mai complexd faf6
de celelalte tipuri de filete.
r Recomanddri de utilizare
La mecanisme qurub-piulifd supuse la sarcini dinamice mari,cu inqurubdri gi
dequrubdri repetate, in prezenfa impuritdf ilor.
r Notare
o Filet rotund cu un inceput, filet dreapta: Rd dxP (de exemplu,
Rd 40x4,233).
. Filet rotund cu doui inceputuri, filet dreapta: Rd dxP"ur.; (PPp.'nr) (de
exemplu, Rd 40x8,466 (P 4,233>).
_ Mecani
.- 53
Fig.4.4.1
r Elementele geometrice ale filetului, care
se calculeazd:
d: D; hs : Ht I 6tc: 0,g6777p;
H: l,5&78p; a: Al JF ;
Ht:0,75P; w:0,2634gp;
_
a":Q,ll777p; e:w_a;
*:AJ2427P'
rAvantajet
r centrare bun6 a piulifei ?n raport cu gurubul;
r preia sarcini mari, intr_un singw sens;
r fundul filetului este executat cu nza mare de racordare,
fapt pentru care
concentratorul de tensiuni este foarte mic;
r randame* apropiat de cel al.filetuiui pdtrat, datoritd
94:(inciinare
profilului activ tehnologicd);
inclindrii mici a
. se executd prin frezare, cu produ-tivitate rnare.
t Dezavantaje
Preia sarcina intr_un singur sens.
r RecomandAri de utilizare -
Pentru transmiterea sarcinilor mari, variabile
gi cu qoc, intr-un singur e--- sens
construclia preselor,
. fVorl?I"-Ole: "arfig"fe-_a"uiui"fo1*gr"f" ",".;.
o Filet ferdstrdu cu un inceput, filet dreapta:.
s dxp (de exemplu, S 36x6).
'5'let??ifi: cu mai multe inceputuri: o,io,-cd;l t to"
"x"mpr,,,
o Filet fer'strdu st6nga, cu'n inceput:
s^d*p LM{de exemplu, S 36x6 LM)-
o Filet ferdstriu st6_nga, cu dou5
inceputuri: S ;*bn (ppp.nr) LM
(de exemplu, S 36x12 (pOl I.n,{).
F
[-
l
I Observatie
Tolerantele la diametrele medii (TDr, Td2) qi la diametrele interioare (TD1,
Td:) sunt aceleagi ca la filetul trapezoidal (v. Anexa 25).
-)
in unele lucrEri se folosesc notaliile R, -+ o,gi ,R, _l oe2.
Mecanisme qurub-piuli . Indrumar de proiectare
Schema structurali qi sarcinile care incarcd elementele cricului simplu sunt prezentate in
\e. +.+. Principalele elemente ale unui mic simplu sunt: cupa l, purubul de migcare 2, piulila
qa 3, corpul 4 gi mecanismul de aclionare 5, prin care se intervine *trp.u gurubului de
mipcare 2.
Pe schema structural[ se poate urmdri modul de funcfionare al cricului simplu
(fig. 4.4, a). Prin intermediul mecanismului de aefionare 5, se produce rotirea qurubuhi d in
Piulrtu 3, acesta executdnd qi miqcarea de translafie, in sensul ridiclrii lcoboiarii; sarcinii.
Intre cupa 7, eare r6mAne fixA in procesul ridic6rii (cobordrii) sarcinii, gi purubul de miqcare
2, care se roteqte fap de aceasta, se formeazd o cupld de &ecare de tip pivot.
Fig.4.4
Peschema structuralS se poate stabili qi inchrcarea elementelor componente
(fr.g.a.a. b). Toate elementele cricului simplu sunt solicitate la compresiune - de sarcina de
ri{ic{ Q - gi la torsiune - de momente de torsiune ce se pot stabiii urm5rind funclionarea
cricului. Pentru cupq qi qurubul de migcare - pe porfiunea dintre cup[ qi mecaniimul de
ag,tionare - momentul de torsiune este momentul de frecare Mlcare apare ?n cupla de frecare
dintre aceste elemente" Celelalte elemente qi qurubul de migcare - pe po4iunea dintre
mecanismul,de aclionare piulila fixa - sunt solicitate de momentul de ?ngurubare Mins din
-qi
cupla.elicoidalE qurub-piulilE fixi. Momentul motor M*, realiz.at de mecanismul de acfionare,
trebuie s6 echilibreze atdt momentul de inqurubare Mtuc cdt gi pe cel de frecare M7, deii M^:
M*u + It4n
Corpu( ( 4 )
Mm = Mins *Mf
o,sf ?ne
M
n q,M^
v,J' rtns
Fig.4.5
Datorttd imposibilitdtii rotirii gurubului
corpului)' acesta poate fi'consiaeiai, Ia cere dou6 capete (in zona
r",i.p"ir"""il"i# , ca ogrindd cupei pi cea a
incastratd la ambere
iffilli;'i'l?i33'1il:tffi:,?fiff,ru*:l*r,tm*t"*"Ti#1,ffi"#:;**lti?
porfiunilor o" u*:l^l.i
porfiuni vor fi incircate cui:- l*utuui;yod, respectiv aioir*
moment" ai. ti*ri qi corp. Fiecare din
0,5ltrt,s,trecirea
acesre
celdlalt de incdrcare a tiiei i"r1i,Irr_';ilil;
P"*u"iJ.ariraoou-s" iri"orri de la un sens la
ral6, apiulifei (fig. a.5,
""n b).
"t"-ffffinJ:*"jffi";*m:-".i"urui "j" ""rp'*rir"ea, sar"ina'"*"'irr"ur"d acesre
Prin mecanismul--de u'"gio,r7r:",
monra| pl niulifa, trebuie
motor M^ ctte s6 echilibre r
uiat 96 se renriz.ezeun moment
0." Liunjul, i M,,r"et
de frecare (da-regurd ;";;h"#"u*,o fioii;ffi de frecareMy
^i"tur
ny';;,,,\;i:^ dintre piurila qr corp, deci
cdt gi migcarea de translafie, prin care se deplaseazd traversa mobild 3 qi se rcaltzeazd fotp
de presare Q. Legdtrtra dintre gurubul de miqcare qi traversa mobild se realaeazii printr-o
cupl6 de frecare araalL - cu frecare de alunecare sau cu frecare de rostogolire (rulment axial).
-"tns
-M^
Fig.4"6
Conform modului de funcfionare, se pot stabili principalele solicithri pentru elementele
presei. $urubul de miqcare I este solicitat la compresiune de sarcina Q gi b torsiune de
momentul de frecare M7 dntre qurub gi traversa mobild. Piuli{a frxd 2 este solicitatd la
tracfiune de sarcina Q Si la torsiune de momentul din cupla elicoidal6 MpE, Principalele
solicit6ri ale celorlalte elemente sunt: tracfiune pentru coloane, incovoiere pentru traverse -
fixA qi mobild. Diagramele de ?ncdrcare ale elementelor presei cu gurub qi doud coloane sunt
prezentate ?n fig. 4.6,b.
Momentul realizat prin mecanismul de aclionare trebuie sd echilibreze atit momentul de
ingurubare Mpo cdt qi pe cel de frecare M1, deci M^: Minc * Mt
Aceste cricuri, cu doud guruburi, sunt identice din punct de vedere structural, fiind
c,ompuse din aceleaqi elemente, dupd cum rezultl din schemele structurale prezentate ?n
frg. 4.7, a - pentru cricul telescopic qi tn fig. 4.8, a - pentru cricul cu dubl6 acfiune. Aceste
elemente sunt: crrpa 1, qurubul principal 2, purubul secundar 3, piulifa frxa 4, corpul 5 gi
mecanismul de acfionare 6, prin care se aclioneazd asupra gurubului secundar 3.
Diferenfa intre cele doui scheme este de ordin constructiv, in sensul cd la cricul
telescopic cupa I qi capul qurubului principal 2 formeazd, o cupl6 de frecare axiali - cu
frecare de alunecare sau cu frecare de rostogolire (rulment axial) - in timp ce la cricul cu
dqbld acfiune cupa 1 este solidarizatd de capul gurubului principal 2, eiecut6nd aceleagi
miqcdri cu acesta.
Modul de funclionare al celor doud cricuri, datoriti acestei diferente constructive. este
sensibil diferit.
Mecanisme gurub-
[orput cricutui(5]
Mm=Mf+Miring II
M ins ll
0 Mintfi
ab
Fis.4.7
Astfel, la cricul telescopic, din fig. 4.70 a, se observd cd la aclionarea mecanismului de
aclionare 6, ataqat qurubului secundar 3, acesta se va roti iurpreunE cu gurubul prrncipal2,
cele doud guruburi fiind solidartzxein cupla elicoidali gurub principal - piulilb din qurubul
secundar (dac6 Mns r) M).inacest fel, apar migciri relative intre capul gurubului principal 2
Pi cupa l, respectiv intre qurubul secundar 3 qi piulita fixd 4. Cunoscfind modul de
func{ionare, se pot stabili sarcinile care incarcd elementele componente (fig. 4.7,b). Astfel,
cupa I gi gurubul principal 2 sunt solicitate la compresiune de sarcina de ridicat Q qi La
torsiune de momentul de fiecare M1dncupla de frecare; qurubul secundar 3 gi corpul 5 sunt
solicitate la compresiune de sarcina de ridicat Q Si la torsiune de momentul de irqurubare
Mnsn din cupla elicoidald qurub secundar-piuli1d fix6; piulifa fixa 4 este solicitatdlatracfiune
de sarcina de ridicat Q qila torsiune de momentul Minq 11.
La cricul cu dublS acfiune, din fig. 4.8, a, se observd cd prin intervenfia asupra
mecanismului de acJionare 6, ataqat qurubului secundar 3, acesta ie va roti impreun6 cu
Piulila qurubului.principal, cu care face corp comun, astfel in96t purubul priniipal 2 va
efectua.doar o migcare de translafie, impreund cu cupa 1, solidarizattrde acesia. ln bcest fel,
apar migciri relative qi momente de torsiune ?n cele doud cuple elicoidale: M*r r - in cupla
elicodalS Surub princip^al-piulifa din qurubul secundar $i M*t n - in cupla elicoidaH guiub
secundar-piulit[ fixA. In aceastd fazi" se pot stabili qi sarcinile care trcarcl elementele
component! (fiS..4.8, cupa I qi qurubul principal 2 sunt solicitate la compresiune
de sarcina de ridicat Q -b).-Astfel,
Sila torsiune de momentul de ingurubare MysT; qurubul secundar gi
co_rpul sunt solicitate la compresiune, iar piulila fixd este solicitatd la iracliune de sarcina de
ridicat Q qitoate acestea la torsiune de momentul de trqurubare Mioun.
Mecanisme qurub-piu indrumar de proiectare
o M intl
M inSII
Fig.4.8
in care: F^: 15A...350 N regxezintd fo4a cu care act'oneazd utilizatoruli L" - lungirnea
manivelei.
La calculul momentului motor, trebuie sd se fin6 seuuna de momentele rezistente:
o pentru cricul telescopic
M* : My + Mns u', (4.2)
Mn:MrrstIM*+,t. (4.3)
Pentru alegerea uneia din cele doud variante de cricuri cu dou6 quruburi, se poate apela
gi la criteriul limensional (in6lfimea cricului in pozilie strdnsd), in condiliile impunerii
aceleiagi indltimi de ridicat ,FL Pentru a se putea compaf,a aceste dimensiuni, se va stabili,
pentru h""*" din cele dou6 solu{ii constructive, modul de realtzare a cursei de ridicare.
La cricul telescopic, cursa de ridicat este realizat[ ?n totalitate de qurubul secundat,
lungimea filetati a acestuia fiind
Mecanisme gurub-piulifi 6l
lsII:H+Hoa, {4.4)
unde: H este in6l{imea de ridicare (H: Hd; Hp u - lungimea piulifei fixe. $urubul principal
este utilizat numai pentru apropierea cupei de sarcina de ridicat. in consecin{6, lungimea
filetat6 a acestui gurub se alege constructiv, c6t permite lungimea gurubului secundar.
La cricul cu dubi6 acfiune, cursa de ridicare este realizatb prin participarea atdt a
qurubului principal cdt qi a purubului secundar. Constructiv, sunt posibile doui solulii privind
sensurile de inclinare ale spirelor filetelor celor doud guruburi gi anume: filetele au acelagi
sens de ?nclinare (dreapta sau stdnga), respectiv cele doud filete au sensuri de inclinare
diferite. tn situalia acceptdrii soluliei cu filete inclinate in acelagi sens, la rotirea qurubului
secundar, pentru ridicarea sarcinii, gurubul principal va cobor6. Se va realiza astfef la o
rotafie completd, o cursi egald cu diferenla pagilor celor dou6 filete (Pn - gurub secundar gi
pr - qurub principal). Realizarea hdtimii de ridicare impuse Ff necesitS un numfir foarte mare
de rotalii ale gurubului secundar, deci o lungime foarte mare a acestuia. tn cazul ?n care
sensurile de inclinare ale celor doud filete sunt diferite, la o rotafie completd a qurubului
secundar, tn sensul ridicSrii sarcinii qurubul principal se va deplasa in acelagi sens, in urma
rotirii piulifei din purubul secundar. La o rotatie completd, se va realiza o cursd egal6 cu
suma pagilor celor doud gurubwi (P1 + Pl, in6llimea de ridicare impus5 fy' realiz6ndu-se
printr-un numdr mic de rotalii ale gurubului secundar, iar lungimea acestuia fiind mic5.
Pentru aceastd situalie constructivd, se pot stabili lungimile filetate ale guruburilor, dacd se
cunosc Ai lungimile celor douS piulife Hs Si Hs - plecdndu-se de la faptul cd porfiunile
filetate ale celor doud quruburi, care
.particip6,
la realizarea in[lfimii de ridicat, sunt
proporlionale cu paqii
' acestora l+ = +l
\Pl lrt )
cu relafiile:
De regulS, lungimea gurubului principal se alege mai mare decdt cea rezultatd din
calculul cu relalia (4.5), diferenfa dintre aceste lungimi fiind utilizatd pentru apropierea
gurubului principal de sarcini.
M
"m -"
-M^tns
A
Fig.4.9
M'n =2Min*
b
Fig.4.10
Mecanisme turu uli{I
3 (in numir de oqt), $|!bul de migcare 4, piultfa
piulif6, respectiv piulitrele 5 si 6 - la cricul -
5 qi lagarul cilindric 6 tacricul cu o
,u io,ri piu4l, phca de bazd T qi mecanismul de
acfio_nare 8, ataqat gurubului de miqcare
4.
Modul de funclionare al celoi doud cricuri
se stabileqte urmirind schemele structurale
ale acestora.
Astfel' la cricul.cu
fTghil cu o piulilS (fig. 4.9,a), la care patru parghii sunt articulate la
bolprile piuli(ei 5 ceielalte patru la bolgurie l"gdfi"i citindric 6,-Ia-o
gurubului' piulila 5-9ise apropie de lagdruf ro.ug" complet* a
6 cu rir pas at filetului, ,"*uenio inrgime de
ridicare ce depinde de lungimea
1i iatghiilor. n"ii"*"u hatimii de ridicare se face cu
distanfe variabile, maimari in apropierea
valorii minime a unghiului cr de pozilie al p6rghiei
mai mici la valori mai mari ale aceluiagi unghi. qi
La cricul cu doud piulile (fig. 4Ja, a7,la carepatru
parghii sunt articulate cu piulifa 5 qi
celelalte patru cu piulila 6, la o iotafie completd
u iuruuurrri cele doub piulife se
doi pagi ai filetului, indlfimea de ridicare apropie cu
ninc t rr"ii" qi de lungimea parghiilor. gi la aceste
cricuri indllimea de ridicare se realizeqzfrcu
distante variabile, mai mari la unghiuri * mici gi
mai mici la valori aceluiaqi unghi. Pentru iahzueaacestui
doud porfiuni ale Yt ?t:
filetului ce formeazi r"pr"
mod de fu]qionare, cele
"ri";;"b
filet' dar cu sensuri diferite de inclinare a spirelor,
; piulilele 5 qi 6 vor avea acelagi
st6nga, I ----' una filetatd ."vqPLa
dreapta gi
tr cealalt6
u( filetatd
Determinarea sarcinilor (forfe gi momente)
care ?ncarc6. elementele componente ale
cricurilor cu pdrghii se poate efectul urmdrind
schema de, incrrcare cu forfe (fig. a.11) gi
schemele din fig' 4'g,b qi 4-10, b, in care
este prezentatd gi inc6rcarea cu momente.
Dacd forfele care incarc5 elementele
"rl""rilot o"** cu una gi cu doui piulife sunt
identice, inc'rcarea cu momente este diferitr (v. fig. ""
4.%;; 4J0,b).
Forfele care ?ncarcd elementele cricuriloi
ferghii depind at6t de sarcina de ridicat p
(constantd) c6t gi de unghiul de pozilie "n
al pdrghiiloi u (variabil). solicitrrile fiind statice,
pentru calculul de rezisten{i trebuie determinaie
sarcinile maximeo care corespund valorii
minime ale unghiului de pozilie al pdrghiilor
crmin. Din rafiuni constructiv_funcfionale
rn'iimii sarcinilor, se acceptd o valoare minimd o.,,. pin gi a
fig. 4.1 I rezultd forfa care solicitd
p6rghiile la compresiune
R=2sinQ
cr*6 ' (4.7)
F = Qctgo.^in.
(4.8)
Momentele de torsiune care apar in timpul firncfiondrii
cricurilor cu p6rghii, in zonele in
care existd miqcare relativd intre elementele
cricuriior, sunt {irncfie de tipul cricului - cu o
piulitd sau cu dou6 piulitre.
La cricul cu p€rghii cu o piuli,t6, momentul care incarcd
gurubul de migcare este
momentul de ingtrrubare Mtus, Qara aparc in cupla
elicoidalE qurub-piuli16. Momentul motor,
tealaat prin mecanismul de acfionare, trebuie
sr invingb suma momentelor rezistente:
64 Mecanisme qurub-piulifi. Indrumar de proiectare
momentul de inqurubare Mins gi momentul de frecare M6 carre apare in rulmentul axial cu bile,
montat intre qurubul 4 qi suportul lagdrului 6, deci M^ = Mins + M1$. fig. a.9).
e-n
t,
=Mg=0=)S=0
h
Fig. 4.11
La cricurile cu pdrghii cu doud piulile, gurubul de miqcare, pe porfiunea dintre cele doud
piulile, este solicitat la torsiune de momentul de inqurubare M6s, earrl apare in prirna cupl6
elicoidal6 gurub-piulifE. Dupd cea de a doua piulild, se adaugl gi momentul de ir4urubare din
aceastE cupl[ elicoidald, astfel cd mornentul motor, realuat prin mecanismul de acfionare,
este M^- 2Mw (v. fig. 4.10).
Indllimea de ridicare I/ este realizatd prin alegerea corespunz6toare a lungimii pdrghiei
gi/sau a unghiului de pozilie maxim al acesteia. Deoarece in faza de proiectare este dificil a
estima o anumit[ lungime a pArghiei, este recomandatd alegerea unghiului de pozilie maxim
c[ru* gi a celui minim o,6n (se recomandii c[.a*: 800; c6n : 300).
Lungimea p6rghiei |flg. a.lz)
,- H.
t:2\iro^^-rrrorr)' (4.e)
Fig.4.12
Lungimea necesard str6ngerii complete a cricului, in scopul ocupdrii unui gabarit minim
la depozitare, se determind cu relafia (v. fig. a.12)
r;"
I" = ll' - h; -/coscrr;n,
(4.12)
d
h, = h, + ; + (3...5)mm x (1,05...t,25)d,
L
unde d este diametrul nominal al gurubului" iar h' rcpreimtd in6[imea p64ii inferioare a
suportului cupei (v. fig. 4.9 qi 4.10).
Lungimea totald" a porfiunilor filetate ale guruburilor de miqcare se calculeazl cu
relafiile:
o pentru cricul cu o piuli!6
l, = Hp+lu+1" = Hp+/(cosa*;r, -2coso-*\*r[F -fi, (4.13)
Mecanisme $uru . indrumar de proiectare
orizontat (6 )
Deptasarea sarcinii
spre slSnqa
%r- 777ivv
wE 2777v
-
Fig.4.l3
tndrumar de proiectare
Mr'Min'+Mg
Fig.4.14
*MfII
Fig.4.15
Mecanisme guru b-piulifi 69
fixd tn corpul inferior, qurubul 1 fiind cel care realizeazd atAt miqcarea de rotalie, prin
mecanismul de ac{ionare, c6t qi pe cea de translafie. tncdrcdrile principalelor elemente ale
cricului - gurub, piulila fixd, corp superior, corp inferior - sunt prezentate io fig. 4.15, b.
Cric Surab-piuli{d pentru ridicarea sarcinilor laterule- La cricul prezerrtat ln fig. 4.16,
este prevEzutdtalpa laterald 1, pentru ridicarea sarcinii p. $urubul2, pe care este montat
mecanismul de acfionare, realizeazd migcarea de rotafie, iar piulila 3, solidar legatl de talpa
I, realizeazh miqcarea de translafie.
Cric cu garab gi pdrghii pentru bdrci de salvare. Cricul prezentat in fig. 4.17 este
prevdzat cu cdrligul I pentru ancorarea bdrcilor. Mecanismul de acfionare este ataqat
gurubului 2, care executi mipcarea de rota{ie, piulila 3 rcalizhnd miEcarea de translafie.
P6rghiile 4 gi 5, prin lungimile lor, definesc zona de ridicare a blrcii. inc5rcarea cu fo4e qi
momente a elementelor mecanismului se stabiieqte printr-un echilibru static al mecanismului.
Fig.4.16 Fry.4.17
5
5
Fig.4.19
sunt prezentate pentru fiecare variantd in parte. Pentru stabilirea sarcinii F care incarcl
qurubul, este necesar sd se stabileascd reacfiunile in cuple, in mod asem6n6tor ca la cricurile
cu pdrghii.
Mecanisme gurub-piuli
Prese cu gutab Si coloane. in fig. 4.20, agi b sunt prezentate doui variante de prese cu
prub 9i coloane. La schema prezentatd in fig. 4.20, a, elementul conducdtor, la care este
.lryat mecanismul de acfionare, este piulila rotitoare 2, gurubul l, solidar cu placa
3,
cxecutdnd doar miqcarea de translafie. La schema prezentatil in fig. 4.2A, b, mecanismul de
gionare este plasat la nivelul gurubului secundar 2, care efectueazAat6t migcarea de rotafie
c& $i pe cea de translalie, gurubul 1, legat solidar de placa 4, executflnd doar migcarea de
frnsla{ie, de-a lungul coloanelor cadrului 5. inclrcarea principalelor elemente ale acestor
FEse se stabile$te ca la cricul cu piulifd rotitoare (v. fig. 4.5), respectiv ca la cricul cu dubll
4iune (v. fig.4.8).
Fig.4.20
Prese eu gurab si pfrrghii. Presele cu gurub 9i pdrghii (fig. 4.21, a qi b) sunt
structural cu cricul cu pdrghii cu dou6 piulile (v. fig. 4.10). prin acfionarea
de ac,tionare, solidar - in migcarea de rotalie - cu ryurubul l, cele dou6 piulile 2
ryropie sau se deplrteazd simultan, datoritd sensului invers de inclinare al spirei filetului
h cele doui capete ale qurubului. Presarea se realizeazd intre placa 3, ce gliseazi pe
presei, qi elementulbazl. Dacd la varianta din fig. 4.21, a cursa de presare este
Fig.4.21
72 Mecan ism e gu ru b-piu li{[. ind ru mar de proiectare
tealizatd doar prin intermediul pdrghiilor 4, vaianta prezerrtatd io fig. 4.21, b realiz,eazd
cursa de presare gi prin deplasarea, de-a lungul coloanelor 6, a qurubului 1, datoritd
pdrghiilor 5. Schemele de ?nclrcare ale principalelor elemente componente se stabilesc
asemdn[tor cu cele prezentate ia cricurile cu pdrghii (v. fig. 4.IO).
Prese cu Eurab gifdlci mobile. Sunt asemindtoare structural cu cele prezentate anterior
(,0. fig. a.21) qi se executS in varia:rta cu simplu efect (fig. 4.22, a) gi cu dublu efect
(fig. 4.22, b). $urubul 1, ciruia ii este ataqat rnecanismul de aclionare, efectueaz5 o miqcare
de rotafie. Piulifa 2 efectueazh misearea de translafie gi prin intermediul pdrghiilor 3,
afiiculate la piulild, se acfioneazd asupra filcilor 4, prin intermediul pArghiilor 5 pi 6
(frg.4.22, a) sau direct (ftg. 4.22,b).
Fi5.4.22
Presd cu Surub cu pene. La presa prezentat[ in fig. 4.23, qurubul 1, c6ruia i s-a ataqat
mecanismul de acfionare, executd migcarea de rotafie, iar piulilele 2 pe cea de transialie.
Pentru tealizarea migcdrii de translafie pe verticald a pldcii de presare 3, intre aceasta qi
piulilele 2 se interpun penele 4. Schema de incdrcare cu forle qi momente a qurubului este
identicd cu cea a cricului cu pdrghii cu doud piulile (rr. fig. 4.10).
Platformd de ridicet. Structural, mecanismul de acfionare al platformei din fig. 4.24
este identic cu cel al cricului cu pArghii cu o piulili (v. fig"4.9). Pe purubul 1, sohdar cu
Fig.4.23 Fig.4.24
Mecanisme gurub-piuli{[ 73
A
\
l'1s
Fig.4.25 Fig.4.26
Ancord reglabild. Ancora reglabild din fig. 4.26 este realtzatl, tot cu un mecanism
purub-piuli1d. Carcasa piulifelor 2
qi2', filetatS in sensuri diferite, constituie elementul motor,
care executd migcarea de rotalie. $uruburile I qi l' executd migcarea de translatie,
deplas6ndu-se in sensuri diferite, realizdndu-se astfel forle de ancorare Q la distanfe dorite.
Presd eu gurub pentru extragerea inelelor interioare ale rulmenqilor. Pentru
extragerea inelelor interioare ale rulmenlilor de pe capetele de arbori se folosesc prese
speciale, de tipul celei prezentate in fig" 4.27. Mecanismul de aclionare este ataqat purubului
1, care executd o migcare de rotafie qireabzeaz5 o forld Q,inzona frontald a capStului de
arbore, prin intermediul hgnrului axial3. Pdrghiile 4, solidar legate, in migcare de translafie,
de piulifa 2, reaYzpazA exhagerea inelului rulmentului de pe cap6tul de arbore. Prin intermediul
4 ? 5
Fig.4.27
I
li
t
74 Mecan isme quru b-piuIfn. tndrumar de proiectare
Fig.4.28
p
J, tusroDor.ocrr DE PRoTECTARE
Tabelul5.l
Metodologia de proiectare a cricului cu piulild rotitoare
05Min;
Se reconandd: OL 37; OL 42; OL 50; OLC 35; OLC 45 (v. Anexele 13 qi 14)
Tabelul 5. I (continuare)
0 I 2
Alegerea filetului standardizat Se alege filet trapezoidal standardizat
(v. Anexa 24), cu pas norrnal (valoarea
intermediar5 a pasului), cu mdrimea diametrului
interior cea mai apropiatd de valoarea calculati
(dssres > d). Pentru acest filet se prezintd:
notarea conform STAS; schila filetului; tabel cu
principalele dimensiuni (v. cap.l - Exemplu de
calcul)
lf : Kl - lungimea de flambaj
K- se alege funcfie de schema de flambaj
l:H+m
K=2 K'0,5 1{ - indlJimea efectivd de ridicare a qurubului
m-ffim[soardpedesen
Metodologii de proiectare 79
Tabelul 5. 1 (continuare)
0 I 2
i-in=
l;dr 64 d7
W" lio:n=Z
Domeniul de flarnbai X > Lo - flambaj elastic
1, < - flambaj plastic
X"o
:
po 7 ... l3 MPa - pentru o{eVolel
z < 10, num5r intreg
Mecanisme gurub-piu indrumar de proiectare
Tabelul 5. I (continuare)
0 I 2
na VERIFICAREA SPIREI
J.J
da> d;
d - diametrul exterior al$urubului;
Coo> Q.
drut, Drrt, H, Coo - v. Anexa 48
Momentul de frecare in rulment
n
Mr=
'z p*Q:*
F"u
: 0,008...0,01
de proicctere
0 1 2
Alegerea qurubului c-r.l cap Se alege conformAnexei 29
hexagonal mic Ai cep cilindric
care inrpiedicl deplasarea axialh,
a piulifei
Dianretrul interior al canalului d"i:De-2ct-2rnm
necesar pentru gurubul cu oep ct-Y. Anev'a29
care inrpiedicE deplasarea axiali
a piulifei dci> tfirrr
Itrngimea constructiv& a piulilei Hpe - sE alege constructiv (se mdsoard pe desen)
Hpc, IfiIJ|l f/r : (0,8. ..0,9)D"
I CALCULUL CORPULUI
Alegerea dimensiunilo r corpului, Dci: Du
D, -v. Anexa 48
Drr: D"i+ (16...20) mm
D",: D"+ (16...20) mm
H":Ht*H
D", HbH-v.pct.3.4
Du: (2...2,5)D""
ll
h ;:
i
L
82 Mecanisme gu rub-piu [fn. Indrumar de proiecta re
Tabelul 5. I (continuare)
0 1 2
Verificarea corpului la compre- 4Q
Gc= s co"
siune o", MPa
"(4"- 4,)
oo": 80...100 MPa
Verificarea suprafelei de sprijin 48
la strivire o", MPa
o'={di=
4,J=o^
e.or:2,..2r5NIPa
Verificarea la strivirea dintre
qtiftul care ghideazd gurubul in os :ffi<o"
corp qi canalul executat in corp
Mt :0,5M7nq
o", MPa
dt: (0,25...0,35)D"i
g: 0,5d1
a x 0,85d1
b :2...4 mm
o'o,:40...60 MPa
5 CALCULUL CUPEI
Alegerea ptiftului care solidari- d,: (0,2...0,3)d"
zeazd cupa de gurub d": dt - (6...8) mm
dz - diarnetrul interior al filetului gurubului
Se alege un ptift standarduat cilindric sau conic
din Anexele 42 sau 43, in domeniul de valori
determinat pentru 4
Metodologii de proiectare 83
0 I 2
Verificarea giftului la forfecare rr o Forfecare
gi strivire o", tr MPa
4M,
t r =-----r;3T-rqr
' nd"d!
M1 : 0,SMioE
r,sy:65...80 MPa
o Strivire qtift - cupd
or s 6o,
D,
o Strivire gtift - capul qurubului
6M.
o, =;;i
d'di
s oo"
Mt: $,SMins
6 CALCTIUL RANDAMENTULUI
tgFz
rl-
tg(e'+pr)+ n
iu*,
dz - v. pct.2.2
Bz, 9' - v- Pct.2.3
drur, Itrut - v. pct. 3.4
Mecan isme Su ru b-piulifi. ind ru mar de proiectare
Tabelul5.2
Metodologia de proiectare a cricurilor telescopice qi cu dubl6 acfiune
I. STABILIREA SARCIMLOR CARE INCANCA ELEMENTELE CRICTIUI
CRIC TELESCOPIC
Piutili fixi
t'lr-Hp+Minr11
o H?rstt
Mt'Q Mf'o
0 Minsll
Mm=MingI+f4instl
M'ins II
Metodologii de proiectare
Se recomandd: OL 37;AL 42;OL 50; OLC 35; OLC 45 (v. Anexele 13 qi 1a)
cu alunecare
p - coeficientul de frecare dintre capul qurubului
principal gi cup6 (!r : 0,11...0,12 - pentru
oleVofel; p : 0,12...0, I 5 - pentru ofeVfontd)
d":d+{2...6)mm
do: 6...10 mm
,t
M, = M"r = F^Qff L
- pentru cupl6 cu frecare cu
rostogolire"
[r"or: 0,008...0,01
d,,t - y. Anexa 48 (du - se alege constructiv)
O CRIC CU DUBLA ACTII.INE
d"
M,=Mn,t=Q-itg(q'+$r)
Tensiunea efectiv[ de compre- 48
O- = ----;-
siune o", MPa " Tcd;
Tensiunea efectiv6 de torsiune 16Mt
MPa
Tr, 't - Tat,3
\+='
Metodologii de proiectare
0 I 2
Domeniul de flambai l, > l{ - flambaj elastic
I < l{ - flambaj plastic
lo: 105 - pentru OL37
X,o : 89 - pentru OL 50
Coeficientul de sisurantd la o Flambaj elastic
flambaj c Qr
c=\>co
u
n'E I-,-
O,
-
-t
=-----;s
lr
tz
J
. N
r*in
TEd:
64
E:2,15 ' lo5 MPa
. Flarnbaj plastic
6f
c=-2c-
o"
oy: 310 - l,l4?" - pentru OL 37
oy: 335 - 0,627," - pentru Ol50
o" - v. pct.2.4
o Coeficientul de siguranf[ admisibil
ca: 3...5
3 CALCULUL $I-IRUBULIII SECUNDAR
Se recomand5: OL 37;OL 42;AL 50; OLC 35; OLC 45 (v. Anexele 13 qi la)
0
a
I 2
Lungimea piulijei Hp6 nlrrr H4-zP
3.3 ALEGEREA FILETLILUI EXTERIOR
Adoptarea diametrului interior dt: Do + (8...10) mm
preliminar al filetului ds, trlrrt Do : Dq + (4...6) mm - diametrul interior al
p6rtii nefiletate
Alegerea filetului standardizat Se alege filet trapezoidal standardizat (v. Anexa
24), cu pas norlnal (valoarea intermediard a
pasului), cu mdrimea diarnetrului interior in
domeniul de valori stabilit anterior pettru d3.
Pentru acest filet se prezintd: notarea conform
STAS; schila filetului; tabel cu principalele
dimensiuni (v. cap. I - Exemplu de calcul)
0 I 2
Verificarea la incovoiere oi gi la
fNcovornnE
I
forfecare 17, in MPa
Pidifa din ofel
leb,
o,=-#(o -a.l - "si
ndrhzz
h: 0,634 P
oai:60...80 MPa
PiuliXE din fonti sau bronz
zg(a
-_---:=--
d,\
S oa,
xDah2z - "ai
h:0,634 P
c.ai:40...45 MPa
FORFECARE
0 I 2
'0 I 2
4.7 ALEGEREA $I VERIFICAREA $TIFTULU FILETAT CARE FTXEAZA PIULITA iN
CORPUL CRICULUI
Alegerea qtiftului filetat
I
Se alege ;tift filetat M5, M6 sau M8, cu
crestiturI, cu cep cilindric (v. Anexa 35) sau cu
crestdturd" cu cep tronconic (v. Anexa 37)
0 I 2
Verificarea corpului la com- 4Q
presiune s", MPa
o"=-7--;=--;1 <oo,
TclD; - q,)
oo":60...80 MPa
Verificarea suprafelei de sPrijin 40
So,"
la strivire o,, MPa ' =--71;-:-*;1
oi"
n\Dt'"- Dt',)
o.or:2...2,5lvIPa
6 ffi
6.1 CUPA CRICULUI TELESCOPIC
STRIVIRE
'
o $tift - cup6
4M,_",
o"" =
;7 -;..:g -1 S or"
d'\D: - d:)
D": (1,4...1,6) d"
r $tift - capul purubului
c" =ffi
6M,-",
{co,
oo": 100...120 MPa
T,
0 1
)
7 CALCULUL RANDAMENTULI.I
o Pentru cazul folosirii unui lagdr axial cu aftrnecare ftrtre capul gurubului qi cupd
,t: tg9'
=
te(q'+F Y 4t4
'3dra?-a3
r)*?
^
r Pentru cazul folosirii unui lag6r cu rostogoliri intre capul gurubului gi cup6
(rulment axial cu bile)
tgFt
,l=-
' tg(q'+ pr)*d;'' v,*
dz - v. pct.2.2
Pz,9' - v. Pct.2.3
$, l\rut, d", do, dra - Y. pct.2,4
7.2 RANDAMENTUL CRICULUI CU DUBLA ACTITINE
dzrtg\zr *dzntg\za
tl=
Tabelul5.3
Tabelul 5. 3 (continuare)
se recomandd: oL 37; OL 42; OL 50; OLC 35; OLC 45 (v. Anexele 13 qi la)
2.2
Sarcina care incarcd $urubul F, N F: Q ctg co,'in
cr.in: 300
-DIMENSIONARE
0 I 2
Unghiul aparent de frecare g',
grade <o'= arctsgc[
cost
p:0,11...0,12 - pentru oleVofel
Conditia de autofrdnare Fz<q'
2.4 VER1FICAREA LA SOLICITARI COMPUSE
oar - v. pct.2.2
J CALCULUL PIULITEI
Se recomandd: OL 37; OL 42; OL 50; OLC 35; OLC 45 (v. Anexele l3 qi 14)
Mecanisme turu indrumar de
Tabelul 5.3 (continuare)
0 I 2
- Dilp,
^
Trld"
po: 7 ... 13 MPa - pentru o{eUolel
6 < z 110, numir intreg
-t VERIFICAREA SPIREI
J.J
o Forfecare
F
ar =---7, Saaf
'na.\nz
ray:75...90 MPa
Metodologii de proiectare 99
0 1 2
3.4 VERIFICAREA PIULITEI LA SOLICITARI COMPUSE
Latura secfiunii transversale a
L": D+ + (8...10) mm
piulifei L", mm
kt"@-Di,)
Tensiunea echivalentd' on, MPa l', - 1
o"={4+4x,; <oac
oo": 100...120 MPa
4 CALCI'LUL pARCIUnOR $I A BOLTURTLOR DrN ARTTCULATII
0 1
I 2
Lungimeapdrghiei /o mm
H
I _- r
r:
2[sinon',u - sina*o]
--ri
0** ( 800
ctmin - v. pct.2.2
/ - se alege o valoare intreagi
Grosimea pdrghiei b, mm i?
"h>-
- 2d66o"
oo":60 MPa
Se adoptd pentru b 0 valoare STAS
(v. Anexa 20)
0 1 2
4.3 VERIFICAREA PARGHIEI LA FLAMBAJ
{r r'"io:W= :-_p-b
,l12
K=1 K=0,5
Domeniul de flambai
X> lo - *ambaj elastic
I < lo - flambaj plastic
l"o: 105 - pentru OL 37
Lo : 89 - pentru OL 50
Coeficientul siguranfd
Flambaj elastic
flambaj c
2R,
c= ,i2ca
R - v.pct. 4.2
*2a t
R.=#
'ry
I __ab3
'min - 12
E:2,15 - 105 Ntra
Flambaj plastic
6f
c:- ) c^
oc
0 I 2
0 2
Verificarea suprafelei de sprijin
O (
la strivire o", MPa 0"=-l- 0o"
::(d
+'
*dl .
sau
6s :;t-;t a s odr
Lt-\t
o.or:2...2,5lvPa
ooi:80...100 MPa
Verificarea la forfecare t7; MPa
', =f;t,,,
rs1:60...75 MPa
T€{ Meo*ni*me gfilub{fo$*..ixd*trmat d€ proiectare
0 I 2
7 CALCULUL RANDAMENT1ILUI
te9z
TI=T
te(q'*Fr) *ff**
dz - Y.pct.2.2
Fz, g' 'v. Pct.2.3
d*t Wot - v. pct.2.5
*_- tgFz _
" ,g(q'*Br)
Fz,q' - v. pct.2.3
Metodologii de proiectare 105
Tabelul5.4
Metodologia de proiectare a presei cu gurub
Se recomandd: OL 37;OL 42;OL 50; OLC 35; OLC 45 (v. Anexele l3 qi 1a)
2.2 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE
Sarcina de calcul A, N Q"-FQ
F : 1,05...1,1 - pentru cupl6 cu frecare cu
alunecare
B: 1...1,05 - pentru cupld cu frecare cu
rostogolire
Diametrul interiot al filetului ds,
mm
,
at: l+e,
- "l-n60,
\
6ac : 40...60 MPa - pentru sarcini de lucru
c < 20000 N
6ac : 60...80 MPa - pentru sarcini de lucru
g > 20000 N
106 Mecan isme pu ru b-piuli{n. ind ru m ar de proiectare
0 I 2
Alegerea filetului standardizat Se alege filet tapezoidal standardizat
(v. Anexa 24), cu pas normai (valoarea
intermediard a pasului), cu mdrimea diametrului
interior cea mai apropiati de valoarea calculatd
(4sres > ds). Pentru acest filet se prezintd:
notarea conform STAS; schitra filetului; tabetr cu
principalele dimensiuni (v. cap. 1 - Exemplu de
calcul)
2.3 VERIFICAREA CONDITIEI DE AUTOFRANARE
Unghiul de inclinare al spirei P
filetului 9z, Erade 9z = anct9
*
Unghiul aparent de frecare q',
<D'= arctgl
grade c{,
cos
t
p : 0,1 1...0,12 - pentru ofeVofel
Condilia de autofrdnare Fz<Q'
2.4 VERIFICAREA LA SOLICITARI COMPUSE
Momentul de torsiune ld3t3
solicitd gurubul M, Nmm M,:
' Mfr =;pQ# - pentru cupl[ cu
3' d;_d6
frecare cu alunecare
trr - coeficientul de frecare dintre capul qurubuhi
qi traversa mobild (p : 0,11...0,12 - pentru
ofeVo!el)
d":d+(8...12)mm
do:6...10 mm
d...,
Mt : M.f = V,,tQf - Pentru cuPl6 cu
frecare cu rostosolire
F,,l
:0,008'. '0,01
Se alege, in funcfie de diametrul nominal al
qurubului d, rulment axial cu simplu efect, cu
respectarea condi{iilor d,a } d ;i Co' > I
(v. Anexa 48)
Tensiunea efectivi de compre- 4Q
siune o", MPa
ot: vfi
Tensiunea efectivd de torsiune tr,
MPa
-t*' -*t6Mt
ndi
Metodologii de proiectare to7
Tabelul 5.4 (continuare)
0 1 2
Tensiunea echivalentd o", MPa r^ --T
o" = rl4 +4ri < ao"
o.ac - Y. pct.2.2
2.5 VERIFICAREA LA FLAMBAJ
6q
lmin :\ m * l-64 _d3
A il;a- 4
k =0,5 l-a
Domeniul de flambaj I > lo - flambaj elastic
I < lo - flambaj plastic
lo : 105 - pentru OL 37
1"0 : 89 - pentru OL 50
CALCULUL PIULITEI
ALEGERSA MATERIALULT'I
ffi; oL 42; oL 50; oLC 35; oLC 45 Fc 200; cusn 10;
Ho: zP
i FORTECARE
o Piulifd din ofel
o
ts=--11-1toS
" T|d3nz
r,ay:50...65 MPa
o Piuli!6 din fontd sau bronz
o
- = nDoiz= "of
---:--<r
"f
roy:30..'35 MPa
ii de proiectare 109
0 I 2
iot
:
"\D;
Oas :60 MPA
1L0 Mecanisme qurub-piu[{n. indrumar de proiectare
Tabelul 5.4 (continuare)
Verificarea la forfecare o
MPa
ry,
"r =;;n< 'r
roy:40...55 MPa - Pentru olel
ky:30...35 Nmt - pettt*.fottt6 tao bno*
CALCULUL CORPULII
CALCULUL COLOANELOR
Alegerea materialului S" t"ttm"nA6: OL 50, OL 60, OLC 35, OLC 45
(v. Anexele 13 qi 14)
Dimensionarea coloanelor dv Izo
dt=-l-
' \l?roo,
oor: 100..-120I\{Pa
in func1ie de & se alege un filet standardizat
(v. Anexa 23)
0 1 2
Adoptarea distanlei dintre /: (0,8. ..0,9)H
coloane I, rnm(v. pct. l) 11- indlfimea de ridicare
Verificarea la incovoiere o;,
MPa o.. : -t-_-i--; "t
2 (Du" _ Du)
3 6oi
E
ooi: 100...120 MPa - pentru ofel
6ai:40...60 MPa - pentru fontd
5 CALCULUL TARVERSEI MOBILE
Alegerea materialulur Se recomandE: OT 50, Fc 250, Fc 350 (v. Anexele
l5 qi 16)
Verificarea presiunii dintre 40
capul Surubului pi traversa P = -1 ,f-;^= P"
mobil6p, MPa
pa:25...40 MPa
d", dt - v. pct.2.4
tglz
il:-
te(q'*F 11*? u-L^-$
3 dz a3 -d3
t8 F:
rl=-
' ,e(.p,*p ,l *f u*
z
dz - v.pct- 2.2
$z, g' - v. pct. 2.3
$, Ilrut' d", do, drs - I.'- pct- 2.4
1tr2 M""uni*,n* Uu.ub-Oiuli{I. ind"u-"" d" Otoi""t"""
Tabelul5.5
1 . SCHITA MECANISMT-ILUI
Br VariantJ
-rl
ffi
-f-.._ol-l-
A-A
KS
0 I 2
Mit : M^ : 2Mns - peotru cricul cu pdrghii cu
dou6 piulile
Mto+ - v. tabelul 5.3,pct.2.4
For{a cu care actioneaz[ un F-: 150...300 N
muncitor F;. N
Lungimea de calcul a manivelei r-Mrt
L", mm " -- KnF*
L-
"l'-(*l]".,
Mecanisme qurub-Piu . indrurnar de proiectare
dpi/ dpr:0,8-..0,9
Goi : 100...120 MPa
Se adoptd prelungitor sub form6 de feav6
h:6,;...0,8)b
Di:D.-L
Pr: P*-l h
a <A,1d - Pentru conturul Pbtrat
a
0 I 2
Verificarea asamblSrii pe contur 2 M,,
poligonal la strivire o", MPa or: ,! 3oo,
t
n: 4- pentru asamblare pe contur pbtrat
(cricuri cu pdrghii)
n:6 - pentru asamblarea pe contur hexagonal
6r:6 * 2 mm - v. pct. I
--+-.-
l)
5 CALCULUL CLIC}IETULUI
5.1 ALEGEREA MATERIALULUI
/r: (0,85...I,4)D*
( .D,)l
^ i" te[arcs*q
v = 2 arctel*
) )
0 I 2
6.3 VERIFICAREA MANIVELEI LA SOLICITARI
Tensiunea de incovoiere din sec-
m\ L - L^+l)
KnF,(L, tn , (rt
fiunea C - C, o;, MPa
si= - -a,
dI')
l^ b* - dI,)
,irb^
ooi: 100...120 MPa
Tensiunea de incovoiere din rnr^(4 - tr)
sec(iunea B - B, o;, MPa 3 6oi
4t-dut 6
6o, : 100... 120 MPa
dt - n.pct. 5.2
ray:60...80 MPa
6r - v. pct.6.2
oo; : 100...120 MPa
118 Mecanisme !
Tabelul 5.5 (continuare)
-
Caracteristica elasticd
Mecanisme qurub-piuli indrumar de proiectare
Tabelul5.6
a ta*T" r*a^tsMulrtl
!f* i^
0 1 z
Forfa cu care actioneazd un mun- F,:150...350 N
citor.Fi". N
Lungimea de calcul a manivelei I", M,.
f-t'
mm "'- KrF,
n: I sau 2 - numirul de muncitori
K - coeficient de nesimultaneitate a acfiunii
muncitorilor (K : I - pentru n : l;
K: 0,8 - pentru n:2)
Lungimea manivelei I, mm L:L"+ls
/e - lungimea suplimentarS pentru prinderea cu
mdna a manivelei
/o : n: I
50 mm - pentru
/o: 100 mm - pentru n:2
a
J CALCULUL PRELUNGITORULUI
Lungimea prelungitorului Lo, rnnr o Daci L < 250...320 mrru mecanismul de
acfionare se rcalupazd. din manivela
propriu-zisd, cu lungimea L* : L
o Daci L> 25A...320 mrn, se alege
L* : (0,3...A,4)L, iar lungimea prelungi-
- torului Lp: L - L- * I
/ - lungimea de ghidare a prelungitorului
/: 50...80 mm
0 I 2
Verificarea prelungitorului la so-
licitarea de incovoiere or, MPa
3zKnF*(4 -to-tldp,
q 36oi
(secfiunea B-B)
fr;,-a;,)
oai: 100...120 MPa
0 I 2
Verificarea asarnbl5rii pe contur 2 M,.
or : ;;;'( oo,
hexagonal la strivire o,, MPa uat
6,:6+(1...2)mm
oo": 100...120 MPa
CALCULUL CLICHETULUI
(1 ALEGEREA MATERIALULLII
0 I 2
6.2
Se recomandi alegerea unui boll cu cap mic, conform Anexei 45, la care se va
prelucra o gaurd pentru gtiftul de fixare. Se recomandd alegerea bolurilor cu
diametre de 6, 8, 10 sau 12 mm
R=4-
'42
Clr
Qt - Y. pct. 5.3
8,
a, : hr+V
qy:60-..80 MPa
f)esenele, de ansamblu qi de execulie, sunt parte integrantd a r.rrui proiect. Prin aceste
desene se definitivezdforma contructivA a ?ntregului ansamblu pi a fiecdrui detaliu in parte,
findndu-se seanra de oalculele de rezistenfd efectuate, prezentate in memoriul de calcul, 9i de
posibilitdlile tehnologice de execufie a pieselor componente.
Solu{iile constructive prezentate in acest capitol se referd ia mecanismele qurub-'piuli1d
de la cricurile qi presele cu qurub.
in prima parte sunt prezentate desenele de ansamblu ale mecanismelor qurub-piulifd
pentru care au fost intocmite metodologii de proiectare: cricul simplu - fig. 6.1; cricul cu
piuli!6 rotitoare - fig. 6.2; crieul telescopic - fig. 6.3; cricul cu dubl[ acliune - fi5. 6.4; cricul
cu p6rghii cu o piulild - fig. 6.5; cricul cu pdrghii cu doud piulile - fi9. 6.6; presa cu gurub cu
doud coloane - fig.6.7.
in partea a doua sunt prezer*ate desene de execufie pentru principalele piese
componente ale mecanismelor gurub-piuii!5. analnate in lucrare.
Desenul de execulie al qurubului cricului cu piulilS rotitoare este prezentat in fig. 6.8, al
qurubului principal al cricului telescopic in fig. 6.9, al qurubului secundar al cricului cu dubl[
acfinne in fie. 6.10, al qurubului cricului cu pdrghii cu o piulild in fig. 5.11 qi al presei in
frg.6.12.
in fig. 6.13,6.14 qi 6.15 sunt prezentate desene de execufie pentru piulila cricului cu
parghii. cricului cu piulild rotitoare, respectiv a cricului cu dublS acliune, piulilS identicd cu a
cricului telescopic.
in fig. 6.16 gi 6.17 sunt prezentate desene de execu{ie pentru corpul cricului cu piulif6
rotitoare. respecti\.pentru corpul cricului telescopic. In fig. 6.18 este prezentat desenul de
execulie al talpii suport- iar in fig. 6.19 al pdrghiei, ambele de la cricul cu pdrghii. Desenul de
executie a1 traver>ei superioare a presei cu qurub este prezentat in fig. 6.20.
in fig. 6.1i es:e prezenlat desenul de execufie al manivelei cricului telescopic cu clichet
orizontal. al ;iru, resen Je ereculie este prezentat in fig. 6.22, iar in fig. 6.23 este prezentat
desenul de erec,-iii< al cuchetului vertical. in fig. 6.24 este prezentat desenul de execufie al
clicherului pr:>:: .'- :*:-*:. i:: in fig. 6.25 cel al rofii de clichet cu flancurile active orientate
radial. in i. : l: :>.: ::-zei.rtat desenul de execulie al rofii de eiichet cu dinli de ldfime
constantl t.-.., s-.I : := ..r.1. :::e;anisme ;urub-piuli16.
Definitir ,:'.; -j-:. *: :: : .::: ::esupune realTzarca tuturor desenelor de execufie ale pieselor
componente :,c ':*,,:-:-: - -. :::r pulin cele pentru piesele standardizate). Desenele de
execu{ie prez::.:::J :::':--:-:::ncipaiele piese a1e ansamblului, deci cotarea corectd a
acestora. inc-;.:-=, :r;-;i-:: :: :-*g.'zria!ilor. a condiliilor tehnice etc., conducdnd at6t la o
corect6 realiz;:= i:iir ,. i.,-,i :,: s- la r tunctionare corectd gi sigurd a mecanismului.
126 Mecan isme gu ru b-piu tiEi. ind ru ma r de p roiectare
f-
e-l
B-B
X-
Caracteristici tehnice
Catedra O.M.M.R
L28 Mecan isme qu ru b-piu li{L ind rumar de p roiecta re
rE
:'6, ,
ZE
*C
--E
;6@
rc@
+c
9
E =.^
orlE
F o.gL
iP
!E>
-o
ots
Kq\
(J
I
LJ
r-
#
or N
N
Y--
0t1 +Prlpl8
0BZ lgjoqo3
Solutii constructive L29
u
u
o
tF
vo
F
:ll
E
f
t
O
a
n
r..!
".:: =;:i
s!: I
rj= >::.: IP
o- 3!-r€
3 a'€ - ld
3 =E=
i:7r e e-l* - to
.+ la
-. -E
- is
fi :F
o =F
c\
(J -.' (o
.9,
IJ-
130 Mecanisme qu rub-piufif n. tndruma r de proiectare
o
tP-
.yu
ro a>|D
, -T
;0
-Y0
'E+
=+:>
g3
Solufii constructive r31
cf)
(o
.g
lr
gg
N..
YO
s€
oc
o --9
.9 r,;
E 'qE
s
:e gE
=f;
Ld
.[
;
!P
E 6;-
E hs
F t.-
g rN
r32 Mecanisme gu rub-piuH,tl. io{rygar 9*- gl'oiectTe
ru
c
o
N
L
o,
E
.!j
Tt
o
€
m =,
o
I
co
E
C
o
o
E
:rllJt //
v.i
\
\
-t
IJ V I
'?*- -' ----oz-f-iE:-oqo]--
965 {Prlplu
Solutii constructive 133
{a<@
4gr@
@ r
*='i "-,o
:":\o
-o
rc5c!^!
z= @-E-',
Eo
ots
PE€?
=,rlt:
ciE.:3,
gs
a9
t0
",
U ^Q!
6 Ei
:g pE
.E
=
L6
E9
6
'.|
p=
oq
?: -
,r>:
io
(J ,g:: lc
-c m=t
oe:i la
s
(o
.9
LL
I
Mecanisme guru indrumar de proiectare
m
N
€--=._--
I
Solu{ii constructive 135
o
=l lo
tr I.a
'<ll
o l()
I'
I
q
(o
o,
ir
z=
66
',' o
t'c
o g-
*o tri
iN
'6 gE
6
'c :fl
!F
! ii.a
IU k6
.;c
d -oi
136 Mecan isme guru b-piufifn. tnd ruma r de proiectare
jttL
N
N
N6
I
n--ts'-
6.-4-------*-
-+-
F--
\i\
l
I
consh?ctive 131
u
h--
f
d
'5
o
o
)o
o
9
t
o
z>
R;
'-- p
HE
3P
r E€
EEE
t '=6
6 EE
E EE
EgF
=aE
q
(o
.d,
lr
r38 Mecanisme qurub-piu[fn. indrumar de pryre$lry
a
@ @
+
<@
go E 5-
&.
._--.-----....*
rs
--\
Solufii constructive 139
B.B
D
t- c
=lI ,C
Scara 2,5:1
r-
I
Caractedstici tehnice
sR lso 4759 - 3
A2 (420 x 594)
Cetedra O.M.M.R
Mecanisme gurub-piuli indrumar de proiectare
z
),e
a=
ets=
Fgo
{d
d@ -tr
DzR
-F ;
v.)
:-
u,
6
oq
(o
et
N
N
o
iI
o
8.
'o
E
a-l5
"-'E
o'ii- E
(ro a
o! o
=,->
E@^,
oog Ir
o€
O!-
o ",=q
6 Or
.s
O € ar-
F E.i
E EF 6
e6 t- O s
rf N I^
:= -o
X!.,
@ E Eo
NE 4 g €.1-
=d oH; ti
od=a
o
;6ios
alade) alaquP el
19€t svls zv
(
i?3,3:lsrogo
Solufii constnrctive r4l
;1
7
u
&
E,
l(/7,
o)
(o
.!t
LL
-o
x
@
d
l!
o
o
o
9lo
c E6
e6o
( oofg-lEtq 8to 9h tuE
6i
6 ^g
;si
1,42 Mecanisme gurub-piulifd. indrumar de proiectare
u.
o
zf
U
@
-aL- L;r14 )E
m
l
U>
@-I
oo
tc;
*:
oo
9o
s
'F
s
€fi
H'F
trF 6
.;- 60 0
E NOE
N6 €
:
6 QH
() g2r >5
-6i d
O
(o
ci,
iI
oee'g-)€tr{9tO
$ohffiwrmuct*e
CO
N
Io .st
II
e
o
E
@
o
q
,o
"F
--9 S
06 f
04dE
ss 3
qEy
il: s
E Qc..-
o :d -
_ o ox
E
'E Eo*
-8E"tr
6 is g *
.I o9 o€
IP Ei9
N6 E 'i'
=
r9€t svls zv
,i 8$€g
Jci d i
Mecanisme iul$n. i"O*e"t 9" P*L*t*
g
z
>.4
<6 z.
F?O
fiEe
a= a
Eo6
&<)
u
2
zf
C\
r
(o
.sit
l!
"o
o-!
o6
yc5
9-s
RE
6h
al-5x82 Jl He
E Eg
F eH 3
:i 3
E p;e
F
E H$gg
-Gi
HL-SXZZJL
o
n
-*
x
(Y)
(o
.st
ll
6
@-
o
-g
p
(a+a&r aF$P el) o
q
8!
E ts6
I oo
F H,g
(5 Ug
- .'i
Mec*nisme gurub-piuHf*. ita*t." a" p*i""!*
1x45o
tun
.€
o'lc- dd
r_-: tl
@
rF
rt+-
@ @
*$ -g*+
€
Nr. de dinJi z = I
B
5:1
Condifii tehnice
1, ISO 2768 - m
2. Razele de racordare necotate R 0,3 Fig.6.14
3. Muchiile asculite se vor tegi la 0,5x45"
44 (210 x 297)
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA
DIN BRA$OV
Catedra O.M.M.R
Solufii constructlve t47
-C'- I
t--
x
-*
-tC-
l-
2x45o.
Condifiitehnice
1. ISO 2768 - m
2. Muchiile asculite se vor tegi la 0,5x45' Fig.6.15
)roiectal oprean D
12,5y 7 /\ Fc 200
)esenat voicu t-. lVl* 1:1 VIV,J sR tso 185 U.M,
/erificat vericuo. l([lil,. (mm)
\probat
Planta
Jula A. L.u^-[-^- Data:20.03.1998
UNIVERSffATEA TRANSILVANIA
€-@ A4 (210 x 297)
olaHT(-8'025
f:l
Condilii tehnice
1_ lso
2768 - m
2. Muchiile ascutite se vor rctunii cu R 0'5 ..R 1
1:1
(2:1; 5:1 )
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA
Fig.6.16 DIN BRA$OV
Catedra O.M.M.R
Solufii constructive t49
o55H?r8.010 )
?x45o
----f-
N
I
I -
i
i
t
Fig.6.17
Condilii t.hnlce
1. lso 2768-m
2. Dup, turnara s€ va datensiona
t
o_
o
E.
o
8e
.E Ed
api
q a\E
i8E
-ri
o
(o
.sil
lr.
]E
+a
e
o
c
x
o
.!u
i'o
o
L
c
+L
o
a
a
o
a
rla
E
L
+o
co
N
g
L
a
&o
o,
r
ai
ct
ir
Y
l9
o
9
o
o^
OE
-1 oo
E-P9
9 a\E
3 Eg
;ni
@
3
9_
g
lo
{}
Mocanisms turn ineru*arde Proiectere
F
E a
N
,a
oQ
04E
dt9
Co'
gFe
E :3H
p;e
F
9 NE*
E 8p=
- c,i ct
z
4e-
3aE
.EE
aeo
€
pd
FO
u
P*
zz
o
N
d
.5i'
TL
Solufii conqtructiye lS3
q
(o
.st,
IL
o
a"I
f@
c(ci^
psH
s d,:
E 96
| ;'-
..
d -6 ss
9o
E q?
E . U
5 :E gH
iE- o9 oE
o" o=
IE 8d:F
Rg E,;
;ni si'f
Mecanisme gurub- indrumar de proiectere
Condilii tehnice
1. ISO 2768 ' m
2. Muchiile asculite se vor tegi la 0,6x45"
3. imbunitdfit la 200...230H8 (o, = 659 '720 MPa) Fig.6.22
t2,5/
7 /\
V\V,/
A4 (210 x 297)
NTER TNRruSILVANIA
DrN BRAgOV
Catedra O.M.M.R
I
Solufii constructive 155
Condilii tehnice
1. ISO 2768 - r
2. Muchiile ass-?te se tcr teg; la 0.6x45'
3. imbunitit't ;a 2C€ 23CH3 fo. = 650...72A Mpa)
Fig.6.23
gP
Oe
<r'<i
ll
oaHliS'012) 9\
L'
o
r
GI g
n')
,
Condifiitehnice
1. lSO2768-m
2. Razele de racordare necotate R 0,5
l'+ o'ol2\
3. Alezajul S+ nZ lo J se ua prelucra in stare asamblati cu bucga filetati poz. 10
/+ 0.010)
4. Alezajul SS HZ [o J se ua prelucra in stare asamblati cu bugonul de manewi poz. 1'l
Fig. 6.24
oLc 45
)roiectatl Oorean D.
)esenat Voicu L. ,-f
1:1
'7 (/> STAS 880 U.M.
(mm)
/ermcat Velicu D.
\probat Moldovean Gh
Planga
\YtrX,
ryt- Data:20.03.1998 €-@ A4 (210 x297)
1 x45o
12H11i8r'ot
(8 goluri echidisiante
)
Condiliitehnice
1. ISO 2768 - m
2. Muchiile gdurii pdtrate se vor rotunji cu R 0,5...R 1
3. lmbundt6lit la 280...320H8
Fig.6.25
Condi{iitehnice
1, ISO 2768 - m
2. Muchiile gdurii hexagonale se vor rotunjii cu R 0,6
3. Muchiile ascufite se vor tegi ta 0,6x45-
4. imbunatdtit la 280...320H8
Fig.6.26
Oprean D.
fesenat B6rsan F.
/erificat Velicu D.
n-
w
1:1
'v (/) otc 45
STAS 880 U,M.
(mm)
A4 Q1A x297)
\probat Jula A, .t Data: 20.03.1999
Planga t,
^l-
UNIVERSIThTEA TRANSI LVANIA ROATA DE CLICHET
nr.
DIN BRAgOV
ANEXA I
FORMATE {Extras din SR ISO 5457)
Dimensiunile principalelor formate utilizate in proiectare sunt prezentate in tabelul 1.1.
Tabelul 1.1
ANEXA 2
DESENE TEHNICE. SCARI (Extras din SR EN ISO 5455)
Principalele scdri utilizate in desenul tehnic sunt prezentate in tabelul 2'1.
Tabelul2.l
ANEXA 3
RAZE NORMALE DE RACORDARE (Extras din STAS 406)
Dimensiunile rczelor de racordare utilizate in desenul tehnic sunt p
tn tabelul 3.1 .
Tabelul3.l
I
Sirul 0.25
0-16 0.4 0.6 1.0 1.6 75 4.0 6.0 10 16 25
$irul II 0,16 0,25 0,40 0,60 1,0 1,6 )5 4,0 6,0 10 T6 25
0,24 0,30 0"50 0.80 1,2 2.0 3.0 5.0 8.0 t2 20 32
Dimensiunile sunt date in mm.
Anexe 161
\f,
OI OI
X
frl
z
>tr
r"--i tr
v'5
--D <-.
OI OI
t{^l
s
3t
C) o {,
Or
()
G. V)^
sg
/f\ O
rn
w/A\
=
ca
il
g
8.
()
arg
I ,oruN
'ad c
?s: q)
0.)
Pb9
I
*rtr
6cn
rt)
(.) o z
z>
V)
I
qrNo)
!2X-oj
h 6.Ad
0-#
'li .-, H
-E
rv
I EEcll
<o F
o?
&9^6)
c-.1
f-
ff
.H \.'
du)
F<
<F; rr}
r-
H E€+
d'= 5€T
aE h.-
t c.r
tz
rrl F g. ,fr :E E'l .= c,r -3
(n
<Fi
-U)
E
E ErE"€ E E.E E E
;'N.FE,b=EE
a
cl
€v)
/
't*
;\
l.I
c\
)
\ l-1 &;i
rri
;r()
ZH
E
E
u.an'Hts--..1
:R
Y PI c$ ($
;F 8"f; g
= E):
cs cs (€<F
'ii O O O cj.q.iiE
E
U tsi.!,5 F.U
U"o
6r-
E
E
:a
X
E
- I I
-) r)
v .9EHFHKHEE.H
x ts.g.9.9.9.9 H 5'E
fYl ()
-') E
<d
FEEEEE
,..F .F.ts -- .H
EE v
E
*
rU. { cct
u)
fi(u* ta| *s
i{ tr- \n
LL!LLLL-LIT
)^'JJ
F c\l
9€s9S9€69+
.J .J I
l'r 2 ()6)()ol(1)oq)qo)o)
-
F
-
H h F X
-
!.)
2 L oo.Q.oo,o.o.o Q.A.
Q u .)a_
ANEXA 5
Pentru notarea stdrii suprafefei se adoptd un simbol debaz6 (fig. 5.1) sau derivate ale
acestuia (fig. 5.2 gi fig. 5.3), unde h reprezinti in5$imea cifrei scrisd pe figurd'
,W
Fig.5.1 Fig.5.2 Fig' 5'3
inscrierea pe desen a datelor privind starea suprafegelor are la bazil citeva reguli,
ilustrate ln figurile 5.4, 5.5 gi prezentate tn continuare'
r Datele privind starea unei suprafele se inscriu o singuri datd qi numai pe una dintre
proiec{iile obiectului reprezentat (vedere, secfiune), respectiv pe acea proieclie pe cme sunt
cotate elementele dimensionate ale suprafefei specificate-
r Simbolurile pentru notarea stirii suprafefelor se amplaseazS, dup6 eaz, dtreet pe
liniile de contur, p" tittii ajutitoare trasate in prelungirea acestora sau prin intermediul unor
linii ajutdtoare terminate cu o sdgeatd (fig. 5-a)'
o Nu se admite amplasarea simbolurilor pe linii de contur acoperite (trasate cu linie
intreruptn) sau pe linii de cot6, cu exceplia gdurilor a cdror reprezentare pe desen este de
dimensiuni reduse, in care caz simbolul se amplaseazLit:ertntea cotei respective (fig- 5.5)'
[K Fig.5.5
Fig.5.4
t63
Alr{EXA 5 (continuare)
I Arnplasarea sinbolufilor trebuie sE fie astfel inc6t inscripliile aferente acestora si
poatd fi citite de jos gi din dreapta desenului (fig. 5.6).
Fis.5.6
. tn cazul tn care toate suprafelele au o aceeagi stare, acgasta Se noteaza pfln
simbolul corespunzdtor nrmlai in cadrul indicatorului (fig. S.T).
Fis.5.7
. in caail fo cae qirritatea zuprafeptor au o aceeagi starg aceasta se noteaza prin
simtolul coreryrrrzfrrrrrrBi fo cadrul indicatorului, pe reprezentarea respectivd (fig. 5.8)
notlindu-se n.rmi sry*rs a cfoor stare diferd de cea astfel indicatd.
&;5.3
r64 Mecanisme gurub-piuff{n, Indrumar de proiectare
ANEXA 5 (continuare)
. Pd4ile unei aceeaqi suprafe{e care au stdri diferite se noteazd aqa cum este
exemplificat in fig. 5.9.
Fig. 5.9
+ ,6,1
ANEXA 5 (continuare)
Mecanisme qurub- indrumar de proiectare
ANEXA 6
FORMA A FORMA B
Fig.6.l
FORMA A Tabelul6.l
(r,25) 1.6 2,0 2.5 3,15 4.0 (5.0) 6.3
d 1.0
I 1.3 1.6 2.0 15 3,1 3,9 5.0 6,3 8.0
D 2,12 2"65 115 4,25 5.30 6,70 8.50 10,60 13.20
Dimensiunile sunt date in mm.
FORMA B Tabelul6.2
1.0 (1,25) 1,6 2.4 ?.5 3,15 4,4 {s,0) 6,3
d
1
I 1,3 1,6 2.0 2.5 3,1 3.9 5"0 6,3 8.0
D 3.15 4 5 6.3 8 10 12,5 r6 18
ANEXA 7
Frg.7.l Fig.7.2
Tabelul T,l
d r t b br t1
+0,1 +0,05
Peste 3 pdn[ la 10 0,4 0,2 2 1.1 0"1
i Peste 10 odnd la 18 0,6 4.2 2 1,3 0,1
Peste 18 pAnE la 80 0.6 0,3 2.5 2,0 0.2
Peste 80 1.0 0"4 4 3,1 4,3
Dimensiunile sunt date ?n mm.
REPREZENTAREA SIMPLIFICATA
Degajare 81 x 0,4
STAS 74l+6 STAS 7446
168 Mecanisme gu ru b-piu lifI. tn drumar de proieetare
ANEXA 8
Scard 4*r
l0nm=2&N
lgTtlTN
.s2nPa)
170!12N
'(zr=su4Pd)
Cond{ii tehnice:
1. Comprimat de 3
ori spird pe spir6
2. Zrncat, grosimea
stratului l2...l6pm 10,93 N/mm
(Locul indicatorului)
A}IEXA 9
TOLERAREA DIMENSIUNILOR LINIARE $I UNGHIULARE (Extras din
STAS ISO 406)
Ftg.9.2
Toleraafele la dimensiunile elementelor componente ale unui ajustaj se lnscriu conform
exemplificdrilor din fig. 9.3.. .9. 5.
tD12HTth6
Fig.9.3
Mecanisme gurub-Piu indrumar de Proiectare
ANEXA 9 (continuare)
,|
*r-1
'//l
' to'02'l
' +0'024 Poz.1 030 L
Poz.1 Q30 0-
eoz.z a3o-8,8
Poz.Z O:o-8,orl
Fig.9.4
'(+
'/ +0,044\ 030 F7\+
030 F7 \*0,039j
.ro nu (-8,q1
o:o ne (-
Fig' 9'5
fig' 9'6'
unghiulare se realizeazd conform
inscrierea toleranfelor la dimensiuni
Fig.9.6
ANEXA 10
Dimensiunea H6
nominald, H6 e7 re (r\ h5 j5 k5 m5 n5 p5
in mm
3...6 +8 -20 -10 -4 0 +3 +6 +9 +13 +17
rt
0 -32 -t6 -9 -5 -,/- +l +4 +g +12
6...10 +9 -25 -13 -5 0 +4 +7 +12 +t6 +21
0 -40 -22 -11 -6 -2 +1 +6 +10 +15
r0... 18 +11 -32 -16 -6 0 +5 +g +15 +24 +26
0 -60 -27 -t4 -8 -J +l +7 +12 +18
18...30 +13 -40 -24 -7 0 .F\ +11 +17 +24 +31
0 -61 -33 -t6 -9 -4 +2 +8 +15 +22
30...50 +16 -50 -25 -9 0 +6 +13 +20 +28 +37
0 -75 41 -24 -11 -5 +Z +9 +17 +26
50...80 +19 -60 -30 -10 0 +6 +15 +24 +33 +45
0 -90 -49 -23 -13 -7 +2 +11 +20 +32
80...r20 +22 -72 -36 -12 0 +6 +18 +26 +36 +52
0 -107 -58 -27 -15 -9 +3 +13 +23 +37
Valorile abaterilor sunt date in um.
Dimensiunea H7
nominal6, H7 e8 f7 f6 96 h6 j6 k6 m6 n6 p6 r6
inmm
3...6 +12 -20 -10 -10 ^4 0 +6 +9 +12 +16 +24 +23
0 -38 -22 -18 -12 -8 -2 +1 +4 +8 +12 +15
6... r0 +15 -25 -13 -13 -5 0 +7 +10 +15 +19 +24 +26
0 -47 -28 -22 -14 -9 -2 +l +6 +10 +15 +19
10...18 +18 -32 -16 -16 -6 0 +8 +12 +18 +23 +29 +34
0 -59 -34 -27 -17 -lt -3 +1 +7 +12 +18 +23
18...30 +21 -40 -20 -20 -7 0 +9 +15 +2t +28 +35 +41
0 -73 -41 -JJ -24 -13 -4 +2 +8 +15 +22 +28
30...50 +25 -50 -25 -25 -9 0 +t1 +18 +25 +33 +42 +50
0 -89 -50 -41 -25 -16 -5 +2 +9 +17 +26 +34
s0...80 +30 -60 -30 -30 -10 0 +12 +2t +30 +39 +51 +62
0 -106 -60 -49 -29 -19 -7 +2 +11 +20 +32 +41,
80...120 +35 -72 -36 -36 -t2 0 +13 +25 +35 +45 +59 +76
0 -126 -71 -58 -34 -a -9 +3 +13 +23 +37 +51
Valorile abaterilor sunt date in pm.
Anexa 10 (continuare)
Dimensiunea H8
nominal6, H8 e9 f8 h8 kfl j7 k7 m7 n7
in mm
3...6 +18 -20 -10 0 0 +8 +13 +16 +20
0 -50 -28 -18 -12 -4 +l +4 +g
6...10 +22 -25 -13 0 0 +10 +16 +21 +25
0 -61 -35 -22 -15 -) +l +6 +10
10...18 +27 -32 -16 0 0 +12 +19 +25 +30
0 -75 -43 -27 -18 -6 +1 +7 +12
18.. .30 +33 -40 -20 -0 0 +13 +23 +29 +36
0 -92 -53 -33 -21 -8 +2 +g +15
r tt
-TJJ +15 +27 +34 +42
30...s0 -50 -25 0 0
0 -l12 -64 -39 -25 -10 +2 +9 +17
50...80 +46 -60 -30 0 0 +18 +32 +41 +50
0 -134 -76 -46 -30 -t2 +) +11 +20
80...120 +54 -72 -36 0 0 +20 +38 +48 +58
0 -159 -90 -54 -35 -15 -l-J +13 +23
Valorile abaterilor sunt date ?n Pm.
0:
-27A:
0
-310
A}IEXA 11
Simbolurile pentru toleran{ele de forml sunt prezentate in tabelul 11.1, iar cele pentru
toleranfele de pozilie in tabelul 11.2.
Tabelul11.1
Denumirea toleranlei Simbol
Iiteral grafic
Toleranld la rectilinitate TFr
rFf
o
.l
Toleranld la forma datd a suprafe,tei TFs
O
Tabelul 11.2
Dentrmirea Simbol Denumirea Simbol
tolerantei literal grafic tolerantei literal erafic
Toleranfd la Tolerantd la
paralelism TPI
/
coaxialitate gi la
soncentricitate
TPc
@
Tolerantd la
perpendicularitat€
TPd
I Toleran{d la
simetrie
TPs
ToleranJi la inclinare
Toleranla bAtdii
TPi
TBr
z Toleranfd la
intersectare
Toleranfd la
TPx
TPp
a
radiale 9i a bdtnii
frontale
TBf
/ pozitn nominald
@
174 Mecani$me $urubpiulitl. indrumar de proiectare _
ANEXA 11 (continuare)
Toleranla la rectilinitate r- I
Toleranta la planitate
Toleranla la forma dat6 a profilului
@ l]zill
Toleranta la forma dat6 a suprafelei I,Ff
Tabelul 11.3
la63
Peste 63 ptnd 0,8 t,2 L J 5 I t2 20 30 50 80 r20
la 100
Peste 100 p6rd I 1,6 )s 4 6 l0 l6 25 40 60 100 160
la 160
Peste 160 pdnd 1,2 z J 5 I l2 20 30 50 80 120 200
la25A
pdni 1,6 2,5 4 6 l0 16 25 40 60 100 160 250
Peste 250
la 400
Peste 400 p6n[ 2 J 5 8 t2 20 30 50 80 t2a 200 300
la 630
Peste 630 pin6 )\ 4 6 l0 16 25 40 60 100 160 250 400
la 1000
Peste 1000 J 5 I 12 20 30 50 80 na 2W 300 s00
ndnl la 1600
4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 600
Peste 1600
ndn6 la 2500
Peste 2500 5 8 l2 20 30 50 80 tza 200 300 500 800
n6n6la400O
Dimensiunea nominala: lungimea laturei mai mari a suprafelei, dacfl condi]ia se referl
la
intreaga suprafa!6 sau lungimea prescrisd a suprafelei, dacd se referd la o porfiune a
suprafelei.
Anexe 175
ANEXA ll (continuare)
:
Dimenshrnea nominali dian'retrul suprafelei e)Gminate sau dimensiunea dintre suprafelele
care formeazi elerenrul simetric examinat.
. indrumar de proiectare
ANEXA 1l (continuare)
Toleranlalacircularitate E!
Toleran{a la cilindricitate W1
Tabelul 11,5
Peste 50 pdni
la 120
Peste 120 p8nd
ta260
ANEXA 11 (continuare)
Dimensiunea nominab = hqfuea prescris5 la care se referd condilia sau in cazul in care nu
se prescrie o hmgim de rer@n intrega lungime a suprafbfei (pentru toleranta la
paralelism gi inclinue r
Mecanisme gu rub-piu [fn. ind rum a r de proiectare
ANEXA 12
tl
zt| ,lii tl
rl
I rl
"1-{1'-+-i-
tl Iit - -r'q.
I
ll
t!i I il I
il
J-i- t --F--i-- -1-
I
.'l_
,; .l
iil
I
l1
ri Ir I
I
!t (
-{-.
-*-{--j tt-L-
I I
' l"
_ ll11511 i?
oo
X
-f,
oo
Ft'i-,-i;
, irizle is it il
F
,lrr'i tlll
.+ ll
- --1 _J-J
ao
X tl
t
o\
rr) Ir ls i1 il
AhIEXA 12 (continuare)
Sfu de impdturire
tr 2l A
t
r5
I
$
€
E
x
fli-' I
I
I
-+ {--t _ l1
o\
trl
J_i__L!
tl
fb
H
E
-+
tr|
X
.I
sf,
a.l I
I
I
|-
I
L
ll
c.l
s
X
F
Or
c\l
ca
fig: 12.l
180 Mecan isme puru b-piu $n. in d ru mar {e proiectare
ANEXA 13
Marca a<too
ofelului Rezisten{a la ruPere la
R.Il (Rooz), MPa tractiuee R*,, MPa
oL 37 240 na 210 360...440
oL 42 264 254 230 410...490
oL 50 290 280 274 490...610
oL 60 330 3'20 310 590...710
MPa:
Exemplu de notare aunui olel cu reziste{a minimb la rupere la tracfiune 490
oL 50 srAs 5a012.
ANEXA 14
OLC 45
ANEXA 15
ANEXA 16
FONTA CENU$IE (Extras din SR ISO 1s5)
Principalele caracteristici mecanice ale fontelor cenugii sunt prezentate in tabelul 16.1.
Tabelul 16.1
Rezistenfa la rupere la tracliune Grosimea sectiunii oiesei in mm:
R,, MPA
Exernplu de notare pentru fonta cenuqie marca 200: Fc 200 SR ISO 185.
ANEXA 17
Principalele caracteristici mecanice ale aliajelor Cu-Sn sunt prezentate ?n tabelul 17.1.
Tabelul 17.1
Marca aliaiului Rezistenta la rupere latractiune R-. MPa Duritatea Brinell
CuSn 147 220...230 75...80
CuSn l2T 220...250 80...90
CuSn 107 220 65
Exemplu de notare pentru un aliaj Cu-Sn, avdnd rezistenfa la rupere 240 MPa
CuSn t2T STAS 19711.
182 Mecanisme gurub-piuli{I. indrumar de proiectare
ANEXA 18
A}IDL{ 19
Tabelul 19.1
d 0,5 0.6 4,7 0.8 0,9 1.0 I.l t.2
1,3 r,4 1,5 1.6 1,8 2.0 )5 3.0
Dimensiunile sunt date in mm.
Anexe [83
ANEXA 20
TABLE GROASE (Extras din STAS 437)
ANHXA 21
Tabelul 21.1
d l0 I2 t4 l5 16 18 l9 20 22
24 25 28 30 32 34 36 38 40
Dimensiunile sunt date ?n mm.
LA RECE (Extras
DIN OTEL NANA SUDURA' TRASE SAU LAMINATE
TNVI
din STAS 530i1)
p"t:ttl:I. "uicarea
Jiametrul exterior 9i grosimea !eav[ comercialii
aOtS*ZOOO/OLT 45 STAS 53011
sau
Exemplu: leavi coriercial6
40x5x1250multip|u/olT45,dac[lungimeaestemultiplude1250.
Anexe 185
ANEXA 23
FILETE METRTCE ISo DE uz GENERAL (Extras din sR rso
724)
Forma gi dimensiunea filetelor metrice sunt prezentate in fig.
23.l qi tabelul 23.1.
Fitet
Fig.23.l
Tabelul 23.1
Diametrul Pasul Dimensiuni nominale Diamehul Pasul Dimensiuni nominale
nominal al P D:d Dz: dz Dr:dr nominal al P D:d D"= dz Dr: dr
filetului d filetului d
17,a l'5 17,000 6,026 15,376 3 25,051
I 23,752
6.350 r5.917 2 25,7A1 24,935
2r5 6,376 5,294 27,0 1,5 27,0A0 26,A26 25,376
I 2 6,741 5,835 I 26,350 25,917
18,0 1,5 I 8,000 7,026 6,376 4"75 26.513 26,188
I 7,350 6,917 , 26,707 25,935
0,75 7,s13 7,1 99 28,0 1,5 28,000 27,026 26,376
0^5 7.675 7.459 I 27ssA 26.917
215 8,376 7,294 3'5 27,727 26,211
2 8,701 7,935 J 29,a51 26,752
20,0 1,5 20,000 9,026 8,376 30,0
t
2 30,000 28,701 27,935
9,350 8,917 7,5 29,u6 28,376
0,75 9,513 9,lgg I 29,350 28,917
0-5 9.675 9.459 0.75 29.513 29.188
2'5 20,376 19,294 32,0 2 32,000 30,701 29,935
2 20,701 19,935 l-5 3r.026 30"376
22,0 1,5 22,AA0 21,026 20,376
I
3'5 30,727 29,211
I 21,350 20,917 J 31,051 29,752
0,75 21,513 21,189 33,0 2 33,000 31,70r 30,835
0"5 21,675 21-459 1,5 32,A26 31,376
3 22,051 20,752 I 32,350 31,917
2 22,701 21,935 0.75 32,5t3 32.188
24,0 l15 24,040 23,026 22,376 35.0 1.5 3s"000 34.026 33.376
I 23,350 22,917 4 33,402 31,670
4.75 23"5r3 23.188 J 34,A51 32,752
t 23,701 22,935 36,0 2 36,000 34,7A1 33,935
25,0 1,5 25,400 24,026 23,376 1,5 35,026 34,376
I 24.350 23.917 I 35.350 34,9r7
1,5 26,000 25.026 24"376 38.0 1,5 38.000 37.426 36"376
indrumar de proiectare
ANEXA 23 (continuare)
Tabelu 23.1rcc ,fltlOUSfO
Diametrul Pasul Dimer lslunl nom inale Diametrul Pasul DimE nsrunl nominale
nominal al P D:d Dz: dz Dr: dt nominal al P D:d Dz= dz Dr:dr
filetului d filetului d
4 36,402 34,674 4 55,402 53,670
3'1,051 35,752 58,0 58,000 56,051 54,752
39,0 ) 39,000 37,701 36,835 2 56,701 55,835
l< 38,026 37,376 1-5 57.026 56,376
I
I 38.350 37 -9r7 5'5 56,428 54,046
3 38,051 36,752 4 57,402 55,670
z 40,000 38,701 37,835 60,0 J 60,000 58,051 56,752
40,0
1-5 39.026 38,376 2 58,701 57,835
415 39,077 37,129 1,5 59,026 58,376
4 39,402 37,670 1 59,350 s8-917
47,0 J 42,000 40,051 38,752 4 59,402 57,670
2 44,701 39,835 62,9 J 62,000 60,051 58,752
1,5 41,026 4A376 2 60,701 59,835
I 41,350 40.917 . 1,5 6r,026 60.376
42,077 40,129 6 60,103 57,505
415
4 42,402 40,670 4 61,442 59,670
45,000 43,05i 41,752 64,0 J 64,000 62,051 60,752
45,0 J
a
z 43,701 41,835 2 62,70L 61,835
1,5 44,026 43,3'16 1,5 63,026 62,376
I 44354 43.9r7 I 63.350 62,917
44,752 42,587 4 62,402 60,6?o
J
4 45,402 43,670 65,0 ) 65,000 63,051 67,752
J 48,000 46,051 44,752 2 63,7Q1 62,835
48,0
46,741 45,835 1< 64.026 63,376
2
1,5 47,026 46,376 6 M,143 61,505
t 47.350 46.91"1 4 65,442 63,670
48.051 46,752 68,0 J 68,000 66,051 64,752
3
2 50,000 48,701 47,835 2 66,701 65,835
50,0
t,5 49,026 48,376 lc 67,026 66,376
48.752 46,587 1 67,350 66-917
5
49,402 47,674 6 66,103 63,505
4
52,000 50,051 48,752 4 67,402 65,670
52,0 J
ANEXA 24
FILETE METRICE TRAPEZOIDALE ISO (Extras din SR ISO 2904)
Fig.24.l
Tabelul24.I
P ac Hl=hr R1,n", R2rr*
t.5 0.15 0.9 0"075 0.15
2 1,25
J 0,25 1,75 0,r25 0,25
4 2,25
) 2.75
6 3,5
7 4
I 0,5 4,5 0,25 0,5
9 5
10
t2 6.5
I4 1 8 0.5 I
ANEXA 24 (continuare)
Talcr,luI 24.2
Diametrul nominal Pasul Diametrul mediu Diametrul Diametrul interior
d P dz:Dz exterior D+
Sirul I Sirul2 dr Dr
10 1,5 9,250 10,300 8,200 8,500
2 9.000 10.500 7.500 8,000
11 2 10,000 11,500 8,500 9,000
3 9"500 11.500 7.500 8.000
2 I ,000 12,500 9,500 10,000
t2 3 10.500 12,500 8.500 9.000
t4 2 13,000 14,500 11,500 12,000
3 12.500 14.500 10"500 11.000
2 15,000 16,500 13,500 14,000
16 4 14.000 16.500 11.500 12.000
18 2 17,000 19,500 15,500 16,000
4 16.000 18.500 13,500 14.000
2 19,000 20,500 17,500 19,000
20 4 1.8,000 20.500 15.500 16,000
a
J 20,500 22,500 18,500 19,000
22 19,500 22,500 16,500 17,000
8 18"000 23.000 13.000 14.000
a
J 22,5Q0 24,500 20,500 21,000
24 t 21,500 24,500 18,500 19n000
8 20"000 25.000 15,000 16,000
a 26,500 22,544 23,000
J 24,540
26 ] 23,500 26,500 20,500 21,000
8 22"040 27.40 17,000 18.000
a 28,500 24,500 25,000
J 26,500
28 t 25,500 28,500 22,500 23,000
8 24.000 29.000 19.000 20.000
3 28,500 30,500 26,500 27,000
30 6 27,409 31,000 23,000 24,000
l0 25.000 31.000 19.000 20.000
J 30,500 32,500 28,500 29,000
32 6 29n000 33,000 25,000 26,000
10 27.000 33.000 21,000 22.000
J 32,500 34,500 30,500 31,000
34 6 31,000 35,000 27,000 28,ooo
10 29.000 35.000 23.000 24.000
Anexe r89
ANEXA 24 (continuare)
ANEXA 25
TOLERANTE PENTRU FILETE TRAPEZOIDALE METRICE (Extras din SR
ISO 2903)
Alegerea toleranfelor pentru filete trapezoidale metrice gi notarea acestora este dati in
SR ISO 29A3. Se specificd faptul cd simbolul care indicd toleranfa se referd doar la
toleranfa la diametrul mediu. La diametrele de vArf (D1, respectiv d) nu este necesard
inscrierea toleranfelor deoarece este specificatb doar o keapt5 de precizie (treapta 4) Si
pozi!1n tolerangei este aceeaqi.
Pentru alegerea gi notarea corectd a tolerantelor filetului trebuie parcurse etapele
prezentate in continuare.
I
fig.25.1.
ES
EI=0
es
ei
Fig.25.1
Practic, poziliile toleranlelor sunt standardizate pentru diametrul mediu:
r in cazul filetului piulifei, poz\lia toleranfei H, cu abatere fundamentalS zero, este
prezerrtatd, h fig. 25"2, cu menfiunea cd pozr[ia toleranfei la diametrul interior Dr $i la cel
exterior Da este totdeauna H, respectiv cu abaterea fundamentaldzero;
N,
Fig.25.2
ctn canil filetuluiqurubului, pozilia toleranfelor c qi e, cu abatere fundamental5
negativd, este prezentati io fig. 25.3, cu menfiunea cd pozilia toleranlei la diametrul
t92 Mecanisme qurub-piufifn. indrumar de proiectare
ANEXA 25 (continuare)
Fig.25.3
Abaterile fundamentale la diametrul mediu al filetului gurubului gi la cel ai piulilei sunt
prezentate in tabelul 25.1.
Tabelul25.1
Abateri fundamentale
Pasul Piulili Surub
P Dz lz
H, c, Pentru definirea mdrimii cdmpurilor
EI ES ES de toleranfe, pentru diversele diametre ale
mm pm pm pm filetului trapezoidal ISO, se stabilesc trep-
1.5 -t4a -67 tele de precizie, prezentate ?n tabelul
2 -1 50 -71 25.2. Se remarcd faptul cd treapta de pre-
3 -170 -85 cizie pentru diametrul interior al filetului
4 -190 -95 qurubului (d3) este intotdeauna aceeaqi cu
5 -L-1-IL -106 cea pentru diametrul mediu (d2), ftri tnsd
6 -236 -1 18 ca valorile To: $i Toz sd fie identice pentru
7 0 -254 -125 o aceeagi treaptd de precizie (v. tabelul
1a^
8 -265 - t)L 25.8), deoarece
9 -284 -140
10 -300 -150
t2 -335 -170
74.:1,2574, +iesl. (1)
14 -355 -180
t6 -375 -190
l8 -400 -200
20 -425 -212
Anexe r93
ANEXA 25 (continuare)
Tabelul25.2
Diametre Treapta de precizie
Diametrul interior al filetului oiulitei D'
Diametrul exterior al filetului surubului d 4
Diametrul mediu al filetului piulitei D,
Diametrul mediu aI filehrlui surubului dz 7;8;9
Diametrul interior al filehrlui surubului d.
Tabelul25.3
Clasd Tolerante la diametrul mediu. oentru
de oiulite suruburi
precizie N L N L
Miilocie 7H 8H 7e 8e
Grosoland 8H 9H 8c 9c
Toleranyele pentru filetele cu mai multe ?nceputuri (v. fig. 25.4) sunt egale cu cele
pentru filetele cu un singur inceput, cu excepfia toleranfelor la diametrul mediuo care sunt
mdrite.
Ft5.25.4
Astfel, valorile tolsanfebr Tm $ Ta ryecificate in tabelul 25.6 re stabilesc prm
hmu{irea cu factorii idi:alifu qbcbl 25-5-
Tabelul25.5
Num5r de foceornri 2 3 4 ) $ Deste
Factor de multioke t-12 t25 t.4 1.6
Mecanisme Suru ht6. tndrumar de
Tabelul25'4
I;it"i d" insurubare I
Diametrul exterior L
Pasul N
de bazd d rq
P de la Pi3'rrd- Peste
de la pdni la (inclusM (exclusivl
(inclusiv) (exclusiv)
(exclusiv) )4 24
) 8
a J') 32
J 11
43 43
ll,2 ))a 4 15
53
18 53
5
85
I 30 85
36
a
J 12
63 63
5 21
75 75
6 25
,| tJ5 85
45 30
22,4 100 100
8 34
10 42 t7, 125
150 150
l2 50
a 45
J 15
56 56
4 19
118 118
8 38
43 132 r32
9
140 140
90 10 50
45 170 110
72 60
20u 200
t4 67
1\ 7'36 236
l6
85 765 26s
18
mm.
Dimensiunile qrn! iate m
qi treptele de precizie din
tabelul
pentru diametrele caracteristice' urmdrind
Toleranlele
,r.r.'Tl,1ll1i:ffiT#* pentru nlerere yiuiei (rDz)
qi.cele ale qurubului
T:gi],
(rdz), -.-' ;#;;;JJ t i: u' t""1*':tf* i: tT'f:*i ll?**,
. fl:?ilS t1",i"ilil'1,?ll,iltJ; ffi
(Td) sunt dut" t, tub
ffi it*
i
elul25.7,p".rill-u*U"i. iti.a prev[zutb aceeagi
ar suruburru
) 1 L. aium"trur exterior treapti
surubului
de
de toleranla c si e' ic
. iJL"rfiJ" la diametrul interior
p'"'ii" i' t
S*); Hf,;ry*il"
qi 9' sunt date ?n tabelul25'8'
treptele O"
Anexe 195
ANEXA 25 (continuare)
Tabelul25.6
Diametrul exterior Toleranta. um
debazh d. mm Pasul TDz Td?
de la pdnd la P, Trepte de orecizie
(exclusM (inclusiv) mm 7 8 9 7 8 9
2 265 33s 425 200 250 315
J 300 37s 475 224 280 335
ll,2 22,4 4 355 454 560 26s 335 400
5 375 475 600 280 355 450
I 475 600 750 355 450 560
-'t 335 425 530 250 315 400
5 400 500 630 300 375 475
6 450 560 710 335 425 530
22,4 45 7 475 600 750 355 450 560
8 500 630 800 375 475 600
l0 s30 670 850 400 500 630
t2 560 710 900 425 530 7t0
a
J 355 450 s60 265 335 425
I 400 500 630 300 375 475
I 530 674 850 400 500 630
9 560 710 900 425 530 674
45 90 l0 s60 7to 900 425 s30 670
t2 630 800 1000 475 600 750
14 670 850 1060 500 630 800
16 710 900 rr20 530 670 850
18 750 950 1 180 560 7ta 900
Tabelul25.7
Pasul Toleranta. um
P, TDr Td
mm Treaota de orecizie 4
2 236 180
3 315 236
n
.+ 375 300
5 450 335
6 500 375
560 425
8 630 450
9 670 500
0 7rc 530
2 800 600
4 900 670
6 1000 7r0
8 Lt20 800
196 tndrumar de proiectarg
"-Mecanisme $urub-piuli{6'
Anexa 25 (continuare)
Tabelul25.8
o :
diametrul exterior: g 4a0 - 0,425, es 0 pentru
campul de toleranle tr,
Td: A,425 - v. tabelul25'7;
r :
diametrul mediu: Q 36,5 - 0,600, es -0'125'
pentru cAmpul de tolerante e
(v. tabelul 25.1),Tdz : 0,47^5 mm (v' tabelul25'6);
e diametrut interior: A 320 -o,rza, es
: 0, pentru cdmpul de tolerante h,
Tds - 0,726 mm (v. rela{r9 (1) qi tabelul25'8)'
(r'r - r*))
t Filetul piutiseiTr 40x7 - 7H i ':,-' et:0 (v' fig' 25'1)
\Et )i;
r diametrul interior: A 33n*0'560 ' TDr - v' tabelul 25'7'
o diametrul mediu: A 36,5s*o'att, TD, - v' tabelul25'6'
c.
\
:J:
-L
l- r!
lr_ YI
I
l-
IxJ
a F^
Fig" 26.1
Tabelul26.l
Pasul Iegirea Lungimea pdrlii Degajarea filetului do r
P filetului nefiletate hl3
x (2.5P) a(2,5P) fi (2P) f, (3P)
a
1,5 3"8 3.8 J 4,5 0,6
2 5 5 4 6 lr
a
J 7,5 7.5 6
t2
9
bx
Ed 1,6
4 10 10 8 .a (\
5 12,5 12.5 10 l5 \,/
6 15 l5 t2 18
=KH
=o
7 17.5 t7.5 I4 21
Es
4a )q
8 20 20 16 24 vLi
9 22.5 ))\ 18 27
cC ,Q
)cS t:
10 25 25 20 30 .il (J 4
t2 30 30 24 36
t4 35 35 28 42 nt()
crj H
t6 4A 40 32 48 6
18 45 45 36 54
20 50 50 40 60 I
Dimensiunile sunt date in mm.
Mecanisme $uru lif[. indrumar de qlggcr!3g
ANEXA 27
Fig.27.r
Tabelul2T.i
FILET EXTERIOR
lesirea filctului x
Tabelul27.2
FILET INTERIOR
4...2,5)P
P: pasul filetului.
do :
valoarea minimd a diametrului interior al filetului conform SR
ISO 2944'
:
Do (d+1) pentru P
: :
1,5...5, Do - (d+1,5) pentru P 6"'12'
Anexe 199
A.NELA, ]8
$URUB CU CAP HEXAGONAL FILETAT PANA SUB CAP (Extras din
sR tso 4017)
Forma qi dimensiunile guruburilor cu cap hexagonal mic, filetate pdnd sub cap, sunt
prezentate in fig. 28.1 qi tabelul 28.1 .
,150
L
I
E
-J
fi l
Fig.28.1
]'abelul 28.I
Filet (d)
14,38
Fig.29.1
Tabelul29.l
Filet (d) S D k a d, wJ
I( 20,
Dimensiunile sunt date tn mm.
Exemplu de notare a unui gurub cu cap hexagonal mic gi cu cep cilindric, cu filet M12
gi lungimea l: 30mm, executat din material din grupa 8.8:
$urub B-M12x30 STAS 5259 gruPa 8.8
Anexe 2Al
ANEXA 30
Forma qi dimensiunile guruburilor cu cap cilindric crestat sunt prezentate in fig. 30.1 gi
b
F-_..-
t
Fig. 30.1
Tabelul30.1
Filet (d) M3 M4 M5
D 5.5 I 8.5
k 2 2,6 3.3
n 0"8 I 1.2
t nrax 1.3 1.6 2
I
nun 0.9 t.2 1.5
I
10
t2
T4
t6
18
20
22
25
30
35
Dimensiunile sunt date in mrn.
Exemplu de notare a unui qurub M4 gi ltngimea I : 16 mm, executat din material din
grupa 5.8:
$urub M4x16 STAS 7517 grupa 5.8.
202 Mecanisme gurub-piuli{5, indrumar de proiectare
ANEXA 31
'
Tabelul'31.1
Filet M4 M5 M6 M8 Ml0
{d)
I
I
10
t2
13
fx450 T6
18
20
(22\
25
(28)
30
/32\
35
Dimensiunile sunt date in mm.
Fig. 31.1
Tabelul31.2
Filet (d) D dr k e
M4 T6 4 3.5 3
a
M5 20 5 4 J
M6 24 6 4
M8. M8xl 30 I 6 5
Ml0" Ml0x1.25 36 l0 8 6
Dimensiunile sunt date in mm.
Exemplu de notare a unui gurub cu cap striat, cu filet M5, cu
l:25 mm gi caracteristici mecanice conform grupei 8"8:
$urub M5x25 STAS 5302 grupa 8.8.
Anexe 203
ANEXA 32
$URUBURI CU CAP STRIAT $I GULER (Extras din STAS 5303)
Forma gi dimensiunile qur'uburilor cu cap striat gi guler sunt prezentate io fig. 32.1 gi
tabelele 32.I,32.2.
Tabelul32.l
fx{go f;45o
Fis.32.r
Tabelul32.2
Filet (d) D Dr k kr
M4 t6 8 3"5 9
M5 20 10 4 l1
M6 24 l2 5 t4
M8. M8x1 30 t6 6 t6
Ml0. Ml0xI.25 36 20 I 20
Dimensiunile sunt date in m m
Exemplu de notare a unui gwub cu cap striat $i guler, cu filet M5, cu lungimea
l:20 mm;i caracteristicile mecanice conform grupei 8.8:
$urub M5x20 STAS 5303 grupa 8.8.
204 Mecanism e purub-piu ftn. ind ru mar de proiectare
ANEXA 33
Fig.33"1
Tabelul33.1
Diametrul nominal Diametrul eiurii de trecere dl,
al gurubului Execulie:
d strdnsd miilocie largi
J 3,2 3.4 3.6
3.5 2,7 3,9 4.2
4 4,3 4,5 4,8
4,5 4,8 5,0 {?
J)J
5 5,3 5.8
6 6,4 6,6 7.4
I 7,4 7,6 8,0
8 8,4 9,0 10,0
10 10,5 I 1,0 12,0
12 13.0 13,5 14,5
T4 15,0 15.5 16.5
16 17,0 r7.5 18,0
#
ANEXA 34
LOCA$URr $r LAMAJE PENTRU ORGANE DE ASAMBLARE FILETATE
(Extras din STAS rrs74)
Fig.34.1
Tabelul34.1
Diametrul nominal al dz tr t2 dr
filetului surubului d
a
J 6 2.4 3.2...3-6
3.5 6.5 2,9 3,7...4,2
4 8 3.2 4.6 4.3. ..4"8
5 l0 4 5.7 5,3...5,8
6 l1 4,7 6.8 6"4...7
8 15 6 9 8.4...10
Dimensiunile zunt date in mm.
206 Mecan isme qu rutr-piu lif 6. Ind ru mar de proiectare
ANEXA 35
Fig. 35.1
Tabelul35.1
Fiiet M5 M6 M8 M10
(d)
I
l6
(1 8)
20
(22)
/.)
28
Dimensiunile sunt date in mm.
Tabelul35.2
Filet (d) t n Cr d4 C: dr m
M5 1,6 0.8 1,2 3,5
a
J )5 2
a
M6 2 I 1"5 4,5 3.5 J 2
M8 )\ t) 1"8 6 5 4 )\
Ml0 J 1,6 2"2 7 55
J)J 5 3
ANEXA 36
Fig. 36.1
Tabelul36.1
Filet (d) M4 M5 M6 M8 Ml0 M12 M14 Ml6
t nutx 2,05 2,35 2.9 3,6 4.25 4,95 5,95
rnm r.75 2 2,5 3,1 3,75 4,45 5.1 5,65
n 0.6 0.8 1 1.2 1.6 2 ')\ 2.8
c I r-2 1-5 1.8 2.2 2.5 2.8 3.1
I
6
I
..1 .i,,: :. 1.,, '-t*l
t0 :i "" ttt'
.=
.;''. , -t.
t2
l6 t ;:
,,,r
'''''
2A
'tl
.t't:, rr., , ,, t' ', ,r..; ' -1;
(22\ ,:
25 .,.,
Dimensiunile sunt date in mm.
Exemplu de notare a unui qtift filetat cu crestdturd gi v6rf tegit, cu filet M8, cu
lungimea l:25 mm, cu caracteristici mecanice conform grupei 8.8:
$tift filetat M8x25 STAS 4710 grupa 8.8.
Mecanisme Suru indrumar de oroiectare
ANEXA 37
Fig. 37.1
Tabelul37.l
Filet (d) M6 M8 Ml0
I
l2
16
(18)
20
Q2\
25
(28)
Tabelul37.2
ANEX,A 38
$AIEE PLAT$ (Extras din STAS 520013)
Tabelul 38.1
l)iametrul
qurubuluil dr dz h
boltului
6 6.4 l1 t.6
8 8"4 l5 1,6
10 10,5 l8 1"6
Fig. 38.1 I2 i3 20 2
T4 l5 24 )\
Exemplu de notare a unei qaibe plate 16 l7 28
a
pentru un gurub NI20 sau boll cu diametrul 2A 2l 34 -f
de 2A mm, executata din OL 34: 24 25 39 4
$aibn STAS 52fi813-20-Of, 34 Dimensiunile sunt date in mm.
ANHXA 39
T'abelul39.1
Diametrul dr D h
boltului
5 J l0 0.8
6 6 t2 1,5
8 8 t6 2
10 10 20
.){
1
12 t2 25 J
l4 t4 28 -
Fig.39.1 l6 16 n()
LO
a
-)
18 l8 30 4
F.remplu de notare a unei gaibe pentru 20 20 32 4
bolt 210, executat din OL37: 22 22 34 4
$aibdl0 STAS 5974,QL37 STAS 50012. i)imensiunile sunt date in mm.
210 Mecanisme Surub-piu[,ti. irirnr& F*rtrre -
ANEXA 40
Varianta R Varianta N
cu capetele rlsfrdnte cu capetele netede
Fig.40.1
Tabelul40.1
Mdrimea dr d, h S
mm nlax mn max
^3 3.1 3-4 5.6 2 2,36 I
,7
4 4-l 4,4 2,4 2-83 t,2
5 5.1 5"4 8"8 3.2 3.78 1-6
6 6.1 6,5 9.9 3.2 3,78 1.6
8 8,1 8.5 12.7 4 4.72 2
10 10.2 10.7 l6 5 5.9 2.5
Dimensiunile sunt date in mm.
Fig.41.l
Tabelui 41.1
Exemplu de notare a unui gplint cu diametrul nominal egal c-u 3,2 mm 6i lungirnea
l:20 mm:
$plint 3,2t20 STAS 1991.
Mecanisme gurub.Piul Indrumar de Proiectare
ANEXA 42
Muchiile
/'(/ \
Fig.42.1
Tabelul42.1
Forma A Forma B
cx45o cxl+5o
Fig.43.1
Tabelul43.l
Forma gi dimensiunile bollurilor fhrd cap sunt prezentate in fig. 44.1 qi tabelul 44.1 '
fip A Tip B
t')
Fig.44.1
Tabelul44.1
d 5 6 8 l0 t2 T4 16 18 70 22
., 4 5 5
dt t"2 i.6 L 3-2 3,2 4 5
I
t6
l8 I'i'' t
2A
25
30
35
40
-' :;l ,,' -''
45 ,.t_ ,t t;,;,: ;
50
f)
l,_..,
. t,
60 ., i' : .,:
,+
65 '
t' '
:: .:
70 ,' ,,.' "
80 .
Forma 9i dimensiunile bolEurilor cu cap mic sunt preTentate ln fig. 45.1 qi tabelul 45.1.
Forma A Forma B
{f iri gzuri de sptin t ) ( cu gaurl de gplinf)
3,2
$/<
c
-t
k I
Fig.45.1
Tabeiul45.1
d 6 8 10 T2 14 t6 18 20 22 24
D 9 T2 I4 t1 t9 2l 23 26 28 )z
a
k 1.5 2 2 J J 3 J 4 t+ 5
dr 1,6 2 ?1
" t- 3,2 4 4 5 5 6,3
a
lr 2.5 J 4 5 5 5 6,5 6,5 6.5 8
t4
1E
20
22
25
30
35
40
50
Dimensiunile sunt date in mm.
Forma gi dimensiunile bo[urilor crr cap sunt prezentate in frg. 46.1qi tabelul46.1.
Forma Forma B
(firi purl de 5ptint) {cu gauri de gptint)
Fig.46.1
Tabelul46.l
d 6 I t0 t2 74 16 18 20 22 24
D 10 I4 18 20 22 25 28 30 33 36
a 6
k 2 J 4 4 4 4.5 5 5
d, 1"6 2 3.2 3.2 4 4 5 5 5 6.3
I 3.2 3.5 4.5 6 6 7 8 8 9
I
L4
16
20 :
(22)
25
30
35
40 tr;
50 i;; ,.']
Dimensiunile sunt date in mm.
x
d1 s9
Fig.47.1
$i ffi Tabelul47.1
Canalul din arbore Forla
axialS
KN
Exemplu de notare a unui inel de siguranfd excentric pentru arbore av6nd diametrul
dr - 16 mm gi grosimea g: I mm:
Inel de siguranfi 16x1 STAS 584812.
Mecanisme gurub- tndrumar de proiectare
ANEXA 48
d rut =d
Drut =d1
H rut =H
Fig.48.l
Tabelul48.1
47 15 47 27 38 34 41.5 51205
47 32 40 37 32,5 51 106
30 47 11
52 16 52 32 43 39 48"0 51206
52 37 45 42 49,6 51 107
35 52 12
62 18 62 37 51 46 83,8 51247
68 24 68 37 55 48 105,0 51307
80 32 80 37 62 53 155,0 5t407
48 62,8 51 108
40 60 l3 60 42 52
68 19 68 42 57 51 98,3 51208
45 65 L4 65 47 57 53 69,1 5l 109
73 20 73 47 62 56 105"0 51209
50 7A t4 7A 52 62 58 75,4 51110
78 22 78 <) 67 6l 111,0 512r0
Dimensirrnile srrnt date ftr mrn
l--'----" '. -
d:
'.
Exemplu de notare al unui rulment axial avdnd diametrul interior 35 mrn, diarnetrul
:
exterior D = 62rnrn qi eapacitateade ftrcdrcare staticd Chu 83,8 kN:
Rulment 51207 STAS 3921.