2.3.

Numeri
 Titlul cărţii
Numeri este a patra carte a Pentateuhului, după cum sunt numite
cele cinci cărţi ale lui Moise. Numeri vine din Arithmoi, titlul folosit de
Septuaginta, din care derivă denumirea latină Numeri; traducerea în limba
română foloseşte această denumire latină care înseamnă numere.
Evreii numesc cartea Bemidbar - în pustie , care sunt primele cuvinte
ale cărţii.
 Autorul cărţii
Marea majoritate a credincioşilor tuturor veacurilor au considerat
Pentateuhul ca fiind opera lui Moise. Exodul conţine istoria vieţii timpurii a
lui Moise urmată de chemarea divină, întărirea şi acceptarea sa de către
popor ca liderul lor. In Numeri este prezentat ca un conducător matur.
Presiunea şi încordarea dificultăţilor prin care a trecut împreună cu
poporul său au făcut din el un instrument potrivit pentru scrierea istoriei
acestor evenimente. Nu a fost descoperit nici un alt autor care să fi putut
scrie Pentateuhul.
 Cadrul istoric la Numeri
Valoarea cărţii Numeri nu constă doar în faptul că relatează cu
multe detalii perioada nomadă a istoriei lui Israel.
Textul este scris cu caractere ebraice vechi şi reprezintă forma aşa
cum exista ea în jurul anului 330 î.Hr. Comparativ cu alte cărţi, se pare că
a suferit puţine erori sau greşeli de transcriere. Diferenţele dintre
manuscrise sunt puţine şi nu au o importanţă deosebită. Datele pe care
teologii le stabilesc pentru sursele folosite de Moise sub inspiraţia Duhului
Sfânt pot fi în cel mai bun caz aproximative.
 Tema cărţii
Cărţile anterioare ale Pentateuhului descriu istoria strămoşilor lui
Israel de la creaţie şi continuă cu robia egipteană, exodul şi oprirea la
Sinai, unde se încheie cartea Exodul. Numeri continuă de la Sinai cu
recensământul bărbaţilor, adaugă câteva reglementări celor enumerate în
Levitic, descrie plecarea de la Sinai, rătăcirea în pustie, sosirea în
câmpiile Moabului, şi se încheie cu alte reglementări.
Numeri prezintă şi rascoala lui Core, Datam şi Abiram, cu motivele
şi intenţiile lor egoiste. In fundal, sunt oamenii care murmură plini de
nemulţumire. In prim plan sunt Moise, Miriam şi Aaron, Balaam, fiii lui
Aaron, conducători religioşi cu părţile lor slabe şi tari. Relatarea se
încheie cu biruinţa lui Moise, conducătorul ales de Dumnezeu pentru
poporul Său.
Locuirea lui Iehova în mijlocul poporului Său, planurile Sale
detaliate cu privire la viaţa lor, evenimentele importante legate de
persoane deosebite, preoţii şi leviţii ca un cordon stabilit de Dumnezeu
pentru ca mânia să nu vină asupra adunării , toate acestea contribuie la o
splendidă prezentare a valorilor profunde religiei într-o naraţiune vie care
se bazează pe faptul istoric al locuirii lui Dumnezeu în mijlocul poporului
Său.
 Schiţa cărţii
I. P re gă ti rea pe ntru ple ca re , 1 :1 – 4 :49
A. Orga ni zare a ta be re i , 1 :1 – 2 :34
1. Nu mă ra to a rea lu i I srae l, 1: 1 -4 6
2. L eg i p rivit oa re la le viţ i, 1 :4 7 -5 4
3. O rd ine a de aşe za re a t rib u rilo r, 2 :1 - 34
B. Orga ni zare a l ev i ţi l or, 3 :1 – 4 :4 9
1. Fa milia p reo t ea scă , 3 :1 - 4
2. Co n sa cra re a le viţ ilo r ca în t î i nă scu ţ i, 3: 5 -5 1
3. Da to riile le viţ ilo r în t impu l ma rşu lu i, 4: 1 -4 9
II. Hotă râ ri a le l e gi s la ţi e i l ev i ti ce , 5 :1 – 6 :27
A. Div e rs e re gl e me ntă ri re l i gi oa se , 5 :1 – 6 :21
1. E xclud e rea ce lu i ne cu ra t , 5: 1 -4
2. L eg ea re co mp e n se i şi a d a ru rilo r, 5: 5 -1 0
3. Ne ca zu l g e lo zie i, 5: 11 - 31
4. Ju ră mân t u l de na zireu , 6: 1 -2 1
B. Bi ne c uvâ nta rea pre otea sc ă , 6 :2 2 -2 7
I I I. Ri di ca rea c ortul ui. I nci de ntul de l a Ca de s, 7 :1 – 14 :45
A. I na ugura re a se rv i c i ul ui de l a s a nc tua r, 7 :1 – 9 :14
1. Da ru rile p en t ru co n sa cra re a le că p et e n iilo r, 7: 1 -8 8
2. V o ce a d in sa n ctu a r, 7: 89
3. Ca nd e le le san ct ua ru lu i, 8: 1 -4
4. Co n sa cra re a le viţ ilo r, 8 :5 - 26
5. A l do ile a Pa şte , 9: 1 -1 4
B. Pl ec a re a de l a S i na i , 9 :1 5 – 10 :36
1. No ru l d ea su p ra co rt u lu i, 9 :1 5– 2 3
2. Trâ mb iţ e le d e a rg int , 10 :1 - 10
3. O rd ine a de p la să rii, 1 0: 11 - 28
 4. Ch e ma rea lu i Ob ab , 10 :2 9 -3 2
5. P rima că lăt o rie , 10 :3 3 -3 6
C. Murmura re a ş i ră zv ră ti rea , 11 :1 – 14 :4 5
1. P ă ca tu l d e la Tab e ra, 1 1: 1 -3
2. P ă ca tu l d e la Ch ib rot - Ha t aa va , 1 1: 4 -3 5
3. P ă ca tu l lu i Miria m şi a l lu i Aa ron , 12 :1 - 16
4. Misiu n ea sp ion ilo r, 1 3: 1 -3 3
5. Ră zvra t ire a p op o ru lu i, 1 4: 1 -4 5
I V. S ec ţi uni priv i toa re l a l e gi s la ţi a le vi ti c ă, 1 5 :1 - 41
A. Je rtfe , 15 :1 -3 1
1. L eg ea a rd e rii de to t, d a ru rile d e b un ă vo ie , p rime le roa d e,
1 5: 1 -2 1
2. Je rt fa p en t ru p ăca te le fă ră vo ie , şi pe nt ru ce le cu vo ie ,
1 5: 22 - 31
B. Di fe ri te re gl e me ntă ri , 15 :32 - 41
1. Că lca to ru l sab a tu lu i, 15 :3 2 -3 6
2. L eg ea ciu cu rilo r de la ve st min te , 15 :3 7 -4 1
V. Re v ol ta î mpotri va pre oţie i aa ronic e , 1 6 :1 – 17 :13
A. Ră zv ra ti re a lui Core şi di s truge rea l ui , 16 :1 -5 0
B. Toia gul l ui Aa ron ca re a i nmuguri t, 1 7 :1 - 13
V I. Adă ugi ri la Le ge , 1 8. 1 – 1 9 :2 2
A. Da torii ş i ras pl ă ti ri pe ntru pre oţi şi le vi ţi , 18 :1 -3 2
B. Le ge a pri v i toare la va ca roşi e ş i l a înti na rea c u un mort,
19 :1 -2 2
V II . E ve ni me nte l a s fâ rş i tul că lă tori e i , 2 0 :1 – 22 :1
A. De l a Ca de s l a I orda n, 2 0 :1 – 21 :9
1. A pa de la Me rib a , 20 :1 - 13
2. A rog a nţ a Ed o mu lu i, 2 0: 14 - 21
3. Mo a rte a lu i Aa ron , 20 :2 2 -2 9
4. I mp ă ra t u l A ra d u lu i, 2 1: 1 -3
5. S a rp e le de bro n z, 2 1: 4 -9
B. Apropi ere a de Ca na a n, 2 1 :10 – 2 2 :1
1. Că la to ria f ina lă şi p rime le victo rii, 21 :1 0 -3 2
2. I n vin g e rea lu i Og , 21 :3 3 – 22 :1
V II I E ve ni me nte l e di n Câ mpia Moa bul ui , 2 2 :2 – 27 :23
.
A. Is tori a lui Bal a a m, 2 2 :2 – 2 4 :2 5
1. V en ire a lu i B a laa m, 22 :2 - 38
2. P ro fe ţ iile lu i Ba la a m, 2 2: 39 – 2 4: 2 5
B. Ul ti me l e e ve ni me nte di n vi a ţa lui Moi se , 25 :1 – 27 :2 3
1. P ă ca tu l şi isp ă şire a d e la S it im, 25 :1 - 18
2. A l do ile a re ce n să mâ nt a l lu i Isra e l, 26 :1 - 65
3. Ce re re a f et e lo r lu i Te lo f ha d, 2 7: 1 -1 1
4. I o su a , su cce so ru l lu i Mo ise, 2 7: 12 - 23
I X. Adă ugi ri la Le ge , 2 8 :1 – 30 :16
A. Des fă ş ura rea a nua l ă a je rtfe l or, 28 :1 – 29 :4 0
B. Le ge a j ură mi nte l or făc ute de feme i , 3 0 :1 - 16
X. V ic tori i la ră s a ri t de I orda n, 31 :1 – 32 :4 2
A. I nfrâ nge rea l ui Mi di a n, 3 1 :1 - 54
B. Aşe za re a a două tri buri ş i j umă ta te , 32 :1 -4 2
X I. Drumul l a Ra ms e s l a I orda n, 3 3 :1 - 49
X II . I ns truc ţi uni fi na le , 33 :5 0 – 36 :13
A. S ta bi l i re a în ţa ra Ca naa nul ui 33 :5 0 – 34 :29
1. L eg ea po se siun ii î n ţ a ra S fâ n ta , 33 :5 0 -5 6
2. G ra n iţe le Tă rii Sf in t e, 3 4: 1 -1 5
3. Re pa rt iza re a mo şt en irilo r, 34 :1 6 -2 2
B. Ara nj a re a ce tă ţi l or, 3 5 :1 - 34
1. Ce tă ţ i p en t ru le viţ i, 35 :1 - 8
2. Ce tă ţ i d e re fu g iu , 3 5: 9 -3 4
3. Că săt o ria f iice lo r mo şt e n ito a re, 3 6: 1 -1 3