Sunteți pe pagina 1din 362

LECTIUNI UNIVERSITARE

TINUTE LA

INSTITUTUL DE PATOLOGIE SI DE BACTERIOLOGIE


II.
- .-.1.1.

CURS
DE

ANATOMIE PATOLOCICA GENERALA


DE

PROF. V. BABE
DIRECTOBUL INSTITUTULUI

LECTIUNI CULESE SI 1:EDACTATE


DE

=r- -V% SION*


CAPUI. SCAVICIULUI ANATC1110-PATOLOGIC

(Cu 160 FIGURI ORIGINALE IN TEXT)

BUCURESCI
-
EDITURA INST,ITUTVLIJI DE PATOLOG1E §1 DE BACTER1OLOGIE
1890

www.dacoromanica.ro
PREFATA
Publicarea acestor extrase din lectiunile mele, call vor fi urmate
in curand de lectdunT asupra partiT speciale a anatomieT patologice,
se impunea mal cu séma din cauza CA nici in limba. romana niel
in cea franceza nu exista manuale scurte originale asupra anato-
mieT patologice, ma' cu sérnä, daca privim acésta sciinta din punct
de vedere modern, adecd in legatura cu etiologia si geneza le-
siunilor.
Am cäutat sa imprim lectiunilor mele si un caracter personal,
evitand cat se p6te a vorbi de ipotese si teorii si limitandu-mè mal
mult la expunerea lesiunilor ast-fel cum ele mi-s'ail presintat in
lunga mea experienta si r'éman6nd in tot-d'auna In domeniul fap-
telor si fenomenelor observate.
Ast-fel aceste lectiunT sunt destinate a representa in acelas timp
o scurta descriptiune si. dare de séma asupra bogatulul material
anatomo-patologic de care dispune institutul nostru de patologie si
de bacteriologie.
Admit ca ingrijirea nósträ si anume a d-luT Dr. V. Sion ajutat
fiind si de d-s6ra E. Manicatide de a se reproduce lectiunile mele
in mod exact, nu era in tot-d'auna incoronata de succes. Prin
lipsa unor bunl stenografi s'aill strecurat multe insuficiente,
omisiuni si gre,seli car' se vor rectifica in parte la sfirsitul lucra-
rel si mal tarziu inteo editiune nouè. Daca insa cu tóte acestea
m'am invoit la publiearea acestuT curs, causa este ca presinta cu t6te
acestea o munca insemnata si utilâ si care va fi de mare folos elevilor
si medicilor tinerT.
Cred ca in lipsa demonstratiunilor multiple ce insotesc cursurile
mele, ingrijirea fig,urelor desenate in mare parte de mine si re-
productiunea fotografia a unul numdr insemnat din monstriT co-
lectiuneT nóstre vor contribui mult la priceperea expunerel.
V. Babee

www.dacoromanica.ro
CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

I. PARTEA GENERALA

LECTIUNEA I

De finipunea fi divisiunea patologier. 1361a. Causele boalelor.


Patologia e sciinta care se ocupa ca studiul b6lelor. Dar ce este bóla ?
Modal cum medicil ag coneeput notiunea despre bag a variat la infinit
de la epoca la epoca si chiar in aceeasI epoca, dupg diferitele scolI me-
dicale. OA cat ar fi de interesantg si instructiva o privire istoricg asupra
evolutiunei acesta conceptiunI in decursul vremeI, cadrul acestul ma-
nual nu ne permite sg, o facem 0 ne vom multumi a v6" expune in mod
cat se p6te de succint ce trebue sit intclegem asta-(}I sub notiunea
de b611.
Materia organisatg este depositara Lind sume de energie ale carol exte-
riorisgrl dinamice variate, manifestate sub influenta agentilor cosmicI,
constituesc fenomenele vieteI. Aerul, umiditatea, caldura sunt tot atat de
indispensabile existenteI pe cat e si presenta materiel ca un grad anumit
de organisatie. Na este de ajuns insa di acésta influenta, acest schimb
reciproc intro materia organisatg si lumea exteri6ra al se faca oil cum,
ci numal (lack' se indeplinesce in anumite conditiunT, variabile pentru
diferitele speciI, dar constante pentru una si aceeasI, viata Vote srt. existe.
Un om nu va patea trgi de cat dacg se va afla inteun aer cu o ana-
mitg compositiune, cu un anumit grad de temperatura si de umiditate;
dacii va dispune de o anume cantitate de substante alimentare ea o anu-
mita compositiune etc.
Cand miscarile, adicg functiunile ce resultg din jocul acesta dintre
fortele din afarg 0 dinguntrul organismuluI se manifestg In modal pe
care ne-am obicInuit a'l considera ca normal, ea alte cuvinte cand omal
ja din aer o anumitg cantitate de oxigen 0 II &a una determinatg de
acid carbonic si de apil1 and din substantele alimentatianii 191 fixéza o
Curs de anatomis pato (via 1

www.dacoromanica.ro
2 CUES DE ANATOMIE PATOLOGICA.

cantitate hotárieä de albuminK, de hidrocarbonate si de gritsime pe care


le asimilézil qi le transformO in materie organisatit functionalit, cilnd
imprejurärile interne si externe permit lichidulut hranitor s vie in
contact suficient cu substratul material al vietot, protoplasma celulard etc.
atunct viata se desfilsura in mod liniscit si normal ; iar organismulut
In care se petrece II cjicem di se aflä tu stare de srinä'tate.
Dup6 aceste explicatiunl urmézit de la sine ce trebue sá intelegem prin
notiunea de Wit : off de cate ort una sail mal multe functiunl se vor
exercita In mod deosebit de cum se face deobiceiti, producand o turburare
mal trisemnatit in desfitsurarea manifestatiunilor vitale, vom spune cä. orga-
nismul e bolnav. AicI stO superioritatea conceptiunei moderne despre
WO Ltd en conceptiunile de alta data. B6la nu este o manifestatiune
ca total a parte a until principiii morbid care la un moment dat ar fi
pits stOpänire pe organism.
O b6lii infectiósO de pildit nu este efectul necesar al amt cause prime,
a pittrunderet qi vietuiret unuI microb In organism, ca alte cuvinte boala
nu e microbul träind in corp, cum s'a cre4ut alta data.
Daca ar fi asa, ar arma ca until si acelast microb sá producsá in ori-ce
imprejurtift tot una si aceeast bait. In realitate Insil luerurile nu se
potreo ast-fel i, dintre mat multi 6menI infectatt cu anal §i acelasi mi-
crob, until cap6Tii o pneumonie, altul o pericarditri, altul o septicemie cu
abcese.
De alai parte si contrariul se póte tntémpla : tret indivii sufer acti-
unea a tret microbt diferitt, until se infectézO ca un pneumococ, altul
cu un streptococ §i altul cu un stafilococ i totI fret cap6til aceeast WA, o
pneumonie. Prin armare, din faptul cU pneumonia e de obiceiä produsil de
pneumococ, nu urmézä' eU cea d'intéiä e In mod fatal si exclusiv legatit
de presenta colui de al douilea. Nu putem stabili un raport de identitate
intre cele dou6 functitml 0 sit 4icem pneumonie----pneumococ. Pneumonia
din potrivii resultil din modal cum reactionózil organism' asupra mi-
crobulut care ti atiteä ; iar acéstä reactiune a organismulut nu e uni-
forma, e ca totu.1 individualii 0 sub dependinta conditiunilor lu cart se
grisesc elementele, la cart In ultima analidi se adresóza tóte influentele
lama externo, adia celulele si lichidole organismulut.
Mat departe, bóla nu creiazg pentru organism legI nou6 de functio-
nare. Functiunile organice r6mOn aceleast, si In virtutea aceluiast
functionézit i organismul sOnOtos i col bolnav ; si acelést
carmuiesc revolutiunea cardiacil de pildO si In stares de s6nOtate 0 in
starea de b6lii ; numaI cAt resaltatele acestet activitätt sunt altele din
causa conditiunilor schimbate in cart acésta din urm& se indeplinesce.
Din acest mod de a concepe b6la decurg alto consecinte de cea mal

www.dacoromanica.ro
CAUSELE BOALELOR

mare importanta. In adev6r, dacil semnele exterióre prin care o bóla ni


se face cunoscut, adica simptomele b6lel, nu le considerara de cat ca
functiunile modificate ale organismuld, era natural ca mediciI si pro-
supun c aceste functiunT anormale sil fie legate de o anomalie de aran-
giare, de structura sail de compositiune chimicii a elementelor vietuitóre.
a celulelor. §i in adevilr, pa mi5suril co cercetarile ail fost indreptate in
acésta directiune, si pe mesura ce mijlócele technice de studiii s'ati im-
bunatiltit, pe aceea§i mrtsuril s'a dovedit ca cele mid' multe b6le ail un
substrat material, ca alte cuvinte ca functiunea abnorma e conditionata
de o modificare de structura a organulul sari sistemuluI respectiv. Cadrul
bólelor pur functional°, cam ar fi (44 cjisele nevrose bunit-óra, devine
din ce in ce maT ingust, bole cart alta data eraa considerate ea sine
materia sunt asta-4I bine cunoscute ca dependinte de alteratiunl orga-
nice. §i daca mat existä' miele, ale caror lesiunT nu le crinóscem, pricina
e insuficienta mijlócelar de investigatiune sail faptul ca nu ne-am dumerit
inca uncle trebue sA ne adresam pentru a le descoperi.
A§a dar una sari maI multe functiunT modificate resultand din modal
cum organisrnul Rispunde la influent° viltkfatóre diferite i Bind condi-
tionate de lesiudf materiale a anal sail mal multor organe sisteme sail
tesute, constituesc esenta
Studiul functiunilor organismulaf bolnav constitue fisiologia patologica ;
studiul lesiunilor, anatomia patologica care face obiectul capitolelor ce
vor urrna.
Spiritul investigator insa nu se putea multumi nicI cu. atilt ; consta-
tarea lesiunilor a explicat simptomele bóleT, a dat msA nascere uneI alte
chestiunl, anume conditiunile carT presida la nascerea acestor lesiunl. Se
punea ast-fel marea intrebare a causelor b6lelor.
Sunt putinT anI de chid s'a patruns null bine in stadia acestor cause,
studiii cad constitue sciinta ca total recenta a etiologiet Alta data cele
maI malt° b6le se nasceail, evoluaii si se sfiriati sub ochiI mediculuf
Lira ca acesta p6ta da sérna despre causa si esenta lor.
In timpiT din urma, tocmaI etiologia, gratie mal ca séma nuoelor
descoperiri bacteriologice, a Meat un progres imens, si din ce in ce cu-
nóscem maI precis causele, pâná acurn ca total obscure, ale diferi-
telor bóle.
Se deosibesc de obiceiii cause interne si cause externe. Cele externe ar
fi acelea carT ating organismul venind din dará. Printre aceste cause
cea mal frecuenta sunt microbiI, cele-l'alte influents cosmice servind mal
malt sa ajute microbii in actiunea lor sad sil le prepare posibilitatea de
s pun° stiipanire pe organism, schimband acestuI din arma conditiunile
_normal° de viata. Pentru a ne convinge despre acésta, n'avem de cat

www.dacoromanica.ro
4 CURS DE ANATOMIE PATOLoGICA.

lugm unul din agentii fisicT, pe socotéla crania se punea odini6r5 un


numër colosal de b6le : frigul. Astil-di scim c A cele maT multe b6le 4ise-
a fr:gze stint b6le infecti6se, in producerea clrora frigul j6c5 numaT rol
de caus5 ajutilt6re. Importanta agentilor fisicT : cAldura, temperatura, elec-
tricitatea, compositia i misarile aeruluT i apel etc. in producerea b6lelor
va fi studiath in patologia general/ Studiul microbilor ca agent% pato-
genT face subiectul uneT alte ramurt astil-41 indopendente a medicineT,.
anume a bacteriologiet
Causele interne stint acelea cari finta in aldituirea organismuluT
insusT. Ele ail o mare insematate in producerea baelor ; trebue Sil scim
ins/ c5 aprópe niel odat5 ele nu produc bóla de sine, tot-d'auna inter-
vine o caus5 hotAratóre externti, care ins/ este ajutat5 de multe orT fate
mult in actiunea sa de causa intern/
Nu trebue Sil se créd5 c5 pricinele interne de b6le sunt identice in
esenta lor cu pricinele externe, si cil singura deosebire ar consta in times.,
ort unele venind din Marti p5trund in organism pe and cele-l-alte ar
fi existand ca atarT in organ:sm.
S5, clarificAm acésta prin exemple. Un copil n5scut din pärintt
sifiliticT este expus de timpuriti, si ca atat maT mult ca cat inaintézti
in etate, ca sit capote bóle ale sistemuluT vascular orl ale sistemuluT
nervos central, pentru care scim cit sifilsal are o pedispositie particular/
Cu t6to acestea copilul n'a fost, dupe nascere, niel odat5 infectat de si-
filis niel n'a fost supus vre-uneI alto cause special°. Din acósta ins5
nu urmózil cit in organismul copilulul existä, 'nag de la parintI, causa
special5 provocitt6re a lesiunilor amintite. De la parinti: copilul a luat
numaT cat o stare de silibiciune a acestor sisteme care le face sit' se
imbolnKvésa sub influenta imprejurArilor color maT banale.
De asemenea un *into tuberculos va avea copiT de la inceput sArf6-
tosT, earl cu tóte astea vor avea slabe acele organe, care se Osesc
atinse de tuberculos5 la parintI, adic5 pulmonul maT ca s6m5. Pulmo-
nul slab al acestor copiT este expus tuturor b6lelor i chiar tuberculozeI
fArt ca la nascere s5 fi avut bacilul tuberculos in Tel. In legalurA ca
starea de slabiciune a pulmonilor, acestl copil vor avea un torace in-
gust, subtire, lung, fiase, cu un cuvént ceea ce se numesce torace pare-
litic, caro constituo un stigmat al color expuot prin nascere, a deveni
tuberculosT.
La altT copiT ganglioniT i t6te aparatele limfatice arat5, o tendontä
particularil de a se umfla, de a se nfäri in loc de a ri§"mane stationare-
sau chiar de a regresa de la o anumit5 etate, cum se intémplä de obi-
cent AcestI ganglion! ipertrofia, se afIN prin acésta in stare de recep-
tivitate deosebitA pentru bacilul tuberculozet

www.dacoromanica.ro
CADSELE BOALELOR 5

Prin urmare ceea ce constitue causele interne de b6le, consta bite°


-organisarc slab saú viciósa mostenita de la parintl, care expune pe
individ sa capote b6la mal usor de cat un altul pus in aceeasT condi-
tiara. Causele interne se reduc dar la ceea-ce ca un name genezic numim
predispozi tiune.
Pentru ca acésta cestiune a predispoziyiuneT sa fie presentata sub o
forma maT lmuritA sa o studiam chiar in origina el.
Organismul animal, care la un moment determinat e redus la o sin-
gura celula (starea monocelulara), este expresiunea desvoltareT unel seriT
periodice de celule, constituind in acest mod colonil celulare, ce ail o
anumita desvoltaro functiunf speciale. Daca ne vom reprezinta ast-fel
desvoltarea organismuluT, vom Intologe usor cum prin tulburarea aces-
teT ordine de desvoltare, si va produce o abnormitate ce se va manifesta
mal térlin ; tot ast-fel vor fi imprimate organismuluT proprietatI morbid°
latente transmise prin ereditate.
Una din cele mal insemnate descoperirT ale timpurilor modern') e
legea multiplicareT i desvoltareT celulelor. La un timp determinat se
-vede in interiorul nucleuluI celuleT, ca i in oval, un proces.de diferen-
liare regulata i care are de consecinta divisiunea celuleT. Acest preces

Fig. 1. Diferite forme a Caryokinezel. 1. Ghem en filamental rapt i dedablat. 2.


Aster. 3, 4, 5. Forantinnea diasterulul (batoia). 6. Ineepatal divisionsl protoplasm!.

nuclear Ora numele de cariochineza, cuvént grecesc care deriva de la


-1(apon nucleu si KLvyrn; m4carea still de cariomitozi (1.1.csac filament).
Distinge-vom treT varietatT de cariochineza : 1) Cariochineza tipica, 2)
Cariochinezii omeotipica, 3) Cariochineza eterotipica. Credem ca e momentul

www.dacoromanica.ro
6 CURS DE ANATOMIE PAIOLOGICA

de a spune cif exista o grupa de celule la care procesal acesta, de ca-


riochineza, nu exista sah nu e bine exprimat.
lath' in ce consista fanomenul de multiplicare al celulelor :
In stare de linisce a nucleilor sil constata in interiorul lor nisee fi-
lamente, linit in forma de ghem. Primul semn, ce anunta aparitiunea ca-
riomitozeI, e cil membrana nucleulul dispare, iar inauntrul lul se ivesce
un filament ce Sil dispune in forma de ghem, salí apirem. La unele spete
de animal° firele ce compun acest spirem sunt egale in t6to celuiele-
organismului; asa d. ex. la salamandra exista 24 filamente, exceptand
-Lisa celulele testiculare ande exista pe jumikate. Fie-care filament Sil
divide In 2 in sens longitudinal si prin o grupare speciala deli aparenta
uneT stele (aster). Alte filament° fcirte fine, necolorabile prin reactivl, sail
acromatice, duph expresiunea luT Flemming, pornesc in forma de fus
de la polurile nucleuluI. Firele cromatice la rêndul lor stint animate
de o miscare neregulata in aparenta. Ilretachineza i resultatul el final
o separarea acestor fire in 2 grapar, care se departka din ce in ce
until de altul in virtutea uneT atractiunT polare si forméza ast-fel dod
stele (diaster). Mal tetrdiil orI-co conexiune intro cele clod grupurl de
fire ce constituesc acest diaster e rupta si imprejurul fie-carul grup
apare o membrana ; din acest moment exista 2 nucleI in celulit, proto-
plasma sa divide si ea, si atund celula impartita in 2 contine cate o
jumkate de nuclel primitiv.
Nu numaT nuclelul dar si pratoplasma arata in timpul cariokineseT o
structura particulaia ; anume granulatiile protoplasmatic° se dispun sub
forma radiata in jaral centrilor de atraotiune care de asemenea nu sunt
niste simple puncte, ci sant formate dintr'un sistem de grrtunte si de
cercurl. Intre cele dod centre de atractiune, exista o zona de proto-
plasma fririt structura aparenta, zona ecuatoriala, care se elimina maI
Nu* h.
Mitoza omeotipica difera de cea tipich maI ca sémit prin acoja di nu-
mërul filamentelor e maT mic, iar lungimea lor maT scar% De asemenea
in fix= el eterotipica, fibrele stint numal pe jumritate, iar figurile ca-
riochinetice mal neregulate. 0 alta diferenta destul de insemnata e ca
diasterul presinta o a doua divisiune longitudinala a firelor.
Daca comparam ca aceste figurI caracteristice aceea co se observrt in
produsele patologice vedem ca cariochineza patologica difera in multe de-
cea normala. Asa vedern une-orI ca filamentele stint asa de scurte in cht
al devenit corpurI rotunde. Sunt casan l in care nucleiI se multiplica,
dar celulele nu, alte orT in fine nucleul se divide in maI multI nuclet
dar nu in 2 ca in casurile de earl am vorbit.
Resulta din acestea eh in interiorul uneT celule ce se divide, se pro-

www.dacoromanica.ro
CA 1: SELE BOALELOR 7

duce o lucrare complicata i armonica. Dad insa ar apare un accident


6re-care, i ar turbara acésta lege adrnirabila de divisiune, se va constitui
o anomalie t;;i ca consecinta, fiind deranjata forma si directiunea cario-
chinezei, vor resulta pe de o parte monstruositati, pe de alta parte ami-
mala variate.
Un alt factor destul de insemnat, care ne póte explica multe proprietati
morbide latente sati predispositiunea, ne este dat de fenomenal de fe-
cundatie.
Ca sh intelegem msT bine modul prin care se determina aceste pre-
dispositiuni. s'a intram in mecanismul intim al fecundatien al acestui act
de conjugatie. In momentul fecundatiuna nucleul oului inconjurat do

Fig. 2. Procesul fecondatiei la un ascaris. 1, oul la Ineeputul feeondatiel ; cd. eorpurl


de dir etinne ; z. zoosperm (museulin). 2. stadia maI Inaintat : pf. prounneleul femenin ;
pm. pronuncien' msseulin. 3. Corpuil de direetiunea resultând din unirea germenului
masculla en eel femenin. 4. Prima eliminare de patrn corpuri ; 5 si 6 eliminares de lnell
dona eorpuri. 7. Formatiunea de dona ghomurl. 8. Cu raze pdlare (ep). 9 si 10 omito-
pirea color dona figarl eariokinetice tuteo singurit (aster).

rase protoplasmice 'O pierde membrana, iar restul protoplasma se


transforma intr'un corp fusiform, in mijlocul canija se afla 8 nuclei.
Fusul acesta se divide in 2 si una din aceste 2 jumkati iI parasesce
locul, pe citad spermatozoidul intra in interiorul oului; din el tina
nu rëmâne de cat capul caci cele-l'alte pärti dispar. In jurul asestui
cap ce se transforma intr'un formeaza o aureola. Jum6tatea

www.dacoromanica.ro
8 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

fusuluT co si-a parasit local s'apropie de spermatozoid, pe and cea-ralta


jumblate se transforma Intern' corp radiat. Atat corpul spermatic, cat si
col radiat se impart in 2. La verrnil la earl observat aceste feno-
mene, col 2 nuclel masculinI se asélla intr'un punct diametralmente opus
ca ceT femeninl i imprejurul fie-careT perechI se forméza cate o vesi-
unlit MaT In acelasT timp jumblatea fusuluI nuclear primitiv, ajuns la
periferia ouluT, e eliminat. Cele doné vesicale cari ail devenit doT marl
nucleT, se impreuna si in interior apare atuncl un sistem de fire au dis-
positiunea unuI spirem. Putem nota in trécat c acesta e singurul cas
in organism in care din 2 nuclel se face unul singar, in colo pretutin-
denea vorn vedea o divisiune a nucleilor. Din col 2 nucleT se nasce o
singura figura cari o chinetica, la care ovulul si spermatozoidul participa
ca un numk egal de filament° cromatice si acromatice.
Indata dupé acésta in nucleul resultat apare evolutiunea caraochinezel
pe care am studiat'o. E Mort° lamurit din cele expuse, ca s'a petrecut
in actul conjugaOuneT un amestec intim la care ambele elemente, Wit
cel masculin cat si col femenin alt luat o parte egala in formarea orga-
nismuluT, in cat acesta se bucura de o potriva de proprietatile paterne
materne. In procesul complicat de care s'a vorbit, orI-ce turburare in
desvoltarea ouluT si a spermatozoidulnl, orT-ce noregularitatI in actul fe-
condatiunoT, va imprima viitoruluT organism deformitatl congenital° si
va determina in el predispositiunT pentru diferitele We, ce se vor .ma-
nifesta la un timp anumit.
Se scie cii in desvoltarea embrionuluT, la formarea fe-caruT organ, pre-
sida o lege fixa, in ceo .ce privesce nurarul i directiunea figurilur ca-
r loch i nAti ce.
Totd'a-una in local unde are sit se produca o desvol tare vicicisa, mi-
croscopul arata cii forma, numeral i maI cu séma directiunea figurilor
cariochinetice, nu presinfa' tipul cunoscut ; si un lucra asupra citruia
nu &chile sa avem de loe indoiara, este ca aceste turburarI de desvol-
tare vor deveni din ce in ce mal accentuate, proportional ca crescerea
organism uluT si la un moment dat, se póte forma in acel loe o anomalie
patologica.
Aceste neregularitriti in multiplicarea qi evolutiunea celulelor, pot coo-
stitui in organism atatea puncte de resistonta maT mica. Asa d. ex. fo-
liculii intestinall mat desvoltatT, care in conditiunI normal° nu se traduc
priu niel un fenomen patologic, pot constitui in anume imprejurarT,
plea de intrare a diferitilor agentI vat6mittorT. Am arëtat cii diferitele
anomalil anatomic° provenite din o deranjare in planul desvoltareT or-
ganismuld devin cause de b6le; asa, deck' exista douii valvule aortice,
acésta anomalie inocenta in apaienta, este basa pentru desvoltarea unor

www.dacoromanica.ro
CAUSELE BOALELOR 9

anevrisme ale aorteI si a endocarditelor valvulare. Anornalit In disposi-


tiunea arterelor la basa cerebruluT pot fi cause predisponente pentru be-
moraga cerebrale.
Trebue sa distingem de predispositiunT, bálele ereditare, adicK carT la
un moment dat se pot desvolta in una planulul rätticit al organisräoli
mostenit de la pärintI dar pa() s'a' aibä trebuintä' de o causil proximä,
determinantä.

Fig. 3. Dese ndenta unni hemofilie : 0 barb&O, o femei, _ bitrhati hemorilie.

Fig. 4. Descendenta nnui daltonist o fe.nei 0 barbati sInh,toel, 1)1114


atino do daltonism.
la aceste bále vom distinge nIal multe categoriT adicä : 1. bóle carl
s'ari näscut din anomalie in desvoltarea diferitelor tesute si aici distingern
anomaliile entodermulul si ectodermuluT de o parte si acelea ale rnezen-
himulul de altrt parte precum si anornaliI mixta, 2 hile conditionate de
substante chimice viStämlítóre carT trec de la pärintl la copil, 3. b6le con-
ditionate de microbil carT trec de la prtrinti la fél.

www.dacoromanica.ro
10 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

Pentru a pricepe modal cum se desvolta bólele ereditare din, prima


categorie, &chile sa considergra desvoltarea embrionului, care la inceput
e format de un singar tesut, archiblastul, in care apoT intra din *tile
dinprejur, carT apartin oulul, un alt tesut cu vase si gage, parablastul.
De ex. : o b6la ereditara este poliuritt care depinde de o anomalie mat
mult a ectodermnluI i fijad c la desvoltarea acestuia participa in mod
insemnat spermatozoidul, vedem cä i poliuria se mostenesce de multe
orl de la tata, pe cand hemofilia care depinde de o anoruaie a rnezenhi-
multa, se mostenesce de la mama, asemenea Si daltonismul se propaga de
la mama. Trebue. Lisa nutat ca-mama care a acésta bólä, de si provine
din o familie in care exisia b61a, nu presinta bola, dar e propaga copiilor
masculinl. Acesti copii atinsl de b6la nu o propaga mal departe.
In alto casan l anomalia privescc tóte foile embrionare impreuna
atuncl b6la se mostenesco din partea tatalul sail a mumei i atinge atilt
Meta precum i fetele. Pentru categoria II av9m spre exemplu faptul
constatat de mine, ca pail porumbeilor earl. ali avut difterie se nasc de
multe ori paralitia
lar trecerea directä a microbilor de la mama la fgt avem de ex. la
antrax (charbon), bacteridia tree() prin tesutul placentar.
Se pot transmite prin ereditate nu numaI b6le, dar si calitati bine-
filetit6re si sub acestea nu pricepem numaT calitatl de inteligenta sail de
forta, dar mai cu séma resistenta in coal:a baelor. i aicI putem dis-
tinge intro influents mumel si a tatalui. Asa putem constata cate °data
cli copia devin resistenti in contra b6lelor infecti6se, daca mama lor a
trecut de curand prin aceste bóle. Experientele ingenióse ale luT Ehrlich
ali ariitat c prin incorporarea sistematica a substantelor otravitóre ca
ricin i abrin se nasce in corpul nostru o substanta vaecinanta antiricina
spre exempla. Acésta substanta se va transmite la copil, carT vor castiga
prin acésta o resistenta in contra ricinului. Asemenea observam la copii
o resistenta Ore-care in contra anumitelor b6le infectiöse prin care ail
trecut parintil,
Pe langa ac6sta predispositinne inascuta mal trebue sut distingem pre-
dispositiunile castigate dup6 nascere. Ma o cicatrice sail pseUdomembrane
vechl pot sit' dea nascere la diferite complicatiunT morbide.
Reiesa din cele de pana acum cut individul, nu numai do la nascere,
dar chiar din timpul conceptiuneT, din timpul conjugara color duol nuclei,
le incontinuil supus influentelor lumei externe. De aceea in definitiv o
predispositiune constitue o causa interna numai pentru individul respectiv,
iar data ne suim la ascendent'. gasim tot-d'auna o causa externa care a
dat nascere la o directiune vici6sa a desvoltarel ce se va resfringe asupra
descendentilor.

www.dacoromanica.ro
CAUSELE BOALELOR 11

Se me disting cause simple si complexe. Qind un traumatism produce


fractura de pildg, avem o causa simplg. Dar cele mal multe b6le nu
se produc in mod asa simplu. O causa Ore-care aro de efect de a turbara
functiunea sail de a modifica structura until organ Ore-care; acésta stare
nsil nu se marginesce aci, cid acest efect p6te produce la rindul s'éti
alte urmarT, acestea altele, i a§a se incatenéza o serie de cause §i de efecto
cari numal: in ultimele lor consecinte nasc bólele. Asa de pilda, din
pricinl pe earl inch' nu le cuni5scem bine, se produce o degenerare sau
atrofie a corpulul tiroid, ceea ce la rindul sga prováca o stare general:1
fórte grava, insotita de turburari de nutritiune a tesutelor, turburarl
futctionale In diferitele sisteme, etc. Aicl causa primä' a infiuentat corpul
tiroid ; fug nu degenerarea acestuia constitue b6la ci starea care resultä
pentru tot organismul pe urina acesta degenerart
AcelasI lucru putem %lice i despre o degenerare, adesea orl tubercu-
16sa, a capsule' supra-renale, caro produce o stare particulara de nutri-
tiune a pielel cu alteratiunea nutritiuna generale si o stare nerv6sit de
mare gravitate.
Acésta succesiune de cause si efecte o regasim in interpretarea causelor
celor mal multe bile; de aceea credem ca e o conceptiune cu total gre0ta
aceea prin care ne marginim la un cuvint pentru a diagnostica o b6la
i chiar pentru a explica pricina mortiI, cum se faceit mal inainte.
maI cu s6ma in interpretarea causelor mortil gasim ac6sti complexitate
de cause si efecto cari se prov6cg si se sustin reciproc.
In adevgr, e imposibil se cjicem ca un om a sucombat din pricina pneu-
monia, and pe länga acésta mal aves si o nefrita sail a raporta causa
mortil numal la o emoragie cerebrala pe caro o gasim la autopsie, and
In acelasl: timp mal exista si o arterio-sclerosa. Arterio-sclerosa nu a Mont
sil m6ra individul, dar explica accidental final, causa imediata a morta
prin starea bolnavg a vaselor. Acest mod de a pricepe si a cerceta causa
bóla si a morta, a condus la descoperirl de ces mal mare importanta
in domeniul bólelor infecti6se.
Inainte se credea ca fie-care b6la 's1 are microbul sgu, s'a vg(jut insa
cIt in cele mal multe casan l nu este destul numal un singar microb ca
sit produca aceste bOle i ch, do obicel, cm invasiunea unul singar microb
intra i alti", earl' conlucréza, si earl' pot ocupa, ca timpul, rolul princi-
pal, grav si determinant, in producerea b6la 0 a mortiI.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA II

AtrofAa
Intelegem prin atrofie o stare patologica caracterisata prin aceea ea un
complex de celule, un tesut, un organ, un sistem sail chiar corpul intreg
se presinta cu dimensiunT mal miel de cat in stare normala.
Se 'Ate ca acésta micvorime a unel pitrtl. a corpuluT di fie legata de
un proees petrecut inca in timpul desvoltaril embrionalul, fie cit partea
caro era destinata sil dea nascere organulul sail sistemuliff respectiv nu
s'a format de loe, fie ea s'a format dar a crescut numaT in mod incom-
plect, fie ca s'a format vi s'a desvoltat bine la un timp dar S'a distrus mai
apoi in timpul vietel intrauterine fail ca sil se maI regenmeze in mod
complect. OrI caro ar fi mecanismul, resultatul e ca copilul intrit In viata
extrauterina cu o parte a corpului rZiu, sail de loo, desvoltatil vi acéstil stare
se conserva pentra t6ta viata. A.va se explica lipsa complecta sati starea eu
total rudimentara congenitalit a anal testicul sail a maul rinichill, sal lipsa
totala a unel 112 de creer, sail a creeruluT intreg, ori a miiduveI, orT a
uneT extremitátI, desvoltarea slabil a intreguluT sistem osos, etc. Dar acésta
stare de micvorime datorita uneT formatiunI incomplecte, numita hipolasie
precum vi aceea datorita uneT lipse totale de formatiune, numita agenesie
nu intra in cadrul atrofiel in adeviiratul inteles al cuvintuluI. care trebue
sil fie aplicatil numaT acelor procese in care micvorarea pana la disparitie
atinge tesute vi elomente Oa atuncI bine vi pe deplin desvoltate. Stu-
dialuf hipoplasieT .vi agenesieT 'I vom consacra o parte mal largi cand
vom stadia monstruositatile, ri5manand sit no ocuparn in acest capitol de
atrofia pura.
Ca vi hipoplasia vi agenesia, atrofia p6te atingo une-orT un ava grad
In cat se p(Ita fi recunoscuta vi apreciata cu ochiul liber. In multe ca-
Burl insia, avem a face eu atrofiT earl nu pot fi descoperite de cat cu
ajutorul microscopulul ; dar eari pentru acésta nu stint mal putin impor-
tante din punct de vedere morfologic pur cat vi a turburaril de film:
tiune ce trag dttp6 ele.
Caul ultima a orT carel atrofiT sta iatr'aceea ca celulele nu se mai
nutresc in mod suficient, fie a acésta lipsil de nutritiune e datorita lipseI
de material hritnitor, fie cii, de vi material hranitor exista in cantitate in-

www.dacoromanica.ro
ATROFIA 13

destulatdre, dar gratie unta' modificart a himismulut celulet acésta nu


mal 1:Me utilisa ceea ce 'I sta la dispositiune.
Se disting mal multe forme de atrofit : asa exista o atrofie, flsiologica,
analága ca cea asia numit prin inactiune ; apot atrofia generala
prin o micsorare a schimburilor organice si a nutritiunet, anal6ga ca
atrofia senil, o atrofie mecanica prin compresiune, o atrofie de origina
nerv6sa etc.
Atrofia fisiologices este aceea care so presinta ca un fenomen obicinuit,
interesand in mod normal organe,le a caror functiune nu mal corespunde
trebuintelor organismulut. Pe mgsura ce acoste organo nu mal &I de In-
deplinit o functiane atila pe aceeast milsura si nutritiunea lor se face
din ce In ce mat incomplect, Ter tele se vor atrofia, ceca ce arata
exista' un fel de solidaritate intre functiune i nutritiune
Ast-fel se explica atrofia timusulut la copil, a ganglionilor limfaticI
la adult, a genitalelor la barint, a glandelor mamare la femeea caro nu
maT lapteaza. Prin acelasI mecanism se produce atrofia placentel, a cor-
donalul ombilical etc. Tot din lipsa de functionare si nutritie suficienta
consecutiva se explica atrofia zisa prin inactivitate ce se observa pe di-
feritole tesute ale unei extremitatt imobilizate printr'un bandagiti ort
printr'o paralizie, etc.
Can(' din causa une): lile generale febrile sati constitutionalo t6ta
nutrittunea organismulal e turburatit, diferitele tesute si sisteme se afro-
fiaza succesiv pana se produce o atrofie generará. In ac6sta forma atrofia
diferitelor tosute se face intrio anumita ordine, tot-d'auna constanta. Ast-
fel primal sistem atins de atrofie e tesutul grasos. In ce privesce acest
testa trebue zà amintirn ca pe linea atrofie si disparitie mal este expus
la un fel de metaplazie adeca'sI schimba intru cát-va caracterul in arma
conditiunilor modificat de nutritiune. Grasimea disparata va fi in parte
inlocuita prin limfa lichida si de aceea, ce mal rmâne dintr'un tesut
gresos atrofie, aprdpe nu mal are caracterele grasimet ci se presinta ca
un tesut gelatinos. Dup15 grasime sunt atinst in al doilea loe muschil,
epa sagele care se tmputinéza in mod absolut, tubul digestiv al carta
lumen se reduce si a °ami perett se subtiaza intenn grad mara Creerul
mima rezista mal mult, pe cand t6te cele l'alte organe se atrofiaza
se consuma.
Atrofia sena' e datorita une): insuficiente in regenerare a celalelor din
causa indelungatet lor existente; iea ar constitui tipul de atrofie prin slabi-
cianea celulelor, prin neputinta lor intrínseca de a mal afilias materialele
hranitóre. Atrofia senil intereseaza asemenea de predilectiune anumite
organe. Ast-fel pielea devine la batrint mal subtire, glandele pielet
celulele lor mat miel, paral cacle; sunt interesal apoi muschil, cartila-

www.dacoromanica.ro
14 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA.

gele, oasele. La aceste din urtna atrofia senil se traduce prin ceea ce
se numesce osteoporoza, adica, volumul ostauf conserviindu-se,se resórbe
substanta compacta, marindu-se canalele miidulare, iar la urma se produce
o micsorara de volum a maid in totalitate. Atrofia analelor seminal°,
provócii atrofia testiculelor i supresiunea spermatogenezet Istovirea foli-
culilor aduce atrofia ovarelor i cu le i menopauza si sterilitatea. Urméza mai
apof atrofia generala ca micrrarea tutulor calor l'alte organe i sistema
prin urmare a corpuluT tntreg. O deosebire esentiala intro atrofia se-
ni1 i acea prin lipsì de nutritiune sta. inteaceea ca cele doua organe,
anume mima si maT ea Omit' creerul care resieta atitt de malt atrofieT
prin lipsa ne nu.tritiune, se atrofiaza din potriva repede sub influenta seni-
MOT. Mal ca séma subatanta cenusie a creerului se atrofiaza din causa
atrafief i disparitiuneT celulelor cari nu sa regeneréza. Circamvolutiunile
apar normale ca forma 0 ea numar, sunt mns1 eu roult maf subtirf
sc6rta cenusie mid ingusta. Cordal la 1)&1.1111 este tot-d'auna mic, fibrele
sale muscular°, ca §+i acaba ale muschilor voluntarf, stint maT subtirl
in acelasT timp incarcate eu o cantitate mat mare de pigment ceea ce
muschilor in totalitate precum i cordulai o coloratie mal inchisa, in
care predomina ÌuaI mult nuanta bruna, pentru care s'a si caracterisat
ae6sta stare subt numele de atrofie bruna.
In fine o forma' interesenta de atrofie e acea de origina nerN6sa.
Se p6te intelege lesna infiuenta sistemuluT nervos in unole atrofif daca
ne amintim actiunea lui asupra vaselor cari's destinate a duce tesutelor
lichidul hranitor. Se scie asta-0: a exista clod serif de nervf continuti in
parte in simpatic, avand ca functiune, unil de a dilata, altif de a contracta
vasele i earl in mod indirect. lucritncl asupra vaselor, Pea un rol in-
semnat in natritiunea tesutelor. i in tides*, a cele maf multe atrofil
de origina nervósii depind in ultima analiza de starea in care se atia.
vasele subt intluenta lesiuneT nervóse.
Dar afara de acestia maf exista incii altt nervI speciall, earl pe ltinga
actiunea lor asupra vaselor mal influientéza in mod direct asupra facul-
tateT tesuturilor de a se nutri.
Acesti nerd numiti troficT nu sunt coprinsf in simpatic ; mal
multf centrI in creer, anume in scórta cerebral, in lungul acheductula
luT Sylvius, in veciniitatea corpilor quadrigemenT, in madaYa prelungita
In lungul maduvef mal cu seamil a segmentuluT cervical al macluyeT
spinarit Ef parrisese acestl. centrf 0 so distribuia organelor ì esutelor,
urmand mal cu semil traiectul nervilor motor!. Ast fel se póte explica
atrofiile ce se produc In cursul diferitelor lesiunf ale centrilor motorf,
cum este atrofia limbei in paralisia bulhara, atrofia murhilor extremi-
-tatilor in paralisia musculara progresiva de origina spinala, atrofia fetef

www.dacoromanica.ro
ATROFIA 15

si a jumsítatif opuse a corpului in cursal lesianilor unilaterale ale cre-


eruluf etc. Dar dacil in adeviir de regula atrofiile se produc in cursul
afectiunilor nerv6se motoril ; ele pot 1114 in casuri mal rare, sil in-
s3t6scil si lesiunile senzitive.
Lepra este bóla in cursul careia de multe ori lesiunile sensitive se
complicit* cu lesinnile grave de nutritiune. Ast-fel o forma' a acestei bóle
se caracteriska, prin aparitiunea unor peto pigmentate si insensibile, la
nivelul carora pielea capilta in curilnd bite caractsrele awl atrofii grave :
se subtiaza, devine maI lucie, Oral cade, etc.
In Mt° cele-l'alte parti ale corpului, afaril de aceste zone limitate,
nutritiunea Wanda-se fárte regulat, nu ne putem explica aceste atrofil
partial° de cat prin influenta nervilor troficI a caror lesiune impiedicti
nutritiunea regulata a pielel la acest nivel. De alta parte ne existand
nicI un fel de tulburare de motilitate, ci numaI de sensibilitate, suntem
fortatl a admite ell exista nervi troficI car): urm6za traiectul firelor ner-
vóse sensitiNe.
Mal exista atrofii de origina toxica. Ne intrebam insa daca atrofiiele
acestea nu sunt provocate tot prin actiunea asupra nervilor trofici, daca
de ex. iodul care are o actiune atrofianta asupra glandelor, nu lucrézil
esential asupra centrilor de nutritiune.
Un organ sail tesat atrofiat se va presinta, bine inteles, ca dimensiunI
maI mici, va fi mill dar, mal putin plastic, inaI uscat in regula, generala;
numaI anume tesut, cum e cel grasos, din pricina transformaril asupra
ciireia am insistat, Va E ma): móle si mat umed cand e atrofiat. Din causa
atrofiieI inegale a diferitelor partl, organ al ofera o suprafata neregulata,
boselata, off granulósa tficatul, rinichiul). Tian(' séraa de esenta proce-
sului morbid in atrofia pura, ar urma ca elementele tesutelor si se pre-
sinte in stare absolut normala, ca deosebire numai de volumul celulelor
care e mult rag mic. Dar numai cu total exceptional von) avea o ase-
menea imaging pe care am numi-o teoretica, si care de regula se com-
plier% ca un alt fenomen adica ca o proliferare celularl. S'ar pilrea pa-
radoxal ca in atrofie si vorbim de o iumultire de celule, faptul insa
exista. Intre fibrele musculare atrofice ; intro canalicaliI renal' mal subtirl,
cu celule mal midi' ; intre fibrele nervóse mal subtiri ea mielina frag-
mentata ; intre celulele grasóse rail:, inegale, f6rte micl, exista o mal mare
masii conjunctiva, 1;4 in acest din ulna tesut, si mal multe spatii g6le ce
fusesera ocupate de lichid. le adevgrat ca ingroprea aceste tesut con-
junctiv interstitial se face printr'o proliferare abnorma : divisiunea celu-
lelor se face maI malt prin fragmentare de cat prin cariokineza fapt
care, impreuna ca nutritiunea viciósa, asigura acestor celule numai o
viatil °femora si o existenta mizerabila. De aceea aceste celule, de si in

www.dacoromanica.ro
16 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

mat mare numär, sunt maI miel, ail de la ineeput caractere atrofice, ca
wield miel hipercromaticI chiar in repaos fiind, precum se vede la eelulele
pe cale de destructiune. Nu trebuie &I confundam ac6sta imagina cu o
alta care ar parea identica, daca judecam numal superficial.
In adevär atrofia parenhimelor se 'Ate produce si in mod secundar sub
intluenta unel proliferarI primitive a tesutuluI interstitial, in acest cas
Irma tesutul conjunctiv proliferat are caractere de viabilitate, ca celulele
bine formate, divizändu-se prin cariokineza si ca tendinta de a se orga-
nisa. Acelasl litera, ea §i in cele-l'alte tesute se vede si in sistemul nervos
central ande o cantitate maI mare de nevroglie separa' celulele nerv6se
devenite mat miel cu prelungirI fragmentale si cu substanta cromatica
atrofieä sari disparata.
S'ar parea ca exista un fel de concurenta intro tesutele de origina em-
brionara diferita : tesutul conjunctiv de o parte si col epitelial, muscular
nervos etc., de alta. Cand cele din arma dispar, se atrofiaza, atuncI cel
dintaiti devine mai liber pentru a se inmulti si a'i ocupa local si cfind
acesta nu se inmultesce in de ajuns pentru a umplea spatial lasat liber de
elementele atrofiate, ca in atrofia tesutuluI grasos, atuncI lichidul ja locul
elernentelor anatomice. Dar afara de acésta, mal este o alta imprejurare care
intunecti tabloul and atrofil puro. Se intampla, nu de rare ori un alt fapt
paradoxal, anume ca un organ in realitate atrofiat sa aiba dimensiunI mai
marl ca de obiceiä. In aceste casan l partea functionala a organuluI, ce-
lulele parenhimatoase sunt mult imputinate ceea-ce din acest punet de
vedere justifica eticheta de atrofie; dar atrofia care ar tcebui sti resulte
de aid e compensata si intrecuta une-orI ea malt prin presenta tine):
marl cantitätI de diferite snbstante depuse in jurul si in corpul celu-
lelor rämase precum si In local color distruse. Na avem aface de asta
data ca proliferarea tesutuluI interstitial care e de aprepe inevitabilä in
orI-ce atrofie ; ci cu nisce substante amorfe ea compozitiune chimica va-
riabila. Luerul se esplicii lesna daca ne amintim di multe atrofiI provin
din o slabiciune a celulelor de a asimila ; materiile hranitoare ca atarl,
sait dupa ce safer diferite transformatiunI, rämän acolo neelaborate in
corpul si in jurul celulelor.
De si rezultatul final in acoste cazuff e atrofia celulelor si a orga-
nuluT intreg : totusI, prezenta acelor substante staine, variabilitatea lor,
modal formatiuneI lor subt intluenta diferitelor stall morbide de regulä
infecti6se etc., ne face a separa cu total aceste procese i a le stadia
intr'o serie de capitole a parte earI vor constitui studiul degenerarilor.
Semnaltim tusk' prin acéstä legatura ce exita intre degenerarI si atrofie.

www.dacoromanica.ro
DEGENERALEA GRASA n

Degenerarea grastl.
Organismul dispune 0 in stare normal de o reserva de grasime acu-
mulata in diferite tesute sail organe ca in ni0e depozite naturale, printre
call primal rol il joacii tesutul celular subcutanat 0 ficatul; in acest
din (Irma organ 60/0 din masa total g e reprezentatg, chiar in stare
normal, prin grastme. Tea se mai gasesce intro fibrele muNhilor, in cavi-
tatile *tn.' spongi6se a 6selor §i in mai mare cantitate in canalul
central al 6selor lungl unde constitue o parte din méduva ()Kash', in jurul
unor organe, ca rinichiul, §i in mail mare cantitate in kind bulbului ocu-
lar etc. apoT in stare de emulziune, in mare eantitate in lapte, 0 in pro-
portinne ma. mica 0 in stare de emulziune mal fina in toate lichidele §i
produsele de secretiune ale organismului : in singe, in limn', in sudoare, in
sebum etc. Singura mina in stare normal nu contine grasime. Grasimea
organismului provine In parte din ces alimentara; o parte din acésta
din urma se arde in contactul oxgigenului intretinind ast-fel pe de o
parte caldura corpului iar pe de alta transformandu-se in forta dinamica,
iar alta parte se depune pentru a indeplini alte rolan, nu mat putin
utile, cum e acela de a umplea golurile lasate de diferitele organe qt.
tesute, de a impiedeca pierderea de caldura prin realm sa conductibilitate,
de a proteja unele organe contra compresiunilor §i insultelor externe etc.
Daca echilibrul intre consumarea grasimei prin oxigenare §.i intre
introducerea salí farmarea ei e rapt in defavoarea primuld proees, atunci
grasimea se va deplane bite() cantitate mid mare i cu deosebire in cele
doné reservorii principale : in tesutul celular, atat de sub piele cat §i
in acel ce acoperg, 0 separg diferitele organe, 0 apoi in ficat. Va con-
tribui la aceasta o alimentatiune abundenta pe de o parte iar pe de alta
t6te cauzele care impedecg consumarea grasimei precum : neactivitateit
muscularg ; suprimarea unor functiuni importante, premm e ces genital;
ast-fel se explicrt ingra§area scapetilor i a femeilor dup5 menopauza ; lipsa
de activitate intelectualg, imputinarea cantitateI de oxigen adusg tesute-
lor etc.
[Ina indivizi all o predispozitiune ingscuta pentru depunerea exagerata
a grasimel in tesuturi. Se vede la aceqtia o acumulare enormg de grasime
nemotivatii prin nici una din cauzele provocat6re cunoscute, §i care nu
poate fi infinentata prin mijlócele dietetice, constituind starea de obesitate
generala sail polisarcia, care nu este fail influente asupra indeplinirei
regulate a diferitelor functiuni.
Dar grgsimea neintrebuintan sub intluenta cauzelor amintite nu se de-
pune numal in tesutul celular 0 in interstitiile organelor 0 tesutelor, ci se
Babes-Sion. Ours de anatomie patologied. 2

www.dacoromanica.ro
18 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

acurnuléz i In interiorul celulelor. La 6menii graBl, la cal' ce se expun in-


fluenteI alcoolulal fosforului, arsenicului Bi altor substante cari prin
avditatea lor pentru oxigen preservii grilsimea conti a oxidatiunel, se vede
in interiorul celulelor parenhimat6se, In celulele ficatului ca deosebire,
o cantitate de grasime sub formä de picaturi, ca mult mal mare ca In
stare normala.
Trebuie insa sa faecal o deosebire de o importanta capitula. GrAsimea
din celule p6te sA aiba doua origini diferite 1) poate proveni de acolo
cA grasimea adusa de singe nu poato fi arsa din una din cauzele expuse :
cautitatea jeT prea mare sail insuficienta oxigenulul. In acest caz se
petrece in celule acelaBI lucro. ca in interstitil : depunerea grAsimeI,
ceea ce constituie infiltratiunea grasoasA. 2) Se poate ca grasimea
rezulte ffintr'o transformare a protaplazmel celalei insaBl. In acest caz
avem degenerarea
In adeviir, fiziologia a stabilit cA grasimea organizmuld nu provine
toata nixing din cea alimentara, ci Bi din descompunerea hidro-carbona-
telor Bi a alburninoidelor.
Din descompunerea albuminoidelor rezultil dale ompusí secundan, until
azotat i mind neazotat ; col dintaiti se oxideaza succesiv pentru a se
elimina subt forma de uree, iar col neazotat dit materialul pentru for-
marea grasimei. Tot asemenea din hidrocarburo se desface grasime, pro-
ducandu-se' in acelaBI timp apa Bi acid carbonic Aceste transfor-
marl ale albuminoidelor i hidrocarburelor se fac sub influenta pro-
toplazmei celulare printr'un proces analog ca un fel de fermentatiune.
In urnia intervine procesal de oxidatitine intercelulara cure arde grilsimea.
le lesne de inteles ca toti agentil earl' opresc ajungerea oxigenului in
tesuturi, sail aceI earl' 1.1 utilizeaza pentru a satisface afinitatile lor
chimice precum ie alcoolul, fosforul, arsenicul etc. vor face ca procesal
de elaborare al substantelor alimentare din singe BA nu intreaca stadiul
de formare al grasimeI, care neputand fi arsa, se depune. Aceasta pre-
facere nu se marginWe mutual' la albuminoidele alimentatiuneI, dar
poate interesa chiar substanta albuminoidil vie, protaplazma colulara. Nti e
nevoie sA mai insistilm asupra gravitatil cut malt mal mari a acestul din
urma fenomen. ABa se poate intampla in t6te cazurile in cari exista o
stare de slabicinne a vitalitatii celulelor. La bitrinete buna oara, cand
celulele devin mal patine Bi ma slabe, se produce, nu numai o atrofie,
dar Bi o degenerare grasa, i sunt anunie parti ande se produc degenerari
caracteristice senilitAii. ABa cartilagele biltrinilor, pe lìngit atrofia lor, se
disting i prin niBte pete mai opace, mil mate, mat galbene in masa
alba' sidefie a cartilagiului datorite depunerel grasimei in interiorui
capsulelor i celulelor castilaginoase ; asemenea imprejurul cornea ce

www.dacoromanica.ro
DEGENER &REA GRASA 19

formeaza un cero galben, cercul senil, produs prin depunerea §i acumu-


laroa griisimet in tesutul sclera.
Mal importanta e pentru na degenerarea dependenta de o slabicitine
celulelor sail de o oxidatiune insuficienta sub influenta unet cause mor-
bid°. Vom considera in pridml loo degenerarea grasa ce se product in
-cursul anemia. Un organism anemic dispune da o cantitate mat mica
de oxigon, din causa c acésta bóla o legal cu o destructiune a globu-
lelor, cart precum §tim ail functiunea de a lega molecula de oxigen din
serul inspirat i a o duce celulelor. Din acéstit causa niel grasimea ali-
mentara resorbita de intestine niel aceea ce resultä' din descompunerea
protoplasmet celulare nit va fi arsa si se va depune in celule.
Ma se explicä' faptul cii de multe ori persónele anemice sunt graso;
In mare parte pentru acelaa motiv, femeile, cart relativ ail mal putin
sang° de cat barbatil °i la cart §i activitatea respiratóre, din causa mo-
lor de viatä, e mal slabii, sunt mat grase in regula generala de
-cat barbatif.
Alti agent): toxici precum alcoolul, fosforul, arsenicul produc cam pe
aceeaa cale dogenerarea grasa din causa aviditatit lor mart pentru oxigen,
-care este ast-fel rapit de la destinatiunea sa de a distruge grasimea. De
mare importanta este degenerarea care so produce in cursul bólelor in-
fecti6se.
Asa in cursul difteria se prduce o degenerare grasa Mee grava, mal
mat ell séma a muschiulut cardiac, tot asemenea degenerarea intensa a
ficatuld 0 ma apot a rinichilor in cursul icterulut gray, degenerarea
tuturor organolor dar mal cu sémii a rinichilor i ficatulut in febra
puerperala 0 in genere in tilt° boalele infecti6se acute febrile 0 cu fliers
repede.
Totua infectiunea nu trebue si fio tocmat fulgerat6re ; cact atunci de-
punerea grasimel n'are timpul ail se faca; aa in fobra puerperala care
se terminä' roped° cu mórte, ca tóti gravitatea infectiuna, degenerarea e mal
putin intensa deat in cazurile acute dar call totu§I ail 6re-care durata.
Pe de alta parte se /Ate produce degenerare grasa 0 in cursul bólelor
infecti6se sail constitutional° cronice insotite de o alteratiune generala a
autritiunet care influentéza vitalitatea tesutelor, cum e tuberculosa
unele forme de diabet. Degenerarea grassa ce urméza infectiunilor se
-explica in parte cel putin ca i acea consecutiva intoxicatiunilor. §i in
infectiunt avem substante toxic° secretele de microbt cart se adreséza
celulelor micsorandu-le vitalitatea ; iar in al douilea loc, ele, impreuna
febra inalta, micwrezil oxidatiunea interstitiala, influentand centrit
nervoa respiratorI pe de oparte, iar pe de alta produdnd o destructiune
mat grabnica a globulelor ro01.

www.dacoromanica.ro
20 CURS DE ANA.TOMIE PATOLOGICA.

Sub infiuenta depunereI grasima in corpul celulel functiunea anor-


mala se maY agrav6za spre a se sfar0 cu destructiunea el totala. Nucleul e-
partea din celula care dispare, se disolva maI intaiti ; °data nucleul dis-
parut celula nu maI p6te sa se curete de grasimea depusa 0 e destinata
piara. De §i, precum am vgclut din cele spuse, degenerarea grasósa
implica, col putin in unele cazurI 0 o activitate celular, pe langa oxida-
tiuneA insuficionta, totu0 acumularea grasimeI so poate continua 0 dup6
m6rtea celulel, atuncl and acésta nu mal p6te exercita nicI .un fel de
actiune, adeca dup6 ce s'a distrus nucleul; numaY ast-fel se explica' marirea
continua a corpuluY celular, chiar dnpa disparitia nucleului, prin adaugare
de grasime.
Se mal qtie apoI, cä atuncI cand un cadavru este expus mai malt timp
umezeleI sal tinut chiar subt apa, sufere o descompunere particularil, prin
care tesutele slat transformate pe rind in grasime, constituind ceea-ce
nume0e adipocire sari grasime de enlavru. Na ne putem explica aceastil
prefacere a materiel albuminoide moarte in grasime de cit prin actiunea
particulara desfOurata de micro-organisme in conditiunile particulare
in care se gase0e cadavrul. Daca acésta transformare in grasime se póte-
face §i färä rolul activ al celulel, atuncI ne ma): patent explica degene-
rarea grasa in cursul infectiunilor §i prin actiunea chimica directa a
microbilor in0§Y.
Se §tie ca conditiunile de viatil ale microbilor sunt foarte variate, uniI
cer exigen, altiI nu, altil prospereaza in anume medii hranitoare, altiI in
altele. Daca un microb se nutre0e de predilectiune cu snbstante azotate,
el va grrtbi descompunerea protoplazmel celulare pentru ail apropia partea
azotara, lasand parten ne azotatrt pentru a contribui la formarea §i depu-
nerea grasimet
Tot atat de importanta ca cunoa§terea pricinelor carl pot produce dege-
nerarea grash e 0 studiul pur anatomic al acesteY leziunt
Caracterele microscopice ale acesteY degenerarI,variaza in oare-carY limite,
dupa felul organulul in care se produce §i in parte §i dupla imprejurarile
in earl se face, precum 0 de intensitatea degenerrtrit
A§a un ficat gras e de regula mai mare, suprafata de sectiune are o colo-
ratiune variabila dupa cantitatea de grasime continuta : cand aceasta e
in cantitate mica, partile degenerate se prezintil maY malt ea peto brune
galbene ocupand ma): malt periferia lobululul pe cand centrul, represintat
prin vena suprahepatica §i Filth) centrale ale lobululuY, art o coloratie
roOe bruna; adesea se intampla eU piirtile periferice grase sunt i ceva
mal ridicate la suprafatI, aa ca suprafata ficatulal e mal putin neteda,
Cand grasimea e in mare cantitate, cand ocuprt, precum se poate intêmpla,
tot organul, atuncI ficatul e fórte mare, mat tare 0 mai rigid cand e la

www.dacoromanica.ro
DEGENERAR EA GRASA 21

receale, mal moale i mai plastic la o temperaturá mal ridicata. Suprafata


de sectiune din causa abundenteI gresime si a anemieI concomitente are
-o coleare galbene deschisa ca ficatul de game', e mal opaca, mal unsuroasa.
Redend suprafata organaluI ca cutitul obtinem pe lame lichid amestecat
ea senge, In care se disting foarte bine ca ochiul liber Inotand picaturI
de grasime. Acest mod de cercetare al gresimel ne art indicatiunl pretioase,
cand degenerarea e barb puin inaintate.
In rinichl: degenerescenta ocupa maI ca seame substanta corticala
anurne mai. mutt, cum vom vedea la studiul istologic, tubil contortr.
De aceea. ea ochiul liber se disting bino In substanta corticala done
sera de rase alternand miele ca altele, aneto maI rosil brune cores-
punzénd artereI interlobulare i altele corespundend labirintuluI propriri
zis ca o coloratie bruna-griza-galbene, sail griza galbena, sail mal curat
galbene, dupe, gradul de anomie, dupe intensitatea degenereriI grase si
-dupe existenta si gradul altor degenererI concornitente ca cea grasri. Ca
pentru ficat, degonerarea grazil produce si In rinichi o hipertrofie Taria-
bile' a organulut
Un mare interes presintil degenerarea grasa a mime!. Cand e putin
intensa si atinge toga musculatura in mod difus, nu poate fi apreciate cu
ochiul liber. Daca atinge un oare-care grad, si mai ca seame daca e foarte
intense, musculatura devine maI palide, la nuanta brunii se adauge maI
mult una galbena de cat rosie ca in cordal normal ; iar nuanta galbene
poate ajunge atat de intensa in cat si predomine : avern atuncI o muscu-
latura galbene ca frunza vestede, fribil, flasce, moale, lipsite de elasticitate.
De multe oil lose degenerarea grase a corduluI nu e difusa, ci ocupa
partl limitate. In acest cas, pe fundul ros-brun al muschiului se desfac pete
sae retele galbene degenerate earl ocupa mal mult *tile interne ale
musculaturel. Adesea acest fel de degenerare se limiteaza pe muschiI
papilar! si pe coloanole carnoase atuncI se vede un sistem de dung
formand une-orT un fel de retea sail nisce pete mat neregulate car! dal
endocarduluI un aspect tigrat.
Sub microscop gresimea se prezinta ca niste picaturI transparente, In
-stare proaspete, ea un contur dublu intunocat, ocupand protoplazma celu-
lara sae spatial dintre elementele anatomice. Cand picaturile slut foarte
miel, se fed ca niste granulatiunl fine in protoplazma celulare, earl ad
calitatea de a nu disperea sub influenta aciduluI acetic si alcalilor, ceea-ce
le distruge de picaturile albumin6se. Cand tesutul a fost fixat In alcoor
celulele de gresime apar tA niste vacuole, iar parenchimele degenerate
-se ved ciuruite de gear! cart 'frisking local ocupat de picaturile de
grasime. Se poate face maI bine studiul istologic al degenerariI graso pe
tesute fixate in lichidul Miller, care pastreaze destul de bine grasimea.

www.dacoromanica.ro
22 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

Metoda cea mal pretioasa este fixarea in reactivt ce contin acid osmic.
Unul din ca mal recomandabill e lichidul triacid al 'al Hemming, care-
ne permite sil, descoperim in tesute cea mat midi picatura de grasime,
gratie coloratianot negre caracteristice ce if da.
Un punct important in studitil acestet degenerart e de a putea recu-
noaste and avem a face cu o degenerare si and cu o infiltratiune.gra-
soasa. In adevar, am v6zut a cele dowli procese se deosibesc intro ele-
prin mecanismul dupa care se produce grasimea si nu mat putin male e
deosebirea i in ce priveste gravitatea lor, de oare-ca degenerarea prom-
pune i o alteratiune grava a vitalitatit celulelor pe langa viciul de
oxigenare si ruperea echilibrulut nutritiv cart prezida la infiltratiunea.
grasoasa.
Asa s'a zis ea infiltratiunea se deosebeste do degenerare prin aceea
in cea dintaia picaturile de grasime sunt mal marl si conflueaza ropede,
asa ca de regula celulele infiltrate cu grasime s'ar prezinta ocupate de-
o singura picatura mare de grasime si la una din margint se mat vede
o zona de protoplazma, in care e ingramadit nucleul comprimat; pe and
in degenerare picaturile flint multe si foarte mid . dispuse in jaral unet
mict mase de protoplasma, mat malt centralä', in care e cuprins nucleal..

Fig. 5. Degenorare grasit a eanaliculelor seminale e caul, interstitial()


proliferate 9 gate de gritsime In eelnlele intraoanalienlare.

S'a mat zis ca nucleul se piistreaza in infiltratiune, pe chid din contra


se distruge in degenerare. In ficat, care a servit mal cu. semi pentru.
studiul comparativ al color cloak' procese, s'a crezut ci infiltratiunea,
spre deosebire de degenerare, ar fi ocapind mal malt periferia lobulilor
in vecinatatea spatiilor porte. Fie-care din aceste semne distinctive are
oare-care valoare, cu conditiunea numat ca s.'t nu fie luat in mod ab-

www.dacoromanica.ro
DEGENERAREA GRASA. 23

solut, cä'ci adesea orï i, din nenorocire, poate in cele maT multe cazan,
nu ne vor servi mult in stabilirea unlit diagnostic diferential.
E adevi5rat ca de regula in infiltratiune exista o picatura mare si in
degenerare maT multe picatuff mid de gräsime in celula, nu vom nega
ci destructiunea nucleulaï e mal malt legata ca degenerarea de cit ca
infiltratiunea ; dar se intimpla de multe orT i contrariul : si in dege-
nerare picaturile pot conflua pentru a forma una mare ; i infiltra-
tiunea, daca duraaza maT malt, aduce ca sine destructiunea nucleuluï.
Dar ceea ce ne ¡march' si mai malt, e ca cele dotal procese se potree cele
maï multe oil concomitent : alaturea ca orl-ce degenerare se produce si
o infiltrare grasoasrt; si de alta parte orl-ce infiltratiune grasoasa maT
veche va provoca o stare de slabiciune, chiar a celulelor inconjuratoare
neatinse, care duce la degenerare. Insuficienta tuturor mijloacelor isto-
logice asupra acestuT punct se vede si de acolo c". s'a recurs la un mijloc
himic, aflame de a se face dozarea substantelor albuminoide continute in
organul respectiv : chid aceasta cantitate e normala, am avea a face ea
o infiltratiune; clack' e subnormal:a, ar fi o proba ca o parte din proto-
plazma celulelor a fost prenicuta in grasime 5i am avea prin armare
a face ca o degenerare. Dar era chiar mat dinainte de prevazut difi-
cultatile multiple carï se opun la aplicarea acestui procedel, care in
adevér aid' nu are aplicatiune practicä'.
De aceea de multe err vom fi silitt sIi renuntam la aceasta diferentiare,
marginindu-ne numaT a apretui gradul i gravitatea procesuluï. Pentru asta
trebue sii avem in vedere localizarea procesuluï. Asa de Oda, o infil-
tratiune grasoasä a celulelor ficatulaf, daca nu trece peste oare-care limite,
nu are niel o importanta, de oare.ce si in stare normala ele contin
sime; acelas lucra voila zice despre degenerescenta grasa a epiteliulul
and' mamele in lactatiune, de oare-ce produsul de secretiune normal al
acesteT glande e legat de o degenerare grasa ca destructiune noincetata
a celulelor glandulare. Dar daca vom gasi grasime, chiar in cantitate
mica, in epiteliile tubilor renalf, earl' in stare normant nu contin de loo
grasime, atuncl procesul capita o gravitate mare. De asemenea daca alit-
tares ca transformarea grasa vedem o tendinta a celulelor, dar maT ea
sémrt a nucleilor, de a se fragmenta, a se disolva si a dispare, va fi un
semn c pricina care intretine degenerarea se adreseaza direct elementelor
anatomice, compromitindu-le in mod gray vitalitatea. Cael orT oak' grit.-
sime ar contine celala, total se poate curati, restabilindu-se prin aceasta
chid conditiunile defavorabile dispar daca nucleul eT maT exista', dacat
maï are inch' vitalitate, pe dud nucleul ()data distrus, celula e perdutrt
chiar clack' grrtsimea se rezoarbe maT tlrziui, rezultatul va fi o
atrofie a organuluï, cum se intimpla in atrofia gal bent" acuta a ficatuluT.

www.dacoromanica.ro
24 OCRS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

Din cele spuse reese in parte a celulele parenhimatoase, functionale,


ale organelor glandulare sint sediul de predilectiune al grasimeI in de-
generarea grasit : celulele hepatice in ficat, celulele acinilor, glandularI
In pancreas etc., celulele tubilor i in primul loe al tubilor contortI in
rinichI; dar nu slut scurite flies)." endoteliile vaselor, nicI celulele inter-
stitiale. Ast-fel in rinichI, in cazurile maI cronice, se gaseste grasime in
endoteliile anzelor glomerulare i Iii celulele tesutulul conjunctiv dintre
tubI. In muschI, i mai ca sera, in musculatura cordulut, care ne inte-
reska maf mull. grasin)ea se acumuléza ma' in LAW sub forma de picaturI
asezate in sirurl regulate intro fibrilele musculare, ma): apol apar picilturl
de grasime 4i in grosimea acostor din (Irma. Cu cit grasimea se inrnul-
teste, cu atit striatiunea transversala devine maI putin aparenta si in
cele din Irma fibra musculara se reduce la sirurI paralele de picaturl
de grasime, cart reamintesc. dispozitiunea §i local ocupat de fibrile.
In sistemul nervos central, ?i. mai ca Omit' in ceea ce sa caracterizeaza
sub numele de focare de ramolitiune in creer, datorite until viciti cronic
de circulatiune degenerescenta grasa ¡ma col maI mare rol : celulele apar
pline ca picaturI de grasime, mielina fibrelor se rezoarbe de asemenea
In picaturl grasoase. In afaril de degenerarea celulelor nervoase si a
fibrelor, precut» roi de grasimea ce exista libera sub formà de picaturf
intro elementele anatom ce, se maI fad in aceste focare i niste celule
rotundo ca niste leucocito une-ori, de cele mi. multe orI mal marl, avind
un aspect aproape muriform, gratie faptuluI ca tot corpul lar e ooupat
de niste granulatiunl foarte refrigonte, intro earl' nu famine de &it un
foarte mic punct ocupat do Emden. Aceste granulatiunI nu slot de cit
picaturl foarte fine de grasime, ce infiltreaza i mascheazil aproape toata
protoplazma celuleI. Aceste celule ail fost observate in focarele de ra-
molitie cerebrala peutru prima mil de Virchow, caro a descris starea
lor sub nurnele de degenerare granulo-grasoasa.
Aceste formatiunI nu Bid specifice pentru degenerarea sistemuluI
nervos in orI-ce puroiti cele maI multe leucocito se prezinta sub forma
granulo-grilsoasil; eolith) in degenerare granulo.grasoasa se gases° in
interiorul multor chiste, in cercul Valben ce incunjuril off-ce infarct
anemic si aproape in orI-ce degenerare grasa. Natura acestor celule e
variabila, une-orI reprezinta leucocite degenerate sail car): ail inglobat
picaturl de grilsime, din spatiile interstitiale, alte ori pot fi celiac) fixe
conjunctive sau endoteliale tunflate. Vora mai reveni in patologia spe-
ciala asupra degenerarii graso care e una din cele mill importante
mai frequente, de oare-ce constitue una din fazele prin care tree tolte
elementele organizmula inainte de a ajunge la complectil destruetiune,
dud supuse uneI mortI lente

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA

Degenereirile albuminése.
In celulele organismuluf intrì ca parte constitutivrt substante albumi-
noase, ce ail origina in albuminele alimentatiunet Acestea, dup6 ce
att suferit actiunea sucurilor digestive, ajung impreunä ca sängele i limfa
In profunzimea tesutelor spre a servi la repararea pierderilor ce incércrt
elementele anatomic° prin faptul functionAra ion. Aid insit acésta alba-
mina circulantit, de si subt o formä solubilO gratie digestiunef gastrice
intestinale, nu va putea indeplini, in starea in care se aflO, rolul pentru
care este destinatit, aded hritnirea organismul IA elementar, a celnlet Cad
dad piirtile cele mid' importante, din punct de vedere vital si functional,
ale celulet sunt de natud albuminoasä, aceasta nu inseinneazit cg ar fi
formato din albumina asa cum ajunge in tesute. Aceasta nu se asimilead
de-a-dreptul, ca atare, ci sufed maT intOiri o none.; elaborare, o noui5 tran-
sformare din partea celuleT ; i numaT in arma acesteT digestiunf intime,
celulare, albumina va putea fi incorporatii, asimilatä de cutre celule, va
putea co. alte cuvinte sO se prefacl din albuminh nutritivit in proto-
plasma. Remltrt dar de la sine cri asimilarea intimit a alburning pre-
supune o functionare regulatif a celulet Ori-ce turburare in functiunea
celula va trage dupii sine o elaborare vicioasrt, imperfectil a albuminel ;
aceasta se va depute in corpul celuloi sub o formrt maT putin
decT maI putin asimilabilei, nu va putea fi incorporatil ca substantO celu-
ci va reinittnea ca un adev'érat corp strefin in sinul protoplasmeT,
sari in jurul Eff.
Se intelege crt tot feint de agent): fizicT i chimid capabill de a mo-
difica celula in structura orl compositiunea el, pot conduce la un ase-
menea sfèrsit. Dar, de bung seand cä nu existä' caud maT gravii i mal
frecventO pentru aceasta, de cfit infectiunile microbiene. Fie-care microb
patogen influ.entead celulele inteun mod deosebit, atilt in ce privesce
structure, Nit si compositia ion. La aceasta actiune, de cele mal multe ori
viitilmatoare a microbilor i produselor Ion otravitoare, celulele féspund
Printeun fel de reactiune, printeo schimbare de functiune in sensul d
uzead albuminoidele hrOnitoare, nu numaT pentru propria lor intretinere
ci in parte si pentru a fabrica substante capabile de a tndulci intluenta

www.dacoromanica.ro
26 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA.

nociva a microbilor si toxinelor lor, ca alte cuvinte pentru a apära or-


ganizmul contra infectiunel, preparand substante microbicide 0 antitoxic°.
Dar daca aceasta lupta, care consuma celulele ca si orp,anizmul intreg,
dureaza proa mult, materiile albuminoide rää elaborate se vor depune
ca niste precipitate, ca niste produse de secretiune particulara in corpul
si in jurul celulelor, contribuind inch' si maI mult ca sä le compromita
functiunea. lar acest viciti in functionarea celulelor, impreuna cu depu-
nerea precipitatulnI albuminos in testiturl, constitue ceea-ce numim de-
enerarile albuminoase. Ast-fel explicate, aceste degenerarl ne apar ca o
reactiune de intoxicatiune a celulelor tnvinse in sfortarea lor de a apära
organizmul contra agentilor vatämatorI si in special contra infectiunilor.
De aceia va trebui sii le consideram dinteu.n punct de Tedere ca mult
maI larg, de cat so face de obiceiti prin cartile didactice de anatomie pa-
tologica. Am Zi8 degenerari albuminoase, pentru di insusirile chimico ale
albumineI ce se depune nu sunt tot-d'a-una identice. Nu cunoastem exact
aceastä compozitiune ; putem apune numaI ca prezinta puncte de asemä-
nare intro ele, pastrand totusT caractere distinctive ; ca se apropie mat
mult sail maI putin de albumina normala, fried a se confunda cLi ea; ea re-
presinta In parte niste izomere, rezultate din transpunerea radicalilor
in molecule atat de complicata a albumiuel, orI o combinatiune a al-
bumina ca un carbuhidrat; cil alta data se depun sub forma unel fibrin°,
oil globulin°, orI albumoze, avänd de obiceiä o sulubilitate inferioara
albumineI fiziologice.
Avänd in vedere aceasta compositiune chimica variabilä, care trage
dupä sine si unele caractere fizice st microscopice distinctive, patologistiI
ail facut diverse clasificarI ale degenerescentelor alburainoase, admit-6nd
degenerarea mucoasä, coloida, hialina, granuloasa, edematoasä etc. Dar
toate acestee clasificatianI nu ati nicI o baza rationala, pentru ca nu
avem caractere sigure prin car): s'a putem distingo in toate cazurile, un
coloid de un hialin de exempla; pentru ca substanta mucoasa si hialina
nu sunt tot-d'a-una una si aceoasl, de oare-ce sunt multe folurI de mucus
precum sunt multe felurI de hialin, si pentru ea trecerea de la una la
alta dintre aceste varietati e foarte gradata. De aceea credem a aceastri
clasificare, facuta minuet' pe baza unuI sail altuI caracter relativ si in-
constant, n'are o valoare reala, ci numal aceea a unei scheme destinate
a ajuta memoria ; iar noI, &tea vom vorbi de ea, vom face-o ma mult
pentru a aräta ca nu e buna.
Tumefactia tulbure sat intumescenta tulbnre a lul Virehow reprezinta
primal grad de degenerare albuminoasä ; ea este caracteristizata prin o
stare de tumefacfiune a celulelor din causa, ca protoplasma celulara contine
o cantitate de graunte albuminoase.

www.dacoromanica.ro
DEGENERARILE ALBUMINOASE 27

Credem c aceastrt stare este o degenerescentä iar nu o necroa, pentru


ca celulele atinse de tumefactiune tulbttre se pot restabili cu total, daca
degenerescenta nu e proa inaintatì i mal cu seamä daca nueleul e
IncA viti.
Intumescenta tulbure e forma de degenerara cea mal frecv insta a or-
gander parenbimatoase, glandular° i anume a elementuluf funclional al
acestor organe, al celulelor lor epiteliale. Pentru aceasta '1 se mal da in
practica numele de degenerare parenhimatoasä. Se intilnWe de cele mal
dese orl in rinichI, destul de des in ficat si in alte glande, precum §i
In musculatura inimei. Ea poste atinge organul In totalitate salí poate
fi mal mult sati mal putin limitatA. CAnd e putin Intinsii, se recanoa0e
sub microscop ca oare-care greatato niel de fel cu ochiul liben
Organul atins de intume#entii talbure e putin mal mare, mal fiase si,
daca nu exista In acelaql timp si o iperemie proa mare, e maI moale. Mo-
liciunea so poate judoca i prin pipait, dar mal avem pentru a o constata
un alt criteriti pretios : marginele suprafeta de sectiune se pleo§tesc
se resfring peste capsulele fibroase invalitoare (in ficat, rinichin
Tot pe suprafata de sectiune se apreciazit mal bine schimbarea de coloare :
In coloratiunea obisnuitä se amesteca o Imanta cenusie mal mult sati
mal putin evidentä, desemnul organuluI e ters, iar, in afarä de aceasta
uniformizare suprafata de sectiune mal apare mai mata, mal tulbure ca
§i cum s'ar fi turnat peste ea tipa fiara

e'
e;»..)
-
r
;;;,
r .14144, 8
ro -7, /e-
sItobln

Fig. 6. Tumefectinno tult;ure en mortificares eelulelor renichinini t in vecinittatea


unor emboliI mierobiene cb i, tub apr6pe normal.

Subt microscop se vede ca celulele sunt mal umflate ; granulatiunile proto-


plazmeI sunt mal marT, mal grosolane, mal Inmultite, mal manifeste

www.dacoromanica.ro
28 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

fiind mal opace. Aceste granulatiunt contribue ca celule si apara mal


putin limpezt, ea si cum ar fi acoperito ca un val ; si nucleul se vede
numat cu oare-care greutate dincolo de granulatiunile cart '1 acopiir. Se
intémpla chiar ca nucleul sit nu se yea de loe, si sa nu devie evident de cit
subt influenta acidulut acetic, care disolva granulatiunile albuminoase, spre
deosebire de cele grasoase. Daca' prin aceastg manopera nueleul nu devine
vizibil, restabilirea celulet nu mal le posibila; &tuna' ruing avern ade-
v.érata nocroza celular.
Mild pricina ce a produs degenerescenta inceteaza mat inainte de a
se fi produs alteratiunt mat profunde, mal inainte de a fi dispgrut nu-
cleul, protoplazma celulet ponte redeveni striping, poate reactiona in sensul
de a arunea in ail° excrementitiale precipitatele albuminease sail chiar
de a le utiliza in parte, pentru propqa iel hrang. Fe produce, cu un cu-
vtnt cetea be am putea numi rezerbtiunea produsulut de degenerare ;
lar celula se restabileste ad integrant.
Dar daca aceastri stare dureaza mal mult, prin compresiunea ce celulele
umtlate exereitg una asupra alteia pe de o parte, din pricina vitalitgtit
lor compromise pe de alai parto, se desfac unele de altele, 'si pierd forma,
din cubice sail poligonale off cilindrice devin rotunde, se desfac si de
membrana hazard, cad in interiorul lumenulut glandular ca niste mase
protoplazmatice informe, granuloase si se eliming ca atart amestecate in
produsul de secretiune. Prin urmare, intumescenta tulbure usureaza des-
euamatiunea, curiltirea oare cum a organulut de pgrtile degenerate, pre-
gritindu-1 prin aceasta pentru reparatiune, care, dacil leste sg, se faca, nu
se poate realiza de at prin o regenerare a celulelor pierdute.
Intumescenta tulbure poate avea insä si un alt mers. Molecule de
albuming din granulatiunile descrise se poate descompune in substante
hidrocarbonate si extrative azotoase pe de e parte, cart se elimina, si in
grgsime pe de alta parte, care insii se depune in protoplazma celulel in
local granulatiunilor albuminoase : intumescenta tulbure se preface in
degenerare grasa. Aceastri transformare le foarte frecuenta. Degenerarea
grasg a parenhimeler le poate in majoritatea cazurilor precedata de tu-
mefactiunea tulbure a coluleler.
Relativ la origina acestut fel de degenerare albuminoasil putem spune
eeea ce am spus in parte si vom arata mal pe larg, studiind celealate
degenerart. lea poate fi datoritg si intoxicatiunilor prin acide, prin alcaline
si metale ; dar in primal loe, si mal frecvent recunoaste drept pricing
infectiunile microbine ; constitue leziunea initiala si constantg a paren-
himelor glandulare in difterie, variolg, febrg tifoida, en un cuvint in
toste boalele febrile si infectioase.
Degener area muc($85 Mucusul contine o substanta albuminoidg : mucina

www.dacoromanica.ro
DEGENERARILE ALBUMINOASE 29

din grupul proteidelor, moale, semi-solida, amorfa, transparentg ea sticla,


coagulindu-se prin acid acetic sub forma de fire orI de flocoane ce nu
se redisolvg intr'un oxees de acid; precipitabilä fret a se mal redisolva
prin acizit minerall; formand ea alcoolul un precipitat, care disolvan-
duse in Iva fierbinte se transforma inteun lichid lipicios ce se trap in
fire ca mucil. Din aceste caractere se poate vedes cum are sa se prezinte
aceastg substantä sub microscop, de oare-ce tasutele sunt mal tot-d'auna
supuse actiunel reagentilor ce contin acide satt alcool, inainte de a putea
fi studiate microscopiceste. Se coloreazg bine ca substantele bazice de
anilina i ea hematoxilina. Cu tionin i toluiding albastrg da o reac-
tiune pan la oare-care punct caracteristicg : se coloreaza in albastru san
violet roscat i restul tesutuluI in albastru deschis.
Mucusul e un produs foarte r'éspandit in regnul vegetal ca si In col
animal. Foarte abundent In tasutele embrionuluI, nu se mat gaseste la
omul adult si sangtos de cat in foarte mica proportiune : in corpul vitros,
la suprafata membranelor sinoviale, a mucoaselor unde este fabricat de
celulele speciale dise calicifurme, ori amestecat ca alte substante in pro-
ductele de secretiune a unor glande (Ps° mud's°. Se poate vedea sub mi-
croscop modificilrile ce sufér celulele cand secreteazä mucus : celula se
umtia, devine ca total transparentg, granulatiunile protoplazmel impu-
tinate apar ca niste graunte ce trenaurg In masa uniformg sticl6sa ; acest
continut se goleste apol sub forma unor globI din confluenta cgrora re-
sultg masele mucdse; iar colina se regenereazg pentru a'si continua func-
tiunea mal departe. Alte orI mucusul format nu ocupg intreg continutul
membrana celulare, ci se prezintà sub formä de globl sail de picaturl
mai marI sail maï micI in interiorul protoplazmeI.
In stare potologicä functiunea acestor celule se exageréza; ba chiar si
alte celule, in general epiteliale, cart in stare normal g nu produc mucus,
pot capata aceista insusire bite tin grad mare. Asa se explicg cantitatea
mare de mucus ce se formeazg la suprafata orI-cgrel membrane mucoase
iritate, pe mucoasa bronchilor bung-oara, in annmite intlamatiunl ale
acestor conducto, orI In uncle chiste ale ovariulul etc.
Dacg cercetam pricina intima a formatiunei mucusuluI in genere qi
maselor macoase patologice in special, mi se pare ca nu ne vom
presupuntind cit fabricarea mucusuluI este o transformare enzimaticg a
substantelor albuminoide, o elaboratiune specialg a acestora subt influen.ta
until ferment.
Pasteur a aratat de malt cä agentiI activI in formentatiunl, aceI agenti
capabill de a produce transformarea uneí cantitatI disproportionat de mare
de substantä fermentescibila, fermentil cu un cavént, nu stint de cat
niste element° figurate si viI, niste microorganismo.

www.dacoromanica.ro
30 CURS DE ANATOMJE PATOLOGICI

Daca aceasta conceptmne a procesuluT pe care '1 numim degenerare


muc6sa e exacta, aproape n'ar maT fi nevoe al accentuam cii aceT fermentT

Fig. 7. Prodnetinnea eY.agerati de mucus din parten /unwise)* stoinaeale,


prevent/ de build paste!. S mucus; cg odds glandulare prodneend mucus ; .71, o
earoehineeti; b, built.

figuratT, capabili de a produce o asemenea transformare in organizmul


omenesc, nu pot fi de cat microbiT.

www.dacoromanica.ro
DEGENERARILE ALBUM1NOASE 31

In starea actual/ a cunostintelor noastre, nimenT nu poate afirma ca


orT-ce formatiune de mucus e datorira unuT microb. Un lucra twit am
putut stabili, anume c exista microbt bine studiatt, capabilt de a forma
mucus. Asa de pilda, In una din boalele ale carat' simptorn principal si
care poate deveni une-ort unul din cele mal grave, este tocmat formares
unor cantitatI colosale de mucus, am gasit asemenea microbt. Voim sa

........ ......T-, V.V... ''..>'-'''' --:1g$5:::_ - - -p


..,....... ..z.... .11...
..==,...,-. ......... ...,-.............
411........... .VIIMI.
'. ......"1 41111.2. ...
.,.....1. 1.,
771 .,-- ..... ...AS. ....:..
, ........
.........,...- ..4.0.1, . ....-...1... -, ,,,g,
. ..._,......,
ab ., ' ..........
- -

s
04.
1'-.'',,'''f.'
_., 4
-
_

Fig. 8. Productinnea exageratd de mucus (in) din nincoasa uterind, prove-


catd de baellul pestel (b); epitelinl nterin; in" in" musenlara.

vorbim de diferitele forme de bronchite mucoase si muco-purulente, din


carT am izolat i studiat microbl, ca niste proteT, earl transforma mat
mult de jumätate din substanta nutritiva pe care sunt cultivatl, trite°
masa cu aspect mucos orl gelatinas, care chimiceste s'a aratat a fi con-
stituita in oca maI mare parte de mucinä. Chiar sub microscop acestf

www.dacoromanica.ro
32 CURS DE ANATOMIFI PATOLOGICA

microbT apar ca niste brstonase inchise in niste capsule groase radiate


confluente, asa ca tot campul microscopic intre bastonase e ocupat de
substanta capsular, inzestrata cu caracterele histochimice ale mucinel.
Na Tedem dar ce ne-ar impiedeca, ba din potriva, eredem ca total ne
indica sa admitem ca asemenea microbT Tor opera si in tesuturI aceasta
descompunere a albuminoidelor pe care o fae in vitro.
Transformarea mucoasi Irish' se gaseste nu name. ca produs al celu-
lelor epiteliale, ci chiar in tesutul conjunctiv i in cele-l'alte tesute in-
rudite undo nu putem presupune actiunea unor microbT mucogent
un proces analog de descompunere se produce din diferite alte cauze,
mal cu seamä, din nutritiune insuficienta si din infiltratianI cu lichide.
Ast-fel In cartilagiul batranilor, den cu seama in tumorile de Car-
tilagia, un produs obisnuit de degenerare e o mas semitluida ca carac-
terele substantel mucoase. Grasimea, cand se rezoarbe, e Inlocuita de
asemenea prin o substanta mucoasa si in hpome una din combinatiile
frecvente e aceea cu tesut mucos. Mucusul Dag ce se formeaza in aceste
testae de natura conjunctiva nu e identic ca cel format de epitelil, nu
identic nicI chiar cu cel format, in diferite imprejurarI, In.tesuturT de
aceea§T natura. Asa ca se deasibesc intro ele mucusurile nu n tuna! dupa
origina lor vegetala salí animala, dar si dupa felul animalulul, dupg
natura organelor si tesutelor dupii starea de sanatate si do boala çi dupa
multime de alte imprejurarT rail determinate. Aral de aproape s'a studiat
substanta pseudomucoadi .din chistele ovariulul, constatandu-se cif aceasta
nu se precipita prin acid acetic', si fiind tratata cu acide minerale slabe
se degajeaza o subbtanta hidrocarbonoasa.
Existil o forma curioasa çi rara de degenerare mucoasa in legatura cu
functiunea unor anumite organe, cum e corpul tiroid. Pang, mat in timpiT
din mina se credea despre acest organ ca e o glanda vascular care n'are
de indeplinit vre-o functiune deosebita. Stadiai ca total recent al se-
cretiunilor interne a arittat cà corpulal tiroid '1 revine un rol important
in economia organizmulul. S'a Tazut ea extirparea la! provoaca o cahexie
adanca ca tumefiare onorma a tesutelor feteI si a manilor maI ca seama.
Pe langa aceasta tamefiare tesatele devin pastoase, ca edematiate, ge-
latinoase din causa formäriI si depuneriI in sanul lor a une! cantitätT
colosale de substanta mucoaszt. Nu stim care'l legatura cauzala intimä,
intro neexistenta salí lipsa de functionare a corpulnI tiroid si aceastä,
boala curioasa (mixoedem), trebue totasT çà cunoastem, ca foarte impor-
tanta, aceasta tendinta la degenerarea macoasa a tesutelor ca tulburarea
profundri a nutritiunef, efind functiunea anal anumit organ cu seeretiunl
particulare interne e suprimata.
Degenerarea coloides. Ca .0 mucusul, coloidal este un produs de trans-

www.dacoromanica.ro
DEGENERARME ALBUIHNOASE 33

formare al substantelor albuminoide si roprezinta, dintre degenerart,


forma cea mat inrudita ca ceo mucoasii. El e o substanta mat tare, mal
concreta de cat mucusul, cu consistentt de cleiu, omogena, lucio dar mat
putin transparenta de cat mucusill, nu so cuaguleaza prin acid acetic,
nieT prin aleool, e foarte hidrofil, umflandu-so sub intluenta apet. Sub
microscop coloidal se presinta ca picaturT, san globt, sau mase mal marl
uniforme, lucit ce se coloreazil bine cu colorile de anilina. Une-orI co-
loidal da reactiunt de coloratiude caracteristice. Asa, se coloreaza cu. sa-
franina sati cu fucsina picrica in ros-galben, spre deosebire de restul te-
sutulut care se coloreaza in ros dar acest caracter nu e constant, i de
multe oil so coloreaza in roe stralacitor intocmal ca hialinul, in eat
daca nu s'ar tine seama si de localisare, de mochil fur natiime lor, etc.,
namat prin eoloratiune na s'ar pute.i face deoslbire intre aceste doua
felurl de degenerart.

, ,......... ,.. ..

'''''Z':'; -.....7%.,7"1..&:''''''''''
,.4.-)0;.:., ..Z..r: '---- '-7 --- , ..--.-''' . 'N',
, ! ,

,-.!...
.
''''A.: ,s. '''''
o..,-.",,,....-4.7?
e ' / i'''',4,'---,
' 't.,,,
fi ...- ., -.e, - ... ,,
"..a.Z.N. 'k,zik, :N -C,` -. 1,,,i,k7. N ',,,,,?'""
, , - -.:
, '',1
-\\ . :.
..* , ,-,..44,,..1.-,tt..,
.
'. -

lO
.;),...... 7"t\
N 4.
-\,..,:t.,,,
.' ,...,<ii '-,,,
,...'1.;,,o, V....,1'
1,',$ J.1
N ,s?
:Ne.:4",SILN "'("'')
-
---teio
4 1.4.?.

041f,,,
N.% ,
t. , V.:4!. I ....1'44Alif!:
11.1
r, r
.4 " \CE

Fig. 9. Strnma parenhimot6.1 en proliferatiune vasoularn. Hialinul se gaselte In parte


ea e oloid In interiornl folienlilor, in parte In tesutul interstitial.

Coloidal mal prezinta afara de asta multa asemanaro i ca amiloidul


de care se deosibesce prin reactinnea coloranta tipica a acestut din arma,
-at i prin origina. Formatiunea coloidulut nu arata acea legatura intima
ca sistemul vascular, el e un produs de origina celulara. In carpa ti-
roid, unde e local de predilectiune a formarii acesfel substante, apare
la inceput ca picaturt mal limpecjI in interiorul celulolor, cart tipa
derin libere in lumenul glandular, conflueaza i formeaza mase rotun-
zite, une.ort cu total uniforme. alte-orl constituite din strate concentrice
Cura de anatomie patotogicd. 3

www.dacoromanica.ro
34 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

oil radiate, une-ori vacuolare. Celulele devin maI marl, cu nucleul din
ce in ce mal putin aparent, se desfac din legatura lor reciproca $i. de
membrana bazala, cad in interiorul lumenul In' $i corpurile lor. ocupate
In totalitate de produsul patologic, so contopesc $i contribue la marirea
eonglomeratelor de coloid. leestea crescand prin adaugare de su.bstanta
nou6 pe de o parte, prin umtlare subt intluenta apei aesorbite pe de alta
produc o dilatare a glandelor ce pot deveni adev6rate chiste, une-orl
enorme, plino cu coloul.
Ipertrofia $i degenerarea caracteristica a corpuluI tiroid, resultata pe
aceasta cale, e cunoscuta sub ntunele de gusil Secretiunea coloidulul
ling se poste face $i In limite cu mult mai restranse: a$a aproape fie-
care corp tiroid ceva maI mare, fail a coustitui incr. o gu$A, contine o
oare-care cantitate de coloid.
Watt fled diverse ipoteze pentru a explica gua. Unii ati credut ca
ipertrofia tiroidului prin secretiunea exagerata de coloid e procedata de
o iperemie exagerata in care ati vi5dut prieina secretitmeI anormale. Altil
al presupus o legatura stransil intre simpatic $i functiunea tiroidului.
§i in adevtlir, s'a putut obtine atrofia corpulul tiroid prin sectiunea salt
rezectiunea simpaticului in boala luI Basedow. Aceasta ar dovedi posi-
bilitatea forturtrif coloiduluI prin actiunea poate. neregulatrt a acestut
nerv.
Existrt $i o alta forma de ga$a, acea endemica. Nu s'a facut dovada
directa a pricinel provocatdre, niel a &MI pe care ajunge sil intluenteze
organizmul, dar numai faptul ca boala e legata la anume localitatI, ne
da dreptul sa presupunem cu cea mal mare probabilitate ca e datorita
unlit germene infectios. §i in acest caz, ajungem la explicatiunea pe
care am dat'o In fruntea acestul capitol, aflame ca se poate forma un produs
de degenerare albuminoasa sub intluenta until agent viu, figurat, orl a se-
cretiunilor sale, ca un produs de fermentatiune al portoplazmei celulelor
dintr'un anumit organ. Toeing faptul a degenerares este diferita In
diferite boale si ca se adreseazil la anumite organe, vorbe$te pentru spe-
cificitatea fermentuluf respeetiv.
Este probabil crt in gu$A avem aface de obiceid cu o iperemie a cor-
palur tiroid provocand o secretiune exagerata a coloidaluI, care nu va
putea fi resorbitá $i care acumulandu-so, produce ipertrofia corp.-dal ti-
roid care poate sit capete un volum mare, fara srt tart o inriturire ve-
tamat6re asupra organismulut In alte marl lug re,sorptiunea secre-
tiung tiroiduluI poate fi modificata sail impedecata, producandu-se gu$e
earl vor avea consecinte asupra nutritiunel Visaturilor ; de alta parte
am villut ca suprimarea totala a functiunei tiroiduluI, provoaca o altrt
degenerare, acea mucoasa, in alte 01.0: ale corpului. Aceasta ne conduce

www.dacoromanica.ro
DEGENERARILE ALBUMINOASE 35

admitem e influenta tiroiduluI e necesarii pentru a n.enOne nutri-


tiunea corpuluI in conditiunI bane, ne conduce a brtnui ch corpul ti-
roid ar fi secretànd in stare norrnalti un produs capabil sh oprésch de-
generares mucoash in anumite phrtI ale corpuluI. Ajungem ea alte cu-
vinte sh stabilim o leghturà intre coloid i mucus: lipsa coloiduluI ar
provoca formaren de mucus. Secretiunea tiroiduluI ar putea sh lucreze
In mod bine-fiiciltor asupra nutritiunel thsatelor direct, off asupia nervilor
respectivl. sail poate chiar asupra sistemuluI nervos central. Aceastti
urmil presupunere captith probabilitate dacii ne aducem aminte cà ipofiza
(glanda pituitarti), care in jumblatea el anterioara are aceea0 insemnti-
tate ca corpul tiroid are o influenth deosebith in desvoltare i functio-
narea normalh a creeruld. Probabilitatea devine §i. mal mare prin aceea
ch atrofia fúrte pronuntatrt a corpulul tiroid. se gtisesce la cretin-J.' i ca
se poate produce o ameliorare stmtitoare la ace8tI bolnavI prin alimen-
tatiunea ca corp tiroid de oaie.
. Dar dacrt corpul tiroid servä' in adevhr sà intreting functiunea cree-
ruluI, care ar fi cala prin care el ar putea influenÇa acest organ ? Nu
pot admite eh ar fi prin intermedial sistemaluI luI vascular. Corpul
tiroid e in adevk un organ fórte bogat in vase, dar totuci nu putem
credo ch supresiunea acestai teritoriti vascular ar putea compromite pitnui
inteatftta functiunea creeruluI. Credem din potrivh ch orpul tiroid chi cree-
ruluI produsul activithtil sale glandulare, secretiunea sa. i dadi ne intrebtim
care elemente din creer ar putea fi sustinute in nutritinnea i functionarea
loi prin secretiunea corpaluI tiroid, putem lesne rgspunde crt nu celulole,
act acestea stint formatiunl prea specializate i proa fixe. i mielina fibrelor
me o compozitiune prea deosebitri, care la rigoare ar putea fi mal currind
clasath alaturea de substantele grase. Ri5mitne cilindrul-ax. Chiar in stare
normalh, ca tóth structura sa proprie fibrilar* aceastii formatiune prezinth
.oare-care asenitinare de aspect en bialinal care'l atftt de Inrudit, precum
vom vedea, en coloidal, secretiunea corpuluI tiroid ; dar leghtura reiesh
mal malt in degenerkile cilindrului ax. Forma de degenerare obisnuith
_a cilindraluI ax, e in adevilr degenerarea hialinà sai coloidh. Considerknd
aceasth analogie, suntem dispu81 a presupune cá cilindrul ax este ele-
mental din sistemul nervos central, din creer, a chrul intretinere regu.-
lath 8i functiune normalh reclamh prezenta corpulul tiroid in stare de
lunctionare activh.
Dar clack' secretiunea corpuluI tiroid are o utilitate atilt de mare, se
pare de alth parte ch çi exagerarea functionttriI lul este vhthmiitoare, cel
putin in unele imprejuriírl. Trebue sk' ne intrebhm chiar, cknd functio-
rneazh corpul tiroid bine, cknd produce coloid, sail and nu produce?
Inainte de toate trebue constatat cá coloidul produs de tiroid nu este in

www.dacoromanica.ro
36 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICI

tot-d'auna una qi aceiag substanth ; am patut constata in acelaq preparat


coloide maI dense, mat granoloase nag malt sail maT putin colorabile 13i
chiar coloide metachromatice. Din cele spuse rezulth eh e necesar ca.
corpul timid BA secreteze. Insh noT credem a in stare normal a acest
organ produce un coloid deosebit de acel din degenerhil, un coloid mal.
solubil, care nu se acumuleazil, ci din potrivii sh resoarbe spre a lucra in
mod bine.fhator asupra organizmultil, poate inteun mod special asupra
cilindruld ax. lar child condition): nefavorabile se realizeazh, coloidal
produs devine mal putin s'ilubil, nerezorbabil prin armare, 0 se acamu-
leazh sub forma qi cu urintirilo pe earl le am vt)dut.
Na numai in corpul tiroid se formeazh, coloidal, ci 0 in alte organe
foliculare cum e ipofiza ; in unele glande vascular(); precum glanda coc-
cigienh, capsula suprarenalh, prostata ; apol in ovare, In testicul, in chistele
rinichiulul, mal ca seamh in ele congenitale, se giisesc mase de coloid.
In ovar, in chistele miel dise foliculare, se depone qi se adunh coloidal,
'fir nu proem s'a credut in chistele marl colosale, earl in adevrir contin
o substanth ca mucusul, maI molt lichidil, dar de o constitutie deosebith :
pseudomucus, paralbuminh, inetalbumlni, iar niel de cum adevgrat mucus.
sal: coloid.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA IV

Degenerdrile albunsinoase
(Urmare)
Degenerarea hialinei.Constituie o alta grupa de degeneranf. albumi-
noase, nu prea bine definita, care a fost stabilita de Recklinghausen.
HiaHaul este o substanta transparenta, sticloasa, consistenta de cat
coloidal, maïfriabil, formand ca si acest din urma niste picaturf sau mase
maT intinse, farii structura, ce se coloreazii maT bine de cat cele-l-alte
tesuturT ca culorile de anilina.
El e foarte diferit ca origina i ca insemnatate si se produce prin di-
ferite cauze.

"
r Ca)
, osj C

v eft,. 6 V4' l'Oe


,
vx.aoJf

Fig. 10. Degenereseenta hia1in. a anselor glomerulare produstt de


baeill heonoragiel.

Nu avem de cat sa constatam unde se produce, pentru a vedea causele


.ce presida la producerea luT.
De exempla, fibrina rezultata din coagularea singeld, dacil perzista

www.dacoromanica.ro
38 CURS DE ANAromit PATOLOGICA

maT mull timp ca atare in organizm, se prezinta ca band() mai groase-


sail ca nisce mase lucii ca aspectal hadinuld. *i in earl de vase fi-
brina poate suferi aceasta prefacere ; asa exudutul fibrinos in pleuresie
sari in in flamatia altor membrane seroase, devine cu timpul maT luciii
si se coloreazii bine cu colorile de analina, ca un fel de hialin.
Aceasta Irma nu este o adovëraiii degenerescenta, ci maT malt o trans-
formatiune a fibrinet. Aceeasi transformare poate suferi albumina. In
tuba' rinichiulaT se vöd do mane ori nisce cilindriT Inca, sticlosT, earl
se coloreaza bine ca cdorile de analina, numiti cilindriT hialinT, carT
se regasesc si in uring. In stare normalii albururna nu paritsesce orga-
nismul prin mina; dar in anurnite star! patologice, se produce in ri-
nicht o oxudatie abnorma de albumina, care intrtind i staguand in ca-
naliculii rinichialui se concreteaza i sufera prefacerea
In boalele inf eetioase mal cc seama exista aceasta tendinta deosebit6
la transformarea hinlina a diferitelor exudate.

o
, ,e.°
`41,-044\
\-;
P>r A 40, \ .,&ity;
e*,(( #
e ;1 t.,,t., ., 0,,T,,Ai o
'',(t , 4,&,-'1,0'*is, ell a\ oki /4tN
Ill 4,1'.,"''''''''''''
1.0, g; le le, tw 4fr .,.,
e:L4.--I
0, ).f V00°
i ' \ ,,,, 1
*A. "'
/, 0 ,-- /'-
I.\
1
tie; ,,, 0. -,... ,....... N., .:_f 6,, ,v e.1
-0 , ii
e ,,crs.
Ir
li ' i c",'
o,et-,;-,e ..,(7,,,
jp ,,,:, ..,, ,41:-¡,,,.;.-.7.%, ),,.. \ t, ..1...;,..%) .5IR ..21.1try., ;/,'

4 --4.'''.:----
N'-'''-,yo
.vo 0' ' , 'a- slf g., o p. kw^
raV:" '4'' -\J' ..?,-. 4,,,,,:s..,-et. :
A , .4^ vd, 6 ,,, ,e 4.,.....1
`....\ 0* 1,:(%),!1'.. \`',:,1
* yo 14¡::`,.,1 .,,
,YA ',!! e - ..,.,.. .
,)4-b4o 1

4.,......,'
0.-
y, ,/,

A. L.

----
4L -)

Fig. 11. Un glomornl renal in searlatinit. Capilarelo glomerululoI


contin dopurt do hialin.

Ap de exempla in scarlatina am gasit hialin nu numai in tuba' renal!,


dar si in impend vaselor si mat ca seamä in capilarele glomerularo, cart
apar foarte dilatate i varicoase prin prezenta unor mase rotunj te, uniforme
luciI, intens colorate, hialine. Am atras atenti unea de met asupra unor globt
granulatiunf hialine curl se gasesc libere ta mijlocul tesaturilor inflama ter
anume in tumor!, in sifilis, in rhinosclerom. Pentru rhinosclerorn am arritat
ca aceste corpurT stint produse microbiene -(capsulaie), pe cind pentru
cele-l'alte lezianT insemnatatea lor rilmtlue obscura.

www.dacoromanica.ro
DEGENERARILE ALBUMINOIDE 39

In aceste cazan l hialinul nu este rezultatul numai pur oi simplu


transformareI albuminet In scarlatina, in starile puerperale i in general
In toate infeetiunile in earl se nasc coagulatil in sistemul vascular,
acestea cer pentru a deveni hialino concursul unor alto elemente, i acestea
stint globulele ro0I. Prin dizolvarea lor, globulele ro01 aduc un element
capabil de a produce uniformizarea fibrinel sari albumineI i transfor-
marea lor hialina.
Elemental primordial insa, care face posibild acelsta descompunere a
globulelor ro0I qi hialinizare a coagulatiunilor in boalele infectioase
stint microbiI, earl prin o actiune fermentativa, prefac exudatele trite()
forma §i mal putin
In alto bode infectioase inicrobil sal toxinele lor produc o asemenea
transformare particulara nu a sangelul, ci a protoplasmei mal diferen-
Oat) din organe maT superioare. Aa in febra tifoida, mufchit §i mid cu
seamil eel abdominarf i aductoril coapselor, se transforma, se coaguleaza

Fig. 12. 0 sietinn a mus-hinlui Su psen lohiprhofie anischialaa infantild,. Infil-


tratinne grris6sil a esntaltil interfaseienlar n, fihrele musehinlare In parte hialino
Intunee6se.

prin fermentatiunea produsa de anicrobI, In mase marl: hialine. Macros-


copice.Ao mrtwhiI sunt mal uscatT, mal tan. mal friabih, mal palizI,
galbenI, transparenti., ca ceara aproape. Li microscop, fibrele musculare
vëzute in lung sunt tumefiate, en margin' ondul.te, ca sinuozitatI si
ingro§arI inegale. Na se maI vede nicl umbra de striatiune, ci apar
bucatI uniforme, limit, fara nuclei, sticloase, colorate intens. Pe sectiunea
transversal a mtwhiuluT, nu se mal vede desemntil regulat din stare nor-
mala; supra* de sectiune a diferitelor fibre prezinta dimensiuni ca
malt mal marl, foarte inegale, neregulate, Lira punctuatinnea obipuitä

www.dacoromanica.ro
40 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

indicirnd fibrele. Acmes e degenereseenta numit4 ciroasa de cutre Zonkei,


dar care nu e de clt o formä de degenerare hialind. In genero putem

-.- ---
.44 _ :,,,,-,-1---- '' -. -
.-
#U,i0...'7.: ' , .
Y.--
--"..."'_- N
,-....vre0 ,..- ..,.....

..'..e.--
. fte....--......;:. ...
- ' ..; . '''' ' ; --,--"'-'-'4'46--,._,,,, ..,..,....6
---',/ '

....:--,----E......
!Vr'r.V.^.'p.. "74'''''''..7"6...
''''-- .

vf 4.
...........
1,6, ,.,. r: .1,?...re '. . ....,-----. <---),.
0-z;,,k.... ,,er--'-_ ''''"- -
----,-,-..-,,,-..,-3
. ?...........
_.....,'--'-.------,'---- '
, .,--,,..,:is,...,
4'' '' -'
f'"',7*-.:,7- --',...':..

, -,
,,, ,,,
I'.-s:,p,
- t ct - 7.64k-'`. ... .
.._.: ,......-,:-.,..-..,--
d-, ' .; ,,i-_,-,(-,...;-___,.7---_-..,---&,,,-,
-----.-:;1------ :7----- -
,

0
-. --_. _,-;;-,'"A 'PI;
..: -;"-:. -7' ...... .
: C).'
, - i ,,
ce:-;,:.. 71,,f.%-2..."1.C.
vr :::...., C.-i------
......'I ''''....t'::".--:?--:
_- .. C ._...) -,.--- -- , '
.--,...,....,..,..'
:.,,..:,.

(7) -
.....,...t.

Fig. 13. Degenerar museularli lu poliomiolita auteri6rA, d', fibra baling..

;1,....,.
. .., , . c.,..., ,....._
, `, .....,.;.
.. :.... _

.. .. "." .

...... :::,:,, . ,a.1 . v


-. ."- '
..6 Jo . .'
.
.0-4." ," 9 ' ... .'. ' ,0
:
Vo
. - .1,..;en....-;.,..,
-...
...._ ...,
C

, 4 tnet.,:, 71 s., ,e i ,it,,,,,1,,h1 s t ni, A;3,,,l!,..toote_s


,' ','-ile -PtP. siiinio,'/Rfetfilik
i 4 k'.'k A;, , id y 0//00i1
4.
'vuo419, el
A AI' 0%,-f,*: le 40;1, tf,il'..'0,e$NPtIM/POOd,AB.0 04# .'"'3 ,SP
.. 684',,,,,,,,,,'¡-;--,-
fifilrer flit",
'Irfilrii"'Po ii
Tg%.% ' vo,V0..""';',/ 0 'votes- -
-...<1.°. yry-,,k Ti'l,f rdst '41

124 f ;.;:::-;-s4f.;;;;-:4:,',,'.....:,":...,:*:-...p.`4-0*
,...,.,....,,,Nny..z...,.-yxce4,,..,-,,,,-.::.,..,
°...16.,,t e' l'?.-:-¡,:1-.--:%7%
`.4,;5-.,,,,,4 '. - e, . 0?:.-:°"..%-.
4r,
.1',7';',,,hcp'!"- 4- 4,4,, , e .;,,,, .:1, ,,..,. 41:..
t:i''''......-1.!:..r.z'
'
-',--,. .....-.-,.
...-;:.-:1,
- - ..
-'(''
11.fs'',....:,)650aAgon,(144

.
.
e
°: .-'."-: ..,.:...
1...9 ''..*,`,.:. --;-,..,....-:..,-. -
1, - -.,..,,:`j..?..7.,..1., : -- . . :.,
.6,, :,)>-'-.. ... --
:-.;`,:s,v -.'"..- .f'.-4.-;,,;.1:-..;- 7 :N,k0 ";.,:' ,t,
''.
1 f,-...'":"
...,, -:!.,'....- ,,
-. ,7, ,2¡:--.. L'...'..;.;',..
eirl.....»' ....s.'"-. 4';'' ' . '-f.. '''''
.../.,:,:!-:-........Ct.

Fig. 14. Prodnotiuue de hialin In meow nasala, prov000t11 de build iafinente1.


Mucous eonline pe lingO rnierobi, globl uniform! hialinI.

zice ca cele maT multe infeetiuni, precum i diferitele procese patologiee


primitive si secundare ale mu§chilor, produc o atare transformatiune.

www.dacoromanica.ro
DEUENER.A.RILE ALBUM1NOA SE 41

Si protoplasma epiteliilor, anumo acelor ale piola, incearel, in urma


iritatiunilor diferite. o transformare hialina sub forma globI hialint, cart
se confunda de multe off cu blastomieett Se pare ca aceste substante
se produc sub influenta unor substtnte din nueleu (nucleine), cacT se
poste urmari esirea cestor substante chromofiie in acelaa timp cu for-
marea hialinulut
Am stabilit importanta mare a transformara hialino in infectiunile
emoragice, /trillad c hemoragiile se datoresc de obieeiri una transfor-
marT hialine a vaselor i ale tesuturilor din jurul vaselor devonind prin

-
' " " "

?__":4-ivf.q±,, Vi
i' +.4-; vf
*. 2 r3 7' - -

. ,
,5'0) )4W %,.!

212,40(5.'; '
P
"
kY", i\ ' --- /4,,7?

---- - zr

Fig. 15. Purpura henoragieli en degenerare hialia. a pAretilor vaselor


papilelor, p, vas papilar dilatat.

aceasta maT putin resistente. Ara constatat aeeasta pentru purpura, pentru
pesta. A.poi, am gasit inteo boala cate se prezintu ca simptomele de
tifus exantematic, un microb care producea hemoragiT, toma prin
facultatea ce avea de a provoca transformatiunea hialini a peretilor
vascular.
Microbul continut in sango modifica acest lichid procuro si paretii
vaselor, facénd prin aceasta posibila ruperea lor i reférsarea sb.ngelut
In tesute, u.nde se poate continua aceeaa actiune fermentativa si trans-
formarea hialina.
Hialinul se poate nasce i in mod independent de fermentatiunea bacte-

www.dacoromanica.ro
42 CITES DE ANATOMIE PATOLOGICA

riena, in arma une): släbiciuni precoce din cauza ereditard sail de alta
natura, oil. in arma senilita' tel.
In rifara de paretiI vaselor, el poste sa se mal desvolte In sistemul
nerves, in oase, in tesutul conjunctiv.
MaI Cu seama tesutul conjunctiv flbros rezultat din organizarea une):
intlamatiunl are tendinta de a deveni hialin. 'Tesutul acesta scleres dupa
un timp oare-care ig pierde elasticitatea, duritatea sa, se umtla, devine
uniform, hialin.
Aceasta trecere intre scIeros i hialin se vede mal' cu seama la ba-
t'UY, la carI tesutul e maI putin viabil qi r5r1 nutrit. Tesutul con-
janctiv ast-fel densificat, hialinizat, are o tendinta, particulara de a se
infiltra ca sarurI calcare, de a se petrifica, formand simple incrustatiunI
salí petrificatiunl, orl, in unele cazar):, arlevèrato oase.
Se §tie ca in transformarea normal' a cartilagelor embrionare in os
exista o faza intermediara, o stare osteoidh a tesutuluI ; iar acest osteoid
rezulta din unificarea tesutuluI devenit hialin.
Dar nu mima): in procesal de formatiune, ci i in acel de destructiune,
de rezorbtiune osoasä senil salí patologica, precum in osteomalacie,
partes decalcificatil rhmhne indarat sub forma de hialin.
O alta forma de hialin, e aceea ce se produce in local tesuturilor moarte.
Totu§I in aceasta privinta credeni irisa cui trebue sh' facem uare-cari res-
tricti un):.
lloartea simpla a tesaturilor nu pite conduce la formarea hialinulul.
Pentru aceasta trebue ca tesutul mort sa se amestece ea parí espabile
de a suferi acest gen de degenerare, set poate cii trebue inca' o con-
ditiune, anurne presenta inch' a una): ferment microbien. Àa mima): ne
putern explica can' masele difterice formate din elemente necrotice
devin une-ori hialino.
Printre celulele moarte phtrunde un exudat venit din sango, care subt
intluenta toxinelor microbiene devine hralin, intocmal ca la cele-l'alte
forme, inglobitnd in masa degeneran' i elementele moarte.
Cftt pentru sisternul nervos, am vlídut, ca cilindrul ax este partea caro
degenereaza in sensul hialinulul. El se umtlil, devine varices, uniform,
cu aspect de cearil. A.ceasta forma do degenerare a sistem nervos
se poate produce sub influenta cauzelor celor maI variate : toxice, me-
canice, degenerarr secundare, etc. Pentru no): insa infectiunile sistemuluI
nervos sint cauza coa maI frecventa i cea mal principala pentru aceasta.
Din veiayl. causa §i cedulele nervoase not incerca o transformare hialina
care irisa pentru aceste adule va avea o importar*" mal mare, cacI ce-
lulele nervoase degenerate in totalitatea lor, nu se vor mal regenera. De
multe orì irisa observarn o degenerare limitan', segmentara sail putem

www.dacoromanica.ro
DEGENERARME ALBDMINOASE -43

constata aparitiunea hialinulal in celule sub forma until corp strain. In


aceste canal, celula va putea funciona mat departe. Este chiar posibil

04

Fig. 16. Fibro muscular° netode nt)rine in veeinAtatea nnul miom : b. at% netedi normal,
a. fibril. netedli, iperttoticA, o. bande hialine pe traiectta fibre1 musoulare.

ci productiunea maselor hialine din partea celuleï nervoase &I fie expre-
siunea und secretiuni modificate ale celn e nervoaso.

0/

an,. ...
'\ t...t ' ,
A:t V`", le

e, \ \ ,...,,\ ,e ,,s,. \\
\S ( ' \s,'--. ' .,' ....,
:4:::.\,,.
'*':,` -,,. \ ,. f'''' 'V , . ' '' t ' '4.....A.5. ,
../..Ì.,').\'',,4'):,:.:
:,\NN:'1,,,..',T,,,.. :'.7....:S.."0 .i.)\ '.ile\i4.
s'. '''' ''!7j: ''' : ''
,.4W4 ,... .''. '''.-,i''''''.-;;, / kt ,' .., .;, 0,
ly,Ili
5,..i,g. ....,,,,4 . Uttpitts ; .. ....
.' -- .

4 ........` 41

NV'''4
.,,.,..,
\:''' -'. ''' *4'c.; ;fe,irs's
,.., '. ...,.,..i.-,-...,,z-...,--,....,1, '' Ife''..10.-i------_-",-;'
..),....).».......,,,...1..,
ii.e. ,_,-.14.?; - . tit
,..4:-4:-.:-...
I.,,,, ---,--,'
. \,...-::-1 V....i.
, ......!,..., , * -7'
..,,,v,.. F.,
..-...\ .c.4;\ t.

.
i .,..,,t .1 A,..',,, s,
,. r ' , , , tt .: i . '
... \1
,.,...($.u....4. ....'-:.;:mv.:1 : ....\-.:7-,..p
,... q
.:.." \'. S'
Ii ..../1 '
,...,./i,,.,,V,P-,;,,,,;, -ez :
, ....-..,. ..
... .
4r. ,
1 '6,i'.?..
- ;,.,-..-.,,,,, , ..-.-
,,,,,,,y., N
./., ,,..t , ;,..-.,,,- , ;'\, Os 0.s.\\' 4,' ,-, s,,
.
,,..3e
lier ....:-
..

>, . .. .. '1/4. ' .....


r Vf.V., s'14i.4',0,1b \ A'.1 't ._;''''l ' rk'l\.1
.... 1. l .. . ,-; ' f.), .11aN,.....,...4' .&,\:.' %,!
( 4
(,:-!?. I, i1 1,.%2kk
:., ;.?.:::.' 1r
.4 7
'...) ....
Y
jsr ,i
i':. li. ,47., 111'. '\.,4:-. :ii`l'''
.......,:i.:.,.

-.... ,...r.?......:;,. , . ,\1:1,0, ,,, s'. . Z' -


.-- '.'
,lt...,,,i.4.;;;', .'s..,-- 4 \, \,.W ,. .

.....
:*

Fig. 17. Amiloid al tisticululni intenn caz de miopatie, a. in epntn1 depnnerei amilo-
idnlni Tate° acterl, am, mase mail de amiloid in jut al unul vas, am. amiloid din
pardele until vas trecind in snhstante Ma/We, td. &obi hialini.

Aceste constatiir1 ne conving pe deplin despre importanta ce are ac-


tinnea specificX a microbilor in degenereseentele albuminoase i putem

www.dacoromanica.ro
44 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

Inca °data trage concluziunea de analogie pentru formatiunea coloidaluI,


hialinuluI pi amiloidulul. In ce privesce actiunea fermentativä' ca origine
a amiloidulut, credem cii santem in drept a invoca in prima linie in-
fectiunile cronice.
Dupe cercetrtrile noastre, nu inal putem trage o limita precisrt intro
intro amiloid pi hialin. A.miloidul nu maI poate sa fie privit ca o sub-
stanta eu total deosebita care n'ar avea nimic comun cu cele-l'alte forme
de degenerare albuminosa ca amiloidul pi coloidul. Reactiunea particulara
de coloratiune nu constitne pentru na un caracter absolut.
Cad: am mal spus ca se poate ca aceasta reactiune sil lipseasca sail sr
fie re t pronuntata pi atuncI amil iidal so coloreazr intocmat ea hialinul.
De [IRA parte am vorbit de coloide metachromatiee, apropiindu-se reactiuna
amiloidulul.
De alta, parte niel Walnut], din cate am veq at, nu e o formatiune
fixe cu compozitiune tot-d'a-una identica pi ca origina unica. Din potrivrt,
credem ca exista Morita varietatI de hialin, ca pi de amiloid pi ca deo-
sebirea intros aceste grupo de degenerare e numaI cantitativä, iar formele
tip'ce ale lor stint reunite prin altele intermediare mal putin caracteristice.
Degenereseentele albuminoase in sistemul nervos. Am avut ocasiune
sa observam Inca' alte forme de degenerescente albuminoase, earl a ti pi
ele importanta lor; dar carI abia a ineeput a se stadia ma de apr6pe.
Apa, exista celule earl prin o iritatiune particulara, specifica, dati naptere
la exudatiunI celulare. Aeeasta este o notiune putin usitatil, cad de
obiceilt cand zicem exudatiuno intelegem un produs intlamator provenind
dinteun vas; dar ca o &talk' sr, dea natere la exudate esto ceva cu
total flat pi totua nu putem di ne exprimilei altfel. Trebue di admitem
cii sunt celale earl., in parte cel putin, art rolul unor vase, altele pe acela
al unor glande pi ca atarI pot produce secretinnl sail exudatiunI propriI.
Nu vorbim despre tesutul grasos, unde fie-care caulk' este considerata
ca o glandä unicalulara, producritoare de grasimer, ci de alte celule pi
anume de cele nevroglice. In stare inflamat6re celulele acestea se umfla.
Marirea celuleI denota de multe orI o actiune vitalä, o prolifera-
tiune. In acest caz celule devin mai marl' prin inrnultirea protoplasma,
prin marirea orI inmultirea nucleuluI, avem intr'un cavint o marire
datorita until proces activ. Celulele basil se poate urntla pi in mod pasiv,
pi intumescenta tulbure intro altele ne da un exempla despre aceasta.
Umflarea nu Ie datorita de asta data unei activitatl exagerate, ci una
lipse de actiune asupra substantelor carI se nasc in celule, sail car): pa-
trond din afara in interiorul lor.
Prin urmare, orI de cate orI o Muir devine ma mare fara ca aceasta

www.dacoromanica.ro
DEGENERARME ALBUMINOA SE 46

märirI sa corespundä si o activitate maT mare, avem a face cu o dege-


nereseentii.
Alta celule nu se umfiii in degenereseentä sail, dupg ce mal intliu se
utnfla, se micsoreazg mat in urmä prin aceea c lag sA jasa din interiorul
lor diferite substante pe care le lisim apoI in jura lar.
Acest lucra se vede bine in cetule revroglice, a ciiror degenerescenta
se traduce prin o tumefatiune mare; apoI produsele de degenerare lea
din adule si se prezintä ea mase hialino sau grascSse in jurul celulelor
prelungirilor lar.
In adev6r, am putut constata cuí cele mal multe strtrI patologice, cele
mg multe scleroze ale sistemuluI nervos sunt datorite in prima linie
acestor exudatiunI ale elementelor nevroglice =flato.

Fig. 18. Celda comisura a milduv.! in totalice. h. Partoa hialina a celaje! ; pi pro-
lungire protoplasmatie& comisnrall hialinil; cp. portiune din ulula mal pandit ; p. pre_
lungire protoplas.natie& normal; p'. prelungire protoplasmaticI mal palidit.
In special in afeetiunile acute si infectit5se ale sistemului nervos, de-
generärile celulare de natura* foarte probabil albuminósä, sunt foarte,
numeräse i f4rte variate. Ele irisa sunt foarte putin cunoscute ind din
pricinä cA numaI in timpul din urmit, gratie imbunittätiriI techniceI, ail
inceput a fi observate.
Nemat prin aceste procede nonti') de coloratiuno s'au putut constata in
carsul boalelor infoctioase acate sail cronice ale sistemuld nervos ca
tetanosul, turbarea, lepra, etc., degenorarea hialinrt a protoplazmel celulev
nervoase sub inluenta microbilor off toxinelor lor (h. fig. 18).

www.dacoromanica.ro
46 CURS DE AN A.TOMlE PATOLOGICI

Alte Ori aläturea co degenerarea hialina a celulef nervoase, sail inde-


pendent de ea, se produc in masa protoplazmeT un numiir maT mare sail
mal mic de vacuole situate la periferia corpuluI celulef sail in into-
riorul el datorite intiltratiunei protoplazmeT cu limfä lichidä care diso-
ciad protoplazma sapand un fel de cavitritl in interiorul et De multe orT
protoplazma capätä in acest caz un aspect particular spumos.
Dar nu numal in celulole nervoase ci i In altele ca in cele epite-
hale, musculare, in cele conjunctive chiar pot pätrunde lichide exudate din
vase in cursul diferitelor boale infectioase exudative. Colalele devin
atuncT mari, mat umflate, mai transparente si protoplasma lor se vede

Fig. 19. Celu16. din coarnele anterioare on vacuole 0 Cu o roes protoplazmaticii,


In parte Jaialinit.

subt microscop ca &trail din causa lima sistem de cavitätT plino cu


lichid. Ac6stii stare se poate losne repara ; dar dad dureazä proa mult,
poste compromite vitalitatea nucleuluf, i atuncl so nasc conditiunile
pentru coagularea lichiduluI infiltrat in celale, producéndu-se prin aceasta
o alteration° de cea maT mare gravitate pe care o vom stadia inteun
capitol urmätor.
Un oare-care grad de infiltration° cu lichide sub forme de vacuole,
care constitue degenerarea edematoasä sati hidropid a celulelor se pro-
duce off de Me orT existrt inteo parte o stad de circulation°, in orT ce
edem prin urmare.

www.dacoromanica.ro
DEGENERARME ALBUMINOASE 47

Degenerares cea mal frecventá a celulel nervoase subt influents in-


toxicatiunilor, infectiunilor i traumatismelor intereseaze partea croma-
tofile a corpulai celular. Aceaste substantä cromatofile dispuse procura
se etie In substanta fundamental e probabil celular sub forme de Luid cor-
pasean' fuziformT i granulatT, se rezolve in cursul diferitelor procese
morbide sub forme de granulatiuni inegale, mal miel, uneori ca basten:lee,
in masa protoplazmel relulare si se fragmenteaze pan la complecte
disparitiune constituind procesal descris sub numele de cromatolize. Uneorl
cromatoliza intereseaze mal" mult pertile periferice ale celulei pe cánd

..
..!:ii.t.:,:, ',. Ir, -
.

::-.,,,:r4.,..
...,.,v,
-
, -:.-pg-
.t.- .tc 4,...-Th'-':.
:-'--"1"---'7::.-3
-46,-,;.'4, 4 4
-r,,u, s.* iu. ..., '
',,,,,,,..t .,,, 4 ,-1,,., :' :- : , ....
v, . ts.,,,,lii;-_,' °
s''' .;1',.;?.1. : ' ''
',1riP. ,
'' i ",:
,
,
r,-;, ' . -.. '
..'
:R
.,:,

ke. ..?

W.:

;1:i45;

Fig. 20. Sabotanta cromatielt grArtaiditii In jaral anchada'. Pártile per iferice
palide non mai oontin corpneenlii luI Nissl. e. o'. o celda de diforite naturI Ingritmlt-
dite in jaral i in interioral oelulei !larvae.

In partes central, celula remáne intacta sal se produce chiar o densifi-


caro a substantei cromatofile.
Alte orT se intimpla maT malt contraria], anume cromatolisa e mal
mult centrale, se formeazá o zona palide necolorate mal larga' sail mal
inguste in jaral nuclealui, iar la periferia adula" ei in prelungfrile
protoplazmatice corpusculil lui Nissl sunt normalT; sal dezintegrarea poate
E generale : in corpal celulei palid nu se mal ved de net nieto bastonaee
cromatice sail granulatiuni impreetiate neregulat.

www.dacoromanica.ro
48 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

In afarA de importanta patologicil studinl acestor degenerarT ale celulel


nervoase ne-ail mal permis si tragem consecinte pretioase privitoare la

Fig. 21. Cahill ganglionarit In eromatolizit.

structara celulel nervoase. ea discutat mult astkpra naturel prirtiT cro-


matofile a acestor celule. NoT am constatat c de multe orT &log dispa-

Pig. 22. °alai& nerioael fu eromatolizit In carl elemental° ce coutiueae substanta


oromatofilit Bunt grupate In eentru In mod radiat eimultiud o oarioehinezit.

ritia totall a acestel substante mal rëmfin in interiorul substantel cro-


matofobe ni§te formatiunt fuziforme care reamintesc forma si une-orl

www.dacoromanica.ro
DEGENERARILE ALBUMIN OASE 49

dispuzitiunea corpusculilor luT Nissl dar earl nu maT contin substanta


colorabila, stint cu total palide i une-orT numaT abia delimitate
printr'un contar difuz; alte-off de 0 necolorate al limite maT precise
si se pot destul de bine distinge ; in interiorul lor so distingo un fel
de nucleu 0 un punct central, De multe off aceste elemento tu arma
cromatolizet schimbá aranjamentul i itia situatiunt variate i adesea
bizare in corpul celulei.

Fig. 23. Cella& din cornul anterior in turbare. Spinteclituri arcadiforme !litre car! se
Tad elemente fuziforme (ef) sail poligonale (cc), v. vacuole, cc. eolule neurogliee proli-
ferate, c. capilar.

Aceasta ne a %cut s credem c ace0I corpusculi al ial Nissl nu.'s


un simplu conglomerat de granulatiuni. de cromatina, ci ni0e elemento
particular°, poate niote adeférate celule in a caror substanta f undamen-
tan se acumuleaza grauntele cromatice in cantitate maT mare sail mica
sail din earl' aceasta poste sa dispirit ea total, dupa diferitele staff mor-
bid° ale celulelor.
In turbare am putut observa un aspect particular al celulelor ner-
voase degenerate. Dupa disparitia substantel: cromatofile apare in sub-
Babep-Sion. Ours da anatomic patologicd. 4

www.dacoromanica.ro
50 CUES DE ANATOMIE PATOLOGICA

stanta fundamental, foarte slab si difuz coloratä, un sistem de spinte-


ciituri ca niste arcade ce delimiteazil elementele fuziforme sail poligonale
car% contineati alta data granulatiunile colorate.
Degenerarea nuclear& Tot numai in timpurile din urmä istologistii
ail inceput a consacra o atentiune ma% mare modificrtrilor ce suferä nu-
cleul in cursul necrobiozelor si necrozelor celulare.
Uncí celulele sunt expuse actiunilor necrotizante diferite, nucleul poate
fi-ira sil sufere niel o modificare morfologicil deveni numaï din ce in ce
mal palid. Se poate armar% in diferitele celule aceastä vestejire a nucleulut
päml la complecta disparitiune. In acest cas se pare cli lichidele ce in-
filtreazä celulele estilag din nucleil substanta cromatia dilutind-o si pro-
ducênd un fel de dezintregrare himicil a el. Se zice ca atunci nucleul
se distruge prin carioliza.
Alte orl se pot urmärT diferite fase de desintegrare morfologicil in nu-
cleil inainte de a dispärea. A st-fel nucleul poate fi comprimat si defor
mat prin o masä de vacuole perinucleare (Fig. 24. d).

Fig. 24. Diferite forme de degenerare gi dezintegrare a nueleilor celulelor nervoase


In turbare, a. nuelet normal.

Aceastä compresiune se poate sfirsi prin ruperea nucleuluT in maï


multe bucätT. Lichidul ce umple vacuolele perinucleare poate infiltra si
corpul nucletfluT, care capätä atuncI proportiuni colosale, devine cu total
transparent, nucleolul dispare (fig. 24 b) Batí se ma% vede ca un mic corp
hialin. Se poate intimpla si contrariul, anume ca nucleolul sa devinel
umflat, transparent si vacuolar, iar substanta cromaticli a nucleului
sit se rezolve in granulatiunI, Bah bastonase neregulate (fig. 24 e) in masa
nuclearit acromaticli. Alte-orT nucleolul foarte umflat devine (fig. 24 e)
uniform dens, colorändu-se intens, ca hialin, iar in jurul 1111 se vede
cromatina nucleulul dezintegratä si mal departe In jurul nucleulut o
zona largä palidä, rezultänd din confluenta vacuolelor perinucleare.

www.dacoromanica.ro
DEGENERARME ALBIIMINOASE 51

Ca o fas lí mal inaintata (fig. 24, f), je disparitiunea complecta a nu-


-cleoluluf In nucleul astfel modificat. AtuncI nucleul devine cu total pasiv,
-continua a se diforma, se prezinta ca o masa informa (fig. 24, g.), granu-
lata in corpul celuld. Bucatile rezultate din fragmentarea nucleulul
ne mal fiind atrase de nucleol, ne mal fiind continute de o membrana
nueleara, se vor dispersa in corpul celulel, '1 vor paräsi chiar gi se vor gasi
-ea granulatiuni cromatice in spatiile intercelulare. and degenerares
nucleuld urmeaza acest mecanism vorbim de cariorexa.

www.dacoromanica.ro
LECTJUNEA V

Degenerarea amiloidei
Denumirea de amiloid a remas in stiinta, de si provine dintr'o con-
ceptie gresita ce facas° Virchow asupra natureI himice a substantei
ce caracterizeaza acest fel de degenerare. Dènsul credea a amiloidul e
o substanta' tornara si, considerind ca In unele camal are o structura
concentricrt, a Wat o apropiere futre el si grauntele de amil, de ande
numele de amiloid. A.sta-zI e bine stabilit c amiloidul e o materie cvater-
nara din grupa' albuminoidelor.
Amiloidul se produce in cursal boalelor cronice caracterizate printeo
alteratiune profunda a nutritiuneI generale. Se observa ca deosebire in
cursul tuberculozeI torpide ca caverne i destructiuni marI, foarte des
In cursa' tuberculozel osoase; apoI in perioada tortiara a sifilisulul chnd
coincide adosea orI cu formatiunI gomoase in organele interne, in cursul
supuratiunilor indelungate, mal ca seama cand acestea intereseaza oasele,
In cursa" osteomieliteI etc.
La inceput se &este de predilectiune in anume organe, dar in caza-
rile inaintate si grave se poate generaliza. Se gasoste mal des in
ficat, rinichiti ; dar se poste intinde in ganglioniI limfaticI, paretele in-
testinuluI i stomacului, musculatura corduld, pancreas, glandele salivare,
testicul i chiar In muschil voluntarl.
Am insistat in alta parte asupra inrudireI ce exista filtre aruiloid si
unele forme de degenerare albunrinoasa. In adever, amiloidul asa cum se
prezi9ta in tesuturl are f6rte multa asolanare cu hialinul ; ca si acela
se vede sub microscop ca o masil omogena, notoria, lucia, care fixeaza
galbenul din picrocarminat si se coloreaza intens ca colorile bazice de
anilina. Nu incape indoiala ca -amiloidul n'ar fi putut fi izolat dintre
degenerarile albuminoase, i mal cu seamä din grupul hialinuluï, daca
nu s'ar bucura de proprietatea de a da ca unil reactivI reactiunI isto-
himice caracteristice, singurul mijloc de a ne permite sa' distingem cu siga-
rantri amiloidul de hialin. O reactiune caracteristica e acea a ioduluI. Ca
solutiunea lul Lugol tesaturile amiloide se coloreaza in brun roscat, pe
cAnd cele srtatoase iati o coloratiune galbena deschis. Daca dupä' iod se
trateaza preparatul cu acid sulfuric diluat (1 0/0), partile amiloide devin

www.dacoromanica.ro
DEGENERAREA AMILOIDA 53

foarte inchise sali chiar violete, albastre orT verzT; pe and restul nu
schimbrt coloarea. Nu de malt Cornil a introdus in technica cerce-
tgriT amiloiduluT un procedeti mai sensibil si care dg imaginT maT izbi_
toare Acest procedeg constg in a colora tesuturile suspocte cu violet de
metil apos : tesuturile sängtoase se coloreazg in albastru, lar cele amiloide
in ros purpariu. i alte aniline colorate s'a dovedit mat in urmì c dan
amiloidul aceeasI reaciliune; sp. verdele de motu, verdele de iod etc.
Orl-care ar fi substanta colorantg introbuintatg vom exclude ca total
alcoolul i balsamul de canada din technica amiloiduluT. Dupg colorare
sectiunile se vor spgla in apg si se vor inchide Iii glicering. Pentru a
ajuta diferentiarea se va adauge apeT in care se spalä sectiunile cate-va
piaturi de Lid clorhidric (1 0/0), in cazul and ne servim de una din
eolorile de aniling amintite.
Putem adguga, ca o reactiune bung, safranina prin care amiloidul se
coloreazg in galben i amestecul neutra al luT Ehrlich prin care se co-
loreazg in negra, culoarea aceasta resiständ i alcoolulul ast-fel in at
permite conservarea preparatiunilor. Putem dar privi amiloidul cg o
substantg albuminoasg metacromatic,g.
Aceste mijloace technice a 1 fost de mare pret pentru studiul localizgrif
fine a amiloidului in intimitatea tesutelor. Am vgzut localizarea variabilg
a produseior ce caracterizeazg diferitclor degenergrI albuminoase studiate ;
am vrtzut leggturä, intimg ce existg intro acelea i activitatea nutritivg
a celnlelor ; am vä'zut a ele nasc de multe orT in chiar corpul celuleT,
de ande apoT sunt expulzate in at, pe unele din ele, le-am considerat
-ca un fel de secretiune patologicg a celulelor puse in conditiunT
.abnortne. Lacrurile nu statí tot asa cu amiloidul. De si exista ate-va
publicatiunT izolate ce sustin contrariul, totui bazatl pe observatiunile
-color mal multI istologistI i pe propria noasträ experientg, afirmgm cg
amiloidul se afig tot-d'auna in interstitiile tesutelor, niel °data in into-
riurul corpuluT celulelor, orT-care ar fi natura lor. Acéstrt constatatiune
-sigurg exclude de la sine ori-ce posibilitate de formare a amiloidulul
in inte.riorul plotoplazmeI celulare, ceea-ce constituie o deosebire esentialg
fatg de cele-l-alte degenergrI albuminoase. Aceasta log nu inseamng
in interstitiT amiloidul se depune incliferent orY unde, din potrivä de-
punerea luT aratii o predilectiune pentru sistemul vasular Totdeauna
-degenerarea amiloidá incepe in jaral vaselor si in peretiT lor chiar
anume vasele micT, capilarele sunt primal element atins, in al doilea
rand degenereazg vasele maT marl, arteriale i venoase, pentru ca de la
acostea sg se intindg la tesutele incunjurgt6re. Aceastä localizare a ami-
loiduluT in jurul vaselor pe de o parte, iar pe de alta independenta lul
celule a fgcut sg se bkinuiascrt de malt o leggturg intre geneza acestel

www.dacoromanica.ro
54 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

degenerarT si sistemul vascular. S'a crezut de uniI chiar di amiloiduI


s'ar forma mal intaiti in salve de uncle ar iesi prin pareta vaselor
pentru a se depune in tesuturI. Cercetarile tnsil fiicute In acest sons-
n'atl putut dovedi preformarea amiloiduluï in sange. De aceea formarea
amiloidulul s'ar putea explica mat rational in urmatorul mod : din cauza
sllibiciuna elementelor constitive ale vaselor poate a transuda prin
*eta lor, chiar a color mar marl, nu numaI a capilarelor, substante
albuminoide in cantitate mal mare ca in stare normala. In off-ce caz
insa, acestea nu sunt elaborate si rezorbite de celule, din cauza a' pa
masurii ce ies din vase devin insolubile, neasimaa.bile de catre celule. Intlu
cat priveste esenta acesteI transformarI, ar putea consta intr'un fe] de
fermentatiune a materiel albuminoide sub influenta unor ferment): rezultatI
din viciarea nutritiunel salí sub intluenta directa a toxinelor microbiene
jucand rolul de fermentI. Ar fi posibil ca anume toxinele microbilor
de supuratiune sa /IDA in deosebI aceasta proprietate de a produce tran-
sformarea amiloida. Pentru aceasta presupunere ar pleda faptul ca dege-
nerarea amiloidä e mal frecventii in boalele cahectizante legate de a
supuratiune intinsa. Asa, am zis di tuberculoza e una din boalelo in
cursul careia observam amiloidul ; pentru a fi complectI e locul aicI di
adaugiim crt nu in orI-ce tuberculoza, ci tocraal in cazurile de tuber-
culoza osoasa, salí tuberculozil pulmonara cu caverne intinse in Gaff de
regula so produc supuratiunI cu stagnare de paroiti carl permite rezorb-
tiunea secretiunilor microbilor piogenl. Din potriva, in tuberculoza Era
caverne, MI supuratiunI, aproape nu se produce amiloid. De asemenea
In alte boale foarte cahectizante, eart altereaza nutritiunea in cel mal
mare grad, precum e cancerul, degenerarea amiloidä e numal ceva acci-
dental. De alta s'a putut produce degenerarea amiloida si experimental
injectand animalelor timp indelungat culturI sag filtrate de culturi de
piocianea, de stafilococi si chiar de streptococl, microbil specificl at puro-
iulul. De asemenea si degenerarea amiloida a perioadel ultime a sifilisuluI
s'ar putea raporta la actiunea agentuluI Wilma, dar foarte probabil, al
acestel boale. Cu toate aceste prezumptiunI foarte valabile, in starea de
azI a cunostintelor noastre nu putern afirma in mod neindoios origina
parazitara a degenerariI amiloide.
Caracterele anatomice ale degenera'riI amiloide le vom vedea mal in
detaliu cand vom studia patologia speciala a organelor, märginindu-ne
aid numat la indicarea unor caractere mal generale.
Daca degenerarea e putin pronuntatä, organul 'sl conserva' aproape in
total culoarea, forma si consistenta obicinuitä. In asemenea caz chiar un
°chill bine exercitat nu poate de cat sa banuiasa amiloidul, despre a
carat prezenta ne putem incredinta numaI prin examenul microscopic.

www.dacoromanica.ro
DEGENERAREA AMILOIDÀ 55

In stadiile mat inaintate insa, organele sufer modificarI earl ne permit


recunoasterea leziunilor si ca ochial liber. In genero un organ atins de
amiloid e mal mare, ma): tare, maI rigid, ma): putin elastic, mal plastic,
maI friabil. Suprafata de sectiune se distinge printr'un aspect special : e
maI lucie ca in stare normal, maI useata, de coloare cenusie bruneta,
foarte palida, translucida la marginI, ca aspect de slanina. Mal ca seama
pe o sectiune fina, facina ca cutitul dublu, la aceste earactere se maI
adauga o transparenta' mal mare de cat ar prezinta organul normal exa-
minat in aceleasI conditiunl. Despre acest din urma caracter ne putem
convinge chiar fail a recargo la sectiunl. N'avem pentru acésta de OA
su examinam partile maI subtirI ale organuld, anumne marginele supra-
feteT de sectiune : un ochill exereitat va putea distingo totdeauna la acest
nivel o zonrt ca de T/2-1 mm. largitne dotata de o transparontä neobi-
clnuita pe un organ sanatos.
Se intelege ea' ca cat degenerarea va fi mal putin intensa ca atilt
aceste caractere vor fi maI putin pronuntate. Asa, uneorI suprafata de
sectiune lu.cie, mata, uscatá nu e Qt1 total palida ci are o coloratiune rozata
ca aspectul de sanca fiart. Alte orI Po o suprafata de sectiune ca acest
din urmrt aspect, set chiar având earactere ma): normale, adica fiind destul
de umeda, destul de translucida, destul de avu.ta' in stage se vad numai
pete amiloide alternind cu altele mal iperemice i adosen cut altele maI
umtlate, galbene, atinse de degenerare grasa. Se pot recunoasts ca
ochiul liber si degenerarl mat putin intinse de cat atat, marginito numaI
Ja anume formatima anatomice: astfel in splina putem veden o suprafata
de sectiune aproape normala semanata ca niste gran ulatiunI ca un bob
de mac, albe, transparente ea niste picaturI de roua, corespunzind foli-
culilor, singuril degeneratt Acéstrt forma de degenerare nu 'I rara in
splina si atat de caracteristica in cat anatomista germana ail creiat
numele special de esagomilz, prin comparatiunea foliculilor ipertrofiatI
degenerati eu boabele de sago. Acelasl aspect se poate vedea uneorI
in rinichl, cand glomenla sunt atinsi in mod exclusiv ; in acest organ
aspectul e mal putin caracteristic si mat putin fidel din cauza ca
alte afectiunI ale glornerulilor pot da o imagine identiert. Din cele spuse
e lesne de dedus i caracterele degenerara amiloide in cele-l'alte
organe. In ganglioniI limfaticl de pilda amiloidul se prezinta ca i in
splina ; in stomac in intestine se traduce prin o ingrosare a muscula-
tureI dar cu deosebire prin ingrosarea mucoaseI asociata ca cele-Palte
caractere optiee descrise etc.
Am pomenit deja despre legatura ce existti intro vase si formarea
amiloidulul, legatura asupra careia examenul microscopic nu maI lasa
nicI o indoialil.

www.dacoromanica.ro
55 CUTIS DE ANATOMIE PATOLOGICA

In ficat de pile% degeuerarea incepe mai intairt in interiorul lobulilor


adesea orT chiar in partile centrale ale acestora. Bandele de amiloid,
cu caracterele de coloratiune asapra carora am insistat, se vAcl in Iungul
capilarelor in afara endoteliilor. Prin ingrosarea depozitelor amiloide
celulele sunt comprimate, devin foarte inguste, pot ajunge la desgvirsita
disparitiune ; aveam atuncI in partile degenerate o imagine care a dat
nastere la greselI de interpretare : bande largT colorate in rosti prin
violetul de motu l intre carT se vAd oapilarele reduse, ca endoteliile
lor carl ranifin neatinse de degenerare, ceea ce a fricut pe unil sa creada
ca amiloidul ocupa chiar colulele ficatalul.
In rinichiil degenereaz4 in primul lec glomerulul : o parte din
anzele glomerurale, san chiar toate, se prezintrt ca niste eilindrI sinuosT
varicosT, neregulatT, ca aspect omogen, lucia, eoloratI in rosil sail chiar

,
' -

rl
4,14;1.,
- -
*.+.,.,/,

" -0..4-'1

gia.;k1~ r '41t.A

Fig. 25. Ami:W(1 in ficat. A, !pase amiloide la paretele eapilarelor intralobulare, eh;
eelnle hepatice giLsoaac

Ca o MaSa Cu total uniformil in carl se mal disting icI-colo nucleil en


doteliilor coloratl In albastru. De la glomerul amiloidul se intinde
la vasul afereut, in al doilea loc la vasul eferent si la reteaua vas-
culara interstitiala ; poate interesa in cazurile grave si capsula glo-
merulara si membrana proprie a tubilor urinarT chiar. respecta irisa*
epiteliile renale. Acelasl hiera se vede in splinA, in ganglioniI limfaticI,
unde amiloidul, marginit in camufle mal putin intenso la paretif vaselor
din central foliculilor, sati la acola al capilatelor, orI la spatiile vascu-
lare interstitiale, se intinde apd la reteaua limfatica, dar niel odata la ce-
lulele propril ale organului. In paretil tubulul digestiv are ca sediii sub
mucoasa, musculara nmeoasel si, numaT in cazurile mal inaintate, in-
vadeazA tunica muscalara; in intestine ocupa de predilectinne vilozitrttile

www.dacoromanica.ro
DEGENERAREA AMILOIDA 67

carT. devin foarte friabile, se pot rape i da nastere la ulceratiunl co


nimic caractetistic.
Independenta amiloidului de celule se poate studia bine in paretil ar-
terelor. Aici degenerarea apare in tunica mijlocie sub forma de cercuri

a.: __,''' .- ,¡ \.` ., :, ,


'',.
t .,
, :.
uis-1
\
.,
,,,,
,..,
..,....:. ,. N: ,,,,,,sky.,,,r 0 ,k
, ':,
,

:,,\ \Et '


ts ,'. Ck,

,, , , ',.,
&:, \ , .
*,'S.,1414.44,
fr",,,11,V,,Ì ' st...
4 s'\.i
rii':,. 'V.e., ,:l
',..:
' * ,?. A.' ., -.' 4,, i 10i t\,',***
..4;jii, :`,.:7:.`",:. ,...;1: \--
iv rt ' ,:: '14-4' .' 'I,' i ... s
..,.0.1, . -'.
'I),
;
..,V.
- :4 ' i'' .....iv*z:i:-..-z,---_,:z....j, i.
:.7. V..::.Y: ' '',-. -**' -.,-,:: ;--;:-.:_.--'---''''''ii. 4-61,-.'c .:4-v 7-----,_. t,e.
,-.).,, ,.......,...x :e .--N....:!.
,.' : -,...;- ,---,:' -;.' --v I
,.-.14,, -7--. ..., `-,,---- " =fv:,31,4v,''(t/
;' ss,
k- -- ...%tf,-...
_* 41.1 .":". f\J
j '''141..),:i'. .?..;.',\it.I.: -. \ o ..o.:',Ast ii;.Q.41/7::.,4:::"."-Z,,ZiA
...0.,i,-!,,.::::,...,.1
:- "*. .,,'-.s.;:--,.,,
,
,"

i .!4I',Nt',,'T.'..ik.,:,'.1.b`i `.'-'
,,,I:;- t.'
.. \,'''T
A .. -, .1/4 ., ,\ '0.0)\ ,i,mr
_, ...z. s tt I /1.
..N.;. ''`. ' 'N:. - ... 'A,
; 7,',.:t4. - N'i,..,s. N,::fiy,. .

)
i....
.,,I 'Ir ,
.'4 1' 41.'ip. ,s. ki.%,-tit '1j 4
4f V;....;., ......::::,,:;;',- -
t,';;':?.. \ ', .1., ',X.:. (..
4 :j.:;. :.-.......,..:::, +.1 . ..q,;','' '4''',, t.% -' I iv ,...:19,, ,,., ,sl.,
-,,',
r,
C.',::',1.`1.1, ....:.. 1 ..frl,,-,' -
.?. ,\,;.'''', i
..., ,.........,: e.: ' ' ty,\.
1
',. ''''' \ "
1 ... si,i1.-,?...,
,..;;;.
'

.7t ,;i t \,t. ..- '

"A ": .;' )..--,:-,,i.6..


\'' ', ,' ti. v.i' ..1'

' "S N''


...-
7. VII i%`.) ''' 1
''3''''' .
44, .,.. 1,
''
6771-

Fig. 26. Amiloid al Osticultilui intenta caz de miopatie, a. in.-epntul depunerel =ac-
idula! bit 'o acterii, am. tase marl de amiloid in jurul tuttii vas, am. amiloid dio
parolple unid vas trectInd in stiltstante hialine, td. &ohi hialini.

ce se coloreaza in ros prin violet, separate prin alte cercan l cu nuclei


mu.sculari colorati in albastru; de aici se intinde in adventitia pastrtind
acelasi raport ca celulele, i numal foarte tarziti degenerarea poate cu-
prinde si intima. itunci paretele arterei apare ea un singur cerc gros,
uniform, ro, rezultat din substituirea amiloidului in local diferitelor tu-
nice i ()lamente distruse in mod mecanie.
Din cele spuse se vedo deja consecintelo ce poate aduce degenerarea
amiloida. Elemental() anatomice deja slabite vor suferi inca mai mult
in functiunea si nutritiunea lor, pe de o parte din cauza anemia ce
produce amiloidul prin ingreuiarea circulatiunoi, pe do alta parte din
cauza compresiunei la carl sunt supuse. Consecinta va fi provocarea si a
altor forme de degenerar]. pe Muga cea existenta totul contribuind la

www.dacoromanica.ro
58 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

compromiterea din ce in ce mal mare a fanctiuneI organulul si la distruc-


tiunea celulelor.
Exista o forma de degenerare amiloida mal mult local, datoritrt uneI
turbararI de nutritiane limitate fara influentri asupra economiel generale
a organizmuluI. Ast-fel in maduva, in ganglioniI rachidieni, in ependim
In pulmonI,cu deosebire in prostata la bittrinl se gasesc uneorI ara niel o alta
lesiune grava, niste formatiunI rotunda stratificate concentrice ce dail
reactiunea amiloidulul. A coste formatiunI numite corpurI amilacee sunt

Fig. 27. Rinichiu antiloid, g, glomerul:amiloid, a, artera aferena a glomernlulni


ca paret/amiloidi, A', amiloid mal mult dispus in jurul eapilarelor, t, eanalieul oonturnat
en eelnle desquamate granulo grasoase, e, ansa lul Henle en un eilindru hilian.

incline de regula in spatiile tesutelor i rezulta foarte probabil din des-


compunerea protoplazmel celulelor in destructiune, cato °data diferitele
tumor! contin asemenea concretiunI amilacee.

Glicogentst
Glicogenul e o substantil tornara, care so formeaza in organism din
materiile hidrocarbonate sail din albuminoide. Se &este in cantitate mal
mare la tesutele embrionuluI, la adult, in proportiuni mal apreciabile

www.dacoromanica.ro
DEGENERAREA AMILOIDA 59

in ficat si in musehI, in unele epiteliI precum e acela ce ciiptuseste ea-


vitatea vaginala a colulul uterin etc.
In stare normala proportiunea glicogenulal din tesute scade pr:n ina-
nitiune sail prin exereitiul muscular
In unele boale, precum in diabet, glicogenul se inmulteste salí apare
In organe unde de obieeia nu exista sail exista numaI In proportiunl
neapreeibile. Ast-fill in ficat se poate gasi o cantitate mal mare de gli-
cogen in eelulele parenhimatoase sub forma de pietiturl transparente
luciI, ca hialine, adunate mal malt in jurul nueleuluI sail infiltrand
protoplazma in mod difuz; apoI in epiteliile rinichiulul diabetic si anu-
me mal malt in partea mal striinta a anzelor luT Henle de asernenea si
in toate eelelalte tesute proportiunea de glicogen creste in cursal
diabetuluI.
Mal gasim glicocenul In celulele diferitelor tumorI. Trebue sa observam
ea tumorile cu crestere si distructiune repede a celulelor stint sedial
glicogenulut Ast-fel, pe and sarcomele si carcinomelo contin foarte des
glicogen, fibromele nu contin mal nicI o data, '1 gasim in miome si con-
drome pentru ea si in stare normala tcsutele respective contln glicogen.
Intru cat priveste tumorile mal trebue sa observam ca tocmaI acelea
a caror originti embrionara e mal sigur stabilitrt, contin aproape constant
glicogen; asa tumorile zise hipernefroide ale rinichiuluI, eancerele, nano-
mele si endoteliornele testicululuI, tumorile uteruluI etc.
Glicogenul se apropie prin reactiunea sa istohimica de amiloid in unele
privinte, dar totusl sunt mijloace de deosebire. Ast-Idl ea iod da si gli-
cogenul, ca si amiloidul o coloare galbena-bruna inchis, care insa nu se
schimba prin acid sulfuric cum se intimpla cu amiloidul.
Glicogenul fiind foarte solubil in spa, trebue sil evitam cat se poate apa
In tehnica acestel degenerart Col mal bun procedna pentru cereetarea
glicogenului e de a fixa tesutele in alcool absolut. Trebue ea tesutele sil
fie ridicate cat mal et-Pend dupa moarte, cad descompunerea cadaverica
distruge glicogenul chiar in cate-va ore. Sectiunile se vor colora in liohidul
luT Lugol, se vor deshidrata in o parte tincturil de iod si 4 partl alcool
absolut si se vor clarifica In uleiil de origan.
Bine stabilita nu e Inca importanta patologica a glieogenulut Faptul
insil ea se gaseste in diabet, o boala de alteratiune nutritiva prin exce-
lentil, in tumorile maligne etc. arproba ca glicogenul este aid expresiunea
uneI destructiunl active a protoplazmeI eelulare sub influenta unor cauze
inca riíri cunoscute in esenta lor.

www.dacoromanica.ro
LECTIT 1NEA VI

Pigmentatiunite
Punem pignp ntatiunile patologice tot intre degenerarl. pentru a, precum
vom vedea, Tele sint de cele maf multe orI espresiunea anel suferinte
a tesutelor si, in oil ce caz, ail de rezultat final a compromite f unctiunea
si vitalitatea celulelor in cari se produe.
Pigmentele ce intilnim in tesuturI au origina variabila. TotusI le-am
putea trnparti in douil grape marl : 1) pigmente formato in interiorul
organizmuluI si 2) pulberI pigmentae carl: patrund de afara si se depun
In tesute. Cele dintairi slut ca malt tad importante si de aceea le vom
stadia in primul loc.
Pigmentele formate in organism pot proveni : 1) din materia coloranta
a singeld ; 2) din materia coloranta a bile): si al 3) pigmente a cáror
materie prima liu Ye stabilita in mod ind:scutabil, dar care se glisesc si
In stare normala la anume tesute si earl' in diferitele stall patologice
se pot inmulti in mod considerabil sau pot aparea acolo uncle de obiceiti
nu exista. Acosta Teste pigmentul numit autocton.
Pigmente provenite din singe. Acestea se formeaza in partile unde
s'au produs emoragrI ca infiltratiu.ne de singe in tes Ile. OrT.-ce emoragie
se caracterizeaza prin o coloratiune rosie inchis aproape neagra a
tesutelor imbibate. In decurs de cite-va zile coloratiunea devine brut*
albastra, verde, galbena si apol din co in ce mal. palida pentru a dispare.
Aceste modificarI de coloratiune snit expresiunea diferitelor faze
de transformatiune a singeluI revtirsat. Ceea ce doming in descompunerea
aceasta le disolutiunea materiel colorante caro rámine si se depune in
tesute pigmentindu-le, pe and protoplasma globulelor e rezorbita.
Pigrnentul provenit astfel din descompunerea singolui in tesute se
poate prezenta subt doua forme diferita ca hamatoidina, sau ca hemoziderina.
Aceste doull feliurI de pigment se pot intllni excluziv sau impreuna
In unul si acelast focar emoragic. Hematoidina se formeaza de regula
In focarele emoragice marl ca destructiune muI intinsa a tesutelor sau
In emoragiile din interiorul cavitatilor naturale. Hematoidina se for-
meaza tocmal in conditiunI contrarit De aceea in partile centrale

www.dacoromanica.ro
PIGME N TATIIINILE 61

ale anal focar emoragic intins gasim pigment de hematoidinä, iar la


periferie pigment de hemoziderinä.
Hematoidina se prezintä sub forma de cristale acicalare izolate sau
grupate in maldárl orI ca table romboiedrice. Acole izolate d'A galbene-
r orate, lar grupele i tablele sint ro5i1. Aceste cristale sint la inceput
libere in intestitiile tesatelor, dar mal tipa pot fi qi incorporate de
celule. lele sint insolubile in aprt, alcool, acid acedo. In afarti de aceastrt
forma cristalinti, hematoidina se mai poate prezintä ca granulatiunI
rotunzite san colturate mal fine sau mal marl.

szt,
ee

Fig. 28. Tamorl endetolialli a paroti- Fig. 29. Adenom al parotidel : h. masa hia-
del: un vas en celnle endetoliale prolife- alinfi in lumennl nula tub ; e. cristale acicular°
rate continênd un cristal de hematoidin1i, dispuse radial.

Hemoziderina nu formeail cristale ci numaI granulatiuni sau buclitT


mal mari orI mal miel, uneorI grupate ca grämäjioare mat marI, de
coloare galbenii portocalie san galbenä bruna mal inohisa ; acest pigment
l'e de regula inchis in corpul celulelor, dar se gäseqte qi liber.
leste o deosebire esentialä de compozitiune himicrt, intre acest pigment
cel format de hematoidinä. Pe o sectiune microscopicti tratatti ca foro-
cianur de potasiu i apoI ca o solutie slabä de acid clorhidric grana-
latiunile pigmentare de. hemoziderinä Tau o coloratie albasträ pe cind
granulatiile §i cristalele de hematoidinä nu '§I schimbii coloarea. Aceastä

www.dacoromanica.ro
62 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIDA.

reactiunei stohimicg le determinatg de existenta feruluI in pigmentul de


hemozidering, pe cind in hematoidina acest element lipseste. Faptul ca
hemoziderina se produce in partile ande celulele nu's Inca distruse
pare a tuna ca activitatea acestora intervine intru citva la izolarea
precipitarea Tel din materia colorata a singeld. In adevar de multe orI
acest pigment nu. pgtrunde gata format in corpul celuleI ci se formeazg
in interiorul acesteia ; astfel adesea protoplazma celulelor, fad sa conting
ganulatiunI de pigment, are coloare galbena bruna difuza produsa prin
imbibitiunea lei ca materie coloranta lichida care devine albastra subt
influienta ferocianuruluI i acidulul clorhidric. A.ceasta ararii ca celu-
lele au incorporat materia coloranta a singelul transformata in stare
de solutiune printr'un fel do imbibitiune, i apoI chiar In protoplazma
celular, din materia lichida, se separa printr'un fel de cristalizatiune
pigmentul granulat continind fer.
Pigmentele hematogene pot fi datorite si uneI destructiunI a singeluI In in -
teriorul curentuluI circulator. Boalele in cursul carora globulele rosiI
se distrug mal rapede de cit se regeneread, precum anemiile profunde,
malaria, unele intoxicatiunI, etc., precum acelea ca hidrogen arseniat, cu
clorat de po'asiu, cu diferite ciuperoI, etc., au ,de rezultat o incarcare a
partiI lichide a singeluI cu pigment provenit din distrugerea globulelor,
ceea ce 'I da o coloratiune mal Inchisa, constituind hemoglobinemia ; lar
din singe materia colorantg disolvata trece in urinti dind urinolor colo-
ratio rosie bruna tnchisa sau neagrg chiar (hemoglobinuria). Se stie ca
in stare normalg globulele rosil se distrug i ca materil coloranta
pusg in libertate le utilizatg in ficat pentru formarea pigmentelor biliare.
Dar cind stngele se distruge in asa mare cantitate, materia colorantil dud
la ficat famine neutilizatg, Ie reluata din noil in curentul limfatic i san-
ghin i depusa In diferitele organe i mal ca seamg in spling, mgduva
oaselor i ganglionii limfatici. Nu Amin scutite Insg niel ficatul,
celelalte organe. Pigmentul se prezintg si In aceastg forma ca grgunte
cristaline sari ca bucatI amorfe, dind de cele mat multe orI reactiunea
itudiata a fieruluI, libere in spatiile tesutuluI sail ii,chise in celule.
fic,at Il vom intilni In celulele endoteliale ale capilarelor, in celulele fixe
ale tesutuluI conjunctiv i In epiteliile parenhimulul. In spling ocupg
celulole mart ale pulpet, leucocitele i celulele retelet interstitiale.
De asemenea in gangliont. In rinicht locul de predilectiune stnt epite-
liile canaliculilor i mal eu seamil ale tubilor contortI. Se pot ggsi
granulatiunt i gritmezt de pigment si in endoteliile glomerulilor i In
lumenul capilarelor glomerulare.
Dintre toate boalele In canal cgrora se produce pigmente hematogene
meritg o mentiune speciala malaria. Organele cadavrelor malarice pre-

www.dacoromanica.ro
PIGMENTATIUNILE 63

zinta o coloratie particular centi0e ca ardezia datorita depunerit in ce-


lule, 0 mal ca seama in vasele micf, a unut pigment deosebit de col
hemoziderinic : un pigment negra, mat grosalan, subt forma de bucatt si
gramezï mat. mart 0 mai neregulate earl' pot ajunge pana sti formeze
adevkate tromboze pigmentare ale capilarelor. A.cest pigment le analog
ca col ce se vede In corpul parazitului malaria' si pe care aceste '1 formeazi
prin o elaborare speciala a globulelor distruse. Se stie a evolutiunea
malaria e legata de o continua regenerare a parazitulut : indivizit batrint,
dupi5 ce prin sporulatiune formeaza pe eel tinert, se distrug, iar pigmentul
lor rämas liber e carat de singe §i depus in organe. Ilaturea insa ca
acest pigment special se formeaza in cursul malariet 0 pigmentul hemo-
ziderinic galben studiat.
Pigmente icterice. Substantele colocante ale bilel., precum e biluribina,
si acelea ce rezulta din transformarea acesteiac a biliverdina, bilifucsina,
precum si acidele biliare, colorate §i ele, se nasc in ficat subt influenta
celulet hepatic() 0, trecésnd prin canaliculele biliare si vesicula biliar,
ajung In intestine, uncle precum se kitie ail roluel importante de inde-
plinit. Dar daca dintr'o causä' sail alta nu pot ajunge la destinatiunea
ion naturala, se vor produce turburart digestive datorite elaborarei insu-
fioiente a unor alimente, a grasimilor in special, putrefactiunilor si fer-
mentatiunilor intestinale : fecalele reman necolorate, grisa sal albe 0
foarte fetide.
De alta parte aeeste substante colorante 0 acidele reinase in fi cat aunt
in curind reluate in circulatjune si se depun in alto partI, in piele
mat ca seamä', dar si in conjunctiva, in sclerotica, in mucoasa guret,
mat pe arma si in seroase 0 in toate organele interne. Pe conjunctiva,
Po mucoasa bucala, si mat ca seama pe mucoasa ce captuseste podisul
gura, de o parte 0 de alta a Malií limbel, ca unele ce sunt mal
fine si mat transparente, dar si pe piele, se vede bine resultatul depu-
nerel pigmentelor biliare in tesute : o coloratiune galbena palida ca la-
mia si, daca starea dureaza. mat malt timp, coloratiunea devine mat inchisa,
galbenä portocalie set galbena verzuie murdara.
Tot o data. apar alto inconveniente, ca iritatiunt ale nervilor pielet
si altor organe, drora se datoresc fenomenele dureroase diferite 0 mama-
rimea pelet ; apot turb ark I vizuale, ruodificatiunt ale centrilor nervo0, cir-
culator): mat cu seama, produand incetinirea pulsatiilor 0 depresiunea
circulatiunei etc. Se produce ca un cavInt complexul simptomatic cu-
noscut sub numele de icter.
Cauza stagnatiunei si rezorbtiunet elementelor biliare poate sta in
interiorul ficatulut Putem distinge in aceasta ordine de cauze un vicir.
In calitatile bileI secretate sail o leziune a celulelor hepatice. iqa se

www.dacoromanica.ro
64 CUES DE ANATOMIE PATOLOGICA

poate ca bile secretatg srt tag o consisten ma mare ; se va scurge


atuncI, bine inteles, maI grea. Din cauza acesteI scurgerI Meet% partea
lichida se pierde prin difuziune qi se va da ocaziune descompunereI e!:
bilirubina se va preface mal departe in bilifaxina, biliverding, bilici-
anina ; colesterina se isoleaza sub forma aroorfa sail cristalina se vor
forma n4te dopurI semisolido p.gmentate, la inceput microscopice, situ-
ate in canaliculele capilare intrabulare, carI crescind, pot dilata in
mod enorm canalicurno biliare pang and s le mpg chiar. Atuncl
comunicarea Intro circulatiunea biliar g sanghing e stabilita, elemen-
tele bileI inträ liber in ange spre a fi transportate in diferite organe.
Acela§I mecanism prezidg 0 and scurgerea bileI e impedicatg, nu prin
calitatea ei, ci printr'o obstructiune din afara. Asa canalele biliare extra-
hepatice pot fi comprimate i astupate printr'o cicatrice, printr'un pachet
de ganglionI ipertroficI, printr'o tumorg, printr'o intlamatiune care pro-
voacrt formarea until dop de mucus. Pang. 0 inflamatiunile. du.odenuluf,
prin amflarea mucoaseI, i secietiunl abundente de mucozitate, pot pro-
voca astuparea ampulei lal Vater, ceea ce'l suficient srt produa o stag-
nare, chiar totalg a bile care circalg sub o presiune foarte slabii. Stag-
narea §i concretiunea, incepute in ultimele ramarl ale canalelor biliare,
se intind apoI i la cele mg marI interlobulare; concretiunile maI
provoaca aicI iritatiunea pgretilor canalelor i in jurul lor, stabilin-
du-se ast-fel o adevi5ratä inflamatitme pericanalicalara care maI agra-
Teazg obstructiunea asigurand durabilitatea acesteI star!.
Tot a§a se ponte produce icterul i and leziunea initala atinge chiar
paronhimul cum se intImplit in atrofia galbena acuta salí in intocsica-
tiunea Cu fosfor.
Atrofia galbeng a ficatultif e caracterizatg prin o degenerare ea atro
fie foarte pronuntatä a organ uluI insotitg de toate fenomenele unq in-
fectiunI supraacute. Ficatul ast-fel degenerat prezintä, 041' rag galbene
altele cenu0I salí ro01 cenu0I orl mai ro0I dupg gradul de
iperomie. Pärtile galbene aratä sup microscop, pe laugh' forme de dege-
nerare i destructiune celularg, o coloratiune a celnlelor in galben bran
datoritrt uneI imbibitittnI difuso cu bila lichidg.
Alta data pigmentul se vede ca graunte galbene care se gasesc in
celulele ficatula salí in rinichl, in epiteliile renale ; apol in celulele
limfatice ale spline! i ale ganglionilor in cazurle de icter maI intins.
In cazurI rarl se vor gäsi cristale, de bilirubing, care nicI ca forma
nicI ca eoloratiune nu se deosebesc de cele de hematoidina.
Aceastg asemgnare intre biluribing i hematoiding depusä in testae
a dat nascere chestiunel daca, in afarg de imprejurarile asupra aror
am insistat, nu s'ar putea produce icterul 0 pe altg, cale, adecg prin

www.dacoromanica.ro
PIGMENTATTUNILE 65

transformarea directii a materiel colorante a stingeluI ce se distruge in


tesuturI sari chiar in vase. Cu alto cuvinte e vorba dadi putem admite
un icter hematogen, un icter care s'ar paste ftirA intervenirea ficatulut
tirit ert unele substante toxice earl distrug sangele cu mare energie,
precum ar fi hidrogenul arseniat, cloratul de potasil, otravr, continutii
in unele feliurI de ciupercl (dintre ascomicete, 'pal cu seamti) pot sil.
determine in acelas timp si icter. La noiI näscuti se produce prin des-
compunerea sangeluI un icter caracterizat tocmaI prin aceea di pigmea-
tul biliar se depune sub forma de cristale mal cu seamh in rinichI,
ocupand mal mult papilele. Toate acestea insA nu ne indreptrttosc BA
admitem posibilitatea producereI icteruluI prin singurul fapt al des-
compunereI sAngeluI ; dacá se scoate de exemplu la pasen l ficatul, si
apoI li se di-i hidrogen arsonist nu se mal produce icter, ceea-ce inve-
dereazrt, crt pe liing5 descompunerea sangeluI, trebue s6 inter via si
ficatul ca sii elaboreze acest sang() descompus pentru a forma din el
pigmentele biliare.
Inportanta destructiunel sangelul in icter rtimane ca toate acestea,
acl, precum am vkat, aceastri niivalä de materie colorantA hematogena
intr 'un ficat functionând in modal cel mal normal posibil, va pro-
duce icter o insuficient5. functionala relativá a aparatelor de secretiune
biliark.
Pigmentul autocton leste acela care si in stare normalli se grtseste in
unele tesute si celule : in coroidá, in Vár, in stratul profund al pielel,
in sclerotia, in unele pi-irtI ale sistemuluI nervos central etc. Acest
pigment le continut in celulele tesutuluI respectiv, Xn cele epite-
liale sail nervoase ca si in cele conjunctive, orI in niste celule speciale
mail ; are o coloratiune care variazrt de la galben, galben-brun tre-
cind prin diferitele nuante Ong la negra. Nu 'I nimic bine stabilit
in ce priveste compozitia lui himic5, care 'I si foarte putin cunoscuta
si foarte variabilit. tineorI contine fier. Acest fapt impreunti cu locali-
zarea in apropierea vaselor, in undo cazan, a filcut pe uniT sa creadrt
cá. pigrnentul acesta ar proveni si iel din transformarea singeluI. De
foarte multe orI WA' nu contine fier si contine din potrivil sulf in can-
titrttI variabile. In aceastA categorie s'ati studiat ping acum doua varie-
trip: de pigment in tumorile pigmentate crtrora li s'a dat numele de
fimatorusin si hipomelanin. Prezenta sulf aid ar ariita cii pigmentul pro-
vine din materia albuminoidg transformatil de colule.
Diferite stárI patologice sail anormale, ca petele si negiI congenitali
pigmentatl, pigmentatiunea intensit a pielel in ennui. boaleI lui Addison,
petele de soare, petele gravidifátiI, pig mentatiunea organelor atrofice, a
cordulul mal cu seamil, stilt datorite formatiuneI exagerate a acestul pig_
Pabef -Siam Curs de auatomie putologicd. 5

www.dacoromanica.ro
66 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

ment. Tumorile pigmentate contin de asemenea ace§ti pigment/ in can-


titatI variabile. In tesute se prezintä ca i celelalte pigmente studiate,
subt forma de granulatiunI fine, regulate, sferice cum se vede in celulele
nervoase sati in stratele profunde ale opidermuld, ori ca buctIff maI marl'
neregulate, colturoase, grupate uneorI iti gramezi mal marl ca in diferit
tele turnoff.
Existrt inch' discutiune asupra elementelor in earl' '§I iea mWere acest
pigment. Pentru piele ie mal bine stabilit ca pigmentul nu se formaaza
In celulele in earl se gaseete de obiceill, adica in celulele profunde ale
reteleI luI Malpighi, ci in ni,te celule stelate de origina mezodermica
situate in stratul conjunctiv subepitelial. De aicI aceste while patrund
prfntre celulele epiteliale, aid se distrug i pigmentul lor Ye inglobat
de epitelit
In anume imprejurarI pigmentul se desvolta in raport intim ca vase
do noua formatiune. Ast.fel in anume tumor]: pigmentate. AicI am con-
statat cil acest pigment poate sil fie expresiunea uneI formatiunl abnorme
de vase ei do sang() produc6ndu-se elemento sanguine foarte pigmentate
trecatoare, earl distrugandu-se inert in interiorul vaselor de nouil f or-
matiune, pigmentul lor stt depune in celulele endoteliale ale tumoret
Pigmente venite din afaret. Diferite pulberI colorate pot patrunde din
Mara in interiorul organizmuluI prin vre-una din cane naturale, de undo
fiind rezorbite sunt duse prin curental limfatic §i depuse in profunzimea
organelor.
La ceI ce lucreaza in atmosfere imamate cu praf de carbune, saa eu
f um care, precum se §tie, contine carbune ku stare do pulbere foarte
finä, aceasta substantil patrunde Impreuna cu fiend inspirat pana in
profanzimea alveolelor pulmonare. De aicI praful e incorporat de epite-
Iiile alveolare, din earl trece in teaca limfatica perivascularrt a septelor
alveolare. Luat de curentul limfatic gase0e o bariera puternica' in gangli-
oniI peribronhicI i mediastinall prin filtrul carora poate strabate nu-
maI ca mare greutate, de aceea se aduna aicI in cantitatI enorme.
Acest pigment determina o iritatiune, cu fenomene de intlamatiune
seleroza a pultnonilor i ganglionilor.
Prin antracoza pulmonara i ganglionarrt se intelege pigmentatiunea
aceasta produsa prin praful de carbune. Pulmonul in aceasta stare prezinta
un desemn caracteristic : bande Intretaiate negre determinate de pigmen-
tul in abundenta in spatiile limfatice ce delimiteaza campI poligonall
maI mart sail mal mid, reprezentand lobuliI pulmonaff orI grupo de
alveole.
GanglioniI de asemonea prezinta peto negre maI marginite sail maI
intinse i, in cazurile vechI, sunt mriti, tari, ca consistenta aproape

www.dacoromanica.ro
PIGMENTATITTNILE 67

lemnoasa si negri in totalitate, cu aspectul de earl:mile. In aceasta stare


ganglioniI nu maI stint constituitI de cilt prin o masa compacta de car-
brine amestecata cu putine resturI de tesut mortificat. Prin imbibitiune
eu lichid aceasta masa se poate muja si tot ganglionul se prezinta atuncI
ca o punga de tesut conjunctiv dur, plina ea o masa neagra moalo,
adesea semilichida grunzoasa.
Din ganglionl i pulmonI praful poate trece i maI departe si sa se
depung si in cele-l'alte organe ca splina, ficatul, maduva oaselor, daca
are posibilitatea de a patrunde in siinge.
Sub microscop acest pigment se prezintg ca pulberea morfa sail ca
_graunte neregulate, inegale, colturoase In spatiile limfatice sari in interio-
rul celulelor. In alveolele nulmonilor se vgd adesea celule inarI ca niste
leucocite foarte umflate, a cgror protoplazma e incarcata co. pulberI de
carbune sail de alta natura: celule de praf.
Si alto pulberI pot ajunge pe aceeasI cale in organizm si produce pig-
mentatiunile variate ale tesutelor. Asa pulberea de piatril, ca compozi-
tiune. silicoasg, de obiceig, constitue calicoza la lucratoril in cvart, la cio-
plitoril in pietre fainoase etc. ; pulberea de fier produce sideroza, carac-
terizata prin coloratia pulmonilor galbeng-bruna sail neagra, dupa felul
compusului de fier. Pulberl vegetale i animale, din ling, din bumbac,
din pief, din tutun se gasesc in pulmonii si ganglionil lucratorilor ocu-
pati in diversele indastril produand diferite coloratiuni ale tesutelor.
Une-orI pulberI pigmentate provin din substante lichide absorbite pe
cale digestivii, dar care rezorbite i purtate in sango se precipita in tesute.
Sarurile de argint, si anume nitratal de argint, care e muI frecvent uti-
lizat, produce dupa o intrebuintare indelungatil, o coloratiune bruna-cenusie
-datorita depuneriI argintuluI sub forma unor granulatiunI pulberulente,
in lumenul si epiteliile tubilor renalI, in piele, in ganglionI, in seroase,
in perotii vaselor etc. Aceasta pigmentatiune constitue argiria.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA VII

Petrificarea
Procesul pe care 11 vom studia sub acest mime consta Inteaceea ca
un tesut caprita o duritate ca de os din cauza depuneril In interiorul lia,
in interstita si In celule, a srirurilor minerale. Adesea-orT calciul reprezinta
In mod exclusiv sari in cea mai: mare parte baza särurilor depuse. Pro-
ccsul patologic capritii eland numele special de calcificare
Origina särurilor depuse poate fi variabilä ; astfel se pot produce petri-
flail: In urma proceselor de rezorbtiune osoasa, cum se intêmpla in cursul
senilitatiI sari a unor afectiunl osoase de natura infectioasä, cum ar fi,
tuberculoza bunii-oara. Sarurile calcare liberate prin faptul uzaril: sail
destructiunfl osoase sunt luate de curentul limfatic si sanghin duse si
depuse airea uncle gasesc conditiunI favorabile pentru aceasta. Avem a
face In acest caz ea o transpunere, o stramutare a sarrailor calcare din-
tr'un punct al organizmuliff in altul, ca ceea-ce se numeste o metastazii.
0 cauza din cele mat frecvente a petrificatiuneT stint tulburarile de
nutritiune locale, avénd de rezultat de a micsora vitalitatea tesutelor.
In aceste conditituff schimbul intro dlementele anatomice si lichidele si
gazele circulatiunet fiind vicios si incomplect sarurile calcare no mat
puténd fi tinute in solutiune, se precipita.
Aceleiasl cause e datorita petrificarea tesutelor ce n'ari de ajuns vase,
sail ari o parte din vase astupate, sail sunt supuse timp indelungat si in
mod repetat la presiuni earl: ingreuie circulatiunes si nutritiunea. Ilia
putem cita placile calcare ce produceari alta data pustele proa grelo in
grosimea muschilor pe call apasati, precum si acelea ce se formeaza In
grosimea aductorilor la calrirett In aceste camnl. procesal petrecéndu-se pe
°amen): tinerT,adesea-orT se formeazri adevrirate oase in grosimea muschialut
Poate di pentru a explica petrificarea In aceste clod casan l ar trebui sa
invocam pe länga conditiunea local i o predispozitiune individuala in-
nascuta, poate si ereditara. De asemenea, tot printr'o nutritiune insa-
cienta se ex.plica petrificares cartilagelor cari n'ari vase la batrinf, cal-
cificarea cartilagelor costale chiar la oament mal' tinerl, proem si aceea
a capsulelor fibroase putin vascularizate ce se formeazä in jurul parazitilor
inchisT in tesute, ca trichina s. a.

www.dacoromanica.ro
PETRIFICARE 69

Lamele fibroase suprapuse ce rezulta din organizarea falselor mem-


brane fibrinoaso depuse la suprafata mernbranelor fibroase sau seroase
inflamate ail de multe off o circulatiune limfaticti si sanghinkl foarte in-
suficientO, ceea-ce ajutO precipitarea sarurilor calcare si ast-fel se produc
acele piad tarT groase calcare pe suprafata splineT, a pleura, pe suprafata
si in grosimea durd mater etc. Valvulele corduluI carT in parte nu au
vase sanguino ci nurnaT patine lirnfatice, mal Cu seama in timpul
mganizrtrel exudatiunilor sail infiltratiunilor fibrinoase, devin cu sigo-
rantO calcare.
MaI ca seamrt inolele fibrocartilag:noase ale aorta' i ostiilor atrioven-
triculare se petrifica in cursul organizOrd produselor de inflamatitme
eronica a endocarduluT.

.,,,

Fig. 30. Periolutil. calcificata : v. vas dllatat si plin en singe tuteo vilozitate
de neoformatiune inflaniatoare ; p. pigment de sange ; n. placii. de calcificare ; c. cana-
licul mi pftretil ingrosati.

Dar o conditiune din cele maT frecvente pentru calcificarea patologicrt


este prezenta una tesut ca total mort, care are o predispozitiune parti-
colara pentru a servi la depunerea sOrurilor minerale. In acest gap vom
pone calcificarea produselor tuberculoase ce se transforma des in mase
marI calcare. De asemenea se observa une-orT calcifiarea tromburilor vechT,
a focarelor necrotice din infarcte si din unele tumorI, mal ca searnO in
cele fibroose. Tumorile fibroase sail fibro-miomatoase ale uteruluT se pot
une-oil calcifica in intregime. In cazurile de graviditate extrauterinO
j'étul ne maT fiind in legiltura ca sistemul circulator al mama se ma-
mificO in pOrtile luT centrale, iar cele periferice carT sunt scOldate de su-
curile cevitateI abdominale in care fétul e chut, se petrifica. In cazar):
maT rarT fëtul se poate calcifica si in totalitate constituind ceea-ce se
numeste un litopedion.

www.dacoromanica.ro
70 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

Tunica interna a aorteI este precum se §tie sediul unei leziunI frecvente,
a arteriosclerozeI, sail endarteriteI cronice deformante.
Piauile de endarterita sunt reprezintate la inceput prin focare infla-
matom e, carI curand se necrozeaza, iar massele necrotice ce rezulta infil-
trandu-se ca sane de calce formeaza plci1e tarI cu consisten ta carti-
laginoasa sail osoasa ce constituiesc aceasta afectiune.
In toate cazurile pana aci enumerate avem a face ca un proces
mult sail maI putin intins care are de rezultat transformarea calcara a
unul organ orI part)." de ordan sail esut.
Depunerea sarurilor calcare poate afectua 0 o altä forma, anume poate
sa se faca a§a in cat intereseaia colulele in mod izolat fara a forma
depozite masive ; sararile precipitate se pot prezinta atund numaI ca
ni0e grata* in interiorul celulelor. .4a se observa o depunere de sarurI
calcare sub aceasta forma in epiteliilo i tabiI rinichiuluI in arma in-
toxicatiifor cu sublimat earl nu se sfilr§esc raped° prin moarte, in in-
toxicatiile cu bismut, ea acid oxalic, mat rar in cele ca fosfor. A ceste-
granulatiimY calcare ocupa maI ca seama tubil dreptI al substanteI cor-
ticale, une-orI se aduna in cantitate mare chiar in lamonal tubilor
formand cilindre de granulatiunI de calciti lipite intro ele prin exudate
concretate. Aceasta precipitare de granulatiunl calcare in tuba i epi-
teliile rinichiuluI poate atinge une-orI proportiunl a§a de intinse in cat
poate fi recunoscuta ca ochiul liber constituind atuncI infarctul de calcig,
caro, precum se vede, ocupti maI malt substanta corticala, maf rar pira-
midclo, in opozitiune ca infarctul uric. Partile infarctate se prezinta ca
o cebare a1ba-cenu0e i prin presiunea lor se poate scoate din tubI o
maferie grunzoasil sag maI concreta formatä din granulatiile calcare.
Ahura de imprejurarile amintite se poate gasi infarctul de calciä i in
unele afectiunI destructive ale oaselor sag la batrinT.
alte epiteliI precum acelea ale glandelor salivare pot prezinta in
protaplazma lor graunte de särarl de calciii. i celulele creerulul atins
de atrofie sunt de multe orI inbacsite in intregime ca granulatiunI
de calce.
Asemenea precipitate calcare sub forma de granulatiunl izolate se pot
producer nu numaï in interiorul celulelor dar §i in interstitit Une-ori
aceste granulatiunI prin apozitiune de materie se manse, ating dimen-
siunl in cat pot fi vïizate cu. °chid liber, prezintand forme diferite, ro-
tunde, ane-ori cu s`ructura concentrich alte ori lobalele sail ca ni0e-
bucti maI InnT ca forme variabile. Cele mal interesante format-inci
de acest fel sunt acelea ce so gasesc in tamorile meningelor numite
psamome.

www.dacoromanica.ro
PETRIFICARE 71

Aceste formation)." reprezintA o trecere la forma particular de petrifi-


catiune ce constituie calculele.
G111114016 calcare apar sub microscop ca niste granulatiunl, foarte
refringente ce seamiThrt ca cele de grasime dar de cart se deosebesc prin
insolubilitatea in alcool i in eter i solubilitatea in acidele mineral°
ma' cu seamI in acid clorhidric. Subt intluienta acestul" acid ele se
topes° i dail nastere la bale de acid carbonic daa contin malt carbonat
de calcid. Celulele ce contin granulatiun)." calcare se coloreaza intens cu
hematoxilini"i 'nand o nuantrt violetrt murdar i tulbure.
ExtragAnd sArurile calcare, putem vedea sub microscope starea in care
se giíseste tesutul petrificat. Apare ca o wag uniformit, lucio, ce se co-
loreaz intens cu hematoxilinrt In care celulele i fibrele preexistente
calcifickil" nu se ma): disting.
In adevä"r or)."-ce calcificare e prececiatà" do o faz ik" de preparare in care
tesatul se omogenizeazii, se aniforruizetz i numaT duprt aceea poate fi
sediul precipitrtrii" aleare. Se stie ea" i calcificarea fiziologich", osificatiunea,

Fig. 31. Depozite nratice intenn eartilagn epifizar.

necesiteazii existenta unui testa preformat, ca hialin; existrt Irish' o deo-


sebire intro cele dour) procese, de oare-ce in osificare tesiitul preformat
are o nutrition° garantatd, celulele feiman viisi dispuse duph" un anumit
aranjament favorabil indeplinirei one)." function): ; pe cand in calcificarea
patologieg toatil prepararea pentru calcificare constit in formarea unel
rinse omogene moarte din tesuturile ca vitalitate i nutrition° deja com-
promisrt.
In afar4 de skrarile de calce mal sunt i altele carl la un moment
dat se pot precipita formAnd depozite in testae. Si-truffle acidulta uric
precum si acest acid insusT., destinate a fi eliminate prin uriní, ca pro-
duse de descompozitiune inutile ale substanleT albuminoide pot &Jeri o
asemenea precipitare.

www.dacoromanica.ro
72 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

Depunerea acestora trig presupune, inteun grad ca mu malt maI mare


ea a color de calce, o stare de nutritiune generala vicioas/. Nu s'a IA-
trans inch' pricina intima a acestuI proces ; e sigur Insit c existä' o
stare constitutionala inascutit si ereditara earacterizata,prin o suprapro-
ductiune de acid uric si de "irate. SAngele incarcat cu aceste sararI va
avea o influentil funesta, producInd mai intOI iritatiunI i apoI adev/rate
necroze asupra unor tesute preparandu- le astfol pentru depunerea lor.
E lesne de inteles c vor suferi de aceasta actiune nociva tocmal partile
carI normalminte a o vitalitate mat slaba din pricina vascularizatiuneI
neindestuilitoare. Astfel se explic/ formatiunile uratice ce se depun in
eapsulele articulatiunilor, in cartilage, in endocard, in intima arterelor
In grosimea tendoanelor maI cu seama in vecinatatea articulatittnilor,
constituind tofiI gutosl. Uratele i acidul uric mg. cu seamii se depun.
In cursul acestel boale, i in alto organe. Ast-fel in epiteliile renale
In canaliculil rinichiulul se gaseste acidul uric sub forma de cristale
aciculare srtí izolate sa/ dispuse in rozete. Prin compresiune aceste mase
produc dilatarea canaliculilor renalI i iritAnd tesutele provoaca o proli-
ferare conjuctivil care conduce la scleroza si retractiunea organulul.
La copiiI mortl in primele siiptamtmi dupa nastere, adesea-orl papilele
prezinta un aspect caracteristic incepénd de la virful papilei
Fink' carn pe la jumatatea inaltimeI eI tesutul are o coloratiune galbena-
portocalie. AceastO coloratiune nu e uniforma, ci raze cu coloratiune
portocalie alterneaza cu alte necolorate. Prin presiune se scoate din aceste
papile o materie fin grunzoasa cu aceeasI coloare, care sub microseop se
vede formata din globI radiatI incolorI sail galbenI de acid uric. i pe
sectiunile microscopice se vede o mare parte din tuba dreptI ai papi-
lelor cu epitelií descuamat si necrotic si cu lumenul aproape in totalitate
_astupat cu asernenea cristale. Acosta e procesal cunoscut sub numele de
infarcul uric al noilor näscutl.
Ciind depunorea sararilor minerale se petrece in cavitatile saCi canalole
preformate vorbim de calcule. Nu vom intra in detaliI multe asupra acestor
formatiunt Credera ca le vom stadia mal cu folos in patologia special/
a organelor din eauza legiiturel stranse co exista 'titre formarea lor
leziunile presistente ale organelor precum si ea leziunile secundare la
earl' pot da nastere i eari in lama' pot evolua in mod independent. Ne
vom margini aid numai la niste veden l mal generale asupra conditiunilor
in earl ele se formeaza.
Organele urinare constitue un loe de predilectiune pentru formarea
lor. Conditiunea formara lor depinde in parte de alterarea compo-
zitiuneI himice a secretiunil acestor organe, anurae a urinel. Asa
reactiunea urinei poate devine acidii din cauza descompuneriI ura-

www.dacoromanica.ro
PETRIFICARE 73

tulu.I acid de soditi si prefacera laI in urat bazic cu panero in liber-


tate a excesulta de acid uric. Acest din urma corp de o parte, pe de alta
oxalatul de caleiti care nu silt' in solutie de cat in prezenta uratului
acid, se precipita amilndoua procurand materialul formara concretiunilor.
Pe de aita parte in fermentatiunea alcalina a urineI, care se opereaza
tot-d'auna sub influenta unor microbT, urea se preface in carbonat de
amoniac, prezenta caruia provoaca precipitarea fosfatelor tin ate in diso-
lutiune in urina normal. §i sedimental unel" urine normale contine
fosfate a caror prezenta nu are niel o importan.; precipitarea lush a
fosfatulutta amoniaco magnezian si a uratuld de amoniac ce rezulta maI
departe din descompunerea carbonatului de amonitt se face numaI trite°
urina devenita alcalina in cursul starilor intlamatoare ale crtilor urinare
produse sub influenta microbilor.
In rinichf aceste concretiunI am vazut In parte ca apar ca graunte
fine earl pot ajunge pana la mrtrimea firelor de nisip, earl" pot fi carate de
aria, in bas neto i in vezicrt sari eleminat chiar ca atarl (nisipul urinar).
In basinete i in vezica ele pot atinge dimensiunI marI variind de la
marimea uneI mazke pana la acea a untii oil chiar, avand aspecto variate
dupa cornpozitiunea substantelor ce intra in compozitia lor (pietre saïl
calcule renale si vezicale). Adesea-orI intalnim in rinichI calculo cu
strate concentrice alternante, unele formate de fosfate amoniaco-magne-
ziene si de urate de amoniac, altele de oxalat de caleiti si de acid uric.
Bila e o aka' secretiune in care su formeaza adesea off coneretiunI.
Studiind pigmentatiunile icterice am vazut conditiunile in earl se pot
produce concretiunI pigmentate prin descompunerea bileI sail prin obsta-
cole in excretiune erI prin destructiunl parenhimatoase.
Aceste concretiunl initial° constituiesc punctul de plecare al calculilor
biliare prin adaogarea i infiltratiune cu .skurl mineral°.
DupO extragerea pktilor minerale a concretiunilor tot-d'auna mal ra-
mane o mask' uniforma ca hialiná care servise ca un fel de simbure pentru
depunerea skurilor. De alt-fel am vazut cá i petrificarea ordinara a
tesutelor cere o hialinizare prealabila : i in adevar, orI-ce concretiune,
ori" ce calcul reclama mal intaiii formarea anal simbure de materie or-
ganic°. : ca mucus concretat, detritusurI de celulele descuamate i mor-
tificate. Adesea ofi simburele organic e constituit din mucozitatI inglo-
bind mase de microbI. A$a bacilul coli poate adesea off servi ea punct
de plecare a 'formara calculilor biliare. Daca la acestea mai adaogam
ceea-ce am spas deja, ea" inflamatiunila de regula microbiene aproape nu
lipsesc niel °data in organele ande se formeazá' concretiunI, vom vedea
ce rol mare joadi micro-organizmele i in acest proces. MaI sunt i alte
imprejurarI ande formarea concretiunilor calculoase trebue raportatil la

www.dacoromanica.ro
74 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

actiunea ruicrobilor. 2101 unelo calcule renale se formeazil in jurul unel


concreting de cistina care'0.' are origina trite° fermentatiune microbienti
a continutuld intestinal. Cistina ast-fel fermata se rezoarbe, trece in singe,
de aicI in Erring 0 se precipitii in call() armare (land na§tere la concre-
ting. Tot din mina obstructiunel conductelor de escretiune i descom-
punerel secretiuneT prin stagnatiune, se produc concretiunile in alte glande
precum in cele salivare, etc.
CaleItlele ce se formeaza in apendicele ileocecal ail §i ele tot-d'auna
un simbure constituit din mucus 0 mult'i microbt i celule descuarnate,
salí corpi straira patrung ca alimentele, etc. Concretiunile tarl ca n4te
calcule in paretil arterelor i venelor se explica in urmatorul mod : din-
tr'un tromb rezorbit ramine o parte inchisa inteo pungi laterala a pare-
telg distins; acolo fragmentul necrotic, mi§cat lent 0 pe loe de curentul
slab al singelg se netezete, se rotunze0e §i apol se infiltreazil ca sarurT
calcare dänd na0ere acelor concreting numite tlebolito saa arteriolite.
In bronhiile dilatate se produc aa numitele calcule bronhice neregu-
late, colturate i lobulate formate prin depunerea silrurilor calcare.
inteun simbure de mucozitrifi amestecate cu celule in destractiune.

Necroza. Gangrena
In capitolele precedente am studiat sub numele de degenerqcente
infiltratiug o serie intreaga de procese morbide, diferite din punct de ve-
dore morfujogic, asemanindu-se Insit toate prin consecintelelor. In adevä'r
orY ce degenerare, orl' ce infiltratiune contribue s mic§oreze vitalitatea
celulelor, sä tulbure intr'un grad mg mare sail mal' mic functiunea ce
lele all de indeplinit, sil vicieze nutritiunea lor conducé'nd, printrio tran-
sformare himica a parta lor vietuitcire, a protoplaztnef, la o uzare a lor
timpurie, la destructiunea i ruoartea lor. .A.cest rezultat, in cursul de-
genera, ilor nu se produce de cit in mod gradat, fuuctiunea i viata ce-
lulelor se stinge ca incetul. Toate aceste procese, cart' contribue a supri-
ma viata tesuturilor in mod lent, pot fi cuprinse sub eticheta generica
de necrobiozii.
Ciad din contra cauzele vatilmatoare sint de natura a suprima repede
orI co activitate inteun tesut, calificam procesal cu numele de necrozä.
Sint variate procesele earl pot produce necroza. Pot fi cauze mecanice :
ast-fel un organ, un membru se pot mortifica in totalitate printr'un trau-
matizm violent. Sail cauze termice : dincolo i dincoace de anumite li-
mite temperatura -Ta exercita o actiune necrozanta asupra tesuturilor or-
ganisniulg. Gauze himice : agentiI causticI (acizii rainerall tarI sail
alcalinele) in grad de concentratiune suficienta se bacilli in cel mg mare

www.dacoromanica.ro
NECROZA. GANGRENA 75

grad de insusirea do a acide pe loe elementele anatomice : formatiunile


membranoase colorate, albe sail cenusil or negre, ce se formeaza pe su-
prafata pielel sail a mucoaselor expuse actiunel anal agent coroziv, nu
grit in mare parte de cit expresiunea necrozeI tesuturilor atinse. Sint
insa si cazurT in earl, pentru a explica necroza nu se poate invoca
causticitatea substantelor ingerate cum Ye de pildii necroza epiteliilor re-
nale In cursul diferitelor intoxicatiuni : intoxicatiunea cu cantarida, ca
fosfor, acid oxalic, etc. Acestea si multe alte asemenea substante sail nu
sInt de loc caustice sail, coi putin nu mal sint In gradul de diluatiune
In care ajung In rinicht Colulele se necrozeazil in acest caz din pricina
ea anumitele substante exercita asupra lor un fel de actiune toxica pa-
ralizanta, care, daca' Teste destul de intensa, suprimä celula pentru totdeauna
ca element vietuitor.
Rolul cel mal mare in aceasta ordine de cauze il ail insii infectiu-
nile. Produsele de secretiune ale multor microbT se bucura prin excelenta
de proprietatea de a ucide celulele. In toate infectiunile cu mers foarte
repede necrozele celulare constituesc leziunea cea mal frecventa si mal
jilting. Cholera cu mers fulgeriltor ne da exemplul col mat tipic In
aceastil privintil : in toate organele, dar mal cu seama in rinichiu, celti-
lele se prezintä cu forma si dimensiunile lor normal° fara niel o urma
de degenerare, fara all fi perdut raporturile intro Tele, dar ail cu toate
acestea toate caracterele colulelor nocrotice. Ieste exemplul cel maT tipic
de necroza subt influenta into" otravI de natura infectioasa.
0 altri cauza de necroza le supresiunea circulatiuneT. Astuparea corn-
p/ecta a artereT principale a anal organ sail regiunT, produce in unele
organe, in rinichl de exempla, necroza in scurtul timp de 1-2 ore ; alte
testae stilt mal rezistente, dar in orT ce caz in 10-12 suprimarea aflu-
xuluT singeluT produce inevitabil moartea chiar a tesutuluT osos, care Te
cel ma"' rezistent. In acest caz ce] Lila moare nu atit prin lipsa de ma-
terie asimilabila, cit prin supresiunea oxigenulut care, pentru mentinerea
vieteT le tot atit de trebuitor organismulul elementar cit si cold' com-
plex. De aceea necroza de aceasta natura se numeste si necrozil asfixica
sa5 asfixie bocal.
Leziunea cunoscutá subt numele de infarct anen3ic, caracterizata prin
formarea une focar mal uscatgalben ca lutul, mal mat, mal gran tilos,
le datorit uneI asemenea necroze locale si rapezI a taturor elementelor
anatomice din cauza obstructiunel artereT principal° printr'un einbol.
Necroza de origiati vasculara so poate produce insa .-,:i Intr'un alt mod.
Anume poate sa fie datorita une" leziunT proliferative a peretilor vascu-
lar' care conduce la micsorarea sail astuparea chiar complectil a lume-
nub')." vaselor. Aceasta leziune poate sil intereseze artera principala sail

www.dacoromanica.ro
76 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

un nunAr mai mult sad maT putin mare, sail chiar pe toate arterele maI
arteriolele unel regiuni. Rezultatul va fi ca si in cazul de ob-
structiune mecanica : necroza intregiI parff a care]: irigatiune depinde de
vasele bolnave. Asa, se poate observa necroza uneT. partT. intinse a uneT
extremitatt pontru care nu gasim alta cauza de cit acea cunoscutii subt
nurnele de endarteritil cronica obliteranta. Necroza ce se observa adesea
off in inflarnatiuni se explica in parte tot prin lipsa de irigatiune, va-
sole fiind comprimate prin produsele neoplazie. inflamatoare. Si staza
complecta datorit impiedicrii circulatiunel venoase poato produce in
acelast mod necroza, tesutelo fiind de o parte comprimate prin ingrama-
direa singelut, pe de alta parte expuse unui medid desoxigenat.
Ca in toate manifestatiunile vietel" normale i patologice, i in necroza
tesutelor pate avea un rol important sistemul nervos. In cursu.1 unor
boale de maduva, ca tabesul, siringumielia etc., se produc acole necroze
limitate, freevente in talpil cunoscute subt numele de rail perforaut : o
parte a tesutelor pana la os, putënd interesa chiar osul, se mortified; si
se elimina dind nastere la ulceratiuni profunde
Sint alto cazan in car]: unul sau mat multe degete off o parte mai
Intinsa a dourt extreiuit4f omoloage se necrozeazil de o data, luind ca-
racterele speciale ale gangreneY., pe cari le vum studra, i constituind ceea
ce numim gangrena simetrica. In asemenea cazuri influenta sistemuld
nervos pare si ma): evidenta.
Si in cursul altor boale nervoase, daca bolnarul zace Inuit timp in
pat se produc la nivelul sacruluI, off trocanterelor, sau calcaneelor
piacI necrotice. Aceasta, forma de necrozil nurnita decubit, se explica in
parte si prin cornpresiunea indelungata. Numai aceasta cauza insa nu'l
suficientil, de oare-ce nu se formeazii decubit oft' de cite orI un om
zace multa vreme. MaI intervine de bung seama si o alta pricina, anume
influonta leziunel nervoase. Unele boale cutanate herpetice earacteri-
zate prin o eruptiune sistematizata de vezicule ca alteratiunf ale ner-
vilor, ca in zoster, se asociaza de o necroza gangrenoasil a teritoriuluT
de piele corespnnzator.
Lepra ne a un alt exempla de necroza la care alternatiunea nervilor
conlucreaza producèndu-so amputatiunT. ale falangelor.
Pentru a explica actiunea sistemuluf nervos in mecanizmul necrozelor,
se admite o alteratiune a nervilor trifief, sad o paralizie a vasodilatato-
rilor subt influenta unor substante toxice, cum se poate intimpla prin
actiunea ergotinel, sad subt influenta unor leziani vulvulare.
In off ce caz, mal: totdeauna intervin maT multe cauze de o data, cum
am vazut in decubit uncle pe ling lezianea nervoasa joaca un rol

www.dacoromanica.ro
NECROzA. GANGRENA 77

pricina mecanica, compresiunea. De asemenea in leprä credem ca am pu-


tut dovedi actiunea mixta a leziunilor nervorse vi vasculare mat ea seama.
In forma de lepra zis a nervoasa pura, bacilil se gäsesc numaI in teaca
nervilor untie produc ingrovärl prin proliferarea tesutulul conjanctiv
interfasciculat, din caro cauza partile corespunzatoare nervilor respec-
tivl se mortifica' si se elimina and navtere ulceratiunilor caracteristice
in talpa, amputilreI falangelor etc. Dar col putin In casurile studiate de
noI, luciurile nu se rnargineali numaI aid. Pe Linea lezinnea nervoasä
mal exista, in locul undo are et se produca o amputatie, o neoformatiune
de tesut conjuctiv un fel de inel sclerotic care gâtitie tesutele pan la
notifiLare j eliminare. Aceste inele nu trebuesc confundate cu in-
flamatiunea consecutiva necrozolor, pe care o vom studia ; din pricing
a se formeaza inainte de a so produce necroza, care le din potriva, in
parte col putin, o consecintä a lor.
Mara de aceasta am gäsit in maI multe cases": o lesiune a vaselor din
aceste extremitatI, consistind in inflarnatiunea i astaparea lor prin celule
de notiä formatiune, amestecate ca bacilI de lepra.
Nu ne pronuntäm asupra casurilor pure, dar casurile examinate nu ere)"
pure vi explica malt mal bine fenomenal gangrene'', i credem c lesiunI
ava de insemnate ea acelea gangren6se, nu trebue sa le reducem la un
singui moment, vi ca mat totdeauna intervin cauze complexe, printre
earl' astaparea sag leziunea vaselor joaca un rol de primul rang.
Poate cIl i in cazurile in earl se presupune o influenta nerv6s4 simpla
se vor gasi maI multe moment() fórte grave vi esentiale, pentru a ne
explica mortificarea, adica lesiunea cea maI grava a uneI partI a orga-
nismuluI.
Pricinele amintite in producerea necrozeI stint ajutate de diferite
imprejurarI locale vi generale. Am zis de pild'a ca stilt tesuto carI prin
natura lor suf.& nai greu and le lipsevte singele vi se mortifica maI
räpede, altele din contra pot rezista mai mult timp.
Alteratianile singelul, precum anemiile grave, hidremia ce insotevte
multe boale de rinichI, glicemia ce caracterizeaza diabetul etc. scaderea
vitalitIlii tesutelor subt intluenta senilitatit orI a boalelor indelungate
cahectizante, boalele de inima in cursul carora so produce o slabiciune a
muvehiuluï cardiac, toate acestea predispun tesutele de a se necroza foarte
uvor. Aceste cauze ajutatoare joacti un rol esential in gangrena numitä senila
vi in acea marantica. tinge boale infectioase, precum e febra tifoida, creiazä
o predispozitie deosebita pentru producerea necrozeI decubitale sacrale
sau trocanteriene, sau a pareteluI posterior al laringeluI subt influienta
presiunei cartilagelor laringiene.
Necroza poate fi limitata la o parte de tasute, sau la grupo de celule

www.dacoromanica.ro
'78 CUES DE ANATOMIE PATOLOOICA

uneorI numaI la cite-va celule ; sau poste ocupa parti intinse, un organ
sau un membru in intregime. In cazul intaiii numaI prin examenul
microscopio poate fi recunoscutg, in cazul al doilea se vede ca ochiul liber.
Necroza prezintg caractere microscopice tipice dupg care poate fi
recunoscuta. Mal inainte insg de a intra in acest studig je nevoie s'a'
insistam asupra unel distinctiunI ce trebuie avala in vedere. Na trebuie
s'a' indentificgm in mod absolut notiunile de tesut mort en acela de
tesut necrozat : tesaturile luate de la cadavru sint moarte i ca toste
acestea in majoritatea cazurilor nu le vom putea deosebi subt microscop
de un tesut oruolog luat de pe omul viii. De acosa prin necrozg trebuie
sti intelegem moartea partida a tesutelor inteun corp inca in viatg, 9i
aceasta moarte numaI prezintg, caractere istologice distinctive.
Caracterul general al orl carul tesut necrozat je disparitiunea sau
fragmentarea pana la disparitiune a nucleilor, protoplazma celular a in
acela§I timp devine uniforma', limitele elementelor anatomice i orI ce
diferentiare a lor se terg, total se coloreazg foarte slab i difuz ca
substantele colorante.
Intervin Tusa diferite pricini carI dan necrozelor aspecto variate, ceea
co a facut ca sa se admita §i sa se descrie diferite forme de necrozg.
Yom distingo in primal loc necrozele limitate, celulare ca sa zicem aya,
de necrozele intinse. Acestea din urma, din cauza marel intinderI pe de
o parte, din cauza altor momente pe carT le vom studia in alta parte,
capilla caractere speciale mil a %cut sa li se dea numele de gangrene.
Un alt semn caracteristic al necrozeI ni'l da' imprejurimea partil
necrozate. Un tesut necrozat a pierdut orl-ce relatiune de nutritiune sau
de functiune ca partile vil' incunjuratoare, le un corp strain in mijlocul
tesutelor i nu'l greu de prevazut care va fi urmarea. Acest corp strgin
va irita tesutele din jur li vom vedea ca orI ce iritatinne de aseruenea
natura are de rezultat de a dilata vasele, de a provoca o diapedeza mal'
abundenta, o proliferare a tesutuluI autocton in fine toate semnele uneI
in flamatiunI.
La necrozele maI intinse aceastg zona inflamatoare se vede O cu ochiul
liber sub forma unuI cerc incujurgtor de cite-va milimetre lgrgime salí li
mal larg, mal' umflat, iperemic, uneorI ,i emoragic. Acelag proces de in-
flan' atiune incunjurg partea necotica li in pgrtile profundo, accentaind astfel
delimitarea intre lea §i tesuld s'anglos. Se dri numele de inflamatiune
delimitantg acesta reactiunI de vecingtate, -lar partea ali izolata se
nume§Ie secvestru. Acest secvestra de multe orl se elimina' i local
ramas liber Ie umplut, dupg imprejurarI, sau ea tesut de nou'a formatiune,
rezultat din proliferarea inflamatoare incunjuratoare sau cu lichid cand
acest tesut nu se poate forma, orl" se califica, orI In fine se rezoarbe.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA VIII

Necrozo. Gangrena
(Unwire)
a) Necrosa de coagula(iune. intro necrozele celulare forma cea mal
importanta, cea mal frecuenta je necroza in al card stadia Weigert are
cel maI mare merit, si care chiar poarta numele dat de acest autor,
adica necroza de coagulare. Tipul acestel necroze 11 gasim in leziunea
produsa. de bitcilul difteric i, ceea ce se numest falsa membrana difterica
necroza concomitenta a tesutelor maI profunde, nu e de cat o ne-
craoza de coagulare.
Leziunea local a caracteristica a acestel boale consta in primal loe in
formarea unel pseudo-membrane la suprafata mucoaseI ce a servit ca
poarta de intrare microbuld difteriel. S'a crezut alt-dat cä aceasta
falsa membrana e constituita numaI din fibrina provenind din sang°.
E drept ca. difteria determina o inflamatiune cu caracter exudativ, insa
studiul aprofandat al falseI membrane difterice a aratat c structura
geneza a nu este aceea a und simplu exudat vascular. Sub microscop
aceasta falsa membrana se vede formata dintr'o retea alcatuita ast-fel
niste bucatI, sa le zicem pentru un moment protoplazmatiee, ca un fel
de nodurT de intersectiune ale retela ; din acestea pleaca ramificatiunl
ca niste trabecule call se maI ramifica din noa, se intretaie si se anas-
tomozeaza. Una anatomistI aü comparat imaginea data de ramificarea
bucatilor protoplazmatice atnintite cu aceea pe carI ni-o (la forma rami-
ficata a coarnelor de cerb.
Na se ponte admite c falsa membrana, astfel constituirá ar fi fibrina
de origina vasculara. Pentru aceasta n'avem de cat sa comparam aspectul
descris al falsa membrane cu acela cunoscut al fibrina rezultand din
coagularea sangeluI; iar termenul de comparatiune Il gasim chiar subt
falsa membrana de care ne ocupara, in grosimea mucoaseI si in sub-
mucoasa, unde se produce coagularea limfeI evite din vasele iritate.
Fibrina din profunzime, din interstitiile mucoasel si submucoaseI, for-
meaza, precum deja stim, o retea de fire foarte fino, granuloase, dand
reactiunea coloranta a fibrineI (VezI inflamatiunea fibrinoasa, acest volum)
cu spatiI mid ce inchid leucocito, ca puncte nodal° foarte miel rezultand

www.dacoromanica.ro
80 CORS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

numaI din suprapunerea firelor ce se intretaie; pe cand in falsa membrana,


am Taut, punctele nodal° stint ca niste bucatI mari de protoplazma, reteaua'l
fermata din trabecule mal largl, inegale, ca spatiI maI marl goale ne con-
tinènd niel o leucocita, cel putin In falsa membrana de curand fermata.
Mara de asta, trabeculele i nodurile retelei nu dail reactiunea coloranta
a fibrinel, nici nu se coloreaza, la inceput, ea niel o substanta oelorantill
rilmrstn incolore, netede nu granuloase, luciI i transparente na refringente
ca firele reteleI de fibrina de origing vascular.
Una patologistI all vgzut inch" de malt deosebirea ce exista intre aceasta
imagina si o simplrt retea de fibrinä" ; de aceea dat numele de dege-
nerare sticloasa. Aceasta denumire insa nu s'a putut inpaménteni in
stiinta, fiind-crt tine searna numaI de aspectul microscopic si niel de-
cum de natura procesulul.
Na se poate explica aspectul descris al productuluI difteric de cat ca
o transformare a chiar epiteliulul mucoaseI. Nodarrle de intersectiune
ale reteleI descrise reprozinta celule mortificate In care niel umbra de
nucleil nu se maI distinge, trabeculele retelei sunt expanziuni ale pro-
toplazmel acelorasI colule.
Pentru a pricepe mecanizmul prin care se opereaza aceastä transfor-
mare, sa ne amintim c difteria e datorita Line microb a caruI secre-
tiune foarte toxica se adreseaza celulelor i aniline in primal loe nucleuluI,
a card economie o vatilinaIn cel maI mare grad. Dar de alta parte stim
ca in nuclea are izvaruI vigoarea uneI celule, de energia nucleulul
depinde enrgia ca care se indeplinesc functiunea speciala, nutritiunea,
reproductivitatea celuleI, precum i aprtrarea el" in contra agentilor vatilma-
toff. Când nucleul este ast-fel vatamat, limfa exudata din vasele profunde-
gaseste in celulele epiteliale ale mucoasel un camp neapilrat : prttrunde,
printre ele, intra in interiorul protoplazmeI lor pe eare o umflii, o
face sit' piarda consistenta, sll diflueze sub forma prelungirilor des-
crise. In acelasI timp insa aceasta limfa, care contine substanta fibrino-
gong, guísete in toxinele microbuluT, in substantele rezultate din
destrugerea nucleuluI, elemental capabil de a provoca o fermentat,,ie fibri-
noasa, adecti fermentul fibrinogen de care am vorbit in alta parte. §i in
adevi5r, limfa imbibata in celule impreuna cu. protoplazma celularrt pe
care o imbiba se coaguleaza pe loc. Falsa membrana difterica dar e insusI
()paellal mucoasel coagulat sub intluenta limfoI incarcata ca substanta
fibrinGgenrt si a fermentuluI fibrinogen procurat de microb 0 de topirea
nucleuluI. Se pricepe lesne gravitatea acestuI preces : celulele ca nucleul
pierdut, cu protoplazma coagulata nu se mal pot repara, sunt pentru
tot-deauna ruoarte. Coagulaciunea protoplazmel insa0 fiind partea esentiala
a procesuluI, credem c donumirea de necroza de coagulatiune propusa.

www.dacoromanica.ro
NECROZA GANGRENA 81

de Weigert e preforabil aceleia de degenerare fibrinoida intrebuintata de


alï anatomisti.
O forma maI putin pura de necroza de coagulare grisim in tuberculoza.
Substanta c:azeoasa este caracteristica pentru tuberculoza, dar putèndit-se
produce si sub influenta altor cauze, ca in sifilis, in diferite tumorI etc.,
nu este de at o necrozrt de coagulare a tesutelor.
In tuberculoza masa necrotica prezintä oare-carl caractere distinctive
cu toate acestea. §i aicI avem bucal): protoplazmatice i reteaua trabecu-
'ara coagulata descrisa ; toate acestea ilusa sunt ca mult mai grea de
apreciat, fiind mascate de alto elemente ce se formeaza sub intluenta condi-
tiunilor speciale. In adev6r, in substanta cazeoasa masa necrotica este
imbacsita, cu o gramada de granulatiunI solubile in acid acetic, prin
urmare de natura' a1bumin6sa, i piaturI de grasime i aceasta din cauza
ca, in tuberculoza, gratie modalitatil particulare de a lucra a baciltiluI
tuberculus, gratie actiuneI sale mal: lente, mal cronice, aluiturea ca necroza
colulara de coagulatiune, se produc i fenomene de degenerare albumi-
noasa i grasa a altor celule.
Dar aceste caractere de distinctiume sunt secundare. Avem Insu in altul
care ne permite de la prima vedere sii distingem o necroa de coagula-
tiune diftericrt de una tuberculosa, anume modul cum se distruge nucleul.
In necroza tuberculoasa, pe tanga elementele descrise se ma): vi5c1 o masa
de bucatI mai neregulate ce se coloreaa intens i carI rezulta din d'Art.-
marea nucleilor celulelor, acestia se imbucatritesc din ce in ce, ajung a
se vedea ca granulatiunI cromatice din ce in ce mal: miel i nurnal and
procesul e foarte inaintat dispar cut total. In falsa membrana' difteria
de la inceput nuclei): dispar ca totul. Bacilul tuberculos provoaa dar pro-
cesal de destructiune nucleara numit cariorexis care consta in fragmen-
tarea nucleilor, pe cand cel difteric produce carioliza, adea topirea nu-
cleulul. Accentuilm asupra acestul fapt pentru a atrage atentiunea asupra
uneI actiunI, unta fel do afinitate specifia, co exista intre diferitiI mi-
crobl: i partea cromatica a nucleuluI.
Necroza de coagulatiune e expresivaea anatomia aproape generala a
molla celulare, mai ca seama sub influenta cauzelor infectioase. Astfel
si in pneumonie, am putut constata a celulele desquamate din alveol,
epiteliul alveolel, se umfla i in parte devine granulos, dar in parte
protoplazma capta o structura particulara reticulata, orI mal lucie, aproape
ladina tot din cauza coagulariI limfeI incarcata cut substanta fibrino-
gena in interioral corpulul celulel impreuna cu protoplazma acesteia.
AcelasI lucru se poate observa aproape in toate procesele exudative mi-
erobiene.
b). Coliquatiunea.Testiturile necrozate prin procesal de coagulare des-
Pabeit-Sion. Cura de anatomie patologica.

www.dacoromanica.ro
82 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

cris devin tot-d'a-una tarT, compacte; pot insg maï in urmg sä-sl piardg
aceastä consiste*, pot chiar sg devina mult mal moi ca in starea normal.
and printre pgrtile solidificate si modificate cum am vollzut, patrunde
din mil lima; lichidä care nu se poate coagula mal' &parte de oare-ce
nu mal ggseste aici celulele a cgror distrugere sit procure elementele fer-
mentatiunii fibrinogene, rezultatul va fi cg masele dure imbibate ca
se vor muja din ce in ce si vor fini prin a se desagrega, constituind un
fel de tercia format din lichid in care e amestecatg in proportii varia-
bile, masa solidg modifica* ramolitä. and necroza se prezintä cu aceste
caractere 'I zicem necrozil de colicvatiune.

Fig. 32. Piele In varia en exoda/iuni, liquefactiune qi corpuseuli hialinT.

E foarte probabil insä eh aceastg topire a pgrtilor necrozate nu este


mima rezultatul actului fizic al imbibitiunii, ci se mal' petrece si un
alt proces himic, o fermentatiune, dar o fermentatiune tocmai contrarg
aceld fibrinogene avind prin urmare si rezultatul tocmai contrar, adecg
de a topi materia coagulatg. i in aceastg fermeniatiune de Gens contrar
celel fibrinogene joacg un rol important microbii si produsele lor. §tim
In adevär eh' sunt microbi cari ail proprietatea de a coagula substantele
albuminoide, pe and altii se bucurg de calitatea contrarg de a le topi

www.dacoromanica.ro
NECROZA GANGRENA 83

§i, ca sa nu Liam de cat un exempla amintim, ca stafilococul spre exemplu


topete gelatina, pe dud bacilul comunal intestinulnI coagaleaza laptele etc.
Un testa coagulat prin concurenta unuI microb, poate fi dar ulterior
lichefiat sub influenta altuia.
Dar chiar produsele diferite ce se nasc In organizm sub intluenta
unuia si aceluiasI microb pot conduce la aceste doua rezultate deosebite.
Am aratat de pilda eh' in tuberculoza ca i in difterie tesuturile se
.coaguleaza in mare parte prin actiunea toxinelor microbilor respectivl.
Descoperirile din ultimiI anl lug ail dovedit ca antitoxinele, pe cart
.organizmul animal le prepara sub influenta toxinelor, stint capabile de
a vindecit leziunile produse de microb. Dar pentru ca falsa membrana,
care adera foarte intim de mucoasa sa se poatil desface i pentru ca
masa cazeoasa dura coagulata sa se poata elimina, trebue ca si una si
_alta sit se inmoaie, it se topeasca pang la un oare-care grad si aceasta
se si intarnpla chiar In adev'ér in aceste vindecarI sub influenta seru-
rilor antitoxice. Aceasta inmuiare nu este de cat o trecere de la forma
de necroza dora, de la necroza de coagulatiune la aeeea de necrozil moale,
de necroza de colicvatiune. Prin urmare ceea-ce coagulase toxina micro-
buluI, e topit acum de antitoxina luY ; iar aceasta topire, de buna seamil
se produce tot din cauza uneI fermentatiunI precum a fost i coagula-
tiunea, ca rezultat Insa diferit din cauza conditiunilor diferite : sub-
stanta fermentescibila e acum un fel de fibrina moarta In loe de celule
fermentul o antitoxina in loe de toxina.
Necroza de colicvatiune se poate insa produce si de °data, attincI cand
sunt tesute carI din pricina composititineI lor chimice nu pot suferi fer-
mentatiunea fibrinogena i care din cauza structureI lor primesc cu
mare aviditate lichide. Tesutul nervos e bucura in cel mal mare grad
de aceasta calitate. Aid necroza nu va afecta niel ()data caracterele
celel de coagulare ; o necroza a creeruld, off a maduveI va fi repre-
sititata printeun focar pulpos, orI maI moale, aproape difluent format din
lichid amestecat ca grasime si mal ca seama ea sfaramaturI de tesut
inmuiate.
MaI exista o forma de necroza intinsa cu caracterul ca tesutele se
inmoaie, se lichefiiaza aproape, fitrit a avea insa mirosul i celo-l'alte
c,aractere ale gangreneI. Voim sit vorbim de ceea-ce se numeste macerati-
unea tesutelor. Exemplul cel maI pur de necroza prin maceratiune ni'l
oferä starea in care se gaseste un fet care sta mort mal mult timp in
cavitatea uterina. Pielea i maI cu seama epidermul ridicat sub forma
de bule maI marl' orI mai mid pline ca serozitate rosie murdaril. Der-
mal i toate tesutele sunt flaste, fara consistenta, umede, foarte sum-
lento, ea o coloratie rosie deschisa uniforma care se intinde pana si la

www.dacoromanica.ro
84 CURS DE ANA.TOMIE PATOLOGICA

tesutul osos din cauza imbibitiunei eu serozitatea colorata iesitil din


vase. Nu exista insa mirosul niel destructiunea sfaceloasa i murdara ea-
racteristice pentru gangrena din cauza ca aceasta ramolire ca un fel de
topire, se face namal sub intluenta imbibril esutelor ca lichid frui
concursul microbilor.
Trecem acuma la necrozele earl ating nu name in twat, niste celule,
ci o parte maI intinsit din organizm.
c). Mumificare i gangrena.Fi printre acestea se pot distinge mai
multe forme. Avem in primul loe o necrozä' uscatit, impropriii numitit
gangrena uscata eareia maI bine, '1 zicem mumificare si o gangrenit
umeda sail gangrena propriif zis.
Ca tip de murnificare e necroza extremitatilor produsa prin astuparea.
artere principal° sail acea care se produce sub inlluenta senilitatif. Pa
de o parte in asemenea caz nu inaI vin lichide circulatiunea fiind su-
pe de altil parte si lichidele ce existati deja se evaporeaza, din
care cauza tesutele se atrofiaza, se retracteaa se usa* partile super-
ficiale ale epidermului cad, membrul mumificat devine me mic,.uscat,
pielca se prezintit la vedere si la pipitit ca un pergament ; singele caro-
exista deja, stagnind, difuzeazil prin paretil vaselor, se disolva, materia
colorantrt InìbiL tesutele earl: capata o coloare neagra : gangrena nea-
grit. Daca pricina, care provoacrt necroza grtseste tesuturl exsangue, atunct
partes mumifiata ramâne incolora: gangrena alba.
De profunzimea, pana la care se intinde necroza depinde temperatura
partilor. Daca e numal superficiala, clack' prin urmare in partile pro-
funde eirculatiunea rilmane deschisa, atuncl singele nu numai cá patrunde-
acola, dar vine Oahu: in me.' mare cantitate, chemat fijad prin mac-
tiunea intlamatoare, ce am vrtzut ca se produce in jurul orI-care ne-
croze. In acest caz partea ruumificatit are o temperatura ridicata gan-
grena calda. Cfind tesuturile sunt mortificate Oda la o aditncime mare.
avem, din cauza lipsel totale de singe, gangrena rece.
Pentru ca sa se producil gangrena umeda, sail gangrena propriii
trebue tome conditiunI cOntrarie acelora ce prezida la mumificare, anume
trebue ca In tesuturile ce se gangreneaza sá maI vie singe. Aceastil con-
ditiune va determina alte dourt, adecit va intretine umiditatea si un oare-
care grad de tomperaturit earl permit piitrunderea i dezvoltarea micro-
bilor, conditiunea esentialit pentra ca o necroza sá ia caracterele gan-
grene. 'lined°. In adevilr, 'Wean tesut gangrenes nu lipsesc niel °data.
microbil i anume microbI din grupal celor de putrefatiune. Aceasta nu
insemneaza ca gangrena Disk's): e produsa do microbf ; tesutele se necro-
zeaza sub influenta cauzelor obicinuite filrá intervenirea obligatoare a mi-
crobilor ; acestia ajung aci diva ce necroza s'a produs, sari cilnd e pe cale de

www.dacoromanica.ro
NECROZA GANGRENA b5

a se produce, iar prezenta lor produce transform.,rile secundare speci-


ale earl ne fac s dam neerozeI calificativul de necroza gangrenoasa
sail gangrena. Imprejurarea crt tesutele nu maI sunt in vigoare sail
sunt chiir necrozate ne explica pentru ce in gangrena gasim microbil do
putrefactie earl stim ca al tocmaI predilectiune pontru cadavrele test],
telor. Faptul ca in partile gangrenate ma vine singe si ca prin urmare
tesutele modificate sunt 'floret scaidate de limfa iesita din vase pe de o
parte, iar pe de alta proprietatea penerala a niicrobilor de putrefactie de
a topi substantele albuminoase coagulate ne explica pentru ce tesutele
gingrenoase se innioaie.
Gangrenele decubitale de pilda, despre carI am vorbit, vor incepe prin
niste pete difuze rosiI murdare sat.' livide datorite nu unel iperemiI ci
itnbibaril tesutelor prin substanta coloranta a singelul difuzatii prin pa-
retiI vaselor, modificatl prin conpresiune si din cauza leziuneI nervoase
trofice asupra carora am insistat. Cu at procesal inainteaza, placa formata
.devine mal vinata, apoi aproape neagra, tegumentele se ulcereaza i ra-
min doscoperite partile mol, umede, umtlate, rupte, zdrentuite, ramolite,
pulpoase, ca coloratie patata bruna neagra ca part): cenusiI murdare
raspindind un ruiros infect sui generis caracteristic pentru gangrena.
Partea ast-fel mortificatil, crtreia 'I se null' d i numele de sfacel se eli-
mina bucatl-bucatl, läsind in darn ulceratiunl intinse un marginl sfa-
eelate subminate patrunzand 'Anil la os, iar in jurul el se produce cer-
eal do intlamatiune delimitant deja descris.
In regula generala dar aceasta e filiatiunea canzelor ce prod uc gangrena :
o necroza sari un inceput de necroza sub intluenta cauzelor obicinuite,
tip): pätrunderea microbilor de putrefactie indata ce necroza a luat o
intindere proa mare sati s'al produs pierderl de substanta. Aid, in acest
tesut mort microbiI gäsesc terenul cel maI favorabil pentru a se inmulti
si a provoca putrefactia limitatä, intr'un organism Inca viii.
Pe cita vreme intr'un tesut mort nu pot intra microbI, nu se produce
gangrena ; partea aceasta mortificata se va atrofia, se va mumifica, se va
calcifica, se va elimina, dar nu va trece in gangrena.
Trebue trig sa admitem ca sunt i microbl earl pot produce gangrena
chiar intr'un tesut sänatos. Ast-fel in maI multe cazurl de noma am
putut izola si cultiva un microb ca caractere speciale prin injectiunl
locale subcutanate de cantitatI mici de emulziune Meat° ca tesutul gan-
grenos de la om am putut provoca la iepuff gangrena tesutelor mol ale
falcil Met' a fi supus animalele la o preparare prealabilä. Nu putem explica
gangrena tipica, produsa in aceste canal la iepurI de cât prin actiunea
speciala a microbilor continufi in materialul gangrenos injectat.
Poate ca nu mal e nevoie si insistam ca la examenul microscopic un

www.dacoromanica.ro
86 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

tesut gangranos se prezinta ca o masa incolora murdara sail foarte slab.


coloratá in caro nn se maI disting elementele anatomice, cu nude): dispa-
ruff ca total sail fragmentaff.

Fig. 33. Noma f. limita degeneratfi. a epiteliuluI gi tesutul neerosat prin invaziunea
maselor enorme ale baeilulul nomeY, e. epiteliul normal.

www.dacoromanica.ro
NEOhOZA. GANGRENA 87

O alta forma de gangrenä sub influenta directa a microbilor particular"


este aceea care se produce prin bacilul edemula malign desvoltandu-se
in arma traumatizmelor. Aid foarte curènd se naste o gangrena difusa
ca imbibitiunea tesutelor co un liquid sanguinolent i ca desvoltare de
gaze_in mijlocul tesutulul (emfizem gangrenos).
In dad" de inconvenientul posibil al une." cicatrice diformante sail al
unel pierden T de substanta ireparabila, gangrena poate constitui pentru
organizm un alt pericol mal' mare prin microbi" cb contine. Am zis ea
microbil din gangrene stint din grupul celor de putrefactiuno si ea atar"
nu proa pot sa se localizeze de cat in tesutele deja moarte ; insa prin faptul
ramanerei lor mat multa vreme in organizm, II schimbil conditiunile de
viata, se adapteaza noulut media si devin incetul co incetul capabilY de
a trai si a se dezvolta i inte an tesut viti. Atone" pot fi dusi prin cu.-
rentul circulator in alte part"' ale corpuluT, (Hind acolo nastero la focare
metastice ce vor lua de multe or"' acelasf caracter putred gangrenos. Sari
daca nu chiar corpurile lor, dar col putin produsele lor de secretion°
pot patrunde la un moment dat in mate cantitate in circulatiune pro-
&wand o intoxicatie mortal. Sari produc o toxi-infectiune in care la
autopsie toate organele chiar acelea car" nu prezinta modificarI anatomice
tipice de gangrena, raspandeso un miros intens de putrefaction°, este
datorita una asemenea generalizaff de produse microbiene i microbi do
putrefactie avand punct de plecare inteun focar gangrenos limitat.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA IX

Regeneratiunea.
Mad se distruge o portiune din organism, acesta reactioneaza mani-
festand o tendinta de a reface ceea ce s'a perdut, de a regenera tesuturile
distruse.
Pentru ca regenerarea s se faca tiebuesc Ore-carT conditiunt Asa or-
ganismul trebue sa aiba un grad Ore-care de vitalitate, sa posede proli-
ferabilitatea, adeca acea forta gratie careia organismul se desvolta. Acésta
forta exista mai pronuntata la embrion, se perde apd eu etatea i seade
Inca Cu cat consideram tesutarT de organisatiune mal" specialisata. Rege-
nerarea scade de asemenea Cu cat no ridicam In seria zoologica.
Putem constata a cut cat organismul este me plirnitiv cu atilt este
mal mire facultatea sa de a regenera.
Asa de exemplu : polipii, moluscele, pot fi taiate in doui5 si din fie-care
junfétate se vor naste indiviI houï: ca organe de o noel' formatiune. Tot
ast-fel, se regenereaza coada la serpi i oparle.
La copii asemenea regenerarea este maT pronuntata de cat la oamenil
marl'. La b5tranT va fi slab i voi avea un caracter atrofie, despre caro
v'am vorbit, cad de si se produce celule de node formatiune, aceste
celule vor fi din ce in ce mal micT, atrofice.
Este Mee interesant, din punctul de vedere istologic, sa se urmareascil
modal, cum se produce regenerares diferitelor tesuturi.
Aci avem sa deosebim tesuturile archiblastice si mesodermice sa0 pa-
rablastice. AmandouZi se regenereaza, mal mult Irish' se regenereaza cele
mesodermice. Precum la embrion mesodermul intra prin t6te spatiurile
sparturile arhiblastuluT, tot asa si la regenerare spintecandu-se epiteliul,
muschil, glandele, aceste spintecaturI vor fi in urmil ocupate de forma-
tiuni mesoblastice.
Ia fine trebue sit deosebim o umplutura simpla ca o substanta ca putina
tiata, tesnt conjunctiv, constituind cicatrice, care se face pentru a se ro-
para o perdere de substanta, de regenerare care e o nou6 formatiune cu
reintegrarea functiunei testituluT.
Ira sa (pea stint regenerari simplumente mecanice i regenerarl func-
tionale.

www.dacoromanica.ro
REGENERATIUN EA 83

Regenerarile functionale aunt maI rare; ele se produc mat cu seama


acolo, unde tesutul nu este proa mult alterat, uncle perderea de substanta
nu este mare, ande exista inert ceva din acel material complect i bine
specificat care are sa se regenereze. Cu cat un organ este mai complect
si ma): bine organisat its1 dice specificat Cu atat mal grea va fi rege-
nerarea sa.
Asa daca se face de exempla ablatiunea until deget, a unel portitinI
do ficat regenerarea va fi incomplectil.
Tesuturile primitive de o f unctiane maI generala, so vor regenera din
contra fórte usor.
vedem cam in ce mod se regenereaza diferitele tesutuff. Sit studiem
intairt tesuturile arhiblastice, epiteliul, glandele, muschiI, nerviI.
Aci trebue s vorbim cate-va cuvinte asupra regenerarel fis:ologice.
Precum exista o distrugere in arma usuluI tesuturilor, asa exista si o
regenerare.
Se pricepe de sine crt in arma descvamareI epidermuluI, caro se in-
tamp% tot merea, trebue ca celulele epiteliale pierdute, sa se regenereze
aceasta se si petrece in mod permanent in starea fiziologica.
Aceasta reganerare se face in straturile miff profundo ale stratuluI luI

In celulele cilindrice ale acesteI regiunl se gasesc in mod constant


forme de kariokineza, indicand o regenerare de sus in jos a epidermu-
luï. Formele de spirem dens, spirem lax, fuse, butoiase, de diastre, dis-
pirem lax, dispirein dens, sunt dispuse perpendicular pe suprafata pieleI,
dupa cum am constatat in tesitturile embrionare.
In adevgr numai asa se va produce o ingrosare a pieleI, pentru a
putea suplini pierderiler suferite la suprafata prin descvamare.
Din potriva, cind kariokineza are o directiune poralela ca supritfata
pieleI atuncl aceasta va creste si ea in &Toast directiune, se va produce
o latire a acestul strat, iar nu o modificare, o ingrosare a stratuluI luI
alpighi
La regenerare, precum si la formatitmea organelor, trebue dar sa' dam
atentiune çi directiuneI kariokinezeI, care este cu total stabilrt si cores-
punde directiuna crestereI organului respectiv.
In fine si glandele so regenereazit' inteun mod fisiologic, pentru. ea o
glanda, care f unctioneaza, se aseaza c sunt celule gland ulare care se pierd,
se desfac, se descvameaza din timp in timp. Sant anume glande carI se
pierd prin functiune, se epuiseaza : de exempla testiculul, ande sunt pro-
duse de acelea care se modifica formandu-se spermatozoicjil. Asa si gifts-
dele mamale degenereaza cum am clis in mod fisiologic ci formeazil laptele.
Toate aéestea se regenereaei producêndu.-se celule de noug formatiune.

www.dacoromanica.ro
90 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICk

Kariokineza este in raport tot-d'anna ca functionarea i regenerarea


organelor.
Unde regenerarea este vie, acolo gasim tot-d'auna o cantitate mare de
figurI de kariokinezä', asa in cat dupa kariokinea putem judeca starea
de functiune in care se gasesc diferitele organe.
Regenerares patologica a pieleI, se produce in acelasI mod.
Daca prin o 1361ii de piele, spre exemplu, se descvameaza proa multe
celule, karmci in partile inferioare se produc ca atät mal mulfe kario-
kineze semn de inmultire ma): activa a celulelor pentru a inlocui pe
cele pierd ate. Daca, iusa fa.cem o sectiune prin piele, atuncI TOM vedea
indata ce incept) vindecarea plagiI, un numér mare de kariokineze ale
stratuluI epitelial cri o directiune contrarie aceleia de maI sus din rege-
nerarea fisiologica. In acest caz kuriokineza va fi paralela ea suprafata
In adevér in cele don° cazan l exemplificate : sectianea epidermulul
si descvamarea lui exagerata patologica orl experimental, intreruperert
suprafeteI sail mal bine micsorarea rezistenteI le alt-fel dispusa fa ta ea
celulele ramase neatinse si de aceea si regeneraron se face in mod deosebit.
Epiteliile regenerate une-orI ìi pierd caracterele lor aqa pe caile se-
riene din cilindric stratificat poate deveni pavimentos.
Reunirea plä'gilor se numeste per primarn instantiam, adic. in prima
instan, cAncl se face fara complicatiunI.
vedem flag ca dad, se turbara acest proces, care uneste plaga
prin alt iritament, prin microbi maI cu seama, atuncI nu se produce
aceasta contopire, i atuncI vom avea un alt proces de reunire per se-
cundam instantiam.
Se intérnpla ca aceasta regenenerare sä depaseasca limitele pierderel de
substan i foarte de multo orI vedem acest lucru. Daca organismul care
crest° pastrand raportul diferitelor tomb° si a functiunei lor, este tur-
buret se produce o regenerare, o crestere inteo directiune neprevikluta,
atuncl nu este in planul primeI organisatiunl, nu vom avea o productiune
de tesut asa regulata ca in cresterea normala. AtuncI off proa putin testa
se va produce i vom avea mete reparatiunI atrofice, sail se va produce
maI malt (si de multe orl se intêmpla aceasta) tesut. Aceste formatiuni
depind mal mult de vita1itate4 tesutului si de iritamentul formativun
cuvént al WI Virchow, cnre e bino ales. Acosta ar fi un iritament care
ar face sa se produca un tesut de o noué formatiune. Nu este un ce ca
total aparte. Prite sà fie gradul iritatiuneI, caro sa faca ca unu si ace-
iritament sa faca, tesuturile sa se reproduca in loc sa se distruga.
§titi. bine cà sunt iritante tonice, substante cart' produc o excitare, o
stimnlatiune; daca sunt aplicate inteo concentratiune mal mare insa vor
produce un efect contrariii.

www.dacoromanica.ro
REGENERARNIA SISTEMULU1 NERVOS 91

Trebue s'a cunóstem un lucru, adica c substantele, carI sunt in stare


si tonifico, sä faca si se reproducii o parto cu o structura simpla pier-
data Batí distrusa, fatil de glande si de tóte tesuturile mal' complicate ale
arhiblastului, vor lucra ca mal' mare anevointa.
De exemplu parul nu se regenereaa Papila parului i glándele se-
bacee sunt asa de complicate in clit, in adevér, organismul nu este in
stare sa le reproduca din noti.
Alt-ceva este daca përul este numaï cacle. AtuncI 1-aman foliculele,
epiteliul partiluT i atuncI se póte reproduce.
Glandele suiloripare nu se reproduc. De multe orI se distruge epiteliul,
insa ramane inca fundul glandelor i dacil exista ceva viu din glande si
glandele se pot reproduce. Na nurnaI aci, dar si in stomac i in intes-
tine daca la baza unel perderI de substante fundul glandelor real exista
se 'Ate constata o regenerare a lor si a epiteliulul pornind de la fundul
glandelor. Dar ca cat aceasta formatiune arhiblasticii, devine maI com-
plicata, ca atat mal anevoe se va produce regenerarea organuluI com-
plicat, care nu se va regenera niel* o data in intregime.
S'a discutat daca tesutul conjunctiv pote da nascere la celule epite-
liale. Astagl nu se mal' admito ca origina a acestor celule de cat tot ce-
hiele ep i teliale.

Regenerarea sistemului nervos.


Sistemul nervos se'regenereaza si in starea normará, fisiologica. Vanlair
s'a ocupat ca regenerarea fibrelor nervóse. NerviI lucréza mult, de aceea
trebue sá i piarda mult. Cilindrul-ax pote ca se regenereaza mal* putin,
dar si d6nsal trebue sa fie supus la o regenerare. Mal ca seania mielina
se pierde, cid' ea se arde mult in timpul functiuneI nervoase. Pentru
¿lacea vedem de atatea orI aceasta substanta degenerand, fragmentandu-se
sub forma de picaturi ,2.a. de grasime, sail transformandu-se intr'o masa
granulOsa orI coagalatil. Regenerarea incepe tot-d'auna de la un inel
al lut Ranvier si se produce tot-d'auna in directiunea centrifugalit
Regenerarea ca i degenerarea l'acepe dupa Vanlair la 1 cm. 112 pana
la 2 cm. mal sus de lesiune.
Am constatat ca i aci in reganerarea nervósá kariokineza anda direc-
tiunea regenerareI. Celulele teceI lul Schwann, arata figuil fórte frum6se
numeroase de kariokineza in cursul regenerarel nervilor.
Nervul este precum se stie o formatiune complicata : avem mat intéiuí
o teaca maI groasa de tesut conjunctiv, teaca luT Henle, dupa aceea vine
teaca luI Schvann, in interiorul careia este un nucleti, apoI teaca mie-
unici segmentele interinelare ale lul Ranvier si in fine cilindrul-ax.

www.dacoromanica.ro
92 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA.

Teaca mielinica insiisl are o structura mat complicata, de cat s'ar credo.
In interiorul Tel se vede o retea fina de o substanta corn6sa, in spatiile
areia sunt intercalate segmentele mid ale mielina, Dupii cum am vgclut
na, ma leste intre mielina si cilindrul-ax un strat particular a carul
structura si natura sunt ri51 determinate.
Daca se pierde ceva din nervl prin o sectiune de exempin, sari extir-
patiune, orI printr'un proces patologic, putem observa fee° bine cum se
rogenereaza acesto diferite 041. Regenerares nu tot-d'a-una se face in
acelaa mod.

k.

`-'.--
' '''E.11.,:;
- '-----L-----ti-- ' ' 4,..:',T)
-V 7,-;-_, r
(.-------,'---- \
'i
f
' ' ...0T,7.77z5FC

,.,e.7,-, 0 4

Fig. St. Degenerarea §1 regenerarea fibre1 nerv6se sectionste, partes central.


Proliferares fibrelor on cariochinezA.

Dug facem o sectiune a nervului, atuna vedem lucrul urmator pro-


ducilndu-se. Cilindrul-ax al fibra in regenerare se umliti, dupa aceea ea
se spintea in lung de maI multe orT, ast-fel in at nervul, unic maT sus
de gttuitura lui Ranvier, de la care bleep regenerares se continua din-
come de acest punct printr'un minunchill fasciculat, care se termina prin-
tr'un buchet de cilindril axiall maI fia, care se prelungesc din spre
partea centrala spre cea periferica patrunOnd in interiorul tesutuluT con-
junctiv, de nouii formatiune care prolifereaza i Tel in jaral sectiuna.
Ranvier spuno ca daca s'a facut o simpla sectiune nervoasa sail clack
nu s'a pierdut proa mult din nervY, acestl cilindri-axI de non.° forma-
tiune intrà in tecele luí Schvann ale ciipataiulul periferic golit din causa

www.dacoromanica.ro
REGENERAREA SISTEMULIJI NERVOS 93

degenerescenteI 'Arta periferice stabilinduse ast-fel continuitatea ner-


vuluI. Vanlair a constatat ca noile fibrile se insinueazii nu: in teaca lul
Schvann a fibrelor degenerate dar in interstitiile prismatice dintre aceste
tecI. Insa maI tnainte de a atinge fibrele vochI ale clipatiiiuluI periferic
cilindrif-axI finI de neo-formatiune se fe'd copring intr'o substantäuui-
forma, care contine celule ca nuclel in kariokineza prin inmultirea
cgrora naste pentru fie-care din ace-01 cilindrii-axiall, ale o teach' de a
lui Sehvann dupg care fie-care din la se imbraca cu incetul i ca
o teacg mielinicg.
°and procesal de regenerare oste maI putin activ, se intèmplac dintr'o
fibra nervoasa numaï au singar cilindra axis, sä ajungil sa stabilésca o
legaturg noug intro partea central g $i partea perifericg a nervulta, iar
colo-Palte se pierd in masa de tesut conjunctiv proliferat. .
Dupa Vanlair trebuesc maI multi anT ca aceste fibre sa ja earacterele
istologice ale nervilor din starea fisiologicg. El a stabilit i cronometria
regengreI nerv6se. Asa a ggsit c nerviI se reconstituesc cate un milimetru
pe di. In regenerarea nervilor avem dar pe de o parte forta intrinseca
pentru proliferarea extremitateI nervalul si pe de alta influenta mecanicg,
ce conduce noile fibre formate.
§i rgdacinile nervóse se regenerézil in acelasI mod. Insa ad se opresce
regenarea in creer sag maduva, asa vedem cel putin. Unit autorI presupun
ca aid nu existä' regenerare niel de fibre niel de celule, adeca daca se
distruge ceva in creer, nu se maI face regenerarea. NumaI la anirnalele
inferi6re se reproduc celulele nervóse
Chiar la copiI miel am fédut kariokineza in colulele nerv6se din creer
maduvg i daca exista kariokineza, existä fr mndoial i tendinta la re-
generare. Am védut acésta la turbare, i Golgi i altiI ai constatat din
noil acest lucra. In fine stiti, ca daca este vorba de turbare, undo am con-
statat acéstri tendintä la regenerare, turbatiI mor repede, va sk" (jicti nu
este timp sa se formeze celule de noug formatiune ou functiune noug.
D. Marinesca a studiat fenomenele de reparatiune ce se potree in celulele
nervóse in urma sectiongreI nervilor. Celt:1.101e pe cale de reparatiune
dup. D-sa capta o coloratiune mal inchisa si un volurn mal mare.
Colegul nostru D-nu Vitzu, afirmg ca la maimute Linero se regenerkä
cate odatil celulele din sc6rta creerulul i cuí ar fi gasit acolo ande a
taiat o parte mare din creer, celule nerv6se noI. Nu numaI atät, dar
chiar functiunile s'ar fi reparat.
Ast-fel a scos partI din creer carI produc vederea, asa in cat animalul
a orbit; jug dupa un timp 6re-care vederea a revenit, i dupg ce ani-
malul a murit s'ar fi gasit acolo ande s'a Mat lobul occipital, nisce cold')
nervóse nuoi.

www.dacoromanica.ro
114 OCRS DE ANATOMI14.1 PAT01,01410A.

§i Tedeschi afirma cil exista o regenerare insa farii regenerarea func-


tiunilor. Ar trebui in tot casul pentru chestiunt asa de importante s se
faca pout cereetarT. In tot casal putem slice ea in tóta patologia omenire):
nit este nict un exempla, ca o parto din oreer care s'a perdut sa se rege-
nereze. Na existä asa ceva de cat p6te in mod experimental la unele
animal° la cart sí existe o putero de regenerare mat mare. Asemenea
am constatat cá exista si iti maduvil, in anume sclerose o regenerare de
fibre.
Acolo ande ex sta o forth' reparatrice, in mäduva, acolo in tot-d'auna
am véclut fibre in cantitate mare, cart se comporti in tocmat ca i fi-
brele nervóse regenerate din nervi ; asa in cat prin acéstä. analogie m'am
convins c i acolo sunt fibre de o neat' formatitine.
Acésta se 'Ate constata si din aceea ca, ca ttite legile si cu t6te obser-
vatiunile clasice asupra lesiunilor nervóse si a simptomelor, suntem tot-
d'auna expusi la surprindert. Uncle presupunem ca o functiune nu mat
ptite sa revina pentru-ca mriduva esto distrusa, totus): avem tot mereil
()elision° sa vedem ea, cu ttite prevederile acestea, o parte col putin din
functiunt s'ai mat restabilit, ceea-ce s'a explicat prin nisce cat laterale,
prin nisce fibre cart ail reluat functiunea color perdute, adica nisce cat
colaterale, care ar fi format nisce legaturt ca partea care ar fi fémas
afara din functiune.
Pentru ce si explican lucre intr'un mod asa grel, asa complicat, daca
(NO experientele i cercetärile melo existà fibre, cart se formézä. din no`.1
sail fibre de noua formatiune.
Va sa (licit nu cred trite° lipsä. de regenerabilitate a fibrelor nervtise
chiar in interiorul maduvet.
Dupa cereetarile not fibrele nervtise sunt niece arbor); nisee fibre f6rte
complicate cu multe ramification): si nidt. n'ast putea sà inteleg fonctiunea
nervésa fara a admite ca o parte din aceste ramificatiunt sä se ptitii
regenera.
Fie-care celula nervoasa are prelungirt multiple, protoplasmatic°, si o
fibel ca cilindrul axial.
Mat inainte se credea ca aceasta fibra nervoasa este unica ; adica din
fe-care celula nervtisa s'ar naste o singura prelungire
Peste un timp tire-care aceasta fibra capará o teaca mielinica, care la
cele-l'alte prelungirt nu exista.
Aceasta fibrà in regiunea Inc:Joint lilt Ranvier, se ramifica si produce
ceea ce se numeste fibre colaterale, cart produc asemenea alto rami-
ficatiunt Li cred cà acesto ramificatiunt se pot regenera.
Am gasit fibre ca caracter de nouZi formatiune la acole lesiun): ale
méduvet, la cart se produceati degeneran l descendente si ascendente

www.dacoromanica.ro
REGENERAREA SISTEMULIII NERVOS 95

acest fapt neexplicabil pana aci la scleros in plad se intelege presu-


puntind o regenerare a fibrelor. AutoriI incearca a explica acest lucru
prin aceea a nu s'ar distruge cu totul fibrele ; pe and dupa cerceta-
rile mele fibrele vechT at o degenerare ap de grava in cat nu credem
sà maT pót servi ca conducto nervoase.

www.dacoromanica.ro
LECTI UNEA X

Regenerarta raistemurui muscular, care provine asemenea din archi-


blast sail, dupil Hertvig, din segmentele primitive ale neoplastuluT, se
face in mal multe modurT.
Influientele vatamatoare mecanice, chimice saq infections° vor provoca
in primal loe o fragmentare piing la complecta destructiune a fibreT mus-
cular° in local undo actiunea le maT intansg. La o mica distan ta de
acest punct se distruge numal partea protoplasmatica, contractilg a fibre];
ri5manand tubul sarcolemic gol i maï jacob, partea functionalg a fibreT
se segrnenteazg formând bucatI .intrerupte de sareoplaznail inchisain
sarcolem.
Daca influienta Tatilmatoare inceteazil la timp, daciti n'a fost prea in-
tonsil °i clack' existìl conditiuni favorabile, fibrele distruse se restabilesc.
Primal fenomen, care trgdeazä' regenerarea fibrelor muscular° YEY o pro-
liferare nuclear g foarte activg, care incepe de chiar de a dona sari a treia
di °i care intereseazg atht nueleiï remag din portiunea de fibra distrusg
cht qi pe acel: aï partilor vecino.
Aceastg inmultire a nucleilor nu se produce in modal obiefnuit de
diviziune indirecta a nucleuluT celuleT, ci printr'un preces particular de
segmentatiune. Dupg maI mite serif de diviziuni nucleif nu se mal vëci
gol ci inchi°T. fie-care intr'un corp protoplazmatic prop'ria, a aril): oii-
ging poste fi variabila. In partile, unde fibra muscularg nu fusese dis-
trusa aceste mase protoplasmatic° perinucleare rezulta din chiar sarco-
plazma fibrel. muscular°. Aceasta pierde striatiunea longitudinalg
transversalg qi se rezolvg in bucatl independent°, cart vor arma soarta
nucleilor cu earl' de aidf inainte constituesc elemento anatomic° indepen-
donte, celnle cu. viata °i evolutie proprie. In *tile unde sarcolemul
fuses° proa profund atins prin cauza vatamatoare, ande abia chtf-va
mal putuserg rezista pentru a putea prolifera in urmg, nu ne putem ex-
plica in acest mod aparitiunea corpula protoplazmatic in jaral nucleilor
proliferatf. Acolo de bung seam c corpul celular reztilta dintr'o acti_
vitate particularii a nucleilor
Dacti asupra acestui fapt poate exista cuvint de discutiune 9i de con-
troversg, ramfine mnsui fapt neindoios ch nucleil" se inmultesce prin seg-

www.dacoromanica.ro
REGENAREA SISTEMULUI MUSCULAR 97

mentatiune si ca de la un moment dat avem a face cu adevokate celule


Aceste celule mal malt rotundo ea protoplazmä abundentri granuloasä
nucleil male seamänä Cu niste adevärate celule epiteliale. In punctele
unde impreung ca protoplazma fibrei muscular° s'a distrus i sarcolemul
aceste celule formeazii niste coloane compuse din siruri paralele; pe unde
fibra n'a fost distrusä in intregime Yola stint inchise in interiorul sarco-
lemului ast-fel ta cat fibra muscular,' se gäsesto transformatä teaci
punA ca celule muscular°. Cele mal multo dintre aceste celule aí cite
un singar nucleä ; se produc insä si mase protoplazmatice mar! cu färte
multi nuclei ca niste celule gigante.
Celulele musculare ast-fel constituite continua a se 'Multi mal departe t
de-acum Incolo insä se divia prin kariokinezil. Deja a treia zi sari chiar
de a doua zi so véd forme tipice din diferite faze de kariokinezit

_ C:

OD.
e

'Paw
Fig. 35. Degenerare qi regenerare mnsebitilara, a' fibre fine de nene formatinne, d
fibril. pe cale de divizinne, e fibra aegmentata en o prelungire de nonll formatinne.
0 parte dintre aceste celule si mai ca seamä acele mari cu multi nu-
clei vor dispare färä a lua parte la reformarea propriä lisa a elementelor
muscular° pierdute. Totusi si ele par a indeplini un rol util, cäci in-
globeazii sfärämäturile tesutului distrus ajatänd ast-fel resorbtiunea acestuia
si fricand prin aceasta oficial de curatitori ai terenului, in care se vor
dezvolta viitoarele elemente musculare. Dap"): ce Wari indeplinit aceastä
functiune ele se incarcä ca gräsime in mare parte salí sufer alte dege-
neräri pentru a dispare ca total.
Alto celule perzistä i contiauk a 'si schimba mereil forma, devenind
din rotundo, cum ()rail la inceput, fuziforme si din ce In ce mal lung'''.
In adevik, in a treia säptämanii apar in protoplazma acestor celule
striatiuni longitudinale foarte fine. Acum celulele seaminä en fibrele
musculare embrionare. Striatinnile longitudinale devin din ce In ce mal
7
liabep-Sion. Gura de anettomie patologiaL

www.dacoromanica.ro
98 CURS DE ANTATOMIE YATOLOGICA

pronuntate si maI in urmh apare si striatiunea transversal. In aceastrt


fazh nu se mal deosobesc de fibrele musculare adulte de cat doar prin
volum, pe care-1 ating curad, cresand in acelasI timp i in lungime,
restabilind continuitatea pierduth.
Tot-deauna fibrele musculare rezultii din proliferarea elementelor ase-
menI i anume a nucleilor muscularI. Tesutul conjunctiv dintre fikele
musculare distruse, sail perimisium intern prolifereazh si el de sigu.r, dar
nu póte sa rezulte din aceasth proliferare de cat tot tesut conjunctiv.
Va contribui intra cat-va acest tesut conjunctiv la restabilirea integrithtiI
absolute a fibreI musculare prin aceea ch el va regenera sarcolemul fi-
brelor de neoformatiuue, in niel un caz insh nu péte da uastere elemen-
tuld contractil.
MaI existh si un alt mod de regenerare a nmschilor striatY, aCela jis
prin mugtuire. Din punctul de vodere morfologic Ie deosebire interesanth
intre aceosth modalitato i cea pe care am studiat-o mal. sus. Fibra Must
culara, intrerupth drept sari oblic, nu intardie mult in aceasth stare si
se spintech dfind dud sail treI ramurY. Acestea bine inteles malt mal
subtirI de cat fibra principal.
Regenerarea nevroglic5. In sistemul nervos mesenchimul are un rol
mic. Aci existh un alt tesut care formeazh scheletul sistemulul nervos
central, adich nevroglia, asemenea ca tesutul conjunctiv, dar provenind din
lama exterioarh a gastrulei si avênd acelasI rol in regenerare.
Prin urmare nu existh regenerhrI pure ale elementultd nervos, rege-
nerarea nevroglicii joach un mare rol.
Dach exista o destructiuno prea repede a tesutuluY nervos, whine):
N edam un inceput de regenerare din partea tesulta, din partua vaselor, se
observh o mas h de celule in jurul vaselor call* se inmultese, acolo, chiar
o nouh formatiano de vase, despre care vom vorbi mal tfirdirt.
Nu vorbesc de ruperea de vase, de hemoragii ce de multe orI nu dati
timpul pentru reparatiune. NumaI dach lesiunea tine mai malt timp, dacrt
omul nu m6re, atuncl incepe incetul ca incetul i tesutele nevroglice
ja parte la ropararea pierdereI de substanth.
Nevroglia este formed de niste celule stelate, mid, ca niste fibre pre-
lungite de un tesut destul de resistent, niste fibre destul de rigide, earl
se intind in toate phrtil carI inconjórh fibrele nervoase si leagh vasele
ca fibrele nerv6se si cu celulele nervóse, inconjurand celulele nervóse
cu un fel de capsuni apol formeazh imprejurul cavit5tilor centrale un
strat destul de gros cu aspect gelatinos, fixeazh elementele nerv6se care
meninge prin niste celule particulare i aceste celule se leagh de alth
parte ca celulele ependimuluT, adich ale eaptuseleI cavithtilor centrale
intro care asemenea strabat prelungirI i celule novroglice.

www.dacoromanica.ro
REGENERAREA SISTEMULUI MUSCULAR 99

Va sä dica nerroglia este un tesut destul de complicat. Ceea ce este


caracteristic pentru celulele nevroglice este ca aceste celule ail
.nucleul rotund, atl o protoplasma cm diferito prelungirT.
La copil, la embrion se vede c prelungirile protoplasmatice servesc cl
-schelet pentru fibre La 6meniT adu1t1 aceasta fibra strilbate protoplazma,
ava in cat celula nu este inceputul aceste fibre, ci este un fel de sta.
Vane, un fel de sustinore pentru fibra.
Daca nevroglia intra in proliferare, vedem cate-o data vi kariokineze
vedem lush' mal ca seamil o =fiare insemnatä a protoplazmeI
nevroglice ail de obiceitl ava de putinil protoplasma in cat, abia
.se vede, devin basil nivte formatiunT proteice, marl' Cu prelungirT férte
fine visibile, totul comparabil ca paianjenul ca multe piciáre vi peste
putin timp vedem Cil pierderea de substanta este cu total inlocuita ca
acestea nevroglice. Mai tardid se atrofiazä acesto celule vi in loo
de celule ca Oka protoplasma gasim o mesa de fibre, un ghem i la
.mijlocul lar nu vedem nicT o urmil de protoplasma.
Para indoiala ca protoplasma se transforma in aceste fibre. Cu cat este
veche o ava cicatrice cu eat ma): patina o protoplasma, cu atat mal
.dese sunt aces'e fi bre nevroglice, ce constituesc sclerose din cauza den-
.sitAtei acestuT tesut de noué formatiune.
In acelavi timp, in tot-d'auua i vasele iail parte la noua formatiune,
dar lesinnile vaselor, lesiunile tesutuluT conjunctiv sunt de o naturil atilt
de diferita, in cat trebue sa le studiem inteun mod aparte vi impreunil
ca lesiunea, Cu regonerarea vaselor. Tesutul conjunctiv este intr'o lega-
tura atat de stransa ca vasele, in cat impreuna se duc in celulele tcsu-
tuluï, imprenna formeaza tesuturi flout
Sa trecem ia starile do regenerare ale rnesenchimuluT, adich ale tesu-
turilor, co deriva din stratul interstitial al embrionalut
Putem dice ca, mesemchimul joaca un rol mg insemnat in regenerarea
tesutelor. Sunt regenerarT, car): sunt formato numal de formatiunT parablas-
tice vi altele undo concura parablastul i archiblastul. Parablastul este
tesutul conjunctiv ca vasele.
Unde i cum se rogenereaza scingele ?
Focarele de neoformatiune ale globulelor albe sunt maT cu seama
limfaticT unde se produce mugurhea nucleului i divisiunea pro-
toplasmel prin fragmentarea sail divisiunea indirecfa a globulelor albe.
G-lobulele roviT se refac prin kariokineza in splina, méduva 6selor i in ficat.
La animalele tinere aceasta neoformatiune a laematiilor se face in sango'
Dup./ ce s'a produs o pierdere de substanta, primal lucru ce se vedo
Jeste c acolo se acumuleaza o cantitate mare de celule isolate, rotande)
.de obiceiù' leucocito polinucleare fibrina evite din sange. Va sil dica din

www.dacoromanica.ro
OURS DE ANATOMIE PATOLOGICi

&Inge ese, acest material care umple mai inteiti de tóte pierderea de-
substanta dar in carend incepe BA se limpezeasea situatinnea.
Exista o cearta veche iutre IstologI i PatologI ca de uncle se formeaza
tesutal nea, din elementele acestea earl ati eA din s'ange, sari din celulele
co se gaseste in testae ?
Ni-se pare ca aceasta cestiune asta-41 este resolvata.
Din globulele albe polinueleare nu so formeaza tesute de nod forma-
tiune, se p6te urmäri fórte bine, cum celulele fixe din tesut creso, cum
se umflá celulele, cum intra in karioknezii, cum so inmultesc si cum se
naste de acolo tesutul conjunctiv. Pe cand de alta parte vasele din ye-
einatate dad mugurl, ce formeaza vase nouf, cart intra iu interiorul acestuI
tesut de nod formatiune, si impreuna ca acest testa, formeazá tesutul noa.
La incept am qis, se gasesc celule din sange, dar deja dupa putin
timp, daca lua'm o plaga, o ulceratrune, dace studiern tesutul, vedem cit
pe langa o degenerare a *Wor supuse aeruluI, vom gasi granulatiunT,
fibrina i resturile nucleuluI earl remane din celule distruse. Se ved. ele-
mente Mort() viI de kariokneza, Ina): cu seama la celulele fixe.
Ce stint aceste eelule fixe ?
Celulele conjunctive dupa ce ati format tesatul conjunctiv, rolul lor
nu maI este de a se inmulti; dar in arma unuI iritament formativ, in
arma unel lipse de substante aceste celule recapata viata lor i tesutul
conjunetiv prolifereaza protoplasma si nucleul se umfla intr'un mod re-
mareabil.
Pete sa fie si un iritament negativ ; adica daca exista unde-va o lipsa
do continuitate, sal o pierdere de substanta, atuncI acolo lipseste pre-
siunea normala. Este o lipsa de presiune care face ca tesutul srt se 1)&a
dezvolta in aceasta directiune.
Iritamentele pentru regenerarea acestra tesut, stint de fórte diferite-
naturI. Tot folul de influente fisice, chimice, vitale mai ca seama para-
sitare, pot sa produca, o regenerare a tesutuluI conjunctiv, si a diferi-
telor tesute conjunctive sia de origina mesenchimica, precum este sangele,.
vasele tesutului conjunctiv, areolar, fibros, ser6sele, tesutele grasóse, te-
sutul adenoid, cartilagele, diferite forme de cartilage si 6se ; tOte acestea
se pot regenera mat usor, de cat Tesuturile arhiblastice, care reprozinta
o specialisare, o perfectionare ma): maro, cacI regenerarea cum am spus,
este in raport invers ca perfectionarea sau specificarea unuI tesut.
Pentru aceasta va prevala la omul adult maI cur Nara, maI in tot-
d'auna formatiunea saú regenerarea din partea tesutulni conjunctiv, asupra
tesuturilor epi teliale.

www.dacoromanica.ro
LECTIT.INEA

Trebue g luilm in considerare la regenorarea tesutului conjunctiv, di-


feritele elemente carI compun acest testa; cci s nu credem cit ori-ce
celula conjunctivii are aceias1 valoare. Tesutul conjunetiv este panii la un
6re-care punct, fórte diferentiat. Am afalat aceasta spre exempla pentru
piele, i dupà." aceasta s'a ariltat i pentru diferite alte tesute, Dermal este
compus din diferite felurl de tesuturI conjunctive cu diferite scopurI.
Fie-care fel din acoste tesuturI p6te sti se regenerezo Cu earacterul Oil
particular. Sub piele exist'd un strat, lucitt, uniform, un fel de membranti,
.care corespunde membrane]: proprie a glandelor, did i pielea esto o glandI
lilting pe o suprafatil mare, apoI diferitele glande ale pieleI aul tesutul con-
junctiv al lor propriti, formfind membrana proprie a acestora spre exempla
a foliculelor pil6se, a glandolor sebacee, sudoriparo. T6te acestea ail nn
fel de membrang proprie, a parte, uniformit. Dup4 aceea vine ine'd un
strat sub piele, un strat destul de uniform, nu este insg cu total omogen,
ci este fibros, de o tes5turA eu malt mai deng de eta stratele earl' vin
4upä." aceastea.
Vasele in aceastii regiane sunt maI malt vase limfatice, ca o atrae-
tarit i eu. endotelial lor particular. ApoI papilele ca (Merits
-tesuturl in interiorul lor au diferite celule stelate particular piginentate
In raport ca vasele i epiteliul.
In fine, avem tesutul conjunctiv, care insotete fibrele muschiulare,
muschiI pieleT, car): sunt In legsáturg string organicit, ca un sistem in-
-trog de fibre elastice, earl apartin sistemuluI conjunctiv ca ceva aparte
si care inteun strat al pieleI, formeazg laraele dese eu o structurit ca
total particulag.
Apo): ay-ern tecile nervilor pieleI, earl' ail o structug si o nutritiune
ca total aparto, apoï tesutal conjunctiv din interiorul acestor nervI
-in fino vasole ea diferitele tunicI ale lor, earl ail asemenea viata i nu-
tritiuuea lor proprio.
Mai distingem un tesut care ample interstitiile intro t6te acestea, un
-tesut maI multe areolar, un tesut cu celule cu prelungiff care de multo
.orI se =HA 'Wean mod particular si in fine tesutul griísos.

www.dacoromanica.ro
102 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

Acostor tesute corespund celule de diferite forme oi ca diferite functiunt


Celulele fixe despre care am vorbit deja, celule cari sunt transformate
In fibre, föman numaI ca un nuclei subtire. Apol gtisim endoteliul vaselor
limfatice, sanguine, periteliul, adica un fel de endoteliú care captuoeote
spatiurile earl se atla in jurul vaselor, apt maI ca seamil in regiunea.
glandolor i anume a glandelor sudoripare, exista niote celule mat marl,.
poligonale sail rotundo semänând periteliilor. i in alte 041 ale pielei
gasim aceste celule maY marI de cat celulole fixe, cu protoplasma, cara
In parte se coloreazg cu. colorI do ani1in, ca nucleu mic periforic acestea
se numesc colule plasmatic° ; ele sunt limitate la anume teritoril vas-
calare ale glandelor mal cu. seamti.
ApoI in jurul vaselor un alt-fel de celule, celule mai marl' ea anal
sail maI mu1I nucleI ca prótoplasma multa'. Protoplasma aceasta e gra-
nulata, oi are niote graunte earl' se coloreazä ca color' de anilina. dar
Inteun mod particular, nu ca cele protoplasmatice ; ca albastrul de motul
se coloreazil in rooa sag violet, sunt granulatiunl metacromatice i celulele-
acestea se numesc celulele lui Ehrlich.
Acestea sunt elementele ca earl trebue s ne ocupam, daca vrem sa
examinain regenerarea care s'a studiat tocrnaI destul de bine la piale, In
testitul conjunctiv, pentru ctt regenerarea se produce de multe orI
urma unet pierden l de substante a pielet
Dacti nu se reunesc de exomplu, plagile Intr'un mod aseptic sail daca.
lipsOote ceva din piele, dach se produce o pierdere de substanta, atund
reunirea nu se face per primam, ci per secundam intontionem,
trobue sti se produca un tesut de nod formatiune, fitrìl indoiala de obi-
ceirt In urma unal inflamatiunl.
Dar aci nu ne intereseaza intlamatiunea, despre care vom vorbi mal
MOM, ci numaI procesul de regenerare care se Intëmpla, oi care ur_
meaza inflamatiund.
In aceste casurl do regenerare a tesutulul conjunctiv, trebue sit deo-
sebim ca prima cauza, pierderea de substanta, duptt aceea de bung seamä
iritamentul din drug oi de obiceiä avem a face ca o infectiune, cu mi-
crobI carI concureaza la iritamentul formativ.
Sunt oi influente nervóse, de bunk' seanfa, i sa nu uitilm ca trebue
o nutritiune potrivita ca sti se produca o regenerare.
Am 4is cti ¡Amite do toate se umple pierderea de substanta, ea celuler
venind din sang() aate-odatti, pontru cit piorderea de substanta a produs o
rupere de vase. Distingem serul din sting° ca fibrina' i apoI celule earl'
es din sänge, leucocitele, adica leucocitole polinucleare sail mononucleare,
poi celule mai marl' de diferite proveniente call se gasesc in sange.
Dar t5to aceste elemento nu sant singurele earl concureaza la formarea.

www.dacoromanica.ro
REGENERAREA PE LEI 103

tesutuluI noti, ci cum am is mal intervin i celulele earl' se gUesc in


apropiere, i care nu sunt atfit de traumatisate ca s'a se distruga. Ap dar
aceste celule se umfla, se de§teapta, sari maI bine cum a spas Stricker-
aceste celule devin embrionare, dar nu in sensul cum spun francezii,
cariqic ca tesutul embrionar este un tesut de celule micI. Acesta este
un termen incorect, comod Mitt pentra ca vi4énd o mash de
celule miei, putem ice ca avem un tesut embrionar, dar de uncle yin
aceste celule mic i pentru ce scop, nu ne spune acest termen de alt-fel
adoptat.
Germaniï numesc acest tesut ca multe celule, testa de granulatiune.
Tot a§a de r'Ori este i termenul acesta, luat probabil de la granulatiu-
nile macroscopice ale supiafeteI plagilor, care Ufa indoiala nu stint tot-
d'auna de aceia§l' natura.
In fine se vede o cantitate de celule aruestecate ca diferite produse
m6rte, nu numaI ca fibrina dar §i ca celulele m6rte acolo pe loe, pen-
tru-ca se perde o parte din tesutul vecin, prin degenerescenta gras6sri,
sail prin o degenerescenta albumin6sa.
0 parte din aceste graunte produse prin destructiunea elementelor, sunt
inglobate tocmaI de leucocitele eari maI traesc. i aceste leucocite se
intorc de ande ail venit, in parte cel putin intra in limfatice, §i de acolo
merg maT departe in circulatiune.
Este adevkat ca acest proces póte sti produca un rOti, pentru-ca, prin-
tre granulatiunile resorbite in plaga sunt §i microbil" ce s'ar gasi in
acest tesut. Infectiunile lush' se produc mal' rar pentru ca muguriI carno§1
se opun invasiuniI microbilor.
Leucocitele primesc maï mult microbiI deja slabitl salí mortI ; big
stint conditiunT, in care microbil se imultesc mult, i sunt de o viru-
lenta extrema, ap in cat procesal de restabilire, de reorganisare al tem..
turilor este impiedecat chiar prin proliferarea microbilor.
Apo)." curand dupa acest staditi, in care se gase§te plaga plina ca ce-
lule, incepe impreuna ca umflarea, eu proliferare tesutulul conjunctiv,
regenerarea vaselor din apropiere.
Mai inainte de t6te vasele, sunt astupate ca leucocite, tot de o data pe-
retele lor devine maI bogat tu celule, nucleul acestor celule se umtra, mal
ca soma endotelial devine mal." isolat §i capäta din nod earacterul unor
celule ca protoplasma destul de abundenta. Peratele vaselor, devine
asemenea plin cu celule, nu numaI din causa trecereI eelulelor prin dia-
pedeza lor din interiorul vaselor in afara dar elementele, earl constituese
peretele vascular se umfla asemenea, §i asemenea se mkese §i. celulele
din jaral vaselor, celule earl ati o proliferabilitate ma): mare de cilt te-
.sutul fibros sag areolar. Mal ca soma vasele miel eari atl peretil subtirt

www.dacoromanica.ro
104 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

intra in proliferare, producénd Inagua.. AcestI mugurI se produc maI in


tot-d'auna pe comtul endoteliului.
Inaintea cercetarilor luI Cornil, nu se apreciain destul valdrea, endo-
teliulut pentru formarea tesaturilor de aorta formation°, asupra rolu.lul
caraia am insistat in tot-d'auna.
Periteliul este endoteliul limfatic din jurol vaselor sanguine. OrI-ce
endoteliti, chiar endoteliul ser6selor, este In stare sa prolifereze, sub
forma unor celule stelate i anastomosate, earl' devin celule fixe ale anal
testa conjunctiv, areolar, de nog formatiune. Aceste celule ail calitatea
de a se canalisa, formand vase not Nucleele pot sa se imulteasca chiar
inteun mod endogen, adica o Willa pdte s'a capete maï multe nuclee in
Carpal acesta proliferart
In acelasI timp insa se nasc in interiorul acestor celule, niste cavi-
tatI, car): nu sunt alt-ceva dupa parerea mea de cat radacinI limfatice
Am putut constata un alt lucru, care asemenea nu a fost constatat de
altiï, maI cu &final in niste productiunI patologice.
Dar putem s aplicam acelasI lucru si la regenerescente, care Teti
veden in ce rudenie de aprópe este ca neoplasia, cu organisatiunea pa-
tologica, progresiva despre care vom vorbi mal tarditi.
Avem de exemplu tin vas de noue formatiune care este format apripe
numaï de cord6ne solide i apoI masa celulara debordÓz i forméza
mugurt S'ati intrebat autoriI cum se forméza aceste vase do none for-
matiuno ? Se canaliseaza, pornind de la vasul de ande plec muguril
sarr dupa experientele mele, i prin acoja ca o parte din protoplasma
celular se transformà' inteo substanta vacuolara. Parten acésta a proto-
plasmeT devine ca totul uniforma, aprópe hialina si daca este vorba de
vase sanguine ele capeta si o coloratiune galbena ca i globulele rosil
din sange.
In vacuolele acestea gasim 041 detasate, earl lati caracterul glob u-
lelor rosiI. Este un proces, caro sémana cu ceia ce se intêmpla la em-
brion, la formaren globulelor rosii, ande se nasc ni§te insule, care nu
sunt alt-ceva de cat un pachet de celule ca prelungirl, s'ar putea dice
o celula co o proliferation° endogena a nucleuluI.
Aceste celule capeta vacuole, earl. confludza i se naste un spatiu
In care se gases° niste globule roil formato din protoplasma acestor
celule..
Acest lucra se vede in granulatiunï si in mersul canalisarel vaselor
de noire formatiuue, ast-fel in cat peste putin timp vorn avea aci u ca-
vitato sad mal bine glis un canal.
Na °red ch aceste vacuole contin sang° de provenienta localá, adica
ch sangele se produce aci in interiorul granulationeI prin procedeul

www.dacoromanica.ro
REGENEHAREA. PELEI 105

mecanismul care '1-am descris laembrion. Cred a formatiunea acésta


presinta manila o ineercare de a seforma globule rosil, care fug nu
reuseste, pentru a, pentru formarea globulelor rosii la adult% trebuesc
niste conditiuni particulare earl' stint realisate maI eu séma in ruaduva
6selor, in splina, in ficat, dar nu inort-ce proliferatiune nouii Cu tóte
acestea nu as'i nega acest lucra.
Acésta canalisare vine fdrte currInd in contact en vase pline ca siinge.
De o cam data s'a admis in acest sens, ca globulelerosiI nu se for-
mézrt acolo uncle se form6za vase nol' ci t6te globulele rosil vin din
circulati une.
Pentra ca nu avem base solido pentru a ne forma acésta convingete
pan un semn de intrebare care se va resolva o data. .

In sciinta nu e bine sa presupunetn demonstrate niste ipoteze, earl ar


putea srt impediee cautarea ma): departe, credênd ca s'a decis un hicru
.eare inca nu este decis.
In fine reteaua acesta de nou'6 formatiune merge ma): departe. In jurul
acestor vase se waste o retea endoteliala si celular care este Inconjurata
-de celule de diferite origini, de leucocito maI ca séma, dar póte si de
niste colule de nouri formatiune earl' provin din celulele fixe.
Dar aei este greti sa facem distinctiunea. Nol stim co esto o celula
fixa a tesutului si Ca nu este o celula endoteliala. Dar dad celudele fixe
,clevin embrionare e Mae grel sa le distingem de celulele endoteliale
asemenea devenite embrionare.
Vedem aid de multe oil celule gigante de origina diferita mal mult
endoteliale dar pot proveni si din muguri vasculare isolat. April vedem in
jurul acostor celule, alto celule cu nuclei marl' si cu prelungiri, celule
earl' pot sä ne faca mal mult impresiunea unor eelule endoteliale ca dol.'
nuclei eircumscriind Cate o data un fel de lumen in mijloc ; alte eehde
ati nuclei rotumit ca un singar nucleol ca prelungiri, in tóte partile
asa in efit perd caracterul endotelial.
Va sa Ilia aci avem o legatura Mae intima intro celulele acestea
mart de origina vascular* si cele eari incep s'a se diferentieze si A
devina celule endoteliale ale unor vase de noub. formatiune.
Este adevgrat c`a' in granulatiunT, hmfaticele, noi formato sunt fdrte
rare, dic unif crt nu ar exista, dar in tot-d'auna se pdte constata forma-
tiuni ea tendinta de a produce o retea nou'é.
ApoI coja-ce caracteriska ilia' granulatiunile este cantitatea mare do
karieltineza dar nu regulata, ca la un tesut normal care arata in tot-
d'auna directiunea cresteret tesutuld ci avem diferite forme. De exernplu,
vedem o celula ea o stea frumása, pe litnga ac6sta unde-va un butoias,
un diaster In o altrt directtune, care ne arata simplumente cä aei este un

www.dacoromanica.ro
106 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

tesut embrionar, care form6za un noit tesut neregulat. MaI vedem in


acest staditi al granulatiunilor avem leucocite pulinucleare alte celule
rotundo, mici cu nucleul destul de mare si avem i retele de fibrina
celule plasmatice.
In jural vaselor de flout)* formatiune se maT ved niste celule ca
nucleele palide, inconjurate ca protoplasma, care este formata din niste-
granulatiunT mar): i bine colorate, acestea sunt celulele Ehrlich.
Celulele poligonale art nucleul mic, pulid, iar protoplasma lor se co-
lorézä cu calor): de anilinä, acestea sunt celulele plasmatice.
Na stirn malt despre rolul acestor colule plasmatice si ale 1111 Ehrlich ;.
ele se produc maï ca séma, acolo unde exista o iritatiune eronica.
ApoT fara IndoialL acest tesut de notie formatiune mal are trebuinta
si de nervI; in modul cum am aratat nerviT vor da prelungirI pe acolo,
frig acestia nu se dispun pentru un scop bine lamurit.
Tendinta acésta de crestere a nervilor face ca eI neputénd merge maIt
departe, se curbéza i forméza un fel de ghem nervos de noub formatiune.
Dupa ce a juns substanta la suprafata, epiteliul se va intinde, va
glisa si va creste peste acest tesut, de nouii formatiune dar fail papile
fara per, fara glande.
Se p6te favorisa acésta acoperire a plago):, ca pielea prin grefaiea pieleI
intrebuintata pentru prima óra de Reverdin. Daca punem pielea de la un
alt individ, ca stiatul luT. Malpighi, pe o plaga, atunci celulele acesteia
cresc i acoper perderea de substanta, pana cand se unesc en celulele-
propriT ale individului. Nu este necesar sä tä'em epiteliul do la acelasI
individ pentru aceste grefe.
In acelasT timp celulele de nou6 formatiune, din granulatiunI devin
bogate in protoplasmä, capeta o forma lungareata, fusiforma protoplasma
se transforma in substanta tare, fibrOsa, forméza in fine fibre destul de
gr6se gróse de cat in tesutul normal.
Se p6te intampla insa ca ac6stil productiune patologiea, sa, nu se oprésca
la suprafata i creste maT departe, formand un tesut de noue formatiune
ca mugurf vascular):, inconjuratI de tot felul de celule care depasese
mult limita suprafeteI normale ; vor fi niste granulatiunT mugurinde,
hipertrofice pentru ca nu exista limita precisa pentru regenerare. 0 data
va fi mai putin abundenta de cat ar trebui, pentru acoperire. lnsa chiar
daca se form6za acésta mugurire vasculara la suprafata, mai tarzi6 acest,
tesut se retractéza, prin ace.ea ea elementele nouT formato, nu a6 o vita-
litate mare, na ari o nutritiune indestuliitóre pentru a remane tu progre-
siune, ci de la inceput maT ca sémit vasele se vor contracta, circulatunea
se va face maI ca anevoe, de cat In alta parte, celulele vor deveni fibr6se
maT (=and de cat celulele normal°, vor intra intr'o stare latenta. -Pont

www.dacoromanica.ro
REGENERAREA PE PLAG1 107

cápiRa in local acestuI tesut ceea-ce numim o cicatrice, care este resultatul
retractiunei celulelor de noui3 formatiune prin transformarea protoplasmei
si a vaselor. Vasele chiar prin retractiunea acésta se vor oblitera cate o
datii ca total, asa in cfit in local lor vom avea niste cord6ne solide,
formate dintr'un tesut tare, fibrele vor deveni mal gr6se, maI uniforme
de cat fibrele unuI tesut conjunctiv normal, dispositiunea vaselor va fi
ca mult mal neregulatä de citt In pielea normal.
Dad aceste cicatrice Bunt f6rte anemice, pot sä cloying secliul une t do-
generescente secundare, hialino care sä prov6ce depunerea de siiruri
calcare.
Se p6te intémpla atari regenerrirI si In organele interne coprindad
mal ca sémii tesuturile, earl' formézii scheletul acestor organe.
Cornil af6tase cum se face sudura seroserósä a intestinelor, gratie
elementelor endoteliale i tesutuluI conjunctiv i reconstrirea cavitatilor
conductelor muc6se dapti o deschidere largri. El ar'étii cri se produce o
regenerare a glandelor si a epitelielor, asa in cat mucósa se reformezá
une-ori in Intregime, in canalele muc6se, in -Etter,- trolnpa, vesica, epi-
teliul se tegenerezti pornind ori de la mucósä oil de la fundul glan-
delor i distingem o glisare simplä a epiteliilor asnpra tesntului de note
formatiune, orI asupra tesutulul, ce astupä perderea de substantá (peri-
toneal spre exemplu) ori avem aface i ca o tmultire simplii sari prin
kariokinezri or)." in fine se produce epiteliu i prin grefare salí decalcarea
epiteliului pe peretele opus si lipsit de epiteliu.
Cornil si Carnot studiind regenerarea ficatului a ajuns sä constate
urmittórele :
Pe plägile micI, simple, celulele endoteliale ale vasolor capilare i ce-
iulele conjunctive dad prelungirI, ce se anastomosOzá In mijlocul fibrinei
globulelor de sting, extra vasat. In a 7-a di se formézti fibre conjunc-
tive caro asigurä permanenta cicatriceT, ea si in reparatiunea tesutulul
conjunctiv al pielel. In plitgile prin pierdere de substantä dacri portianea
de fi cat tiliatä n'a fost desprinsä de basa sa, se forrnézá la nivelul sec-
tiunilor cicatrice ca in casul de mal sus. Dacä insä s'a pus la loe por-
tiunea tiiiatá, mai t6te celulele acesteI portiuni se mortificii. Vasele
celulele d'Imprejur MA' readuc nutritiunea ca in regenerarea infarctelor.
Ablatiunea unei portiuni marl de ficat prov6a de asemenea formarea
unei cicatrice de obiceiti ca ajutorul epiploonului, testitul fibros inlo-
cuesce elementele preexistente ca in cirose. Asa dar si la ficat agontii
cicatricelor sunt tot celulele endoteliale i celulele plas-matice. Celulele
epatice na jócii niel un rol.
Tot ast-fel se credca cit niel pleirranit nu se pot regenera, cri se vor face
numai niste Incercä'rI de regenerare a glandelor sari a altor parti i ceea

www.dacoromanica.ro
108 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

co se va produce e o proliferare a tesutuluI conjunctiv, a vasolor de nouil


formatiune intocmal ca in piele, apol o retractiune, o cicatrice. Am ob-
servat insä la epure o adevirata regenerare de alveole sub forma unor
mugurI pornind In apropierea vaselor i car): se vacuolistet.
Dacil se distruge tesutul de multe orI qi vasele se vor distruge, vom
avea o bemoragie i sängele se va resorbi in parte, dar rbmitne indärilt
de obiceiti pigmentul de culórea tesutulul do nouë formatiune.
Altä-datä, cand se pierde malt dintr'un tesut, tesutul conjunctiv nu
este in stare A' ample ceea ce s'a pierdut i rämäne o cavitate, care va
fi umplutit cu un liehid care provine orI din tesutul distrus, oil din
limfa; va fi pigmentat de obiceiii, din cans t pigmentuluI din sänge i in
local cicatricel vom avea o capsulil, o formatiune de tesut conjunctiv, consti-
tuind chistul apoplectic de exempla. In crder se gisesc atari formatiunI.
§i cele-l'alte forme de tesut conjunctiv, se pot regenera. De exempla,
tesutul adenoid, un ganglion limfatic, se regenereazg tot-d'auna, mal ca
Omit la copiI In centrii germinativI vedem niqte kariokineze earl produc
din noti celule
Tesutul adenoid in intregimea sa se póte regenera, i se regenereazá
prin formarea uneI retele endoteliale.
Cartilagele se regenereazI asemenea ; dacti se pierdo din perieondru,
colulele din cartilagiul care a rilmas se pot imparti prin o divisiune
kariokineticä indirectit; Intro aceste celule, care la inceput formeazä o
retea, se depune o substantä hialina i ap se produc cartitilagele de
nou6 formatiune.
Osul se regenereazá. In urma fracturilor, de exempla, ehiar de a doua
(p celulele incep sit creascg 0 s presinte dis isiunea nucleilor, so yor
forma celule embrionare, intro cari apare o substantg omogenä pe carI se
depun tárdil särurile calcare. Vom avea un os de nod formatiune,
care sudeazil, leagg ósele rapte 0 care formeaz lu jurul extremitätilor
ceca ce numim un calas.
Calusul se produce In parte din periost, in parte din os i In parte
din mèclufä.
Asupra acestuI calas voirt reveni in partea specialá, big pot sg spun
cá el la inceput este tot-d'auna maI mare, ma): abundent de cAt pierderea
de substantä, numaI rag tärtjiti, in arma resorbtiuneI acestuI fel do ci-
catrice osósrt calusul revine mal malt salí maI putin la nivelul osuluI.
Daca muguril acotia, dacä granulatiunile acestea dep4esc limitele
nu se mg opresc, formeazit niqte tumori, earl' yor fi in detrimental ur-
ganismulta intreg. Dacil se formeazil ande-va intr'un organ, in arma
mad iritament, un testa de notfé formatiune, acest tesut interstitial, se
tnmultesce tot mereg i sugrumg, comprimä parenehimul.

www.dacoromanica.ro
REUENERAREA SISTEMULUI MUSCULAR 109

Acéstä regenerare va avea un efect morbid asupra organulta intreg


dacá *se adaogá la acéstii organisatiune patologid i unele caractere cad
nu se potrivesc ca crescerea normalá i cu planul functiuneI organismu-
lu.I, acéstá crescere patologicil atipicrt vatámrt tot-d'o-dará si organele si
functiunea lor normará.
Daca se produce o formatiune nod in urma invasiuna unor parasiti,
unor microbT de exemplu, acéstá organisatiune nu este tot-d'auna menitá
de a distruge microbiI §i a elimina, ei de multe ori constatitm o com-
plicitate a tesutula nori format ca microbiT.
ac6strt now-) formatiune prin complicitatea sa co. microbiY
va avea o influentá desastru6sh asupra organismulu'l intreg.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA Xf

Organisatiunite patologice.
Intelegem prin organisare patologica, productelo de nou6 formatiune,
Lan insa nu ail de scop numai o reparare, ci care se dopun in locuri
unde nu serves° pentru o functiune fisiologica, oprind functionarea chiar a
-diferitelor organe saa tesute, sail produclind cel putin formatduni inutile.
Acestea pot fi de natura fárte diferita, incepénd de la formatiunea unol
vegetatiuni, de exemplu, care este o proliferatiune a tesutului mai abun-
.denta de cat ar fi fost necesar pentra repararea unei pierden i de substanta.
Un exempla pentru acésta organisare patologica, ar fi si organisarea
trombelor in interiorul vaselor.
Se nasc cate-o data in anume conditiuni niste chiaguri, cari astupa va-
sele, impiedicand circulatiunea sngeluï, acestea nu dispar ca totul, in
-cele mai multe mull: col putin, ci in local lor se produce un flea tesut.
Acolo ar fi in fine un proces analog ca procesal regenerarit Insä dife-
renta este ea se produce un tesut acolo, uncle nu are locul, ande nu
-este in stare sui functioneze, ci din c.ontra acest testa impedica circula-
tiunea. In alte casan l vom avea o exudatie patologicä', de fibrina luche-
gata, la suprafata organelor spre exemplu, si acésta fibrina' pole sui se
organiseze. Dar trebue sui distingem acésta inlocuire a unel exudatiuni
sau a unei parti márte, prin o parte vie, &gel' nu se produce o nod or-
ganisare de la inceput, ci organisarea ac6sta inlocuesce niste exudatiuni,
niste depuner): fàrä viata.
Sunt iritamente earl' sunt asemenea in stare ell producli o atare forma-
thine de tesul, care nu corespunde trebuintei organismului. Aceste irita-
mente sunt de multe ori secretiuni microbiene. Se nasc tesute peste
tesute, earl se concentreazil acolo, unde microbul irita tesutul, se produce
In local partilor distruse, in interiorul exudatiunei, tesuturi de nod
formatiune, muff stint produse in urma iritamentului unui microb, unui
produs microbian sari de un parasit de alta val6re.
Cu microscopul, se pSte constata ca col alele se limn, se inmultesc,
se formeaza celule mari, mai marl' de cat in starea normala, ca o divi-
siune celulara directa fara kariokineza, prin scisiparitate. Prin divisiunea

www.dacoromanica.ro
ORGANISA.TIUNILE PATOLOG-ICE

nucleulut, se nasc nude): in interiorul unet singure celule, Be produc celule


gigante. Sunt iritamente cart produc formatiunt celulare particulare, o in-
grosare a celulelor intocmat rprecum produc Bi. o tumeflare, sail exuda-
4une ca total abnormil. S'a credut si se crede Inca, c aceste formatiunt
celulare, c aceste organisatiunt patologice, sunt datorite luptel microbilor
ca celulele, asa numitel fagocitoze. Se credo c daca microbit intrii in
organism, acesta se apärä in contra lor, trimite acolo unde microbil ail
intrat o cantitale de celule particulare numite fagocite, celule mesoder-
mice, leucocito, asa cif aceste celule ar intra in luptä ca microbii, ar
manca, ar ingloba acestt. microbt sail ar cäuta sä '1 inglobeze, insä i mi-
crobil ar avea armele lor prin care BA se opunä acestef inglobärt.
De altä parte microbil catä sä se inmulteasciti, catä sii paraliseze nu
numat celulele, cart sunt in jaral lor, dar si aceA centri-nervost cart
ar interveni pentra a aduna celulele in jaral lor.
In adevtir putem constata a sunt microbl, cart atrag celulele, cart ail
chimiotaxie positivii i alta cart ail o chimiotaxie negativä, adicti care
secretä ceva, prin caro celulele fug de acolo si din acectä causil nu sunt
In stare sä inglobeze microbit sari distrugä.
Färä tndoiali ipoteza ac6sta este Mae frumósti, dar nu existä fapte su-
ficiente pentru a putea adopta fagocitosa asa cum a conceput-o Metch-
nicoff, ci din contra sunt fapte multe cart aratä cii microbit sunt com-
biituff in interiorul organismalut mat malt prin niste lichide, prin niste
substante, cart se produc de obiceiti in arma reactiunet organismulut
asupra invasiunet microbilor. Se mat constatä cil microbit, cart existä
interiorul celuleloi cate-o data sunt ca total virulentt, nu stint mortt,
nu sunt mancatt si de altä parte se mat constatä alte-ort cii celule inglo-
beazä numat microbit cart de mat 'nainte Bunt släbiti deja sail morti, asa
In cat nu celulele omorit.
Yoiti reveni, cand vom verbi de inflamatiune, caro nu este alt-ceva de
cat o organisatiune patologica, asupra acestet fagocitose, act Metchnicoff
a voit sii atribue tóte inflarnatiunile fagocitoseT.
0 atare organisatiune patologicK este, aceea care servil pentra a elimina
un corp strein sail pentru a forma niste capsule de tesut conjunctivt
un fel de tesut cicatricial, care nu se formeag pentru a repara ceva, ci
pentru a incapsula o substantä streina sail chiar vätämätóre. Aci acest
proces, acestä sabstantri formatil va putea fi utili fin ä indoialä orga-
nismulut.
A BI putea dice tot asa pentru sclerosa, adici ingrosarea tesutulut con-
junctiv, transformarea acestuia in ceva fibros, fórte solid, compact, cum
se inte`mplä in urma diferiteior inflamatiunt, care inträ in acestá ca-
tegorie.

www.dacoromanica.ro
112 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

Nu exista o limite bine hotarita intre aceste organisatiune patologieä


intre ceea ce numim hipertrofio. adicil, and partile se desvoltä maI mult
de cat de obiceie, un fel de gigantism, care pelt° si fie general sail local.
Precum exista ()men): fórte midi, tot asa exista si f6rte mari, gi-
gaup:, si de alta parte 6menT co. mâinh fórte marl, sail cu o parte sail
alta ma): mare de cat in starea normale. A.césta va fi o adeverate hi-
pertrofie.
De obiceie gig antismul nu este agt proportionat. La gigantI se vede,
de exempla, de multe niste osteofite, niste formatiunI de Ose, earl: nu
intra in regula, in architectura 6selor normale ; aicI so ved tesuturI de
multo orl maI bogate in celule, chiar de cat la un om normal.
In ceea-ce privesce organele hipertrofice si acole vedem de obiceiil pe
lange hipertrofie si o proportie vicióse intro diferitele tesute, pertile acestea,
find mal mult vascularisate de cat partile normale. Nu numal atat, dar
de multe off coincide aceaste hipertrofie co. desvoltarea particulare
antAno testae, a nervilor, a vaselor, ast-fel in cat este greil sul facem o
distinctiune precise intro o hipertrofie adeverate sae un gigantism ade-
verat i intro un pseudo-gigantism salí o pseudo-hipertrofie.
Ast-fel sunt émenI, earl: nu sunt tocmaI fúrte mail, all inse aflame
prirtI ale corpuluI f6rte desvoltate, cum. sunt ósele colóneI vertebrale,
mainile, picidrele, maxilarele, in care caz vorbim de acromegalie.
Casurile de acromegalie, presinte de obiceia alteratiunea unor organe
cu secretiunì interne caro. ar fi corpul pituitar, tiroid, i probabil, acesta
hipertrofie p6te fi sub dependinta acestor secretiunI, salí e o cause ner-
v6sil, o hipertrofie printr'o enorvatiune nere,gulata. mult se vede
acest lucru, la ceea-ce numim osteoartropatie pneumonicil, care este asemenea
un fel de gigantism spre exempla al mainilor, al piciórelor cu o difor-
mitate tire-care a unghiilor, degetelor si care vine de o stare de insuficienta
pulmonarit In urma acestor insuficiente se produce hiperemiI partiale, o eir-
culatiune vicióse, care de' nastere la hipertrofie. Alta data avern name o
parte limitata din tesuturT hipertrofiatil. Ast-fel, de exemplu, macroglo-
sia, dace ceutiim mai. bine vedem ce este causata de o desvoltare extra-
ordinare a ceilor limfatice, o dilatatiune a vasolor limfatice. Alta data ne
intalnim cu,o hipertrofie care IA are basa inteo desvoltare miff insemnate
a tesutului gresos. Asa un om gras are asemenea hipertrofia tesutuluI
grasos; existe un singur tesut care este ingrosat.
Dace insa in In de muschl, vedem un testa gresos, asa in cat cu tóta,
aparenta until om Lirte tare, cu muschl: f6rte desvoltatI, nu avem o
adeverata hipertrofio, atunci vorbim de o pseudohipertrofie.
Acesta pseudo-hipertrofie p6te si: fie sub dependinta unor nervI ai
vaselor.

www.dacoromanica.ro
ORGANISATIUNILE PATOLOGICE 113

Este In adevr greti s ne inchipuim o hipertrofie produsa numaI de


o actinne nerv6sa. El cred c tot-d'auna trebue sI introducem ideia sis-
temuluI vascular, care este sistemul de nutritiune. Se póte ca enervatia.nea
.sa produca sal s faciliteze o degenerescenta a vaselor respective. Acésta
degenerescentil a vaselor am putut-o constata maI In tot-d'auna acolo
unde este vorba de o pseudo-hipertrofie, sari de o lesiune muscular,
un aspect de hipertrofie muscular.
S'a putut constata ca cate-o data exista si o multiplicare a fibrelor
musculare, dar tesutul conjunctiv degenereaza in testa grasos asa in cat
Litro fibrele musculare vom gasi tesut grasos.
Sunt hipertrofiI, earl fr st arete un proces patologic totusI insem-
neaza o stare patologica. Ast-fel este hipertrofia inimet
mima se hipertrofiaza din diferite cause mecanice. Daca acost organ
este fortat sa lucreze maI malt, daca vasele mid stint mal putin per-
meabile, vasele rinichialuI spre exempla, atund mima lucreazil mal malt,
pentru a compensa acésta insuficienti si ast-fel ea sufera o hipertrofie
compensatóre.
In privinta inimeï, trebue sí distingem : o hipertrofie purL unde fi-
brele musculare sunt numai inmultite si o hipertrofie mal putin para,
uncle pe ltinga,' hipertrofia fibrelor musculare .maI exista i hipertrofia te-
sutuluf conjunctiv dintre fibrele musculare.
Avem rare orI hipertrofie simpla para. Se gasesc mai ea seama acolo
uncle inima lucreaza mal malt ctinteo causa care nu este patologica. De
exempla la gimnastid, velocipedistl, se intèmpla o asa hipertrofie a
inimeI, hipertrofie produsa de o simpla crescere a fibrelor musculare;
acdsta hipertrofie adevërata mal presinta o inmultire a nucleilor sar-
colemel. Dacil hipertrofia cordulul se desvolta in urma unel lesinnI a va-
selor spre exemplu, sai a diferitelor organe earl nu lasa sa circule san-
gele, atund si hipertrofia va avea un caracter patologic In sensul care
am aratat, adica producèndu-se relativ mai mult tesut conjunctiv de cat
hipertrofia nmschilor, si se intelege ca.' in aceste casan l se pcite Inté'mpla
cuimima nu numai sui devina fórte mare, dar nu se va putea contractat
din causa ea' intre fibrele musculare s'a depus o cantitate mare de tesut
conjunctiv, caro irnpiedeca fuuctiunea cordulut Hipertrofia din co in ce
maI mare p6te sui conduca ast-fel la paralisia organuld.
Asemenea lucran l vedem si in alte multe organ°, uncle se intémpla In
urina uneI functiunl foliate sail in lama pierderel acesteI functiunI o hi-
pertrofie Ore-care. disa stomacul pole sil se hipertrofieze cand pilorul este
stramtat. Dar ca cat un organ are musculatura slaba ca atat mal
repede hipertrofia acésta se va opri i va da nastere ape): la o stare de
släbiciune, de degenerescenta.
Cura de anatomie patologiati. 8

www.dacoromanica.ro
114 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

Organele parenchimatóse asemenea hipertrofiazä' pentru a se produce


o compensatiune. Daca un rinichig este atrofiat cel-l'alt se hipertofiaza,
adica partea glandular se va mgri, chiar celulele vor deveni maI marI
de cat in starea normala.
Daca, un testicul degenereazg col-l'alt se va hipertrofia pang la óre-
care punct.
De la aceste hipertrofil §i pseudo-hipertrofil, putem trece la niste stgrI
f6rte marI hipertrofice carI insa stint par patologice, carI pgrta in sine
caractcrele uneI turburgil ale functiuneI si care se manifesta din ce in
ce mtii mult.
In fine un organ hipertrofie pgte sa jeneze functiunea partilor normale
póte sil producil atrofia altor partl, insa acésta intenn mod maI mult
mecanie i fiír ca aceasta stare sa se pronunte din ce in co maI mult ;
pe cand in alte forme de hipertrofie vom vedea aceasta ca un caracter
special al hipertrofie, adicä impiedecarea functiuneI pgrtilor si o crestere
necontenitil. Asa o spre exempla ingrosarea pieleI, o stare cate-o data
congenitala care se mimesce ictioza. Acésta e o ingrosare a pieleI
formarea de strate cornóse MI:to grilse care ignpiedecti intr'un mod grav,
functiunea pieleI.
Elefantiasa este o ingrosare a pielel extremitatilor si a esutuluI sub-
cutanat al extremitatilor, care face ca extremitatea sa se asemene cu un
picior de elefant, genand bolnavul nu ntimaï prin greutatea, dar si prin
cresterea sa necontenitg. Acest tesut nog va comprima *tile profunde
si va produce imposibilitatea functinnel.
Aceste exemple ar putea s serveasca ca o trecere la o alta forma de
hipertrofie limitatg si care se numesce neoplasie sag formarea de tumorI.
Inainte insa de a intra in discutiunea acesta capitol, cari se leagil cu
organisatiunea patologicg, vom stadia ceia ce numim inflamatiune.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XII

Despre inflamagune
E grel de a da definitiunea inflarnatiunei, de i acest proces e destul
caracteristic, de si presinth manifestatiunl destul de tipice. Am putea
spume ch inflamatiunea e reactittnea organismuluI fa th de intluentelo v5-
täntht6re venite de obiceiii din afarh. N'avem sil intrilm aid in
asupra chilor prin care intril uceste substante vhthmät6re in organism.
Ele pot intra prin piele ; frtra' indoialh prin plägi piltrund mai wor In
-circulatiune §i ast-fel se Vito loealisa in diferitele part): ale organismului-
Pot intra prin chile aeriene, prin tubul digestiv si se pot localisa In
anume phrti, care stint de obiceiä mal slabe, mat: putin aphrate, sari care
-stint deja bolnave. Agentil inflamatiuneI put phtrunde in organism im-
prounh ca phrtile absorbite prin stomac, dar mai. ca sémh prin intestine
In starea normalä, microbit vor fi opritI de a intra in organism prin
stratul superficial al epitelitiluI prin curentul cre#eril, care merge din
profuncjime in afarh si care curilth suprafetele de microbiI, ce ar fi intrat
in stratele supGrficiale. ApoI diferitele testituri, diferitele suprafete epite-
liale seereth dre-carl substante anti-bacteriene.
Substanta vilthruNt6re insa nu trebue sh fie tot-deauna un microb. P6te
fi un produs inicrobian set ea total alto substante chimice, iritante. Trau-
matismele pentru ea sh proviice inflamatiune trebue sim nu fie niel proa
-slabe, càci atunci reparatiunea so face printeun proces simplu regene-
zativ, nieT prea violent, chcl atunci produce necrosa tesutuluI.
Causa intlamatiuneI este tot-deattna o iritatiune exercitath asupra ce-
lu lelur.
La inceputul si spre sfar0ta1 acestut proces nu existä o limith precish
_asa in Cat nu putem spune in tot-duna chnd incepe intlamatiunea i ctuad
se terminä, sail child intervin alte procese, ce inlocuesc procesal inflamator.
De 0 limitele nu sant precise, ata çiis cim inflamatiunea e un proces
destal de caracteristic. Ea represinth o suma de procese, ce pornesc dintr'o
singura eauzii si se combina in diferite moduri.
Caracterele inflamatiunel. ati fost exprimate de multh vreme in cele
_patrtz ctivinte: ccalor, tumor, rubor, dolor'. S'a adhogat In urmä functio-

www.dacoromanica.ro
li6 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

laesa. Virchow adaoga notiunea iritamentulul formativ, ce ar intervenI


intlamatiune. Acest tabloa schematic se gasesce in inflamatiunile intense,
acate si ca deosebire in acole ale suprafetelor, in inflarnatitinea pele d. ex..
Caracteral general al tuturor intlamatiunilor e o lesiune vasculara ac6sta
insi este insotitä de o les:une a torenului pe care se desfäsura procesal
intlamatoria.
La inceput vasele se diihta pe dud alte vase din apropiere se contracta.
Va resulta o distribuire inegala a sangoluI. La incept curentul sanguin
e mal repede de cat ta starea normal, apoï se incetinesce devenind fúrte
lent. Se nasce intrebarea : 6re alteratiunea torenuluI, prov6ca inflama-
tiunea in mod direct si local, sati ac6sta inflamatiune e produsä do mo-
dificarile vascular° produse de contra' inervatorï aI vaselor, centrii do-
partatI de regiunea inflamata ? Se pa° ca intervin ambele momente, pre-
cum trebue admis c sunt cause locale si departate, ce provka infia-
matiu ni.
Din momentul in care stiru ca dilatatia i contractiunea vasolor, iutéla
incetinirea curentului sanguin j6ca rol important in infiamatiune, ne
patent gandi la intervenirea sistemuluI nervos ce regaleaza nutritianea
tosuturilor prin vase.
Scóla lul Bouchard a aratat ca in inflamatiunea produsa de microbi,
acWia nu al actinne directa asupra vasolor ci lucr6za asupra nervilor
earl vor da acest fenomen capital al inflamatiuneI-clilatarea vaselor.
Un alt element al inflamatiune e exadatiunea.
Faptul ca ese ceva din vase nu se datoresce simple dilatarel lor ci tine
atrictianI produsa de anume microbi uri substante microbiene. Diapedesa,
acest element important al iailamatiunel, e un proces ce depinde in mare
parto de asa 4isa chimiotoxie sí atractiunea elementului iritativ.
Exudatul 'Ate fi seros ca in edemele intlamatoriI. fibrinos saa crupal,
purulent si emoragic. Gaud exudatul suferä putrefactiunea provocata de
bactAile ce ar contine, vom avea un exudat putrid.
Obsorviim cil ast-fel modificati conceptiunea inflamatiane devine
camplicata. In natura nu se potree lacrurile in mod simplu. Schemati-
sarea chestiunilor era o tendintä a scolasticismulul vechiìií.§c6la franreza
are inca ac6sta tendinta spre schemattsare. Vom adopta insa sistemul
expunénd lucrtirile asa cum sunt ca complicatiunile lor.
Se cunósce experienta clasica a luI Cohnheim, pentru demonstrarea in-
fiamatiunef. Se deschide abdomenul une brusco masculine i se saite o
ansif intestina il ca mesenteral el, se fixézape o lamela de sticla prevOata
pe marginT ca un cerc ingust de plata pe care sa se p6ta fixa mezen-
oral cu. ace §i. so pane la microscop. AcelasI lucra se pole face ca mem-
bra na interdigital salí ca limba brósce. Se observa atuncI cum. vasele

www.dacoromanica.ro
DESPRE INPLAMATIIIN E 117

se dilata, cum circulatianea repede la inceput devine din ce in co mal


lenta. Tritantul In casul acesta e aerul. Vedeni cum globulele rosii
formeaza o columna in partes axiala a vasului pe cand globulele albe
urrnéza curentul mal incet fiind in contact imediat cm paretele vasulut,
.ceea-ce se numesce alipirea parietala a globulelor albe. Mal tarcjiti cir-
mlatiunea devenind tot mal incéta globulele alba de la periferia incep
sä patrunda intre colulele endoteliale, dand prelungiri, asa in cat se
pot privi in trecerea lor prin peretT paila ce emigreza, es din vase si se
dopun in tesuturile din jurul vasulul. Cu celulele albe es une-oil
-cAte-va globule rosa' din capdare. Peretil vasculari nu presintii stigmate
dupti cum se credea. Iritatiunea face ca endoteliile sa se umfle s dovie
marl; in acelasi timp susbstanta lipiciósa din tre ele devine n16le usor de
strabatut. Leucocitele trec dar prin acéstil substanta. Se nasce intre-

Fig. 3ti. Inflamatiunea obeervatA pe limba brdeeel, v. vas en diapedeza leueoeitelor


3. leueodte, h. bematil, c. atan, c.n. cilnio nigrotriee, in. fibre musebiulare.

tarea: ce rol ab' leucocitele in diapedesN, ail ele un rol activ orT pasiv?
Leucocitele sunt fitrA indoiala atrase de elemental iritativ. In acelasi
timp elomontele tesutula iritat capata o activitate mult mal pronun-
-tata si de aceea ali nevoe de material nutritiv pe care l'ar atrage din
vecinatate.
Ipotesa fagocitosei omisa de Metchnikoff consta In aceea c anume leu-
.cocite ar avea facultatea de a manca microbit Ar exista o lupt6 futre
Mide i microbl. Acésta ipotesa e simpla, schematica, &t'Incisa. Cerceta-
rile nIteri6re insä ali aratat ca nu mime celula lupia contra inflama-
-tiuna Seroterapia a aratat ca exista in sango nisce liquide ea actiune
mult maT puternica pentru distrugerea microbilor Bah toxinelor de cat
leucoeitele. Exista fagocitosa intearat a leucocitele se aduna i inglo-
beaza microbil. E interesant do stint daca microbiT inglobati sunt vil oil

www.dacoromanica.ro
118 OURS DE ANATOM/E PATOLOGIOA

mortt. Daca celulele Inglobáza bacilit mortI nu e nict un profit. Microbii


de obiceiti se gascsc mat rbTi in militia de cat drill, viata activa din in-
teriorul celulet nu le convine, totust sant microbt resisteritt ce triliesc-
in celula. Din cele ce am spus resulta doui:i lucran; 1) A_rmele cele-
mat importante contra infectiunel nu sunt celulele cr nisce liquide din
sange. 2) Nu e probat ca microbir sunt nimicitI in interiorul celulelor.
Ce elemente trec din vase ? Am clis ca trec leucocitele. Inaintea lor
insa trece si partea liquida a sangelut, la care se adaoga din ce in ce mat
multe leucocito.
Acéstii, parte liquida extravasatil contine multa albumina deosebindu-se-
prin acésta de liquidul edemalut.
Mat cu sémit leucocitele poli-nucleare tree (70 la suta). ca acestea insii
ies f,4i unele mononucleare 30 la surtí. Leucocitele polinucleare sunt si fa-
goci te. Aceste leucocito sunt malt mat mart de cat cele mononucleare, ati,
o forma mat neregulatil, nucleit sunt rennitt printr'un filament.
Leacucitele intrri In caile limfatice din jurul vaselor, uncle circulatin-
nea limfet devine malt mat activa.
0 altri chestiune, ce póte fi privita ca resolvata. e urmatórea : Ce fac
celulele din jurul vasulut in acest timp ? Virchow credo ca §i aceste
celule iaa parte la procesul intiamatoria. Cohnhoim, Weigert nég'a' acésta
participare a celulelor fixe. Stricker a aratat do malt pe cornea inflamata
cil celitlele se umfla enorin impreuna cu nucleul lor. Celulele periteliale-
sail plasmatice devin mobile. Nu t6te celulele mobile din focarul in llama-
tiunet vin din vase. Relklingshausen nu marginea origina acestor celule
mobile numal la leucocitele din vase si avea dreptate. Celulele .fixe mi-
gréza O. ele. In cotro ? Ele sunt atrase de iritatiune, pe cld alta parte mi-
grézil ca curentul col mat apropiat, la inceput in spatiurile limfatice pe
rivasculare apt in vasele limfatice si de ad in vasele sanguine im-
preuna cu serul exudat.
Acura ne explicam usor de .ce avem calor, tumor, dolor, rabor in re-
giunea inflamata cad am vZidut ca avem injectitine vasculara, exudate si
infiltrat ant In tesaturt. Darerea se explica prin compresiunea produsii
pe nervI de exudat sasi prin alteratianea chiar a nervilor din focarul in-
tiamatiunet. Elemental tunctio laesa resulta de asemenea din acumulai ea
exudatelor precum si din turburarile de nutritiune, ce se produc in acea
regiune.
In lamatiunea de multe ort se opresce aict, exudate se res6rbe, cela-
lele fixe revin la starea lor latenta. Inflamatianea póte merge Mgt mail
departe, in sensuri diferite.

www.dacoromanica.ro
DIFERITRLE FORME DE INFAAMATIIINE DIIPÀ MEDIII 119

Diferitete forme de inflamatiune dupd melt*


Trobue sa inem sama si de sediul inflamatiund pentru a aprecia t6te
caracterele eI. In general ori-ce intlamatiune presinta modificarea apara-
tuluI vascular, diapedesa, exudat, modificarca celulelor. Difera bish o in-
flamatiune din profundimea parenchimuluI de o inflamatiune de la su-
suprafata organ.elor. O inflamatte la suprafatil va fi diferita dupit cum re-
giunea va fi acoperita de un strat cornos, o mucosa, sail o ser6g. Inflama-
iiunea pelel so petrece in profundime, de unde va inainta spre suprafatil.
La mucásil exadatul vine imediat la su.prafata. Secretiunile glandulare
sunt mai marl' din causa iperemiet
Inflamatiunea mucciselor se va manifesta la inceput printr'o secretiune
serosa urmata de o productiune mi mare de mucus. Daca inflamatiunea
maI intensa vom a,vea i esire mai abondentrt de leucocite, exudatul va
deveni muco-purulent.
Intr'o intlamatiune maI din profundime leucocitele se vor indrepta spro
iritament infiltrand tesuturile, celuiele fixe se vor destepta, tesuturile vor
deveni mai putin fixe. In local fibrelor conjunctive vom veded celule
rotunde ovale, tesutul din fibra devine celular. Aceste celule untflate daca
nu ail destula vitalitate intra in degenerare grasa. Serul e0t din vaso,
se coaguléza, cadf se gasesc elementele necesare pentru acésta, substituta
fibrinogeni din ser, cea fibrinoplasticrt din distrugerea celulel i fermentul
fibrinogen sail plasmaze.
Vorn avea fibrina multa in retele. Celulele vor fi invelite de fibrinii,
se vor distruge. Vom distingo in exudat leucocite polinucleare, apol ce-
lule maI marl' ca nucleI mart i ca cate doI nuclei, stelate, granulose.
T6te aceste elemento formézi un bloc, o masa infiltratä' de fibrina, in jurul
acestuI bloc un liquid se infiltréa intro celule i ast-fel se forméza un
fel de edem inflamator sail un flegmon. Masa acesta se va topi pr,n ac-
tiunea unuI ferment particular produs probabil de microbil ce produc
pnrulenta, microbiT piogenI. Se va nasce un liquid, care vor prevala
leucocitele polinucleare, acosta e puroiul, ce 'Ate contine inca resturI de
fibre. Puroiul 1360 umple o cavitate prodnsa prin disolvarea fibrineI
elementelor ce se mal gaseati acolo. Ast-fel se form6zil abcesele din te-
suturI. Abcesele pot fi limitate oft' difuso. Membrana aceste abces care nu
alt-ceva de cat partea interit5ril a pereteluI pe cale de mortificare
disolutie se numesce membrana piogena. Existrt abcese cronice prin aceea
di se incapsulba sail prin felul microbilor ce le produc.
Un alt proces e acela ce produce exudate in cavitati preformate. Di-
feritele muc6se, pot presenta atarI inflamatiunI. La suprafata ser6selor
sunt endotelit Dacil o serosa e inflamata o vedem rosie cm granulatiunI

www.dacoromanica.ro
120 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

la suprafatä, ca o eatifea. Se pite deSface dupa ac6sta serósa o pe-


licula fato fina. E o discutirme : Neumann dice a in acest cas nu e
o exudatiune la suprafata ci ail esit leucocito si serositate carI s'ail in-
filtrat intre celulele superficiale; ceea-ce ridicä'm nu. ar fi fibrina' ci stra-
tul superficial al ser6sel necrosate.
Avem fácil indoialit si atad inflamatiunl necrosante. Alte orI in pnett-
monif de exemplu, e sigur c l'ese ser la suprafatä, inundänd ser6sa pro-
dudnd o substanta fibrin6sa, ce se constar', prin reactiunea sa particulara.
Fibrina so coloréza cu metoda Gram-Weigert, cu violetul de gentiana
anilinizat si do colorare ca iod, se trat6za apol cu oletí de anilina 1,4 fibra
ia o culdre violeta fórte inchisa.
Celalele endoteliale se umfia inteadevi.ir, aratand chiar de la inceput
tendinta la neoformatiune,dar exista si fibrina la saprafata, care so p6te
amesteca ca puroI sail ca senil, saii ca sängele extra-vasat. Vom dis-
dingo &di diferite exudate pe seniso. Exudatul sAo-flbrinos se va produce
daca Teso mu.lta serositate apása. Microbit piogenI vor produce puroiti chiar
In plevra, pneumococul mal' mult fibrina', aceeasI microbI In anume cgu-
ditiunI pot produce exudatiunI emoragice.

Inflamatiunl specifice acute.


Inflamatiunea difera dapa fe/al microbilor ce o produce. Alt-fel se pre-
sinta ingamatiunea plevret de exemplu produsit de pnenmococ, alt-fel de
streptocoe, alt-fel acea datorita microbuluI tuberculoset
Sunt ingamatiunI cap' prin caracterelo lor aratt Ore-care specificitata
Fie-care microb are inflamatittnea sa specificii, vom studia numaI cftte-va
mai c:tracteristice.
Ityl(lntaPtnea diftericia. Inflaniatiunea muc6selor póte fi simpla, ca-
taralä', sCi putulenta, sail gangenósa; una din cele mal' specifice este cea
pseado-mernbranósa, sail difteria'.
Din vase Tose un liquid, co se coaguléza in mijlocul opitelluluI pro
cum i la suprafata ; celulele degeneréza, se necroséza formänd o retea
sticlásit in care se gasesce reterma do fibrina, in aeeste retele se gasesc
leucocitelo esite din vase ca irncbeii fragmentatI in mod particular. Avem :
1) infiltratiune de serositate si coagularea acestuI liquid ; 2) degenera-
rea epitoliilor; 3) fragrnentarea nucleuluI leucocitelor i apoI 4) microbit
specifict.
Cu tóte aceste caractere distinctive &calme s recunóscem c exist1 in-
flamatiunI eu atad' pseudo-membrane produse de alt1 microbT. Ciliar sub-
stantele toxice in anume conditittnï. pot produce atari pseudo-membrane.
Pe diferite mucóse acelasI tuicrob va produce lesiunI diferite. Acolas].

www.dacoromanica.ro
INFLAMATIUNI SPECIFIGE ACUTE 121

microb al difteria produce membrane grilse cut tendinta la gangrena,


ce so ridica fórte greil pe f (ring° pe and in laringe produce membrane
elastice desprinqéndu-se fórte usor
InflamaOunT produce de microbul pneumonia. Acest microb produce
esire de globule rosit de sange i trecerea in afarìl din vase a una muse
enorme de liquid co se coagulOza in alveol9le pulmonaro sub influonta
una diastase prod use de microb ; pe pleure produce plearitele, ce inso-
tesc tot-d'auna pneumoniile. Aceste rotele se topesc mat târiìí probabil
prin actiunea unel alto diastaze elaborate de organism Cu reactiunea
asupra diastaset coagulante sail plasmazet i pulmonul se descarca. Acelast
microb se póte fortifica, si atunet se p6te generalisa produdInd lesiunt
banale ca flegmOne, abcese, meningite.
Nu no putern increde dar mateo spe6ficitate absoluta. Specificitatea e
Inteadeviir regula confirmatä lama de exceptiunt.

te 's'a
002v,0,00 0,00%
;,,q eaVt)
tR4, 0964,
c9

0.
4se

Fig. 37. Inflamatiunea unni ganjlion rmfatic in p3ta. cg. central germinativ.
v. vase umplute en bun' inconjurate ea celule iperplastioe.

Inflamafiuni emoi agice A.ceSt fel de inflamatinne nu e tot-d'auna


speciflcit de Ore-ce sunt microbt banAll de supuratiune, cart daca li se
exaltéza virulenta produe emoragit Totusl. sunt i inflamatiunt emora-
gice specific°, produse de microbt ea aca ai septicemiilor emoragice la
animale. La om un exempla de atarY mierobt o acola al pesta.
Inflamafiunca morvòsä.Microbul morvel sati al riipciuga produce pe
mucósa nasal niste nxIalt i ulcoratiant. Acest microb intra do-obiceiu

www.dacoromanica.ro
122 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

In orgenism prin solatinnI: de continuitate ale tegumentelor. Am dovedit


¡wit' cii infectiunea se pdte face si prin tegumentele srmiit6se. Am voliut
casan f la om, unde primele manifestatiunT ale /nerve s'ai1 produs frog, ea

,
p.. 1 Mt : q i .)f-
' .4'.;''''..:' \tt-'6
...3ed' ' '0 i' 4 ,,, r i.

, ,\tat' V'AV IilleiT'z-.,'


..".r3 , ., ,.' :-.
..... <,..31,....43- 7,-,
,- -,' '
ip .,,
e#,
041.4 4

- ')- ,. -. ",
,. "?:6 ' * ' -c 1
.r."4<,.',
v.,*
A.41,
00 os --. s-- ' 'Yl,
0 14 ' .404
,fit , ;;;,, r."
tIT,?,1? , ....,,,

, .,
r r
ve 1,4'
6,411'if
e f , jt
4, .:r,,14 :i .,.. 0 L. tif
',i. ''? ',,.§ :6

:, t
key,-
2...,_ .,,,-,, -z!" V., r>
P. r"..r`r, r.. 9 . i..,
t 4.7.- .%(.

'..e,,,.
'I

'':..,--. , ....-14 Kr: ' C> 14 it 'j' i t 4644. ..,.,


- ' -, 'r, '. o If 4 `. ,,
i. ',z
If ,i i
,

'...:: .-e.,-,it.
"7"-ViL" ..-',»? z. ,
1 .4
..'
. ) 0 -..,V,
4 ..# ,
:,

.1 .

-'.....,-.1.0%; +11 , ' ' `44 1.


'.
,,.- ,.. ...,,,
.,
,
.
, , -..., . !,. ,.. ,..,,,,-...:..... I k.i.,
z .-7.-,-zvti-C;'-'.',
7 ::-.. ' s'ef,i-"
It Y
- ,J i.., , y i'-' i,:',,,,..
: fi , 11,',11 4t.t
4.7 ' úl
' 4 ,.-
't
o
V
.i1:.' '11,, .
.......
1 '1 ;
A ¡,...........'L '
: .. . ," .""
' ', I' k 0 s'. -7.-
_..-;
0.,..,... ,,,,,, ., .;...,., r..-- - .
: , lti
V--,,..,* -
....,. , ,. .,,
..
44,,.%,- , ; .
`i
p t. t-"3.3

,y..:
if, e
ste -
NiW,-"t
,
,
.
4,0"

e
":10
4:),,x
;r4 ,

Fig. 38. Pelea in pesta. E. zooglea baeililor pastel determinfind bemoragie,


e. testa embrionar profand ea hemoragi1.

tegumentele sil fie atinse, si in aceste casuif am giisit in foliculiI perilor


cantitAtT enorme de bacill, pe carT II pate= urmiiri In invasiunea lar
In tesuturile d'im-prejur.

www.dacoromanica.ro
INFLA.MATIIINI SPECIF10E AIMTE 123

Avem vase dilatate, diapedesA, degeneraren celalelor esite din ding&


si a celulelor fixe. Leucocitele se umflO, se vacuoliskA iati aspectul anal
burete, protoplasma si nucleiI intrA fa fragmentare formAnd une-orI fi-
gurl curi6se de granulatiunI si fibre. Celulele degenereaza cu total pro-
ducilndu-se o masa granul6srt ca fragmonte de nucleI. In general microbii
slant rarI in aceste focare. Daca intrra in singe baciliI se depun in diferite
organe prodachd metastaze sub forma unor nodulI, earl supurezA, pro-
duc'end abcese. Acest bacil produce o substantA mucósil, maco-gelatin6sti
care dA puroiuld morvos un aspect caracteristic, asemdator cu mucosi-
tAtile nasale. Se pot produce de acest microb si abcese banale fArA ca-
racterele inflamatiuneI morv6se.
Inflamatiunea parenchimatdsä
Acésta dupil Virchow ar fi o inflamatiune, ce ar avea sediul in celulele-
functional° ale organulut Am arAtat cii inflamatiunea e un proces vas-
cular si celular. Inflamatiueea parenchimat6sO ar insemna eh' numaI
lubie ar fi alterate. Nu admit acest fel de inflamatiune
sunt alterate tot-d'auna consecutiv alteratiunet vaselor.
De obiceiri in inflamatiunea parenchimat6sA nit vedem in sistemul vas-
scular semnele inflamatiuneI asa pronuntate ca in inflamatiunea obicInuitA.
SA nu confundilm dogenerarea unuI organ ca inflamatiunea luI.
E6 admit termenul de inflamatiuno parenchimat6sO namal inteatilt
prin acésta se intelege cii colulele srint maI cu sémA alterate.
SpIenita, nefrita, hepatita, encefalita, tóte aceste denumirI cu termina-
tiuneaitO, se dati de obicei6 inflamatiunilor parenchimatóse ale organelor-
Asa nefritA insemneaei o inflamatiune a parenchimulul renal.
Am arätat cel d'intel 6 di in nefrita parenchimat6sA exista caracterul
inflamator dacA nu in tóte vasele sail in capsulil, exista zone embrionare-
in jurul unor vase din unele regiunI, in glomerull orI ai urea, asa in
cat sistemul vascular e alterat. Na sunt simple degenerArI. In degenerare-
samgele a adus substante otrAvitóre, acestea Insii nu produc inflaniatiune-
ci numaI degenerare. Inflamatiunea parenchimat6sA e an proces in flamator
ce dA manifestatiunI din parten vaselor dar presintA maI ales o degene-
rare a celulelor functionale ale organu.luT.
Intlamatietni Cronice
Acestea ati multe caractere din ale hiperemieI cronice, ceea ce Rim
Po Andral sii confunde inflamatiunea cu hiperemia. §tim cii In hiperomia
cronicA se produce o ingrosare a vasuluI, din acesta Tes celule rosil
albe. Pornesce din vaso o iritatiune formativA a tesuturilor. Se produce-
o notfé formatinne de vase, urmatrt tot-deauna de o nowli formatiune do-

www.dacoromanica.ro
124 CURS DE ANATOM1E PATOLOGIOk

tesute. Din globulele rqif evite se produce pigment. Iperemia e un ele-


ment important al inllamatiunil i in acésta se produce o ingropre a va-
selor, not forme de tesuturt, pigment, regenerare a pIrtilor pierdute.
Tesutul distrus va fi inlocuit do un testa do nolf6 formatiune. Un tesut
granulos se vede pe ulcer° pe peretil abceselor, acolo uncle s'a eliminat
o parte necrotic t ande exista tendinta la node' formatiune.
reparatiunea nu se face comploct. De (Mini]] productiunile intlamat6re
stint iperplastice, proliferative.
Sì vedem ce se petrece la basa tinel perder" de substanta, and infla-
matiunea a disprout. V'am arietat la regenerare cum o incisiune ne in-
fectatä se reunesce per primam intentionem ; v'am vorbit de rennirea per
secundam intentimem. La baza ulcerafieT sunt vasele dilatate, lencocitele les,
form6za un strat la baza ulcerulut Din ondofelitil unit"' vas umfiat se pro-
dim prelungirï, ce inter' in masele celulare de la basa alceruluï, din endo-
teliul unit"' vas vecin vine o altä prelungire, patrol-1de in tosutul numit
pe nedrept de francezI tesut embrionar ; vom avoa un tesut lenticular,
nisee granulatiunI formato de anse vasculaie in jurul cgrora sunt colt&
4ise embrionare, care in adevro nu sunt de at leucocite e0te din vase,
Celulele peritelialo sal plasmatice diva Waldeyer intrg in proliferare.
patrund in ace-AI mugurst vascular" formand baza tesutoluT de noug for -
matiune. Protoplasma acestor granulatirinI presintg vacuolo, co se reu-
nes° formand lumenul vaselor, in caro vino singele. Celulele se Jilin ul-
tesc prin kariokinesg.
Mat tfir4i1 in local perdere" de substanta vom avea inugurt arno§I.
Epiteliul alunecilaid, vine i acoperä' muguri". Acolo unde e acoperit tesatul
conjunctiv numa" proliferkg, vegetatiunile carnóse nu so maï produc,
tendint i epitelioluI de a cresce in jos forméza o stavilg proliferare" te-
§utulul conjunctiv. Unde nu ajunge epiteliol dam de proliferatiun" tot-
(lemma umede, forinfind membrana piogeng. In mugar" gasim celule fusi-
forme co tendinta de a deveni fibre. Unele dad mase de prelungirI, cart
devin refringente, fibre conjunctive. Numiirul aeestor celule fibroplastice
cresce intreand pe acela al celulolor mid rotundo.
Mid se retracta aceste fibre so produce un tesut dar ce comprimä va-
sele, i ast-lob se constituesce cicatricea, care la incept e Inca bogata
in vase, oi presinta din adistä causa o culóre ro$ietica. Ca timpul insg
mare parte din aceste vase dispar 0 cicatricea devine palida. Procesal
de noug formatiune de vaso o tot-deauna acelag pentru toate tesuturilo
dup6 cum v'am arkst pe ser6se.
Daca o pleuresie devine cronica intro pleura pa Inionara 0 pleura cos-
tal se produce acelaol. inert". Pe lie-care din [Lust° pleure vom avea, depuse
straturï de fibrilla oi leucocito multe. Din endoteliul pleureI vedem nisce

www.dacoromanica.ro
INPLAMA.TIUNI CRONICE 125

formatiunf asemänate cut cele descrise, endoteliul se ridicii si se reunesce


ca endoteliile de pe membrana serósä opusi prin intermediul una retele
formati de mal multe celule. Vaselo trimite endoteliT ce se unesc ea re-
teaua endotelialä. Aceste celule devin vacuolizato forniezA lesiune de
vase nof, so produce o rotea s.nguinii in mij!ocul pseudo-membrana
unind vasole din pleura visceralä cu vasole din pleura parietal. La arma
vom avea o adesiune intimà intre cele doug fof ale ser6selor, de unde
acest fel de inflamatittne s'a mal' numit si inflamatiune adesivä.

Fig. 39. Plenresia cronid. en formatinnea unuI ¡emir s .laros in, si una! ecsndat
inchistat b.

Aceste procese inflamatorif, se pot produce färä simptome aparente.


Trompele pot adora do uter sui de peretil cavitäta Douglas, färä sä dea
si ni ptomele inflamatiuna
Inflamatiunile cronice nu sunt tot-d'auna consecinta iuflamatiuneT acute.
Sunt microbI, co produc simptome putin aparente, prin aglomerarea lor
Mg' intretin atar' inflamattunT. Apof alti agentï iritantI ca alcoolul, ce
produce alteratiuni ale ficatuluf, prin iritatiunea sa continug asupra
vaselor; in jurul vena porte se formezä lame de tesut noil, o hipertrofie
a tesutuluT conjanctiv, capsule, ce comprimil parenchimul ficatuluT, ce-

www.dacoromanica.ro
120 CURS DE ANATOMM PATOIAGICA.

miele vor degenera, se va nasce hopatita interstitialh. Cum tesutul infla-


matoriii are tendinta de a se retracta, organul intreg va fi micsorat vorn
.avea hepatita interstitialit cronich, atat de cunoscuth. Tot asa se intam-
pll si ca nefritele.
Sunt inflamatiunI cronice, datorite unor iritatiunT continue esential-
mente destructive.
Microbil, ce lucrézil Meet ca aT tuberculoseI, produc o proliferare a en-
doteliuluI; ce devine o celulh giganth ca multI nocleI, produce actiune
vilthmat6re asupra protoplasmeI ce se coagulézri, necrosh de coagulatiune.
Sifilisul printeo degenerare particular a a arterelor, provijch a iritatiune
tesutelor din ¡and vaselor.
Consecinjele inflamatiund. Inflamatiunea acuta va produce distrugerea
tesatuluf, urrnath de tendinth la regenerare.
Intlamatiunea cronich vathmh maI rnult prin produsele muitiple i grh-
mildite ale inflamatiunilor anteri6re. Avem de exempla o splinh, nfarith
da malarie si un acces acut, spline nu e alterath °tat de accesul present,
eat de rémilsitele acceselor anteri6ro.
Marti de consecintele banal° ale iritamentelor cronice, se produc
urma actioneY unor agentì specificI formatiunI ipertrofice maI molt soh
maI putin limitate, asa namitele tumorI de granulatiune luI Virchow,
sari maI bine zis neoplaziI specific°, infectliíse. Vom descrie aicI unele
din aceste.

www.dacoromanica.ro
j_ECTIUNEA XIII

Intlamatiuni specifice cronire. Productiuni leprése.


Bacilul lepreT. are o actiune particular asupra celulelor. Se OW dis-
cuta daca produsele lepr6se sunt de natura inflamatilre, fiind-ca lesiunea
se produce inteun mod a§a de incet in cAt vasele na prea arata fenomenelo
caracteristice ale inflamatiuneT, i celulele mic ca leucocitele polinuclearo
exudative, care caracterisòza inflamatiunea, lipsesc. Vom putea studia Insri

Fig. 40. 0 1epr6sI en nodull i mutilatinnT.

bine la lepra procesele de iritatiune formativa despre care am vorbit ca


sunt determinate prin anume microbl.
De unde proYin, masele inflamatoriI la lepra? Aceste mase se compun
din leucocito polinucleare 0 din diforite forme de celule, intro care miele

www.dacoromanica.ro
128 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

venite din cane limfatice altele chiar din sange. Mal sunt celule, mono-
nucleare, plasmatice, celule ca nucleul mic, palid, excentric, cu proto-
plasma colorata.
Mara de acésta lug, la lepra, de malt, am constatat, ca endoteliul,
epiteliul, fibrele musculare si anume, celulele care ail un raport parti-
cular ca anume formatiunI din piele do exempla, celulele care se gasesc
In team nervuluI swat susceptibile de a deveni sediul principal al bum-
lulu! leprel.

Rz

Pig. . 0 colonio mare de bacill leprog. lu, ceittla giganta lepnisa. Rz, eelule
lepr6se epitelioide z.

Acest tesut e format sub influenta bacilului lepret Celulele lepr6se,


salí celulele lul Virchow aunt ni§te mase marl rotunjite, cu vacuole
Aceste mase nu sunt de cat ni§te coloniI ale baciluluI lepreI, nu swat
celule, ca telte cit fac impresiunea unel celule, maI mail de cat o celula
epiteliala. Cum se forméza aceste colonil ? Bacilli' lepreI face invaziunea
sa in interiorul uneI celule endotelialo, si se aOza acolo nu ca sil dis-
truga celulele ci de 6re-ue acolo se gasesce bine, se inta'resce, se im-
multesce. Va sa (AM aci avem un fel de simbioza, adica microbil se Om
bine cu celulele, intra in celula, dai celulele se mares; se maresce
nucleul, se forméza celule gigantice §i ea t6te acestea §i. rnicrobiI se im-
multesc.
Aci nu p6te fi vorba de o lupta intro celula §i microbI, din contra'
este un caz de intelegere intro Mull si bacil.
MicrobiI pot face ni§te coloniI, ap de marl in cat celulele se rup, co-
loniile les si par a fi libere cu tate cal s'aa desvoltat in interiorul ce-
lulelor.
Fara indoiala se intémpla ca bacilli sa intro In ni§te spatiarI limfatic

www.dacoromanica.ro
INFLA.MATITJNI 813t0IF'ICIE CRONICE 129

sO se desvolte acolo, dar pot si intre i in celule si sit formeze aceleast


mase mart.
Este o absurditate, siiclicom cä' baciliI nu se pot desvolta in interiorul
celulelor. S'a constatat cit se desvoldi nutuat ca conditiunea ca microbit
si nu fie distrust.
Cu tóte cit acole formatiunI ale liff Virchow nu sunt celule, totust
se gasesc celule marl' la lepril.
Mat important este faptul cit bacilul se desvoltO in modal cum am
aratat in interiorul celuleI, provocand prin iritatiunea sa o ingrosare a
colulet ; tusk' bacilul lepret prin calitatea sa de a nu irita malt tesutul
produce numal o proliferare a Osutulat conjunctiv, si a epiteliulul,
am petit constata, adevtirate tumort, ca caracter carcinomatos, sari ca
caracterele anal papilom, unet bitrauff, produse de bacilul lepret.
De alta parte so formazii niste nodull de naturit glandularift, asa in cfit
*edam crt acelast mierob, care produce niste mase conjunctive, iritative,
turnoff de naturrt infecti6si pot sä' producil i tumort de natura epitelialii,
de exempla iritamentul lepros provácii priu proliferarea glandelor su-
doripare, un fel de adenoma.
Sit trecem la o alta tumóre infectiósO, la acea produsI de sifilis.

Neoplazia sifilitici.
Nu cun6scem inch' microbul sifilisulut. S'a afirmat cO este un bacil
care se adinfäng ca acal al tuberculoset, lush; tilt° corcetririle, ce am Meat
pentru a afla acest bacil al litt Lustgarten, nu ail dat niel un resultat
positiv. Nu cred dar en microbul siflilisulut este acela allai Lustgarten.
Am studiat produse sifilitice si am vëlut built fint caro se coloréai
prin culort particulare i cred crt acesta este bacilul sifilisuluI altit art
cps co' niste formatiunt hialino care se gäsese tot-d'auna in produse le si-
filisolut, ar fi niste forme ale parasituluI sifilitic.
Este adeva'rat cit i la sifi lis dar, si la alte produse infecti6se se gäsesc
mase hialino. Se scie in ce conditinnl diferite se produce hialinul ; acest
produs nu p6to si ne fug sä: admitem crt acéstit mash' hialinit sá fie mi-
crobul sifilisnluI.
Productiunea sifilisuluf este o tuincire, o ingrosare a tesutalut a mo-
cha' ta punctele cunoscute, la genitalele exterióre, la. birbat si la femee,
aparänd dupi un tiinp Ore-care, dupO contaminare.
Virusul transmis prin contact mediat off imediat produce o tum6re,
care este formatá din celule miei, i caro are un caracter asupra
insist tot-d'auna, adia vasele, i anume arterele aunt aici alterate inteun
moi particular As putea si fac dagnosticul intre o in flamatiune de MU'
9
www.dacoromanica.ro
136 CtitS D ANAToMit PAToLOGICA.

natnra si una sifilitica, prin aceea c virusul sifilitic se adreséza mal ca


sémil arterelor miel i vaselor raja', producknd acolo o proliferare a en-
doteliulul o Inmultire a celulelor, i anume a adventitieI ast-fel In citt,
vedem un vas astupat prin endoteliä i inconjurat de zone de celule mid
mono nucleare. La periferia tumoroI se constata multe celule plasmatice
multe celule de ale luI Erlich.
Manifestatiunea secundara are acelasI caracter ; aci avem a face mal. cu.
Mina la macho ea o proliferare si o desquamatie a epiteliilor cu o ne-
crosä superficiala, cu o formatiune de exu.dat care produce In acest fel o
pseudomembrana, albri care caracterizéziiplìc.i1e mucóse. Acéstii membrana,
sail plaeä este formata de obiceifi printr'un iritament celular.
Virusul sifilitic are chiar legatura en anume tesute, si se desvolta mat
mult in locurile expuse unuI traumatism, in tocmaI ca i tuberculosa lo-
calä ca si lepra. As putea dice di mal cu sera manifestatiunea tertiara a
sifilisnlui se observa maI mult In apropierea 6selor superficiale In pe-
riostul osaluI frontal la ósele nasulaT, la clavieule, la stern 0 tibia.
Manifestatiunea acésta tertiara difera de cele primare ; i aparenta e di-
ferita. NumaI este o masa tare ci nisto mase ca guma gelatin6se,
mult transparente i ceea-ce e maI important este ca numaI sunt infec-
tiose, numaI produc infectiuni sifilitice.
O manifestatiune do:sifilis tertiareste acea no rganelor a ficatuluI, a splineI)
a rinichilor, a pulmonilor, a cordulut MaI cu s6tna in vase, se localisóza sifi-
usai maI ales in cele micI all: bazel creeriuluI, producèndu-se acolo,
arteilosclerosa, de natura sifiliticii. MaI tärziä se gasesce si In vasele
unde produce ni§te tumorI gum6se in paretele aorta d. ex. apoI anevris-
mele i rupturele vasculare complicatiunl atit de gravo.
Acéstii arteriosclerosa sifilitica nu trebue confundata ca aceea ce se
observa la btrfinT pe aorta ande se nasc nisce placI, care degeneréza eu-
ränd, devin ateromatóse adicii pästóse, i ca nisce mase calcare, care se
depun acolo.
Leshmea vascular a sifilitica se produce cal-va ani (NO incepatul 1361e1
la 6menI tinerI; arteriosclerosa sifilitica se va distinge prin acea c ma_
sele produse vor fi maI gróse si nu va as-ea tendinta de a deveni cal-
care, ea la bätrilnl ; locul ande se desvolta va fi acelas, adica Inceputul
aorteI, la vasele hazel creeruluT, lash' la sifilis avem caracterul proliferareI
Când arterele sunt degenerate atuncI perotele va fi maI putin resistent:
and Jima cum se Intâmpla la sifilis, se produce un tesut de nouri for-
matiune, caro nu degenerézii imediat atuncI arterele din contra, vor fi
obliterate.
La sifilis avem acele arteriosclerose obliterante la basa creeraluI, care
ooriduc la anemia regiunilor ; se forméza niste cord6ne solide de o culóre

www.dacoromanica.ro
NEOPLAZ fA SIF1LITICA 131

galbena sail alba, pastranduli elasticitatea, lor nu ca in arteriosclerosa


bkranilor.
Se na0e intrebarea daoa acest proces este o adovèratil inflamatiune. In
tot casal maT malt seamana la inflamatiune de cat lepra, cad stint multe
cedilla care nu ail e0t din vase dar s'aq produs 0 exudate din vase, fi-
bring cum am dis. Vasele sunt dilatate imprejurul lor, dar totuVf sifilisul
se distinge de alte inflamatiuni toomal prin lipsa de reactiune.

eek;:,,.

.. ,N?
g
,, ,,,
v.ii to.,,,,..
,
',,,#)","..,..,..,e,;f
, 61

?,,i

5,:,;,,v,,,,-.:,,,,--,,t,,,--e-f"..;)e.i,:ii '''''''''",i
9 .9,,,A ' .s' l
'4 ''''''', 6 :(''' ,',E 1 ;.14 '
r 07 ..": 'le'-
. e Y t 6 . -.'''': ' '1 ' a * h :,...,,,l-
*.-- :',. .... 0;9,:,!').

'.,j,"!.,ttry
4:1,,..,
'

,,
C') '''
5,,
',AS!,
.._

1774..
. ,I :42P''''''
V.,,4:jr,:!.

f .4'. ..9

t na I:

Fig. 42. Arteritrt sifilitiea din müduva spinala. a, arterri.. v, vela. en, tesut
em brionar sifilitie.

.4a de exempla o placa, un sins nu va fi dureros aprópe de fel,


va srt 4ica 11 lipsesce until din caracterele infiamatiunel ; de multe orT
mai cu seama la sifilisul tertiar, avem ni0e formatiuni care glut greil
de clasificat ; sunt nite sclerose, sail formatiuni de tesut tare, care ail
tendinta de a se contracta, ast-fel in cat A' producki ni0e deformarl in-
semnate, ale diferitelor parti.
In sifilisul 6selor vom gil0 ca ósele se vor atrofia 0 tesutuff no): for-
mate vor inlocui ósele; dad', acest lucru se intampla la frunte, va avea
o importanta maT mica Aceste lucruri stint malt mai grave and se pro-
duc in interiorul, craniului. La baza hi se desvolta de multe oil gome
dealungul unor vaso, dar ma): ca seamii de alungul nervilor cranieni.
Sifilisul are §i caracterul, ca nu presinta a§a repede ramolitiune topire

www.dacoromanica.ro
132 OURS DE ANATOMIE PATO,LOGICA

asa se vede a organismul nu produce substante care s6 distrug6 produ-


sole sifilitice, sari so distruge aa incet, in cat nu se produce ramolitinne
ci o degenerescentä, care este tot mend resorbith prin vasele tumoreI.
Ast-fel prin mercur se distr age, ca total sifilisul.
In cea-ce privesce substanta case6s6, ac6sta se distingo i prin aspectul
el, de substanta tuberculoseI ; este o substant6 maI putin galbena de cat
cea tuborculósti, maI putin granulósri, maI putin case6sa, maI elastica, se
vede eh' sunt Inca testae care nu s'ail distrae ea totul, dar OW sunt palide.
Sifilisul pulmonar precum i alte forme de sifilis, p6te fi ei congenital.
Acest sifilis pulmonar asa numit pneomonie albh, nu este alt ceva de cat
o infiltratiune, care mi ara timp sIL devinh case6s6. La adaltI so nasce in
jaral bronchilor niste nodull care seam'anii ca coi tuberculosi dar tesutul,
care se formeazil in jurul bronchelor f6mane mult timp elastic.
Ace/easY forme de sifilis sunt si pe Ose, i organul sifilitic devine lobat.
Dac6 caufam de unde provine lobulatia vedem ca organul este traversat
de niste tumorf purtand in mijloc ca o mas6, celulara sail chiar cretacee
adicK restul sifilomuluï, restul gomet
Acost inera se grisesce ei In alte ph* ei in rinichl d. ex. i prin o
degenerescent6 a parenchimulul in arma iritamontuluI sifilitic, ca
tuberculog. organisEnul intreg este srabit In arma lesiunet
Rinichiul sifilitic va fi in acelas timp de multe orI i amiloid.
Ap se vede cum un singur virus p6te sg. produch de o parte o intla-
matiune, iar de altri parte losiunI secundare eu caracterul uneI scleroze
degenesercentI diferite, dar caracteristice pentru anume microbl. Nu numaI
atat, avem un fenomen tardiv produe de sighs dar care se adres6z6 unul
noti sistem adicri celui nervos.
Se scie cIL oxista' o legriturri intro paralisia genera16, intro tabesul
dorsal si intre sifilis. In stadiul, in care se nace tabesul sifilitic, numaI
existIL In organism produselo acole patologice, infecti6se sifilitice ; orga-
nismul acesta care devine tabetic sail paralitic general este imunisat in
potriva sifilisuluï, dar capäta acum o altri WM un fel de scleros6 a cor-
d6nelor posterióre, alteratiunI ale scórteI cerebrale, lesiunI ale substanteI
albe i grise.
Fie-care om p6te sh' capote sifilisul dacri nu l'a ma): avut mai nainte, dupri
ac6sta capht6 o imunisare prin care se opune reinfectiunet Acéstii
Bare e produsti de substante antitoxice sail antiinfectióse, care se obtin
din sange. Trebue s ne intrebilm dach' acest ser sa6 aceste substante an-
titoxice nu all §i ele o actiune vätamat6re asupra sistomuluI nervos, cu
alte cuvinte dacil lesiunile sifilitice tardive nu sunt datorite tocmaI an-
titoxinelor. In adeviir pawn constata crt injectand anal animal, cantitiltl
marT do antitoxin°, producem lesiunI ale sistemuld nervos.

www.dacoromanica.ro
INFL&MATIUNEA TUBERCULOSA 133

Inflamatiunea tuberculdsd.
Inca din 1883 am arkat c bacilul tuberculoseI 'Ate infra in orga-
nism prin muctise fara perdere de substanth, trecénd printre celulele
epiteliale. Trebue tug presupus cà In cele ma multe castle, baciliT
tabereuloseI infra, prin ni§te perderI de substante ale tegumentelor.
Cred c in acest cas mersul va fi acela§I, microbil vor infra In ni§te
spatiurI limfatice, anume ia celulele endoteliale, cum am arkat in anal
1882, si vor produce o ingro§are, o proliferare particular a celular, ca
coneurenta uneI divisianl celulare indirecte ; se formòza ast-fel celule gi-
gante inconjurate cu. °gale epitelioide i apoI vine in jaral acestor o
zona de calla leucocite, rotnnde, embrionare cum se ()ice.

es%
e4,
:4? 4
,4.).

a#
e
,ofest e
k

Fig. 43. Celli% giganta Fig. 44. Trombos & taberenlosii,


tuberculea, en bacili. a meningelor en invasiunea bad-
'nor in peretele vascular si
In tromb

Aceste tubercule, nu vor avea vaso aparente, pentra c celulele gi-


gantice snnt do obiceI formate in interiorul anal vas limfatic, sati cate
o data chiar sangain astupand vasal. Curand apoI se vor resin* noduliI
de produsele toxice ale mierobilor, adica microbiI numal la inceput lu-
créza ea un iritament formativ, dup'1 aceia distruge tesaturile intr'un
mod particular.
BaciliI mortI aï tuberculoseI disolvándu-se, produc toxine, earl ataca
celulele, celalele gigante i celulele din prejar i servind ca un fel de
ferment pentra a coagula protoplasma eelulara i pentra a disolva widen]:
In aeola§ tiny iritamentul tabercalos are o actiune chimiotaxica asupra

www.dacoromanica.ro
134 OURS DE ANITOMIE PATOLOGICA

celulelor, dar si asupra unor substante din sange salí din limn*, earl sunt
atrase lit acéstrt regiune, asa in cat TOM avea acolo, pe langa I.nmultirea
celulelor, pe langa acumu.larea lor, si un lichid din singe, care so va
coagula ca si protoplasma celularg.
Acestea impreuna forméza aceea ce numim necrosa de coagulatiune,
adica un fel de necrosa, care In tuberculosa macroscopicesce se caracteri-
get prin starea caze6sa.
Trebue insa s adilogam ca in degenerescenta case6sO, maI exista
produse de descompunere ale celulelor prin degenerescenta grasg,
si in fine chiar produse cristaline resultand din descompunerea albuminet
OrI ande s'ar nasce taberculosil, acesta va fi mersul regulat, iusa ca
intindere, ca importanta si ca consecinta vom distingo diferite forme,
Ast-fel distingem tuberculosa localii si tuberculosa generala.
Tuberculosa loca1, sali maI bine (jis tuberculosa localisatO, este aceea
care se produce Intr'un loc limitat, fr sa anti o inriurire asupra or_
ganismulnI intreg, fruí sa se preducrt aceste multiciplittitY a nodulilor in
diferite organe, care caracteriség tuberculosa generalizata.
Pentru ca tuberculosa sit rmana localisatO, trebu.e sa se gasésca intr'un
loc, care nu convine pentru generalisare, trebue sit fie unde-va, inteun
focar, inteun organ mal malt sari mai putin Inchis salí ca patine rapor-
turI ca restul organismulnI.
Nu cunosc inca bine pana acura causa pentra ce numaI tuberculosa
pieleI care se nasce pe fa, de exempla in jaral nasuluI, asa numitul
lupus, rOmane atat de localisata, pentru ce nu face lesiunT generale, cu
We a táte tuberculosele locale din interiorul organismului, pot la un
moment dat ssti faca aparitiune lute° cale de comunicatiune generala,
*In lima*, In singe, devenind ast-fel o tuberculosrt generala.
De multe oil chiar iritamentele de diferito naturI, o inflamatiune, o
asociatiune bacteriana ca streptococI maI ales, p6te sa produca acéstá
complicatiune desastr6sa la copiI, gcneralisarea tuberculoseI.
Probabil ca de multe-orI din amigdale, min am arOtat deja, baciliI crt-
liítoresc prin chile limfatice, si se opresc in ganglioniI limfaticI aI gatuluI,
ai mediastinuld.
Bacilli tuberculoseI intra In aparatul digestiv prin spute, prin laptele
infectat de exemplu.
Atuncl va face invasinne In regiunea intestinal, care are cele maI
multe partI foliculare, si ande stagnéza materiile fecale, spre exemplu in
regiunea iliaca inferiára (land enterito tubercul6se.
Se va nasce o tuberculosa a foliculelor, sail bacilli tuberculosI, vor
merge maI departe WO a lasa urmel in calea lor, si se va nas oe g
tnbercnlosrt a ganglionilor.

www.dacoromanica.ro
IN PEOTIUNEA TUBEROULOSI 135

Alth.dath, procu.m am arétat Intean alt capito1, prin o slabire a in-


fluente]: nervóse, se póte ca o infectiune tuberculósh slaba, chiar generala,
inainte de a se manifesta, sh se localiseze In regiunea slabita prin
o lesiune nervósh, printeun traumatism ; ast-fel, se nasce tuberculosa ar-
ticulatiunilor sati a vertebrelor, si t6te formele de tuberculosa locala.
Prin infectiunea genitalil se póte produce tuberculosa testiculelor sari
a epididimului, tot asemenea ca caracterul une]: tuberculose mai malt
sail putin
Ceea-ce caracterisézk' ac6sta tuberculosh locala, este ch in ac6sta, pro-
cesal destructiv merge incet, lesiunile intlamat6re sunt putin pronuntate,
se produc mase casease, Meg tndoialuí destul de marl', cate odatä dure,
care absced6za prin disolvare phrtilor coagulate. La Incept se nasc
abscese, dar tSte acestea réman localisate mult timp.
Cel putin microbii in acésth forma, nu ail conditiuni bane pentru a
se Inmulti, ast-fel In cat gasim fórte putini microbi in acésta formh.
Am putut constata in anul 1889 cit tuberculosa locala este cea
frecuentä la copii, mai ca Ana. As]: putea dice ca In genere tuberculosa
are un stadia localisit, latent. Am constatat ch acésta formh benigna
abia visibila, este fórte frecventa, ch aprópe 600/0 din copiii earl ail murit
ntr'un an in spitalal de copil, ail avut tuberculosa.
Daca o alta WM, o infectiune, eruptivh d. ex., intra pe aceiasI cale
In focarul tuberculosei, liber6za, asi dice, micrubii tuberculosei cart se
&en acolo inchisi. In adevér, tuberculosa localh are mat In tot-d'auna
tendinta de a se incapsula, adica in arma reactiunei lento, se produce o
productiune de tesut conjunctiv in jaral microbilor tuberculoseT, o capsula
fibr6sit, tare de obiceiti, pigmentath de mane orX si care nu lash ca fo-
carul acela sa fie nutrit i prin armare ca bacilii sh se Inmultésca, sa
se generaliseze.
(Math bacilli liberati i intratI In chile organismuluT, pot sh se com-
porte in dou6 moduri.
Pot sh dea nascere la o tu.berctilisare prin contact la un organ intreg,
sail pate el provóce o generalisare acuta.
Dug avem 'un focar, de tuberculosä', de exempla In vérful pulmonilor,
acésta tuberculosa pate sil fi venit prin chile respirat6re, prin aer, prin
sputele tuberculoseI, care s'a réspandit, dar mie 'mi vine sa cred maT
malt ca bacilli in mal multe casar]: vin in pulmon prin chile limiatice,
inainte fiind alterati ganglionii si dupa aceia chile limiatice, ande
bacilli gasesc ocasiunea de a se inmulti si de a distruge pulmonul. Mai
ea s6mh vérful pulmonului este expus la o atare destructiune tubercu-
16sa, din caush ca este o parte maI linistita a pulmonului, ande de multo
ori se produce o stagnatiune de secrete bronsiale, si o congestiule; ac6sta

www.dacoromanica.ro
136 CUM D1 ANATOMIE PATOLOGICA

stagnatiune §i acésta linisce convine bacilalai, maI ca Omit' la individiI


ea 'un torace strimt, paralitie. Vérful pulmonulta este denudat, lipsit de
scutul protector al cdstelor, Inca un element favorabil pentru desvoltarea
baciluluI. Tuberculosa se va localisa in jurul bronsilor §i vom avea ceea-
cos numim peri-bronOta tuberculósa 0 de aci nodulil tubercalog ce se
vor propaga inteun mod periferic adica la periferie se vor nasce noduli
mici, earl vor conflua i earl' daca sunt in legatura, nu numat cìi vor
devent case*, dar se va nasce o caverna, o cavitate, din causa destruc-
tiund, disolväreI maselor case6se.
Dupa aceea exista tendinta ca tuberculele sa mkga tot mai jos, vom
glisi tot pulmonul tuberculos, pe cOnd lesiunile de la yôrf, tind spre in-
capsulare.
Pentru ceT maI multi 6menI earl ail vêrful pulmonulut atacat, adica
niste mase case6se sati chiar calcare, incapsulate in vêrf, nu trebue
uitam c aceste focare pot contine microbI virulontI, cart 1h o ocasiune
slabindu-se organismul &el intrilnd un alt microb, se pot astepta.
Substanta tubercul6sa se va propaga de sus in jos, ca etit va merge
mal in jos, ea atilt mat putiti se va putea limita lesiunea, din causa ea
organismul nu are destula forta pentru a iecapsula aa mase mar): de
tuberculf, din contra ca citt merge mai in jos, ea atAt terenul este mai
potrivit pentiu ea tuberctiiil sa se intinda cu ropediciune din ce in ce
maI mare. Ceea-ce de obiceiti se intêmpla in mijlocul nodaluld este
necrosa de coagulatiune.
Exudatitmea din sfingele din interiorul alveolelor, provocatä' de un iri-
tament produs de bacilul tuberculosel, determina un fel de pneumoni e
o masa de Mule evite prin diapedesa, se gOsesce in alveolo impreuna ca
o descuamatie a acestora, t6te acestea producêndu-se repede vor compri-
ma vasele i bacilul taberculosel, va produce repede o coagutlatiune
maseI intregI improuna cu. testitul ; ac6sta este diferenta intre o coagula-
thine 0. intre o necrosa de coagulatiune.
Cand masele cascóse sìi lichefléza, se nasc n4te cavern° fara
n4te procese limitate anume de alto mase case6se pe cAle de a se topi
atuncI vorbim de o pneumonie caset5sa i caverne parenchimat6se, pro-
dase prin topirea pulmonalut Ac6sta. forma care merge cu mult ma): re-
pede se numesce tuberculosa galopanta.
In acelasl timp pert:4iï vaselor din pulmonT se vor altera, producèndu-
se anevrisme cad prin ruperea lor vor da na0ere la hemoragie, dar si
alt-fel tuberculosa pulmonar se manifesta de multe °el prin hemoragii
datorite necroseI peretilor vasculaff.
Pleuresiile de multe ori stint tabercul6se sati so asociaza cu. tubercu-

www.dacoromanica.ro
INFECTIUNEA TUBERCIJIA5SA. 137

losa pulmonar rt din causa ca pleuresiilo sunt apte sa de0epte o tubercu


latenta.
Se páte ca toff microbiI car): art produs pleuresia srt dispara, i vom
capata o pleuresie tuberculdsa, unde vom gasi fcirte putinT sati nu vom
gag do. loo bacilI tuberculoO.
Nu vreati sa insist asupra diforitelor forme de tuberculosa a unor or-
gane ma): marl; vreati s amintesc alte forme de tuberculos'a, cea
granalia 0 causa care o produce.
O tuberculosa locala, gitsindu-se inteun ganglion din apropierea until
vas cum este citerna limfatica, p6te sa so deschida in acésta sit ajunga ca
limfa in sistemul circulator 0 ast-fel se pote generalisa tuberculosa In
tot organismul. Se Oft, ca tuberculost s'a nu dea niel o asemenea genera-
lisare, insa sa vie ocasiunea sa se Inmu4easca microbii in interiorul gan-
glionulul limfatic ajungénd -pAnii, la suprafata, 0 de aci sa se continue
tuberculosa pe peretele until vas vecin produckdu-se pe acésta cale ge-
neralisarea Venele varsa sitngele in auriculul drept, care trecand prin
pulmonI disemneaza tuberculoza In acest organ sari trecAnd apoI in cordial
stfing arterele marl' i mid pOte sa infecteze qi circulatiunea mare.
In tuberculosa ca caracterul miliar, se viid puncte abia apreciabile la
inceput carI pot deveni de marimea une'l gámálil, eitte-odata de aci din
pulmonT materialul tuberculos intrAnd In vase, va trece prin cord §i arte-
rele mart oprindu-se mai cu seama la basa creeruluï, apoI In spill* etc.
In pulmonul plin cu tubercnle miel, se produce o congestiune insomnata
din care resulta asfixia mortal.

Curs de anaemia patoll gird. 10

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XIV.

Introducere la studiul tumorilor

Anatomo-patologiotii vechi, i chiar Virchow, confundati unele infla-


matiunl cu tumorile ; dacti se definoote ca o trim6re e off-ce tumefactinne
mal mult sail mal putin limitatrt, cu tendinta la creotere, Birk' a avea
rol uti/ pentru organism, confuziunea ca tot felul de tumefactiuni este

Dar multe tumefactiuni prezentand earacterele unei inflamatiT, oi anUme


ale linel inflamatil mal durabile, eronice, trebuesc scóse din cadrul tu-
inorilor adeviirate ; ast-fel stint tumor ile de granulatiune cam le numeote
Virchow, salí tumorile infectiáso (Ziegler).
E adevarat c diferite ulceratiunT oi inflamatiuni cronice, produse prin
actiunea unor microbT sail altor paraziti, sati i farg interventia acestora,
dati naotere la tesuturi de neoformatiune, cari bleep la un moment dat
avea tóte caracterele tumorilor ; in aceste cazurl insg trebue sit dis-
tingem intro cauzele proximo car): deotéptil dispositiunea pentiu formarea
tumorilor i tumorile insgoi. Cu alte cuvinte, In cadrul tumorilor nu in-
tea inflamatia i infectiunea, ci numai efectele lor, iu anume inprejurgri.
Aceste conditiuni fac di se vada crt trebue sui dtim o altil definitie
tumorilor. Mai inaite de a face acésta trebue sui observtim crt tesuturile
ar corespunde gradulul de iritatie sail inflarnatie al lor, i adistrt tendintg
face grea deosebirea intro procesele inflamatoril i iamorile carora le pot
da naotere aceste procese.
Aoa In inflamatiile ficatulta, la o cirozg ipertroficit de exempla, obser-
vain o proliferare activg care calla a restabili ceea-ce s'a perdut. Se
forméza ast-fel un tesut de suplinire, un fel de iperplasie funetionala,
dar aceste prolifergri salí regenerarl tardive nu se opresc aoa curand
cum s'ar opri desvoltarea normales a until organ ci desvoltandu-se ne-
incetat iati o directiune ratilcitä' in detrimental functiu.neY. organuldf.
Desvoliarea normalti a orgnismuld e prod usg de o impulsiune
diet, ereditarg, determinata de legea desvoltarel organismelor oi anume

www.dacoromanica.ro
TUMORILE 139

-raporturile reciproco ale tesuturilor vor face ca la un moment dat


-desvoltarea unuia sail altuia din tesuturt sa fie Impiedicatil. Dar ta
procesole iritative; desvoltarea tardiva la care stint Impinse miele tesu-
tart, nu gaseste o piedica in cele-l'alte tesuturt sail organe si de aceea
proliferarile, dad nu stint indefinite, devin totust excesiye. Un simplu
traumatism o urmat la unit indivizt de cicatrice ipertrofice, de cheloide ;
la altit cicatricele sunt normale. In aceste casar!, ea si la producerea
tumorilor, invidualitatea satt constitutia in ceea-ce priveste proliferabili-
tatea diferitelor tesute j6ca un rol. insemnat, pe care Pail uitat cu total
earl' dart intr'un sons sail altul o explicatie unilateraladesvoltaret
t um orilor.
In arma acestor consideratiunI vedem cti trebue sil privim ca tumor):
rsail adeviirate neoplasit tumefactiunile mal mult s'ai mai pu fin limitate,
desvoltate pe o bazO constitutionales de obiceiii embrionarlisa ereditarti
.const,;nd in tenlinta unor fesule la o creptere progresivO pi care se deplir-
tizti de tipul organizatiunel uormale.
Prin ac6sta definitie excludem inflamatiile, care prin felul agentilor
-sail iritamentelor cauzale se limit6za de sine, ceo-ce nu se observa la
tumor! si car): nu ail nevoie de o predispositiune In sensul unet proli-
ferabilitatt excesive.
Formele tumorilcr sunt felurite dup5 local lor, i mat cu sétna dup5
tnatura lor, asa in cat studiul acestor forme ne p6te da lilmurirt asupra
-esentet lor.
In diferite organe so observil tumor': mat malt difuze, ca o transfer-
matiune mat mult sari mat putin hating, a until organ ; asa avem car-
-cinomul masiv al ficatulut, glioza bulbulut sail maduvet, obezitatea, etc.
Acesta forma difu.za ne arata Inca un caracter al tumorilor localizarea
_tor asupra unor anume sisteme sag organe.
Alto tumor stint mat malt 'imitate, solitare qi multiple, in acest din
u.rma eas ele stint de &AMuí localizate asnpra unlit sistem, se gäsese do
ex. tote in piele ca ja sarcoma cutis, sail t6te In 6se, ca In osteomele
multiple, sail bite 41 art punctul de plecare in nervl neuromel multi-
ple, etc.Sunt fuírtt indoiala i cazurt de un fel de tumor): Itntr'un sis-
tena si de alt-fel 'Mean sistem deosebit (tumor): combinate), asemenea
combinatiunt mnsil sunt rare.
Natura insast a tumorilor face ea allele sil devie difuze, altele incap-
sulate. Sediul lor asemenea le da formC deosebite; asa tumorile de pe
,suprafete, devin prin greutatea lor sail prin presiuuea dinituntru in afara,
saií chiar prin steed sanghinä' tumor! polip6se sail pedoncu late. Alto ort,
-tumorile sunt papilomatòse, dendritice, cart se Intind asupra
..unei suprafete atingiind un grup anumit de vasevasele papilare. Deck'

www.dacoromanica.ro
140 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

papilele proliferate sunt acoperite de un epitelid maI abondent cripkitm,


tumorI conopidiforme.
Structura tumorilor are o importantii ca mult mai mare de efit forma
lor ; dup6 structurit putem distinge bine o inflamatie, eit de cronicit de
o tumóre, de si mat tóte tumorile ail ceva comm. In structura lor ca
inflamatia, de ex. un fibrom si o cicatrice. Ingrosarat capsulei organelor
In nrma inflamatieI nu constitue o turu6re (fibroma capsulatä a lul Vir-
chow) pontru cit stä In raport cu gradul i durata unel iritatil trecilt6re=
iar din punctul de vedere al stru.ctureI prezintit numaI caracterele re-
sultatultil unul preces inflamator Taal' vechiti.
Caracteristica generalä a tumotilor, tn ceea-ce privesce structura
este ert tot-d'a-una tu morile sunt mat bine organizate pi intrlun mod mat
definitiv de cat o inflamatir, ati un sistem vascular aparte, vasele sunt
regulat dispus si na ail caracterul enbrionar trecItor ; accidental tumo-
rile se pot inflama si prezenta semnele inflarnatieI la examenul istologic
dar ganef nu e vorba de un caracter propriii tumorilor.
In turnoff teseturile sunt mat' stabile de cfit In inflamatiune i organi-
zate pentru o crestere continuit. Asa, de ex., in sarcóme vedem celule-
fibroplastice destinate a iiimâne i a se Inmulti ca atare, pe and intr'o.
cicatrice aceste celule sunt destinate a da un alt tesut.
In turnoff, intfilnim formatiunl de teskuri nul, ca os, eartilagiii,
In intlamatiunI putem gilsi asemenea formatiunI, dar avénd un scop,
aflame de a repara o pierdere, pe and In tamorl nu e scop, ci tendinta
de a forma un organism aparte si ftirä nici o utilitate pentru organismnl
intreg, chiar clad neoformatiunea ar semitna ca organe sait tes6turi utile.
Din punct de vedere al structurel tumorile se impart In tipice i atipice.
Dupit Ziegler, OW turnorile stint atipice, pentru al nu Indeplinesc func-
tiunea testitureI lor asemäniit6re din organismal normal.
Dupit nol turuorile atipice sunt acelea eart nut nurnaI di nu aii f unc-
thine.; tesuturilor normale, dar nicI nu sémänä ca vre-unul din aceste.
tesikurI. Col malt se 'Ate admite asemitnarea acestor tumori ca testi-
turile din embrion, dar fruit tendintä a forma un alt tesut stabil ca la
embrion. Tumorile tipice sunt pentru not' acelea care sérimänit ea tesu-
turile normal° ale organismuluI adult. Tumorile ail mal fost Impärtita
In omologe §i eterologe, omologe Rind cele care sunt aseraenea ea tesaturile-
in caff se gäsesc, i eterologe din potrivä ; o tumóre conjunctivä de ex des-
voltatä in tesutul conjunctiv, ar fi o tumorä omologä.
Dar (Ina se ea in séniii istologia finä a turnorilor, nu se Fite vorbi
de o om)logie adeväratä. In piele de ex. nu se gäseste uumat un fel de
tosut conjunctite, ci mal multe, si fie-care ayend nu llama structura si
nutritiunea sa particularä, ei si turnoff special° care de si formate do-

www.dacoromanica.ro
TUMORILE 141

.tesut conjunctiv na conrespund, nu sunt omológe, ca tóte aceste tesutu.rI


conjunctive. Astravem in piele tesuttil conjunctiv al papilelor, care for-
rnéza numaI papilome, indepèndente de tesuturile conjunctive mat pro-
funde. Tesatul conjunctiv lamelos din pro(unzime, forméza fibrome, care
ctu devin papilome. Sunt alto forme de fibrom care se desvolta din teaca
lameloasa a nervilor, altele numaï din tesutal conjunctiv al glandelor su-
doripare. O timbre a peleI Lisa care desvoltandu-se in testul lax al
avénti tipul lamelos al tecelor nervilor ca Vito a se gasesce in
lesutul conjunctiv, va presenta un fel de eterotipie.
Prin armare, in mod strict nu se póte vorbi In asemenea casan t de
-tumart omol6ge si eterologe ; aceleast tumort sunt oroologe fa ta de miele
itesuturI din piele i eterologe fatil de allele.
Diviziunea in tumorI emologe st eterologe nu are decI o importantil prac-
tick' ; in acelas1 timp ea nu are vre-o baza teoreticrt stiintificrt, del cum vom
-vedea exista tendinta de a explica tumorile tocmaI prin eterologia ion.
In adevar, dupa o teorio ftirte plausabila, In sensul careia vorbesc multe
fapte, tumorile provin din tesaturt ratacite din local lor primitiv, din
,germent transportati in alte locurl asa in cat o tumor rt nu ar putea fi
-omoplastica sail omologa.
Diviziunea cea mat rationala, ni so pare diviziunea bazata pe embrio-
logie, in tumor1 mesenchimale i tumorl de alte originT.
Turnorile mesenchimale vor da tumorile tesutula conjunctiv do t6te
-felurile ale muschilor involuntarI si ale vaselor. Suntem anumo dispusI
admite gruparea tesäturilor dupa Hertvig distingand tesute prove-
nin(l din stratul exterior al vesicalet primitive sal gastrulel adeca lama
zerminativa extcrn i acole provenind din lama interna primitiva a gas-
trula, unde apot destingem 1) chárda, 2) lama interna secondara sail
.enteroglandulara, 3) lama interna media &and nascere a) la segmentele
primitive si anume la musculatura voluntarii placile laterale din
.carI s dosvolta serdsele mart si epiteleliul genital si 4) mesenchimul
-stratul intermediar &and nastere la tesut cojunctiv, vine si muschiI in-
-volantart
Tumorile mesenchimale want de obiceiti pure, formate numaI de parablast,
Po and cele lalte sunt tu acelasI timp si mesenchiniale, pentru ca nu-
-tritiunea tesaturilor se face prin mijlocirea mesemchimulut; aceste din
.urnart tumort sunt asa dar mat complicate.
O complicatiune i mat insemnata in structura tamorilor, se observa
la tumorile organoi le, dermoide teratoide, carI pot fi considerate !Ana
la un panct ci monstrunzitatt, sati cazurI de duplificare a organismelor.
Din panct de wider° practic, distinctiuuea c tre trebue sa fie Manta este

www.dacoromanica.ro
142 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICI

dinstinctiunea intre tumorile tipice i atipice In consul nostru, de bre-ce.


tumorile atipice cunt de obiceI maI benigne, cele atipice mai malt maligne.
Structura flna no arata daca avem a face ea unele sail altele din nest&
tumorI: in cele tipice vedem o structura care sémilna ca a tesuturilor
normale ; In tumorile atipice, din contra, gasim tesuturl cari nu art ana-
logie ca tesutnrile normale.
Asa daca vom gasi o tumora formata do celule embrionare care nu.
produc celule din ce ih ce mal diferentiate, maI superi6re, ci tot acelast
fel de celule fara nici un seop, fara nicl o analogie in viata normala,
TOM avea o tumora atipica.
Celulele fuziforme, de ex,. daca se inmultesc rara a mal produce fibm
daca in acelasI timp vasele se imultesc In aa grad in o tumor, in
cat prin multiplicitatea lor chiar nu-VI maI pot indeplini rulul lor, event
asemenea o tumora atipica.
Tesutul epitelial, daca nu se maT margineste s acopere suprafetele, el
patrunde in adancime, este iar comma unei
De asemenea in glande, daca celule le in loe sa se marginesca la fune-
iunea de celule secretorii, proliferéza in grad atilt de inseranat, in cat
astupa lumenul glandelor i fac invaziune in tesutul inconjurator, se-
produce asemenea o tumora atipica.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA. XV.

Etiologia fi genesa tumoritor.

Tumorile ca entitate morbida constituesc un anume tip de lesiunI, dar


formele lor sunt asa de variate, in cat nu suntem dispusl sa admitem o
aceasi origina pentru OW.
Ne vino in adevh greil a presupune a o tumor neinsemnata, on
putina tendinta la o proliferare, sit fie de aceag natura cu o tumor nialignri,
cu o desvoltare repede, cu tendinta la o proliferare excesiva i la reci-
diva. Asemenea o tumor a congenitala complexa, compusk de teskturl
variate, prezentändu-se ca un monstru, nu póte fi comparata, in cea-ce
privesce geneza el, ca o tumora, ca totul simpla, ale card elemento abia
se pot distinge de acelea din un focar de inflamatiuno cronica. Cu We
acestoa trebuo sa existe 0 factorl etiologicI comunl in desvoltarea tu-
morilor.
Multe ipotese s'ari Neat asupra originoI tumorilor, ceca-ce ce area nesi-
guranta ce domnesce Incri in acésta privinta.
Una din cele d'int61 ipotezo, basate pe faptul ca multe tumorI succed
anal. inflamatiunI Batt se produc in arma unuI traumatism, e ca tumorile
ar fi efectul acestor procese. Acésta ipotesa, aI care): autorI confundati
post hoc ca ergo propter hoc, a domnit mult timp, Via ce §c61a embrio-
logica a atlas lumina si in patologia tumorilor. Waldeyer a constatat ca
unele tumoil din sfera genitala se nasc din germenI embrionarI ratacitI.
Fria analogie, ipotesa germenilor rataciff s'a intins 0 la cele-l'alte
tumor).- Cel care a formulat maI precis acésta ipoteza, prin care so dii
tumorilor o originä embrionara, a fost Cohnheim. Nu putem respinge cu.
total geniala teorie a luI Cohnheim, cricI multe fapte vin in sprijinul el%
Vom vedea insa, din desvoltarile de mal la vale, restrictiunile ca cad o
putem admite.
Mai intaa vom schita in cate-va cuvinte, teoria lu.I Cohnheim ap cum
a fost conceputa de autorul ei. Cohnheim credea, ca off-ce tumora 10:
are isvorul inteun viciti de desvoltare. Acest liCiti, care se produce de

www.dacoromanica.ro
144 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

regula in peii6cla initiala a vigil embrionare. consta in aceea ca se produc


cateva celule mat malt decal trebue pentru desarvéroirea organismulut
sail a un numser de celule ioT perd legatura lor ca celulele asenirmatóre.
In definitiv orT-care ar fi modalitatea sub care star manifesta acesta de-
ranjare a arhitecture): viitoruluT organism, faptul principal, care ne into-
res6za pentra a explica goneza tumorilor dupti conceptiunea luT Cohnheiml
e ca aceste celule nu mat iatl parte cu congenerele lor la alcatuirea unuT
tesut or): unuT organ util pentru regulata funcionare a organismuluT co
se va produce; din potriva, ele r5mau streine procesuld de desvoltare
progresiva, de diferentiare neincetata a tesiturilor inconjuratáre oi daca
ma): tarcjia, ta timpul vieteT extrautering, o causa incitativa Ore-care va
veni s imboldésca puterea de proliferare ce zace ascansil in acesef germenT
ratilcitT, ei vor prolifera oi vor produce o tumorii. Ca dovelT pentru sus-
tinerea teoriel lui, aduce multe fapte des observate oi bine stabilite intro
carT vom aminti tumorile, maT cu seamil dermoide din sfera genitala
asupra origind embeonare carora maT top: patologiota sunt de acord
de la cercetarile lul Waldeyer inc6ce; transmisibilitatea unor feliurT
de tumori prin mootenire, fixitatea de sedia a altora, etc. La acest factor
primordial Cohnheim maT adaogil Inca' altil, earl kicil un tol aprópe he-
taritor in producerea trunorilor, dar car): totuoT nu fac la arma urmeT
de cat sa ajute dispositiunea embrionara viciósii, care e pricina de cape-
tenie fail care turnora nu póte sa existe. ...kceotT factor): ar fi in numar
de doT : 1). 0 imprejurare 6re-care capabila s micooreze vitalitatea ta-
sutelor inconjurat6re bine formate, earl tin inctituoat germenul rä'tacit,
ceea-ce revine cam la acelaoI lucru, capabilä sa exaltoze energia,
puterea de viata, de proliferatiune, a color cate-va elemento intardiate
desvoltare; 2) al doilea, factor trebuitor e o suprahrana, nn oxees de
singe prin armare, care sa sustina cheltniala de energie deofaourata de
celulele in proliferare excesiva, adesea-orT färä marginT 1
OH cat ar cauta potrivniciT, precum Te Zenker oi altil, ca sit respinga
acésta ipoteza ca neadmisibila, totuff sunt fapte de observatiune nein-
doi6sa, earl ioT gasesc in conceptiunea luí Cohnheim o explicatiune, de
qi nu absolut dovedita, dar cel putin maT logicä maT posibila oi
rationala de cat prin orl-ce alta teorie. Se scie, bunil-óra, predilectiunea
ca caro se manifestO cancerul in jaral orificlilor, i tocmaT aid' Ye local
ur.cle so p6te maT lesne pricepe cum o grupa de celule ar putea A' se
rupa si sa se isoleze de asembfit6re1e lor pontru a constitui un germen
ernbrionar inchis in restal tesutuluT care 'Ot urméza dezvoltarea fireasca.
Sà vedem in adevar ce s petrece in acoste regiunT In timpul primelor
periódo de dezvoltaro oi sà 'tram ca exempla orificiul bucal. Cand orga-
nole primitive ale embrionuld ca foile blastodermice primitive oi secan-

www.dacoromanica.ro
T UMORILE 145

dare, la partea inferióri a pirtii care va constitui capul viitorului individ


exista o depresinne abia apreciaba a ectordermului corespuntifind funduluT
faringelul rudimental sal cavitatea cefalo-intestinala. In dreptul acestei
Infundaturi f6ia blastodormica mijlocie lipsesce, iar ectodermul s5 prO-
bqesce mereil ptini ajunge sa se unésci cu endodermul, ea care impreunii
forméza membrana fariangiana, care sepal% sinul bucal de ca-ritatea cefalo-
intestinala. Mal tarziä acéstä membrana se rape, se stabilesce comunica-
thine intro exterior si canalul intestinal í gura este formata. E prea
posibil ca in cursul acestor procese, de sudare a celor dou5 arhiblaste
ectodermul ca endodermul, de constituire a nnel nouT membrane mat
complexe i apoi de raper° a acestet membrane constituite, O. se pro-
duck' o deranjare In gruparea celulolor. So p3te presu.pune i casal eit
archiblastul si posedo fati ca parablastal proa mult material asa in citt
dupa torminarea architecturel mai fémine ind5rilt patin material archi-
blastic neintrebuintat, caro in annme improjuriiri ar putea si serve de
material primordial pentrii desvoltarea uneT neoplasii. §i da considerim
cli acéstO regiune tocmal e una din celo des atinse de o turnora de natura
archiblasticrt cum e epiteliomul are cine-va tot dreptul sS lege origina
acestei tumori do posibilitatea presentei anal germen Atka. Din parte-be
putem afirma ca am vtilut de multe off insule de tesut epitelial inchis
ìn tesuturile profundo in sectiunile ce am Meat pe carcinome ca total la
incept din acéstä regiune. Alti autorl (ca Roux) ail v5(jut cu as-
pectul color din prima periódil de segmentatiune inchise intre demential()
cu Inuit inal diferontiate.
In peri6da de gastrulatiune, maT cu. "sétng, s'a observat accidental sail
s'a produs °filar experimental transpozitiuni do elemente ale ectodermului
in mezodermi. §i noT am vèclut nude de archiblast ritaciti in täsutul
parablastic ce se intorpune intro f6ia cutanati i canalul medular. Nimetif
Iasi din col' ce am ubservat asemenea fapte nu suntem In stare de a apuno
dacit [waste tilsuturI ratilcite de la local lor ati fost sal nu punctnl do
plecare al vre-unol tamorf, 6-0 nimeni nu le-a putut urrniiri de la inceput
piria la sfir$tal dezvoltilrei. Din aceste obseivatiunI hag reiese in mod
neindoios ci isolarea unor grape de celule in sensul conceptiunel
Cohnheim e posibilli.
Ceea co tug nu ni se pare justificat in teoria lui Cohnheim. e presupunorea
germenI ar Aminea ea structura lor embrionarit indefinit, find
a intra atusT de putin in planul de organizare al individuluT, ping cind
o pricina sail alta vine ca si'í provóce la proliferare de sine stititóre in
sensul unel tumorT. Acéstrt parte a teoriei lui Cohnheim nu ne pare plausi-
bilk'. E drept ci organismul ea tilt° titsutelo i organelo, e rezultatul
cresterei si diferentierei treptate i neincetate a celulelor.

www.dacoromanica.ro
14d OURS DE ANATOM1E PATOLOGICA.

Celulele Inchid In ele tendiuta fixatii i imputernicita prin mostenire


din timpurI stravechl, de a se desvolta, amplifica si grupa In anume mort
dupii felul organismulul ce are de produs ; Insa calitatea asta esentiala a
celulelor nu se pote manifesta bate° celula Sail grupa de celule izolate
de complexul din earl fac parte. Celulele trebu.e neconteuit sa sufere actiu-
nea lumeI incunjuratoare si pe aceea a celor-lalte celule ale totuluI. Fartl
acéstil conditiune celulele pier nu so pot desvolta, sail cel putin nu pot
ajunge la formarea unuI tesut, unul organ, orI organism tipic adica pe
care sa'1 putem consider,' ea normal. Un organ sail organism, carutia sri,
tim in drept a'I apune normal. crest° pan ajunge la desavarsita sa desvol-
tare pe care nu o intrece dar pe care trebne s'o ajunga. Ajuns la limita
normal organul Inceteaza de a se desvolta putereit de inmultire a unor
eelule e impodicata prin concarenta altor celule i numaf din suma acesteI
influent° reciproco a celulelor, miele asupra altora eso ca resultanta organul
normal. Baca ar fi adevi5rat cum zice Cohnheim cá In chiar primele peridde
de desvoltare, cand acésta solidaritate intro celule e indispensabilii, un
grup maI mare sail maI mic de celulo s'ar izola de complexul celor-l'alte
si n'ar maf lita intru nimio parte la desvoltarea ulteri6ra a organuluI respe-
etiv, ar arma in mod fatal una din doua alternative : sail germenul acesta
ratacit sa produca, prin faptul izoliril luI o anomalie organuluI ca
resultate sit avem ca tumorile nu nasc de cat In organe atipice, in organo
cilrora nu le putem slice normale, sail ar trebui ca complexul celular
ast-fol rupt de la matca sa sä' piara, el prin sine inst.*: nefiind in stare
sil se sustina funui concursul celulelor incun.jurra&e, i atuncI ar &Idea
intr6ga teorie, lie aceoa not nu pntem admito in mod strict teoria
germenilor rataciti asa cum a fost conceputii do Cohnheim. Admitem ca
grupe de celule, germeni de tumori riitúre, isI pot pierdo, in cursul
desvoltarel, legatura intima ca totalitatea celor-Palte celulo ;dar nu putern
credo ci aceste celale izolate isI pastréza veclnic caraeterul lor embriouar.
Off do cate orI am constatat asemenea germenl ratacitl el aveari din potriva
caracterul celulelor normal° nu embrionare. Mal de graba asi intolege
ceea-ce 9une Stricker, ca un tesut adult isl reintrrt In starea embrionara,
pentru a explica fonomenele intlarnatiunel de cat ea germenI embrionarI
si perziste ca atarI in tot cursul desvoltä'reI i maI pe mina in viata
extrauterina i chiar Oda' la etatea adultri. Nu stares embrionara e trebui-
tire pentru a da germenuluI ratacit posibilitatea proliferariI In sonsul
uneT turnoff, ci ruperea legrtureI organice intro acest germen si restal
tesutaluI, sail supra abondenta materialaluI do formatiune sari deranjarea
raportuluI tesuturile din causa and anonlalif Iii desvoltarea lor. NumaI
ell acésta- rectificare imbratisäin teuria luI Cohnheim. Germenul riblike)
indarat, dar Amalie ca tesut gata, format, care astéptil numaI momentul

www.dacoromanica.ro
TIIMORILE 147

ca sä prolifereze. Tumora nu e ceva noil, care sä desvoltä din ceva strein--


germenul cu. structurä ;ci din potrivä tumora pe care o apreciem prire
simturile ntistre nu'l do cilt reproductiunea microscopicit a ceva asemänätor
ca stucturä, a germenulut rätäcit a anomlfel microscopice, care insä tocmat
prin proliforarea sa excesivii si prin cresterea sa in contra planuld organi-
dire normale caplitä caracterele sale particulare.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA. XVI

Ati vi4ut pana acuma cate-va din teoriile ce s'ail ernis asupra genezet
tumorilor; att viit asemonea c teoria lut Cohnheim ca rectificarile pe
-earn le-am adus imbratiséza acifista chestiune dintr'un punct de vedere
mat larg, mat complect i da o explicare mal satisfaatóre, mat conforma
faptele observate, origineI i cresteret ne3plaziilor In genere. Vom
uta acum si trecem In revisti, pe smart, diferitele tumor:I in parte, si
vedem, intru cat acésta teorie explica in mod plauzibil geneza fie-careI
fel din tumonle ce cunOtem.
Precum am avut ocasinnea sa amintcsc in trécat, si In lectiunea tre-
cutri, sunt tumort pentru cart origina embrionara e absolut sign* Si
ne amintim numal tumorile mici chistice, In parett carora se gasesto
captusit eu epitelid ciliat, situate in pärtile laterale ale gatalut,
prin urmare tocmaI in reginnea uncle se face inchiderea branhiilor, cart
si ele prezinta aceeast structura. Nu vom putea explica nasterea acestor
tumort de cat prin miel partl din tesutul branhiilor, carlfie c fusesera
produse de prisos fie ca pierduseril legltura ea restul tesutulul,
fost utilizate, ail rimas Inchise In tesatele inconjuratóre i apt s'aii
desvoltat mat tir4ii.1 snbt Mile* unet simple iritatiunI. In momentul
InsI, in care acest germene ratacit a capátat posibilitatea de a prolifera.
iesutul Ail congener nu mat existá aid ca atare, branhiile se Inchisesera
-ele.nentele lor anatomice so transformaseri, se diferentiasera deja ; asa
acest germen, ast-fel proliferat, a dovenit ceva strainta mij/ocul tesutuluf
Inconjurator.
Encondromele ne dati un bun exemplu de turnoff a caror origina o
patem lega de un viciil al desvoltareI embrionare. Pe langa complexitatoa
lor de structura intr'un encondrom se gaseste aprópe tot-d'a-una nu
numal tóte fehrile de cartilagill dar si alto tosute ca total diferite pe
laugh' cornplexitatea de structura. zic apot sediul lor obicinuit pledéza
fórte mult In fav6rea genezet lor printr'un germene rapt din legaturile
sale organice normale ca tesutul congener Inca din timpul vietet embrio-
nare. In adef6r, paten' spune ca aprópe fara exceptiune encondromele so

www.dacoromanica.ro
TUMO HILE 149

desvolta acolo unde la embrion exista cartilagiti, destinat a se resorbi


a se transforma. E proa posibil ca In cursul acestor procese embriogenico
sá se fi produs o transpozitiune a unel miel particele de tesut. care sa
aibrt a prolifera mal tarzió in sens anormal. Cand dicem transpozitiune
de tesut, v repet inca °data, ea nu trebue se intelegetI numaT de cttt o
mutare din loc, dar chiar numaI o simpla desfacere pe loe a raporturilor
fu.netionale organice a gormenultif remas in urmaca resta]. tesutultil. Asa
de pilda encondromele miel ce se produc sub pielea gatulul e en nepu-
tinta a le da o alta interpretare genetica de cat a se trag din remasitele
branchiale; acelasI lacra se p6te admite, ea t6ta plauzibilitatea, pentru
encondromele faringeluI; ami encondromele parotidel cui ar patea fi dato-
rite de cat unul germen° ratacit din arcurile branchiale orI din carti-
lagiul din care s'a desvoltat urechea ? Encondromele ce se observa adesea
la baza craniuluI pot iarag fi privite ca provenind din c6rda dorsal. O
atare origina e ea atta mal plauzibila pentru acéstli categorie de ericen-
drome, ea cat se produc tocznai la baza cranialul, corespuudènd extremi-
tatif c6rdeI dorsale.
Pentru condromele, mal' rare, ale mamelel, se admite ca avea
origina in cartilagiul c6stelor, Cand e verba de encondromele ce se pro-
duc in Ose, aprópe nu se Oto concepe o alta orzgina de cat acea din
cartilagiìi embrionar, daca ne amintiin ca tot ce o os la adult a fost re-
prezintat °date, in viata embrionara', prin cartilagió. Pe aceezgl calo, si so
p6te dice ca mimaï asa, se p6te explica originea encondromelor organelor
genitale, encondromele testicululuT mai ea deosibire. Se stie ce legaturit
intima exista in timpul vieteI embrionare, pana la o perióda destul de
inaintata, intre traiectul uro-genital i col6na vertebrala. Se stie de ase-
menea complexitatea de desvoltare a acestuf aparat. Aid, in sfera geni-
talelor, se constitae, se confunda si se lipese o multime de canelo. AicT
e local f6rte favorabil pentra tot felul de deranjár! In architectura tesu-
tulu!, pentru migratiunea ori depunerea unuT germen rupt din locul se I
AicI, e loenl unde se gramada*, se depune cu multa' predilecti une plusul
de material de care dispune un embrion i din care rezulta o formatiune,
menstruó* un teratom, un dermoid, etc. In acelas1 chip am putea explica.
tumorile sacrale. Vedem dar ca encondromele, orl care ar fi sediul lor
le putem raporta la o anomalie, o d ranjare in desvoltarea embrionuluT-
fusa i alto tumori se explica' f6rte bine prin acosta teorie. Miontele, de
pacta. Se stie ce acóstá tumóre ja nastere, de preferinta, In sfera organelor
genitale. §i acelasI cuvent pentru care ara admis teoria de germen! reta-
citI in interpretarea encondromelor acesteT regiunl ne permite s'o adznitem
pentru mrom
Avem prin armare o baza huna spre a explica origina acestor tumorT

www.dacoromanica.ro
150 CURS DE ANATOMIN PATOLOGICA

prin germent embrionarI. Tesutul embrionuluI, rimas In urmli la dezvol-


tare, a avut athta putero de rezistenti cht si nu fie distras, resorbit -de
tesutele superidre dimprejur, firri insi ea si pdti da navtere la formatiunI
stabile, utile organismuluI. lar and o pricing 6re-care a exaltat viabili-
tatea sa sail a micvorat pe aceea a celor-l'alte tesute, ce '1 Incitusati, el
n'a Relit de cat si proliforeze in mod tipic fati de sine insuvi, constituind
insi o anomalie, o tum6ril pentru organismul luat ìn totalitate.
Nu putem trisi explica tóte tumorile In acest mod. Sant In adevir tu.-
mort pentra earl nu putem admite acéstil origini embrionari. E un fapt
tunoscut, ci uno-orI, o tumori succede und simple ulceratiunl. §i ca
txemplu vom aminti carcinomul ce se nasce pe baza until: ulcer simplu
-al stomaculuX sail al gambe!, sail cel ce in nascere pe arma ulceratiilor
provocate de calcule pe peretif vesiceI biliare. E cam greil de adm- is cum
germenul deranjat si fi fost adhpostit tocmaI in locul undo a existat ulce-
ratiunele. TotuvI nu vom renunta nicIpentru explicaroa acestor tumor! la
presupunerea unel: dispozitiunT speciale. Pentru a m'é explica vol da un
txemplu. Se stie ci la uniI aflame tumorI sunt multiple. E posibil
-ca si fi existat la asemenea amyl germen): riticitT cite tumor):
s'ail produs, dar este mal rational a presupune in -atare cas o proliferabi-
litate mg mare a until anume tesut, cura ar fi dermal sail (5gle In genere.
Multe din aceste tumor): multiple sunt ereditare, se observä la seri): intregI
-de membriX al aceleasI familiI, cum sunt de pildi fibromele-pendule mul-
tiple, osteomele multiple. §i tocmaI faptul acesta ci tsunt ereditare precum
imprejurarea a de multe orI sunt simetrice cura se Intimpli ca osteo-
mele ar pleda, se pare, in favdrea lor embrionare. Dar chestinnea
-e de a se sti, dui so mostenevte tumora inshsI sah teclinta predisposi-
tiunea particulaal a organismuluI pentru formatianea unor ast-fel de tumor!.
Suntom dispusI a admite predispocjitiunea iniscuti ca un factor de mara
insemnitate pentra a explica asemenea tumorl vi altele, procura vom
veden mat la vale. §i fiind-ci a venit vorba de predispsitiune si pomenim
in trécit, ci admitem o predispozitiune care este dre-cum fatal/ care face
parte integrantä din dinamica intimä a organismuluI si care ajungesi se
manifest() ca siguranti in orI ce conditiuni va fi pus individul. Prin chiar
-crevcorea si desvoltarea sa organismul sustine predispositiunea. Ava sunt
indiviI nisctql din phrinti cu osteome multiple earl la un moment dat
vor cipita i e): osteomo In ce conditinnT s'ar a fla. Existi lush' i o
predispositiune, care trebue privith numaï, ca o putintil a anal orga-
nism, organ, salí tesut de a se manifesta tntean chip patologic; acésth
putinti va römhnea tasi ca atare, ca o simpli forti latanti, páte pentru
16t11 viata, dach nu vor fi provocati prin anumite causo apropiate.
Gratie acestel facultiifi a organismulni, adici predispozitiuneI interne

www.dacoromanica.ro
TIIMOR1LE 151

a organismuluT, cred, c putem explica geneza acestor turnoff earl' null


gäsesc explicare suficientä name prin teoria germenilor rätilcitT. le fapt
de observatiune banalii de pildil, c dintre doT individl pus in aceleas con-
ditiant igienice, expusT tot atilt de mnit anal agent infectios óre care,
unul va cliplita mal usor bóla de cit altul, care o va ciipitta maT greu sail
nu o va dipäta de loo. Necesarmente trebue s admitem cil tumorile
colulele primuluI individ ail fost mal susceptibele in mod natural ca
sufere actianea germenulal patogen de cit cele ale celul de al doilea
divid. Zicem eä primul individ e mal predispus din fire. Acéstä calitate
a organism Out le de o importaatit capitalä, absolut indispensabilä i na
se mal discutit in otiologia bólelor infectióse Dar. nu numat in bólele
infectióse dar chiar modificitrile functionale, orT alteratiunele de structu.rä
c e se produc in diferitele organe i tesute sub influenta cauzelor celor maT
cleosibite nu se pot intelege färil o anumitä tendintä latentä a organuluT
sail tesutulul de a reactiona in anume mod. §titT ca totiI ce rol mare pelt
acéstä predispozitiune inäscutä Iii etiologia bólolor mintale i acelor
nerv6se in genere. O aceiasT cAttzI etiologicä, Sil luilm alcolismul de
exempla, va ataca la un individ celula nervósil, la altul elemental secre-
tor al bilei, iar la altul nu va produce nimio. Asemenea exemplo earl
clovedesc in modal cel mal evident prodispozitiunea morbidil, slot färä
numär in patologie. Avem dar tot dreptul de a admite i pentru unele
turnorT acéstä predispozitiune morbidä. Existä inchisä in organism, orT
Van sistem sari intr-nn tesut al organismulul tendinta anume a tesutulal
.de a prolifera de a se inmulti peste mäsurä, iar rezultatnl acestel proli-
foratinnl le Ingsl tumora. Acestä tendintä morbidä a organismuluT
mostoneste precum se transmito din generatie in generatie insusirile nor -
male, si tocmaT tumorile multiple de care vi5 vorbiam, earl se mostenese,
sunt unele dintre acelea earl se esplicil mat bine prin acestä calitate maT
generalä. Osteomele multiple; de regulil simetrice, asezate de preferintil
la extremitätile óselor, acolo unde desilvirsirea tasutuluT Te mal tärzie
unde le prin urmare local ca Sil so manifesto tendinta uneT cresterf ex-
-cesive, care sil depilsósdi arhitectura obicinuitä a osuluT normal, só pot
fórte bine explica prin puterea do poliferabilitate excesivii i gereralä tads -
cutä in täsutul osos. Pentru fibromele multiple moluste s vedem putin
ce se petrece in piele. Cele douó felurI principale tä'sut al pieleT, tó-
sutul conjunctiv en papilele de o parte, epiteliul de alfil parte intro fie
-care in desvoltarea i formarea organaluT cu o anumitä vitalitate V adu-
cetT aminte, cì v'am mal spas, a namal din suma intluentelor reciproco,
exercitä unul asupra altuia diferitele fantail i elementele lor resultil un
ergan normal. NumaT dry' tendinta de crestere a papilelor i fésutulul
conjunctiv va fi cgalizatä in tocmal de acea a epiteliului, chid fortele

www.dacoromanica.ro
152 OURS DE ANATOMIE PATOLOG1CA

chise ta cele data Mud do tesuturl vor ajunge sit' se neutralizeze, nu-
maI atuncl TOM avea o pIele alcatuita dup5 planul pe care sintern abi-
cinuitI a'l privi ca normal. Daca vitalitatea tasutulnI conjunctiv va fi mill*
mare ca acea a epiteliulul, lea nu va mal fi reiaat s prolifereze in
libertate qi va produce tumorile fibróse multiple. Daca ast-fel interpretam
acesto tumorl, vom pricepe lesna in acelq timp i pentru ce lelo sint
ereditare. Precum Te inascutil si se mosteneste facultatea tesutelor de a
se contrabalanta in cresterea lor, tot ga bine poate fi si deveni ereditara
tendinta unlit tasut de a se dezvolta in detrimental celuI-Palt, cfnd acest
al duilea n'are destula putero ca reziste.
AcelasI lucro. sit petrece, §i in acela§I mod sit explica limfomele. Gan-
lionil limfaticI, ca toate organele, ati limita lor in crescere, determinata
de trebuintele, organismulul ; la copif slut tot-d'auna maI mari pentru
ca serviciul, pe caro '1 aduc economieI le maI mare. Sunt Insa indivizI
la care gratie anel dispositiunI ratiicite, inascute, aceasta regresinne nu
mima! &a nu so va mal intimpla, dar in potrivä tesutul limfatic al gan-
glionilor va prolifera, va cresce in mod progresiv, produeänd, in loe de
ganglionI, tumor! limfatice : lirnfome, limfadenome, leacociternie etc.
Pe acésta cale sa explica i diforite alto turnofi ereditare multiple, ca :
neuromele, neurofibromele, lipomele, angiomele, lipomatoza generalisata etc.
Revenind acum la desvoltarea tumorilor pe o bag ulcerata vom putea
afirma c na or ce om ca ulcer va capta acolo o tamóra ci numai la
indiviçli ou o prliforabilitate anumita a fésiiturilor cuprinse in procesul infla-
mator, i carI in urma alceratiuneI si iritatiuneI cronice sunt provocate.
la o proliferare progresiva, se va desvolta acolo o neoplazie.
SO vodem acum cum pu.tem interpreta genoza altar tumorl; procum :
fibrornul solitar, adenomul, sarcomul etc.
De multe orI proliferarea conjunctiva, care constitue fibcomul, e da-
torita presente i excitaliuneI exercitate asupra tesutulul conjuctiv de
un alt germen de tesut diferit, ratäcit in masa tisisutulul conjunctiv :
ap de pilda, un acin orI tub glandular riitacit inteun tesut conjunctiv
sti p6te pune sO prolifereze la un moment pentru a da nascere uneI neo-
plaziI epitelialo oare-eare. Daca in acelasI timp tesutul conjunctiv in-.
conjurator, printr'o dispozitiune organicg inascuta i exaltata prin irita-
tiunea produsa de proliferarea glandular, incepe si el a prolifera vom
observa atuncl o masa do glande imultite, proliferate, dar a ciiror mem-
brana proprie a dovenit excesiv de grósii, fermata din lamele multiple
si compacte de tesut conjunctiv. Nu vom avea atuncI o simpla proliferare
anormal a de glande, un adenom, ci o proliferare excesiva glandularä
fibr6sa, un adeno-fibrom, i daca proliferabilitatea tiisutulul conjunctiv va
intrece cu mult pe acea a elementuluI glandular, atuncI acesta din urnia

www.dacoromanica.ro
TUMOR1LE 153

va fi inabugit, une orT distrus ptíte cu. total. Vom gad la examenul mi-
croscopic o masa enormä' de tesut conjunctiv, care Inchide abia cite-va
arme de elemente glandulare, sail e posibil ca acesta sa fi disparut
total, i vom avea o simpla neoplazie de tesut conjunctiv, un fibrom.
Si alte pricinI pot est.- fel degtepta activitatea tesutuluI conjunctiv in
sensul constituireI une tumorT. La animale mal ca seama se gasesc nodull
fibrogY, adeverate tumor): mai marl sail maT mid:, formate In jurul ver-
milor parasiti, la om adosen orT un vas astupat, un pachet nervos, sa1,
Tasculo-nervos servesce ca centrit uneI forniatiuni: notia de tasut conjunctiv
care ajung a forma o tumor.
AceeagT origina ca fibrotnele aa de buna sama leiorniomele, i mio-fibro-
mele. Se scie ctt aceste tumorT ating ca deosebire uterul : çi tocmal in
titer am observat miei portimil de tuburT captugite ca epitelii, orT de
glande en totul asemanatoare ca acelo ale mitc6sel uteruluT, orT chiar bu-
cap: microscopice de mucósa aterina inchise mal mult orl mat putin adfinc
tu grosimea paretuluT muscular. Cand aceste elemente epiteliale incep,
prolifereze Imping la proliferare, tocniaI ca In fibrom, i elementele
musculo-conjunctive ale uteruluT, ta chipul acesta avern acole formatiuni'
une-orT enorme, constituite din strate regulate, concentrice de tb'sut con-
junctiv gi mugchI netezi, in interiorul clrora am [Nitta descoperi In maT
multe randurl arme de elemente glandulare orT epteliale gi citron le zicem
miome orI fibro-miome uterine, dupa proportiunea tilstitulul dominant.
Geneza sarcomelor e vial grea de interpretat. Virchow a fost cel d'art-
tarn care a aratat, c sarcomul e dintre tunDrI col maT bogatI In v ase
Prin acésttt constatare sa stabilea in mod exact alctairei istologica a
tumoril, fara Met' a se utilisa predominenta acestor elemente, a vaselor,
pentru a explica modal originel neoplaziel. El, Inca din 1877 gi apoT In
tratatul luI Zienissea in 1884, cmfirmand vascularitatea cea mare a sar-
comulu.T, am argot de asemenea cä, precum sustineati Cornil gi Ranvier,
sarcomul e o neformatiuno de tasut conjunctiv cu caractere embrionare
am maT adaogat instt, ca Intregire c tesutul conjunctiv din sarcom nu'I
analog ca tasuttil conjunctiv al embrionuluT, dar ca tesutul conjunctiv
embrionar in care vasele i formatiunele premergatoare vaselor sunt
intr'o proliferare excesiva, cum nu exista la embrion,
Am maT dovedit asemenea cli multimea de vase ce se observa in sarcom
sa p6te explica In douti mo'durT 1) se forméza merell vase noI, earl nu
ating insa niel o data calitatile unuI vas degvirgit, raman tot moreil vase
nesfirgite, §i se inmultesc indefinit ca atare; 2) Vasele preexistente ale
tesutuluT infra In proliferare ca tóte elementele constitutivo ale peretilor
lar (endoteliti, periteliii, elementele parablasticc din intima, adventitia
póte chiar i muschil i nervil), sari numaT ca unul din aceste element&
furs di anatomis patologiod. 11

www.dacoromanica.ro
154 CURS DE ANATOMIE YATOLOGIOA

Elementele ast-fel proliferate aping sa so substitue tesutulut preexistent,


inaduse si si suprime vasele rudimontare proliferate, al caror panto ajunge
in cele din urmil si fie constituite din lush's' elementele anatomice ale-
tamoreI i sit constitue tumora in intregime. Astidt mulÏ anatomopatolo-
gista stint intelesI in a recunúste cit origina sarcomaluI e strins legata
de o proliferare vici6sa, atipica i nelimitata a paretilor vaselor Imiti in
intregime salí a unor partI din acestI paretI. Acesta origina fiind sigur
stabilita, cam vom impaca-o ea teoria germenilor rataciff ? Sunt tun.lorI
benigne, ereditare, cum sunt negii, care staii mult timp ca atare si apoi
la un moment dat intra in proliferare excesiva, i ajung a constitui sar-
comul. AcestI nee, maI ca gmil ace"' ce féman in local fisurilor embri-
onare pot fi consideraff de buna séma ca germenI fémasI nedesvoltatt inca
din timpul vieteI embrionare ; el insa ail stat un timp indelungat in stare
latenta fail a diluna organismuluT, ca micI tumor! fara insemnatate.
Rite tumor! fibromele, osteoinele, neurofibromele pot de la un timp
sufere evolutia sarcornat6sa Care e dar pricina, cit aceste tumor! benign()
si se schimbe apoi, BA evolueze in sensul unta sarcom ? Eu cred cit va-
sele acestor tumorI benign° i germenii embrionarl intarziatI in des-
voltare inchideati in ele o putere de proliferabilitate maI mare de cal
aceea, care de almintrelea e proprie orl-caruI tesut normal pang. la un
punct 6re-care. Cand, pan cause care nu ne sunt bine cunoscute, acésta
forta ascunsa capata putinta sa se manifeste, ea se traduce printeo proli-
ferare ilimitata a elementelor constitutive ale vaselor. S'ar putea ca o
simpl iritatie banala sa fie de ajuns pentru a putea ocasiona producerea
und sarcom, daca Oseste in vasele tesutuld pe care 11 atinge (germen
ratacit, tumuli benigna etc.) putinta de a reactiona in acest anumit senz.
Sant alto sarcome, precum cele placentare, deciduale, pentru care cu mal
mare siguranta Inca putem admite ca'sI mart nastere dinteun miez de
tesut embrionar Inzestrat de o mare putero de proliferare care poate fi
pusa in joc sub influenta celeI ma): cauze i poate produce un sar_
com. Ca concluzinne vom spune ca se poate admite pentru sarcom, cel
putin penb:u unele sarcome, o origina embrionara ; dar, acésta teorio nu
explica, ni se pare, in toate cazurile productinnea sarcomulut
Pe langa germeniI ratacitI mai. e nevoe de o pater° de proliferare
inascute excesivä' a paretilor vaselor, o dispozitiune particulara, care intril
in actiune and o mug oare, care ponte o simpla iritatiune sfararna
piedicele, care o tineafi In fri51.

www.dacoromanica.ro
DESPRE MIXOM 155

Mixomta
Mixomul este o tumóre compusa de tesat mucos. Acest fel do tesut
inlocuesce la foet tesutul grasos. Structura acestaï tesut este aceea a cor-
ombilical al foetuluI la termen.
Trebue s observara c na considera.m tesutul mucos al luI Virchow
ea o sirnpla edernatiare a tesutuluI conjunctiv orI a tesutuluI adipos,
a§a in cat mixomul sa fie numaI un edem, o degenerare a fibromuluI saa
a lipomuluI; degenerarea Pea aicI un rol secundar, caracterul principal
e formatiunea until tosut null, cu tendinta la crescere. Cu t6te aceste pre-
supun crt causa mixomuluI trebue sa fie o dispositiune vitiósa a vaselor
-din anurnite regiunI provoctmd un fel de stare de edem. Ast-fel edemul
congenital al peleI produce o stare care se pite nurni mixom difus
pachidermie mixomatósa. apartin pite i mixomele difuso ale ma-
melelor.
Am observat o stare de pachidermie intr'un eas ca ipertrofia muscula-
ture): peleI scrotului, care impedica resorbtia liquidelor din tesut. In ase-
menea imprejuraff se produce qi in cicatricea ornbilicala formatiunI mixo-
mattise (fungus umbilici). Mixedemul feteI pare sil fie o stare mixontat6sa
produsa prin o functiune abnorma a nervilor troficl din causa unel de-
generarI a corpulul tiroid.
La polipil fibro§1 dispositia vieidsa a aparatului vascular in interiorul
polipuluI forméza causa predisponenta a mixomuluI.
Mixomele se desvolta sari in regiunile unde exista tesut mucos in starea
norrnalii, mixome omologe, sail in alt tesut fireend parte din tesutul con-
junetiv, mixome eterologe.
Adeviiratul mixom e de multe orI multiplu rare-orI solitar. In acest
eas forméza tumorI cu total su.perficiale ; dese-orl aceste tumorI sunt
pediculate ca aspect glandular, gelatinóse, pe piept, pe organele
genitale externo §i maI ales in locurile unde pelea este neaderenta
ande stint multe fibre musculare netede, a caror hiper'rofie devine ca in
casal do =I sus causa mixonmluI. Pe c6pso, pe abdomen, pe spate, pe
mat* pe obraji se form&rt mixoml intermuscularI, care mid tarzia ies,
In piele. Mara de acestea se maI observa mixonml la unghiul maxila-
natal, la gat, p6te in legatura ca fisurile embrionale, apoI pe antebrat pe
perinea, pe frunte, pe buzo.
Mixomul placentel. (mola hidatitosa) se gasesee ma des in aborturl.
Acesta se atribue alteratiunel, muc,5se/ uterine, endometritelor, carI
ar face ca desvoltarea vaselor materne sit fie vici6sa i proa mare la in-
coput i s1 produca in jurul lor o iritatiune maI mare impreunä cu o stazii

www.dacoromanica.ro
156 CURS DE ANATOMEE PATOLOGICA

ast-fel in cat vilositatile corionalui apar ca nisce mass globul6se, gelati-


n6se (lanci placenta aspectul anal strugure. Aceste mase apol impedica
desvoltarea
Mixomele Bunt nisce formatiuni lobulate sait netede de obiceil bine-
limitate, une-ori fórte mol, fluctuente, transparente tremurande compuse-
de tesut mucos descris de Virchow i strtibatut de retele vascular° vie
instile vascular°. La inceput se gases° mai mult celale rotundo, niai tár.liti
celule fusiforme sari stelate anostomosate intre ele.
Mixomele 6selor se desvolta de obicelli din elementele nfédaveT, sunt
de obiceiii combinate ca condrome i ajwig une-ori la dimensiuni marl-
Fungusul ombilical forméza o tumor ii In forma de ciupercil, uno-ori
ulcerata la suprafa i consta dinteun plex de vase ca transformarea,
hia1in i cu substanta interstitiala mixomat6s orI sarcomatósa.
Acésta trunora de obicelli dispare singara.
Mixornele se mai desvolta in sistemul nervos din neuroglie si din ne-
vrilem. Une-orT se gasesc mixome in pulmonT, mai rare-ori in glandele
salivare.
Malt mai frequente sunt formolo mixte. Aa sunt lipome i condrome
a caror grasime sail substanta cartilaginósa intercelulara se inlocuesce de-
albumina i mucina, devin dar mixomatóse, Mai dese-ori sunt lipome
mixomatóse cbiar de la inceputul lor. In pele se gasesc une-ori papilome-
mixomat6se.
(Ind in substanta fundamentala se desvolta multe fibre ap in cat te--
sutul tumorei devine dur avem un mixom fi bromatos.
Nu rare-ori sarcomele pelei sunt de la inceput mixomat6se, acestea se
diferentiaza de formele simple prin bogatia lor in celule prin participarea.
Lint portiunI fibro-sarcomotóse sail modulare.
Mixomele stint in coa ma mare parte tumor'. de bunk' natura, cart
dacii se extirpòza bine, recidivézil fórte rar, totua pot apare sub forma.
multipla 0 pot sa fie vatamatóre organismuld prin marimea lor. Trata
mental lor e chirurgical.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XVII

Lipomul.
Lipomul este o tumuli a una varietatt de tesut conjunctiv anume
-tesutulut. grasos.
Acest tesut ceptusesce, precum se stie, pelea, sorvind ca protector al
-organismulut prin aceea ca e ri5u. conducator de caldura i ca atare se
opune la perderile de aldura prin iradiere.
Grasimea se mat gasesce printre diferitele organe ca substantrt de um-
pluturiá, fórte potrivita prin mica:sa densitate, neingreunand masa totala
corpulut i economisfind ast-Id forte masculara, care trebue srel misce.
Invgblind organele, tesatul grasos le apara contra loviturilor exterióre.
Asa gasim atare tesut in jurul bulimia' ocular in jurul rinichiulut, cor du-
luti intre fasciculit muscular): etc.
in Vile acese partt, undo grasimea exista, se Intfimpla ca ea sa se
acumuleze in anume conditiunl constituind atunei o lipomatos'a genera-
Acésta acumulatiune e datoritg de multe off una predispositiunt
-ereditare care anatomicesce e representata printr'o vascularisare deosebite,
-caro lace ca resorbtiunea grasima sa nu se póta face user. La acéstil p6te
mat confribue i faptul crt grasimea se depune atund sub o alta forma
-care nu se p6te arde, nu se pgte elimina asa usor.
So stie cä graeimea din organism este constituita de amestecul in pro-
-portiant variabile a urmatorilor trot etert neutrit at glicerinet palmitina,
steering si oleinä. Proprietiitile acestor elemente sunt diferite. Asa oleina,
-care se gasesce mat malt in pelo si ca deosebire la indivizt mat expusi
frigulat face ca grasimea de sub tegumento sit fio fusibilrt la 200 pe cand
.grasimea de la rinicht ca o alta compositiu.ne e fusibila mama' la 250
La copif se gasesce o grasime mat alba, mat tare, ca punct mat inalt
de fusiune. G-rasimea in organism este liquida si mama dupa mórte se
Intäre;te sub influenta schimbaret de temperatura.
La civil exista cate o data o stare de lipomatosa care din cause grief

www.dacoromanica.ro
158 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

grasimel face rug malt (Arta until tesut dur, scleros, de unde numele-
de sclerom sau liposclerosa, dat acesteI start
Pred'spositiunea la proliferaren tesutultil: grasos pa° fi congenitala si
creditara. S'ar putea dice c obesitatea creditara e un lipom dif us gene-
ralisat.
La adultl acumularea de grasime se produce de multe orl in mod crIsti-
gat &act nu totI 6menit gra0: sunt predispusl la ingrasare, din potriva
la multi din lipsa de oxidatie suficienta din nemiscare sail sub influenta
alcolulul or): a altor conditiunI, dedublarea grasimel e impedicata i se-
nasc ast-fel conditiunI pentru producerea uneI obesitatI.
Acésta obesitate generala nu se póte numi n tumora. Sunt cazan i insa
crind acumularea grasimeI nu se produce in tóte partile corpului inteun
mod cgal.
.A4a de exemplu, am avut ocasiunea si v6d la copiil miel la noii nascutI,
ingraqarea enorma a unet extremitatI datorita tine): acumular): excesivo de
grasime printr'o lipsa de resorbtiune, ca atrofia muschilor i 6selor; acésta
ttr constitui o obesitate limitata, care progresind a comprimat, a distrus.
chiar tesutul muscular.
Considerind diferiti individiobesI vorn constata a la unii grasimea e acu-
mulata mat mult la printece, la altii la spate, orI la mAinI, oil la (AM etc, sari
se p6te observa contrariul, adicrt la 6meniI gra0 earl slabesc in urrua uneI
cure, sa' vedem c grasimea din tóte partile scade ca exceptiunea unor partI
care uu'si perde grasimea ; aqa cilte-o data tot corpul devine slab de tot,
numal abdomenul saü mamelele sati cftte-o data o alta parte a corpulut
tt conserva grasimea. ac6sta grasime riimitne sub forma uneI no-
dozitatI a unef parri de grasime limitarg constituind o tumortl.
Acésta se datoresce dispositiuneI particulare a vaselor in unele reginnI,
unde resorbtia este anevoiósa.
S'ail ubservat lipome congenitale la nivelul spintecaturei lor embrionale-
spre ex. a spine): bifide.
Daca gasim mai multe lipome pe acela5I organism nu le considerana
ca metastase ci ca o productiune
In etiologia lipomelor se maI gasesc §i traumatismele locale qi irita-
tiunile repetate.
Gramadirea, de grasime se p6te gasi §i in organele interne. AicI are o im-
portan ta mal mare. La cord bunióra ea patrunde prin fibrele musculare ì cu_
t6te crt grasimea este un tesut fúrtemóle a pr6pe liquid totusl acumularea
necontenitil nu este MA' Ore-care gravitate, cad prin presiunea ce exercita
va putea atrofia distruge chiar partile vecino. La cord grasimea care la
inceput patrunde intre fasciculele cordulul: pravócil atrofia fibrelor mus-
culare cardiace in tocmaI cum se atrofiaza murhii extremitatilor in pseu-

www.dacoromanica.ro
LIPOM E 159

dohipertrofia musculara. In aceasta bola copiii par bine desvoltati, dar


nmschiT se atrofiazá pe cind tesutul grasos se Imultesce Intr'un mod enorm.
Se nasce intrebarea daca In aceste pseudohipertrofii, fibrele musculare
sunt cele d'intiiti care se atrofiaza i grasimea se gramadesce pe arma
sati daca atrofia fibrelor inusculare se datoresce insuficientei sistemulul
vascular care prov6ca In acelas timp acumularea grasimet Ast-fel con-
siderata pseudohipertrofla aceasta ar patea intra in cadrul lipomelor.
P9 numesce lipom capsular o ingrosare mare a capsitleI gras6se a orga-
nelor ca rinichiul mima, ochiul.
In aceasta forma grasimea nu produce atrofia organelor ci din potriva
ea se produce In local unde organele se atrofiaza pentru a umplea Ore-cum
spatiul lasat gol. Asa se &ese mase de gräsime iu jurul rinichiulA cand
organul este atrofiat O mare parte din local destinat rinichiului va fi
ocupat de o capsula grasosa, careia i se p6te zice lipom capsular.
In peritoneti se gasesce malta grasime. Apendicole epiploice nu sunt
de cát niste rnase grasóse, desvoltate maI ea soma pe intestinal gros. A-
cesto mase devin citte o data fárte marI 'in cid constitue o lipornatoza a
peritoneului. Ele III forma unor polipi constituind adevarate lipome
polip6se.
eind acesti polipI se ramifica avem lipomele arborescente. Aceste li-
pome pot sir' se desprindit prin rásuciren salí compresiunea pedicululuI
formând corpurI libere In cavitatea peritoneulul. AtuncI ne maI fijad
nutra lipoma]. degenereaza. Asemenea lipome polip6se i ramificate se ga-
:lose In nivela' articulatiilor unde pornesc de la vilositatile sinoviale
de multe ori in arma iritatiunei cronice a articulatiunel.
Lipomele se desvolta saa in regiunile, unde exista in starea normalä
tesutul grasos salí acolo ande, exista tesutul conjunctiv lax, care se trans-
forma usor In tesut grasos. Putem gasi asa dar lipome subcatanate sub-
aponevrotice, subser6se, subniudse, intramusculare, intraorbitale etc.
Grasch in arma studiulul sáti asupra lipomelor peleI a ajuns la conv in-
gerea ca predispositiunea la lipome este in raport invers ca begatia pele!
in glande. Asa buniOra se gasesc fcírte rar lipome in palma, ande sunt
multe glande sudoripare.
Luandu-si origina In tesatal adipos subcutanat lipomele vor fi la ince
put profundo, dar pe n'asura ce cresc ele so riclica proeminènd din ce
in ce mal' mult la suprafata tegumetttelor. Ca si grasimeA normala
sub pele, lipomul este format din lobuli, dar exista totusI deosebiro asa
pe citad in grasimea normalä acosa lobalf sunt egall in marime, in lipom
ei sunt fúrte inegali si mal marl.
Consistenta lipomelor variaza de Ore-ce septurile de tesut conjunctiv,
ce separa lobuliI nu ati tot-d'auna aceiasl grosime. Cand tesutul conjunctiv

www.dacoromanica.ro
160 CIIRS DE ANATOMIE I' ATOLOGICa

e tot atat cat in tesutul gras obicinuit, lipomul va avea o consistenta


molateca si s'a deosebit sub numele de lipom móle, pe cand se dice li-
pom dur aceluia ce contine mult tesut conjunctiv care II da o consis-
tenta mal tare apr6pe fibrósa.
Un lipom melle se p6to trartsforma prin traumatisme repetate in lipom
dur Alto off p6te supura, se p6to ulcera, si aceste ulceratiunI latí u§or
caracterul gangronos.
S'a comparat tesutul grasos cu un fel de glanda monocelulark al caror
produs de secretiune e grasimea. Daca se produce turburarea de vasca-
lanzare, pe care o presupunem a fi causa lipomelor, aceste glande vor

Fig. 45. Lipom al cofeY

hiera in mod vicios, exagerat, Tor secreta mal: multa grasime, care se va
acumula in interiorul glandef sal celuleI de unde rezulta ca celula gil-
sisa din tumóre este mal mare de cat o celula grasása normala, caraeter
pretios pentru a distingo un lipom de un tesut grasos normal.
De altminterI caracterole celulei din lipoin sunt identice cu ale celule'l
din tesutul gras normal

www.dacoromanica.ro
LIPODIE 161

Lipomele pot ajunge la dimensiunT enorme, Cand stint marl' prin gre-
utatea lor cad si trag ca ele pielea formand ea si in peritonea turnoff
atarnande polip6so earl pot sa se necroseze. De obiceia nu all o insem-
natate ass mare de cat numai prin greutatea i prin diformarea ce
prod uc.
Madelung a studiat neoformatiunea gatuluI gros si a cefeI si a gasit
a tesutul adipos so dosvolta saü In esutul celular subcutanat saü In
grosimea si dedesuptul aponevrosei sail intro muscht
0 gravitate mg mare din punctal de vedere functional presinta lipomele

Fig. 46. Lipom al o)fel rodicat.

articulatiunilor. Acestea jenéza une-orT articulatiunile, ele se pot des-


prinde si forma corpurl libere intra articulare care asemenea jenéza In-
tr'un mod insemnat functiunea articulatinnilor
Lipornele, pe care le am studiat pang aid se mal pot numi homeoplas-
tice cael resulta din proliferarea tesktuluT grasos deja existent in local
unde s'a desvoltat tum6rea.

www.dacoromanica.ro
162 CLTRS DE ANATOMIE PATOLOGICk

Une-off lug, de 0 malt mat rar, se desvolta. tot din tesut conjunctiv
dar In locurI uncle nu exista nicl o celula gras6sa. Ma sunt lipomele
din partea corticala a rinichiuluI, lipo uele arachnoideI. Aceste lipoma
se pot numi eteroplastice.
De 6re-ce tesutul grasos se gäse0e In apropierea tesutulul conjunetiv
fibros In apropierea periostaluI, tumorile grasóse vor fi amestecate de
multe orI ea alte tesute. §i Tom avea tumorl combinate fibrolipmne eon-
drolipome. Une-orl vasee sunt fúrte desvoltate in aceste tumor! avern
atuneI lipomele teleangetasice. Tesutul conjunctiv une-orl dintre lobulI
se calcifica sail se osifica dand lipomele petrificate sart osificate. Tesutul
conjanctiv se p6te muja producandu-se atuneI lipome gelatinóse, coloide.
lie alt minterI lipomele aa f6rte patina tendinta spontanee la rogre-
siune.lndividul partator de lipom p6te silibi mult fara ea lipomul sa scada
In casurile acestea Insa de multe oris eapsula se va calcifica formand ast fel
o c6ja calcara, ce va inchide In interiorul 8151 resultatul transformara
tesutuluI grasos. Celulele gras6se mor, membrana celulara dispare si vom
avea Mane! o capsula calcara, ce iuchide un fel de oleti de undo nu-
mirea de chist de olea. 0 data lipomul transformat ast-fel irita organele
ca care e in atingere, se vor provoca aderente ea diferitele organe, in at
ehistele oleióse, ce gasim cate o data pe suprafata ficatuluf salí a uteruluI
trebue sil tim ca nu sant alt-ceva de cat nito lipome degenerate.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XVIII

Despre Fibrome
Fibromul este o tumora al cara element principal este tesutul con-
junctiv. Notiunea de fibrom este asa dar diferentiatit de a altor neoforma-
tiuni prin acésta a e constituit de diferitele formo ale tesutuld eon-
junctiv.
A cest fel de tumore se desvolta in tegumento, In periost, pe mucóse
pe ser6se pe sinoviale, In uter si in alte diferite organe. Gravitatea
fibromelor depinde In mare parte de sediul lor. Asa pe dud in un ele
regiun.I nu produc niel o turburare, elo pot pricinul mórtea dud se des-
volta in laringe bunióra unde p6te impiedica respiratia sail in canali-
culele biliare, undo pot pricinut ictore grave, mortale chiar.
Fibromele din punctul de vedere al aspectulta lor macroscopic sa pot
imparti in I) fibrome imitate tuber6se tarI i ma 2) fibrome difuso sati
elefantiasice si 3) fibrome verucóse.
Cornil si Ranvier le imparte din punctul de vedere al structure): lor dis-
tingand i fibrome lamel6se numite i corneeue din causa asemilnareI lor
cu tesutul come si In fibrome fasciculato.
Dupii cum se guísete in tesilturile fisiologice diferite forme de tesut
conjunctiv tot ast-fel se vor glisi in fibrome diferite dispositiunI ale ele-
mentelor sale constitationale. Tom avea fibrome dure cand tesutul conjunctiv,
co le forméza va fi dens si fibrome mol and vor fi formato de tesutul
conjunctiv lax.
Exista totusI forme intermediare. Une orl un fibrom dur devine ede-
matos, elementele se departéza unele de alte'e, cell-1.101e se umfl i ast-
fel tumora se m6e.
Unele fibrome apar ea ingrosiirI uniforme superficiale ale uneI regiunI
mall mica sail niai intinsa formAnd orI simple hipertofiI ale peleI un
fel de pachidermie çi elefantiasa (fibroma molluscum planum). Ele sunt
de obiceili de originä inflamat6re, ineepand ea erisipele repetate care lasa

www.dacoromanica.ro
164 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

indaral, o piele din ce in ce mal gr6s6, ea semne de proliferatiune si de


inflarnatiune in jaral vaselor si ca dilatatiune a vaselor limfatice.
Prolifcratiunile elefantiasice alo pelel se presing sub forma endemia
in zonele tropicale. Aceste neformatiunI se observii cu deosebire la mem-
brele inferhire, pe scrot si clitoris rare oil: la cele superióre pe c6nd fata
trunchiul nu sunt mal niei o data atinse.

-.4. '1114

Pig. 47. Elefautina gambe'.

librome papilare. Une-ori fibromele iati o forma papilar, mamelonatil.


La aceste neoformatiunI ja parte pe hing6 tesutul conjunctiv i epiteliul
formand caen ce se numeste papilome. La inceput papilele nu strilbat straturile
acoperit6re ale pele' i suprafata aparo neted6 : nume cfind opidermul in-

www.dacoromanica.ro
DESPRE FIBROME 165

gro§at sari edematos degeneréz i cade, se sopará papilomele qi devin


aparente aviind forma dendriticá sail forma de ciupera.
Me o datá tumorele mot intrapapilare, cart presintri fi i coloide sail
edemat6se precum i cele chiar ca totul separate sunt incapsulate de
stratul cornos ; in alte castle]: papilele rrunin legate printr'un strat epi-
telial ca la vegetatiile tart, la córne etc.
Aceste formatiunt papilare sunt intermodiare intre fibrome' i alto neo-
formatiuni ale tesutulut conjunctiv la care apartine i unele excrescente
conopidiforme ca proliferatiunile pele din elefantiasii precum i neofor-
matiunile papilare din pachidermie. Stint dispus a distinga intro fibroma
papilare cu participarea preponderanta a tosltulut conjunctiv veil fig. 48
si intro adeviirate papilome sail papilome epiteliale.

7.r
. , p .

''
IN. "S...

, a

,.... 70 f ....A ,
'
,.... 4.
,7.,..,. i..,,,t

044NgL, -,
1 ..

-' ,
1. knr
,
-
v.- . 16:,r. s .. '
'.., '
NW, 't.'j."'
y- ?...1 a%
, f , .e.' { , '
a
)
,. ' `r
... ' , .../

Fig. 48. Fibrom papilar.

Unele forme de vegetatit papilare, care trebuesc numite fibromo pre-


sintri une-ort relatiunt cu sistornul nerves, aa sunt naevit nervo0 con-
genital; desvoltatt une-ort in jurul unlit nerv periferic.
libromul mòle (fibrom areolar, f. molluscum, molluscum fibrosam) este
de multe °ri creditar, congenital, multiplu, el s'a observat de Virchow
in trot generation): consecutive, constá din tumori compuse de tesut con-
junctiv mat lax, amintind orT tesutul celulelar subcutanat ori presen-
Wind o structurá particular.
Sectiunea e mat transparentá, prin rquire se obtine putin suc. Li-
quidul obtinut este lug transparent nu so as6mAnii en acela obtinut
ca.rcinome.
Aceste fibrome apar ca nisce formatiunt de abea visibile une-ort obici-

www.dacoromanica.ro
168 CURS DE ANAT0311E PATOLOGICA

nttit Lisa ca nisce formatiuni lenticulare, emisferice isolate sail multiple


cari sail sunt ingropate in pele, sau stint prev'dzuto Cu un pedicul de o-
biceirt scurt. Alte-ori formézii tumori mart
Impreund cu tumori marl", se ggsese de obiceiti i tumori mai mici
fdspandite pe corp.
Pelea de asupra tumorel de si une-ori nu e modificata, adesea ori e
sbircitil, mamelonata si and sunt mai multe fibrome stranse la un loc,
t6tä suprafata pele ja un aspect manaelorat.

A
r-21i4
6,
,
Z-V

---a

Fig. 49. Fibrom mólo


e, cpid.rm subtiat. c, cutis. n, nervI si a uteril dola call porneste neoplazia
until tosut conjunctiv lax, Satre ere exista tesutul grasos, f n, Saceputul tesu-
taint muscular.

Art o consisten tO desu1 de m6le càcl sunt compuse din fibre mai rare si
-celule. Vaselo lor limfatice sunt in =Re cazan l fórte dilatate si um-
plute ca celule, ce seantanii cu cele epiteliale dar stint mult mai pa-
lide. Se vede bine desvoltarea lor din endoteliul vasului. Aeeste cele
stint fibroplastico, ad din ele se formézii fibre.
Fibromele limitate se grisesc de obicei6 inchise in capsule din call se
pot scdte fdrte usor asa in at s'a (jis ca par inviiluite bite° pungO serdsii.

www.dacoromanica.ro
DESPEE FI BROME 167

Mictuscopiceste tumorile spar compuse din fibre ondulato fine dispuso


in faseiculT subirT, carT nu presintA insä nicT o data paralelismul ce es
observA la tend6ne; Fibre elastice nu se gilsesc In fibrom. Venele
peretiT aderentI de tosital d'imprejur asa la cat pe sectiune ele rA-
mine deschise.
Fibromele mot solitare se desvoltA de regula din *tile men-
dermului, co form6zi tecT, cum e adeventitia vaselor, tecile nervilor
tesutul conjunctiv interfascicalar, din tunica proprie a glandelor pe
acestea din s3heletul tesuttilul grAsos subcutanat. Fibromelc moT

I
R

1 N. .

Ca.,

-
N '

..' -:'/I .

'.-` 2A: . . ,...


i.

, j), - -
= n

o ,

Fig. 50 Fibroni mãle, pe Innenlat solitar al pielel.

-sunt mai bogate in celule i creso maT. repede. Ele sunt ca total nedu-
rer6so si nu devin inflamatoriT de cat prin iritatiunl din dark', Tumorile
isolate ail une-orT prelungirT noduróse, Ele stint netede i alburiT la su-
prafata sectiuneT uncle se vild fibrele co compun tumórea sail dispuse
-concentric formrind nduli sah fasciculI ondulatT sal dispusT paralol

www.dacoromanica.ro
108 OURS DE AN ATOMIE PATOLOGICA.

sad se observa fibre imprIslite In bite di rectiunile ca un ghem (Czerny


Recklinghausen).
Rticjuind ea cutitul nu se obtine de obicoid nimic pentru cd suprafata
sectiunel e uscatrt afard de casurile dud tumora a suferit degonerarea
muc6sa.
In pelea care acoperd moluscul so glisesc glande sebacee umplute cu
sebum, care se pdte sc6te prin presiune golindu-le ast-fel de o parte din
continutul lor ca aa numitul moluscul sebaceu sail contegios.
Aceste sunt importante numai prin aceia cd la formatiunile multiple
de nodurY adese-orf pe lfingd fibromul molusc se gases° i acole nodurT
=plate ea mase de substantd sebaceo.

',ZA A
.:_..,'"?.,..2.,.'",. -. -.,-..... -_ -,...`,4,-7,1.., . -i-- ;4. o

:- .»...,' ' - '


......',.4";;-, - -1- -
,//,%..,.:
'
' ' ' - ,'
...."?'"," c"'.
'
" - l'4", It': 9 \',
, t. 1.! ,
-,,'
.-
_

41; 0- _.- o ¡ :\va, k,

;-
;-.. . .

,.!, r
i -0 ei r6

'I t' . r .- ; 4)

' '''.
'-
'
,i, ! r.' ' ._,-,
.$,--- , - : ...; . (0,- '.
r-:, '
1 -
1ç'A'.
.-1,"..-- .
',
4,- \1/4;,-_, -
,---/
4.,-v;-.,,,-..e .:.Y -;..---7--- ' - : e
it ge' I'''
t 4 Aro .,.-
e. , . .,4,.-, :

jk,'k.,
," ° %
,
6

V ski;-,4.1s

'
t. . - `!',.... '
/ 5,
.... _.
.--,- ,..,,- -.- ,' k,
,,,,,,,,_
..,,,N
-r.":"...:re: -- .-- '.v.
., . ' '0: * 4 '' '''
;*
",i v e .
. 0,.:*:
i I ( &"1"
i
if
.

.... , 4,
z ix
. ,

Fig. 51. Adeno fibrom al glandei mamare. y) vena. g) glanda. c) fibromit


In jurnl glandelor.

Fibroma moluscum forméza pe mucdsa nasal a si pe cea uterina polipi


AceOia ail un pedicul subtire. Arterele pot aduce destul sting) dar vinele
sunt comprimate i eirculatiunea flind anevoi6sa In ele se vor dilata de
unde emoragiT i inflamatiunI, ce pro voc o proliferare continua' a te-

www.dacoromanica.ro
DESPEE F1BROME 169

suturilor. Acest fibrom va fi edematos, m6le greti de doosebit de un mix.om


gelatinos.
In interiorul tumoreI fibromatóse se gäsesc dese-ea nervi si vase
isolate.
Ebromul dur e o neoformatiune alciituitä. din tesut conjunctiv dens ca
al tend6nelor ; se desvoltä pe trunchiri sari pe extrernität1 apärand de
obiceiä in mod solitar si a egret nfärime variazit de la o gämälie de ac
ping la un diametru de un cap de om. Formatiunile isolate stet de
obiceiti profund in derm sunt bine circumscrise acoperite la suprafatä cu
o pele neteda, i numaï eänd conflu6zit la un loe maI multe formation!
isolate, saprafata tumor el ja un aspect glandulor. Considerfind tipurile
fisiologice ale tesatulttl conjunctiv, gäsim c fibromele se desvoltä mat
ales in tesutul conjunctiv al pele!, asemenea in tesutul eonjunctiv al mus-
chilor si al tunicelor nervóso. Une-ori. se desvoltä in glande &Ind ade-
nofibrome. Asa in glanda mamará gäsim membrana proprie une-orY. malt
Ingrosatä acini! glandular! Bunt atune! distantati. Cänd coprinde tot! acinil
glandular! se formézri ceea ce se numeste fibroma-mammae difusum iar
cand nu se formkä de cat id colo nodal! tail:, se numesce fibroma-
mammae tuberosum.
So maï glisesc dese-orl in uter, apoT in intestino, in rinichi, fi cat, pul-
monT in formil, de nodositätl.

f';
Fig. 52. Nenrofibrom (Rohl iritabil) en firbre nerv6se. fz) eelnlelo fibromulul.
Iy) spat Heretic ea eadotelll proliferate. g) eelultt ganglionarl.

Suprafata sectiune! tumori/or isolate are un aspect alb strälucitor


neted, uscat, presintä 6re-care asemänare ca tend6nele si are o structurä
omogenä. Fibromele tarT se desvoltä Incet i pentru. el se desvoltä in
derm distruge prin consistenta lor tare tesu.turile normale cl'imprejur.
Fibromele mamele'or se desvatä de multe or! In jurul unor canali-
culi normale ski neoplastice (adenofibrom) Fig. 51, une-orT se ulcereazil
12
Ciea de anatomic patolrgicrl.

www.dacoromanica.ro
170 CURS DE ANATO3IIE PATOLOGICA

si in acest cas se pot confunda ca carcinomele. Alai mult inca, se In-


tampla une-orl ca sit fie o forma de fibrom nodular sail tuberos al ma-
meld, di se extirpe tumora i apoi sa se formeze noi nodulI in jaral
altor acini glandular!, formatinne care se OW lua farte usor drept o
recidiva a canceran! biinuit fara ca inteadertir sil fie casal une! tumor!
maligne.
Fibromele se desvolta dese-or! din membranele ce inveluesc nervi!
formiind neurofibrome. §tim ca imprejurul nervilor avem o prima t6cit
numita i perinevrina internä o a dona numita Uva lameltIsa sail peri-
nevrina externa si in fine o ultima teca Damita i epinevrina. Fibromele
se desvolta dese-or! din Oca lamel6sa dar de cele mai multe orl din
perinevrina interna. Nervul ca tumorile acestea fac impresiunea unuT
varicocel.
Recklinghausen a atras atentiunea asupra faptulut cl nerviI ¡kit un
rol important in desvoltarea fibromelor priu aceea cg testitul conjunctiv

r- ]
_
4114.

/1:-147
dott-4'

4
-; 11;."'

, O/", 4';» 4
A
"

CD

Fig. 53. Nodal fibros profund dosvoltat la jurul unta nary. e) °pits' subtiat.
b) vas,,$) g1and sudoripare,f) fibrom.

care se desvolta din tecile nervilor comprima elementelenervdse .si ast-fel


neurofibromul do la Inceput se transforma In fibrom simplu. Fibromele
ce se desvolta In grapnel si asa numitele tumori iritabile stail In raport
vi:da ca nerviI, ele forméza obicInuit noduli lenticulari dese-orT si no-

www.dacoromanica.ro
DESPRE FIBROME 171

mai mari, distingéndu-se printr'o sensibilitate speciala. Un atare


fibrorn iritabil e representat In figura 53.
Tumora compusa din fibre concentrice qi aselata in profunzime are
-centrul format de un vas cu peretif ingrosatt Tumora se asóza in ad6n-
-cime. La periferie se grtsesc nervI ingropati In tesut sclerotic. Tumora
-constrt din fibre lungT, subtirI In unele locurI fusiforme sail fibre um-
fiate, In maciuci i prevtidute ea nuclei ; contine multe capilare si
une-orl multe spatiurT limfatice. Spre centru se gasese fibre nervóse
mielinice i amielinice, ici colo cite o celula anal6grt celulelor gan-
glionare.
Ar trebui s ma): amintim aci o forma de fibrom care se produce o
data ca hipertrofia peleI i pe care am gasit'o intr'un cas do angiom ra-
comos al pield. degetuld ; in acest cas am gasit pe langil nervI fibro§I
IngroatT, corpusculT ovalI, de marimea unor b6be de unte care se pot con-
sidera ca nisce corpusculY ai lui Pacini fibromato0.
Yarietatea de brome numita fibrome mu.c6se se caracterisa prin aceea
-ca In tesutul lor se gasesce Infiltratii mucinä'. Nu trebuesc confundate
-cu fibromele mixomat6se carI contin tesut mucos.
Virchow7a descris fibromele capsulare, care se desvolta, dupa cum
iirat i numele ion din capsulele 6rganelor (palmen, mima, splina, fi-
catu). Cand aceste tumor): ajung la Ore care marime capata o stractura
lamel6sa presentand un erdotel printre 'amok, si spatiurile largl de
.natura limfatica. No intrebam daca aceste formafiunI, de obiceid de na-,
tara inflamatoria trebne privite ca fibrome.
Terminatiunea fibromuluI dur e variata, une-orT se produce o degene-
rare grasa, une-orT o osificare sail calcificare. Fibromele aceste periostice
calcifi cato se deosibesc de tumorile osSse prin aceea cit Bunt mobile pe
os. Adev6rata osificare a fibromilluI se trasesce f6rte rar. Alte orI prin-
tr'o bogrtfie mare In sange, interiorul tuanorei 'Ate ajunge la un fel
-de inmuiare si la o forma, teleangiectasica prin dilatarea vaselor i mai
departe se pot forma adev5rate chiste sanguino. 0 atare forma de fibrome
devenit critica, e representat in figura.
Acésta forma o tumora de marimea uneT nucI ca peretiT grosI si ri -
gicjI continénd sang, si pigment sanguin a &Ara transformare telean-
giectasica represinta o varietate de fibrom cu dilatarea spatiilor intersti-
tiale.
Causele fibromelor sunt necunoscute, nu avent elemente positive pen-
tru a explica producerea ion; dese-ort se presupune o stare de predispo-
sitiune ereditara, acésta Insa nu se p6te constata tot d'auna. In cela mg.
Auulte casunl. apar fibromele tncI din prima copilarie §i se desvolta incet

www.dacoromanica.ro
172 CURS DE ANATOM1E PATOLOGICA

'tam& oi marime. In unele casurT s'ati acusat iritatiunile locale, dupa cum
resulta din unele observatiunT de casurT in earl lesiunea tesutulul a
fost origina acestor neoformatiunT. Asa mid traumatisme ce all produs
rupturI de fibre musculare i mid emoragiT ail fost dese-orT causa des-.
voltaref fibromolor.
S'a observat c fibromele peretilor abdominall se gsesc numat la fe-.
meile care all avut multI copii aa ea peretisi lor abdominalT al fost distin0.
S'aU gasit une orT corpI strainT In interiorul tumorilor asa In cat a-
cetia s'atl considerat ca provocatorI aT neoformatinnei prin iritatittnea
lor asapra tesutarilor, Aa s'al gIsit fibrome f innate la jurul unor pa-
rasitl ca cisticercul.

"
I
4
.014.,Itt.i.2" v.tw"",i,&14 111).,
It3SZtáts`i?, etaCs*%
li;:a44 ' 44,; Is?
-"

Fig. 54. Kist fibres hemoragic. ni) membrana kistuloI, p) pigment sangnin. w e) vas
dilatat on endoteliile proliferate.h) vas on continut bialin.e 1) teak tibros.

Tot* se observa fibrome i in locurT ande nu a fost nict o iritatiane.


Considerarea luT Recklinghausen ca tecile nervilor ar 6 origina aces-
tor formatiunT, nu ne da Inca un element pentru explicatiunea pentra
co tecile nerv6se pot ajunge sa produca aceste neoformatiunI. Nu este

www.dacoromanica.ro
DESPRE FIBROME 17t

usor de resolvit nieT chestiunea dacii tendinta la aceste neoformatiunT se


zAseste sari nu din viata intra-uterinit
Fibromele nu se reproduc si nu dad metastase trcbuesc dar considerate
ca tumorT de bunh' naturii.
Une-ori fibromele se transformii in sarnome tumor): derivate tot din
tesut conjunctiv dar maligne. De aceea fibromele trebuesc operate Inainte
-ce ele sit tncerce acéstI modificare.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XIX
Despre Cheloid
Cheloidul se asémilna malt ca cicatricile hipertrofice, dar trebue con-
siderat ca o afectiune aprtruta spontaner frä ca sr, fie urmarea simpla a
unuI proces infiamatoril fib% sii fie un tesut menit numal sä nlocuiaserr
o perdere de substanta a tesuturilor.
Cheloidul este o neoformatiune a peleT proemiand une-orl la supra-
fata eT, alte orI intimièndu-se la acelfq nivel eu pelea presentAndu-se-
une-orT ca o tumor il lungár6ta, turtit satt radiata sail ca o tnasr cilin-
drier, grósa difusata In tesuturile d'imprejur.
Col6rea choloiduluI este maT mult alburie une-orI putin rosietica, su-
prafata e lacio rare-orl acoperita ca firi§6re de par, epidermul este in-
tins si grel de ridicat ca dermul diva partile dedesubt. Desvoltarea.
cheloiduluI nu se p6te urmari ca precisiune, de obiceil constil dinteunal
sal maI mulT nodal car)" dupli durata de lunT i anI contluézá formanci.
o singurá neoformatinne.
Sediul cheloiduluI esta de obiceil regiunea iombar i rogiunea ster-
nalil, se gasesce 0 la Wit' la spate si la extremitatI. Neeformatiunea.
acésta este persistentr totug am ve4ut ca çi Alibert si Hebra o dispa-
ritiune spontanee. Alibert a descris douli forme de cheloid pe uno:e-
le numesce cheloid adevárat sail forma idiopaticrt in opositiune ca cele-
l'alte, anume ca formatiunile hiperplastice provenite din cicatrice, pe
care el le numesce cheloide false. Istologil: ci clinicianiI no): ail primit
in sffrOt dtvisiunea care pe langr sus numitele felurT de cheloi41 con-
tine si o a treia an ume proliferarea mamelonatr a cicatricelor.
Cercetarile istologice att arrtat cr la cheloidul idiopatic sail adevërat
corpul papilar, 0 prelungirile interpapilare ale stratuld luI Malpighi
apar intacte. Pe acésta se bas6za consideratia acesteT neoformatiunT ca o-
formatiune adllogatI pe cánd la cicatricele proliferante, la earl lipsesc-
acoste pilrtf ale tesutuluI normal ele s'al inlocuit prin mese de tesut con-

www.dacoromanica.ro
DESPEE CHE LOID 175

junctiv ale tesutulta distrus prin formatiunea ulceratieT saì prin supti-
ratiune.
Lupa cum se 'Ate diferentia pe cale histologica tot ast-fel se p6te spune
0 pe cale clinica ca deal neoformatinnea s'a desvoltat spontaneti avem
aface cu un cheloid adevërat, i cand se desvolta dint'o cicatrice avem
un cheloid cicatricial.
Pentru diagnosticul clinic just al adevgratului cheloid trebuo sa spunem
cl fórto des caractere particulare congenital° ale pele! unor regiuni, pre-
dispun la acéstii turburare. La ace0ia apartin casurile in care cheloi-
dul so desvolta sub forme multiple 0 in mod spontanel i acelea la
car! prin anume lesiunT ale tesuturile profunde ale pele!, se produce
uwr formatiunI in forma' de cicatrice, care ced6zil extirpatiunei numai in
mod treciitor, cad se desvoltI merei din non. Para sii fie vorba de dia-
tesil In subiectu] nostril cred, cii so p6te constata ca anume forme de

,,r4F67.

Fig. 55. Cheloid dosvoltat din o cicatrice sifili(ia, e) epitel subtiat.g, stratul
eupertioial embrionar.k) Cheloid.

tumor! ale tegumentelor se generaliséza prin aceia cii apar spontaneti, se


inmultesc intr'nn mod enorni i ermine dupg numeral formatiunilor putem
stabili diforitele grade de predispositiune la acea stare minbida.
M e' cred inclreptatit pontru acésta" parer° basat fiind pe observa tia
multor casuri de cheloid multiplu, pe care le-am viicjut desvoltfindu-se
0 cart s'ar putea gor pane in rindul neoformatiunilor peleT care se ge-

www.dacoromanica.ro
176 OURS DE ANATOMIB PATOLOG1Ci

neralisézg (lar cuprinde nurnaT tegumentele ava In cat restul organismuluT


nu se putea considera ca predispus patologicesce.
Cheloidele apar, dupg cum se vtie, ca formatiur.I solitare de obiceiii.
vi trunchiul maT ales regiunea sternalg este local lor de predilectiune.
Nu se pcite explica ac6sta localisare. Chiar In formele multiple extre-
mitgtile riiman complect indemne ; col putin dinteun mare numr de di-
forte forme do cheloid pe earl* le-am observat.
MO se cunosc i unele casurT, de neoformatiunT In forma' de cica-
trice, In forma de pernite (adevkate tumorT fibri5se) la degetele mainilor
vi ale picicirelor, de vi aceste turnoff se inrudesc vi histologicesce cut che-
loidul, clinicesce Insg sunt alt-fel de tumorI.
Modificgrile anatomice ail fost bine studiate. Pe arid cicatricele atinge
tot mezenchimul, la cheloid e verba de neeformatiunea tesutuluT funda-
mental al peleT. Imprejurarea Cli dese-orI cheloidul se desvoltii dupit per-
derl de substantg in local cicatricelor gi IntocmaT ca cicatricele face pro-
babil ca insuvirile acesteT tumorI sii fie influentatg de Insuvirile regiuneT
undo se desvoltg. La choloidele cicatriciale tinere so p6te observa cum
fibrele dure ale cicatriceT se mcie vi se desfac *in fascicule de celule fu-
siforme care represintg In mod monstruos retétia cicatricialg, in acolas
timp vasele de la periferie proliforéa pe cand vasele din centru devin
stramte vi raro. Cheloidele formate dupit inflamatiunile sifilitice se deo-
sibesc prin boggtia lar in celule i trecerea spre granulatiunT pe cand
cele ca o basil tubercul6sit sunt grace In celule i asemangtóre ca te-
s.durile conjunctive sclerotice. La cheloidul idiopatic lipsesce fondul ci-
catricial, si chiar so deosibesce prin maT multg independentii vi un sedil
maI prof und ava In cat papilole ratan pgstrate. Cu deosebire sunt into-
resante casurile de tumorI cii aspect tondinos, regulate, aveciate paralel
ca suprafata ; aici se ggsesce desvoltandu-se In acelavI timp spre supra-
fati, vaso limfatice largT, verticale ingrovate, on endoteliile proliferate.
La unele cheloide concur* ca elementele peleT vi reteaua celularg d'im-
prejur, anume dad unele grapnel de celule devin sclerotice san hialino
se ggsesce dese-orT intre acestea o retea de celule mau, stelate sal in
pgiajen.

Des pre .14ntom

Se dri numele de xantom uneI forme de plate sag de nodult earl se


presintg ea o coloratiune galbeng Inchis orI deschisg proeminand sag
nu pe tegumente, une-orT isolate alto orT confluente farg fenomene su-
biective vi fgrii tendintg spontanee la disparitiune.
Persistenta afectiuneT i consideratiunea cl acksta In unele casan l aro

www.dacoromanica.ro
DESPEE XAN TOM 177

o mare tendintä de a se intinde si A' ocupe diferite regiuni ale corpulul:


face ca acestä stare patologieä sr, fie consideratä clinicesce ca u neofor-
matiune, ceea-ce se adeveresce si prin examenul si istologic.
Xantomul plan. Acosta formézä nisce pete de märimea unghieT dege-
title coini mare, une-orl: mal marl, albe gitibuT sail galbone ca
Se gäsesc obicinuit la unghiul ochiuluI sail pe pleope de ambele parti,
ma): des simetric. Se pote gäsi insä si in alte 0111 ale feti): pe obrajf
pe nas, la dig si In unole casan l si pe inue6sa gum!. Pye Smith a
gäsit asemenea peto in faringe si in esofag. Legg la b if urcatiunea tra-
che): si in capsula splineT, Virchow vorbesce de un cas din clinica lut
Giaefe, undo un xantom se desvoltase pe cornee si asa ma): departe.
Petele isolate stint mol, ail o suprafatä netedä miitäselse, si apar la o ilu-
minare lateralil deosebindu-se de pelea de prin prejur mal mult prin
coloratiune de cat prin vre-o modificare a nivelulu) pele!.

Fig. 56. Xantom al eotolni. rm) rAe 1111 Malpighi. Vasenle obatal Int Malpighi
a) earioehinesa. v) Vas singuin en endotelii tumefiati. el) vase limfatice dila-
tate.e, eelnle endotoliale =pinto en granulatiun1 galbene.n) nerv.
Petele isolate se väd une-orI compuse din ma): multe mid: formatianI
ma ales in formele unde in interitoriul regiunel pätate pelea se pre-
sintä putin nodur6sil.
Pelea transformatä In xantelasrnä se 'Ate ridica usor in curd, si
s3nsatiunea degetalul nu e mult diferitrt de aceea Po care o dä ridicarea
uneI cute de pele no-rmall. Petele isolate sunt bine delimitate, nu sunt
niel °data desquamate si nu sunt de loe durer6se la atingere.
Xantomul ticheros si tuberculos. Acésta se deosibesee de forma pro-

www.dacoromanica.ro
178 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

cedentil prin formatiunea de noduri i noduli cari apar sub diferite stäri
marimi, Cat un bob de unte sail de fasole, in formit de nodull isolati
sad contluentl care se presintä ca un conglomerat de tumorl lobulate.
Xantomul presintä forme rare de b61ä. Un atare cas am avut i eil oca-
siunea sa vi5d, un bolnav de cirosä care suferea de o xantomatosä generalä
avea tót suprafata corpului acoperitä cut noduli xantomatosi. In casurile
de formaVuni xantomatóse generalisate se gilsesce pe ltingil formate no-
duróse i formatiuni de pote cari se gä'sesc mai cu samrt la locurile de pre-
dilectiune pe care le-am enuntat mal sus. Formele nodur6se se mal deosi-
ben i prin turburilrile subiective, co le insotesc pentru cli fort-1.14mnd°
isolate de multe ori sunt durer6se spontaneI si.prin aparitiunea lor la arti-
culation)", nu nurnal cit turburä misdirile dar chiar cele ma): micI miwari
rnusculare prod uc cele mai neplilcute sensatiuni durer6se. In legriturg strfinsä
ca formele nodur6se start tumorile xantomatóse care sunt neoformatiunile
isolate de märimea unel nuci pAnä la märimea unul ol de gainii,
se gäsesc mai ales in jurul articulatiunilor.
Unii observatori, earl sustin o relatiune intro icter i xantom, recu-
nose singari cI dese-eri icterul a existat mai multe luni chiar ani Ina-
intea xantomelor si ia alte casuri icterul apare mult timp dupl stabi-
lirea xantomului. Numä*rul casurilor in care a coincidat icterul i xan-
tomele e mai 'Mc decat numèrul casurilor In cart xantomele s'ail gäsit
fail 'tic): o relatiune cu icterul.
Cercettirile anatoinice no aratä cit petele si formatitmile de noduli
aceasi structudi ap in cilt tóte felurile de xantome ail aceeig impor-
tantä istologia
Cele maT fine modificilri aratä' un incepnt de iritatiune in tesutul sub-
cutanat ca neoformatiune de celule care ating de o potrivil töte elemen-
tela. Primele constatilri datézh de la Pavy, care pe liingg neoformatiunile
conjunctive gäsise in traectele fibr6se nuclei: de gräsime si'corpuscull griisog.
In privinta originel coloridiunei galbene a acestor neoformatiuni von'
spune numai cit va deriva sigur din gräsimea, cure este asecjatä aid: in
masele nucleare galbene dar nu s'a constatat (lack' acéstä materie colorantä.
vine din bail dupil cu.m ail sustinut Hutchinson si Fagga. .

Nodulii superficiali de mä'rimea tinef linti, parai la aceea e ling fa-


soli, co aspect nuile glandulos, culiíre galLenit stint fibrosi, sectiunea are-
o culóre bogatä in sucuri, formate dintr'o retea fing conflu-
entri pätrundénd 6re-cum in tesuturile d'imprejur.
Epidermul e subtiat si dupii cum apare dupä figura este de obiceiii
lipsit de papile, ici colo se vgd glande sudoripare si glande sebacee-
proliferate.
Stratul lui Malpighi contire eelule atrofice, multe elemente tinere si

www.dacoromanica.ro
DESPEE XANTOM 179

id colo divisiunl celulare directe. Stratul celular cel maI profund este
pigmentat are col6re inchisa. Imediat sub epiderm se gasesc vase limfa-
tice cu celule endoteliale umflate. Linea acestea, sunt vase sanguine mid
mal malt sati maI putin obliterate ca endoteliI asemgnatóre §i id cola
ca continut hialin. ParetiI vasculad sunt ingroptI §i forméza in totali-
tatea sa o rotea concentrica, sinu6sa a caror spatiurf comunicande sunt
capt*te sail umplute de un strat de celule umflate micI, galbuf con-
tiOnd picaturl de grasime.
In cutelo intermediare se gasesc mase de pigment rotundo roFA galbuI
fibre hialine §i. elemente musculare netede. Sistemul apartinénd unuI
vas, e separat de tesuturile d'imprejur prin spatiurI limfatice maI mar!
Prin desvoltarea excesiva a until sistem canalicular (Ir) vasele (V) ea
endoteliile proliferate vor .6 comprimate.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XX
Cotadrome

Tamorile de cartilagia se ;lie condrome, sail encondrome. Ele se gasesc


Po cartilage, periost in Ose, In madu.va 6selor In tesutal conjunctiv i in
alto pa*. Daca sunt la suprafata osulul li se dil numele de econdrome,
daca aunt spro maduva atuncI se (lice encondrose rezervand numele de
condrom pentru tumorile, care se gilsesc in organele parenchimat6se, in
testical, paratide, in murhI etc. Dar t6te aceste denumirl nu ail mare
m portan
Condromela suat frequente pe periostul falangelor In apropiere de ar-
ticulatiunI, cate o data se desvolta chiar in articulatinnI din cartilagele
reticulare. Condromele din articulatinnI ail une-ori o basa mare de im-
plantatiune, alte-orI sunt pediculate. Pediculul póte sa dispara i atuncI
avem aceea ce se numesce corpusculfi liberI al articulatiunilor, earl daca
stint calcificatI intl numele de artrolitl
AceA corpuscull se forméza une-orI din periost alte-orI ei se forméza
din sinoviala articulatiuneI; sinoviala proliferéza, da ramurl, care devin
fibrise apoI cartilagin6se 0 In urma. se pot calcifica sail osifica. Sant
artrolitl traumaticI earl nu trebuesc confund4I cu. acetia. ArtrolitiI
traumaticI Bunt rezultatul ru.poreI uneI portiuni din cartilagiul articular
nu constituesc o neoformatiune.
Eccondromele maI stint frequente pe cartilagele costale, pe cartilagele in-
tervettebrale i pe cele ale organelor respiratorit Condromele cailor res-
piratoriI se desvolta de obicein spre partea interna turbarand une-orI res-
piratiunea, alte orI se produce un fel de sudare impreuna a inelelor car-
tilagin6se ale tranhei, care perde malt atuncl din soliditatea
Daca grtsim In cartilage sail In mijlocul 6selor o tumora cartilaginása,
cure se desvolta din ce in ce sail sub periost, acésta cred ca no indica
a fémas Indarat la formatiunea osuluI germenI de cartilage earl' nu ail

www.dacoromanica.ro
CONDROME 181

fost Intrebuintate pn atunci 0 care insa maI tardiu gasesce ocasiuneft


de a se desvolta. In urrna!unnl iritament formand une-ori nisce turnoff, In
substanta compacta a osuluI. Aceste turnofl sunt latente, osul proliferka
forméza lamele noI, ca s acopere tumtirea dar crescerea tumoreI e mult
mat repede aa in cat Diving° osul i iese la suprafata. Aceste tumori
ail de obicelli o foim lobulatit, nodur6sa. Intre lobI se gasesce tesut con-
junctiv, tumorile desvoltate din periost nu ad stadtul latent qi se desvolta
de obiceitl la individf ea vireo mat* loll ntatii.

Fig. 57. Enchondrom al limbeI.a, arterit mica. i, fibre mnaculare, Z. lesut grit-
sos.p. loball cartilagino8I desrolta1I p6te In spatinnI largl preformate. i, parte Ter-
ticnlata a oartilaginluI. e, vase penetrInd In tumorX. o, 011 calcare.

Unele condrome sunt bogate In colule altele presinta putine.


Este interesant faptul ca tumorile se desvolta mat ales In anumite locurI
anume in regiunile unde ósele se osifica tOrditi.
Condromele sunt turnorI, ce se produc maI des la 6meniI tinert
De multe orl condromul se desvolta dupa un traumatism, o fracturO
de exemplu.
titI ce este clivus Blumenblachi sail sincondrosa sfeno-occipi-
tala ; aicT este locul ande la embrioni s'a sfarsit cdrda dorsal, despre
care am vorbit, si ale crol resturI se &ow in cartilagele intervete-
brale si In corpurile vertebrale. Sudura acestor douil óse nu se osifica
de cat in timpul pubertatiT. Asa dar la basa craniului la nivelul ter-

www.dacoromanica.ro
182 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

minatiuna c6rdel dorsale se &ewe une-orI un cartilagia f4rte m6le


compus din colule mart rotund() sail stelate. Din acésta se nasce en-
condiomele sfeno-occipitale- Aceste tumorI pot comprima creerul i maI
ca skla bulbul i protuberanta, care IT sunt invecinate.
Fara sa fie de natura maligna condromele sunt f6rte suparat6re cate-o
data [irin desvoltarea enema ce pot atinge sail din cauza localizara lor
ìa je ca condrornul limbeI.
S'ail observat metasbuse In ganglionI si In pulmont S'ail gasit apoI
inict portiunI de encondrom in vasele sanguine si limfatice aa .in cat
unil pun condromole printre tumorile maligne.
Dupa cum rivern In starea normal diferite forme de cartilagiu tot t-ta
avern §i. diferite. felurI da cmdrome : reticulate, fibrdse hialino.
In anume regiunI, unde exista cartilage fibr6se sail reticulate se vor
paste ciao o-datul tumorl, compuse din acelasI tesut. Exista inch' o forma
-curi6sa a condromuluI ca celule stelate, care se gasesce In 041 ma In
parotida, In testicul, In glandele mamare, avênd o structura ce seamna
p6te ca cornea, mat malt de ctit ca cartilagele, din causa c are celule
asernenea acelora din cornea; dar §i la animalele mai inferióre se gasesc
-atarl cartilage stelate.
Condromele din tesuturile ma sunt mai tot'deauna tumorl mixte.
ondrome pure se gasesce insa in urmatórele regiunl : In glandele sali-
Tare, In glandele genitale, In tesutul grasos subcatanat, in pulmonI
In aponevrose.
S'a observat ca de obiceill condromele pulmonare se desvolta care hi-
lul acesta organ. Condromele glandelor parotide deriva dapa Virchow din
germenil embrionarl provenind din rudimental urecha eiterne.
Un caracter al condromelor este sl acela crt ele contin vase pe mind
tesutul cartilaginos normal e lipsit de vaso
In condrome nu gilsim dispositiunea acea regulata In irurT a celulelor
-ca in cartilagiul normal ci avem corpuscuri fórte marl' lfinga alta f6rte
mid faril nici o ordine.
Capsulele corpusculelor devin din ce in ce ma marl confluéza i for-
rnéza adevarate chiste In care proliferéza celulele cartilaginóse.
De multe orI sa depun sararI calcare in tesutal cartilaginos al encon-
-dromelor direct sari dupä ce s'a format un tesat osteoid cam se intámpla
de obiceiti in osi6carea normala; avem atunci condrome osificante.
Condromul se combina' adese-orI ea carcinoma] iar osteoid condromul
-ca sarcomul
Condromul osteoid contine de obiceiti celule ramificate fara capsula.
Substanta intercelulara e densti, omogena, formézit une-oil o rotea ca
fórte mid. Prin forbere acésta substanta art gelatina nu condrinä.

www.dacoromanica.ro
CONDROME 183

Alte orI se produce pe linga calcificarea condromului si o inmuiere


a tumorei o liquefacfie a cartilagiuluI cu formare de chiste.
Se mai p6te gilsi forme de degenerare ca amiloidul care se gasesce in
substanfa intercelulara salí chiar in celulele condromuluI
l'ara indoiala c aceste procese regresivo sunt posibile numaI din pri-
cilla ce ae,est cartilagiti nu este aleatuit in mod definitiv, masa hialina a
eartilagiuluT devine mal: móle. gelatin6sO sed muc6si chiar si se produce
atarte)." condromul gelatinos si condromul tuncos.
Daca inteo atare forma avem i esat mueos i esut cartilaginos
tunera va lua numele de condrom mixomatos cind elemental cartilagi-
nos e mal abundent si do mixom cartilaginos cind din contra dlementul
tuncos predomina.
Mal sunt si forme de condrome nurnite teleangiectasice, fórte bogate
in vase.
Ele inc6rcil de multe orl o transformare calcará. Degenerarea lor se
face printr'o metamorfosri gres6sO a eelulelor i o transformare muc6sit
a substanfeI intercelulare. Ast-fel tunera se m6e, devine cistica, une-ori
se ulcereaczil se produc emoragiI in tumore, in arma cáror se gesesce
une-orI chiste umplute ca un liquid brun.

Despre Osteome

Osteomul este tumerea constituita de tesutul osos. Si ani putem deosibi


forme mal generale si locale.
Osteomele generale sail multiple, ca i fibromele iuiultiple coincid in tot-
d'auna ea óre-care ereditate sail sunt tumorI congenitale.
Pentru ca se se desvolte tumórea maltiplil, trebue ca germenul turno-
reI s fie In embrión, s'A fie format latean timp ande sistemul osos in-
treg e representat de o grupa de celule, de exemplu, de o parte limi-
tata, ande e destul o turburare óre-care pentrit ca tipo): se so determine
de gr.upul acela de celule ale embrionulaT lesiunea In tóte perfile, duprt ce
aceste pOrtl so vor diferenfia.
Si mal' mult inca osteomele acestea multiple sunt ereditare. V'am po-
menit deja, cind ara vorbit de hipertrofie, despre aces`e tumóre curi6se,
exostosele multiple in apropierea articulafiuneT, niste tamal stalacti-
tiforme cari ineonjárrt extremitafile omita' sail carI se prelungesc de-
alungul tend6nelor. Aceste tumorI se desvoltá cite o-data impreuna cu
gigantismul adice 6meniI.enormI, uriasT, ail de multe orl aceste osteome
multiple; ceea ce arate ce daca omul trece ea inrilfime peste limitele
normale, atuncT planul organisareT nu este bine stabilit, nu se °prosee
In acelasI moment, eind organele tertuinat cresterea, ci atuncI re-

www.dacoromanica.ro
184 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

mane inca indarät ate o-data material care se useaza fara scop saitt
intr'un mod noregulat. §i la arias): pentru sistemal osos exista material
mal malt chiar de cat trebuia pentru un urias, asa in cat duprt ce s'a
desvoltat osul se vor desvolta mase osóse in jurul artieulatiunilor. Atart
mase os6se se nasc une-orl sub influent° trofice, iritative sari nerv6se,
precum este casal la acromegalie, despre care am (jis cate-va cuvinte.
Exostosele sunt formate de tesut compact. Pe masura ce ele se des-
volta, partea centrala devino spongi6sa, apoI se forméza o cavitate me-
dulara care. comunica ca cavitatea medulara a osuluI pe care s'a des-
voltat. Exostosele se desvolta la 6menil tined.
Osteomul póte sa Be tare, scleros, sag eburneu, alte orI e maI spongius
aceasta depinde si de felul osuluI care emite tumórea. Spre exempla,
asupra 6solor eapuluI vom avea un osteome eburnee, de obiceirt multiple
adic un osteom co. o struetura particulara concentrica amintind fildesub
intro care exista 'lute° dipositie destul de regulata nisce corpuscuri sail
celule os6se. Se presintä ca tumorI maI micI sati ma): marl' emisferice.
Alte orl osteomele maI ca séma din regiunea 6selor spongi6se sOit in te-
suturr moI sunt formate de tesut spongios.
Osteomul se póto desvolta i in mijlocul 6selor sad asupra periostului
cate o-datri ca nisce tamorI limitate i netede.
Osteomele dentare sunt formate de imultirea cimentuld dentar. Cana
umora e formata de denting avem odontome.
Osteofitele sunt nisce vegetatiunI aspic), si cate o data formand nisei)
prelungirI f6rte ascutite stalactitiforme desvoltate din periost.
Acestea sunt de multe orl de natura inflamatorie. In jaral uneI ulce-
ratiuni se pot dar produce asemenea vegetatittnI osóse çi pentru acésta
trebuo Ore-care predispositiune ca osul sit aiba Ore-care proliferabilitate
ea sa produca aceste vegetatiunl os6se.
Acest proces se maI numesce periostosä, termen care trebue bine dife-
rentiat de hiperostosa caro insemneaza ingrosarea until os intreg sail a unel
portiunT marl de os. Leontiasa os6srt e o hiperostosa a 6selor feteI aso-
ciata de multe orI ca osteofite i exostose.
Osteomele Bunt fúrte importante cand exista pe anume Ose pe basa
craninlul Bart in lighian. Dacti spre exemplu in basin se produc nisce
preeminent° ascutite spre interior, acestea pot. forma o piedica grava
pentru facer°. Osteomele base! cranialuI vor produce compresiunI core-
brale grave.
In unele reg:unI se observa osificarea unor tend6ne. Acésta se gä'sesce
maI ales la muschiI adductorI al cópseI, la calä'reff, In muschiul del-
toid la purtatorlI de pupa. Acésta osificare e datorita iritatiuneI acelei
regiunI.

www.dacoromanica.ro
OSTEOM 185

Calusurile luxuriante pot fi privite tot ca osteome.


In general putem (pee cil une-orI calcificarea, despre care am vorbit,
póte si fie substituiti do o adev6rati osificare si atuncl putem vorbi de
un osteom, In meninge mai cu sémit la 6menil bitrinI, in pirtile la-
terale sail cbiar in partile rnediane se depun plicI gróse de 6se. Na numal
atit, dar cite o data pseudomembrane vechl pot sri se osifice in loe s6
se calcifice, adicrt se pot organiza intr'un mod 6re-care, Wit indoiali en
total rudimen tar, adici vom gisi lamele peste lamele, nisce colule osóse
si din distantil in distanti vor fi nisce canals ca vase, un fel de canal°
ale luI Havers.
Dad, se gilsesce une-orI maI ruulte osteome pe acelW individ nu in-
semnézi ci existri metastase ci multiplicitatea provine dinteun iritament
ce lucrézi in maI multe puncte de o data sail dintr'o predispositiune
ereditari.

Cura de anatomic patalogiut 13

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXI
Despre miome

Miome se numesc tumorile formate din fibre musculare.


Dupa cum avem turnoff compuse din diferite felurI do tesut conjunctiv,
avem i miome compuse din libre striate sail din fibre netede. Primelo
se maI numesc i rabdomiome, secundele leiomiome. Acestea din urma sunt
cele mat frequent°. Mat in tot-d'a-una Insu ca element vonstitutiv al
acestor tumorI intra pe lank' fibrele musculare si multe fibre conjunctive
asa In cat avem mat de multe orI fibromiome de cat mime pure. Aceste
turnoff pot ajunge la dimensiunI fórte mart. Ele all o suprafatri nod6sä
de obiceitl.
Culórea acestor tumuli e une-orI alba, alte ori cenusie rosata. Pe su-
prafata uneI sectiunI Neat° inteun miorn se vede de multe or): structura
sa fibrilaia, fascieulat sií concentricä'. La sectiune tumora scartie sub
cutit. Suprafata sectiuneI e convexa, se pare ca partea din spre central
tumoreI e proa string de stratele periferice si acum tinde s iasa.
Miomele sunt inv6luite de obieeiti in capsule care se desfac usor. A-
ceste tumor): sunt elastice. Consistenta lor eel/. atat maI móle ca cat sunt
compuse din maI mulle fibre musculare. Consistenta lor mal depinde Inca
de abundenta vaselor, ce contin. De obiceiti sunt mat' bogate in vene do
cat in artero. Vasele limfatice pot ajunge si ele la dimensiuni °onside-
rabile. In miomele uterine s'ati putut urmari i nerviï.
Fibiele musculare netede ale miomelor se deosibesc maI malt sati maI
putin de cele normal°, sunt mal marl sail mat micI, contin une orT nutI
multi nucleT, corpul lor celular este adese orI mai putin omogen
stralucitor, nucleul este une orI niai scurt. Aceste fibro se mal recunosc
printr'o formä i aselare specialä, in straturI concentrice prin compor-
tarea lor fata de acide i de base si anume prin coloratiunea lor carac-
teristiert ga1ben ca pieroearmin i bruna cu safranina.
Pelea contine treI straturi de fibre muscular° dintre carI cele mal a-
bundente sunt cele earl formég un element constituant al peretilor vas-
apoI aunt fibrele notede, numite si arectores pill, oblice catre su-
prafata fiind in leglitura string ca strata elastic al peleI i servind maI

www.dacoromanica.ro
DESPRE 111I031E 187

putin la ridicarea parului de cat la contractiunea opidermalui si al


treilea e un alt aparat muscular in adancimea pelei si mal' ales in ro-
giunea genital, apoi pe fa, format dintr'o retea fina de fascicule mus-
culare.
Miomele pele)" so forméza din aceste trei feluri do tesut muscular.
Afarrt de acestea mai sunt miome care patrund in piele din partile mus-
-calare din vecinatate si In sfirsit acole cari se desvolta din germoni em-
-brionari ratacitT.

Fig. 58. Mime (angioniiom) al pieleT. al artera de linde ponme fibrele musca-
rale. gm) fibrele mnseniare netode. es) capen&

a) Neoformatiunea pornind din fibrela netede ale paretilor vascular


so grtseste de cele mai multe oil'.
Vom patea vorbi de formatiuni musculare in casurile cand vasele de-
vin grumo in singe si paretii lor se ingr6se prin hiperplasia elementului
muscular. i augiomul racemos p6te suferi o ingrosare a peretilor vas-
-culari, o ipertrofie a elementelor mascullare. Do cele alai multe «I tunica
medie se scleroséza.
Cu deosebire caracteristice sunt tumorile miel de tot, subcutanate, bine
limitato, elastice, mol dosvoltate mal ea séma la spate, carl ajung pana
Ja marimea una): bob de unto sutil ceva mg mare si care sunt durer6se
Acestea sunt formato dinteun pachet de vaso degenerate miomatos. Figura
-58 represintrt structura una atare tumori.

www.dacoromanica.ro
168 CURS DE ANATOM1E PATOLOGICi

Imediat sub capsula Fig. 58 (cg) se vede un testa ineurcat cu fiT ondnlate
(gm) la care so observa prin tratare cu safranina forme nucleare ale
caror corpurl ail un contar dintat (land prelungirI. Fibrele muscular&
stint grupate In jaral axuluI unor cuiburi ca lumen minimal sari care.
continea Casa' de celule globulóse sail turtite ea nuclei'. mar)! (zi) cari
se recunosc usor ca sunt endoteliI.
Imediat Una aceste fasil de celule sunt fibrele musculain paralele-
grupate In sensul axulni longitudinal pe and fibrele perilerice sunt mat
ales transversale, concentrice salí radiate. Printrt fasil aceste elemente
form6za adevarate virtejurt si se gitsesc sail deslipite libere. cato o data,
ca fasit destitute de peretii vasulal. In tesutul interstitial, care consta.
afara de asta din patine celule subtirI, stelate fish' de tesut conjunctir
lax si de o substanta interstitiala aprcpe omogena. In fine observant si
putinele capilare i spatiurl lirnfatice, cart se glisesc in ac6sta substantit
intermediara. &vein doci o tumóre, care a provenit dintr'o dispositie vas-
cular abnorma mat cu. Omit' de natura arteriala, la care partea mus-
cal6sit a pereteluI vascular a dat materialul tam6ret.
b) Neoformatiunt ale stratulal muscular cutanat (miom.ele dartice Bes-
nier) Acest fel de miome se gAsesc mal ales pe organele genitale
pe piept.
Rindfleisch atrase atentiunea asupra uneI forme limfangiectasice la care
printro vasele limfatice dilatate fibrele musculare netede sunt mult imul-
tite si pe basa acestel observatiunI crede cà acésta forma se p6te raporta
la ipertrofia muschilor.
De 6re-ce Insä in acest caz fibrele orali risipite nerogulat, casal mi se-
pare mat putin important de cat un cas observat de mine de pachidermie-
la un copil de trel anI, la care pelea era In mod. congenital transpa-
renta, cam bruna, ca adancatuff i excrescente mat cu semii la organele
genitale si la extremitati. Epiderinul d'asupra santurilor si a proemi-
nentelor era subtiat, papilele mid, rare, pe cand In adancimI stratul cornos-
era gros si papilele dese.
Dermal era omogen ca multa limfa i prevOut ca capilare sanguine, de
altminterI sarac In celule, cu patine elemente stelate. Partea profanda
dermuluI continea putine glande i putine vase inconjutate de celule ro-
tunde. Partea superficiala a acestui strat consta d'inteun strat paralel cu
suprafata corpulul strat muscular gros de vr-o 0,3 mm., grosimea acestut
strat era in raport direct ca intensitatea procesulut
Virchow descrie un cas de tumor).* miomat6se numer6se superficiale
durer6se, nodal): de marimea unor ciresI, desvoltate in apropiera ma-
nielonuld.
Am grupat miomele pielel ast fel :

www.dacoromanica.ro
DESPRE 31103IE 189

T. Miomele desvoltate din peretil vasculari.


IperplasiI ale arectorilor páralul.
NooformatiunI din stratul profund al pelel (miomele dartice ale
luI Besnier.
Miome ajunse in mod secundar in pele salí desvoltate din germenI
Tatacitt
Miomele se pot desvolta si din tunica musculará a tubuluT digestiv,
undo de multe orl pot fi confundate clinicosce ca turnorI de natura ma-
ligna. Aceste miorue de si benigae prin natura lor pot produce turbu-
fad marl prin obliteratiunea lumentile tabula): digesti-r.
Mamie se maI pot desvolta in diferite regiunI ale organelor genital°
<lar cele maI frequento sunt miomele uteruluI. Aceste se deosebesc in
subperitonealo, interstitiale si sub muc6se.

. i 1/1 ,-..
. g ":' 1:,... '
. .,
i'''
,1V.

,I r
..
'

o- .. tí ,4
,
4

k " .2.;rot 'V,. . ..... '''.4.1. '


,... ,.. .._...--

Fig. 59. Mina' rclunculat al uterulra

Miomele uteruluI se presiat in numar variabil, une-orI tot uterul


e compus din tumor interstitiale or): pediculate asa ca s'a dat numele
<le degenerare mioniat6sI acestoi stári. De obiceirt se grtsesc 3-4 miome
pe acelasI uter.
and miomele se desvolta imediat sub mucjsa, uterul cauta sa expul-
zeze aceste tumorI din cavitatea sa, neoformatiunea ja aspectul unor po-
lipI. Aceste sfortarI de expulsiune ajung une-orisli intórca cu total uter al.
Miomele subperitoneale so pot desvolta in diferite directiunI tragánd
uterul dupli ele. Une-orl acesto tumor): se prediculisézii peclictilul se p6te
TiíStlei pána ce se rape si atarte! turn6rea se pote grefa asupra una! alt
organ. A.cesta este un lucra rar.
Am arátat ea in intelioral acestor tunnel se gásesc partI din mucósa
uterina si glande. Acésta Meat srt cred ca acestea sunt partI ran.-
cite din muc6sa, carI prov6cil form itiunea miomelor.

www.dacoromanica.ro
190 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

Une-orT miomele se desvoltl In ligamentele largi.


lliomele de fibre striate sal ratrlomiomele Bunt rare. Se gasese ca tu--
mod omologe sail eterologe. Ca omologe se gasesc in maphiul cordulni.
Mai des sunt asociate ca tamorT de alta natura ca sarcome chiste. In
adenomele renale sail testieulare s'a grisit cate odata un strat gros-
de fibre musculare striate, acest strat fiind format de fibre musehiulare-
tinere in Oh) stadiile de desvoltare. Rabdomiomele sunt dese or): aso-
elate ca tumorI de rea naturil.
Ca varietati de miome putem aminti acele ande predomina tesatul con-
jairctiv de multe oil.' sclerotic formand maT cu skill in aten tumor): f6rte-
tarT, cfibromiome, salí o desvoltare mare a cailor limfatice, devenind
din contra ma flasce §i suculento, alte in care vasele stint fate desee-
si dilatate cangiomiamez.

cg
fin

Fig. 60. Eabdomiom al testienlulta. efi tesut famienlat frsicelnlar ft) fibre min-
i ebinlare titiate iransveisal. fin) fibre striate. ins) fibre en inugurI.

Miomele pure nu se reprcduc, nu fac metastase nu produc aid o modifi-


care ganglionara gravitates br depindo numai de voluted si de sediul lor
Eegenerarea miomelor consai mat rar inter) ramolitiune salí necrosa
en formatiune de cavitatT centrale (geode) de multe or): vedem partI cu_
degenerare gras6sa, partI calcificato sail calificarea lor total a (pietre ute-
rine), salí hemoragii in interiorul lor.
Alto ori tamorile acestea se pot inflama, se pot gangrena, dar pentru
acésta e nevoe ca tumorile sa fie ma'!" accesibile germenilor infectio0-

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXII
Despre Angione
Angiom .se nutnesce o tumor a compusl din vase. Origina sa este dar
mezenchimicä. Angiomele se desvoltii in acele piirti ale orgauismului
ande din o causii congenitalì sati astigatil 6re7carl regiunI vasculare se
Oses° in conditiuni abnorme de presiune mal mare din partea stIngelui,
din care cauzil se produce o dilatare si o proliferare a vaselor res-
pective.
A.rterele, venele, capilarele, limfaticele, bite aceste vase pot constitui
tumor!. Anglo mole sunt alciituite mal mult din vase din noti formato dar
si din vase preexistente presentAnd insä acum proliferaren elementelor ce
le constituiati poretii.
Angiomele se glisesc flirt° des la cap si maY. ales la nivelul fisurilor
din viga embrionara, la nivelul fisurilor gurei, nasului ochilor etc. Apoi
la nivelul fistalelor congenitale ale giltulut Se observa dese off angiome
la urechT, pe frunte si pe ple6pe Angiomele subcutanate se &ese mai
ales pe obraji, In axile, pe ante-brao si pe milinT.
Altii-data angiomele sant localisate pe linibui de exemplu, si pe buzo.
OrT de cate-orT vedem baza inferiórg umflat6, ftirte rosie, erectilA sui ne
gtindim la angiome.

40)reli
o

Fig. 61. Angiom simpla


de, epiderm subtiat.-1y, limfaticele dermen1.sch, parte solerosatit a epidermultd ou
ingraearea stratnlul ciamos. e, elpilarele dilatate ei proliferate. fg, tcsut grasos
b, vasele dermulul.

www.dacoromanica.ro
192 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

Une-orl sunt in raport ea nervil, adiort se gáseso cerespun4ènd rarnifi-


catiunilor lor. .4a pe fa tti se pot grisi pe traectul ramurilor trigemenuld
sail la extremitatea acestora.
Une-orI putem grtsi ca origina a angiomuld un traumatism. Dese-orl
inteadevör intervin memento mecanice dar acestea nu sunt necesare cad
de obiceill exista o stare ereditara, o predispositie la proliferarea vasculara
Mid se dosvoltii pe Ose ttunora 10 alego regiunele hunda osul e mal
superficial cum e sternul, ásele
Tumorile anovrismale precum i varicele sunt dilatatiud vasculare, nu.
stint angiorne. Dose-orl insu ga'sirn in varice i In dilatatiunile anevris-
male neoformatiud vaseulare intrand prin aoésta In domenial angiomelor.
De multe orI angiomele sunt congenitale, ereditara chiar.
Negil despre care am 4is cate-va cuvinte sunt do multe orI de natura
angiomat6sil ; eI se mal numese atuncI negl sanguid. NegiI sunt o mica
pata vtuatä cate ()data papilomat6s4 ca papilele hipertrofice, §i ma In
tot-d'auna ca vasele dilatate, a01 in cat ace0I negI iail col6rea cu atat
maT ro0e ca cât vasele sunt maI superficiale.
Angiomele sunt erectile de obiceia, adica prin ernotiunI, iritatiunIdevin
mal marl, maI hiperemice, acopera ate °data o parte iutrégil a feteI
Cate ()data aceste tumori se desvolta In mod simetric formand nisce ri-
dicaturI putin boselate §i f6rte diformante, maI cu sérna fiind pe fatil.
Une-orI sunt mal turtite, une-orT ro0T, alte-orI vin,ete dupe felul i dupij
iatéla cu care trece sangele prin aceste
Se deosebesc treI felurI de angiome : angiomul simplu, angiomul ca-
vernos §i angiornul racemos.
Ingiomele simple sail teleangiectasice aunt cele maI frequente ; va-
sole stint dilatate dar ele mal presin.ta insa tot-d'auna caracterul uneI
proliferart Na exista indoéla ca o marire de presiune latera la a sin-
geld asnpra capilarelor uneI regiunI p6te produce ac6sta dilatare 0
apoi proliferarea acestor vase, ast-fel in cat de bung sémil de multe orI
o dispositiune particulara viciosa a vaselor pae fi causa multor angiorne
simple.
Endotelial vasolor este proliferat sail embrionar. Aceste vase se dilatri
intriun mod neregulat ; neavkid Ion ele se curbáza devin ondulate
formand din distan til in distan, ni0e ghenntrl, nisce mase destul de
mart
Dupii cum am maI spa o forma particalara este angiomul cavemos
care e format din nisce spatiurI cavernóse comunicand intro ele iu felul
corpuld cavemos al penisuld, pline ca sange i inènd local Capila-
relor. Din ele stingele ese prin Tone destul de gr6se. Une-orT stint

www.dacoromanica.ro
DESPRE ANGIOME 1e3

compresibile, alte-ori nu, une-ori pulsatile alte orf nu. Tumorele cele
mai mid nu sunt capsulate cele mat mail ea o capsule de testa con-
junctiv, resultat al infiamatiunei tesuturilor d'improjur. Angiomele caver-
wise difuse nu aí capsule. Se gases° in piele, organele interne,
mat cu. Ana in ficat, in splina, rinichl, ese t,4i in alte organe.
Despre aceste tumor): s'a discutat mult. Trebue s ne intrebem daca
o tum6re cavernósa nu se pet° desvolta dintr'un angiom simplu.
Dace presupunem ca vasele de neoformatiune, sunt f6rte dilatate, pe-
retif nu sunt bine nutriti qi apol comprimand un vas pe cel-lalt peretii
dispar pe alocurea prin atrofie i ast-fel sIngele comunica. In acest cas
Tara îndoial vom avea un tesut mai mult cavemos de cat vascular.
Cate odata pote sa se formeze in modal acesta. Alta-data se desvolta
prin aceea c sample intra in vasele limfatice care iaa un caracter cavemos
(prin dilatare). Une-ori conlucréze §i o infiamatiune sad o proliferare
particulara a vaselor, sail o cicatrice care face ca anume vase sa fie trase
In tete partile piarde forma Ior precise. Acosta inflamatiunI pot
se' produce i comunicarea intros ele a diferitelor vase. A01 dar angiomul
eavernos oste format dinteun tesut cavemos ca cavitati f6rte neregulate,
plin cu sange. Mai ca seine' la periferia acestor turnoff avem de obiceiii
niste tesut infiamator, caro de bung semil concureaza la formatiuneaacestor
neoformatiuui. Daca taiern aceaste tamer°, atunci ea scade cad ese sangele
-din vasele ce o constituesc.
Angiomele cavernese ale ficatulul sunt ferte frequent°. La 5 sa i la
10% din tete cadavrele se gesesc pe ficat nisce pote ridicate la su-
prafata salí in prof unzimea organului limitate, capsulate do o culere
vinate, ro-A, c3te odata putin boselata, eyelid aspeetul smeurel. Dace
teem, curge sange si se deprima. Alta data tu loo de tumori vedem
nisce cicatrice, dar in spatiurile retold cicatricelor se ma): ved vasele
dilatate ; alta date aceste tumor): pot sa &grim, dif use, ferte marl', pot sa ocupe
e parte fed° mare din ficat, a0t in cat comprima partile esentiale ale
ficatului.
Ma si in spline cate elate' angiomul devine dif us si multipla si póto
sìí produca inconveniente mari, prod ucendu-se o hemoragie mortale din
acesta cause.
Amgiomole racemes° sunt fornaate de vase al ca,ror peretT prolifereaza
-a§it in cat vasele cu colateralele lor se lunges° §i se dilata in dama te-
suturilor d'imprejur. Ele se desvolte mai des pe cap ande proveca atrofia
esulut pe care se gasesce. Limfangiomele se presinta mai des sub forma
aceasta racomesa.
Angiomele fac parte din tumorile benigno.

www.dacoromanica.ro
194 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

Despre limfarigiotrt
La inceputul secoluluT acestuia limfangieetasia servea ca explicatiune
a chistelor gfituluI; acéstA consideratiune ing a fost partisitil si in timpurile
din urmri s'a explicat prin limfangiectasie multe tumori, obicinuit conge-
nital°, aprtrute in mod spontaneil Batí In urma unni traumatism, ea canal&
limfatice sail ea cavitatI caverase pro:warn si chistole ce contin
In apeste tumorI e vorba mai malt de eetasie de citt da neeformatiunI
limfatiee s'a deseris de mal multe orI limfangiectasia ca o elefantiasil
sail o pachiderniie litufangieetatieil. In unele regiunI ea tesut conjunetiv
lax se &ásese dese-orl unitiriturT sacciforme ale vaselor limfatice.
Limfangieetasia simplil limfangioniul racemes (Virchow) congenital sub
forra de macrochilie, maeromelie sad macroglosie este dese-orI asociatii cu.
microcefalia. AfarI de acestes maT tarziri in viat6 extrauterinit se produe
dese-orl dilatativaT ale vaselor limfatice. Ele formézii, turnoff proeminente
sail fiasco seNtind drier' le compriniiim, une-crI dif use. Une-orI aderil intim
cu epidermal. Mick' se erodézii Iasi sil iasit un liquid seros sail lAptos,
In care s'a gilsit ni ultui albumia i egrgsime. Une-orl reteaua larga, Hm-
fatieri contino mase coloide. In regiunea ingninal form6zX câte °drat
caTitiitl marl' inase, confluente ajungénd Oa la os. Elefantiasisul scro-
tale, al clitorisuluI stint produse in parte prin dilatatiuni imense al&
limfaticelor.
Impreunil ea acestea pot fi si varice. La sectiune se AservA pe 11110.
'varice trombosate, un tesut spengios fibros, acoperit de un epitelil atrofie.

'

Fig. 02. Limfangiom al obraznIu1.--,1 epiderm snbtiat.d) dern,.-1) liwfatice dilatate


cicatrice pigmentate.

www.dacoromanica.ro
DESPRE LIMFANGIOME 19&

Limfangiectasiile se esesc ma): des In regiunea tropicala. Unelo din


ele sunt causate de parasitt precum e filaria sanguinis hominis. Alte orI
causa e un traumatism anterior.
Se observa une-orI pelanga acesto forme i fibrome i sarcorne bogate in
vase limfatice, alte ori forme la car): se gä'sese pe langa limlangiectasiI
teleangectasil, trecerl la limfangiomul memos Acestea din urma sunt
tumorI subcutanate de obiceiti, nelimitate bine? moi concrescute cu peloa.
0 atare tumora, care se extirpase de la o fan' de 20 anY, se desvol-
tase dupa o loviturg. ce eontuzionas,e part.ile mot Creseuse incet timp do
maI multi ant Tumora presenta o suprafatk ca aspect cicatricial in centra.
culiíre brunk ca limitele greil de precisat, rn6le elastica, unitk intim ca
pelea mai ales in centra ; din tesutul rtí spongios se scurgea un liquid
abundent turbure In eentru sectiunoa era ro0o bruna, cicatriciala. La mi-
croscop tumora presenta in contra o cicatrice emoragica (b) concrescuta
ca epidermal, pe cand masa cea-l'alta forma cavitilti separate de un tesut
fibros dens (1) ca fibre muscularo netede, captuOte numaI la parta cu.
endotelit Neoformatiunea n'a recedivat dupa extirpatiune. (Fig. 62).
Aa nurnitele higrome cistice congenitale alo gAtului trebuesc puse la
parto pe socotéla limfangiectasiei, de cele mat multo orl. insa acestea
sunt chiste de retentlune alo canalelor branchiale foetale, dupa cum o
aratii epiteliul lor.
In altele precum ail fost casurile lui Kcister i Winiwarter, in rare-
s'a obsorvat captu;ala endoteliala, proem §i comunicarea cu alte limfan-
giec.:asil evidente avem a face in mod viidit Cu spatiuri lirnfatice dilatate-
printr'o presi uno cnormala formatiuni chistice degenerate, carI proemina
pe pärtile laterale ale Otani sub forma de chiste simple sag multiple cu..
continut ciar §q de o marime ce púto ajunge pAna la aceea a line. pumn.
Aderenta ca pelea §i seaderea lor prin presiuno diferentiag acesta
tumor); in unele casurl grea do diagnosticat de lipome off fibrome. Tu-
morile mid na sunt periculúse, pot fi ing une-'r1 durerdse §i pot cresce
repede. Daca SQ extirpézil cat timp sunt micI ria reaivéza, celo mart
so reproduc une-ori

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXIII
Despre Sarcont

E f6rte gred de dat o definitiune potrivita a sarcomuld. Virchow a dis,


cI o o tumor in care prodoming celulele conjunctive. Cornil $i Ranvier,
'I danese ca o n2oplaz:e formata din tesut conjunctiv embrionar. Defi-
nitiunea Virchow dostal de lamarita, p° ntru cá o multime de neoplaza
infecti6se, un tesut de granulatiune chiar, sunt caracterisate prin o aban-
(lentil de celule conjunctive $i tota$T acésta nu ne da dreptul de a le apropia
macar de sarcont Niel definitianea lui Corail i Ruivier mal nime-
rita, de $i adoptatil de multY autori.
E drept cì aceste doug formatiunT : sarcoma' $i tesutal conjunctiv em-
brionar ati 6re-car1 caractere commie, cum ar fi banagra abundenta celulelor
marimea lor, bogatia nucleilor in cromatina, etc., dar acestea sunt dupg
parerea nastril do un ordin proa secundar pentru a no da dreptul sa
morgem ca schematisaroa a$a de departe, in cat sI definim cele doug notiunf
una prin alta cum fac Cornil $i Ranvier, cand ie pur $i simplu cä' sar-
coma' e o turnora do tesut conjunctiv embrionar. In realitato exista intre
multe sarcomo $i tesutul conjanctiv embrionar, doosobief atat de esontiale
In cat confundarea lor na e posibila.
Dar pentru a face rnal evidenta insuficienta acestei definitiunt, sa vedem
pna undo se intinde asemanarea $i unde se incept) deosebirea, fundamentala
clupg parerea n6stra, intro tesatul conjanctiv embrionar i sarcom.
Celulele foziforme ce compun tesutul conjunctiv ernbrionar Intr'un anumit
stadia do desvoltare, sunt in acela§ timp celule fibroplaste; vrem sa dicem
capabile a se transforma In fibre conjunctive, de a produce un tosut
mal diferentiat. Mai malt de cat atilt, ele sunt preccdate de un alt stadia
in care fusesera rotundo sf1 poligonalo, marl, turtite, ca nisce celule
iar inaintea acestuia, de un altul caracterisat prin celule rotundo
micI, avénd tipul leacociteior. TiSte aceste stadia' de evolutiune $i trecere
grarlatà se pot constata lesne in off-ce tesut conjmctiv embrionar §i,
casurI favorabile, chiar pe acela§ preparat microscopic. Celulele sa,rco-
-multa sunt caracterisate din potriva prin lipsa orI-caret tendinto la trans-
formare si organisare. ele nu vor da nicl' odatil nascere unuï tesut con-
junctiv fibros. Exista dar o deosebire functimala evilenta Intro cele doug

www.dacoromanica.ro
DESPRE SARC0.11 197

felarl de tesute, elicl pe ami eelnlele tesutuluI conjunctiv embrionar sunt-


numai elemento de treceno la formatiunI, anatomice mal superidre, mar
specialisate, acolea ale sarcomuluI se disting prin fi xitatca lor : so nasc,
proliferéza si se perpetudza ca atarI.
Un alt earacter distinctiv ni'l dati vaselo. Nimio mal.* natural ca intr'uft
tesut embrionar i vasele sá aiba acest caraeter. Cu t6te acestea insa, in
tesutul conjunctiv embrionar, vasele pastréza. o 6re-care independenta
faya de resta' tesutulul. Paretele lor, de si. format numaI din celule,
delimitéza bine de masa tesutulul inconjurator, capatand prin acésta,
individualitate proprie, i tipa se vede la ele ceea-ce ron constatat pentru
celule, &Tia tendinta la desvoltare progresiva si organisare maI superi6rri.
Aparitiunea mal* intéia a unel membrane propriI, destinata a sprijini en-
dotoliile ce compun singure la inceput päretele vascular, e urmata de
formatiunea treptata ale diferitelor tunice, pana, cand vasele capt carac-
terele vaselor deplin desvoltate. Daca ara umbla s'a gasim in sarcom ase-
menea formatiunI, am patea ajunge la incheerea ca acésta tumora e lipsitd
de vase ; pe cand, in realitate ea are, si are chiar fdrte multe vase. Difi-
cultatea insa provine de acolo ca vasele sarcomuluI so presinta ca nisce
caractere ca total aparte, asa cum nu se giisesee in niel un alt tesut;
anume ele apar ea nisce spatiI, mai inguste orI niai largI, de multe ea
ea nisce simple spintecaturI, in interioul arora aflarn adesea dovada di-
recta a natnreI lor vasculare, lidia' presenta sangeluI. PeretiI acestor vaso
sunt formal' une-orI de un sir de endotelif Jara membrana proprie ; iar
in afara, acestora urmdzsd, fara niel' o limita distincta, colulele tumoril.
Alta data, maI multe *iruri de colule randuite in lungul spatiilor vascu-
lar° descrise ceva maI micI i maY intens eolorate ca cele-ralte celule
ale tumoriI, ar putea fi considerate ca paretl, in fine, de f6rte multe orI
niel* o diferentiare nu e posibila intre elementole tamoriI i acelea ala
vaselor, ca niel un chip nu se Oto precisa o limita Intre priretiI vaselor
tesutul inconjurator. Cu drept cuvint dar, putern considera multe sar-
come ea tnmorI constituite dinteun sistem de canale vasculare si un paren-
him, vasele fiind represintate printr'un sistem de spatiI i cavitatI vasculare, al
caror parete colosal formal numaI din celule, ar representa parenhimul turno-
rei. Acésta conceptiune devine maI justificatrt, daca studiem legatura genetica
ce exista intre elementele celulare ale sarcomuluI si vase. Acest studiri ne va
fi do dou'd orI util : vom veden inca o deosebire esentiala ce exista intre
sarcom i tesutul conjunctiv embrionar, si in acelasI timp vom capka o
notiune asupra istogenéseI acestel tumorI.
Crescerea, inmultirea tesutulta conjunctiv ernbrionar i anume a ele-
mentelor luI celulare, e datorita numaI divisiuneI eariokinetice a celulelor
preexistente, carI sub influenta una incitatiunI formativo dre-care '91 pun.

www.dacoromanica.ro
198 CURS DE ANATOMIE PATOLOG1CA

In activitate puterel pe care o contin in stare latentrt de a prolifera ; iar


vasele intluent6zi1 acest proces name): indirect, intru cat aduc tosutului
elementele hrtinit6re trebuit6re i dirigézg Ong la un punct, sensul cres-
cera. In cres3erea i desvoltarea sarcomul ni, rolul vaselor e ca totul altul.
Dar ne va 6 grert sil studiAin acest report in sarcomele ordinare, din causa
multimet si acumuläreT celulelor neoplasice ; ar trebui, pentru ac6sta,
-avena noro'cul do a &idea peste o tumor ti incipientg, sal peste anime ptirtT
limitate ale uneí tumor): maT marl' i ma): bine desvoltate si, in orT-ce
cas, e nevoie de un ochiti exercitat. Lucral e maï usor i mai posibil cu
una din variettitile sarcomuld, anunie cu sarcomul mixomatos. In acéstil
forma de sarcom, se pot vedea vacuole, cavitiitT si canal° ma' isolate
pline cu sUge une-orT bine prtstrat, alte-or): transformat, i delimitate, si
inchise prin elemento neoplastice (Fig. 63). Aceste formatiuni stint atAt

Fig. 63. Banal inixomatos en vaso do none formatiune.

-do earacteristice, in cilt nu incape nicT. o mucloialul crt avem aface ea un


vas particular ca ptiretii forma): din celule sarcomat6se. (v) Se cons'atrt
usor cum aceste insule neoplaziee limitate, emit magma lateral): constituitl:
dupi5 acelasT tip : canal° delimitate printr'un sir de celule marl, turtite,
galbene, contiand globule rosiT bine conservate, sail produsele transfor-
mara singeluT i call se inconjurti gradat cu celuIele sarcomatSse, resul-
tate din proliforarea vie a sirului do celale (se) h tnceput unic ce delimitéza

www.dacoromanica.ro
DESPRE SARCON1 199

canalul vascular. Ac6sta proliferare energica se intinde si concentric, asa


ea magua, la incepat gaunog, trec in stare de muguri sau strénguri
colularl (m) solidi. AcestI rangua secundan l invadéza nu numai peri-
feria insola primitive, dar si cavitatea central a vascular, din caro nu maT
Aman() la urm nimic, san llama): o mica spinteciltura asnpra origina si
natura careia ar fi imposibil sà ne pronuntrun, daca n'am fi fédut modul
cum se forméza ; ast-fel In fig. 61 vedem cavitatt vasculare cu globult

Ca

Fig. Ii4 Un agio-mixosarcom ea mtignr1 si eariokinese c, li, b3 muguri, v, vas .

do sange (u), din cal.' se nasc mugari vascularT, din carT se nasc celule
sarcomatése, ponetrand aceste (8) in interiorul altor spatiuri vasculare,
observandu-se pe acosa mugar): o cariokinesa abundenta si neregulata.
Reiese dar de ad i ca" in sArcom vasele ies din rolul lor fisiologiC pe
care'l piistréza in mod riguros in tesutul conjunctiv embrionar, adicL acela
de a nutri pur si simplu tesutul asigurandu'i ast-fel crescerea ; din potriva,
proliferaren ion in modal cu total particular mentionat are de resultat,
constituirea si crescerea tesutaluT sarcomatos Insui. une-orT vasele din
primal moment manifesta acésta erescere atipica, alte-orT evoluézi cat-va
timp in mod normal, pentru a safari la un moment dat acésta transfor-
mare atipicA. AcelasT lucru se petrece i cu peretil vaselor preexisten!e.
In acest cas se Oto ca perotele vascular in intregime, catesutul con-
junctiv, muschiT, nerviT ce intra in constitutinnea la sa prolifereze in

www.dacoromanica.ro
200 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

Gens sarcomatos, sail ca unul din clementole sale constitutive, endoteliile


satí peritoliile sa ja o parte mal' preponderenta Rail exclusiva chiar ; ast-fel
In Fig. 65 endoteliile (c) in Fig. 66 periteliile (a si d) forméza masa neo-
plesiet

Fig. 65.Sareom meknio m61P en eresoerea fiirte repedo. In e se vede o transformare


prin proliferare en eariokineza a ndoteliilor In tesut sareomatos. In V. t}i ce,
se mal obserla proliferaren endogen& a endoteliilor

Pentru it avea o idee genera% asupra elomentelor constitutivo ale sar-


comuld, mal trebue sI amintim ea in afara da celule i do vasele mo-
diacate precum am spus, mal exista' in acésta tunera o substanta inter-
celulara, care in sareomul ordinar se presinta ca o mesh' uniforma
fin fibrilara satí grantil6sil, dar caro pdte presinta si alto caraetero parti-
culare, Po cut' le vom studia 'adata Cu varietatile sarcomuluT.
Dupa lilmuririle date am putea sa incereitm o dofinitiuno a sarcomuluT.
Suntem dispusi a privi acéstil tumera ca fermata de un tesut conjunctiv
embrional. :M'id insa caractere carT '1 disting in mod fundamental de te-
sutul conjunctiv al embrionului. sail de tesutul conjunctiv adult devenit
embrionar sub intluenta miel cause 6re-care. lnsusirea celulelor sarco-

www.dacoromanica.ro
DÉSPlit SAilCdg 201

matdse de a se perpetua ca atarI, fara a se diferentia In eant° mat


superi6re ; insuirea accetuI testa embionar de a se manifesta ca nisce
inceputurI de vase, ca nisce formatinnI asemanature vaselor ca totul em-
brionare, earl nu devin Insil 'vaso complecte, din causa diferitelor elomente
constituent° ale acestor vase proliferarea, din eare resulta sarcomul Insug,
sunt caracterele ce disting sarcomul de orI-ce alt-fel de tesut, chiar de
cel conjunctiv embrionar. TiOnd séma de aceste deosebiri istogenice, bio-
logice i chiar istologice, am fi dispug s dam sarcomuluI eticheta de
tesut vascular proliferat, ne:spravit, care pare mg. sugestiv 0 mai exact
do cat acela de tesut conjunctiv embrionar. Ca asemenea caractere, la
care se adaugi i proliferatiunea abundenta ca marime, forma 0 numiir al

41.1,

/1";:7,"!:,I:
I a
b

d
,..,---..

Fig. 06.--Periteliom al test3culului. Proliferaren poriteliilor se observit in jurel


vasulul c, d promo si sub Mora a, b, fijad un vas mic si c canalicull seminali de-
generatl.

coltilelor vascular° qi conjunctive, se pricepe lesna crt sarcomul constitue


o atipie nu numaI fa ta de organ:smul intreg, dar chiar fata de tesutul din
caro se dosvolta, 0. '1 vom considera dar ca ropresontontul tu.morilor atipice
ale mezenchimulut
Cure de ancd +Me patologied. 14

www.dacoromanica.ro
DIMS DÉ INATOMIÉ PATOLOGICA.

Nu vom mai reveni de as% data asupra causelor carl prov6ca saä ajuta
desvoltarea sarcomulul, de 6re-ce am insistat pe larg asupra acestai punct
In alta parte (yell cap. Etiologia generala a tumorilor) ; ci vom intra In
studiul caracterelor anatomice earl sil ne ajute In diagnosticul acestd
tumorI.
Sarcomul se bucura de insu5irile propra tumorilor maligne : de a cresce
neincetat ei repede, de a se reforma d.upa ce a fost extirpat, de a pro-
duce metastaso si de a altera profund nutritiunea organismular, provo-
cfind cahexia caracteristica al care): sfèr§it, adesea orl grabnic, este m6rtea.
TotuNnregula generala n3alignitatea sarcomulul i tendinta lu): la metastaze
sunt mal: mid ca la carcinom. Acésta diferenta e legata' de o modalitate
de crescere diferita. Sarcomul nu se manse() prin inmultirea atipica neince-
tata a vaselor tumord ci prin proliferarea excesiva a celulelor rezultate
din transformarea acestor vase ; in cat un sacrom, or): cAt de voluminos
ar fi trebue considerara ca resultAnd in mod exclusiv din iperplazia
elementelor until miez sarcomotos, de-ar fi fost acela ea de mic, de-ar
fi fost chiar microscopic, compus numaI dint' an singur capilar ai cftte-va
celule. Elemental° autoctone ale tesutula Inconjurator art fost pur
simpla disociate, comprimate, indepartate pentru a face loc tumorit Cu
alte cuvinte crescerea sarcomulai: se face maI malt concentric, in into-
riorul säti propriti sail, intr'un limbagiti ma): figurat, am putoa spune crt
In procesal do desvoltare i crescerea sarcomuluI elementele tumoril
duc un menaj independent, pe comptul lor propriti, färg a trap necon-
tenit in sfera lor de actiune tesutul inconjurator, cum se Mt8131131a In
carcinom. lar acest mod de crescere diferit se explica, daca ne amintim
legatura intimä ce exista intro celule, elemental principal si predominant
al sarcomuld ei intro vasele sanghine, spre deosebire pe carcinom, ale
&Aral' elemento se pun mal malt In report ca vasele limfatice. Carci-
nomul infectftnd tot merea vasele i spatiile lirafatice, se intelege tendinta
luI de a se intinde mere' spre periferie ; in sarcom din potrivil, propa-
garea elementelor neoplastice fachdu-se prin curentul sangbin unde mie-
,carea e mai activa, nu se vor putea produce de cttt infectiud mai de-
*tat°, acolo unde acole elemente s'ar opri sub influenta und cause óre-
care ; iar zona imediat inconjuratóre riimftne de obiceia indemna. Ast-fel pe-
tracând-se lucrurile, col putin In regula generala, vom intelege pentru ce
sarcomal se prezintti de regula ca o tuna% rotunjitil sail lobulata, de
cele mai multe orI bine delimitata de regal tesutului, une-orT chiar incap-
sulatil Este exceptional ca sarcomul si afecte forma difuza, infiltranta
pe care modal de propagare al carcinomulal, o explicrt In deajuns. Tot
din cause acestoI era diferite de propagare, vom ea'si en malt maI rar

www.dacoromanica.ro
bEsPRE SAi/CdM !103

ipertrofiia ganglionilor corespunOlort in cursnl sarcotnulut si in ori-ce cas


mima In stadiile inaintate, pe cand in carcinom ganglionit sunt prinsl
in mod inevitabit i fúrte de timpuria. Póte cil n'ar mal fi nevoie
insistrim c aceiast pricina e de vina ca ulceratiunile difuzo serpiginóse
infiltrante sunt constante si ti rpariT in careinom, pe efod sarcomul se
'Acerad mal tar4ia, i numaI prin mortificarea tumoret, produsa In
inod mecanic.de tumora asupra pielet fórte distinse si tesatalut vecin f6rte
comprimat.

www.dacoromanica.ro
I.S.CTIUNgA XXIV
Despre Sarcom, (armare)

Pe cat a foet de gre'd de a schematise printr'o definitiune scarta esenta


si natura intimä a sarcomulta., tot atat de grel e de a da o formula care
sit coprinda nisce caractere anatomice putrivite pentru diferite forme ce
OW afecta acésta tumorit Vom ciipata o notiune mai exacta. asupra
acestui punct, studiind varietatile multiple de sarcom.
Dupa felul celulelor, distingem sarcome ca relulele fuziforme,stelate,
polimorfe, gigante, cu celulele rotundo; iar pe acestea din 'Irma le me
putem subdiviza in sarcome cu celule rotunde marl 0 sarcome cc cede
rotunde mid. Se mai admite ca o a patra forma sarcomul cu celule diferite
1. Sarcomul cu celule fuziforme set fuzi-celular. Intre diferite forme
de sarcom pur, acesta pelt° s aibe consistenta coa mg mare. Exista i sarcome
fuzi-celuare moi aprdpe medulare ; dar in regula generala acésta forma
e maI durii ca acea cu celule rotunde $i de obiceill mg bine limitata,
une-ori incepsulata. Suprafata de sectiune d prin radere o cantitate mica
de lichid brunatru, fluid vi n Lung putin talbare; are o coloratiu no veriabilg:
de regula alba, putin ceauge sail brunatrI translucida, reprodu.cènd aspectal
carnei de pe$te, p6te fi maI malt salí maI putin galbenii sal alba galben6
cand eoprinde multe elemento necrotice salí infiltrate cu grasime.
Celulele fuziforme, de marimi variabile, ea nuclei eliptici veziculo$I,
umflati, mai bogati In cromatina, sunt dispuse In anume forme de sarcom,
rsarcom fa8ciculat4, In milnunchiuff mai. marl* salí mal miei caff se In-
tretaie in tile directiunile, a$a c pe acelag preparat microscopic alternóza
zone ea colule fuziforme $i nucleI oven', ca altele In cari celulele y1
nucleii par a fi mai mult sail ma): putin rotunjitT, acoste din urma zone
corespundénd fasciculilor thiai tiansverstal. Mananchiurile ce:ulare yi ce-
lulole insa stint separate intre ele prin o substanta bazalit despre care
am vorbit, dar care, mind celulele sunt fórte numer6se e in aya de mica
proportiune, In cat s'ar parea e lipsesce.
In militate Ina existenta el e atilt do constanta, in cat credern
constatarea eI are o importenta col putin tot eat do mare ca cele-
hate caractere, ce ne procura studial celulelorqi al vaselor, in d iagnos-
ticul sarcomului. Sarcomul fasciculat exista ma): cu séma In piele, cresce

www.dacoromanica.ro
DESPRE SARCOM 205

repede si face motastase ast-fel in citt represintit o forma destul de ma-


lignit a sarcomuld.
Figura 67 represintil un sarcom al pieleT in care se code origina vas-

1 _

'

,,.
k,
,-,
44-
,.. ¡IF,'
s

i',


,
/-.- (

i
./.,,,7.,------..

7-;

---.T=40,
,401(-2
F,-_ti52
7 I
'0 glotf-,
ZJIÁ '

Fig. 87.Sarcom fasi-celalar al pielol.

www.dacoromanica.ro
200 CUBS DE ANATOMIE YATOLOGICA

calar i peri-vasculara a celulelor fusiforme, precum i modificarea hialina


a paretilor vascularl. Dermul presintii o proliferare a celutelor encloteliale
(1), pe dad maI in profunzimo observara un tesnt sarcomatos caracte-
ristic (8) Cu colude fusiforme si Cu pero tl vascularI hialinï (hv). A.c6sta
figura ne aratil si origina celulelor fusiforme ; ast-fel vedem a ele provin In
mare parte din endoteliile i periteliile vasculare, din celulele ce captu-
sese spatiurile limfatice, si in fine din celulele fixe ale tesutulu.I. Raportul
lor cu vasele se vede bine in partea superi6ra a figurel uncle prolifera-
tlunea fusi-celuarti a tesatule este strans legata de vase.
Sarcomul cu celule rotunie marl. In regula generala acest sarcom
este maI m6le ca cel ca celule fuziforme, mal putin elastic, maI alb, da
prin radare o cantitate mal mare de lichid mai. consistent, apr6pe laptos.
Este de regula mal malign si cresce maI repede ca cel . cu celule f uzi-
forme. Celulele sale rotundo sumt marl ail un nueleil rotund salí oval, ve-
ziculos, ail de rare-orI maI multi nucleI, semanand pang la un 6re-care
punct cu nucleiI celulelor epiteliale, dar maI putin bogatT ta cromatina.
De multe oil celulele rotundo exista' in mod aprópe exclusiv, i printre
ele nu se vèid de cat patine fibre si rarI celule fuziforme ; alte-orI celulele
fuziforme amestecate printre cele rotundo sunt cove maI numer6se.
Sarcomul Cu celule rotundernicf. Dintre cele trd forme de sarcom
de pAna acum, acésta e tumora con mal móle, apr6pe medularri si in
acelasT timp coa maI maligna, acesta depinde in maro parte de volumul
celulelor, cacI e o regula generala in oncologie, cil ca cat o tumora are
celule maI numer6se, cu ant crescerea e nuarapida, consistenta e mat
mica i malignitatea maI mare. Se presinta de regula ca o coloratiune
alba si e f6rte bogata In suc consistent, Riptos, alb. Celulele rotundo mid
ail un nuclei rotund, mic In realitate, dar relativ mare de óre-ce ocupii
aprópe In intregime protoplazma celulara. Se apropie mult aceste celule
de tipnl celnielor limfatice de aceea trebue un 6re-care exercitia pentru
a le destinge. Printre celulele sarcomat6so exist's' i celule limfatice tipice
pi colule fuziforme, earl prin anPstomoza lor forméza une-orI un fel de
retea ce. spatiurl fórte largI. -Va fi une-orl greil s distingem acésta va-
rietate de sarcom de un tesut de granulatiune sail de o timed limfatica'.
Insa lipsa reteleI fine vasculo-conjunctive, caracterul general al vaselor
a substanta bazale intercelulare, legatura iatimii a celulelor neoplazico
cu vasele, precu.m i dispozitiunea acelor celule in siruff sali col6ne,
adose orI fárte regulate, In lungul vaselor modificate, etc, no vor pune
pe cala until diagnostic exact. Sediul acestor titmorl sunt muschil, ósele
Me ()data, mucósele i creerul.
Sarcomul cu celule gigante. Credem di nu sunt destule motive pentru
a considera ac6sta forma ca o varietate soparata, de óre-ce prezenta nu-

www.dacoromanica.ro
DESPRE SARCOM 207

ma): a celulolor gigante nu constitne un caracter distinctiv esential. E


dropt oil sarcomul ea celule gigante se distinge prin tendinta sa la o
anumita localizare; asa celulele gigante se produc mal des in sarcomele
Cu punct de plecare In os, in periost si in madava. Acßsta flask' nu e o
regula, citici de si mai rar, dar se produc sarcome gigantocelulare si In
alto parti, in tosticule, in piele, etc. Ca structura, in emit' de prezenta
celulelor gigante, acésta varietate de sarcom nu se distinge in nimio de
formele pana acum descriso. E alcatuit de regula dupii tipul sarcomelor
fuzicelulare, iar printre acestea din ulna se vöd celule DAB mar! rotundo
salí ovale, salí poligonale orT ramificate, continend maT multi nuclei oval!
veziculosi, al caror numer 'Ate atinge cif role colosale de 50-100 salí si
mat malt. Nucleii ocupa' de regula in mod indiferent tag masa celulei,
nu arata tendinta la o grupare mat mull sail mai putin determinata, ca
in col alele gigante ce se ved in formatinni de alta natura, in tuberculoza
de pilda. Celulele gigante sunt de regula asezate in interiorul unor ca-
vitati, dupa cum dovedesc existenta until spatia ciar ce le incunjura in
mod constant. Suntem dispusi a coasidera celala giganta, col putin in
multe casar!, ca resultatul transformgrei particulare a una! vas; In cursul
acestei transformari s'ar produce, sub influenta uneT cauze pe care n'o
putem insa sci, o proliferare endogena a unei celule care remine inchisa
In vestal al carat pereti ail dat nascere celor-l'alte elemente neoplazice
ce inconjura celula giganta. Prezenta de pigment sanghin i chiar de
sango, ca in figura 68, In unele cazuri in celula giganta si In jural el

Fig. 68. Epulis.

www.dacoromanica.ro
208 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

pare a imputernici acésta presupunere. In orI-ce caz, consideran celulele


gigante ale sarcomuld ca expresia uneI tendinte particulare de crescere
si desvoltare, iar nu ca rezultatul uneI iritatiunI banale produse prin corpI
striiinI, cum admit unit Epulis este o tumor a benigna ea celule fusiforme
si gigante a periostuld proceselor alveolare ; in figura 68 vedem desvol-
tarea i raportul ea sangele al celulelor gigante (cg); cavitatile in call se
grisesc aceste celule sunt r6ri 'imitate si inconjurate ca celulele fusiforme
(t). Este intrebarea daca vacuolele celulelor gigahto nu mint 6re In ra-
port ca formatiunea globulelor rosiI cart s giisesc iik ele.
Limfosarcomul ea structura tesutuld adenoid ¿ir putea fi considerat
ca o a cincia varietate, care se apropie mult prin caracterile sale istolo-
gice i clinic° de sarcoma' cu celule rJtunde miel. Na vom insista
asupra luT, de 6re-ce '1-am studiat pe larg in Rita parte.
5. Exista Inca o forma de sarcom, care ar reprezinta si din pullet de
vedere istolgic si clinic o tranzitiune intro tumorile benigne si maligno
mezenhimice i anume intro fibrom i sarcom. Ac6sta e fibro-sarcomul.
Acéstii varietate imprumutii caracterele de la fibrom si de la sarcom ;
e, ea alte cuvinte, un sarcom in care celulele, de regula fuziforme, sunt
maT putin numer6se ; In schimb 'Met' tesutul interstitial e mal abundent.
Caracteristic e Insa faptul ca acéstii masii interstitiala, In mare parte n'are
caracterele substanteI bazale a sarcomuld, ci se prezintii ca un tesut
conjunctiv organizat, fibros. NumaI In partile unde celulele sunt ma):
dense si substanta interstitial:a' are caractere mal specifiice. i in acest
caz caracterele vaselor, modal proliferariI lor, etc., no vor fi de col ma):
mare ajutor pentru a distinge fibro-sarcomul. Acest sarcom se gasesco des
In piele, In mused, in creer. Polipit mucog arata de multe orI struc-
tura unid fibrosarcom.
Mara de acésta clasificatie a sarcomuld, so me póte face e o alta
plecand dintr'un alt punct de vedere.
Sarcoma' ca tumora de naturä' mezenhimica, se desvolta' din tesutul
adult de aceiasI origina, adica din tesutul vascalo-conjunctiv al dermuld,
precum si din fasciile fibróse, din tesutul conjunctiv al muschilor si al
tuturor orgmaelor splanchnice. Dar nu numaI tesutul conjunctiv propn
cps, ci si bite modificatiunile si varietatile tesutuld conjunctiv : col
mucos, cartilaginos, osos pot da nascere sarcomuld. Se Inteiege ca in
aceste cazan l sarcomul, pe langa caracterele sale specifice, va presinta
pe acelea ale tesutuluI specializat din caro a luat nascere. O asemenea
asociare a sarcomulul ca tesute conjunctive modificate, se p6te observa
nu numal in sarcome ca punct de plecare In variotatea de tesut respectiv,
dar si in acelea cari iaa nascere dintr'un alt tesut. Voim ei (jicem
nu numai un sarcom plecat dintr'un os, dar si dinteun alt sistem póte

www.dacoromanica.ro
DESPEE SARCOM 209

prosinta caractere mdse. Din asociarea teautald sarcomatos ea aceste di-


ferite tesute pentru a constitui o tumor, rezulta o alta serie de varietatI
de sarcom, care t6te impreuna constitue varietatile sarcomulul mixt.
Asa avem : mixo-sarcomul, coni-o-sarcomul, osteo-aarcomul, °geoid-
sarcomul sal sarcomul osteoid. Amestocarea tesutelor 'Ate merge yi mal
departe, putem avea intr'o tumor a nu puma): dong, dar si treI varietatI
de tesut : condro mixo.sarcomul, osteo-condro-sarcomul. Sarcomul, puténd
lua nascere in tosutul conjunctiv al muychilor sal al organelor glandulare,
se póte intémpla ca çi elomentele autoctone prineipale ale organaluI sa
ia o parte are-care la constituirea i caracterizArea turnoril çì vom avea
ast-fel un mEo sarcom, un adeno sarcom.
Afara de acote consideratiunl, vom face bine sa distingem sarcoma
provenite din proliferarile:endoteliale ale vaselor i cavitatilor, endoteliome,
apoI altele ca o participare preponderanta de formatiunl vascolare limfatice
sail sanguine: angio-sarcome si linatangio-sarcome in fine tumorI ma): molt
de origina lamelor laterale ea epiteliile genitale i pleuro-peritoneale de
multe orY ca aspect alveolar, formand o tracer° la tumorile epiteliale.
srt vedem a.cu.m caracterele acestor diferite variettitI de sarcom.
6. Mixo-sarcomul. Consistenta acestel tumorI este variabila diva pro-
portiunea tesutuluI gran adtiogat, care este eel. mucos sail mixomatos,
Ac6sta tumor e mile, 'Ate ajunge pana a fi aprlpe gelatinósti. *i colora-
tinnea o mal schimbata, ma): malt cenusie çi masa tesutului ma): trans-
parenta. In privinta structure): acesteI tumor): am vorbit, in parte. S'ar
putea considera ac6sta turnorh' ea fiind alca.tuita asb-fel : o masa fundamen-
tala, care sub microscop prezinta caractere structurale si istochimice ale
tesutultil macos. In aceasta mas i fundamentala, exista ins ule çi cord6ne ea
structura sarcomatóse tipica çi uncle maT cu skra insole vascular° de
noué formation° j6c5 nu rol important. A.st-fel in fig. 69 constatam atarI
insule h formate de mase protoplasrnatice, contineind vacuole si mase hialine
çi galbeno eu caracterul uneI neefarmatiunI vascular° si sanguine, ase-
menea z si gz arata un fel de celule gigante In raport ea vase de noué
f ormatiune, fiind in raport ea celulele stelate ale sarcomulut Distanta ce
separa formatiunilo sarcomatóso e fórte variabilä, mg mare sail mal:
mica dapa cantitatea substantel fundamentale mucóse. Trebue sa facem o
distinctiune in ac6sta varietate de sarcom in cé privesce masa mucósti.
Une-orI ac6sta are o legatura evidenta cu vasele si anume eu vasele maI
alte orI din potriva, masa mucása ocupti partile cele maI departate
do vase. In primal caz, in regula generala, masa mucósä inchide un mal
mare numtir de celule marI izolate, stelate, salí ca prelungirI mal multe
si anastomonte, in cat se reproduce ma): bine aspectul de tesut mixomatos.
In cazul al douilea tesutul mucos e mult mal sarac in celule, de obiceiti

www.dacoromanica.ro
210 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

Inchide numaT patine celule conjunctive bine caracterizato, sail chiar


de loc, orT numaT patine celule limfatioe ea orT-ce testa mucos ordinar.
In cazul tntôiii numal, am fi in realitate MdreptatitT s vorbim de un
mixo-sarcom, adich de tumor a In adev'er mixta, ln care vasele de noub
formatiune, pe langif transformarea sarcomat6sa ah suferit si o alta, particular
caracterizath prin aceea cg celulele sarcomat6se desvolth o aptitudino parti-
cularh, anume de a-si schimba tipul, capatand multe prelungirT, schimban-
dull In acelasT timp i modul lor de a funetiona, adica secretand o mare
cantitate de tesut mucos care interpune Intro ele si le distantiaza In
cazul al douilea din potriva, lipsa celulolor tipice, producerea substanteT
muc6so toemaT In partile mai r6i1 nutrite, maT departe de vase, ne fac

Fig. 69.- Mixo-sarcom.

ref uzgm acesteT substanto calitatea de produs al uneT elaboratiunT secre-


toriI celulare si a o considera mai malt ca un simplu edem de degenerare.
In at riguios vorbind, dupil parerea astra trebue sa distingem in acésta
varietate, clod sub-varietatT : mixo.sarc omul adevarat i sarcomul a tire

www.dacoromanica.ro
DESPRE SARCOM 211

de degenerare, muc686 cel fiind mal frequent in piele, in glanda


mamara si in tumorI mixte, cel din tirma acolo uncle exista pe langa
sarcom conditiunile und stase, spre exempla in polipiI nasalI de natura
fi bro-sarcomatosI.
7. Condro-sarcomul. Precu.m numele ti arata, este o tumor a la care, pe
langa tesutul sarcomatos, se adaoga col cartilaginos. Consistenta acesteI
tumori cresco, bine inteles, dupa cantitatea cartilagiuluI asociat. Este con-
stituita din fesut sarcomatos cu celule fuziforme, sail de cele maI multe
orI rotundo, marl, in care se amesteca insulo maI marl sal maI
adose lobulate, cartilaginóse. Acestea din urma reproduc in regala gene-
rala tipul cartilagiulal hialin : o masa uniforma, hialiatt, intens
care inchide celule mad, noregulate, inegale, capsulate, ca capsule une-orI
atinendu-se prin periferia br i funui niel o dispozitie definita, ea vase
in proportind variabile. La periferia insulelor cartilaginóse, sail in masa
cartilaginósil in lungul vaselor, se vOd sirurI simple sail dable, orI mal
multe, de condroplaste car): iail parte la formarea masei hialino bazale a
cartilagiuld, iar pa de alta parte cum contribute, prin proliferarea lor, la
constituirea elementelor sarcomatóse, fuziforme sail rotundo, distribuite sub
forma de insule satt cord6ne in lungul vaselor.
Tot aid la limita intre partile cartilaginóse i sarcomat6se, se p6te vedea
procesul contrar, adica destructiunea maw): cartilaginóse pun invaziunea
in interiorul et a elementelur sarcomat6se. Acésta destructiune póte merge
asa de departe, in cat tesutul cartilaginos A' su sulustitue in introgime prin
cel sarcomatos, ceea-ce ne explica posibilitatoa existentel unuI sarcona
pur intr'o, parte caro normalminte contine cartilagid.
8) Osteo-sarcomul. Ca putine modificarY, necesitate de diversitatea testa
tuld, putem spline despre acésta varietate ceea-ce am spus despre pre-
cedenta. Deosebirea e ca aid masa bazala nu rëmane in stare de substanta
condrigena, ci se incarcil cu substanta calcara, celulele devin maI
emit prelungirI inchise in ramificatiuml ale capsulelor, se reproduce ea un
cuvint capsule mal mult sail mal putin apropiate de cele ale osuld. Tre-
bue sui recundstem Lisa ca niel odata in aceste tumorI, ca i In tumorile
os6se In genere, nu S3 forméza os cut tóte calitatile osuld normal : nu
se forméza lamele os6se regulate, egale, cu dispostiune concentrica, fad
adevilrate canale de Havers, ci se produce o osificare ma): grosolang si
mal dif Liza. Totusl formatiunea la care se ajunge se apropie mai malt de
calitatile osuluI do cat o simpla impregnare a tesutuluI sarcomatos en
srirutrI calcare, *si trebue chiar sui distingem calcificarea sail petrificarea
care so póte produce in sarcom ca in orIce tesut, ca in orI-ce tumora
de adevOrata osificare, dei viciósa.
9. Sqrcomui osteoid. _gi acesta maI frecuent in Ose si in cartilage,

www.dacoromanica.ro
212 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

dar se póte produce i in alte organe. E caracterisat prin aceia c tesutul


sarcomatos se gasesce amestecat ca varietatea de tesut doscris de Virchow
ca tesut osteoid. Adieu an testa cu aspect hialin, ca cel ce premerge for-
mare% osului, resultat din uniformizaren tesutulni conjunctiv in care se
desvolta tumora, sau presintand une-orl raporturI particulare ca nisce celule
mal marl sal mg miel ea aspect de condroplasto, In cat ar putea fi con-
siderat ca un fel de secretiune a acestor celule, car): mal apoI riiman in-
chise tu masa uniformahialinu. Caracteristic Lisa e ca acest tosut continua
a evolua ca atare, fara sit se organizeze in sensul de a forma vre °data os.
Tum6rea se presinta de obiceil cu multe celule marl rotundo, .separate
de o mesa osteoidit, in parte calcificata.
Oteo-condro sarcomul e lesne de Inteles ea resulta din asociaren color
treI felurI de tesute : sarcomatos, cartilaginos ei osos. Avand in vedere
localisarea de predilectiune a osteo-sarcomuluI §i a condro-sarcomuluT, se
p6te intelege ca asociaren de care ne ocuparn e destul de freqUenta in os.
In adevijr, aceste treI din ulna varietati de sarcom de §i se produc
ei in alto organe, in mamele, in testicul, chiar In piele, locul lor de pre-
dilectiune insa e sistemul osos §i cartilaginos i mal malt la extrmitiitile
6selor lungI, intro epifiza §i diatìz. Adesea-orI tendinta la calcificare e
f6rte exagerata, se produc excrescente marl, calcare, ramificate, stalactiti-
forme in interierul articulatiunilor. In- aceste partI, la extremitatea 6selor
dar mal cu. Omit' la extremitatile falangelor, resulta une-orI nisce tumorI
cu periferia tare, cartilaginósa, ;6. ostísii, iar central e Inge, gelatinos con-
stituit dintr'o mask' aprópe gelatinosa si de o mare cantitate de celule marl
ca multI nucleI asemgnatóre cu. inieloplaxele.
Condro-mixo-sarcomul e un condro-sarcom in care o parte a tesutuld
a devenit mixomatos ca substanta bazala mucOsi-i, ea celule stelate
ramificate, anastomoz Ito. Se p6te forma in testicul, in manaelii, In Ose, etc.
Mio-8arcomul nu se intélnesce de cat In muschI, sal cel putin in
organele cari contin mu§chT., cum sunt paretil tubuluI intestinal. Se vede
di la constituirea tumoril, pe langa celulele sarcomat6se, iail parte ei fibre
musculare. Sant casurI fOrte rarl cand fibrele musculare din asemenea
tumorI sunt striate, de regula avem a face ca fibre netede. Ast-Idl late°
tumora mare mixta a testiculaluI observara pe langa un twat sar-
comatos fusi-celular, ef §i o proliferare celulara perivasculara cu o proli-
ferare a unor fibre musculare striate fm, cart prin burgionare produc
mugarI gro§I celularI cu aspectul celulelor gigante, cg. E f6rte probabil cá in
aceste casurI neoplasia sarcomat6sa 's1 are origina In tesutul vasculo-con-
junetiv intermuscular i di o parte din fibrele musculare scapand de des-
tructiune, proliferéza din causa iritatiunet S'ati publicat tasag casurI
fúrte rare, grel de explicat, In carI celulole musculare insi'§i se trans-

www.dacoromanica.ro
DESPEE S/UU.'« 213

forma in elemento sarcomat6se, constituind ast-fel pe de-a intregul tumora.


O ast-fol de tumora a intestinulul e representata in fig. 70, unde se ob-
servé proliforarea prin cariokineza a fibrolor netede spre a forma tu-
mora.
Ast-fel fig. 70, represinta partes contada a unul: trabecul muscular pe
cale de proliferare neoplasia. Celulele muscularo sunt maI slirace in
nula colorabilI (m); in unele pnncte basa i anume in vecinatatea
vaselor, ele se umfla, devin maI scurte i contin unciei marl' bine coloratt
(m'). Se constata celule musonlare netede cu nuclel in caripkineza (m2).
12. Melano-sarcom se dice tumorilor sarcomatóse pigmentate. E una
din formele celo mal' maligne ale sarcomului. Desvoltandu-se In locurl
en pigment normal sal din negI pigmentan, cresce repede, se produc
curênd in jaral tumoreI principale altele mal* miel, precum i metastaze
indepartate. Pigmentul Oto fi negra, sail galben, satl brun Oto sui contina

---m-,44,- - 21-,-"--- ;;;.,._."-I'rry-,;"-


,-_,..:.---:
4,,, ---,----1--4'2,,
-,...-- ---7------- :,,,-s ,--
V -1,:fmk,.... ..2---m~-, --.- m,
5ra<M7.4.-;,-
if ,A--;,-;ii-,-4, ,_,:.4, ,,,, `"
v r.F0ffl_ ,. -.<'"-^
--' ,A -,*,, ..è.
--r-4*-1,:i---,`.....
......,,".;&*t.7':,:' .
,',-"Z4-'.,,,,,
,NEt
' s's V° e''''-' kt `Z--.,...
.''.."*
'4."'IN
,t --:,...11n,,,--», 4"10,'''' 6'

,
:-.,:-:-..-;;,,,-
,.--.;:.,_,-.- ,,,..,..- ---_.---~,-
y,:r5:',_,Ltsr:_--FL--,.-',-,--,_-_,--------,-_, rf.,.,
,t '
M,---1.,'Ir-V , /b a ia-jp--!---.,-,
X,,,,.
-:,; .2_--..- _,-,. . _

"-----,--7_7----- .--ii--4-s, -'


-:::-''',-, - -----e--;.
---
y...--.-,: -\7- ---_,_ ,-----
---.------:--,--,-. ----- ,..__,...,7.-.;- .- -.,...,,

Fig. 70.M4c-sarcom.

sail sa nu contina for i sulfur. El se gasesce liber sa5 nchis in celule


micI stelate, de obiceiti In jaral vaselor, saul in ulule mart umflate, cu
protoplazruii fórte transparenté, cu nucleul abia vizibil care Oto sa dispara
Cu totul, asa ea la urma avem a face numaT cu o grama' de pigment
sub forma de buc5tY mal marT sail mal miei, neregulate, printre carT abia
se mal zumoso puncte din protoplazma celuleï. Acest sarcom e constituit
de regula din celaba rotundo marY amcstecate ea celule fuziferme in maT
mic numur, se" acesto din arma pot sa prcdomine. Do multe ort se
presinta sub forma una endoteliom pigmentat. Ele so nasc adesea dintr'un
neg pigmen'at al pieleI, acesta s maresco la un moment dat, se m6ie ;
se ulcer6zii, devine fungos. Cutind apar in jaral acestuia metastaze regio-

www.dacoromanica.ro
t CDES DE itislAT05112 PATOLOGICit
:1111

nare sub forme desimple pete negro la inceput i 'ya creso pentru a
urma aceiasi evolutie. Mase sarcomat6se inarcate ca pigment sunt duse
ea s'Angel° in tot organismul, aa ca la un moment dat tórii suprafata
pielei i organolo interne sunt semitnate cu nodull pigmentati negri. Pig-
mental acestor tumor): pote fi datorit una activititti particular° a celulelor
carT elabor6z6 materia albuininósil in sensul de a izola si precipita ele-
mentele minerale (fer, sulf, etc.) ce intrit' in constitutia pigmentului. Crederu
insii ca de multe ori avem aface cu o incercare de a se constitui vaso
si sango, primele dispositiuni pentru ac6sta insit nu isbutesc, celulele
vasului, endoteliile mai ca s6mit proliferézit firte energic, vasul se desfiin-
téz6 ca atare, iar substanta colorantri a sangelui din vasele de nou.6 formatiunel

VIA7 I

oVire

- )
It
Fig. 71.-11felano-sarcom desvoltat dinteun neg.

se transformg in pigment. Figura 71 represintil o atare tumorit a piola, in


care se vede cum pigmenta] pornind de la celulole stelate si anastomosate,
p6trunde in stratul epitolial (p); observiírn in acelasi timp o proliferaro
a epiteliului precum si o difusittne a pigmentului prin tesutele vecino,
tesutul griisos (pg), artere (a), glande sudoripare (psd).
Fig. 72 represinta un sarcom melanic rmile cu crescere f6rte repede.
C, se vede o transformare prin proliferare ca cariokinez;1 a endoteliiler
In tesut sarcomatos. In ti se maT observa proliferarea endogenit vaso-for.
mativA a endoteliilor, lar in f desvoltarea celulelor fusiforme prin proli-
ferare prin kariokinez4 a celulelor proprii ale tesutului.

www.dacoromanica.ro
IASPRE SAl20034 215

Mara de piele, acestii tumora so maT p6te produee In °cid, anime In


coroida saa retina, In sfera organelor genitale, la baza creerulul, etc.
Clorom se da numele una tumori sarcomat6se, de regula cu celulele
rotundo qi ca pigment verde. Acest pigment are de particular ca se di-
solva In alcol i se comporta cu agentt coloranti ca grasimea. Pigmentul
apare subt microscop ca granulatinni mal' fine ca in cele-l'alte forme de
pigment, f6rte refringente.
Ac8ste tumor a putend avea origina in dele, in periost, etc. e, rara.
Psamomul e o tumora sarcomatósa aprápe exclusiva a meningelor,
a plexultil choroid i glandel: pineale. Se presinta ca nisce cuibuil de adule
rotunde, dar mai des fuziforme, cu aranjare concentrica, inconjurand un
simbure de celule produse de celule distruse in cari se depun sarurl
calcare. Aceste graunte calcare pot deveni destul de marY, in ctIt se ved

Fig. 72. Sarcommelanic de natura mai mult endoteliald

chiar cu ochiul liber pe suprafata de sectiune a tumorei ca un nisip cu


graunte maï." marY, maI grosolane, alb9.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXV
Angiosarcomul. Endotelionaul. FerieZ ioinul. Cilindromul.
Angiosarcomul A.cesta denumire a fost introdusa In nomenclatura on-
cologica do Waldeyer pentru o varietate de sarcom ca caractere distinctive
-intro cele descrise pana aeum. E lesne de Into!es din chiar etimologia
cuvintuluI a e vorba de o tumora In care prodomina o neoformatiune
abundenta de vase. Acest formen era ftirte semnificativ In timpul rand
a fost creat de Waldeyer ; asta-rp: insa, cand conceptiunean6stra despre
esenta i geneza sarcomuld In genere s'a schimbat, el o fate propriti de
a produce confuziune In spirite.
In adevtjr, am araat r. sarcomul e rezultatul uneI creseerI atipice o
tesutuliff vasculo-conjunctiv, ctt Intinderea i crescerea acestel tumorl se
datoresce uneI formatiunI continue i ilirnitate de vase earl, In loe de a
se organiza ca aten, imediat se transforma In elementele tumoriI. Daca e
atuneI orI-ce sarcom este panii la un punct si un angiom In ace-
la91 timp, do óre-ce la basa orI-careI proliferarT sarcomatóse sta o neo-
formatiune vasculara din celo mid' active. Totui vom pastra aeest termen
de angiosarcom : 1) pentru ea e consalrat prin uz, §i 2) pontru cil, pontru
moment, n'avem un altul ca care sal. putem Inlocui. Vom veden, din cele
ce urn16zil, ca s'a Ingustat In adev6r mult cadrul angiosarcomuluT,
multe forme earl' alta data erati considerate ca angiosarcome, asta-cT, In
mod maI corect, le punem In grupul endoteliomuluI sail periteliomulul;
totu0: vom &idea peste turnoff pontru carI tormenul de angiosarcom trebue
pastrat de-o cam-data.
Angiosarcomul se deosibesm de sarc3mul ordinar prin aceea ca nu
tóto vasele se transforma imediat in tesut sarcomatos, ci, din potriva
parte din ele persista ca atarI. Bine Inteles cii chiar aceste din 'Irma
n'ati caracterul unor vase adulte, bine organizate ; nu sunt In num6r i ca
dispositiune care ar eorespunde trebuinteI fiziologice pentru care suut
destinate de obiceitl vasele, adica de a servi In mod strict numal la nu-
tritiunea tesatuluI In care se gasesc.
Din potrivii, ole sunt adesea-orI Mee numer6se, ati peretI sub¡irI em-
brionaff, de multe orI ca lumenul f6rto dilatat ca In orI-ce telcangiectazie,
ca dispozitie une-ori cavern6g1, alte off plexiforma sail fórte variabila

www.dacoromanica.ro
INGOISAROOMUL 217

caracter important, sunt in continua proliforare. Dar ori-cat do Tie sa fie


proliferaren lor, ori cat sit se pAstreze caracterul lor embrionar, totu.,1 ele
sunt mai bine delimitate, me bine individualizate de restul tesutului de
cat cum sunt vasole Intr'un sarcom ordinar, ceea-ce imprima tumorit carac-
terul sati distinctiv.
Intre vasele in ac6sta stare, proliferarea vascular 'I schimba caracterul,
aici se petrece ceca ce vedem de obiceiti in sarcomul ordinar : vase mici
capilare in stare de continua formatiune, ai ciiror pareti se rozolva ime-
diat, printr'o proliferare energicii, trite° masil de celule cu tip sarcomatos,
precum vedem acésta in fig. 73.

Fig. 73.Angiosaroom multiple in parte pigmontat al piele1,1ysp, spatil vascular°,


y vend, miIt ineonjuratI de spatil limfatioe continand endotolii, globule rosii palido py
i pigment, a t maul sarcomatos.

Angiosarcomul p6te avea ca sediti ósele creerul, pia meter, plexurile,


coroide, unele glande precum mamela, testiculul, rinichial, glandele sali-
vare, corpul tiroid, chiar pielea, etc. el se póte manifesta de in Inceput
ca caracterul mixt descris, sari p6te incope ca un angiom dezvoltandu-se
ca atare cat-va timp pentru a deveni in urma sarcomatos. Undo tumor):
Cure de anatomic patologia 15

www.dacoromanica.ro
tiA oints DÉ ANATOMIh PATDLOGid

vascular° congenital°, uniI negi pigmentatl a! pield bunä-ir, avênd


une-ori. structura angiomat6sä, i cari perzistä multá vrerne ca star! pot,
de la un timp, subt influenta until traumatism, a und iritatiud alta 6re-
csro, sea chiar sub impulsul und cauze neapreciabile s. incerce o cres-
core repode 'nand caracterele descrise ale angiosarcomuld. Päretele vaselor
de neoforrnatiune incércil diferite modificrtrY, 'Ate deveni hialin, sclerosat,
pigmentat. In interiorul vaselor se glisesce sange de multe eel inchegat
sail en trombusI fibrinqf stil mase hialine sail calcare concentrice ca la asa
numita turnorli fibro-plasticrt a la! Lebert, desvoltandu-se pe meninge.
?locum se vede, tormenul de angiosarcom eorespunde und notiunl
pur morfologice si nu e greil de inteles cum se face a acOstä denumire
a devenit nepotrivitä in multe casuri, indatil ce s'a Otruns mal bine
structura finä i ma' ca slnnit istogeneza sarcomuld.
Ast-fel existrt tumor! alclituite dupli tipul descris al angiosarcomulta ;
dar in earl vase's mad teleangiectatice, cari In angiosarcom contin de
multe orI sange, stint de data acésta ca malt maI lare, ail devenit ca nisce
alveole inegale, une-ori f6rte salí ca nisce canale une-orI paralele
de cele maI multe orI ea dispositie plexiformrt anastomozandu-se unele
en altele i contiand, na sang°, ci nisce celule mad ca tipul celulelor
epitelioide. Cand se aflii cine-va in fata und tumor! ast-fel constituite
fórte usor p6te lua celulele mad ce umplu cavitiltile vascular° drept
cOlulele epiteliale i sä considere tumora ca un cancer alveolar. Mal usor
Ina se p6te &idea in acésta gresalrt, and tesutul interstitial nu e sarcomatos
ci mult sail mai putin fibros, ceea ce se póte inVimpla nu de rare-orl.
Vom vedea mal la vale frig crt, clack' nu absolut tot-d'auna, eel putin
de multe orI avem putinta de a stabili cii aceste celule mar! nu Bunt
epiteliale, cii rezultrt din proliferarea endoteliilor vaselor Pentra acéstil
formä de ang:osarcom se admite denumirea de endoteliom.
Se me pote presinta angiosarcomul i ca un alt aspect diferit. Asa va-
sele nu se lärgesc, nicl nu se umplu ca celule ca in endoteliom, din
potrivä pot sii ri5manä destul de strimte ; tesutul dintre ele, cm tip sar-
contatos, aratä insä o legkIturii geneticä intimä ca chiar peretele lor
anume ca o parte a acestuI perete, ca tunica adventitialä. De si multi
autorI clasici, dintre eel mai popularizati chiar, sunt de pä'rere de a nu
sc6te acéstä formä din cadrul coman al angiosarcomuld, totrisI noT, par-
tizani frträ rezervä aï clasificuiri! istogenetice a tumorilor, vom descrie tu-
morile ast-fel alcatuite ca o varietate distinctil a sarcomuld sub numele
de periteliom.
Endotelicmul. Faptul cii dcscriem endoteliomul dupti sarcom i in le-
gaturil ca el nu trebue sr' fad pe nimeni sit créclä crt in t6te casurile
endoteliomul se apropie de sarcom. Din potrivti, sunt endoteliome car!

www.dacoromanica.ro
t/sTDOTELIOMUL 219

prin mersul clinic §i prognoza lor se apropie maT malt de fibrom. Am


pus insa endoteliomul dupa sarcom pentru ea OW fi mai bine priceput
dupa ce se cunósce sarcomul; pentru ca stud iul aprofundat al istologieT
fine a sarcomuluT §i anume al angiosarcomuld a contribuit la clarificarea
notiunei de endoteliom; in fine pentru c une-ori endoteliotuul, prin bo-
gatia sa celulara, prin tóte caracterele sale structurale, prin evolutia sa
repede, prin crescerea sa iliniitat, prin tendinta la recidive, la metastaze
§i la cahexie so inrudesce ca sarcomele cele mai. maligne. Exista dar
endoteliomo benigne earl' i anatomicesce §i. clinicesce se apropie de fibrom
de o parte, de alta endoteliome tot atat de grave ea qi sarcomele, sail chiar
carcinomele §i intre aceste dou6 extreme o intr6ga scara de forme de trecere
gradata. Fan ca acésta variabilitatea nu e inutil sit admitem o Ore-care nuan-
tare in denumirea acestor tumorT, dupit gravitatea lor. Pastram vorba endo-
teliom pentru fórte plastica qi de§tépta.' tu minte o ideie exacta' despre
origina tumoriT Sí se scie îns, cä atuneT ancl dicem par i simplu
endoteliom e mai malt vorba de una din formele benigne ale tumoriT ;
iar formelor maligne, ma): apropiate de sarcom lo vom dice, pentru maT
mare preciziune, sarcom endotolial. Acésta desdoire in nomenclatura nu e
niel o subtilitate niel o Incareare de prism, cttci ar fi in acleNiir regre-
tabil ea sa se ja in vorbire una drept alta notiunile ce trebue s avert).
despre nisce formatiunl earl, de §i a§a de asem6natire din punct de vedere
genetic, se deosibesc totit§): a§a de mult prin evolutia i prognoza lor.
Celulele ce forméza caracteristica acestor tumor' provin, precum am
gis, din endoteliile vaselor sanguine, dar pot rezulta qi din prolife-
rarea endoteliilor, spatiilor i radacinilor limfatice. Unil autorl aú deosebit
una de alta aceste douil ordine de tumorT reservand name pentru cele din
urma uumele de endoteliom sail limfangiosarcom, iar spre deosebire nu-
mew pe cele d'intaitt ca termenal de hemangiosarcom. Nu putem urma
pe Ziegler §i alti autorT clasicT pe acésta cale. Cum am maT apile, an-
gtosarcom e o notiune pur morfologica pe otre o vom pastra numaT
pentru angtosarcomele la car): vasele proliferéza in totalitatea lor ; iar
orT de cate off natura endoteliala a tumoril va fi neindoiósa 'T vom dice
endotelioni, indiferent daca' celulele previa din endoteliile vaselor san-
ghine sail limfatice, i unele §i altele fiind de aceia§f natura §i aviind
aceia§T
Dupil ce-am deliminat ast-fel subiectul putem trece la studiul anato-
mic al endoteliomuluT.
Multsi negT congenitall situatT pe fan, pe gat sail pe spate, mal malt
orT mal putin pigmentag, purtand une-or): Or, de regula mol, flaci, a§a
numiii negT carno§I sunt de natura endotoliala. Aceste tumorT, de ordi-
nar pedunculate qi multiple destul de micT netede sail muriforme, ail o

www.dacoromanica.ro
CtrRs IA AttATOMIE PATOLÓGICA
1111.1.6

suprafatrt de sectiune cenusie putin, brunä, fasciculatil orI


translucidä, de multe orI ca aspect si consis!entA gelatindsä,
alte-orI sunt ceva maI tart
Sub microscop se v6d compuse In maro parte din fascicule de fibre
conjunctive, ceea-ce Mease pe unil autorI a le considera ca nisce fibroMe
ordi flare. Se disting de acestea din urmä tag prin aceea cä o parte din
spatiile limfatice ale tesutuluI stint maI largi si contin un mu& mat
mare sail maI mic de celule endoteliale proliferate. Ele se pot perpetua
multä vreme, chiar viata Intrégä, ca nisce formatiunI filrä uicI o impor-
tanta; pot insil servi i ea punct de plecare al sarcomula endotelial al
pieleI cu. prognozä
In piele insiä endoteliomul /mite apare si miff tfirditi, In canal adoles-
centel i vieteI adulte, sub formä de nodal:I rotundi orI ovoidI, capsulatI
une-ort, lobulatI, intradermicI sail subdermicI, mal mult orI maI putin
aderentI de piele, ca o consistentrt apriSpe ca a unuI fibrom i ca mers
lent. Se 'Ate veden in asemenea caz cum celulele endoteliale aratä o ten-
din til de a .deveni fuziforme i apoI a se transforma In fibre conjunctive.
Avem ea alte cuvinte o tumorl fibriisä in care fibrele conjunctive se for-
mbil pe comptul endoteliilor. El pot altä datä fag s progreseze repede
ulcereze pielea, sil cloying moI, pulposI orI aprdpe difluentI mai ca
s6mA in pärtile centrale.
Proliferabilitatea endoteliilor e forte rgspinaitil i fdrte frecuentä; ea
páte fi desteptatil printr'o iritatie cronicil, printeun traumatizm, etc, and
existä o predispozitiune pentru acésta. Multe tumort endoteliomat6se pot
aves parietal de plecare inteun ulcer cronic, tntr'o fracturil os6sa, etc.
Se observil la uniI individI un fenomen curios in cursul cicatrizrtriI
uneI plrtgI banale. In lee ca plaga sil se inchidä par i simplu i s x-
mn Inloduitil printr'un tesut scleros cicatricial, se produce o ipertrofie
considerabilil a tesutuluI, o adevilratil turnorg care póte atinge volunml
unul oil de grtinä sail si maI malt
Tumora e fórte duril, suprafata de sectiune uscatii, reticulata dar maI
des se vede compusii din lamele grilse in cAt face impresiunea unuI pa-
diet de cArtI de joc. Sub microscop se ved spatiI limfatice pline ca ce-
lule endoteliale separate prin lamele gróse de tesut conjunctiv fibros, dens
compact adesea hialin format pe socotéla endoteliilor.
Ca angio-sarcomul In genere, endoteliomul, In afarA de piele, póte
avea sediul In organele cele maI variate, In glande maI des, precum pa
rotida, mamela, testicul; apoT p6te aren ca punct de plecare osul i maT
cu sémìl periostul, se produce in peretiI vaginuluT, in uter, in creer, in
mriduvill In ser6sele : peritoneä, pleurä, meninge, etc.

In t6te aceste organe endoteliomul pdte fi mal malt sail mat putin

www.dacoromanica.ro
ENTIOTELIOMUL 221

limitat ca formele benigne din piele, saa pelt° afecta caracterele maligne
ale sarcomulut In acest caz el póte atinge dimensiunT enorme y1 pate
co.tropi tesutele MI:to repede pe o mare intindere. Pe suprafata de sec-
thine tumora aratil o coloratiune math,' sail putin branil, une-ort en
pete galbene ca sulfa' aprdpe, neteda sail granulósil, adesea delimitata in
campI maT marl' sail maI mieI, poligonall orl neregulatT, prin bande maI
gr6se sail mal inguste de un testa maI grizatru sag alb maI translucid,
maI tare, cu consistenta fibrósii. Radand suprafata se scote lichid gros,
alb, laptos, une-orI in cantitate tot atilt de mare ca dintr'un cancer.
Sub ruicroscop se vede compusa din bande de tesut conjunctiv destul
de largl une-oil alte off maI inguste, Intretaiate yi anastomozate, delimi-
tand un sistem de cavitatI rotundite orI poligonale de cole maI multe
oil, dar adesea oil fórte variabile ca forma: triunghiulare. eliptice, etc.,
plina cu celule marT, ceea-ce a facut sa so doe acestor turnoff si numele
do sarcome alveolare. Alte-orI cavitatile acestea pline en celule sunt maT
malt canaliculare saí tubular°.
Marimea 0 forma celulelor, aranjarea lor in interiorul unor alveole
sail canal°, malignitatea acestor tumorI, etc., ail facut Sil fie multa.' vreme
confundate ca carc:nomele. Stadial indelungat yi sustinut al istologiel
patologice fine, inburaitatirea mijlócelor de fixare i coloratiune, progre-
sele face° in cun6scerca istogenezeT normale ne permit adT insa a recu-
n6sce provenienta mezodermica acostor tumor): yi anume natura lor en-
doteliala.
Pentru a ajunge la un diagnostic precie, trebue in primal loo ca omul
81.'0 fi %cut familiara un fel de impresiune intuitiya ce produce vederea
diferitelor elemento anatomice dupa natura 0 origina lor, °i la ac6sta nu
se pelt° ajunge de eat prin o experientil iudelungata Pe cat de simplist
'Rem e de a recunósce element° anatomic° dud se gäsesc in situatiunea,
forma 0 raporturile normale; pe ant e de grea de a te orienta in tesn-
turile bolnave. Incep6toriI chiar disting upr, de exempla, fibrele muscu-
lare netede de cele conjunctive; intr'un tent bolnav de multe oil se ceie
un ()chili exercitat pentru a face ac6sta deosebire. Daca vom spune
istologia tumorilor constitue capitolul col mal dificil, cel maT complicat
acel care reserva cele mal multe surprinderI pentru microscopist in tóta
istologia patologica; cä intro turnorI, endoteliomul e adesea una din cele
miff ingrate, din acest punct de vede. o, vom pricepe dificultatile co ne
stati in unele cazan l pentru a ajunge la acest diagnostic, care une-orI e
destul de upr de pus. Ac6sta rusk' nn insemnéza ca nu dispunem yi de
regule i caractere destul de pretióse pentru a ajnnge la un diagnostic
exact.
Ne putem ast-fel ajuta pentra recunóscerea endoteliomuluI, tinènd séma

www.dacoromanica.ro
222 CUSS DE ANATOMY, PATOLOGIOA

de celtilele co umplu alveolele sail canalele tumoriT, de forma si raportu-


rile lor intro ele si ca tesutul incunjurator, de provenienta saU geneza
lor; de natura tesutule interstitial si de caracteral vaselor coprinse in el.
Colnlele endoteliomulut stint marl, rotundo sari poligonale, ca nuclei
mare veziculos. OrI cat ar samba, se deosibesc totusl de cele epiteliale.

;Ir
ze.*,

".Z

-,C

Fig. 74. Saroom ondotelial al vaginolul ; e, colule endoteliale proliferate, c, tranafor-


mare /113rd:A a ¡osutulni endotolial.

1) Protoplazma lor e miff patin abaudenta de cat cum e de regala in ce-


lula epitelialil, din calla ca o mai mare parte din celula e °capita de
nuclei ; e maï fin grantilata, apr6pe uniforma, se colorka bine, dar to-
tusl maT slab de cat aceea a unor celule epiteliale ; celula endoteliala
are o limita maT path.' precisa de cat cea epiteliala al caruT contur e
linear, noted, drept Mat; pe and endoteliile chiar clack ail unele contar
tntru cat-va precis, sunt marginite de cele mal multa off printr'o linie
mal neregulata, marginele celuleT apar ca zdrentuite sari ca nisce usóre
oxpansiunT ca un fel de miel prelungiri noinsemnate.
2. Nucleul endoteliilor e mare, veziculos, ca o membranä.., limitanta
¡ateas colorabila ca colorile nucleate, ca un con tinut bine diferentiat In
substanta cromatica i acromatica In tomtit: ca in epiteliT ; totusi e de

www.dacoromanica.ro
ENDOTELIOMUL 223

regula maI mult oval orI eliptic pe &Intl nucleul celulelor epiteliale pa-
viment6se carI maI cu. Ora s'ar putea confunda ca cele endoteliale in
litigiii e mai mult rotund ; apoI nucleul epiteliilor are de regula un
nucleol maI mare central, pe and acel al endotelirlor e de obiceiti du-
blu : clout' nucleoli mal: micI a§ezatì in regula generala apriipe in focarele
elipseI nuclear°. Substanta cromatica a nucleultif endotelial e mal putin
abundenta 0 in ort-ce cas dispusa sub forma unel retele de granulatiunI
colorabile cu mult mal fine, maI delicate de cat in epiteliI. Pana la un
pullet çi abundenta cariokinezelor no póte da un 6re-care indiciii: 5-6
nucleI in cariokinezit pe un camp microscopic e o constatare banal li in-
tr'o tumorit epiteliala 0 nu e lucru rar a vedea pana la 10-15-20
sail maI mult. Nu vorn nega ca 0 in endoteliomele cu proliferare activa
exista multe cariokineze, totuqi in regula generala in tumorile de natura
parablastica nu sunt aqa numeróse ca in cele epiteliale.
In dopurile sail masele epiteliale ce reprezinta metastaze cancerdse
In interiorul spatiilor limfatice, celulele cubico satt poligonale afecta dis-
pozitia proprie epiteliilor : se ating prin marginele lor ci sunt mentinute
lipite printr'un chit intercelular necolorabil ; ast-fel in cat in masa ce-
lulara continua se vede ca un mozaic de liniI dare corespumjénd liniilor
de lipire a colulelor intro ele. lar dacit colulele sunt disociate in mod me-
clinic, limita lor precis ci cele-l'alte caractere no vor A pune pe cala
anal diagnostic exact. In masa neoplastica endoteliala chitul intercelular
lipsesce, celulele stint mai malt sail maI putin distantiate çi intre ele
exista o masa fina granu16sa sail fibrilara sail chiar fibre conjunctive fine
pe cale de dizintegrare, restan l ale tesatalg autocton, sag fibre formate
din celulele endoteliale.
La periferia alveolelor gasim un caracter, pike i col mai important,
0 care ne permite pe de o parte a deosebi tumora da cancer, iar pe de
alta a'l stabili in mod neindoios origina. In nisce alveole limitate de
tesut conjuuctiv ea cele pe care le-am descris, nu s'ar putea explica nisce
mase epiteliale in alt mod de cat cit all fost aduse niel pe cale de metastaze.
Aceste dopurT epiteliale, adevkatI corpI strginI in spatiile limfatice, fiind
de la inceput ma): marl denat spatiile pe cad le ocupa, vor exercita asupra
peretilor acestora o violentä', simtitii mai ca sCima asupra endoteliilor care
se vgd la periferia dopuluI epitelial, lungite, turtite, comprimate aratand
o deosebire din cele maI pregnante &tit de celulele marl' opiteliale ea
caracterole bine cunoscute ce urnplu alveola. Alte-orI dopul epitelial sufere
o retractiune sub influenta reactivilor, se vede atunci titre periferia lul
ci Oretele alveDleI un spatiu ciar; iar compresiunea endoteliilor spa-
tiuluI limfatic drain alveola II corespunde, deosebirea ci independenta
intro celulele dopuluI epitelial c endoteliI devine maI evidenta. Cu totul

www.dacoromanica.ro
224 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

alt-fel st lucrul in endoteliom. Aid celulele endoteliale, ce cliptusesc


imediat alveola nu sunt comprirnate, ci din potriva sunt marT, umflate, pro-
toplazmatice, pentru cì aid ele nu (di un rol pasiv ca in alveola can-
cerdsii, de multe or)" prelungirile bazale ale eelulelor endoteliale sti con-
tinue direct cu fibrele ce limitéza alveola si de multo or)." putem urmitri
proliferarea endoteliilor testa fusicelular sarcomatos ca in figura
75. Alveola endotoliomat6sA rezu1tì i continuti a se liírgi tocmaI din
cauza prolifertiriI active a acestor celule. Se 'Ate in adevër urmiíri in

Fig. 75. Neg endotelial in proliferare sarcomat6sa g testa de grabulatic b vase su-
perficial° limitate de tempt earcomatos s. Formaron sarcomnlul prin diviziunea indirecta
a eelulelor endoteliale kt. Nuclei la cariokineza we tent endotolial i testa conjunctiv
Intestinal e muguril vascular! pOtrundO'nd In masa endoteliala ab insulo vosonlare hialino.

www.dacoromanica.ro
ENDOTELIOMUL 226

multe alveole cura aceste colude endoteliale so mares° si se inmultesc,


cum, Fin acésta proliferare, celulele car): la inceput ere" lipite la paretele
cavitátil ajung maI apol s faca parte din continutul acesteia, allele de
la spate lutindu-le locul pentru a safari i acestea aceiasI soarta i asa
nua departe. Prin acest mod de a analiza, putem stabili eh' In endoteliom
celulele sunt nascute acolo pe loe din endoteliile spatiuliff limfatic sail
vasuluI sanghin pe dind in cancer celulele sunt numaY transportate acolo
din alte
5. §i tesutul dintre alveole va prezinta caractere distinctive. In car-
cinom masele epiteliale metastazate i proliferarea lor maY departe exer-
citil asupra tesutuluI autocton incunjurator o iritatiune continua, la care
acole r6spunde in modal obicinuit In asemenea imprejurare, adecti printr'un
fel de inflamatiune care, se tntelege, cä duréza atat citt iritatiunea
instist De aceia In cancer. tesutul interstitial capiltä caracterele tesutelor
cronic inflamate, devine fibras, dur, sclelos ea focare de celule rotundo
In jurul vaselor, sail infiltrate difuz in masa tesutulut Corespundkor
acesteI stall vom vedea 'vaso cu peret1 ingrosaff, fibrosY, sclerosI.
In endoteliom vasele n'all acest caracter, din potriva ati maY molt ten-
dinta de a deveni i ele embrionare, ca peretI mal mult celularI, tesutul
conjunctiv insusI arata o bogiltie miff mare de celule, din causa proli-
ferara. celulelor fixe. Adesea orI se pRe constata ca proliferarea vaselor
tesutuluI interstitial e a§a de energica in eke vase micI do nouil
cu pare): celularl rup paretele alveolelor endoteliale i Otrund
printre celulele alveoleX, ceca-ce nu se vede In alveolele cancerdse. Se
pare a se stabilesce un fel de simpatie intre elementele neoplazief endoteliale
acaba ale tesutolia conjunctiv gat de inrudite ca origina. Se maI ob-
serva in endoteliom ca si in sarcom in genere, o tendinta a tesutulta
interstitial si a peretilor vascularI de a suferi diferite transformarl, ca
icea hialina maI ca s(ema, sail mucdsa, sari coloida, ceea-ce nti se produces
sat) in orI-ce caz se produce co mult mai rar in earcinom.
Une-orI, i anume in cazurile can(' tumora afecta o crescere fdrte activa,
aspectul microscopic al tomoril se schimba cu totul. Ast-fel pe de aparte
necontenit alte spatil limfatice din tesutul interstitial intra in proliferarea
neoplastica, se dilata si se umplu cu celulele endoteliale ca cele descrise.
Reza10 di masa celularil a tomoreI va deveni din ce in co maY abondentil
alveolele din ce In ce maY numer6se iar tesutul interstitial se va reduce
la bande conjunctive din ce in ce maI subtirI.
De 1.1 un timp pareta alveolelor se confunda, structura alveolara se
sterge din co In ce, celulele marl endoteliale irup i proliferéza substi-
tnindu-se In mod difnz tesutulta autocton. Tumora face atuncI mai mult
impresiunea unuI sarcom ordinar ca celolele marl rotunde. Numat cine

www.dacoromanica.ro
226 CURS DE ANA.TOMIE PA.TOLOGICA.

este prevenit de posibilitatea unef asemenea evolution): 9i e In acela§I


timp qi familiarizat ca istologia patologica va putea stabili in asemenea
caz natura endoteliala a tomoriï, examinand *tile tinere eu periferia
tumord, evitand ast-fel confuziunea ce o fac unil autorf, car): avilnd in
vedere bogitia COA mare dc celole mal mult rotunde cu f6rto putin tesut
interstitial fibre; formand ca un fel de roten larga, conchid la o origina
limfatica numind tumora limfadenom.
In tumorile carI maI ca s6mil merita numele de endoteliome sarco-
mat6se putom asista la formarea until sarcom fuzocelnlar pe socot6la ce-
lulelor endoteliale acestea, pe nAsura co distrug lfmitele alveolelor, prolife-
réza ea o energie i mat mare Eland nascere la celulule fuziforme sarcomat6se.
Merita o mentiune speciala endoteliomele organelor genitale, maI cu
sémit acelea ale testiculule precum i acelea ale ser6selor marl', pleura,
peritoneul i meningele. Endoteliomul e frecuent in testicul i, dupil pa-
rerea n6strii, mult maI frecuent do cat se credo. Sunt numer6se obser-
vittiunile in carI se descria tumorl cancer6se ale acestuI organ la 6men):
f6rte tinerI i car). °data operate nu s'ati maI reprodus i atí permis in-
dividului o viata indolungata. TintInd Ana de aceste doui5 fapte etatel
indiviflor i benignitatea tutuorilor de acest felsuntem d:spuql a crede
a multe din tumorile testiculului luate de cliniciera i chiar de anatomi§t):
drept cancere sunt in realitate encloteliome. Confuziunea insì, dupa cum
ne-am putut incredinta prin examenul microscopic al maI multor tumorT
testicular°, provine de acolo ca tumorile endoteliomatóse ale acestul: organ
sunt Inca 0 mal: greil de doosebit de cele cancer6se. Intr'o tumorá alveolara
a testicululuT va fi maI grell de cat aiurea de hotarat, mal ales in ca-
zurile inaintate, daca alveolelo provin din vase limfatice dilatate sail stint
canalicule spermatice in excesiva proliferare.
Pe langa caracterele demise, va mg trebui tot-d'attna sit cautam a ne
da séma, orI de cato off so va putea, de starea in care se gasesc tuba
glandularI. Cand neoplazia depinde de endotelii, tesutol glandular e dis-
trus, Inlocuit de tumora, i vom putea adose off sit constatam trite° parte
sail alta a ileoplazie): tub): seminall in stare de colaps, comprimatT, ca ce-
lulele mal micI, maI turtite, mai putin colorabile, cu nucleI ma): palicjI,
cu. tendinta la fragmentatiune, in fine tóte semuele une): distructiunl. Din
potriva, cand tumora e de naturä' epiteliala putem constata, In partile
undo neoplazia e maI putin inaintata, tub): Inca netransformatI h earl sa
putem constata semnele uneI proliferarI epiteliale i trecerea de la te-
sutul glandular la elementele tumorit Cu t6te acestea trebue sit se seie
cit TOM intélni cazan f in carI e apr6pe imposibil a ne face o opinie ho-
tar4ta fara a linea 8éma i de cele-l'alte imprejurari, ca etatea bolnavuluI,

www.dacoromanica.ro
ENDOTELIOMUL 227

aspectul microscopic, durata hile, ovolutia clinic i cbiar rezultatul in-


departat al operatiund, etc.
AceleasT dificaltatI dora une-on i endoteliomele ser6selor, Endoteliile
acestora avemd o origina comuna ca epiteliile organelor genitale ale tosti-
cululal i ovaruluï, in placile laterale ale embrionaluI, reprezinta ca o forma
de trecere intre endoteliile 'adoviSrate Cu. origina mezenhiniic i °paella°
adevIírat dezvoltate din fciia endo-ectodermica a embrionaluI. De aceea
In testicul tumorile endoteliale sant mal gret1 de deosebit de cele epitelbAle ;
de aceea endoteliomele peritoneale carI se produc de multe orI conco-
mitent Cil tumor): ovariene sub forme de induratiunl i ingrosarI difuze
salí ca nisce mas° mar): polipcise. papilomat6se, moI, gelatinúse, ari especial
de cancer.
La microscop se constata Ins c tumors e alcatuita, parte din celule
mar): a caror origina in encloteliile sonísoI se Oto une-orY bine determina
iar in parte din nisce celulo transformate, kirte marT, ca prolungirI,
stelate Ï cu o mare cantitats de substanta interstitiala granul6si ort fin
reticulata °el amorfa. Ori, se scie ca acesta transformare mixomatáza e
caracteristica pentru tumorile de origina mezenhimica, nu pentru cele
epiteliale.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXVI
Periteliomul
Periteliomul. In acésta veriotato vasele, Cu un parete endotelial bine
vizibil, ca lumen maT larg satt maI ingust, gol salí plin al stinge, sunt
imediat inconjurate de celule neoplastice. Acesto eelule ati une-orI tipul
celulelor rotunde mar): s'O maT mult orI mal putin poligonale ca in en-
doteliom, alteorI se apropie maT mult ca forma de celulele fuziforme cu
nucleti maro veziculos eliptic.
Se pite constata pana la evidenta crt acésta masa celulara remita din
proliferarea tunicef adventitialo a vasuluT si anume a celulelor pontru
carI unif istologisti: ail consacrat numele do periteliti.
Inainte de a trece maI departe sa lamurim in cate-va cuvinte ce trebue sa
intelegem sub acésta notiune de cur-énd impatnéntenita in istologie. Se scie
ca orI-ce vas limfatic sail sanghin e captusit la interior do o membrana
formatä de celule carT, ea forma si ca functiune, rearnin'tesc mult tesutul
epitelial deosebindu-se irisa de aceste esentialmente ca origina, pentru
care cuvint, spre deosebire, li s'a dat numele de endotelii. Studiul
fiziologieT generale precum si acola al uneY sera de procese ea m'Y am
faca cunostinta in cursul acestul manual ne-ati aratat rolul col maro
ce j6ca aceste celttle in téte fenomenele normale si patologice ce se potreo
in rase. Afara do aceste celule endoteliale fio-care vas mal e imbracat
si la exterior de maT multe sima' pe celule de aceiasT natura si origina
In adoré'', fe-caro vas are, precum scim, o intima elastica, o tunica medie
musculara mai mult salí mal putin bine desvoltata si o tunica externa
Bar' adventitialil de natura conjunetiva.
In grosimea acestuI tesut conjunctiv advential, exista' o sarna de spatiT
microscopice co constitue radacinile vaselor limfatice captusite si acestea
ca celule endoteliale. Acestof endoteliT ale tecilor linifatico perivasculare
considerate in raportnl lor cu vasele sanguino, li s'a dat uumirea de
periteliI. In definitiv dar precum se vede, ele ail din punct de vedere
gonotic aceiasI insemnatate ca si endoteliile vaselor, ca si aceste provin
din filia mijlocie a embrionuluT si de alta parte si rolul lor fiziologic e
acelasl.
De aeeea, la dreptul vorbind, periteliomul pite fi considerat tot ca un

www.dacoromanica.ro
Darrgubratri, t2O

endoteliom in care proliterarea intereség anume ondetoliile tecilor limfatice


perivasculare. De aceea ac(stii formä e si mg frecuentrt in organele in
care spatiile limfatice perivasculare sunt mal numer6se, asa e creerul,
meningele i periostul ; se OW produce MsA. si in kite cele-l'alte organ°
ca í endoteliomul si sarcomul.
Microscopicesce tumora nu se 'Ate deosebi prin nimie de un sarcom
sail de un endoteliom ; deosebirea strt numal in structure microscopicri.
Aspectul microscopic variazii dup modul cum sectiunea interesézil ele-
mentele turnoff. Ast-fel, une-orT We' intinderea soctiunei microscopic°
e formatii de vase ca o dispositie maT mult sail mg putin regulat pare-
lela, limitate printr'un sir de endetolii si separate intro ele prin cate
un sir sail doné de celule marl rotunde, poligonale sail fuziforme. Alte ori

V.'\
4):
a
.

-
. '41
,
. -

_
- 104
-
' fa''

_..--...* -........_:., . ,,(;) u,..p-


f, 0 ' ' ':'' a ''IY! '
- -- ei.
.
,!'s,
.

r ve:L",,--- b
,
f

.J
-
'
6
. ; , S61,
., ( -.--.,--,c , , !,; ), .-r-t)-,S.,)2 , - _____,L_..
: ---
.,-,\C.,4itS, ' ii),,, ;-lt.
-. tp., ,..1 i .1:4. h .. -- '- y t.";,;-,.---
ii.-.; ,

, .,.... "0,,' .-e--- '--- s :i ....'.- , 4 ,),


r.
L i 03,1 . T., 4;-,.,.' :,,--.4,- 1, , .,-,.. .--.. -1, --"," ci
".È _.

-$1, - V\ i--r''' i FR : -''


-

,4%,:'

Fig. 76.-- Perileliom al testic4latuf. Pfoliferarea peiiteliilor el se observI in jurul


vasulnI c, b fiind nil vas mie vi e eaualieulI seminal! degeneral.

fio-care vas e inconjurat do Ffiruri multiple de celule ca aceleasl carac-


tere, ast-fel in cat tumora se presintä constituitit dinteun limn& mare
de str(mgtuT celulare in mijlocul fie-criruia dintre acestea existand cite
un. vas. Aceste strénguri celulare formézit une-orT insule maI mult sail
mai putin distantiate si separate intro ele prin tesutul autocton al orga-

www.dacoromanica.ro
280 CURS DR ANATOMIR PATOL0410I

nultd In care s'a desvoltat tumora. Se pite vedea actista fórte bine in
endoteliomele peri sari para-ostale ce invadéza apa osa; insult) neoplastice
constituite din vase imbracate ea inteo zale grósa de celule adese orI
fuziforme fasciculate insulile fiind separate printr'o masa de tesut uniform
ea hialin ce mal inchide eolith) osSse molificate, un fel de tosut osioid
resultat din distrugerea osultd.
Une-or/ aceste cord6ne perivasculare mal lasa Intre ele ntuna fúrte
putin din testa:al organttle sin chiar se ating si se cohfundä prin marginile
lor. In aceste cazurl, daca actiunea microscopiert e facutrt ast-fel in cat
vasele i cordúnele celulare sunt Write transversal, se caOta un aspect
deosebit care p6te s ne insele i s ne conduca la un diagnostic gresit.
Asa tumora 'Ate apiirea constituita atuncl dintr'o mask' de complex°
celulare ca celule marl ma malt orl maI putin rotundefie pentru crt ce-
lulele se apropie In real itate de :west tip fie numaI pentru c prezinta sectiurd
transversale de celule fuziformecu nucleal mare veziculos, dispuse in
cercurI in jaral mud lumen central. Clad acest lema, care precum am
vgdut e un vas, e plin cu sang°, ne putem maI lesne orienta.
Dar dui lumenele sunt gole ceca-ce, adese orl se tntimpla, atuncI ca
f6rte mare usurintä se pot lua masele celulare descrise, drept nisce glande
proliferatemal cu séma cá celulele ca t6te cele endoteliale ail pullet°
de asemanare en epitelileconsideréndu-se tumora intréga ca un adenom.
Asemenea interpretare constitue o greé1ási din punct de vedere par scii ntific
si din punct de vedere practic, prognoza adenomultd diferind de aceea
a periteliomuld.
Daca tinem séma de caracterile descrise ce deosibesc celulele endote-
hale de cele epiteliale daca no dam sémil cá cuiburile celulare nu sunt de-
limitate la periferie printr'a membrana proprio earn se vede hate° glancla
proliferath ; ci yin in atingere directa ca alte complex° celulare sail ca un
testa interstitial, variabil dupa fold organulut ; cil adesea, din potriva,
In spre lumenul central existä un fel de membrana delimitanta intro acest
lumen si celule ; in fine cti de multe orl acéstä" membrang proprie ma):
e captusita inch' de un sir de celule lungarete, turtite, endoteliale, etc., ne
vom convinge. ca n'avem aface cu nisce glande, ci ca nisce vase imbracate
trite° mantie de celule periteliale proliferate.
Cilindromul In tumorile strcomat6se, in cele endoteliale ma ca sénui
se produc cantitatI marl' de Wahn ceea-ce contribue a da tumoriI
un aspect microscopic particular.
Une-orI masele hialino rezulta din transformarea i degenerarea cola-
lelor ce umplu alvedele tamoriI i anurne a color mal din central alveoleI
pe and celulele periferice se plistréza mal multa vreme. Baca acéstiti trasfor-
mare se produce pe o intindere ma mare, atuna tumora se vede la mi-

www.dacoromanica.ro
PERITELIOAttit 231

croscop ca si cum ar fi constituita din tuburT Wats tr insversal orT lon-


gitudinal, ori oblic, formate dintr' un ¡arete conjunctiv une-orT redas numaT
la elite-va fibre ea putine celule fi braplastice, alte orT ceva maT gros cap-
tusito la interior ea anal sail mal* multe rinduri de eelule mari endote-
liale i ca lumen dilatat si astupat ca dopurT de substanta uniforma lucio
Tumora ast-fe/ alcatuita reamintesce mult imaginea corpol u! tiroid
orT a uneT alte glande al carel tobar!: ar fi astupatT ea prod use de secre-
pan° concretate. AcesteT forme i se da numele de cilindrom.
Une-orT structura alveolar a ondoteliomuluT a dispartu, ast-fel ca tu-
mora se vede alcatuita de stréngurT endoteliale ramificate i anastomozate,
gaunúse, aceste cavitati. ale lor fijad insa pline ca dopurT hialine.

Fig. 77.Ko1oid eilindromatos al obrazulni. h h trabecule conjunctive =flete si trena-


formato in mase hialino. h b z. Celulele conjunotive umflate T'Ate trabe, ulele conjue-
tive. ly spatil limfatice.

In unole periteliome hialinul resulta' nu din trat, sformarea celulelor ci a te-


sutului conjunctiv i peretilor vascular!, ast-fel ca se ved sub microscop ca-
vitati vasculare, une-off. pline ea sango, inconjurate de un cerc gros
hialin, (lupa care urméza apoT m'Anua periteliala.
Acost aspect microscopic particular, cilindromatos, nu o special tumorilor
sarcomattise; mole hialino° ca dispositiunea deserisa se pot forma si in
tumorile opitoliale, constituind cancerile cilindromatbso Batí chiar si In
tumor! de alta natura

Limfonse
Este grea do a trasa o limita precisa filtre tot felul de proliferari de
natura limfatica i intro adeveratele neoplasiT ale tesutuluT reticulat, din
caliza ca aparatul limfatic se resimte sub form de proliferatiuni celulare
In potriva diferitelor iritamente, proliferare' inflamatorio difkrind de multe

www.dacoromanica.ro
tat CT/R8 bE ANATOME PATOLOGIOX

orI fórte putin de cea neoplastica. Mat ea séniri la copit acest tesut proliferéza
repede pe cand aceast proliferare la adult): represinta de multe oil o
adevératrt neoplazie. AT zico chiar ca cele mat multe neoplazit limfatice
trebue sii rail ea baz'a congenitala eonservarea proliferabilitiltet infantile
a acestuI tesut.
Distingem ca limfome simple, ipertrofit simple progresivo limitate de
obiceia la un singur ganglion sail la un pachet ganglionar limitat, fie
acésta do origina inflamatorio sail MCA legaturil ca o iritatiune evidenta,
criterial neoplasiel fiind cresterea, proliferarea progresiva de si lentil i
Wit tendinta la intindere sari la metastaze.
Atari gangliont nu devin f6rte mart, ramau ca caracterul lor normal
ca limitare, ca cul6re i consistenta.
Trebue art ne intrebam in cat tumefactiunile leucemice sail pseudo-
leucemice pot fi socotite printre adev5ratele neoplazit. Cred cit deocamdata
vom face bine sil admitem natura neoplastica a acestor formatiant Avem
aface ca o proliferare mat mult sail mat putin repede intintAndu-se de
la un pachet ganglionar la alte si generalisandu-se in fine.
In leucocitemie leziunile trec si la madava 6selor care capata ca-
racteral limfatic. Asemenea kd aparatele foliculare ale diferitelor organe,
mal ca s6ma ale intestinelor iati parte la ac6stri proliferare care dovenind
repecle mart si parilsind limitelo organulut dail nastere la limfomele leuce-
mice maligne.
Vorbirn de /imfosareome chid tumorile creso repede, depa'sesc lirnitele
ganglionilm generalisandu-se si in alte testae de cat In tesittul reticulat
sub forma de nodult sail de infiltratian't difuso. Aceste neoplazit diferii
de sarcome de alta' natnra prin stractura lor particulara, ca reticulul
intercelular caracteristic, care basil p6te sit atrofieze si neaplazia prin pro-
liferarea sa repedo 'Ate fi compasa de celule mal mkt si ca multe ca-
riochineze, semanand ast-fel centrilor germinativi. Cate-odata precum in
glanda timas aceste neaplazil pet coutine formatiant sem5nand ca perlele
epiteliale ale carcinomelor de origina epitelialii sail proliferatiunt endo-
teliale de diferitrt intindere. Aceste turaori pot fi tart sail mol, cele din
urma vor avea cate-odatil un caracter m6du1ar, cu sectiune m6le alba
sari rosa, fórte suculente infiltrate ca un suc laptos seménand ca su-
cul canceros.
Aceste forme se nasc In diferite regiunt, mat cu séma in aniline pa-
chete de ganglionT, mat cu sémrt la gilt in mediastin, glanda timas, foli-
culit intestinului. Ating de multe ort o mrtrime enormrt comprimfind orga-
nele vecino.
Nielomele sant turnort de multe of): limihte la un singar os produ-

www.dacoromanica.ro
PERITELIOMUL 233

andu-se miiduva limfatica fara a ma): arata caracteral hematoblastic al


macluveI, nu exista hemati'l eu nucleu 0 celulele marl' medulare, ci nu
gasim de cat celule ea nucleu mare vesiculos in mijlocul uneY retele
fine. Aceste formatiunI pot deveni f6rte moT puriforme 0 prin cre0erea
lor vor tumefia 0 sparge eate-odata osul, Intindéndu-se pe tesutal d'im-
prejur. In alte cazuef avem a face cu turnoff multiple ca mers 0
mai acut.

Cura de anatonia pagologicti. 16

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXVII
Despre gliome fi tteurogliome
Am sit vorbesc astg-slI despre un fel de tumorI, In carI elementele
ectodermice jócg rolul principal. Seim cg in prima desvoltare a embrio-
nula se produce in stratul extern al gastrula o brazdg ale carel mar-
ginI reunindu-se formkg un canal destinat sg devie cavitatoa centralg
a sistemultd nervos central.
Acest canal o inconjurat de un strat embrionar, ce servii la formarea
sistemula nervos central, iar prelungirile canalulul vor devcni ganglioni
si nervI. Sistemul nervos central formézg asa dar un tub, cavitatea acestul
tub e criptusitá ca un fel de epitelirt (ependim).
In substanta nervósg formatg la inceput de celule rotundo, embrio-
nare, unele elemente se diferentiaa devenind o substantg tare, scheletul
sistemula nervos si o altg parte, ce umple cavitgtile acestul schelet, care
nu e alt-ceva de ctit substanta par nervósg. MaI intr i 041' din me-
zenchim In interiorul acestor mase, Wick' vase ea tesut conjunctiv,
servind mal mult pentru a Invni ereerul i trimiténd prelungirI In creer
si mgduvg. Intro vase si acest tesut de învëli e un spatiil limfatic
perivascular.
Vom distinge scheletul nevroglic, elementele nerv6se compuse din fibre
celu!e i apa un tesut conjunctiv din mezenchim, format din vase, un
Invelis al vaselor si un spatiti limfatic aptusit ca endoteliii in jaral va-
selor. Aceste elemente sunt dispuse In mod diferit In diferite regiunt
Asa in unele pilrtI ale sistemulul nervos ggsim mal multe fibre, In altele
mal multe celule.
La tumorile acestor pgrtI vom distingo tumorilo de naturg mezenchimicg
provenind din vase, si acele ce provin din periteliul din jurul vaselor. Am
vorbit de fibrome, angiomo, mixome sarcome, eari de alt-fel sunt mal
rare In sistemul nervos central tad rare de cAt tumorele ce provin din
substanta ectodermia. Distingem tumorY ce so nasc din neuroglie i altele
ce provin din elementele nerv6so. Primele se numesc gliome, secundele
nevrome. Este intrebarea dacil ma putem distinge un al treilea grup,
neurogliomele, descrise de Klebs In care tumorI ar lua parte si neuroglia
elementele nerv6se embrionare.

www.dacoromanica.ro
DESK*: GLIOME 235

Gliomele stint tumorile neurogliel, earl se pot distinge duprt duritate.


Unele sunt dure, gliome dure, altele sunt mol, gliome mor.
Gliomul dur e o tumor il maT rare-orT circumscrisg, maT des difusatX
in sistemal nervos fOrnand nisce tumefactiunT i induratianT r6ti limi-
tate ale substanteT nerv6se.
Gliomele moI maT bogate in celule, ce reamintesc celulele stratuluT gra-
nulos se desvoltil dese-orT in retina, unde determinil de multo orl Si o
proliferare a stratelor profunde ale retinal. Aceste tumor! recidivézA
.se generalis6z6 ; aunt maT malt glio-sarcome.
Une-orT aceste tumor): sunt multiple.

Fig. 78.
Gliom difus al snbstantei albe mkinlare, n, fibra nerviísl normal, n' n", fibre nor-
vise ipertrofieo, g' vas sangnin ineonjnrat en o WI largit in report en eelnlele nevre-
gliee gi Na, fibre nervóse stib¡irl (de non6 iormatinne).

Alta data avem asa numita gliomatos saí glios. Acésta and o parte
inaI mare a centrilor nervosT ca o functiune determinata e copring in tota-
litatea sa de inmultirea tesatulul neuroglic. ARA-clan.' putem vorbi de gliome
cavitare, am putea dice i peri-canaliculare ceea-ce insä nu e tot acelasI

www.dacoromanica.ro
236 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

lucru. Topografia acestor tumorI depinde de dispositiunea normal a a ne-


vroglieI. Substanta nevroglica iu creer i in maduvg este mat abundenta
§i are mai multe celule in apropierea canaluluI central la suprafata ex-
terna i in jurua vaselor mal mart Existì legaturi tarI intro aceste re-
giunI maI fixe z.a in ctit putem vorbi de un adevkat schelet al sub-
stantel nervóse. Gliomele dure limitate se vor ggsi mal malt la suprafata.
Am v64ut atarI tumorI ca o coloratinne grisa, grisa rosa, une-orI
transparente sail de col6rea creeruluI, alto orI albicióse dure, une-orl ca
un cartilagia, ne depgsind mitrimea unei mud. Cand sunt malt vascularisata
iail o coloratiune roie inchisa. Am mai vi5dat atarI tumorI contiand
grgunte calcare; alte off ele sufera degeneratiunea grgs6sa orI case6sa.
Examinand sub microscop vedem ea neoformatiunea e compusg din celule
In forma de paiajen, celule micI, maI mult rotunde, de la care pornesce
un sistem de prelungirl ca o pensula.
Intrebarea se nasce daca most.° prelungirT itint ale protoplasmeI
lare sad daca ele tree numai prin acksta protoplasmg. Pam convins °i
ad ea de multe orI ele trec numaT prin protoplasmrt. La celulele linen°
insrt sunt prelungirl ce pornesc din protoplasmg, Axésta se constata bine
pe piesele ce ail stat in liquidul liii Mailer.
MaI tardid acesto prelungirI se specialiséza, devin fibre ce vor forma la
sfk§it o retea confusg in earl' srt gases° nucleI rotumjI, liberT in aparentil.
Intre aceste fibre se ggsesc putine spatiI limfatice i cate un vas care
j6cg insa un rol putin insemnat. Tumorile acestea cresc incet 9i nu produe
inconveniente de cat din causa compresiunei centrilor importantl.
Gliomul difus elefantiasa nertòset e o fare morbida, In care protube-
ranta, bulbul, milduva, pot lua di mebsiunT f6rte_marI. Am observat i eri
impreuna' ca glementele neuroglice se awn' de multe orI qi elementele
nerv6se, aceea co sil pricepe qor daca no amlintim ea origina neuroglia
a sabstanteI nervdse este aceiag.
Elernentele neuroglice se inserézg pe peretele exterior al -vasulal §i
ast-fel aceste celule se resinit de iritatiunile vascular°. Pe de alta parte
vasele se resimt de iritatiunile celulare.
Neoplazia neuroglica se asociaza rta dar ca iritatiunile vaselor. In stil-
rile elefantiasice ale neuroglieI vom grisi vasele dilatate, ingropte. Esen-
tialul insa in aceste tumor! e proliferarea neuroglieI mai pronuntata in
jurd vaselor. In resumat putem /ice ca elefantiasa gliomat6sg e produsa
de inmultirea celulelor stelate neuroglice sub forma de paianjen sail de
plexurI la care se adaoga o proliferatiune vasculara manifestatg printr'o
proliferatiune a endoteliilor §i a celulelor fibro-plastice, din care se for-
méza un tesut scleros 19gatura stransa cu formatiumile gliomat6se.

www.dacoromanica.ro
DESP RE 6'1IODIE 237

Iredem o participare chiar a elementelcr nerv6se i maI ales cilindrii axI


iad parte prin o tumefactiune remarcabila.
Gliomele s'ail &it maT. de multe oil in cr3er de cAt in mAduva

O alta forma glioinattisi e aceea nurnitii gliomatosa cavitar'd. Pentru a


ne explica origina gliosel mat dif use cavitare trebue sa consideriim cele
urmilt6re :
Nu existii alt organ atat de susceptibil de a reactiona formind neo-

Fig. 79.
Gliom dirt's al bulbnlnl, en, celula nervesii, cz, celnlele nenroglice, c, vas sangniu In
proliferatiune endo si p3rite1ia1ri, wg' proliferarea eelalelor periteliale fibroplastice.

plasiI sub influenta diferitelor iritamente. Am %cut un studiil intins asupra


eauselor ce ar provoca o proliferare a neurogliei qi am gasit ca ataa
emoragiT, inflamatiunT, defecte, productiunI scler6se i anume microbi ce
provtica iritatiunl pornind din vase si de aicI proliferatiunea celtaelor
neurologice.

www.dacoromanica.ro
238 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

Dacg la acésta contribue si o predispositiune congenitala de prolifera-


bilitate a tesutuliff nervos, putem constata de multe orT cit o causa ba-
nala, an traumatism, o heromagie va fi urmatä de o neoplasie nevroglicg,
maT cu séing iritamentele pornite din canalul central vor avea o actiune
productivä asupra nevroglieT pericavitare. ì acest gliom e in raport cii
vasele, care une-ori devin enorme si p6te ac6sta dilatatinne maro e pro-
dusit prin o retractiune a tesutulul conjanctiv. Neuroglia avénd diferite
puncte de insertie, cele mai solide atrago spre ele extremitatile ma): puyin
solid fixate si anume acole inserate pe vase. Acesta va fi tras din Vote
partite si ast-fel vasul se va dilata. Vasele vor fi In acelasI limp sediul
unor vegetatiunT, unor neoformatiunf de endotelig. Yam avea emoragiï,
cu formatiunI de cavitaff, alte orl din vase va esi un exudat fiblinos
care resorbindu-se va forma asemenea cavitatt In vase vom gäsi trombusurT.
Cavitatile vor fi Inconjurate ca tesutul gliomatos, neuroglia va fi fúrte
abundentä', sub forma de fibre si de celule stelato.

Gliosa mrtfinve1 In 'Irma iritatiunei mierobiene, vb, vas en mierobl (con), cng eelnle
nevroglid, proliferat4 In jurul muftil vas, n, n'. Desvoltarea nevroglieI In Wes nervilor.

Mädava fiind un organ desvoltat in lungime, turnorile acesta organ vor


avea o forma lunga ocupánd une-orT maduva intrégii. De multe ori aceste
tumorT presintä cavitatI provocate de emoragiT i exudatiunI vasculare,
acésta forma de gliosa 'Ate dar sä dea aspectul siringo-mieliet.
AutoriI ali deosebit hidromielia de siringomielia.

www.dacoromanica.ro
DESPRE GLIOME 239

Hidromielia sr fi o simplä dilatatiune a canaluluI central färä o ade-


vgrata neoplasia noI insä mal distingem pe ltingl forma descrisä Inc4 treI
forme. In prima formä se dilata numaI canalul central. In acelasl timp
Disk' se produce aicI de multo orI o proliferare a ependimulul, aceea ce
constitue forma care asI numi-o adenom epenclimal In ac6stä formä epen-
dimul are tendinta de a prolifera sub forma de canale, de cuiburI si acinI,
celulele ependimului devenind in parte mal miel', embrionare, formatiunile
ependimare fiind in raport intim prin prelungirl en un tesut nevroglic
mal mult sail putin dur. In unele cazan I canalul e dilatat si tesutul
pericanalicular fato ingrosat ; din jurul acestuI canal plécil atuncI diver-
ticule formAnd cavität1 secundare acoperite de ependim, pe ctind in alte
casan l tot canalul e astupat de aceste proliferatiunI plecate de la peri-
ferie si mergAnd spre central canalultd. De obiceiii aces te neoplasil ade-
nomatóse sunt miel', de multe orI trec neobservate, pe clind alte dìítr. dal
nastere la tumorI remarcabile, combinate ca alte forme.
Dad]," dilatatiunea canalulul e mare si repede, ependimul mima' aco-
peril tótä suprafata. Forma cea mai frequentä e forma a treia, forma aso-
cian'. In acest cas nu avem niel o simplä dilatatiune pura, niel un adenom
ependimal pur, ci o stare mixtä. O parte din canal e dilatat si inconjurat
de mase enorme de nevroglie.
Elementele functionale sunt impinse la periferie, milduva fiind ocupa%
de o masrt grisä, rosä, transperantil satt rosie bruna ca un chiag. Mal ve-
dora iaräsI &El vasele sunt in strinsä legIturrt ca gliomul. Spre centra
gäsim vase din ce in ce maI znarI, astupate cu trombusurt
De multe ori vasele constituesc elemental predominant, atuncI se Oto
vorbi de angiogliome, de angio-glio-sarcome. Cand tumórea cresce repede
si predominil celulele, vorbim de glio-sarcome.
Formele de inmultire ale nevroglieI fará sä se desvolte adevsérate turnorI
le numint si lios,,, ast-Idl in diferitele procese iritative, infecti6se, grtsim o
proliferare pronuntatä a nevroglieI orI la periferia ori in central siste-
muluI nervos central, atto o datä chiar in nivelul rädäcinilor. In acest
cas pratile atinse vor fi mal dure 'mitin transparente si sub microscop,
vom constata o inmultire a fibrelor si a celuleler nevroglice printre ele-
mentele nerv6se mai mult sail maI putin alterate, ca leziunI vasculare
relativ miel.
Nevrogliomul li. gliomul mdle este produs maI mult prin inmultirea repede
a celulelor, despre carI de multe orI este greil de decis, dacá snnt de naturä
nerv6sä sail nevroglicä. De obiceiti aceste tumorI mol sunt formate dintr'o
sabstantä, in care ja parte si elementele nerv6se, dar aceste amintesc starea
sistemuluI nervos embrionar cfind elemen tele nervóse nu erail diferen-

www.dacoromanica.ro
240 CURS DE ANATO3IIE PATOLOGICA

Oat() in nevroglie i celulo nervúse. Aceste elernente in proliferarea lor


vor reamiuti si forma celuld nervese i aceea a elementelor nevroglice.
Pe and in alto tesaturi in urma lipselor sail iritamentelor formative
se forméza un fel de regenerare sail un tesut embrionar, aceiasl cause in
sisternul nervos determina formatiunea until tesut intermediar intro no-
vroglie i tesutul nervos. Acesta se observa in asa nurnita sclerosa in
pier.; care pare a fi o stare intermediara intro o in flamatiune cronica
o adevserata neoplasie neuro-gliomatesa.
Marie si alii cred ca origina el' ar fi o stare infectese. Se intempli
inteadevar une-orI ca dupa variolii de exemplu, sa capote cine-va scle-
rosa In plä'cI; dar pentra acésta trebue sI existe o anomalie a unor puncte
din sistemul nervos central, anomalie ce ar consta intr'o proliferabilitate
alai. mare a unor partyl din sistemul nervos. and scim Cl o celula, ovulul,
are in interiorul sil tot planul organismula, nu e grei s recaneseeni
ca, e imposibil ca desvoltarea diferitelor tesuturl sa s faca tot-d'auna in
mod perfect. Unele tesuturI mal imperfecte vor fi predispuse sil degenereze
mal usor, altele vor avea mal mult material si atuncI sail nu se vor opri
In desvoltare sail le ri'rnfin inteo stare latenta tendinta la o proliferare
mal mare, asa in cât echilibrul va fi ferte mobil, la eel mal mie iritament
tesutul acela va cresee.
Sclerosa In pled: se desvolta in urma infectiunilor la indivi4iI cu ten-
dintil la acésta crescere. Observirn ca neuroglia proliferéza inteo masura
fórte insemnata.
Sclerosa in Pia pentra mine este produsa de infectiunt llama pe te-
rene pregritite. Precum am vecjat casan I de mielitA in pläcT earl trec in
sclerose in pled, asa suut gliome, earl de abia se disting de sclerosele
In pled% Se observa placI rose, galbue, 'DELI moT sail rani dure, ea un
aspect destul de uniform, transparent, Intocmal ca sclerosele, si ele se
presintil sub forme multiple.
Neoplasia acésta are lash' tendinta ma): mare la crescere, si InclinI ma):
pupa la retractie. In acestea se fed element° ferte marl' si ferte variate
insa patine fibre. Sant elementele nervese i elernentele neurogliee in pro-
liferare, exista* spre ex. celule ca un cilindra ax ferte gros si la mijloc
ca un nuclei'', presentiind bite° regiune a elementulai o pensula de fibre
neuroglice. Acesta e un element embrionar ratacit, clAnd de o parte for-
matiunl nearoglice, do altsi parte formatiunI nerv6se. Se mal ved ele-
mente marl' probabil nervóse in kariokinese, apoi mase mar): uniforme,
provenind din eilindril axi. Vasele stint dilatate i pline ca sttnge, spa-
tiarile perivasculare presinta o proliferare a celulelor periteliale formand
cuiburI celulare. Neuroglia e in contact continuii ea aceste vase.
Avem impresiunea unel telangiectasil reti limitate en proliferaren ondo-

www.dacoromanica.ro
DESPBE GLIOME 241

telielor si periteliilor, pertteliome, apt mase marl nerv6se si neuro-


glice hiperplastice, riil formate. Aceste neurogliome m31 creso maI mult
In centrit albI al hemisferelor, and nascere la hemoragiI.
In jurul emoragiilor de acest fel vorn grisi o substantrt ge1atin6sA gAl-
bue sari rosa, care examinatrt la microscop presintit carcterele descrise
ale neurogliomuluI.
Din causa milrituel, lipseI de delimitare, crescereI repede si disposi-
tiunel la hemoragil aceste tumorl sant dostul de maligne.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXVIII
Despre Nevrome
Pentru di aceste tumor): sä' nu sonfunde ca fibromele, mixornele, sar-
comele nervilor, s'a stabilit ell pentru ca o tumrrii, sä se pkii numi ne-
vrom trebue ca ea sit' fie compusä din substantil nerv6A de none for-
matiune.
Neuromele se intelnesc in tete etätile la copii, une-orI la adultI si
alte orI la betränI. La acestia póte tumorile existatí din tinorete dar ail
remas mult timp neobservate.
Formele multiple sunt de obiceiti congenitäle. Ele sunt insotite de
afectiuni ale creerulai, idiotic) si cretinism sail de alteratiunI ale ner-
vilor perifericI. S"a maI constatat cli nevromele sunt si ereditare prin
faptul crt s'ail giisit la maI multi membriI aI aceleasi familii. Cele mat'
multe se produc in urma vre-unuï traumatism ca amputatiunI, ulcera-
tiuni. Apar une-orl curind duprt traumatism, alte orl dupii un interval
null mare.
Tuberculul dureros este une-orI compus din fibre nerves° dar de multe
ori este format din fibre conjunctive, fibre musculare, vase sail din alt fel
de tesat. Cele compuse din fibre nervóse ail fost diferentiate de Virchow
sub numele de neuromatia dolorosa.
Tumorile descrise de Verneuil si Bruns sub numele de nevrom ple-
xiform si nevrom cirsoid nu sunt nevrome pure. NoduliI si cordonele
ce se observrt in aceste casan l forménd retele ce amintesc impletiturile
din varicocele sunt near° fibrome, ale tecilor nervilor.
In urma amputatiunilor so desvoltit une-ori nevrome printr'o prolife-
ratiune regenerativii enormrt. Duck' In bont se gäsesc mal multi: nervi
apropiatI, se contopesc de multe orI 0 formézrt un singar nod. Acosta
are e formii ovalarä' si nu trece de dimensiunile uneI prune.
Nevromele cele maI multe orI se desvoltil pe nerviI rachidienI maI
rar pe masele simpatico 0 se glisesc numal f6rte rar pe nerviI cerebrall
In creer 0 mäduvrt.
De obiceill nevromele nervilor sail nevromele periferice (numite ast-fel
In opositiune ca cele din creer si mildavI, care se mat numesc ,3i. cen-
trale) sunt fusiforme ea axe longitudinal In continuitate ca al nervuluI

www.dacoromanica.ro
DESPRE NEVROME 243

alte ori swat asecjate pe o latura, si in sfarOt nevromele nurnite termi-


nale se gasesc la sfirsitul nervulut. Aceste tumorI sunt de multe orI
multiple, salí dealungul unuia §i. aceluia§i nerv, formand ea un §ir de
matanil sati pe Merit]: nervl din organism.
uumgrat pan la 2000 pe un singar individ.
De obiceiti ele sunt compase din fibre nervóse i avem nevrome fibri-
lare, fasciculare, in mod exceptional din celule ganglionare cand avem
nevrorne celulare, ganglionare sail nodulare.
Ail o consisten tO dura ca a fibromelor. Une-orl nu sunt de loe dare-
róse acésta pentru c rare-ori aceste tumorI ating fibrele sensitive.
Obicinuit sunt durer6se la presiune.
Nevromele s'ail maI impartit in totale and cuprinde in masa sa tot
nervul i nevrome partiale and cuprinde numal o parte a nervuld.
La sectiane nevromul presinta o suprafata cam uscata tumora fiind
net in singe.. Nevrornole mielinice al o cul6re cenusie alburie §i un
lucia matasos pe cand cele amielinice ail o cul6re cenusio galbena.
sectiuni mieroscopiee clarificate ca acid acetic sail colorate cu acid he-
osmic 0,50h, se pot veden bine firele mielinice.
E mult mat' grel de vikjut bine fibrele amielinice. Acestea trebuesc de
asemenea tratate ca acid acetic. Se tratéza preparatul apt' cu picrocarnim
sail se incepe cu. 0,50/0 acid osmic si se lag co carminul, picrocarminul
maI molt timp in contact
Do multe or totii fibrele Remak nu se pot diforentia de fibrele te-
sutuluI conjunctiv.
Fibrele nerdse, ce forméza aceste towel se imultesc prin divisiunea
!ongitudinalii i prin inmuguriroa eilindrilor axI.
Nevromele se desvolta une-oil farii sit fie observate cad une-orI chiar
presionea pe ele nu e durerósii.
Când exista turburarl, acestea vor fi variato dupg sediul tumorei, a§a
nevromele determing turburarI motrice, sensitive,- trofice sail psihice.
Turburarile iu sensibilitato se manifesta prin hiperestesiT, hipestesiI
anestesil. Dese-orT aceste torburarI se modificg ca schimbitrile vremet
Turburarile motrice cart' upar mai rar constail in parese, paralisi1
contracturI, ca turborgrI trofice sunt atrofia pele i muscbilor i diferite
erupti unI.
Nevromele s'ail gasit si sub forma eteroplasticg in testiculI si ovare.
Se intainpla dese-orI ca o tumora formata la inceput din substantä
nerv6s5, sa devie fibromatósg, mixomat6sa, carcinomatása, TOM avea atuncl
formo mixte.
Nevromele ganglionare se desvoltil in centrit nervosI si in retina. Ca
nearogliómele neuromele se desvolta mal: des in corpiI striatI, stratu-

www.dacoromanica.ro
244 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

rile optice i in partea anteri6r6 a centrulut oval al luI Vieussens, Une-


oil se desvoltit sub forma de nodulT cenuOT in substanta alba de sub
opendimul ventriculilor lateral!. 11u sufer6 indo616 crt o parte din nevrome
provin din prtrti ale substantet griso or! ale substanteT alba r6mase in
afar6 de substanta nervdsti central'. Ast-fel am observat un nevrom ce-
lular in jurul m6duvet spina'rel i unul care 's1 avea sediul in spintecii-
tura proceselor spinale ale vortebrelor cervicale.
Nevromele fac parte din tumorilo benigne cä'ci na dart metastase ;
nu se prind ; nu de rare ori: mns recedivezg pornind de la ex-
tremit6tile nervilor resecatT. Cu timpul nevromele pot suferi diforite
degenerating. ca degenerarea grasi, calcarli, mixomatósli i cistoida.
Tratamentul .e de cele mal multe or! chirurgical. Sunt totu.0 casurT
de nevrome multiple sari de nevrome tmcjate in adttncime cad nu se
pot opera.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXIX
Despre tumorile epiteliale.
Voi vorbi in lectiunea de azI despre al doilea grup mare de turnoff,
adeca despre acelea earl se nasc din stratele extern 0 intern al blastoder-
mulul, adedi din ectoderm 0 din endoderm ca dopendintele lor. Turno-
rile acestea, cu t6te ea' forméza o clasa bine limitatri, totu°I arath o 6re-care
trecere spre acelea despre care am vorbit deja ; mal cu sénfa acelea earl
provin din epiteliele originare din lamele laterale embrionare, cum sunt
acelea ale organelor genitale, ail o maI mare asemanare ca tumorilo en-
doteliale, anume cu acelea ale peritoneuluI, ale ser6selor mart
Nu trebue insit s confundarn in cadrul tumorilor orI-ce neoformatiune
Exista staff ap namite de hipercheratoza datorite uneI logro-
A' i proliferifrI generalizate a stratulul cornos, sub forma de placI mai
marl sad maI miel, sari de sole constituind ichtioza. Une-orI copilul
de la nascere se prezinta in acésta stare, ca o piele incrustata, ca de cro-
coda: alta data acésta stare se capata mal târziil. Une-orI afectiunea co-
prinde tag pielea ; alte off, de 0 dostul de dii uzl, je totu°Y maI mull sal
maI putin limitata, la o extremitate, de exemplu. Acéstil ipercheratoza,
de °i are de multe orI o baza ereditaei, n'o putem totug considera ca o
turaork ; putem vorbi cel mult de o neoplasie a stratuluI superficial al
Sunt i alte aglomerArI limitate de tesut cornos de origina di-
ferita ; de exempla o presione lenta °i continua', cum se vede la batfanl,
sail la eel ce umbra de obiceiti descultl, orI lucréza' din greil cu
va derangea formarea stratului cornos, stratul lucid nu se va ma): produce
In mod regulat, cheratinizarea stratelor superficial° se face in mod incom-
plect, se va nasce adeca o semicheratinizare care va avea de rezultat di des-
cuamatia stratuluI cornos nu va merge inainte, ci masole cornóse se acu-
muléza i formézg nisce ingroOrI, une-orl f6rte marI pe mitinf 0 pe pi-
ci6re (batiiturI). Aceste la randul lor pot irita stratele superficiale ale der-
muluI, lutrotinfind la inceput o stare de iperomie continua care trece in
inflamatiune cronica ca ingroprea dermuluI.
Rana la un oare care punct s'ar putea admite i pentru aceste feluff de
neoformatiunI epiteliale, ca i pentru tumori in genere, un 6re-care grad
de predispozitinne ; ca tole acestea nu le vom considera ca tumor): ade-
förate, pentru motivul cii pricina mecanica e proa generala; proa multi
6menI capata biltaturI când se expun cauzel provocatóre ; apoi pentru
motivul cii neoplazia e prea intim legatil de acéstrt cauza mecanica dud

www.dacoromanica.ro
246 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

ac6sta e suprimatrt, apr6pe fara exceptie neoplazia incetéza, ceea ce nu


se intamplä In tumorI : un cancer dezvoltat dinteun ulcer, va continua
a prolifera ea atare si dupg ce se va suprima cauza care intretinea ulce-
ratiunea.
Ipercheratozole de multe orI simetrice la mainI si la picare, cate odatil
ereditare, recunoscand o causa nerv6sa trofica, trebue asemenea excluse
din cadrul tumorilor, ea t6te eU presinta 6re-care caractere neoplasice.
Cam acelasI lucru so p6te slice $i despre aterom. Acosta este o forma-
tiune chistica a glandelor sebacee, orl a foliculilor pilosl, mai frecuent pritt
urmare pe pielea capuld i scrotuluï. In arma uneI astupärl mecanice
canalultd excretor si acumulard consecutivo a secretiuneï glandulare,
se nasc nisce pungI chistice formate dintr'un parete subtire $i fibros cap-
tusit ca celule epiteliale ci cu un continnt ca un fel de pomadä' cenusie
sail brunli, formatrt din celale epiteliale doscuamate, din sfaramaturl de ce
lule si din granulatiunI çi cristale de gräsime. Ateromul ILIA nu e tot-
d'a-una asa de simplu; asa paretele conjunetiv p6te fi maï gros punga pe
langa, cit e maI mare 1n acolaff titnp póte fi maI lobulatii, ca compartimente,
epiteliul de la periferie ca mult mai proliferat. Tocmaï In aceste cazanI
neoformatiunea se produce fiträ acea cauza mecanica banaJ.U, astuparea
conductuld excretor. Ba de multe orI niel nu se póte cunósce conductul
excretor al glandel din care chistul a luat nascere. In asemenea cas trebue
sa admitem o predispositiune particulara inascuta, pentru a explica pro-
liforararea extraordinara a epiteliuld glandeI orI foliculului pilos.
Ilfoluscum contagiosum, sail epitelioma moluscum este o alta forma
de nooplazie epiteliala, pentru care uniI patologistï, reservä' In mod ex-
clusiv denumirea de epiteliom. Incepand ca Virchow care 'I-a dat
mele de moluscum contagiosum, multi' admit natura parazitara a acesteI
nooplaziI. Dar oil nu gasesc crt acksta tumora, ar fi parazitarä' si decI
contagi6sa, sunt maI mult dispus sa o privesc ca un fel de adenom, off
ca un fel de proliferatiune neoplasica a stratuluI prof and al reteleI
Malpighi sub influenta uneï predispositiuni particulare. Se póte produce
In t6te *tile corpuluï, dar maï ca sémil pe faja i in jurul organelor
genitale, sub forma uneI nodozitatI mid, multiple, ce cresce maI mult in
profunzime, lobulatrt, acoperitä de piele lucio c distinsa, formata numai
din epiteliul proliferat. In celulele epiteliale i printre Iele se gasesc In
mare numär nisce formatiunI miei, rotundo sail ovale, omogene si luciI
ea hialino, care se acumuléza In mare numä'r in central tumoriT, impreung,
eu sfaramaturI si alte produse de degenerare celularil. De aceea tumora
se prezinta, Intr'un stadiä mar inaintat, cu un centra deprimat c cu
continut grauntos. Aceste formatiunI all fost privite ea parazitI analogI
cu. coccidile. Vom vedea insii la etiologia canteruluI ca nu snnt de cat

www.dacoromanica.ro
DESPEE TUMORI 247

forme de degenerare ale epitelialut Daca epiteliul de la suprafata se in


multesce, trebuò tot-de-odata si o cantitate proportionalä de tosut conjunctiv
care sa-1 nutrésca. Ajungem prin acesta la nisce formatiunT, care ail deja
tóte caracterele tumorilor, pentru carT nu mal incape Indoiala daca sunt
parasitare, sail intlamatoril sati mecanice ; pentru a le explica trebue
admitem in mod neindois o predispostiune, o proliferabilitate Mas-
ca% a tesutalat Vom distingo aceste tumori epiteliale, &vil cum 11-ad
origina in epiteliul de invalis al pieleT si al mucósolor, sati in acola al
glandelor ; iar in amandoua grupele vom deosebi tumorT tipice i atipice.
Tumora tipica a opitelialuT de invälis je reprezintata prin papilomul epi-
telial ca diferitele sale forme, spre deosebire de cancerul epitolial, care-i
tumora atipica a acestal opiteliui. Tumora tipicli a glandelor e adenomul
spre deosibire de cea atipica, carcinomul glandelor i adeno-carcinomul
De tumorile tipice ale epitelinlaT, de papilom §i de adenom ne vom ocupa
In acésta. lectiune.
Papilomul. Cand am vorbit despre fibrome, am (jis c un fibrom al pieleT
póte sa'sï aiba, sediul mai ca séma in papilo : papilele se märesc, se ra-
mifica, se iumaltesc ; dar prin acésta se dezlantuie 6re-cum puterea de
proliferare continua, latenta a epitelulai i rezultatul va fi o neaforma-
ti une epiteliala destinata s'a acopere papilele neoformate.
Daca epiteliul se tine in aceste limite ale necesitateT, cu alte cuvinte
daca nu se produce maT mult de cät trebue ca s'a acopere, In lhuitele
normale, acésta neoplasie fibrósä, atund avem o formatiune constituita
maT. mult de tesut conjunctiv papilomul e meai mult fibros. Lucrurile
nu se märginesc tot-d'auna aicT. Proliferatiunea odata incepara,
rareorT se opresce cand trebue, si de cele mal' multe orT intrec ma-
sura : se forméza deasupra ì intre papilole ipertrofiate i neoforrnate mase
gróse de epiteliä, ca mult maT marT de cit ar fi utile, numaT pentru a cap-
tusi papilele. In acest cas, de si proliferatiunea debutéza prin tesu.tul
conjunctiv, totusT avand in vedere preponderenta neoplaziel epiteliale
avem dreptul de a vorbi de un papilom epitelial si a grupa tumora in
rindul celor epiteliale. Une-orT tumora resulta din proliferarea unuT numèr
relativ mic de papile, dar f6rte inmultite prin ramificarea lor repetata, asa
cit BO fOrIllégt o suprafata larga ca o baza de implantati une fórte ingusta ;
alte off si baza de implantatiune e maT larga.
Cand epiteliul proliferat atinge o 6re-caro grosime, partile sale maT de-
partate de papile din capilarele carora se hränesto, sufer in nutritiunea
lor si de aceea se asila, se cheratinisall sail se necroséza pe o Intin-
dere mare. Rezultatal va fi o eliminare abandona a partilor epiteliale
departate de papile si nu numa5 a epitelinlal de la suprafata, dar si a
cela): dintre papile si ramificarile lor, pfina la o anu.me adéncime. Prin

www.dacoromanica.ro
248 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIal

acésta se 'Ate intimpla ca la un moment dat, o mini sail un grup de


papile A ajungt1 ca total la suprafatg, descoperite de epiteliT Fj A Ange-
reze. Acest accident se Int6mpirt big mat rar In papiliomul de care ne
ocuptim aid In special, In papilomul pieleT sail papilomul dur.

Fig. 81.Papilom sitnpiu epitclioniatos. c Stratul corno. - P Un complex de papile.


p Epitelinl proliferind in profunzime. d Derm.

www.dacoromanica.ro
DESPRE TUMOR' 249

Descuamatiunea mns lilting a epiteliuluT de care am Torbit, e mg


importantii pentru a ne explica configuratiunea aceste fel de tumort
A§a acorn papilome ca o suprafati maï malt sari mai putin grana-
16sä s'ail muriformg, dup5; cum adênditurile rezultate intro grupele de
papile, prin eliminaren epiteliulut sunt miff superficiale sati mg pro-
funde ; alte ori existg, asemenea adêncAturt maT mad intro grape ine-

Pig. 82.
17

www.dacoromanica.ro
250 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

gale de papile çi adancaturl mat superficiale intro papilele acoluiasI grup


asa c tumora se prezinta ea o suprafata conopidiforma Dolimitarea acésta,
a diferitelor papile like mergo pang acolo, ea fie-care papila sa fie sepa-
rah' de cea vecina pall la baza de implantatiune i atuncI tumora se
prezinta ca un pachet de fire sail de foI, fe-care reprezentand o papila
aooperita cu mi strat subtire de epiteliI.
Une-ori papilele papilomuluI se deosibe3c de cele adevarate prin acea
ca ail un singar va 3 mare, alte off sunt alcatuite exact diva tipul celor
normale : o artera ca o yea,' si o retea capilara, care in anumite casan l p6te
lua o desvoltaro exagerata. Do bogatia acesteI retele capilare, de feno-
menele do staza si de emoragiile posibile, precum si de transformarea
sangeluI revarsat pe de o parte, iar pe de alta de grosimea
depinde culórea papilomelor avern papilome albe cand stint invälite ca
un strat gros de epitelia, mat rosiI orI rosiT-brune, orivinete, orl mar_
morate, and un strat subtire de epiteliI acopere papile bogate in vase, etc.
Abundenta tesutuliel conjunctiv al papilelor, orI aceea a vaselor i epite-
liuluI, determina gradul de duritate sail de moliciune al papilomelor
pang la un punct i prognoza ion. In general insa papilomul ordinar al
pieleI e o tumora dura i benigna.
De si In papilom proliferarea epiteliuld e secundara aceleI a papilelor,
si p6te fi prin urmare considerata ca o proliferare de natura iritativa
pang la un punet totasI suntem dispu$ a privi acésta formatiune ca o
tumora in adevgratul inteles, pentru cit neoplazia caracteristica epiteliala
nu se produce fried o aflame predispozitiune i pe.ntru ca se pote forma
papilomul i inteun mod ca total independent : asa e cu papilomele ce
se produc in interiorul cavitritilor chistice, in peretele glandelor prolife-
rate si ca desvoltarea papilomatósit ce pot lua in crescerea lor la un mo-
ment dat alte tamorI, cum e cancerul buni-órrt.
Sant in schimb si formatiunI papilomat6se in geneza carora iritamen-
tele, chiar de origina externii conhicréza in cel maY mare grad, asa
bataturile a caror origina mennica prin iritatiune continua am stabilit'o
pot provoca o iperemie Cr011iCa a papilelor care p6te conduce la ipertrofia
si iperplazia lor, in cat vor resalta batilturI sati clavI cutanate, carI nu
stint formato numaI din epitelia, ci si din niste papile f6rte lane si subtirI
acoperite de un strat subtire de opiteliil. §i negiT, earl' de obicelli stint
fibrosI eri angiomatost sail endoteliomatosI sari chiar sarcomato$ se pot
prezenta in cazurI maIrarI ca papilome epiteliale. Pentru acesto formatiunI
pote nu maI e nevoie sa insistam ca se explica maI gre:i prin cauze
mecanice, de cat %erucele cutanate i ea trcbue sit admitem o predispo-
zitiune inascuta si de fórte multe orI ereditara. AicI puteru pune si o
alta formatiune, cu caracterele papilonuilui, anume condilomele ce se forméza

www.dacoromanica.ro
DESPRH TIIMORI 251

in jural anufsulal, pe preput pe labiele marl si in jurul vulva, in (-tarsal


sari in arma blenoragieI sail a ulcerelor Sifilitice, a placilor muc6se sail a
une tuberculose latente. Na le TOM considera ea formatiunT specifice sifi-
lisuluI sail blenoragiel, ci ca rëspunsul unoI proliferabilitatl inaseute
iritatiunea produsa de secretiunile virulente.
Undo opiteliale sunt do asemenea niste excrescente epitelialo tarI,
con:Rise, une-orl spirale, ca niste c6rne de corb ce se pot forma pe frunte
pe penis, etc.
Acestea ar fi neoplaziiile epiteliale d:n grupul papilomuluI tare si benign.
Mai sunt task' si alte forme de papilome moI, earl daca so asémana ca
papilomul prin arhitectura lor, se deosibesc ca total prin importanta lor
patogolica, prin mersul i terminarea lor. Acestea pot afecta un caracter
maligu aprápe ca i eancerul si pot produce metastaze.
Asa stint papilomele de o importanta f6rte mare co se forméza pe penis
pe utor, asa numitele papilomo destructive ale acestor regiunI. Exista
si pe alte piirtl ale corpuluI, dar aci stint maI importante si mai peri-
culdse. i cand vom stadia cancerul acestor regiunl vom da, basatl pe
istoria desvoltareI acestor organ°, explicatianea acestel malignitatl parti-
culare. Nu patem nega ea' traumatismul frocuent la care sunt supuse
aceste organ° j6ca un rol. insemnat in geneza acostor papilome si a tumo-
rilor acestor organe in genere, dar iarasI nu trains su pierdem din vedero
ca daca aceste cauzo traumatice sunt generale pentru toti ()meal, nu e tot
asa ca papilomele call se prod.ac nuanal la unii: adica de acei inzes-
trati ea o predispositiune pentra acésta. Aceste papilome devin une-orI
flirt° marl' ca nisce marl mase conopidiforme ce distrug o mare parte a or-
ganulni.
Papilomele acestea se mai nasc ca predilection° si in locurile rind()
exista o strimt6re natural cum ar fi gatal vesicel sea partile mat
strimte ale es)fagultii, ale stomaculuI.
In vezica form6za n4.te vilositati in pacheto mari, moi, acoporite ca
epitel] ul da trecere, adica celulele epiteliale nu snnt ca total turtite ea aculo
ale veziceI, ci .sunt niai lungT, ea ma multri protoplasma, cubice orI aprtlpe
.

Accsto mase, mol pot fi spalate de tiring si eliminate ca acòsta,


sub forma de bucati mai mari sarlAtaaI mid, formate de grupe de papile
acoperite ca opitelii si pot fi recunoscute prin examenul microscopic
al urine.
In regiunea piloruluI, In punctul de trecere al intestinulul: subtire in
cel gros, in punctul de unire al opiteliuluI de invalis extern ca acela al
traectulul gastro-intestinal, cam pe la unirea rectulul en flexura sigmoida,
se pot produce asemonea tamorI papilomat6se moI caracterisate prin o

www.dacoromanica.ro
252 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

proliferare excesiva a vaselor, carl" prin multiniea lor se comprimil, se ul


ceréza vi produc emoragil vi ulceratiunt inflase oi destructivo.
Am vorbit de posibilitatea de a se forma papilome din peretele chiste-
lor oi a diferitolor dilatatiunI glaudulare. Merita o mentirme speciala, ma-
sele marT papilomat6se mol, conopidiformo ce se forméztt inauntrul chis-
telor mar': ale ovaruluT: papilomul endogen al acestuT organ. M aligni-
tatea acestul papilom al ovarulia vi a papilomelor endogene in genere-
rezidii in acoea el proliferarea papilomat6sa p6te perfora piiretele chis-
tulut, crescênd la suprafata lut externa: chistul exogen al ovatulul vi da

Fig. 83. Papilom vilos al vesicei. - p Papilele. s Vasele dilatate


ale vilositiltilor. e Epiteliile detmate.
aici se p6te intinde prin continuitate la tot peritoneul al carta' epitel are
aceifivi origina embrionara, p6te deveni atipic dezvoltandu-se mal departe-
ca un carcinorn.
Adenomul. Este tumora tipica a tesutuluT glandular, adica tumora care-
ivI ja nascere din acest tesut, asemanandu-se in acelav timp al el ca struc-
tara. i o glanda norma% p6te incepo la un moment dat s prolifereze

www.dacoromanica.ro
DESPRE TIIMORI 253

In sensul unit): adenom; de maI multe orI lurk acésta tumor 'I are ori-
gina intOo formatiune care, din punct de vedere morfologic este in ader6r
glanda, dar care nu function6z . ea atare. Asa am constatat de multe
-or): in interiorul unor glande, adose orI in glands mamara, sail in ime-
diata lor vecinätate elite un nodal maI tare, bine limitat, ca incapsulat.
Desi morfoIogicesce acestI noduli nu se deosibesc intro. nimic de glands
rincipula, totusI din punct de vedere functional pot fi consideratI ca
isce formatiunI str6ine, ratacite. Cad near-6nd conduct excretor, sunt cu
total isolati de glanda ca s-1 and nicI nu fac parte, ea element functional
din economia el; functionéza. 6re-earn pe comptul lor propriti, inauntrul
lumenuluI lor inchis iT revarsä produsele unel secretiunl anorrnale earl
se acumuléza orI se resorb. AcestI nodal)" intra la un moment dat in pro-
liferare actív i forméza basa multor neoplazil adenomat6se ale mameleI.
Ace:ast: originä atí 'Ate In majoritatea casurilor adenomele glandelor se-

ct

......

;;"'",.
v-

t:

Fig. 84.D 'svoltarea papilelor din un chist al ovareului.


te Testa eonjunctiv en vakple v. et Papilele miel acoperite en epitelitt eilindrie
vibratil In degenerare mimosa.
Wee i sudoripare din piele, car): si ole pot inchide micï nodal): ratacitl,
fret leguitur ckl restal glandeI i fara conduct excretor deschis spre su-
prafata, tot asa adenomele glandelor salivare, etc. Un loo aparte ocupa
apoI casurile uncle nu numal: glanda, dar si tesutul diuprejur se rataceste
proliferéza sub forma de tumor): Ast-fel am descoperit formatiunI epi-
teliale, adenoma in mijlocul miomilor uterine. Trebue In aceste castle]:
et' presupunem ea o parte din uter ea 'Ante i co. glande s'a desfäht
din legtítura ca germenul normal, ratacindu-se In peretele uterulut
Alta datä ac6stä aberatiune e maI accentuatä: nodulul glandular, germen
al unel proliforAri adenomat5se viit6re, e str6in lu organul in care se ga-

www.dacoromanica.ro
254 GURS DE iATÜMÍEPATC,IZGICk

sesee nu numaI ca functirtne, dar chiar ea origina i ca structuril, repre-


sinta cu alte cuvinte o portinne rupta din legatura sa ca glanda din çare
embriologicesce i anatomicesce face parte, pentru a fi inchisa intr'un organ
vecin. Ast-fel se gasese In grosimee stomaculuI sail a ficatulut nodull mid;
limitatI, ca structure pancreasuld ; in masa rinichiuld insule de tesut,
alcatuite dupa chipul capsuler su.prarenale, etc. Cu maI mare tqurinta Mere
de cat ceI din prima categorie, aceste glande ratacite pot da nascere la
adenome.
Pentru multe din adenomele rinichiulul maI cu Ora, acésta origina,
prin proliferarea unor parti desprinse din capsule suprarenala e bine
stabilita.
Cat privesc structure acestor nodulI ratacitI, am spus deja ca e aceea
a glandelor din earl' sunt desprin§I, pot adica si fie aleatuitI dupa tipul
glandelor tabulare orI aciase, iar une-orI ail structure nu a until corp
de glanda, ci a unuI simpla tub excretor glandular.
MaI interesante sunt adonomele cad se nasc nu din glande adulte, ci
din restart de glande ernbrionare, carI sunt destul de frequente.
parovarul, care nu este de cat un sistem de tub ad captusite cu °paella
cilindric ciliat, ri5mas intro foile ligamentului larg ovar §i trompa ca an rest
din conductul lul Wolf, p6te deveni sediul uneI proliferarf adenomat6se.
Adenomele ovaruluI, avén0 de obiceili o structura tabulara ca opiteliI cilin-
drice, n'ar putea proveni din elementele glandulare adulte ale organuluT,
cart sunt aleatuite din epiceliil cubic dispus sub forma do foliculI inchisI.
Avénd in vedere caracterele morfologice amintite, suntem in drept a pre-
supune cì aceste adenome provine din proliferarea unor erampee de tubI
al luI Pfliiger, ea raman neutilisati la formarea foliculilor la Graaf.
§i in adevir se pot intalni In ovarele normale, alaturea cu folicula adultI,
fragmente tubulare captu0te eu epiteliuí cilindric in totul asemanatóre ea-
naliculelor luI Pflager.
Asemenea germenI nedesvoltatI se gasesc mat frequent in regiunile in
carI se petrec procese ernbriona:e maI complicate. In regiunea inchidera
branhiilor de pilda, in regiimile lateral° ale feteI 0 ale gatuluI, r6ma13
une-orf resturI glandular° 0 cartilaginóse, carI vor putea da nascere la tu-
morl, de obiceiti chistice, ca structure niixta adenomatósá i cartilaginósa.
De multe orI lash' aceste tumorI rnixte branchiogene sunt eu malt maI
complicate 0 formate din o amestecatura de tesute i mal diverse.
Acelq lucru se pike spune despre regiunea genitala 0 mat ca séma
de testicule i ovare. Aci se intélnesc 3 felurI de epiteliI: epiteliul extern,
cel intern 0 epiteliul genital din larnele laterale ale embrionulut
Aceste puncte, undo se unesc diferito lamele embrionare, contin mat

www.dacoromanica.ro
DESPRE TIIMORI 255

adesea orI resturI embrionare ratacite 0 de aceea sunt sediul adenomelor


de originI fórte diferite.
Fiind-ca adenomele ce recunosc drept origina germenil: ratricitI despre
car): am vorbit, sunt de fórte multo orI ereditare, suntem in drept a pre-
supune, ea Mee multa probabilitate, c desfacerea acestor germenI din
legaturile lor fisiologice, so face f6rte de timpuriii in viata embrionalul
sub intluenta uneI anomaliI chiar a oulul, transmisibilii din generatie in
generatie prin continuitatea plasmeI geiminative.
O isolare mal mult sail mal putin pronuntata a uneI part): dintr'o glanda
se póte frisk' indeplini i inteo perióda mal tardiva a vieteI intrauterine
chiar in viata extrauterina sub intluenta nu a anal viciti embrionar,
ci a uneI influente externe directe i imediate, cum e un traumatism, o
iritatiune de o naturä 6re-care, o inllamatiune, o cicatrice, etc. §i nu este
organ in care influenta proceselor iritative interstitiale sa jóce un rol mal
frequent 0 maI visibil in proliferarile adenomatóse, sa6 chiar mal: grave
ale parenhimulul, ca ficatul. De alt-fol, acest organ servind de filtru pentru
tóte provenientele intestinal°, o 0 ma'''. expus agentilor capabill de a Intre-
tine iritatiunea cronica interstitialri, precum e alcoolul, sifilisul, malaria. etc-
Putern dice ca In majoritatea casurilor, ficatul nu va prolifera In sensul
unel neoplasiT, de cat and este diformat, lobat sail lobulat, printr'o pro-
liferatiune a tesutuluI conjunctiv interstitial. Acésta lobatiu.ne sail lobu-
latiune inascutti ca#igatil in viata extrauteinä, este pentra mine basa
orI-careI proliferatiunI epiteliale a ficatulttI.
§i in starea normallobalil ficatulul sunt maI malt sail mal putin isolatI
insa aceste lobulatiani, congenitale sari nu, datorite unal proces interstitial
creaza adev6rato tumorl primitive formate din acinl sari grupe de acinl
isolatT, devenind ca total izolate prin capsule de tesut neoformat. §i
de obiceiti vedem in aceste par)", mill Inuit sail mal putin isolate, des..
voltându-se o proliferatiune pitolia1 eare incope prin o revenire la starea
embrionara, adica trabeculii ficattilig carI nu sunt alt-ceva de cAt nisce
tubl transformatI, ìX capta din nol tipul tubular, caracteristic pentru
ficatul embrionar sari pentru ace:ea al unor animale, precum e la qerpI
tot de-odata epiteliul earl) limitózil ace0I tub)", intra intrio prolifermiune
Tie ca cariochineze numer6se.
Cate odata tuba' bine limitatl ca membrana proprie §i ca lumen ce
eonstitue tumora, ail o dispositiune mult trabeculara.
Une-orl numaI unele dintre grupele de acinl, ast-fel isolate, prelifer6za
In acest sens, formand adenome circumscriso, bine limitate, capsulate. Alta
data, §i ma): ea séma in casurile de ficat lobulat congenital, organul se
ipertroflaza, In mase prin ac6stri proliferare 0 transformare a tipulat or-
ganuluI, constituind o ipertrofie nodOsa sail un adenom difuz al ficatuliii

www.dacoromanica.ro
256- CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

Dar chiar ta ficatul normal, nelobat sati nelobulat, se pot gtisi nisce
pi tt mid cart contrast6ei ea rest il organuld prin un desemn si o co-
16re putin schirnbat4', formate din trabecale de celule hepatice sal din
canale biliare, isolate Ins:I fisiologicesce de restul organulut, cum am v&Jut
PA se 'Ate inttimpla in alte glut le. Aceste pirtt call nu functionézl, sail
functionézil in mod vicios, vor putea intra si ole in proliferetiune sub in-
fluenta iritatiunilor la cart este asa des supus ficatul, proluctind adeno-
mete tabulare ale ficatulut. Apeste adenome, mil* adesea-ort unice, stint
rotunjite, cipsulate, de multe orT mol, chiar pulp5se, in mare parte de-
generate, galbene sill ver4T din causa depuneret unei bile anormale pe
care o secret6zil.

Fig. 85. DesvnIturea adenomulai difus al ficatului.n Oeluh normale.


n' n" Oelnle hipertrofice. n' y Declablarea trabeeulilor formandn-se tenProliferare
embrionarA a celnlelor fieakului.

Insist mat pe larg asupra acestet geneze a aienomulul ficatulut pet:ant


ne va da, precum vom vedea, explicatiunea tamorilor atipice, adicit
a carcinomelor acestut organ. Adenomul, ca tumorile tipice in genere,
are do obiceiii o crescere mal limitatil, e o tumor g mat localizatrt, care nu
face metastaze. Formézrt in glandele in care se desvoltii de obiceiil o mesa
rotunjitii sail lobulatti, mal durA, incapsulati Caracterul microscopic dis-
tinctiv este ca, precum am mal spus, reproduce in mare parte un tip
glandular normal. Se intelege ca nu'l vom identifica intocmat ca o
glanda niel anatomicesce, i mat putin incä. din punct de vedere functional,
cad nu mat incape indoialA cA elementele neoplazice ale until' adenom
al mitmelet sail a glandelor salivare buni1-6r6, nu vor mat secreta lapte

www.dacoromanica.ro
DESPRE TUMOR' 257

sail saliva, col putin un lapte si o saliva ca constitutiunea celor normale.


Pawl cand insa proliferatiunea nu troce anume limite, vom gasi tot-d'auna
intr'un adenom puncte de asem6nare suficiente ca o glanda.
Asa, tot-d'auna adenomal va fi format din tubT stí acini ea membrana
proprie, ca càptu$Iì opite1iai, ca lumen. Spre deosebire insa de glanda
normal, Whit glandularf sunt f6rte inegali, eel mat multi ea malt Ind
marl, ma): largi, neregulati, sinuosi, ramificati. Celulele epiteliale sunt
mai mari, mai norogulate putin deranjAte, ea cariokinen mai numer6se,
formand tubilor proliferati o ciptuséla de me mite riindurT de colle.
Lumenul redus in parte prin proliferarca epiteliilor, e une-ori ocupat de
tolule epiteliale descuamate, de mase hialino, de leucocito, de singe, de
concretiuni resultato pin socretiunea abnorma, do cristale, de pigmente, etc.

--rt

- r(7'L.

Fig. 86. Adeaom al glandeT parotide conlinind cristale de calciii §i hematind.

Stroma e reprezintata printeun tesut conjunctiv, care si el p6te pro-


lifera la Amin.' sè" I, formancl in jurul tubilor sla grapilor de tubT mast)
fibrose mat gróse ca de obiceiri. Vorbim fauna' de un adenofibrom.
Dacì nsà acest testa conjunctiv are celule fuziforme dense, maT
marl, ca patina stroma intercelulara, ea vaso proliferate in sons atipic,
etc., atunci avern aface ca un aclenosarcom. Daca, bite° tumor il din acésta
din urmil categorie, vasele sunt preponderente MO, do elemental celular
si stint in acelasi timp si f6rte dilatatg, tumora so va numi adenom an-
giosarcomatos ; in fine testital interstitial 'Ate suferi pe o intindore maT
mare sail mai mica o prefacere gelatindsii, vom numi ataxic]: tumora ade-
num rcixo-sarcomatos, etc.
Am spus deja ca t6te glandele, precum celo salivare, sudoripare, glanda

www.dacoromanica.ro
258 CURS DE ANATO3IIE PATOLOGICA

mamarra, glandele marY .splanchnice, glandele muc6se, etc., pot da nascero


la adenome ca caracterole celor descrise. Glandele muc6se ale stomaculg
qi cele din intestin form6z4 mal adesea orl adenome, carT din pricina
miscroilor peristaltice si a iritatiuna continue, se pediculisézit formand polipI
carT de multe ori devin sediul uuei proliferating papilar° endogene.
Se intiimplO tasa uno-orf tamal In traiectul digestiv, i mg cu. Ana

,-c-:
,.
t

70,fi44' 0,1

Fig, 87. Adoso fibrom al manzelei. Pie-oare aeiu glandular g.


e ineonjnrat de o eapsulti gr6s& fibr6s4, fontana masa principal& a tumorel.. y, Vas
en oe/nle embrional.° imprejur.g. 6 parte din adenom en proliferare a
celnielor glandnlare detapte de membrana bazal& jfltrit lumen.

In regiunea piloric, In dreptul valvuleT ileocecale §i in rect, eh' adenomelo


nu rZiman asa localizate i circumscrise cum le-am descris. Din potrivii se
manifestO sub forma unei proliferkT f6rte active, dar difuze, a mucósel
intregf la suprafatii, ou ptoliferare adenomat6sO a glandelor In profuncjime.
Nu semi pentru ce, dar acostea sunt de multe orT suspecte, sunt be-
nigne pfinA la o vreme i tipa de °data se manifestO o tendintil de a
se intinde i a distrnge tosutele ; cate odatil se observa in acolas timp la
fundul glandelor o atiple sub forma una' amputatiug a fundurilor de
sac. and acéstO s'a produs, deja nu mai rivera dreptnl de a considera tu-
mora ca un adenom, de aicI inainte celulele epiteliale puténd invada spatiile
limfatice malignitatea incepea papilomul trece in carcinom.

www.dacoromanica.ro
LECT1UNEA XXX
Des pre Careirsome

Asta-0 voi vorbi despre grupal eel mal malign de tumor!, despre car-
cinome, (epiteliome sad cancere).
In lcctiunea in care ne-am ocupat ca adenomele si ca papilomele, am
insistat asupra deosebireI lor de carcinome. Acéstä deosebire este impor-

Fig. 88. Cancer al bun'

www.dacoromanica.ro
260 CUES DE ANATOME PATOLOGICA

tanta de cunoscut maI ales pentru prognostic, cite]: pe cand adenomele sunt
tumorT benigne, carcinomele sunt neoplasiile cele mai. maligne.
Ca 0 adenomelo carcinomele sunt tumorI epiteliale, ce se pot desvolta
din stratul epitelial intern sal extern al organismulul.
Carcinomele eetodermico WI ale stratuluI extern se nasc din opitelita
pavimentos al cpidermuluI, si al mudiselor exteriore. Avem apoI carei-
nomele derivate din stratul interior sir' endodermic, care sunt formate
din epitelul cilindric al tubuluI digestiv din epiteliile glandelor, al sis-
temuluI urogenital de origina lamelor lateral° ale embrionulul si in fine
unit autorr admit carcinome desvoltate pe serGsele marI din endotelil.
[In caracter ptincipal al carcinomelor este atipia desvoltareI lor. Ce-
lulele epiteliale proliferéza ftír sit mai indeplinéscrt scopul lor obicinuit
de a acopen i suprafete sail a secreta, ele inaintéza in tesutul conjunctiv
si se desvolti in dauna acestuia, impiedianda-1 i functiunea sa.
Pe ltingit celulele epiteliale carcinomele contin i tesut conjunctiv, care
formézil paretit unor fel de alveole maI mari sat.' ma): miel in earl se
sesc celule epiteliale. Din causa acestel structurI asetnana'túre ea a glan-
dolor, uniI autoff clasézil carcinomele printre tumorile organoide.
Genezei. De multe oil la marginele ulcorelor cronice se v'ed prolife-
ratiunI sarcomatóse off carcinomabise. In privinta etiologiel acestor tu-
mori ca de celo maI multe or): exista o predispositiune a orga-
nismuld pentru desvoltarea carcinomelor. Ele ating maI ales indivi4ii
inaintatI in vérstil. Stint regiunI de predilectiunc pentru desvoltarea aeeste
turnorl. De multe orI corespund cu anomalii in desvoltarea emblionara
Locurile de predilectiune sunt acelea ande se ating diferite tesutarI em-
brionare intro epiteliul epidermulti si al mue6seI, pe la diferitele
pe la unghiurile acestora la unghiul labial, nasal la unghiul pleopelor,
la organele genitalo externo, in esufag unde accsta se separil de trachee in
timpul embrionar, pe rect acolo ande depresiunea externa se intalnesce ca
terminatiunea intestinuluI cam la 10 cm. de la anus.
Femeile sunt maI predispuse la cancere pentru crt uteral i mamelele
sunt locarï de predilectiune pentru desvoltarea acestor tamorl.
S'a sustinut cit exista un parasit, ce &terming formatiunea carcinome-
lor. Acbsta ptirere deriva de acolo CA la examenul microscopic al until
carcinom se ved diferite elemente curi6se earl ail fost interpretate ca pa-
rasitI; ast-fel kariokinsza aid: e neregulata colulele se divid in trel,
patru i cinc Y directiunT.
In timpul kariokinezeI, substanta cromatic5, apare in carcinome sub
dou6 forme ca o masa Mara i ca graunte. cromatice libere. Aceste
din ulna al fost considerate ca parasiff.
Se viid inteadever une-ori printre celule nisee forinatiant maI miel

www.dacoromanica.ro
DESPRE C1RCINOME 261

ati ma): marY, rotundo capsulate, colorabile ca culorI de anilina. AceOa


ar putea sa fie parasiti, blastomiceti, dar pot fi i mase hialine, produse
prin degenerarea elementelor tumoreI.
Masele hialine pe care le-am vNut In multe earcinome pot fi 0
epitelif cornóse care contin tot un fel de substanta hialinrt.
Am constatat de mai multe orI degenerarea hialina sail modificarea
particulara a partilor unor celule epiteliale earl att fost ineapsulate (ie
alto celule carcinomatóse.
Exista ate ()data -0 adevgratl blastomicetí in careinome carI se pot
cultiva ne producAnd insa carcinome la animale.
Causa carcinomelor pare a fi o predispositiune embrionara 0 o iritare,
ulteriara a epiteliilor.
Buhl 0 Tiersch sustin ea exista o lupta continua' intro crescerea epi-
teliuluI 0 acea a tesutuluI conjunctiv. Crescerea normala represinta ega-
litatea in forte a color dol luptatorI. La 6menii batrânI epiteliul devine
mal tare, tesatul conjunctiv se slabesce wt ea e biruit de epitelia caro
inaintéza invingkor pe terenurile tesutuluI conjunctiv.
La 13611141X carcinomele se produc 'Ate si In arma unor iritatiunI cro-
nice. S'a 4is crt iritatiunea produsa prin fumaren tutunul III ar fi o causrt
de carcinom. S'a constatat insa desvo tarea acestor tumorI.§'i la nefumittort
Teoria derangiarei epiteliuluI sustinutil de Ribbort nu explica cum In
intlamatiuni se produc destule turburarI In epitelif fail di se produca
pentru acésta carcinome.
In fine Ribbert mal sustine ca pentru a se forma un carcinom trebue
ca tesutul conjunctiv si créscii ast-fel In e'at si amputeze prelungirile
papilare alo epiteliuluI, lug nu. In 'Me carcinomele se constata acésta dis-
continuitate a opiteliIlor la incept:Ltd desvoltareI lor.
Cam se clesvola actista tumortt?
La Inceput epiteliul prolifer6za' ca ajutorul kariokineseI spre profun-
c)ime and prelungirI ce se ramifica, in diferite directiunI dupa ce a per-
forat membrana basala.
La incepat exista Inca continuitatea epiteliilor. Dupa aceea aceste co-
lule epiteliale parasesc continuitatea lor 0 intrrt In spatiurile limfatice.
AicI gasesc teren bun pentru desvoltare 0 inaintéza apoI in ganglionit
limfatici. Vedem dar cit pe cand sarcomul cresce In interiorul tumora
carcinomul presinta o crescere perifericà,'. De acea tumorile carcinomat6se
numat ca grea se pot extirpa complect awl tet'deauna p6te ramiine un
spatia limfatic In apropiere, ca celule careinomatóse in interior.
Carcinomul se póte Mope ea un papilom ; observam papile mar!, cu e-
piteliul ingro0tt carI lug nt tind kit si proemine ea In papilomele
pure, ci din contri pare ca se cuf Linda in tesutul conjunctiv. Acesta e un

www.dacoromanica.ro
262 CUES DE ANATOMIE PATOLOGICA

prim pas spre desvoltaroa atipicìl. Nu imam spune ins6 ca e un car-


ciuom pturii ce mg existä membrana basalii, menitìl sg separe cele doui3
Wuxi de tesuturT, conjunctiv i opitelial.

Fig. 89. Careinom papilomatos


P) Papila eomplioat3i, e) strat cornos, M) strati' Malpighi, a) desvoltsrea atipia a
epiteliuluI

www.dacoromanica.ro
DESPRE CARCINOME 263

La un moment dal, acésta membrana cedifiza qi opiteliul invadéza in


tosutul subjacent. Acésta atipie e caracteristica carcinomelor.
Dupe regiunea unde se desvolta, carcinomele sunt compuse une-off
din celule epiteliale turtito alte-ori din celnle cilindrice alto oil din
celule, cu forma intelmediara acestor douti sail cu caracterele epitelia-
lui embrionar.
Carcinomele compuse din celule pavimentòse se gasesc pe piele in la-
ringe pe hure, pe limVa, in partea superiòrti a esofagulur, pe portiu-
nea cervical a uteruluT, pe vagin, in regiunea analii, etc.

Fig. 93. Ineeput de eareiuom pornind de la Leonean pilosI, a) proliferatiune atipiert,


p) par, e) strat cornos, e) mase eorn6s3 In profundimea folieulalul.

www.dacoromanica.ro
264 CURS DE ANAT0311E PATOLOGICIL

Proliferarea carcinomatósrt a pele p6te incepe din epiteliul epidermu-


luI, din al glandelor sail dintr'un folicul pilos.
Une-ori procesal de proliferare al epiteliilor se limitézki la stratul su-
perficial al pieleT, nu merge spre profuncjime, nu presintil multe celule
in kariokinesrt. Avem atuncl un ulcus rodens adicrt o ulceratiuno ser-
piginús5 remfintInd superficial i fr tendintil la metastase. AnomaliI
epitoliale semgrAt6re sunt produse une-orI do bacilul tuberculoseI sail
de al lepreI.
Une-off e f6rte greI de deosebit tin lupas de un epiteliom. Aa pot s5
ye demonstrez aicl: o tumoril trituesi de d-nul Dr. Leonte, asupra careia

Fig. 91. lneeputal anal eareinom desvoltat din rp:teliul until fulicul pilos, e) epite
g) glob epitelial, p) prelungirl Ppiteliale, p) prelungirl atipice, g) glands sebaeee.

nu m puteam pronunta dacrt, e carcinom sati lupus. Era inteadeviír


una i alta, epiteliul era tumefiat i proliferat in sensul until epitelioni
existati ins i caracterele lupus'aluI ca celule gigante §i cu rarI bacilI,
al tuberculoset

www.dacoromanica.ro
DESE'RE CARCINOME 265

Celulele epiteliale din carcinom aunt Mite inegale, poligonale, cilindrice


turtite, fórte marl séïi mid din causa divisiune% lor repede. De multe
oft se constatii tormele caracteristice ale celulelor epiteliale nrmale.
DisposiOunea stratului cu eleidinti, este de asemenea flirt° neregulatX
In carcinome, in mijlocul tesutulul tumorel se ved _mase hialine incapsu-
-

Fig. 92. Celulele eareinomulsi epitelial, o) proliferares celnlelor conjunctive In jurul


insulelor epiteliale, b) celule epiteliale crenelate i In paite in carioehinezi, g) global
epitelial en central hialin, g) global epitelial ea central mueos, e) retes de eelule
epiteliale mal colorate formand o retes printre MINN mart erenelate. In interiorul
mal multor eelule se vOd formationl hialine reputate ea parasiti
Curs de mamas patologica. 18

www.dacoromanica.ro
266 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

late une-orT ca nisce capsule dintate. Este interasantg cu deosebire pentru


diagnostic dispositiunea concentricg a celulelor formind dupuri, insule
mail in profuncjimea tesutuluT. Prin kariokinesg se produc mase mall
de celule ; tele din centrul acestor grupurI nu pot fi bine nutrite §i de
aceea se produce o cheratinisare, o cornifl care séil o alta degenerare a
acestor celule, ce formézg atunci straturT corn6se séti hialine, dispuse in
lame concentrice.
4

Fig. 98. Ineepitul prolifearli atipiee. IneeputuI de jos papilele stint Inca tipiee, pe
(sand in partea de sue p' papilele §i epitelinl aratri o proliferare atipieli, y) venii
mlell papilarli
www.dacoromanica.ro
DESPRE CARCINOME 267

Dispositiunea acestor lame concentrice s'a comparat ca aceea a foilor


dinteo cépa. Aceste cuiburT de cornificatiune suut numite i perle epi-
teliale, sail globT epidermicT.
In jurai acestor straturI keratinisate se pot constata stratum lucidum,
apol stratum granulosum, bogat in eleidin, apoT celulele dintato i cele
cilindrice intocmai cum se viid in epiderm.
Une-ori: carcinomul are o forma vegetantä, fungòsä, ca o conopida
alte orT putin lobu1atL, nodur6za, 6re-Cum transparenta ulcerändu-se fórte

Fig. 94. Adeno eareinom

repede prin necrose prin lipsa de nutritiune a tesutuluT. Alte-orI gäsim


tumor! mal mar)." maT. gr6se pornind de la un papilom niel o data bine
limitate constatändu-se o adesiune a pieleT cu infiltratiunea profunda in
iurul vegetatiunilor salí ulcerelor, en ulceratiuni: crateriforme, ca baza
induratadin care ies nisce dopurT de globT epitelialt
Daca facem o sectiune inte un carcinom sectiunea va presenta o ea-
16re alba cenusie deschisa do multo ori cu retele fine galbuT, cu locurT

www.dacoromanica.ro
268 CURS DE ANATOM1E PATOLOGIO.A.

iperemice, pi daca radem cu cutitul suprafata acesteT sectiunI, obtinem


un liquid alb 'aptos, caracteristic al carcinomelor. Acest liquid se dato-
rosco celulelor carcinomatase ei degenerariI grase a celulelor epiteliale.
El e miscibil cu apa prin lipsa de cohesiune a celulelor ce-1 compun.
Carcinomele cele mal grave or fi acele moT, bogate in celule, cal.'
creso repede, care sub rnieroscop se vor presinta sub forma una' prolife-
ratiunf de celule avénd aspectul unor celule epiteliale embrionare. Aces-
tea se asémäng cu sarcomele pi se mal numesc din causa consistentei lor

Fig. 95. Adano enrejan'.


carcinome modulare sati encefaloide. Daca tesutul interstitial fibros va fi
mal proliferat, daca insulele epiteliale ail tendinte de a se cornifica, de
a deveni uscate, atund prognosticul va fi mal" bun. Aceste forme de scle-
rosa in care predomina tesutul fibros, se numesc carcinoma squir6se.
Carcinomele iaí caractere deosebite ei dalia sediul lor.
In pele distingem carcinomele cu participarea glandelor sebacee ei acole
ale glandelor sudoripare, Acelea ale glandelor sebacee ati un caracter par-

www.dacoromanica.ro
DESPRE CARCINOME 269

ticular. Celulele glandulare formézi o retea désit cu celule cilindrice carT


de multe-orT devin fusiforme ap In cat pt.Ste fi confundat cu un tesut
sarcomatos ; InsI vedem o proliferare a glandel i putem constata contt-
nuitatea tumoreT acestoia ramificate cu &anda sebacee.

'

A *,--,,;(%.

.70.11

, '7,1/ Oi
t f 47;

j.

"
. 31
"2-
-

-tir./4;'.2je
3

Fig. 96. Careinom epitelial la lucera. Neoplasia atipieg, ?nepe In parte mal la sa-
prafatti sub forma de perla epiteliale, in parte este constituitli prin vegetatia radiatl
de celas eilindriee, proveuind de la glandele sebacee, g.s, spatIttr1 limfatiee dilatate.

www.dacoromanica.ro
tro CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

Carcinomele cu celule pariment6se de obiceiti nu forméza turnoff li-


mitate el daí prelungiri ce difuség In iesuturile invecinate ; une-orT stint
dure forma sclercisg, alte-oft ma): friabile cum sunt formele papilare
fung6se.

Fig. 97. Infiltratinne carcinomatea, a buzei on conflnenta In profnnzime a epitelinluI


extern en epitelinl maces, c, pielea, m, muc6sa. 8, prelungirI epiteliale Intrunind pielea
cu mno6sa.

www.dacoromanica.ro
DESPRE CARCINOME 271

Dese-orI celulele de la suprafata tumorel degenereaa, se necros6z6 si


apoI se eliming produdnd ast-fel ulcerele cancer6se. Suprafata ulcera
tiuneI se inflatnézI si se acopere de mugurt ciirnosi ce dati un aspect
fangos acestei suprafete.
Printre caracterele acestor ulceratiunI i formatiunI fistul6se trebue
amintit acola de a se acopen i pierderile de substantli ca un epiteliu car-
cimatos care p6te s4 pAtrund'a din piele spre mucóstí intrunindu-se ca e-
pite