rl

p
'1'04

www.dacoromanica.ro
, I% V,

'
 MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMINIEI
O.IIII.........

54042. Mari. Mclionar Geoprqfie.

www.dacoromanica.ro
 SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMINA
FUNDATA LA 15 IUNIE 1875
RECUNOSCUTX DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN zo FEBRUARIE 1897

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMÌNIEI
ALCATUIT §I PRELUCRAT DUPA DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE
DE

GEORGE IOAN LAHOVARI

PRWDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI,
PRWDINTE AL SOCIETXTH PENTRU INVXTATURA POPORULUI ROMIN,
SECRETAR GENERAL AL SOCIETXTII GEOGRAFICE ROANE

GENERAL C. I. BRATIANU GRIGORE G. TOCILESCU

SUB-§EF AL STATULUI MAJOR GENERAL, MEMBRU AL ACADEMIEI ROMTNE,
DIRECTOR PROFESOR UN1VERSITAR,
AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI

VOLUMUL I.
,,,,,J,....W...

BUCURE§TI
STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR-. BERZEI, 59
1898.

www.dacoromanica.ro
 MaiestatiI Sale

CAROL I, REGE AL ROMINIEI

Homa2iiit de cel n2a1 adinc respeck

§i eterna tecunoscinta.

www.dacoromanica.ro
 PRE-CUVINTARE
eCitutatu-nT-au a p1in4 pmvila i invatátura lut
Platon, case poruncéSe : Non sama naif, sed et
Patria et amieis vivendum. Adecii : 1111 mima
pentru folosul t'ostra, ce ti pentru a Patriil ceva
slujim, polla prriatinilor jo s a l'Asa, sl nu
ne
eantemyr.

onumentala opera, al careia prita lrolum vede acum lumina tiparuluT,

este rodul staruintelor statornice i migaloase ale SocietatiI Geografice
Romine, in timp mal bine de 15 anl de zile.
In paginele imediat urmatoare, cititorul va putea alfa istoricul luerariT futre-
prinse, diferitele incercárl fácute, multele greutag intimpinate, precurn si planul
si dispositiunea operel impreuna cu nutaele modestilor el colaboratorl.
Nu unul, nu doul orl ece, ci treIzed sunt aceia, cae maT mult de dragostea
lucruluI Imbolditl, de cat atrasI de niste mieI i neinsemnate premil banestI,
inchinat munca si stradaniele- lor, spre a inzestra fie-care judet al taril cu dictio-
t'Ami saÂ1 geografic, statistic si economic, si a face ast-fel cu putinta lucrarea
ComisiuneI de redactie a Illarelut Dictianar Geografie al Bominiel.
Misiunea, asa de bine usurata, a acesteI Comisiunl a fost mal mult de a
contopi si prelucra bite° ordine strict alfabetica dupa un plan uniform, dictio-
narele geografice partiale, adfiogInd, prescurtind, eliminind si indreptind, acolo
unde s'a gasit de trebuinta. Ea s'a silit, pe eit a putut, sa tnlature urmarile firestI
ale unel colaboratiunI asa diferite In timp i'In persoane, si sa remedieze la lip-
sele inevitabile ce decurg din colaboratiunea mal minora la una si aceiasT lucrare :
lipse, intre carl cea mal de eapetenie este unitatea de conceptiune si de executiune.
Comisiunea este departe de a-g face vf° iluziune. Ea stie, ca nutnal simpla
bunavoitita nu e de ajuns, spre a crea o linee opera; ea serierea de fata are tuve-
derate lacune, erorl, nepotriveli de date si de stil s'ar fi putut da tablourI Sta-
tistice mal complete, stiinte mal sincronisticef s'ar fi putut adaoga planurile ora-

www.dacoromanica.ro
VIII

selor maT insem.nate ; s'ar fi putut indica prin charta directiunile si curentele rim-
rilor, situatiunea geografica. a localitatilor ; s'ar fi putut in fine ilustra publicatiu-
nea cu peizajele frumoase ale natureT, cu monumentele publice, tipurile populare,
resturile antice etc. Toate acestea Comisiunea le stie, si este cea d'intlit ea sa le
recunoasca ; dar tot inteo vreme ea este incredintata, ea are in parte-1 pe tog bar-
batif seriosT, earl stit cu ce greut4T se poate duce la capat o lucrare de acest
fel, prima incercare de Enciclopedie nationala, conceputa pe un plan asa de Indus,
si care necesarmente trebue sa poarte urmele unor lacune inevitabile si unor difi-
cultatl Inca pe nedeplin invinse.
Pentru asemenea lucrarI enciclopedice, ce ail de scop ca sa presinte la un
moment dat imagina villa si reala a fortelor unel tall in toate ale eI manifestatiunl,
orl-ce traganare aduce, credem, mal multa pagnbil, de cat folos. Este mal bine de
a da la lumina cu un minut mal inainte, o opera, fie si mal putin desavirsita, dar re-
clamata zilnic de nevoile multiple sociale si publice, si facuta cu intentiunea binevoi-
toare de a umple lacunele si a rectifica erorileprin editiunT orf suplimente ulterioare,
de cit de a astepta anI peste anl, cu speranta de a face ceva mal bun si mal
desavirsit, iar la fine sa nu fact nimio. .11fai bine astdii un oti, de cdt Wine un boü,
zice proverbul batrinesc. Si chid vedem inceputurile modeste ale unor opere
enciclopedice devenite mal apoT celebre, cum sunt lexicoanele unul Rittert Brock-
haus oil Meyer, sat. cind comparam micul digionar topografic §i statistic (41 Rom&
niet, de vr'o 500 paginT in-8°, al lur D. Frunzescu, publicat in 1872, cu cele 5 marT
vo. lume de cate 1000 paginl in-40, cit are sa ocupe 'Wank Diclionar Geografic, cind
mal departe, admiram conditiunile technice de executiune, earl fac onoare vechiuluf
Stabiliment grafic I.V. Socec, Societatea Geografica Romina, credem ca poate fi mandra
de opera pornita din initiativa sa. Aceasta opera depaseste cu mult cadrul obielnuit
al dictionarelor geografice publicate in alte tart. Pe and acele dictionare se reduo
mal adesea la o simpla nomenclatura, opera noastra grupeaza intr'o forma comoda
si concisa un foarte mare numar de date statistice, sociale, geografice si istorice,
etnografice. si archeologice ; ea insus este o valoare nu numaT informativa, das si stiin-
pea, din care se vor putea adapa tot hate° vreme : istoricul si geogTaful, politicul
s'i economistul, filologul si archeologul, publicistul si biurourile administrative,
In scurt orI-cine ar voi, ca sa stie sat ca sa Invete ceva asupra trecutulul s'i pre-
sintelul PatrieT Romine.
Si fiind ca vorbim de insemnatatea MareluY Dic¡ionar,dac6 n.'ar fi de ea
simpla nomenclatura topica, care pentru prima ()al% se da aci in chip asa de com-
plet, continand aproape 30000 numirT, si totug istoria, ca si filologia, ca si
etnografia ar avea de gasit inteinsa comoara cea mal pretioasa de materiale nece-
sare in deslegarea atator probleme.
Se stie ea aceste numirT topiee alciltuese livreaua teritoriuba, ca gurile carT le-at

www.dacoromanica.ro
 Ix
grait pentru inttiasl-clata a arautit de mult, fara s5, laso alte urme despre exi-
stenta lor de al pe ele : batrine numirT de rfurf i pirae, de val, piscurT si muntl,
dealurI i campil, de sate si orase, numirl carT traes° neintrerupt In graiul natiu-
nel i sunt ab:tea marturil despre popoarele ce ail trecut "In curs de veacurl prin
valea Dunaril si Carpag. Si cum, apa trece petrele rdmIn, multe din ele staA inca ne-
Intelese, ca si tainita din .care luat obarsia.
In orT-ce caz, si pentru orl-ce alternativa, Marele Dictionar Geografic al Rominiel,
urmat poate mal tirzitl. de volume suplimentare, de tabele statistice rezum.ative
de un atlas geografic, va servi drept baza temeInica pentru orl-si-ce lucrare in viitor.
Cu asa incredintare Comisiunea, In numele Societatil Geografice Rol-111m,
cere voie si se 'ncumeta ca s Inehine cu adîiic i nemarginita recunostinta,

c.534/e

aceasta pirga modesta, nas3ut'a', i crescuta sub nobila i binefacatoarea impulsiune

a Aceluia, care n.0 este numaT Augustul urzitor si generosul protector al Institu-
tiunel noastre, dar este Intemeietorul Regatulut .Romfnilor. El este Acela care, prin bate-
lepciunea-I batraneasca i prin curagiu-I barbatesc, ne-a 'nvatat maT bine a cunoaste
ceea-ce poate patria noastra, pentru ca sá tim ceea-ce (Masa este; si cunoscind
mal bine ceea-ce dinsa este, s'o iubim mal mult i sa ne silini a fi si mal vrednicT
si de EL si de dinsa.

1 .Martie 1898.

64042. Mareta Mci tonal. Geografic.

II

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE

Istoricul 4MareluT Dictionar geografic» este insusY istoricul SocietAtir note geografice.
In anul 1875, Iunie 15, o noul Societate si-a vdzut fiinta tn tiara noastrA tarA. In aceastA ,zi
Mária Sa Domnitorul Carol, a pus bazele i a. inaugurat n fata unta numär de fruntasla ZiT, profetorT,
oamenI de stiintA, etc. constituirea, Societtifit geografice romine.
lat.& imprejurarile in earl s'a näscut Societatea noastrA geograficA Era in ajunul deschiderel unut
congres geografic international la Paris, si urma ca Rominia sa profite de buna-vointa initiatorilor
acestul congres, care ne invita a lua parte si nol la 'dinsul si a ne face cunoscutl
Märia Sa Domnitorul tinea foarte mult ea sä participe si Rominia la acel congres international.
Dorinta MArier Sale, in imprejurArile de atuncr avea o insemnAtate politicA deosebitA ; Alteta Sa RegalA
yoia sl aducä, o noul contributie la idealul general. independenta tgreT. Tinea Domnitorul Carol, nu
actul participArd in concertul stlintific international sa facä ca Europa sl-si indrepte privirile-T genetoase
asupra Rominier.
prin d. Titu Maiorescu, pe atuncr ministru de culte si instructie publicA, MAria Sa Domnitorul
provoca o adunare pregAtitoare, la care furä invitati a lua parte mal multT bArbatT insemnatT si cu dorul de tara.
D. Maiorescu comunica acester adunArl cestionarul supus congresulur international de cAtre
Societatea geograficA din Paris $ o invitl a lucra din toate puterile spre a inlesni participarea Rominier
la Expositia internationall a CongresuluT geografic de la Paris, Din nenorocire, timpul, care ne des-
paria de de epoca fixatA pentru deschiderea congresulta, era prea scurt si s'a vä'zut cA era imposibil a se
aduna materialele necesare, pentru ca participarea noastrA la expositiunea geograficA sä. se poatA face
cu succes, in mod complet i demn.
Dacl nu puteam lua de astA datl parte la Congresul i Expositia geograficä internationalA din
Paris, Maria Sa Domnitorul a fost de pArerea, cA trebuia cel putin a ne pregAti pentru viitor ; aceastA
idee a fost primitA cu entusiasm de intreaga adunare si ne aduse la aceea de a forma o Societate geo-
graficA permanentl, care sä lucreze pentru respindirea stiintelor geografice in tara i sl caute a face tara
mal mult cunoscutA in strAiratate. Se alese o comisiune care sA elaboreze un proect de statute ; proectul
propus deonor. d. Prof. V. A. UrechiA, fost ministru mal tirziä, s'a discutat in mal multe sedinte
pregAtitoare ; la 9 Iunie statutele SocietAtef se adoptará definitiv i la 15 Iunie, Maria Sa Domnitorul
prezidA India sedintA a SocietAter geografice romine.
Societatea geografic5. se puse pe mcm i incepu activitatea sub cele mal frumoase prevestirI,
cad înc sunt mal bine de 23 anT, 4e end ea publicA l3uletinul sag, In care sunt cuprinse atitea studir
importante, mentor% comunicArT, etc. ; s't tine conferinte urmArite de totT cu cel mal mare interes.

www.dacoromanica.ro
XII

Dar lucrarea cea maT Insemnata, datorita iniiative i activitatiT el, este fail indoialä elaborarea
dictionarelor geografice, din care s'a nascut acum Marele Dictionar geografic al Rominiet.
Ina de la inceputul anuluT 1882, conducatoriT Societatei a avut ideea pentru redactarea unuT
dictionar geografic. Ideea la inceput n'a fost destul de clara; intre propunerea vaga i nedeterminata de
atuncf i sinteza Martini Dictionar asa cum se infatiseaza azT, e o mare deosebire.
Timida la inceput, Societatea geografica mergea pe dibuite ca la orr-ce intreprindere. Un ches-
tionar incomplet de 19 intrebarT redactat de reposatul profesor, dr. Barbu Constantinescu, membru in
comitetul societater, a fost impArtit prin intermediul ministeruluT de interne in toate comunele din tara
gin dorinta d'a aduna stiintele cele maT arnanuntite pentru cunostinta tareT noastre».
La aceste intrebArT aveaa sa rAspundA primariT i invatatoril comunelor, Tar cu aceste stlinte so-
cietatea avea de end sa proceada la alatuirea unuT «Dictionar comunal» pe cit se va putea maT
complet.
Dar in anul urmAtor 1883, dupa ce socretatea, geograficâ prirdisei gstiinte» de la vr'o 2500 comune,
d. George I. Lahovary, secretarul general al societateT, recnnoaste in raportul sag anual a gstiintele
primite sunt departe de a fi complecte», dar spera ca se vor putea complecta maT tirzia cu stiintele
statistice si economice ce se string din intregul regat de catre ministerul de razboia, elaborindu-se cu
chipul acesta un gDictionar comunal», dupa exemplul altor state, Belgia de exemplu.
Insuficienta stiintelor provenita din totala lipsA de pregAtire a celor chematr sá rAspundA la
chestionarul intocmit de .Societatea geografica, decide in anul urmator 1884, societatea sA parasesca lu-
crarea inceputa i sa se indrumeze pe alta cale.
In acest scop, in sedinta adunareT generate_ din 23 Februarie 1884, prea mult stimatul nostru
Vice-Presedinte, d. General Gh. iVlanu, al aruT nume Il gasim in tot-d'auna in fruntea misarilor culturale
serioase i cu resultate practice pentru tara, dintr'o impulsiune generoasa i laudabila dorinta de a vedea
propasind cunostintele geografice ale patrier, a instituit un premia de 7 000 leT pentru cea buna
prelucrare a unuT Dictionar comunal al RominieT, in care pentru fie-care comuna sa se dea notite istorice,
statistice si etimologice, pentru a fixa scrierea ortografica a numeluT lor, etc.
Se alege o comisiune ad-hoc compusa din d-ni!: Grig. Lahovary, acttialmente presedinte la malta
Curte de casatie, d. Anghel Dernetresctr i raposatul dr. Barbu Constantinescu, care intocmeste urma-
torul prospect continind conditiunile si detaliurile acesteT lucrar!; acest prospect 11 reproducem in extenso,
de oare-ce a servit de baza tuturor dictionarelor gepgrafice ce s'ati intocmit de atund incoace:

Acest Dictionar va coprinde descrierea judetuluT, pläilor, (ocoalelor, plaiurilor),

comunelor (oraselor, tirgurilor, satelor, atunelor), locurilor istorice, a riurilor, piraielor, girlelor,
lacurilor, instne/or, muntilor, dealurilor, sesurilor i apelor minerale.
Descrierea judetelor, a plasilor, plaiurilor se va face pe larg aratindu-se situatia,
hotarele (naturale saa artificiale), intinderea, clima, calitatea soluluT, muntif i riurile, productia
agricola, industriale si comerciale, a ailor de comunicatie, impartirea administrativa, judiciara,
militara si bisericeasa, precum i centrurile cele maT populate si mal productive.
La descrierea fie-careT comune (oras, tirg, sat sad catun) se va da :
Numele actual obicfnuit si oficial (in transcrierea foneticA) precum I numele ce
l'a mal avut In vechime.
Situatia naturala, fixindu-se pe riurl i muntT, precum í altitudinea for d'asupra
niveluluT mAriT, pe cit va fi posibil.
Populatia i etnografia (atit pe comune, eft $i pe sate si catune, dindu-se numarul
contribuabililor, a familiilor si a sufletelor).
Producerea agricola, industria/a si comerciall. Numarul vitelor pe comune, sate
$i cAtune.
Aratarea institutelor de culturA, de bine-facere, a fabricelor precum si a monu-
mentelor celor mal insemnate. Numarul bisericilor si a deserventilor, precum si h. scoaleIor cu
statistica
Istoricul comuner, aratindu-se evenimentele cele maT insemnate in istoria tarn carT
s'ail petrecut inteinsa.

www.dacoromanica.ro
 Pentru elaborarea acestuT dictionar s'a dat raga.z concursurilor timp de un an, adica pana la
Aprilie 1885.
Paralel cu initiativa d-lur general Manu, el George Lahovary anunta in raportul sat' care adunarea
generala din IO Februarie 1885 ca se lucreaza la un dictionar geografic i istoric al Rominier.
In adevar d-sa a publicat ca suplimente pe linga Buletinele SocietatiT din 1886 si 1887 sub titlu de
«Material adunat etc.» primele mustre spre a servi la facerea unuT mare dictionar geografie al RominieT.
La 1 Aprilie 1885, data pentru cind era fixat concursul generaluluT Manu, nepresentindu-se nicr
o lucrare pentru premiul de moo leT, coneursul s'a mar prelungit incä pentru un ani Cu speranta, ca cel
putin in al doilea an se va gasi macar un singur concurent, pentru o lucrare asa de interesantii.. Ami-
narea lima n'a avut resultatul dorit, cacT nicT de asta-data nu a sosit vre-o lucrare ; atunct comitetul con-
'siderind greutatile unuT dictionar al intregeT tail, a redus, in tntelegere cu donatorul, la data judW
lucrarea pusa la concurs, instituind doua premiurl de cite 500 leT Le-care, pentru cea maT buna prelu-
crare a until dictionar geografic, topografic si statistic a cite un judet din Rominia ; i S'a pus la concurs
judetele Doljul si Iasi. Pentru elaborarea acestor dictionare se dete un termen pana la r Aprilie 1886,
end iardsY nu s'a presentat' nimenT sà concureze. La 14 Maiii insa" acelasT an, d. P. Condrea, institutor
in oralul Birlad si membru activ al Societilter geografice, &finite a lucrare intitulata : «Dictionarul gea-
grafic al judetuluT Tutova» $i insotita de o adresa, in care zicea, ca de si lucrarea sa nu cuprinde unul
din judetele puse la concurs, totust a luat curagiul a se presenta cu acea lucrare, cacT a crezut ca ono-
rabilul donator nu a avut o predilectiune anumitA pentru acele judete. Comitetut a decis atuncT ca sa
se publice un noti concurs pentru 31 Decembrie 1886, lasind la facultatea concurentilor alegerea judetuluT
ce vor voi sa studieze i instituind iarasT 2 premiT de cite 5oo leT fie-care.
Aceasta masura din urma a dat resultate neasteptate, cad la termenul fixat, biroul societateT a
primit patru elaborate, cu a carora cercetare s'a ocupat o comisiune ad-hoc.
In seara de I Februarie x887, in fine d. profesor Grigore Tocilescu in numele comisiuner,
dete cetire plenuluT societate rezultatele cercetarilor, inteun lung si minutios raport, asupra patfu
manuscrise , cuprinzind dictionarele geografice ale judetelor Dorohoiti, Tecuciti, Dimbovita i Tutova.
Raportorul recunoscind ca de $i treT din patru lucraff ati merite egale, totusT în vedere ca nu
sunt de cit doua premiurr, propunt :
A se acorda premiul I de 500 leT autoruluT DictionaruluT judetuluf TutoVa; a se acorda premiul
II de 500 lef autoruluT dictionaruluT judetuluT Dimbovita; a se tipari cu spesele societater elaboratul judetulur
Dorohoiti, dindu-se autoruluT acestur dictionar un numar de exemplare tiparite, care O. reprezinte cel
putin jumatatea valoareT unuf premiti.
Desigilindu-se apoT plicurile cu numele autorilar se proclama ca premiar: I) d. Petru Condrea
revisor scolar, II) Dim. Condurateanu, directorul scold. primare No. 2 din Tirgovistei III) Nicu-Filipescu-
Dubati din Iasi%
Inceputul °data fAcut, societatea geografica s'a indrumat pe o cale bund, mare si frumoasa, maT
cu seama avind sprijinul maT multor barbatT luminatT i insufletitT de patriotismul cel maT cald.
D. Dimitrie Sturdza, actualul prim-ministru, trite° scrisoare ce o adreseaza societateT geografice,
ofera suma de una mie ler pentru urmarirea lucrareT Dictionarului Geografic acordindu-se premiT pentru
cele maI bune lucrar?, privitoare la doua sat1 treI judete, ce se vor maT prezenta in viitor la concurs.
Tot in sedinta de la 3 Februarie 1887, D-1 avocat Ion Fdtu declara ca si d-sa doneazd societatef
suma de leT cincT sute in aceleasT conditiunf i pentru acelas scop ca d-ni? general Manu i Dimitrie
Sturdza.
Conformindu-se dorinter domnilor donatorT,, biroul societAtei publica un no 0 concurs instituindu-se
treT premiI de cite 500 leT fie-care, pentru cel mat bun dictionar geografic, topografic si statistic pentru
orl-care judet din Rominia afara de judetele deja premiate.
Conditiunile de amanunt i cuprindere ramin aceleasT, iar termenul kentru depunerea manuscriselor
se fixeazd pang la i Decembrie 1887.
In acelas timp d. Const. Poroineanu, proprietar, institue un premiti de 500 leT, pentru cel maT
bun dictionar geografic daca se va prezenta la concurs asupra judetuluT Romanati.
Concursul a -prins; si de asta data biroul societater a avut multumirea de a primi u lucrar?
pentru 9 judete, prezentindu-se pentru 2 judete cite 2 manuscrise.

www.dacoromanica.ro
 XIV

Comisiunea insarcinata cu cercetarea elaboratelor pentru premiile «Sturdza» i Const. Poroineanu»,

compusa din D-ni! Dr. Baxbu Constantinescu, Anghel Dimitrescu, N. Mihallescu si Gr. Tocilescu, a supus
prim raportorul el, d. Tocilescu, despre rezultatul lucrarilor sale.
Cele it manuscrise prezentate cuprindeati dictionarele judetelor Arges, Ialomita, last (2 manuscrise),
.Mehedinti, Putna, Prahova (2 raanuscrise), Roman, Romanatl i Tecucid.
Raportul cornisiuner examinatoare, inteun lung raport analitic, recomanda:
Pre,miul I «Dimitrie Sturdza» a se acorda autorulul dictionarului judetulul Arges, care s'a silit a
da societater o lucrare cit mai complecta, mal metodica i mal pretioasä asupra judetuluT Arges;
Premiul II «Dimitrie Sturdza» pentru dictionarul IasT, al caxur autor semneaza.: fassiorum ;
Pretniul II «Const. Poroineanu» se va imparti In doua: jumatate se va acorda autoruluT
dictionaruluT judetulul Roman plus i se va da si Ioo exemplare din opera sa tiparita; jar cea-l'alta
jumatate cu dreptul la acelas sume de exemplare, autorulul dictionarulur jud. R.omanati.
Desigilindu-se plicurile, s'a g,asit in acela al jud. Arges, numele d-ltif George I. Lahovar, secretasul
general al societateT. In acelas plic se afla i urmatoarea declaratie a d-lul Lab:wad. «Declar cá, da.ca
lucrarea mea va fi premiata, renunt la stuna fixata ea premiu spre a se institui Cu dinsa ui no0 premiu,
Iii aceleasT conditiuni ca cele precedente. Bucuresti Decembrie 1887».
Prin urinare premiul I de 5oo let s'a acordat d-lul George I. Lahovari, pentru dictionarul
judetului Arges; premiul II de Soo ler d-lui Const. Chirit.A, revisor acolar pentru dictionaxul judetulut
Iasi ; preraiul HL de 250 le i d-luT Const. Locusteanu, actualmente profesor la gimnaziul din Caracal, pentru
dictionarul judetului Romanati ; i premiul IV de 25o lei d-lut Petru Condrea, autorul dictionarulut jucl.
Roman. D. Condrea a mat fost premiat in anul precedent pentru dictionarul judetuluT Tutova.
Pang acuma sunt deja sapte dictionare premiate i tiparite. Insernnat progres, siintr'un timp atit
de scurt.
Pentru anul urmator e instituit un not" premia de 500 1cL premiul «George I. Lahovari pentru
cea mat buná prelucrare a unur dictionar geografic afara de cele 7 judete deja premiate. AceleasT conditunl
ca in trecut, termenul de prezentare Decembrie 1888.
In sedinta adunarel generale din Martie anul urmator (1889) acelas raportor d. Gr. Tocilescu,
numele comisiuneT examinatoare da citire raportului säü asupra celor doua lucran ce s'au prezentat
la concursul din Ast an, dictionarele judetelor Braila si Vasluiu, conchizind a se acorda premiul d-luT Con st.
Chirita, autorul dictionandur Vasluiú. Cea-l-alta se respinge ca nesuficienta. Notam ca. d. Chirita, in anul
precedent a fost premiat pentru diet. judetului
Pentru anul 1889, d-nul Grigore Tocilescu ofera i d-sa un premiu de 500 leT pentru judetul Vlasca.
In adunarea generala din a. 1890 in urma raportultu d-luT Grigore Tocilescu se premiaza d.
inginer Antonescu-Remus, pentru lucrarea sa asupra judetultu Viasca. Cele-l-alte ,trei elaborate: Braila,
Mehedinti si Tutova se resping ca defectuoase.
D. deputat Gr. Cozadini si D. St. Hepites oferd In sedinta. 2-a a adunarel ,generale din 1890 cite 500
leT pentru a se premia: dictionarele judetelor Neamtu i Braila.
Mará de aceste doul premil, pentru anul urmator, a mal ramas si premiul «Ion petu de 500
lei; de asemenea si d. general G. Manu oferá un noü premill de 500 ler pentru dictionarul geografic al
jud. Teleorman.
Concursul din 1891 a atras 13 elaborate, din ean 3 pentru judetul Braila, cite 2 pentru judetele
Neamtu i Mehedinti si cite unul pentru urmatoarele judete: Teleorman, Buzau, Falciu, God, Ilfov.
S'a acordat: premiul I d-luT Profesor B. Iorgulescu pentru dictionarul judetulur Buzaa; premiul II
d-luI Pandele Georgescu, pentru judetul Teleorman ; premiul d-luT Const. I. Gheorghill, profesor, pentru
judetul Neamtu; premiul IV (ex aequo) sqo ler, a se imparti 'hare d-nir: Iulian Delescu, Basil pimitrescu
si N. T. Vilcu, autoriT dictionarelor judetulur Braila.
De asemenea se aproba tot in adunarea generala din Martie 1891, a se acorda cite 200 leT ca
recompensa d-lor : Constantin Chirita (lasT) pentru dictionarul judetului Falchi; col. Vasilia-Nasturel pentru
judetul Gorj; C. Alexandrescu, institutor, pentru judetul Ilfov ; N. D. Spineanu, pentru Mehedinti.
M. S. Regele ordoná ea din -caseta proprie, sa se tipareasca in &la mil exemplare dictionarul
judetulut Buzatt, lar A. S. Regala Printul Ferdinand, institue un premiii de woo leT pentru judetul

www.dacoromanica.ro
 XV

Bacaù. Ast-fel Societatea geografica merge cu pag marl spre scopul ce urmareste. Pana acum sunt
premiate si tiparite 19 dictionare de judet.
Pentru 1892 societatea publica urmatoarele 6 concursurl:
Premiul I «Principele Ferdinand» (moo lel) pentru dictionarul judetuluT amintit ;
Premiul «Mihail Bals» (500 leT) pentru dictionarul judetuluT Tecuciù
Premiile «Dacia Rominia» à cite 5o0 lei ;
Premiul «Clubul Regal» de 500 lei;
Premiul «Maior Mares» de 5 oo lei ;
Premiul «Solomon Halfon» de 500 leT.
S'at prezentat 4 manuscrise pentru judetul Bacati si cite unul pentru judetele: Muscel, Covurluiu,
Botosani i Prahova. Comisiunea examinatoare a gasit bune si a premiat urmatoarele dictionare :
Judetul Bacati, de d-na Hortensia Racovita; judetul Muscel de d-nul C. Alexandrescu ; judetul
Covurluiti de d-nul Moise Pacu i judetul Botosani de d-niT V. I. Nadejde si I. Titu. Cele-l-alte manuscrise
Comisiunea le-a eliminat dela concurs ca incomplecte.
M. S. Regele cu malta-I solicititudine pentru societatea geografica., institue pentru anul 1893 doul
premiT de cite r000 leT pentru cea mar bung. lucrare asupra judetelor Putna i Suceava; si tot ast-fel face
A. S. Regall Principele Ferdinand, pentru judetul Dolj.
Exemplele aceste frumoase venite de sus, gasesc imitatorT printre membrir eliter noastre inte-
lectuale, i manifestarT de cald patriotism Intimpina Societatea geografica pretutindenT. D. Al. N. Lahovari,
regretatul barbat de stat, propune un premiti de 500 leT pentru cea mal bunä lucrare asupra judetuluT
natal al familid Lahovari Maw; d. Tocilescu mar darueste inca 500 lei pentru judetul Constanta,
Eminenta Sa Parintele Ghenadie, pe acea vreme Episcop de Arges, moo leT pentru judetul Olt ; tot
asa reposatul Petru Stoicescu, un premiti de I000 lei pentru judetul Prahova.
Pentru anul 1893, sunt publicate 'Inca 5 alte premiT de cite 5 oo leT pentru cele maI bune dic-
tionare geografice asupra judetelor Constanta, Ialomita, Tecuciti, Olt, Prahova, Putna, R.-Särat i Tulcea.
Premiul «Mihail Bals» pentru judetul Tecuciti, ramine de asemenea pentru acest noti concurs,
de oare-ce in anul trecut nu se prezintase nicT o lucrare.
In total deer la sfirsitul anuluT 1891 sunt 21 judete cu dictionare i numaT pentru 12 ele lipsesc.
In adunarea generall a societateT din 14 Martie 1893, obtin premiI d. Const. Alexandrescu, pentru
judetul Vilcea (500 leT); d. Serafim Ionescu, revizor scolar, pentru judetul Suceava (woo leT) si d. I.
Provianu, institutor din CalarasT pentru judetul Ialomita (500 lei).
Un manuscris care s'a prezintat pentru judetul Constanta se respinge ca defectuos. La cele-
l-alte premir nu s'a prezin tat nicT o lucrare, premiile se mentin pentru anul urmator.
Se infiinteaza pentru sesiunea. din 1894, cind Societatea publicA urmatoarele concursurT
Premiul Majestatir Sale Regelui , pentru judetul Putna.
Premiul «Principele Ferdinand», pentru judetul Dolj.
Premiul «Episcopul Ghenatlie de Arges», pentru judetul Olt.
Premiul «Petru Stoicescu», pentru judetul Prahova.
Premiul «Clubul Regal si Grig. Tocilescu» (impreunate moo leT), pentru judetul Constanta.
In sesiunea aceleTasT adunart d. Menelas Ghermani, fost ministru, si d. Ion C. Gradisteanu, deputat,
oferä amindo/ un premiti de woo leT, pentru dictionarul judetuluT R.-Sarat.
Ministerul Cultelor i Instructiuner Publice, ofera de asemenea woo let pentru dictionarul
geografic al judetuluT Tulcea.
Premiul Bals» se mentine pe anul urmator pentru dictionarul judetuluT Tecuciù'.
In adunarea generala din Martie 1894, d. Grig. Tocilescu, dind seama de lucrarile intrate la concurs,
propune :
A se contopi cele doua manuscrise prezintate pentru judetul Dolj i a se acorda premiul de
r000 ler d-soarelor Ana Cumbari si Maria Manoil i d-lor Mihail Canianu si Aureliti Candrea;
a se acorda premiul «Episcopul de Arges» d-lor C. Alexandrescu si G. Sfintescu, pentru
judetul Olt ;
a se acorda premiul Mihail Bals de woo leT d-lur Th. Ciuntu, pentru judetul Tecuciti ; si

www.dacoromanica.ro
XVI

a se acorda premiul «Ion C. GrAdisteanu si Menelas Ghermani» de moo leT, d-lur Gr. G. DAnescu,
pentru judetul R.-SArat.
Pentru anul 1895, nu rAnfin de cit numar 4 din 32 judete la concurs si anume : Prahova, Putna,
Tulcea si Constanta.
Biroul a primit 3 manuscrise pentru judetul Prahova, 2 pentru Putna si 1 pentru Constanta.
Comisiunea examinatoare prin glasul raportorulur el d. Grig. Tocilescu, propune :
A se contopi cele 3 manuscrise prezintate pentru judetul Prahova de d-soara Paulina Brgescu,
d nir C. Alexandrescu si Ioan Moruzzi, acordind in acelas timp cite un premiti de 500 ler fie-cArur concurent ;
a se acorda premiul M. S. RegeluT d-lur Mihail Canianu si Aureliu Candrea, autorir dictionarulur
judetuluT Putna; iar pentru judetul Tulcea si Constanta, singurele ce mar rAmtnea fArA dictionare, a se
publica un noti concurs.
In sedinta din 2 Martie 1896, adunarea generan ascultA raportul comisiuner asupra uniculur
elaborat, un voluminos manuscris asupra judetulur Tulcea si d. Tocilescu, raportor, conchide a se premia
d. Gr. G. DAnescu, autorul OA
In acelas timp pentru a termina si cu dictionarul Constanta singurul judet ce a mar rAmas,
plenul societAter decide ca tot d. DAnescu sA fie insArcinat a lucra pang la I Ianuarie 1897 dictionarul
judetulur Constanta, acordindu-i-se un premiti de moo ler pentru aceasta.
In fine in anul trecut, 1897, la adunarea generall, d. Gr. DInescu se achitA constiincios de sar-
cina ce i s'a incredintat, dupl cum se constatA din raportul d-lui Tocilescu.
Iat&-ne deer gata cu dictionarele geografice ale celor 32 de judete ale RominieT .
Opera pornità in 1886 e terminatA dupA 12 anT de muncl stAruitoare si neintreruptl.
Fie-care judet si-a cApb.tat dictionarul slii; Societatea GeograficA insA nu se opreste aci.

* *
*

In sedinta adunArir generale din ilia Martie 1896, s a numit o comisiune compusl din d-nir
George I. Lahovary, secretarul general al Socieatir, general C. BrAtianu de la Institutul geografic al ar-
mate! si Gr. Tocilescu, profesor universitar, si i s'a pus insArcinarea esA facl toate lucrArile pregAtitoare,
esi. stabileasa norma cum are a se face contopirea diferltelor dictionare partiale, sl fixeze abreviatile
eintrebuintate, sA hotArascI materiile streine, care urmeazA a se elimina din dictionare, in fine, s5. ia
etoate mAsurile pregAtitoare pentru a face posibilA inceperea tipAririr marelur Dictionar in anul viltor».
Aceastd comisiune se si puse imediat pe lucru. Misiunea eT era insl foarte anevoioas1 si difi-
eultAtile se ivirl chiar de la inceput.
Intr'adevAr materialul din care urma a se alcAtui si prelucra marele Dictionar Geografic, era
opera a 30 qi mar bine de autor!, si se intelege cA fie-care din acestr autorT avea limba sa, metoda sa,
specialitatea sa, care difereati foarte mult de la unul la altul, cu atit mar mult cu cit din acestr 31 de
autorI, flier jumAtate nu erati specialistr, profeson de geografie, iar ce!-raltr eraii amatorr; ast-fel cA fie-
care dedea o mar mare important& uneT materii asupra celor-1 alte ; asa sunt dictionare care abtindeaz1
in detalil istorice si arheologice, altele in date statistice ; altele art dat o mare importantl pArtir strate-
gice si militare ; iar altele aii reprodus legendele, basmele si cintArile, care sunt legate mar de fie-care
localitate in tara noasta si asa inainte.
Misiunea deer a comisiuniT era foarte gingasA ; ce sl scotT ? Si ce sA pAstrezT ? CAcr toate ari
interesul lor special. Mai ales la nor, unde avem lips1 complectA de serien f speciale, ca dictionare isto-
rice, arheologice, statistice etc., nu poate fi vorba de un dictionar pur si simplu geografic, care s'ar re-
duce atuncr la o nomenclaturl de nume geografice, cum este dictionarul reposatulur Frunzescu. La nor,
o lucrare ca aceasta, care pentru prima ma se prezintä publiculuT sub aceastA forma, trebuie O. aibA
un caracter enciclopedic, dacA ne putem exprima ast-fel.
Istoria si geografia nu se puteati deosebi, una se complecteaa prin cea-l'altà, si ce sunt legen-
dele de &it o istorie popularA poetizatA de geniul natiunelor ; iar arheologia este istoria scrisA in pieatrA,
si la nor pisaniile bisericilor, pomelnicile si pietrele mormintale, sunt paginT nestimate ale istorier neamu-
lui nostru : de aceea cu mare sfiald am forfecat partea istoricA si arheologica a dictionarelor judetelor.

www.dacoromanica.ro
 XVII

O altA dificultate si prin urmare o lacura inevitabill in lucrarea de tal, este cestiunea impArtiril
administrative a judetelor.
Lucrarea dictionarelor geografice pe judete a durat vr'o zece, doi-spre-zece anr, si In acest inter-
val s'ail succedat 4 legT care ail modificat fie-care intinderea pläsilor si plaiurilor tArii. Ast-fel inainte de
1882 eraA 164 plds1 0 plaiurT ; la 1882 s'ail redus plA0le in mod provizoria ; la 1887 s'a adoptat o
alt1 impArtire, rAmiind in toatl tara 119 p16.0 0 plaiurI ; la 1892, o altA lege inmultqte pläsile 0 pla-
iurile la 227 ; lar peste 4 anT, la 1896, se revine la impArteala din 1887, adicd la 119 p110 si plaiun. In
asemenea conditiunT este imposibil a se face o exactä arltare de pläsT, clef pAng. la terminarea tipäririi
dictionarulur, in anul 1900, este posibilA, ba chiar probabill, o noul sub-impArtire a judetelor in plAsi 0
plaiuff ; de aceea am adoptat ca norme impArteala ce era in vigoare in anul cind s'au lucrat dictionarul
judetelor.
lar in ceca ce privete gruparea satelor 0 cAtunelor in com. rur., schimbarea fiind 0 maI fre-
cuentg, am urmat aceias regulA ca si pentru plAst Asemenea am pAstrat denumirile de hectare, fd la' fi
pogoane, ast-fel cum le-am gAsit in dictionarele partiale, clef pe de oparte s'ar fi ingreunat foarte mult
ucrarea noastrA si prin urmare s'ar fi intirziat cu atit si tipArirea DictionaruluI general, dacä am fi flcut
conversiunea fAlcilor si pogoanelor. in hectare ; de alt-fel pentru uzul practic este maT nemerit a se pAs-
tra mAsurile vechI, cu care sunt incá obicInuite populatiile rurale ; iar pentru lucrArr stiintifice, lesne se
poate face conversiunea de care fie-care. Tot pentru aceste motive, am pAstrat diferitele provincializme
ce se intilnesc in limb5., precum : ias 0 iesäturd care la Moldova insemneazg heleftea, lac inic, jar iezd-
turd este ceea ce in Muntenia numim jag sali canal derivat dintr'o girlA ; hirtop, pälimar, ciardac, pri-
val 0 altele, care sunt tntelese astAzI de totT RomtniT. In privinta datelor statistice, ne facem toate re-
zervele, 0 este lesne de inteles pentru ce.
InsemnAtatea statisticir nu este incA priceputa la nor, cAcI alt-fel nu putem intelege fluctuatiele
la care este supusa aceastA institutie, atit de trebuincioasä.
De aceea vedem ca trite() zi serviciul se desfiinteazA, 0 in alta se retnfiinteazg ; sau se trece de
la un minister la altul, fOrä sä. fie vre-o ratiune plauzibill pentru aceste perpetue mutatiunI si schimbAn,
ast-fel cA, din nenorocire, un serviciti statistic, ast-fel cum este inteles in tArile occidentale, maT cl nu
existA la noI ; 0 datele statistice, ce bine rail sä string, pe apucate, de catre vre-un ef de serviciti
mat zelos, nu pot fi serioase. NoT am cAutat pe cit s'a putut a ne apropia de adevAr, dar este foarte
cu gred. Ast-fel datele statistice culese de serviciul mareluf stat major diferä, in proportiunT colosale de
cele culese 0 publicate de Ministerul de Interne sail de AgriculturA, sub care se aflA Directia statisticA.
In ceca ce priveste ortografia numelor geografice, am mentinut sistemul fonetic, admis si de
Academie. La ceca ce am tinut mar mult, a fost a avea o ortografie uniformä, in tot cursul Dictionarulur
0 a nu schimba de la o fasciculä la alta, ortografia numirilor geografice.
Pentru Dobrogea am aplicat bine inteles aceeag metodA, de 0 poate une-ori ar fi trebuit sl
scrim alt-fel. SA sperAm el o datA cu aparitia Marelur Dictionar geografic se va introduce atit in cArtile
didactice cit si in actele oficiale, o ortografie simplä, rationald si uniformA 0 cd nu ne vom mal Intilni
cu Tirgul-Vester, cu Câmpul-Lung, cu Romnicu-Valcit, cu Batus-han, Buda etc.
CA nu se vor descoperi in aceastá lucrare eran, onzisiunt i chiar date eronate, nu putem lua
asupra noastrA ; dar cititorul sA fie indulgent i sA se gindeascl la toate greutAtile ce o asemenea com-
pulsare 0 compilare prezintl, 0 la imensul material ce a trebuit sA studidm.
De alt-fel orT cine a avut ocaziune a consulta mal des marele enciclopediT streine, bunA oarA pe
Larousse, la Grande Encyclopédie, Brockhaus sail Meyer's Conversations-Lexicon, geografia universalA a
lur tlysée Reclus etc. s'a putut lesne convinge ca sunt multe gre§elf, cite-odatA imposibile de evitat.
Inainte de a incheia aceastA prefatA, Comisiunea sine a aduce meritate multumirT la totT aceT
domnr si doamne, cad ne-ati venit in ajutor in lucrarea noastrA, trimitindu-ne notite asupra unor gre§e1I,
lacune, sail date eronate din dictionarele partiale, cit i Domnilor Scarlat Cocorescu 0 Mih. Canianu, cad
cu mult zel si inteligentA ne-ail ajutat la alcätuirea i prelucrarea materialulur AMarelur Dictionar geo-
grafic» 0 fac cu mare scrupulozitate corecturile tipografice.

840494 Meted. IlictiOriat deogfiViel

In

www.dacoromanica.ro
XVIII

acum dupI aproape un sfert de veac de munca rocinicl, cind tn parte s'a realizat unui din
idealurile SocietAter geografice, nu putem de &it sá IncheiAm cu cuvintele statorniculuT raportor al co-
misiuneT dictionarelor geografice:
«Nict odatel ca astd-st existenta politicd a Rominiet, n'a fost mal bine asig-urati i; dar in acelaft
qtimp nia odatd nu s'a cerut de la foriele el proprit mat mull; de aceea nu este scop mal nobil, ce
cSocietatea ,g-eograficti poate acum sd urnareascd, de cit acela de a ne da bilanjul exact al fdrit, de a
cartita mijloacele sale de tot felul, de a spune pa/riel noastre ceea-ce este, ca sei poatti dinsa inlelege
«,ri mal bine ceea-ce poate.c.

www.dacoromanica.ro
 DICTIONARELE GEOGRAFICE PARTIALE PE JUDETE
°Ala. AII SERYIT LA ALCXTUIREA

MARELUI DICTIONAR GEOGR AFIC AL ROMINIEI"

I. Arge§ de d. George loan Lahovari. Muscel .de d. C. Alessandx.dcu.

Bacati de d-na Hortensia Racovitl.
Botosanl de d-nii V. C. Nadejde §i I. Titu.
Bräila de d-ni1 I. Delescu, B. Demetreseu-
Oprea §i N. Yilcu.
Buzia de d. B. Iorgulescu.
Constanta de d. Gr. G. Danescu.
Covurluiti de d. Moise Pacu.
Dimbovita de d. Dim. Cdndurii,tianu.
DO de cf-rele Ana Cumbary Vi Ataxia
ianoil §i d-nil Mihail Canianu §i Aureliii
Candrea.
Dorohoia de d. N. Filipescu-Dub5,11.
Filial de d. C. Cbirità.
Gorj de d. Col. Vasilit-Ngsturel.
Ialomita de d. D. Provian.
IasI de d. C. ChiritI.
Ilfov de d. C. Alessandrscu,
MehedintI de d. N. P. Spineanu.
Neamtu de d. C. D. Ghiorghiu.
Olt de d-ni.1 C. Alessanclrescu §.1 G. Sfin-
tescu.
Prahova de d-ra Paulina Bratescu §i d-nii
C. Alessand.rescu §i I. Moruzzi.
Putna de d-nif Milmil Canianu §i Aurelifi
Caudrea.
R.-Sarat de d. Gr. G. Drmescu
Roman de d. P. Condrea.
Romanati de d. C. Locusteanu.
Suceava de d. Serafim Ionescu.
Tecuciil de d. Th, N. Cinutu.
Teleorman de d. P. Georgescu.
Tulcea de d. Gr. G. Ditnescu.
Tutova de d. P. Condrea.
Vasluifi de d.. C. Chiritit.
VIlcea de d. C. Alessandrescu.
Vlasca de d. Antonescu-Remul,

www.dacoromanica.ro
 AUTORII DICTIONARELOR GEOGRAFICE PARTIALE PE JUDETE :

Alessandrescu C.: Ilfov, Mused, Olt, Prahova Ionescu Serafim D.: Suceava.
qi rilcea. Iorgulescu B.: Bueclii
Brätescu Paulina: Prahova. Lahovari George loan: Argef.
Candrea Aurelifi: Dolj Ili Fuina. Locusteanu Const.: Boman*
Canianu Mihail: Dolj §i Plana. Manoil Maria: Dolj.
Chiritä Constantin: Falcig, /aft §i Vasluig. Moruzzi I.: Prahova.
Ciuntu Th. N.: Tecuciii. Nidejde V. C.: BotoFanl.
Condrea P.: Roman §i. Tutova. Nästurel-Vasiliti, Col.: Gorj.
Conduratianu Dim.: Dimbovifa. Pacu Moise: Covurluiu.
Cumbary Ana : Dolj. Provianu D.: Ialomila.
Dinescu Gr. G.: Constanfa, Himnicu-Sarat §i Racovità Hortensia: Bacaii.
Tulcea. Reniu9-Antonescu: Vlaga.
Delescii lulian : Braila. Sfintescu G.: Olt.
Demetrescu-Oprea B.: Braila. Spineanu N. D.: Mehedinit.
Filipescu-Dubiù N.: Dorohoiii. Titu I.: Boto§ani.
Georgescu P.: Teleorman. Vilgu N.; _13rdila,
Ohior&-hiti C, D.: Neamiu,

www.dacoromanica.ro
 PREMIILE OFERITE PENTRU DICTIONARELE GEOGRAFICE

Majes/atea Sa Regele Carol I . Ler 2000

A. S. R. Principle Ferdinand * 2000
I. P. S. S. Mitrofiolitul Ghenaa'ie , 1000
General G. Manu s rsoo
Grigore G. Tocilescu * r000
Dimitrie A. Sturdza » r000
Fe/re Stoicescu i woo
Ministerul Instructiuner pdlice ) 1000
Cluául Regal s moo
Mih BalF a r000ail
Grigore Cozaa'ini i 500
Societalea eDacia-Rominias , soo
loan Fatu i 500
Menelas Ghermani s 500
loan C. Grit dz;steanu s soo
Solomon Halfon i soo
Stefan Hefiites s 500
George Biz Lahovari s 500
Alexandru N. Lahovari i 500
Major Mare)s- s 500
Constan/in Poroineanu . i 500
Total 18,000 la'

Al. S. Regele a óine volt inca' a tipsiri cu spsele Sale, diclionarele ju-
delelor Buzdzi fi Suceava, lar A. S. Principle Moftenitor a platit imfirimarea
Diclionarelor jua'efelor Bacda fi Dolj.

www.dacoromanica.ro
 IZVOARE,
°Alai AU POST CONSULTATE DE AUTORI/ DIFERITELOR DICTIONARE DE JUDETE :
Alessandrescu C. Geografia jud. Mused.
Geografia jud. Pima.
Geografia jud. Ilfov
Alexandrini N. A. Studiu statistic asupra agri-
cultura jud. Iagi, 1884.
Studiu statistic asupra populafiet jud. 141, 1886.
Analele Academia Borgne.
Antinescu Zaharia, Pharul.
Antonescu-Remu§, Podul peste Duntire gi por-
tul Constanta.
Apostolescu Dr. Isvoarele minerale sulfurbse de
la Strunga.
Apostolide Dr. D. Apele minerale de la Costa
(Neamfu).
Archiva gtiintificti gi literara, din Iagt.
Aricescu C. D. Istoria Revoluget de la 1821.
Istoria Cimpulungului.
Asachi Gh. Nuvele istorice a Rominia, Ia§I, 1867.
Ancrescu Al. Teatru de operafittni austro-romtìne.
Aurelian P. S. Tara noastrti.
Babe § I. G. Din plaiul Pele.
Bälcescu Nic. Magazin istoric.
Istoria tut Mihaiii-Viteazul.
Bengesco Georges, Alexandre le Bon.
Bianu Dr. Higiena oragului Bucuregti.
Bilciurescu C. Mtintistirile f i Bisericile din Bo-
minia.
Boldescu. Memoriul fi not* istorice despre eco-
lile din Vlagca.
Boleac Cesar, Mind stirile inchinate.
Topographie de la .Rountanie, 1852.
Studil archeologice asupra Bornattatului «Cronica
Tradastrel».
Brezoianu Th. GPografia Rom:WA
Brezoianu loan, Vechile instituliuni ale Rominia.
64042. Mantle Dieflanar Goo9m.11o.
www.dacoromanica.ro
Brezoianu Joan, Mantistirile inchinate.
Buletinul Minist. Agricult. Comerc. gi Industria.
Buletinul Minist. Instructiet Publice.
Buletinul Societafii Geogr afice Romine.
Buletinul Societtitif de media gi naturaligtt.
Calenderu Dr. N. Raport de inspec(ie, 1888.
Calimah-Papadopol. Nottla istorica asupra o-
ragului Botogant.
Dundrea in literatura gi in traditiune, 1886.
Monografia asupra lui qtefan Glteorghita 'Ponta
Scrisori despre Tecucitt.
Convorbiri literare.
Cantacuzen Elisei, Haile stalistice despre mo-
giile din Moldova, (gBuciumul» vol. I Ili II).
Canternir Printul, Descrierea Moldovet.
Cantemir Dr. Beiile de la Baltate0.
Carmen Sylva, Povegtile Pelegului.
Cazaban, inginer, Harta jud. lagi.
Chiru Constantin, Canalizarea riurilor.
Cobllcescu Gr. Cursul de Geografie al Rominiet.
Diverse chestiuni geologice.
Codrescu Th. Uricarul, colectiune de documente.
gBuciumul roman».
Noti(e statistice asupra mogiilor din Moldova.
Cogilniceanu Mili. Letopisetile Moldovet.
Comäneanu, Istoria Terii.
Cordea C. V. Conferinie asapra pescuitulttl.
Crapelian Ing. Harta jud. Prahova.
Creangi. Harta jud. Iagt.
Crivat N. Geografia jud. Tecueiu.
Dianu Floru. Note asupra instala(lundor de la
Manic.
Salinele nomine.
Drighicescu, Major. De la 0 rgova la Marea-Nea-
gra gi cbstele Mari de la Varna la Cetatea-Albcl.
IV
XXVI
Drfighici Manolache, Istoria Moldova 1857.
Encyclopédie (Grande), Mil Ladmirault.
Erbiceanu C. letona Mitropoliei Moldova
Fitu Anastasie, Descrierea giintrebuintarea apei
comune gi apelor minerale din Bominia.
Fig-uier Louis. La terre et les mers, 1864.
Fic§inetcu I. V. Geografia jud. Bacau.
Filip, ciip. N. Geografia militará asupra Oltenia
Fotino Dionisie, Istoria Daciei.
Frunzescu Dim. Dictionarul Rominia (Diet.
geografic fti statistic).
Gegii P. A. Calatoria acestuI misionar ungur
In Moldova la 1836.
Ghica loan. Convorbiri economicr, 1880.
Gorjan Colonel, Geografia jud. lifov §1 Prahova.
Grozivescu, Harta jud. Bomanati (topografica),
1886.
Guritä, cipitan A. Masivul Bucegilor.
Hasdeu B. P. Istoria critica a Rominie7.
Columna lut Traian.
Archiva istoricd a Bominia
letona toleran( religioase in Bominia.
Cuvinte din bdtrini.
Hue-Fernande, Le parole.
Hurmuzache Eud. Colectittne de documente is-
torice.
Ianescu, col. George M. Geografia militara a
.Rominiet.
Ienescu C. Geografia jud. Prahova.
Harlan P. Tesaurul de monumente istorice.
Ionnescu G. L (Gion), Rominia In secolul XVII:
sell* geografice.
Calatoriile lul Carol XII.
Ionescu Ion, (de la Brad), Descriptia jud. Dorohoiu
Mehedinti.
Ionescu-Cheianu, Geografia jud. Filcea
Ionescu, cäpitan N. Geografia Olteniet.
Lahovari George I. Material pentru un dic-
tionar geografic 1886, 1887.
Oltul (conferinta).
Dictionarul jud. Argeg, 1867.
Begatul Bominia statistica comparativa, Bu-
cure§t1, 1881.
Hirtil vechi, publicate In g ConvorbirI literare
anil 1886-1894.
Genesa ogtirei rominegti, Bueure§tI, 1893.
Langeron, Conte de, Mémoires.
Larousse P., Dictionnaire Universel.
Laurian A. Treb. Magasin istoric.
Istoria Rominilor,
Lesviodax, Istoria bisericeasca.
Licherdopol I. P. Bucuregtit
www.dacoromanica.ro
Minciulescu A. (inginer), Harta jud. Covurluiii,
Galati., 1886.
Marini V. Disertatiunea istoriei entice.
Martian, .Analele statiRtice,anit 1861, 1862 gi 1863.
Melchisedec Episc., Cronica Hugilor gi a Epis-
copia
Notite archeologice asupra manastirilor din Ro-
minia.
Papismul fi starea actual a bisericei ortocloxe.
Notite istorice asupra mandstirilor.
LOovenismul.
Cronica .Romanului gi a Episcopia
Mihäilescu N. Geografia jud. Ilfov.
Mihäilescu St. C. Statistica invatamintului pu-
blic i primar.
Mihalcea I. C. Statistica invatamintulut rural
din jud. Ilfov.
Mumuianu, Geografia jud.
Musceleanu Preotul Gr. Monumente i inscrip-
tiuni istorice din Bominia de peste Milcov, Bu-
curegti, 1863.
Nicolau Lazir. Ilempatph rtig Bkmxtu, 1879.
Nädejde V. C. Geografia jud. Bologani.
Harta jud. Botogani.
Notice sur la Boumanie, publicata do comisiunea
romaul la expozitia universala din Paris, la
1867.
Obédénare, La Boumaine économique.
Odobescu A I. tra580 Ittyrreavbç.
Serien literaregtiintifice.
Antichitatile jud. Bomanalt, din Analele Acade-
mid, 1886.
Palla de G. Statistica invIgainintului rimar Ur-
ban gi rural.
Pallade V. Statistica invatamintuluf public.
Parteni, Harta Bominia
Paul de Aleppo, archidiaconul, Calatoria facuta
In Moldova de patriarchal Macarie din Antio-
hia, descrist In limba araba.
Petrescu D. Geografia jud. Muscel.
Petrescu D. I. Buchetul.
Poni P. Apa minerala de la Manastirea Neamtu.
Analizarea apelor de la Piatra, de la Tazlat
de la Oglinzi.
Popescu-Zorileanu Dr. Apele minerale din jud.
Vilcea.
Predescu Dr. St. Apele mineral e de la Coact.
Pumnul Arune, Leptuariu .Rominese, (t. I. rt.
111.1V).
Radian S. P. Studiu agricol asupra jud. Bacau.
aabner-Tuduri, Dr. Al. Studiu asupra apelor
minerale din jud. Neamtu.

SAghinescu V., institutor, Geografia fi harta
jud. Fcilciu.
§incai, Cronica Rominilor.
Sinod Sf. raport pentru fixarea parohiilor urbane
rurale din Begatul Rominiet, otat In §e-
dintele de la 8 §i 9 Decembre 1888, Bu-
cure§t1.
Sion G. Istoria politica fi geograficei a f aril.
§oimescu I. N. Istoria Rominilor din amindoucl
Daciile.
Istoria Romina.
Soutzo, Prince N. Notions statistiques sur la
Moldavie (Iassy, 1849).
Stefänescu Gr. Geologia.
Sturdza D. A. Explorapuni arheologice in Ro-
manati.
Sulzer, Geschichte des transalpinischen Dacien
1796.
Tocilescu Gr. G. Istoria _Rominilor.
Dacia inainte de Romani.
Brazda lur Novac, conferintg. tinutti, la Societatea
geograficl.
Baporturi asupra citor-va mancIstiri, schituri fi
biserici din tara'.
Revista pentru istorie, archeologie fi filologie.
Cursul de istorie fi epigrafie la facultatea de
litere §i filosofie, (Bucure§t-1).
Urechie V. A. Operile lui Miron Costin.
Istoria Rominilor.
Istoria fcoalelor.
Studiu istoric asupra Romanatului fi bisericilor
din acest judet.
Vicärescu T. C. Luptele Rominilor in resbelul
din 1877-78.
Varlam Lates, Arh., Schitul Durtit. §i Muntele
Ceahlau.
Xenopol A. D. Istoria Rominilor, in 6 volume.
Diverse
Anaforaua din 1794 asupra intinderei tirgului
mofiei Botofani, ce se aflei in original in arhiva
primariei de Botofani.
Calendarul pentru Romini, 1853.
Condica Episcopiei Buzeiu.
Condica manastirei Banu §i a altor manastiri.
Corpus inscriptionum latinarum.
Curierul financiar, 1889.
Datele stafiunilor meteorologice Comindarefti fi
Dictionnaire général de biographie et d'histoire, Pa-
ris, 1866.
www.dacoromanica.ro
XXVII
i/ente cronici straine.
Expunerea situatiunei jud. Vlafca, pe 1888.
Geografia descriptiva a jud. Gorj, de mal multi
invatatoff.
Geografia tara, de Genilie, 1838.
Geografiile D-lor Gorjan, Mihaescu, Nitulescu, Ale-
xandresou i D-rei Dimbeanu.
Hrisoave 6 acte de proprietate vazute pe la mofnent.
Incercari critica asupra invaTdmintulut, 1887.
Indicator al com. urb. fi rur. din regatul Bominiel.
Ispisoace vechi de pe la proprietari.
Legea pentru organizarea -autoritatilor adminis-
trative.
Monitorul Oficial pe 10 anI in urma.
Recensimintele anilor 1885-1890.
ecensimintul copiilor in vrrtsta de §coalti, din jud.
Prahova ; lucrare special& de D. Fréddric
Damé.
Tabelele de rechizitii.
Tabelele indicind distantele hilometrice de la o
comuna la alta inauntrul fie-carut jud. al tara
Trompeta Carpatilor, 1671.
HArti :
Harta drumurilor, (dresata de serviciul tecnic
al jud. Bacau).
Harta generala a Dunarei de la Bratla la Su-
lina, lucratl de comisia Dunarean& la 1887.
Harta geologicil a tarii, ce se public1 acum..(Foile
relative la Romanati).
Harta instructier publice, publicatii de Ministerul
de Instructie, 1887.
Harta Moldovei, lucratg, de statul-major.
Harta Rominief, de Filipescu-Dubá.u.
Hartile Statului-major Austriac.
Harta Pirii-Rominefti,lucratd de Statul-inajor ru-
sesc, la 1833.
Harta vamalcl, lucrad de D. Gr. P. OlAnescu,
directorul vámilor din Ministerul de Finance,
1889.
Harta viticola f i filoxerica, lucratit de serv. fi-
loxeric din Ministerul de DomeniI, la 1888.
Informatiuni de la autoritäti:
Arhiva protopopiel din Muscel.
Arhiva Revizoratului, Dimbovita-Muscel.
Budgetul casal comunale al urbei Giurgiu, 1883.
Budgetul Eforiet Spitalelor civile, pe ultimil anI.
Budgetele fi expunerea situatiunei orafulut Caracal.
Budgetul veniturilor fi cheltuelilor jud. Vlafca, 1888.
XX VIII
Creditul agricol din Giurgiu, lista imprumutatilor
din judet pe 1888.
Directia regid tutunurilor : lista pe comune de
numárul cultivatorilor i productia pe intregul
judet, pe 1888.
Informaflunt diverse de la Prefectura, de la Ca-
sierie, comitetul permanent, revizorat §colar,
regiment, tribunal, protopopie, credit agricol,
primArie.
Ministerul culletor i instructiund publice : lista de
elevI ce at urmat in fie-care §coala rumia in
cursul anului 1888 i cîi trebue dupá lege
sa, urmeze Cu matare de felul §coaleI i sta-
rea ei.
Ministerul de Domenii, serv. silvic : lista padu-
rilor Statuhu din fe-care comuna din acest
judet (V1a§ca).
Pcklurile particulare supuse regimulul silvic.
Ministerul de interne : Indicatorul cel mal nou de
comune, coniribuabil 1i buclgete din bate judetele
.Regatulut Rominiel.
Mifcarea populatiunit tarit pe anul 1880.
Osebite cercetarl locale i culese prin inva-
tatorl.
Protopopia din YlaFca : lista mi§carii populatia
pentru fie-care biserica din fe-care comuna, pe
anul 1888.
liegimentul al Y-lea de dorobantt din Giurgiu, lista
comunelor cu numarul soldatilor din fe-care
comuna.
Serviciul filoxeric din Ministerul Domeniilor : lista
de suprafata viilor ce exista in fe-care comuna.
Veniturile i clieltuelile, lnate dupa budgetele co-
munelor.
R ap orturl :
Raportul ComisiuniI Sf. Sinod 1889.
Raport general asupra pelagra 1888 (11a§ca).
Raport general asupra starii serv. sanitar 1878.
Raporturi economice ale legatiunilor i consula-
telor, 1888.
Raporturi trimise de autmitatile diskictelor di-
feritelor departamente : relative la populati-
une, la serviciul sanitar, la armata, la culte
www.dacoromanica.ro
instructiuue, la economia rural& a comunelor,
la productiune, la justitie, la drumurl, la dis-
tantele kilometrice dintre comune §i la budgete,
Reviste :
Albina Romineasca, (1844).
Asachi.
Biserica, ortodoxa.
Buciumul Pietret
Buciumul romin.
Contimpuranul.
Convorbiri Literare.
Curierul romín, pe anii 1836 1848.
Foaia Rominismul.
Foaia §tiintifica literam.
Vestitorul.
Zimbrul, (1855).
Statisti ce:
Statistic:), Prefectura Buzau.
Statistica bisericeasca Biserica ortodoxa Ro-
mina .
Statistica judiciara, a Rominia pe 1885-1888.
Statisticele oficia1e agricole de la 1859-1893.
Statisticele oficiale, publicate de la 1859 1892.
Statistica populatiunii ì vitelor date de catre
Comitetele permanente.
Statistica recrutarii contingentului 1888.
Statisticele voalelor pe diferiti
Statistica §coa,lelor rurale §1 urbano pe 1885 86.
Statistica §coalelor i populatiuniI colare din can-
celarla revizoratului pe 1890.
TablourI:
Tablot general al comerciului Rominia pe 1887.
Ta,blourile economice de la Camera de Comert
din Boto§anr.
Tablou de mo§iile i ecaretele domeniale, 1888.
Tablot de mo§iile sta,tului pendinte de Afluiste-
rul de Domenil.
 PII.ESCURTÁRT

jud. judet hect hectare

pl plaza saù piafa pad. padure
com. sat o comuna 1311ri
com. rur comuna rural& alt altitudine
com., urb comuna urbana bis biserica
cta. catun sf. sfintul
s. sat c. f. cale ferata
dr dreapta budg budget
st . stinga ven. . veniturI
Est chelt .. cheltueh
Vest fam. familil
Nord loc. locuitorI
Sud suflete
d. j. de jos contrib contribuabilf
d. s. de sus 1. b lef, banf
d. mj. de mijloc v. a. n. ved acest numo
supra. suprafata v. a. c. ved acest cuvint
kil. kilometri

www.dacoromanica.ro
 MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC
Aaron-Vodknandstire, j ud. IasT,
(vezr Aroneanu, s.).
Aaron-Vodä, sat, jud. Iasr, (vezr
Aroneanu, s.).
Abager, phig, jud. Tecuciù, iz-
voreste din lipa cu acelas nume,
curge prin centrul c. r. Valea-
Rea si se varsa in partea dreapta
a riulur Berhecia, in raionul a-
cester comune.
Abager, ?Vd, situata in mijlocul
padurer numita «Codri-Vladnicu-
lur», proprietatea d-lur Constan-
tinidi, in satul Vladnic, c. r.
Valea-Rea, jud. Tecuciti.
Abagiu, pisc, c. r. Valeni, pl.
Podgoria, jud. Muscel.
Abazoaia,plidure, la i kil. E. de
s. Maldaresti, pendinte de c. r.
Negulesti, jud. TecuciiI.
Abazu, vale, In c. r. Baneasa, cat.
jud. Teleorman, incepe
de la cismelele cat.
unde este gura el, si se Intinde
pana in dreptul comunelor Bog-
dana i Pirlita, unde este coada eT.
54049. Maree Dictionar Geogrqfle.
AL ROMNIEI
Abdulah, sat, jud. Constanta,
pl. Mangalia, catunul comuner
Osman-Faca ; este asezat in par-
tea septentrionala a p14er si
cea meridionalä a comuner, la
5 kil. spre S.-E. de catunul de
resedintd, Osman-Faca, pe am-
bele malurr ale \raer Abdulah-
Deresi, inchis si dominat la V.
de dealul Osmancea, lar la 11-
s'Ara de dealul Cuan-Deresi-Bair.
Are o populatiune de 75 fam.
Cu 314 suflete, a cal-0r ocupa-
tiune este agricultura si eres-
terea vitelor.
Abdulah-Dere, vale, in jud. Con-
stanta, pl. Constanta, c. r. Ha-
sancea, cat. Mametcea; se des-
chide din dealul Musurat, mer-
ge spre N.-V., pe litiga dealul
Cuan-Deresi-Bair, si pe Ruga' mo-
vila Suci-Iuk-Berihi ; e taiata de
calea comunala Abdulah-Hagi-
diiliik ; se deschide in valea
Cuan-Dere.
Abdulah-Deresi, vale, in jud.
Constanta, plAi1e Constanta
Mangalia, pe teritoriul comu-
nelor rurale Hasancea, Ostnan-
Faca si Musurat i anume pe
www.dacoromanica.ro
acela al catunelor lor Mametcea,
Abdulah si Musurat ; se intinde
din satul Mametcea i pana. in
S. satulur Abdulah, tredind prin
satele Mametcea i Abdulah pe
la E. satulur Osman-Faca i prin-
tre dealurile Cuan-Deresi-Bair,
Mametcea i Tekirghiol, trecind
pe Ruga satul Abdulah cu 2
kil. mar spre rasárit. Este talata
de drumurile comunale Abdulah-
Mametcea, Hasi-Diiliik-Abdulah
Hasi-Dtiliik-Musurat; este do-
minata de virfurile Echitepe
Iuci-Iuk-Berichi.
Aburaman-Ahmet-Ciflic, tno-
fie sall ferina. Vezr Ahmet-Ab-
duraman.
Abra du, ruinele uner vechr ce-
tatur, situate Ruga satul Bratesti,
pl. Jiul-d.-s., jud. Dolj.
Acairac-Bair, a'eal, pl. Baba-
dag, jud. Tulcea, pe teritoriul
comuner urbane Babadag ; braz-
deaza partea de rasarit a plaser
cea de miaza-zi a comuner;
are o directiune de la N.-V. spre
S.-E. ; din el isT ia nastere pi-
riul Gealtai-Dere, alluent al pi-
1
 ACALEA
riuluT Slava ; este acoperit in
mare parte cu padurT earT apar-
tia comuneT Ciamurli-d.-j. ; pe
la poalele sale apusane trece
soseaua nationala Tulcea-Baba-
dag-Constanta, si pe muchie
merge drumul comunal Baba-
dag-Ciamurli-d.-j. ; poalele sale
sunt acoperite de finete $i iz-
lazurI.
Acalea, sail Acafic, Aralicifi, os-
tren), tn Durare, situat in dreptul
comuneT Desa, pl. ampuluT, jud.
Dolj. Are pridure in intindere de
63 hect., proprietatea StatuluT.
Acar-Cula, pilla, pl. Isaccea,
pe teritoriul comuneT Balabancea
si pe al catunuluT Hancearca, jud.
Tulcea. El izvoreste din poalele
orientale ale dealuluT Amzalii, se
indreapta spre S., avind o di-
rectiune de la N.-V. spre S.-E.,
curgind printre dealurile Han-
cearca i Amzalti, i brazdtnd
partea despre miaza-zi a plaseT
cea apusanri a comunef; curge
prin padurT, esind la luminis nu-
maT aproape de varsarea sa
in piriul Taita, (dupd un curs
de 4 kil.), la vre-o 800 metri
mar sus de comuna Balabancea;
malurile sale sunt putin inalte,
dar pe alocurea pietroase
stincoase.
Acargea, sat, jud. Constanta,
pl. Mangalia, catunul comuneT
Kiragi ; este asezat ìn partea me-
ridionalä a plaseT i cea centrala
a comuneT, la 3 kil. (in linie
dreapta), sail 6 kil. (pe drum)
la S. de catunul de resedintá
Kiragi. Este situat in fundul
vaer Acargea Kiragi), In-
chis la apus de dealurile Acargea
cu Virful Acargea I, (1o7
si Mezarlic-Bair cu virful Valali
(102 m.), iar la rasarit de dea-
lurile Kiragi cu virful Ulala (103
m.) i Acargea cu virful Acargea
2 AC-BALCIC-UBA
11(103 m.). Suprafata sa este de
.6o hect. din carT 2 hect. ocu-
pate de vatra satulur cu 2 case.
Are o populatiune de 2 fam.
Cu 6 sufl., ocupindu-se Cu a-
gricultura.
Painintul produce ()yaz si se-
cará.. Satul este asezat la poalele
ripoasesaCi malurile stincoase ale
vZieT cu acelas nume; la rdsarit
de s. e un mic tuRiris. Pi-in s. trec
urmatoarele drumurr comunale
unul de la Valali trece prin s.
si merge la Sarighiol, un altul
de la Kirap.:i la Cadikiii, trece
pe la rásririt de s., si unul ce
merge prin vale catre satul Ki-
ragi, spre satul Sarighiol.
Acargea, vale, in judetul Con-
stanta, plasa Mangalia, pe te-
ritoriul comuneT rurale Kiragi
si anume pe acela al catunelor
sale Hoscadin i Acargea. Este
un alt nume dat vaeT Kiragi.
Tine de la satul Hoscadin pana
la satul Acargea, formind un
unghili drept, avind directia mal*
intiiil de la E. spre V. .si apoT
de la S. spre N.; are o lungime
de 21/2 kil. si este situata in
partea sudica a plaseT si cea
centrala a comuner ; trece prin
satul Acargea si pe la E. satuluT
Valali, printre dealurile Acargea
Hoscadin, este ti-lata de dru-
mul comunal Sarighiol-Valali,
iar pe ea drept merge drumul
Hoscadin-Acargea.
Acargea-Bair, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Mangalia, pe teri-
toriul comuneT rurale Kiragi,
anume pe acela al catunuluT sati
Acargea; se desface din poalele
vestice ale dealuluf Sarighiol, se
indreapta spre V., cu o direc-
ie de la E. spre V.
si se sfirseste in valea Acargea.
Are o indltime maxima de
To6 metri, pe care o atinge in
vtrful Sinir-Tepe-CadichioT; este
www.dacoromanica.ro
taiat crucis de drumurile comu-
nale CadichioT-Hoscadin-Kiragi
si Valali-Acbasi, fiind situat in
partea sudica a plasef i cea
centrall a comuner.
Acargea-Ceair,vale, in jud. Con-
stanta, o alta numire a vaeT Cia-
caldere ; pleaca sub numele de
Dautlar-Biiitik din dealul Cesme-
Culac-Bair ; se continua sub cel
de Acargea-Ceair si in fine sub
ce! de Ciacal-Dere ; sub al 2-lea
nume brazdeaza partea sudica a
plaseT Medjidia si pe cea rdsdri-
teana a comuner Mamut-Cuius,
printre dealurile Acargea-Bair I
si Acargea-Bair II, taind drumul
comunal Alacapi-Mamut-Cuius.
E dominata de movilele Cazilgic-
Iuk si Acargea-Iuk.
Acargea-Iuk, inovild, in jud.
Constanta, pl. Medjidia, pe te-
ritoriul comuner rurale Mamut-
Cuius, in partea sudica a plaseT
cea rasariteana a comuneT,
pe muchia dealuluT Chacal-Bair ;
dinteinsa se desface spre
sarit dealul Acargea-Bair, iar
spre S. dealul Ciflic-Bair ; are
o inaltime de 155 in., domi-
nind vaile Acargea, Ciacal -
dere si un drum comunal Ala-
capi-Mamut-Cuius, ce trece pe
la poalele sale ; este acoperita cu
verdeata. Aceasta mnovilA tinde
s'A dispara, fiind-ca locuitorif o
ara necontenit.
Ac-Balcic-Uba, moviM, in jud.
Constanta, pl. Medjidia, pe te-
ritoriul comuneT rurale Alacapi,
in partea rasariteana a pla.seT si
cea nordica a comunef; pe o
prelungire rasariteana a dealuluT
Docuzol-Bair ; are 59 m., do-
minind vaile Hagi-Cabul, Kiostel
Docuzol, satul Kiostel i dru-
murile comunale Docuzol-Kiostel
si Hagi-Cabul-Kiostel ; este de
natura stincoasa, ca i dealul
 AC-BAF
pe care este asezata ; e acope-
rita Cu verdeatá.
Ac-Baqi, sat,jud. Constanta, pl.
Mangalia, catun. comuner Sari-
ghiol, situat in partea meri-
dionala a plaser i cea centrall
a comuner, pe ambele malurr
ale valor Mangalier si Ac-Basi-
Culac, la locul lor de unire,
800 in. spre E. de catunul de
resedinta Sarighiol ; este inchis
de drumul Ac-Basi la N. si Ha-
gilar la S. Casele sunt miel, nu
tocmar frumoase si curate, ase-
zate Para ordine pe 5 sad 6 fin-
durr ce poarta numele de ulitr.
Intinderea catunulur e de 399
hect., din carI 54 hect. sunt ocu-
pa.te de vatra gradinile sa-
tulur.
Populatia totala e de 34 fam.
Cu 174 sufl., ocupindu-se cu
agricultura si cresterea vitelor.
Ac-Ba§i, deal, ce face parte din
culmea Hazaplar, din pl. Man-
galia, c. Sarighiol, cat. Ac-Basi,
jud. Constanta, se desface din
dealul Casimcca, cu ò directie
de la N.-V. spre S.-E., mergind
printre valle Ac-Basi-Culac si
Viilor, dominind prin:inaltimea
sa de 72 m. valle de mar sus,
valea Mangalia, satul Ac-Basi,
drumul Cara-Omer-Mangalia si
Ac-Basi- Sarighiol- Capucci, dru-
mul FIazaplar-Mangalia ; e aco-
perit cu finete si putine seinii-
ndturr.
Accadln, sat, in pl. Isaccea, jud.
Tulcea, catun. comuner Alibei-
chioi ; asezat in partea sud-esticä
a plaser, i cea d. mj. a comu-
ner, la 3 kilom. spre N.-V. de
satul Alibei-Chioi, resedinta co-
muner, pe ambele malurr ale
piriulur Accadin. Numele
e turcesc; vine de la ac-=--curat
cadin=cadiná., decT tradus ar
fi Cadina curata. Dealurile, carT
8 ACHANGI
brazdeaza teritoriul saii (in for-
ma unur triunghiti neregulat cu
un perimetru de 36 kil.
3549 hect. supraf.), sunt: dealul
Eski-Balic si Eni-Ormangic-Tepe
la V.; prelungirr ale dealulur Cili-
culur la N., Carcaman-Bair la
E., si Curu-Bair la S. Pirlul
Accadin 11 udä prin mijloc. Trec
pi-in S., afluentir sAI Kioserelic
si \ralea Cismeler In partea nor-
dica, valea Culac-Cizlar la E.
valea Biuluc-Cartalic la V.
Clima e sanatoasa. Pamintul pro-
duce putine cereale, teritoriul
fiind acoperit cu padurr intinse si
pasunr bogate. Locuitorir in go
fam. cu 370 suflete sunt de 3
fclurT : RominT multI, Grecr pu-
tinT, Turcr si mar putinr; Ro-
minir sunt venitr din Moldova
si pastreaza datinele tara lor ;
cele-l'alte natir sl-ad amestecat
moravurile. Satul are o origina
veche, locuit la inceput de Turcr,
asta-zr Rominir sunt in maiori-
tate, Turcir retragindu-se dupa
resbelul de la 1877. Drumurr co-
munale la: Alibei-Chioi, Meidan-
Chioi, Orta-Chioi i Dautcea.
Accaclin, pirifi, In pl. Isaccea,
jud. Tulcea, pe teritoriele co-
munelor Meidan-Chioi, Alibei-
Chiol (si al catunulur acesteia,
Accadin, de la care sr-a luat
numele). Sub numele de Va-
lca-Cismeler, izvoreste din dea-
lul Fundul-Burter, de pe teri-
toriul comuna Meidan-Chioi ; se
indreapta spre miaza-zi, avind
o directiune generala de la N.
la S., trece prin. padurI, prin
satul Accadin, de unde incepe
a lua numele de piriul Accadin,
si dupa un curs de 12 kil., se
varsa in pirlul Taita, pe stinga,
in l'ata frumosulur deal Consul,
linga satul Alibei-Chioi; el bräz-
deaza partea sudich a plaser,
si a comuner Meidan-Chioi si pe
cea apusana a comund Alibci-
www.dacoromanica.ro
Chioi. Basinul sad, Cu o supra-
fata de 50 kil. patr. (sad 5000
hect.), e cuprins filtre dea-
lurile Eni-Ormangic-
Tepe, Bostanariile i Fundul-
Burter la V., Cilicul si Caraman-
Bair la E. Afluentir principalT
sunt : pe dr. valea Biuluc-Car-
talle, iar pe st. valea Kioserelic,
unita cu valea Culac-Cirlar ;
malurile lur sunt ripoase in ge-
neral.
Aceacovski, bral secundar al
Dunarer si in special al bratulur
Chilia, situat in partea rasad-
teana a judetulur Tulcea si a
plaseT Sulina ; se desface din bra-
tul Chilia, ceva mar jos de hl-
serica lipoveneasca din oraselul
Vilcov, asezat pe malul sting al
bratulur Chilia, (din districtul
Vficov, in Basarabia), se in-
dreapta spre rasarit, avind o
directiune generala de la S.-V.
spre N.-E., si se: deschide
mare. Are o lungime de 4 kil. ;
intre dinsul i bratul Serednar,
se afla. ostrovul Aceacovski. A-
dincimea sa e de vre-o 3-4
metri; dar gura e de multe-orT
potmolita Cu nisip.
Aceacovski, insuld, in Basara-
bia, districtul Vilcov, situata
In partea de S.-E. a tarir si
a districtulur. Tulcea ; e ase-
zata in bratul Chilia, si anume
t'Are bratele Aceacovski si Se-
rednar; are o forma lunguiata,
Cu o lungime de 3 kilom. si Cu
o tntindere de 250 hect.; apar-
tine Rusier; nu este productiva,
fiind acoperita numar cu nisip;
ea este formata de aluviunilc
continue ale bratulur Chilia.
Achangi, vale, In jud. Constanta,
pl. Mangalia, pe teritoriul co
mune rurale Sarighiol; se des-
face din dealul Hagilar ; In-
dreptindu-se spre rasara, trece
 ACHEWLUI
In Bulgaria; prin satul Achangi
din Bulgaria si dupa un drum
de 8 kil. se deschide in mare,
brazdind ast-fel partea sud-estica
a plaser si pe cea sudica a comu-
ner; este larga mult si acope-
rita Cu pasune si finete.
Achesuldf mic afluent
al piriulur Neagra-Brostenilor,
jud. Suceava.
Achesului (Virful-), munte, in
com. Brosteni, jud. Suceava.
Achim (Valea-lul-), vale, in c.
Vispesti, c. Valeanca, jud. Buzan',
incepe din coastele muntelur
Istritasi, se scurge in valea Na-
ianca.
Acic-Suat, deal, in pl. Istrulur,
pe teritoriul com. Casap-Chioi,
jud. Tulcea. El este mar mult
o prelungire sud-estica a dealu-
lur Cara-Bunm, incepind des-
facerea de la virful Movila-lur-
Tincu ; brazdeaza Nord-Estul
plaser si al comuner, se intinde
pe lingl balta Zmeica, lasind
spre rasarit prelungirea numita
Dealul-Cale; poalele sale se ter-
mina pe nesimtite pe malurile
pfriutur Casap-Chioi, carr sunt ri-
poase, si pe ale baltilor Zmeica
si Sinoe; are ca ináltimr un vid
de 65 metri, altul de 45, altul
de 33 metri, altul de 29 metri,
toate puncte trigonometrice de
observatie de rangul al 3-lea
este taiat de un drum comunal ce
pleacä din Casap-Chioi sí merge
la niste diste (pescarir) pe mar-
ginea bálter Zmeica; este a-
coperit numar cu finete i izla-
zurr i putine araturr.
Acic-Tepe, deal, in pl. Isaccea,
jud. Tulcea, pe teritoriul comu-
ner urbane Isaccea, situat in
partea despre N. a O.' ser i cea
apusana a comuner; el este punc-
www.dacoromanica.ro
4 AC-PUNAR
tul culminant al dealulur Mun- daciculur dava cu tracicul dama,
tele-lur-Hasan, caer are o inál- care se reduce la damas[sskr],
time de 201 metri, si domina dam [in veda] = casa, zend: de-
asupra piriulur Acic-Tepe si a- ma, locuintd, greceste : adiLoç=--
supra orasulur Isaccea. Partea edificiu, 86.)p.x casa; latinesce:
sa superioara este stincoasa, domus. Prin scaderea lur a din
lar coastele i poalele sale sunt dava in e ajungem la deva
acoperite cu padurr de stejarT ; [ipa], care Sirk a dat nastere
el este punct trigonometric de lur Sepa, Cu semnificatie in limba
observatie rangul al 3-lea; pe tracia de orar. De partea
la poalele lur curge pir. Acic- I-ia a cuvintulur Acidava nu
Tepe. se poate zice nimic sigur; de
si se cugeta la sanscritul accha
Acic-Tepe, in pl. Isac- atuncr Acidava ar fi egal
cea, judetul Tulcea, pe terito- Cu Bärenloch=locuinta ursulur
riul comuner urbane Isaccea ; [Tocil. eDacia a R.» 241]. Dru-
izvoreste din padurile Taita din mul roman ce trecea prin Aci-
poalele dealulur Cocosulur, curge dava este constatat prin urmele
pe lingA dinsul si pe la poa- vizibile ce ne-ad ramas i care
leIe dealulur Muntele-lur-Hasan se continua spre Ponte-Aluti
Acic-Tepe, se tndreapta spre soa- mar departe in sus pana in Tran-
re-rasare, avind o directiune de la silvania.
V. la E.; curge mar india prin
padurr intinse i apor pe cimpie Acigosul, munte, in c. Brosteni,
dupa un curs de io kil., jud. Suceava.
merge de se varsa in balta Ca-
paella, formind si o mica mlas- Acmonia, cetate daca, mentio-
tina la värsarea sa. El primeste nata de Ptolemeu ; unir o aseazä
ca afluent, pe dr. Valea-Capa- gresit la Tumu-Severip, cores-
cha. Este taiat de dru mu- punde municipiulur i mar tirziO,
rile comunale Isaccea-Manasti- colonier Drubeta.
rea- Cocos -Tiganca-Taita si de
soseaua nationala Tulcea- Isac- Ac-Punar, sat, in pl. Macin, jud.
cea-Mácin, filtre ki/. 31 si 32. Tulcea, cat. comuner arjelarr,
situat in parteasud-estica a plaser
Acidava, staflune romana, jud. si In cea nordica a comuner, pe
Romanatr, la soseaua veche, care ambele malurr ale piriulur Ac-
mergea de la Romula in susul Punar-Dere, de unde si-a luat
Oltulur, pana la Sarmisegetuza, numele ce insemneaza «tintina
si de aci la Apulum. curata», si la poalele dealulur
Tabla lur Peutinger o indica Amzalii. Locuitorir se ocupa, cu
a5a:Acidava XXIV millia pas- agricult. i cu cresterea vitelor.
suum, departe de Romula la N. Are o populatie de 256 loc.,
Se aseaza de unir (Goos) cam din carT 186 sunt ortodoxr
In fata Slatiner la Ganeasa sati la 70 mahometanT. In sat este o
Gradiste. D. Grig. Tocilescu insa geamie, nu este Inca biserica
o aseaza cu siguranta la Ienu- romineasca, niel scoala. In acest
sesti,unde a constatat ruine catun se gasesc 61 cal, 37 epe,
insemnate de castel roman si 3 armásarr, 142 bol', 141 vacT,
caramizr cu inscriptir romane. 2 talar, 1024 or, 32 berbecr,
Miillenhorf foarte corect a ob- 51 capre, 8 tapr, 19 porcr
servat identitatea originara a 14 scroafe 894).
 AC-PUNAR-DERE 6 ADAM

Ac-Punar-Dere, trîü, in pl. udat de piriul Hobana, vare se Maicer-Domnulur a disparut din
Macin, jud. Tulcea, pe teri- varsa in riul Birlad si de ptriul biserica, l numar mar tirziù s'a
toriul comuna arjelari, si pe Cetatuia care unit cu piriul regasit intr'un copac din gra-
al cdtunulur Ac-Punar. El izvo- Becea se varsa in Birzota.. C. dina schituluT. Preotir, inconjuratT
reste din poalele occidentale ale Adam este resedinta subprefec- de multa lume, miscatT de o
dealulur Amzalii, se indreapta turer Corod ; are 5 bisericr, un asemenea minune, au ridicat
spre S., avind o directiune de schit de calugarite (vez! manas- sfinta icoanä din gradilla si au
la N.-E. spre S.-E., trece prin tirea Adam), un ospicia de alie- reasezat-o in biserica ce se
mijlocul satulur Ac - Punar natI i doud scolr, una de 131- reconstruise. Multr credinciosT
dupa un curs de 4 kilom. se etr si alta de fete. aü venit sa se inchine la
varsa in piriul Iaila-D ere tn fata BudgetuL acester c. pe anul sfinta icoa.na, aducind darurr
dealulta Dijkadael-Bair si a pi- 1882/83 a fost de 4170 1. 70b. In banT si scule ; ast-fel s'a
riulur Domus- Culac ; malurile putut zidi o biserica mar mare,
sale sunt loase si la val-satura Adam; sat, in jud. Tutova, pl. In apropiere de vechea biseri-
sa formeaza tufarisurr cu Corod, spre S.-E. de oras pe cuta, in care s'a asezat icoana.
El Sr-a luat numele de la satul piriul Hobana. Are 1340 loc. Pana la 1836, schitul era de ca-
Ac-Punar, pe care II uda. (din carT 186 stia carte). For- lugar!, lar in acel an s'a schim-
meaza o comuna (c. Adam) cu bat in manastire de mala, cum
Acre!, vez! Coltul-Acref, jud. Su- catunele Steicesti si Cau es ti. (Vezr este pana astazr. Dupa aceasa
ceava. Adam, c. r.). traditie urmeaza., ca atit manas-
Urea cit i satul i in urmà in-
Acrida, veche cetate in ruine, si- Adam, sat, jud. Suceava, pl. o- treaga c. ati luat numirea de
tuata aproape de varsarea Jiulur muzulur, pendinte de c. Preo- Adam, dupa numere ciobanuluf
In Dunaxe, in apropiere de c. testi. (Vez! Adamoaia). calugär, intiiul intemeietor al bi-
Grecesti, pl. Jiul-d.-j., jud. Dolj. sericer si al schitulur.
Adam, fintiner, pe mosia Hili-
Ada-Ghiol, lac, in jud. Constan- seil-Galati, c. Hilieü, pl. Cosula, Adam, mofie, in jud. Tutova, pl.
ta, pl. Constanta, pe teritoriul jud. Dorohoiu. Corod, c. Adam, proprietatea
comuner rurale Gargalicu statulur, arendata in ultimul pe-
anume pe acela al catunulur ah- Adam, mahala, in comuna Seaca, riod cu 1. 8910 anual.
man; este situat in partea rasa- pl. Dumbrava-d.-s., jud. Dolj.
riteana a pläser i cea sud-vestica Adam (Cetatea -lui- ),
a comuner, la I kil. spre V. Adam, meburstire de calugarite, mare de piatra. Turcir ir zic Bi-
de satul ahman, inteo scobi- lînga satul cu asemenea numire, serica-lur-Aa'am, in jud. Tulcea,
tura pe care o face lacul Tasaul jud. Tutova si la E. de dinsul. Aci pl. Sulina.
In partea sa nordica. De sigur se lucreaza. sieacul. Numara. 300
ca acest lac facea mar 'nainte calugdrite i surorr. Aicr la 15 Adam, perdure, in jud. Tutova, pl.
parte din lacul Tasdul i numar Aug. este hramul manastirer, la Corod, c. Adam, in máxime de
In urma vre-unur cutremur s'a care vine multa lume. Pana In peste 136 hect., proprietatea
deslipit. Pe la nordul acestur anul 1885 era un ospiciii de alie- statulur.
lac trece drumul comunal ah- natl. Inainte de anul 1836 a fost
man-Tasaul. Este dominat de manastire de calugarl. Origina Adam, phia, (vez! Hiliseil-Curt)
virful ahman, care e la nord. acester manastirr este cuprinsa s. c. Hilisen, pl. Cosula, jud. Do-
in urmatoarea legenda: Pe la rohohl.
Adam, com, rur., jud. Tutova, 1595 tul cioban, anume Adam,
pl. Corod, la 29 kil. de Bir- ridica In apropiere de s. o Adam (Vatra-minästirei -),
lad, se compune din satele bisericuta de birne, cu patronul mafia Statulur, jud. Tutova,
Adam (1340 1.), Cluesti (2501.) tutulor sfintilor, unde se retrase pl. Corod, a apartinut schi-
Rust1 (Steicesti) (2101.), peste impreuna Cu altr calugarr tulur cu acest nume, arenda a-
tot: 186o 1., din carT 300 calu- fonda ast-fel schitul ce poarta nu- nuala pentru periodul 1880/85 a
garite 1 surorT, 14 ovrer si 67 mele sati. Cu vreme, bisericuta fost de 4800 1. Pe aceasta mosie
tiganT. Teritoriul acester c. este distrus de Tatarr, iar icoana Se aula si o padure de 300 hect.

www.dacoromanica.ro
 ADAM
Adam, schit de maicT, jud. Su-
ceava, pl. omuzuluT, tine de
c. r. Preote0. (Vez! Adamoaia).
Adam-Clissi, sat, in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, catunul co-
mune! Enigea; situat in partea
occidentall a p115er i cea sud-
vestica a comuneT, la 3 kil. (in
linie dreaptA) spre V. de c5.-
tunul de reedinta, Enigea. Este
situat pe ultimele ramificatiunT
sud.vestice ale dealulur Adam-
Clissi-Bair, care predomina
prin inaltimea sa, la 2 kil. spre
S. de monumentul Adam-Clissi.
Suprafata sa este de 505 hect.
dintre care 5 hect. sunt ocupate
numar de vatra satuluT cu 57 case.
Populatiunea sa este de 62
fam. cu 266 sufl.. ocupindu-se
in special cu agricultura §i in
general cu cre§terea vitelor. Ma-
joritatea locuitorilor sunt Ro-
mInT. La N.-Vestul satulul se in-
tinde o pad., care este for-
man.' din fagY miel, piticT, con-
stituind ast-fel maT mult un cring.
Drumul comunal Cherim-Cuiusu-
Enigea trece prin mijlocul sa-
tuluT, iar cel de la Chioseler la
Arabagi trece putin pe la V.
satuluT. De la Adam-Clissi, mal
drept, pleac,1 inca un drum co-
munal la Talaman. Pe teritoriul
comuna se afla ruinele une! in-
semnate cetatT romane Civitas
Tropaeensium i a doul mo-
numente : Trofeul i Mausoleul,
inaltate de lmparatul Traian la
a. 109, d. Chr.
Adam-Clissi, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, pe terito-
riul comuneT rurale Enigea
anume pe acela al cAtunuluT san
Adam-Clissi; trece printre vaile
Uzum-Culac la V. Curu-Culac
Enigea-Alceag la E., pe sub mo-
numentul Adam-Clissi i putin
pe la rasaritul satuluT cu acela.g
nume, avind o directiune gene-
www.dacoromanica.ro
6 ADAM-CLISSI
rala de la N.-V. catre N.-E.,
o inaltime medie de 150 m.; pe
culmea, san maT bine zis pe par-
tea sa vestica, merge drumul
comunal Adam-Clissi-Molceova-
Talaman; este situat in partea
nord-vestica a pla§eT i cea su-
dica a comund.
Adam-Clissi. I. Monumentul tri-
umfal al Impdratulut Traian.
Acest monument este situat
la z kil. spre N.-E. de Tro-
paeum Trajani pe muchia dea-
lulur Adam-Clissi-Bair, la 2 kil.
spre N. de satul Adam-Clissi ;
el a fost desgropat de catre
d-nul Grig. Tocilescu In ultimir
anT. AzT pare ca o movilä
inalta de 20 m. Construita din-
tr'un miez de plata, al caruT
diametru este 32 m., lar cir-
cumferinta de 102 m. Monu-
mentul in vechime a avut un
vestmInt de blocurT de plata
cioplitä§i cu frize i metope
ce representan in sculpturile lor
scene din razbolul Romanilor cu
paca'. Marginea superioara era
crenelata cu 30 pietre, ce avean
sculptate pe ele 30 prizonierT
principT dad, lar d'asupra, din
mijlocul acoperl§uluT, se ridica
pe o baza sexagonal'a' un traen
urja-, de 12 m. inaltime, pe al
caruT pieptar era representat
Traian calare calcind In picioare
pre regele Decebal. Coiful §i scu-
tul trofeuluT nu s'al gasit ; proba-
bil cä ati fost de metal i au
disparut. Dota grupe de cite
3 statue (4 barbatT, 2 femer)
marl se tnaltan la picioarele tro-
feuluT. Pe una din fetele sexa-
gonuluT era sapata inscriptiunea,
pe care cu ajutorul fragmentelor
descoperite, d. Tocilescu a com-
pletat-o, §i a constatat ca mo-
numentul a fost ridicat de Tra-
ian In anul Io8 109 i inchinat
zeuluT Marte, razbunatorul. De la
trotuar pina la platforma mo-
numentuluT era o scara circulara
cu 8 trepte. O parte din pietrele
carT InvestmIntan edificiul ca-
zusera, din cauze necunoscute,
In jurul monumentuluT, i zaceati
acoperite de un strat de pamint,
pe care crescuse o padurice ;
altele eran risipite prin cimitire,
pre la ci§mele. Gasirea acestuT
Monument, precum §i a Tropa-
eulur o datoram distinsulut nostru
arheolog, d. Grigore Tocilescu,
care dupa o muna, neobosit4
de zece anT a dezgropat o parte
din gloria str.lbunilor ;noWl.
Monumentala sa lucrare «Mo-
numentul de la Adam-Clissi»,
iT va constitui un titlu neperitor
pentru posteritate.
II. Altarul san Mausoleul,
indliat de Traian.
La 200 m. spre E. de mo-
numentul triumfal, d. Tocilescu
a descoperit resturile uneT alte
constructiunT de forma patratA;
cele 4 zidurT ale bazeT inalte 12
m., o scara cu 6 trepte, bucatT
de arhitectura, (arhitrava, frisa,
soclu i pilastril), i mar multe
piad cu inscriptiunT. Aceste in-
scriptiunT ne arata el imparatul
Traian In acela., an 108/109 a
inaltat mausoleul in conoarea
memoria prea vitejilor barbatr,
carT an murit pentru patrie». Se
da lista generaluluT mort §i a
soldatilor carl au perit tnteo
batalle, ce probabil avusese loc
nu departe de Adam-Clissi. D.
Tocilescu crede, ca aceasta ba-
talle s'a dat intre RomanT i Dad
pre riflgä valurile luT Traian din
Dobrogea, i a ea figureaza pe
unul din baso-reliefurile ColumneT
Traiane : anume acolo unde se
reprezinta o batalle pe linga 3
valurT, i Imparatul Traian se
vede, calare urmat de garda
ca ajuta pre RomaniT
deja InconjuratT de barbar!
expu§T In perico!. Dupl d. To-
cilescu, mormintul avea ö 11111-
 ADAM-CLISSI
time de aproape 32 metri, Cu 3
etaju. d, in forma rug-ilor (rogi,
piren.), cae sub numele de Con-
secrationes figureaza une-or/ pre
monedele imperiale romane, si
al caror tip a fost creat de fai-
mosul mormint al regeluT asiatic
Mausolus.
III. Cetate numita In vechime :
Municipium Tropaei, de la Con-
stantin cel Mare incoace: Civi-
tas Tropaeensium, in secolul al
VI, Tropaios.
La 1 kil. de Trae' si Mau-
soleti, se aflä ruin ele une/ ce-
t'IV romane, intärita cu zidurr
si tumud si avind 4 partr. SI-
paturile, incepute acolo de d.
Tocilescu, inca din 1890 si con-
tinuate fra intrerupere, ai.1 dat
la iveald insemnate edificir, din
car/ mentionam : a) basilica fo-
rensis, b) basilica triiana, c) ba-
silica bizantina cu o critca sub
altar, si d) basilica cimiterialis.
Printre inscriptiun/ si sculpturr,
merita a fi citate : un trofea al
luí Constantin (2 m. 75 inalt),
inaltat d'asupra portiT principale
si inscriptia de fundatiune a ce-
tate/ (an. 317), din care se vede
ca orasul luí Traian fiind da-
rimat de barbad, a fost recon-
struit «de la temeliT» de catre
imparati/ Constantin si Licinius
espre intarirea aparad/ graniter
imperiulur». Prin sapaturile sis-
tematic conduse de d. Tocilescu,
ese la iveala, nu numar orasul
Constantinic, dar si ruinele cela
anterior, si se poate spera, ca
Adam-Clissi va deveni adevaratul
Pompeji al Orientulur.
Adam-Clissi, vale, in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, pe teri-
toriul comuner rurale Enigea si
anume pe acela al cAtunuluI
s'al Adam-Clissi, situata in partea
sud-vestica a pase/ si cea meri-
dionall a comuner, intinzindu-
se dealungul dealulur Adam-
7 ADlimETI
Clissi-Bair, de unde ti ia nas-
terca, trece prin satul Adam-
Clissi ; drumul comunal Adam-
Clissi-Molceova merge prin mij-
locul Arad, lar drumul Urluia-
Enigea o tale pe la mijloc.
Ada-Tarla-Cula, pirig, 'in pl. Ba-
badag, jud. Tulcea pe teritoriul
comuneT rurale Babadag, izvo-
reste din dealul Iaila-Bair, se in-
dreapta spre rasarit, avind o di-
rectie generala de la S.-V. la N.-
E ; brazdeazd partea rasariteana
a pase/ si cea de miaza-noapte a
comuna, curge mar intiiu prin pa-
dur/ si apor prin cimpiä intinsa, si
dupa un curs de 2 kil. printre
dealurile Iaila-Bair si Ghel-Tepe,
merge de se varsa in ezerul
sati balta Toprac-Chiopru, in par-
tea de miaza-zi a lur; la varsa-
rea s'a plantat de locuitoriT
din Babadag 1 hectar de vi/.
Adimesti, com. rur., in plasa
Marginea, jud. Teleorman. E
situata pe malul drept al riulur
Vedea, pe calea judeteana. Ro-
siod-Alexandria, la distantä. de
5 kil, de orasul Alexandria, 32
kil. de orasul Rosiorr si 46 kil.
de Turnu-Magurele. Limitele sale
sunt: la N. riul Vedea, incepind
din hotarul c. Nanovu apuca
In susul riuluT pana in hotarul
comuna Buzescu ; la V. c. Bu-
zescu, trecind pe linga padu-
rea proprietater Mavrodinulur,
scoborind la S. prin Valea-Ada-
mestilor si apucind spre E. laxas/
pe hotarul c. Nanovu, atingind
si valea Nanovulu/ si mergind
pana in malul dulur Vedea de
unde am plecat.
Suprafata sa este de aproape
2600 hect., din care 2284 ara-
bile, 150 hect. padure tufdris,
17 hect. vil', 50 hect. izlaz, 47
hect. flnete, 40 gradinr de zar-
zavat si restul nisipiste formata
din revarsarile dulur Vedea. Te-
www.dacoromanica.ro
renul este ses, intretdiat in par-
tea despre S.-E. de valea Na-
novulur si in partea despre V.
de un mic deal acoperit cu pa-
dure. Pe valea Nanovulur, in
partea despre S., creste trestie
si papura.
Ocupatiunea locuitorilor este
numaT agricultura si cresterea
vitelor.
Numarul vitelor e de x735 ca-
pete, dintre care : mInzT, arma-
sad, caí si epe 189; vite cor-
nute mar/ 399; vite cornute miel'
Io16, porcT 123 si magad 8.
Solul destinat culture/ cerea-
lelor este destul de fertil. Cul-
tura sistematica nu se face de
catre locuitorr, ci numaT pe mg>
sia proprietate.
oseaua judeteana Rosiod-A-
lexandria, o strabate in tot lun-
gul e/, de aproape 2 kil. precum
si diferite drumurT naturale ce
duc la locurile de aratura ale
lo cuitorilor.
Populatiunea este de 792 lo-
cuitod, din cuí*: 196 sunt cap/
de fam., locuind in 237 case.
Strain/ sunt 61: 8 GrecT, 19 Bul-
garT si 34 UngurT.
Din punct de vedere finan-
ciar, c. are 185 contribuabilf,
din cad 1 o8 platesc impozitul
funciar, 157 calle de comunica-
tiune, 5 patente si taxa. propor-
tionald. Venitul comuneT este de
2973 ler, din care 1235 zecimí
comunale si restul din accize
si altele.
Numarul locuitorilor impro-
prietarit/ dupa legea rural& din
1864 este de 96 pe o Intindere
de 284 hect. In ani/ din urma
s'al"' maT dat locud pe mosiile
Statulu/ din judet la citl-va din
locuitori/ aceste/ comune.
Comuna are o scoala mixta,
frecuentata de 37 elev/ si 4
eleve. Carte stiti 35 loc. Are
o singura biserica, cu un preot,
un eintaret si un paracliser.
ADÄMEM
Circiumr sunt trer. Locuintele
sunt cea mar mare parte bordee.
Traiul locuitorilor este neingrijit.
Frigurile bintue comuna in totT
anir.
Intemeierea acester comune
dateazA de pe la '836; ea nu figu-
reazA mar pe niel una din hAr-
tile geografice, de dit sub de-
numirea de ovlreqti ; numirea
oficialA de AdAmeST ce poartA
astAzr, i s'a dat mar In urmA ;
loc. din comuna O de prin prejur
ir zic insä tot ol.rArqti, pro-
babil de la qovarul ce cre0e
abundent in valea Nanovulur.
Comuna actuall a fost populatA
pe la 1839 de locuit. adug in
silA de pe moOile ov5.re01 O
Icoana, foaste ale Mitropolier,
däruite orapilur Alexandria la
intemeierea lur (vezr istoricul a-
cestuT ora). Vechiul sat ovA-
re§ti era situat pe coasta din
st. a dealulur; era foarte popu-
lat i, prin mutarea locuitorilor
In Valea-Veder, s'a format o sin-
gura comuna cu Adäme0i, care
era numaT un cAtun.
Mo0a ce poartA numele de o-
vAre0i este proprietatea doam-
ner Paulina de Kotzebue, datA
fiindu-r ca dotA de cAtre pärin-
tele sAti, generalul Mavrus.
Multime de mAgurr o incon-
joar5.: MAg. Chiala, MAg.-Mare,
a Stupärier sati Stupinelor, a San-
dulur, a RAcitulur, a lur Opr4,
a Pencer sati Fetelor, a Cioarer
O MAg.-MicA. Mar toate sunt
situate in porteo. de S.-V. i Calitatea plmintu/ur este in
sunt continuarea mAgurilor ce
incep de la Dunäre (a se ve-
dea istoricul judetulul). InAlti-
mea lor variazA filtre 12-15 m.,
iar periferia lor este de 25-30
metri.
In anul 1871, aceastA c. a
fost alipitA de comuna vecinA Na-
novul, de care a fost desli-
pitA in 1876, formind amindouA
comune osebite.
www.dacoromanica.ro
8 ADINCA
Adäme§ti, vilicea, in jud. Te-
leorman, cunoscutA mar mult sub
denumirea de valea ovArqtilor;
inceputul er este la S.-E. c.
Mavrodin, de unde ja direc-
tiunea putin spre V. O se im-
preunl cu Valea-Nanovulur, pe
teritoriul comuner AdAme0i.
Adimoaia, sat, vezr s. Preute0i-
AdAmoaer, jud. Suceava.
Adämoaia, schit, in c. Preu-
te0i, jud. Suceava, numit schi-
tul Preuteqti, Brana O MAnAsti-
oara. AflAtor In satul Brana
pe t5rmul drept al pifiulur cu
acest nume. Infiintat la 1716,
de Ieromonahul Mihail, ceva
mar la deal, a fost mutat
unde se aflA acum la 1792 de
Ierosimonahul Kelsie. Are o
bisericA de lemn cu patronul
Adormirea Maicer Domnulur.
AdAposte0e ciad cAlugArr. Se
intretine din cele 40 fAlcr fAcute
danie din trupul moqieT Fun-
doaia, de Constantin i Elena
AdAmescu.
Adä§ani, sat, In c. AvrImeni,
pl. Ba.5eu, jud. Dorohoici, 15 kil.
N. de tIrgul Saveni, reedinta
subprefecturer. Are 123 fam. 371
suflete. Aezárile sAtenilor sunt
parte bune. Biserica Cu patronul
Sf. Ilie are 1 preot, 1 cantor,
1 palamar ; frumwl ziditA li
incApAtoare, este fácutA la 1837,
de vornicul Iordachi Ciolac.
mare parte bunl §i fertilA.
SAtenir improprietAritr aii 215
hect. de loe, lar proprietarul
moOer 1891 hect. cimp §i 14
hect. pAdure. Iaz este unul nu-
mit al Ciolaculur (v. acest nume).
Piriul principal ce trece pe
mo0e este VolovAtul. Drumurr
principale sint: acel de la A-
vrAmeni la SAveni §i acel du-
cAtor la Dorohoiu.
Acia§anita, ldure, pe mo0a Mi-
tocu, c. Mitocu, pl. Prutul-d.-j.,
jud. Dorohoiti.
Adinc, ias (hele0e5), de peste
pl. Muntelur, jud. BacAti, 10
hect. din c. MArgineqti.
Loc. scot multe peOe raer
din acest iaz.
AdInc (Izvorul-), isvor,h1. c. r.
Lapop, jud. BuzAti, incepe din
pAd. BrAdeanca i se unqte
cu izv. SArat, numit O Gira-
rece.
Adine (Putul-), locuinfd izolatcY,
jud. R.-SArat, vezr Putul-Adinc.
Adinc, piriiaf, pl. Muntelur, jud.
BacIii, curge pe teritoriul c.
MAgire§ti, izvore0e din Iazul-
Adinc §i te varsä in piriul Mo-
ine0i.
Adinc, piriiaf, plasa TazlAul-de-
sus, jud. BacAtI, pe teritoriul
c. Nadi a; se vars1 in pirlul
Nad4a.
Adinc (PIrtul-), pirizl, izvorWe
din dealul Holm, de pe teritoriul
s. i c. PAItinipl, pl. Prutul-d.-j.,
jud. Dorohoiti ; se varsA in 111
Prut.
Adinca, com. rur., in pl. Dealul-
Dimbovita, jud. DImbovita, la
18 kil. de Tirgov4te. AceastA
c. este situatA mare parte pe
sub coaste de dealurr i pe
vdr; lar o micä parte pe linia
oseler judetene, ce uneSe T'ir-
gov4te cu Ploe0i. In cuprinsul
acester comune in diferite direc-
tiunT sunt : valea Coaster, valea
Unchia§ulur, valea °anca, valea
Sandulur, valea RAduculur, va-
lea Olarulur, valea Bisericer, va-
lea Voinqtilor, \ralea LupuluT i
Piscu-RaculuT. Prin raionul a-
cesta comune, curge piriul Pis-
 ADiNCA
covul, peste care sunt trer po-
durl: unul la $oseaua judetiana
$i dota in alta linie comunala.
Populatia acesteT comune este
de 911 loc. -rominT, ale caror
case sunt a.$ezate pe trer ulite :
Drumul-Ploe$tilor, Drumul-Gura-
Ocnie i Valea-Voine$tilor.
Locuitorir acester comune se
ocupà cu dogaria, fac : putinT, Adinca, peia'ure, in jud. D'hubo-
01e1, hardae i alte vase de visa, care unita cu alta vecina.,
stejar. ET se mar ocupa. $1. cu
agricultura. In comuná se cresc
animale cornute; pamlntul sea
produce pAdure, tufári i po-
rumb. In comuná este o bi-
seria intretinuta de enoriasr, o
$coala intretinutä de stat, o ju-
decAtorie comunall $i un $ef de
garnizonA. Aceasta comunä se
invecine$te spre E. cu ' com.
Ghirdoveni, pl. Filipe$ti, jud.
Prahova, precum i cu com. Hai-
manalele $i cu mangstirea Mar-
gineni, tot pl. Filipe$ti $1. jud.
Prahova, de carT se desparte
prin padurT, dealurT i vaí i cu
cae se une$te prin $oseaua ju-
detiana Tirgovi$te-Ploe$ti; spre
V. se tnvecine$te cu com. SA-
cueni, de care se desparte prin
cimpie i cu care se une$te
iarl$T prin $oseaua judetianA ;
spre N. se invecine$te cu
Gura-Ocn iteT, despartindu-seprin
pAdure i unindu-se prin dru-
murI vechiale; iar spre S.
cu c. Buc$iani, despartindu-
se prin cimpie i unindu-se
iarasTprin drum vecinal. C.
Adinca are un venit de 2197
Copil cu etatea de $coala,
sunt cam 145, adica 71 ba.etT
$i 74 fete. Localul $coaleT este
noa, de zid $1. e cu primaria la
un loc. coala este fondata la
1838. Ea este mixta. $1 frecu-
entatA de 30 pana la 40 elevT
$i eleve. coala. are 17 pogoane
de pamint.
Adinca, vu5sie, jud. Dimbovita,
54042. Mande Dictionar Geograjlo.
9 ADINCA
pl. DealuluT, apartinea Mitro-
polier din Bucure$ti, iar in urma
secularizara averilor manase-
re$tf, a devenit proprietatea
Statulur.
Adinca, jadintT, in c. Flore$ti,
pl. Jiul-d.-s., jud. Dolj.
ce tine de c. Sa.cueni, cuprinde
peste 86,750 arir.
Adinca, trup din mafia Doagele,
jud. Teleorman (vea c. Dobro-
te$ti).
Adinca, vale (pl. Bistrita-d.-j.,
jud. Bacat), in c. Dealul-Not.
Adinca, vale, pe mo$ia Dobir-
ceni, c. Dobirceni, pl. tefa.-
ne$ti, jud. Boto$ani.
Adinca, vale, c. BAje$ti, pl.
jud. Muscel.
Adinca, vale, c. §uica, pl. Vedea-
d.-j., jud. Olt.
Adinca, vale, incepe din hotarul
mo$ier Preote$6, c. Oporelul, pl.
C. Oltul-d.-j., jud. Olt, merge pa-
ralel cu Valceaua-luT-Iona$ $i se
varsa in valea Oporelul.
Adtnca, vale, c. Arice$ti, pl. Pod-
goria, jud. Prahova, la poalele
dealulul Durduci.
Adinca, fr., se mal nume$te
Gornet, izvore$te din poalele
dealuluT Gornet, c. Gornetul-Cuib,
pl. Podgoria, jud. Prahova $1 se
varsa. In piriul SArAtelul pe tár-
mul drept, tot In raionul comuneT
Gornetul-Cuib. Se nume$te ast-
fel de la adIncimea ce a fAcut
apa in curgerea sa. Se mal nu-
me$te Gometul, pentru-ca, Incoa-
jura dealul cu acela$ nume.
www.dacoromanica.ro
Adinca,pir., incepe din pld.Nem-
teasca pe prop. Furceni, pl. Nico-
le$ti, jud. Tecucia, trece prin pAd.
Movileanca, continua. de la N.
spre S.-E. prin partea vesticA
a satuluT Sili$te pana aproape
de s. Condrea, c. Umbreare$ti,
unde se varsä in balta satulur.
AceastA vale mal poarta i nu-
mele de eValea-Bitoiulur», cu o
fin tina numitA a Fin tina-BitoiuluT»
la 3 kil. in dreptul satuluT Po-
doleni.
Adinca, 'ir., c. u. Ocnele-Mari,
pl. Ocolul, jud. Valcea, se varsà
In riul Saratu, care uda c. Oc-
nele-MarT, pe malul drept.
Adinca, vale, pe proprietatea Ca- -
caleti, a EforieT Spit. civile din
Bucure$ti, situata in pl. Margi-
nea, jud. Vla.$ca.
Adinca, välcea, pe mo$ia Doa-
gele, jud. Teleorman, incepe
dinspre c. Stoborl$6, se abate
pe linga. s. Meri$ani $i se pierde
in valea TecuciuluT. Serve$te ca
hotar natural al mar multor
mo$1T.
Adinca, lcea, In jud. Teleor-
man, filtre c. Nanovul i mo$ia
orapluT Alexandria, spre S.-V.,
face parte din valea NanovuluT,
insg. poarta. nume deosebit
serve$te de hotar al mo$iilor
Alexandriel qi Mavrodin.
Adinca, välcea, In jud. Teleor-
man, la S.-E. comuneT Piatra,
spre c. Viipara ; se pierde in
\ralea CalmatuiuluT. Pe dealul ce
poartä acela$r nume sunt situate
viile locuitorilor din comdnele
Piatra i Vii$oara, de cit-va timp
distruse $1 inlocuite cu arAturT.
Adinca, välcea, in jud. Vla.sca,
ce vine din sus de Bitcoveni-
se varsà in valea Clenita
In Bitcoveni-d.-s.
2
 ADINCATA
Adincata, com. rur., plasa Ama-
radia, jud. Dolj, la 20 kil.
spre N. de Craiova si la 9 kil.
de resedinta plaser, c. Melinesti.
Situata pe dealul Icleanul, pe
malul drept al riulur Amaradia.
Se margineste la E. si S.-E. cu
c. Goesti, la V. si S.-V. cu c.
Almajul si Bradesti, la N. cu C.
Negoesti si la S. cu C. Goesti.
Terenul comuner este acciden-
tat de dealul Icleanul, cu o inal-
time de roo. m. acoperit cu viT
cu semanaturr. Terenul este
campus din pamint negru, ar-
gilos i nisipos. Comuna este
udata de fiul Amaradia, ce intra
pe la E. in c. i curge cu in-
dreptarea N.-S. Se compune din
5 cat. Adincata-d.-j., unde e
resedinta comuner, Pometesti,
Popeasa, Salciile i l'anclara.
In comuna sunt 2 bisericr
veohr de aproape wo de mi*,
din care una este facuta de Ca-
tinca Fiscutoaia. Cea parohiala,
cu hramul Sf. Nicolae in cat.
Adincata-d.-j., cea-l'alta filiall
in s. Pometesti, iarasT cu hra-
mul Sf. Nicolae. Serviciul aces-
tor bisericT se face de i preot
si de Z cintaretr.
In cat. Pometesti se afla o
scoala mixta ce functioneaza de
la anul 1834, avind un singur in-
Witator, fiind intretinuta de Stat.
Populatia comuner este de 282
c. de fam. cu 1099 sufl., din
care 584 barbatT si 515 femer.
Dupa felul ocupatiuner sunt:
670 agricultorT, 8 comerciantr,
4 de profes. lib., 85 muncitorT
si 32 servitori. titi carte 82
barbar. Dupa legea rurala din
1864 sint 192 loc. Improprie-
taritr.
Case sint 250, flcute din zid,
paiante, avind fie-care cite o nute, w000r, 46 casi 182 porcr.
mica gradind. Doua case sint
vechr, boerestI: una facuta de Adlncata, com. rur., jud. Doro-
vistierul Badescu, lar cea-l'alta hola, pl. Berhometele, formata din
de Manolache Fiscuta. satele: Acancata i Mitocul-Dra-
www.dacoromanica.ro
10
Suprafata teritoriu/ur comunal
este de 3809 pog. din care 2516
pog. pamint arabil.
Mosiile de pe teritoriul com.
se numesc Adincata i Pome-
testi; aa o Intindere de 2516
pog. i daa un venit de 49081
ler. Mosia Adincata este data in
loturr. Mosia Pometesti apartine
Mosnenilor din acest cátun.
Padurile aa o intindere de
916 pog. din care : 458 hect.
tufAris. Alte spete sunt: cer,
girnita, alunT i fagr.
Mara de pamtntul arabil pe
care se seamana gnu, porumb,
orz, ováz, cinepa si putin in,
se mar gasesc loo pog. livezr
de prunr, dar carl sint Adincata, com. rur., pl. Cimpu,
tite pe la casele oamenilor.
Locultorir comuner se ocupa
mult cu agricultura si cu eres-
terea vitelor. Industria este pu-
tin desvoltata, prea putinr loc, se
ocupa Cu cresterea gindacilor
de matase. Se lucreaza cara-
mida. Un om face 200-400 bu-
cap* pe zi i vinde miea cu 20
pana la 25 ler. O moara de
aburl se afla pe mosia d-lur
Zamfir Tecovicr.
In comuna sunt 7 circiumr
Cu boiangerir. El ti desfac pro-
ductele la gara Craiova. Duc
cereale, vite si importa cele ne-
cesare pentru casa. Transportu/
11 fac cu carutele si Cu carele
pe soseaua judetiana Craiova-
Amaradia, lunga de 2 kil. Prin a-
pusul comuner pe dealul Icleanul
trece un drum vechia numit Dru.
mul Idean.
Venitul budgetar, pe anul
1893-94 a fost de 1. 2850.45
Chelt. aa fost de 2604.45.
Numárul Vitelor e de 1687
capete, din carT 519 vite cor-
ADINCATA
gotnirnet, cu resedinta prima/1er
In Adincata. La 29 kil. de Mi-
hailenT, resedinta plasilor Ber-
homete si Cosula si la 32 Id/.
de Dorohoia. Are o populatie
de 448 fam. i 1952 sufl. ;
bis., cu I preot, 3 cintaretr, I pa-
lamar ; I coala cu un invatator
si 62 elevT. Locuitorir posed
1174 hect. 40 ar. pamtnt; pro-
prietarir mosiilor 902 hect. 28
ar. cimp si 1790 hect. 24 ar.
padure. Budgetul comuner este
de ler 4220 la ven. si de ler
4196 la chelt. Vite maxT cor-
nute 618, or 968, car 69, porcr
257 si stupT 110.
jud. Prahova.. Este situatA linga
14111 Prahova, fut.' un unghia ce-1
formeaza riul Cricovul-Sarat, var-
sindu-se in Prahova, la 40 kil.
departe de capitala judetulur
si la 12 kil. departe de a plaser.
Comuna Adincata la inceput
a fost situata pe o coasta, mar
spre rásaritul comuna Mar t'ir-
zia locuitorir s'aa mutat linga
valea Prahover, care face stri-
caciunr locuintelor lor. N'are
nicT un cat. alipit. Se maT nu-
meste de locuitorir vecinT
RasanT. Populatiunea comuna
e de 1575 loc. (805 barbatI,
770 femeT), in care intra si 7
fam. de tiganr-ferarT .si 4 fam.
de bulgarT, casatoritT cu romince
locale, ocupindu-se cu comertul
gradinaria.
ContribuabilI sunt 389; case
de locuit 250 si i bordeia.
In comtina e o singurà bis.,
de.servità dt un preot.
Locuitorli te ocupl cu agri-
cultura si tu cresterea vitelor. Er
desfac produsul muncer lor la
Ploesti.
In comuna sunt : 142 cal,
228 vacT, 9 bivolT, 649 bol, 12
capre, 1631 or si 245 porcr.
216 loc. s'a.0 improprietArit
 ApiNCATA
la 1864 pe mosia Adincata-Ra-
sanT, cand li s'ají dat 1099 hect.
coala exista in comuna de
la 1872. Localul e proprie-
tate a comuneT. titi carte 79
barbatr si 6 femeT. In anul 1893
a fost frecuentata de 76 baetT
si 4 fete, din numarul de 150
copil (80 b. 70 f.), Cu virsta de
scoala. Cu intretinerea eT Statul
cheltueste 1080 Id anual.
In total comuna se intinde
pe o. suprafata de 2799 hect.
din carr 900 hect. izlaz, lar res-
tul, afara de 25 hect., pamint
de cultura.
StupT de albine sunt vre-o 26
in toata comuna.
Comerciul se exercita de 4
circiumarT. O sosealeaga aceasta
comunä cu com. Ciorani-d.-j. si
Ciorani-d.-s.
Se margineste la E. cu jud.
Ialomita, la N. cu comunele
Salcia i Ciorani, la V. cu riul
Cricovul-Sdrat si la S. cu rtul
Prahova, care o desparte de
jud. Ilfov.
Adincata, cdtun, tine de com.
Belitori, din pl. TirguluT, jud.
Teleorman. E situat pe valea
ce poarta acelas nume, la dis-
tanta de 28 kil. de Turnu-Ma-
gurele, de 16 kil. de Rosiorl
si 4 kil. de com. Belitori. Pe
lîngä marginea luT trece calea
judeteana Tumu-Rosiorl i linia
ferata Costesti-Magurele ; am-
bele drumurT se impreuna in
dreptul garir Troianu, situata
la o departare de i kil. 200
m. de cat. Tot pe ad trece
vechiul val roman numit Tro-
ianul, ale caruT urme se disting
foarte bine. Este populat nu-
maT de Io familif, care traesc
In bordee. Aci se afla si o casa
confortabila, care serveste de
conac al proprietatil.
AdIncata, sat, jud. Arges, pl.
.11
Arges, pendinte de c. r. Bu-
nesti, (v. a. n.).
Adincata, sat, in com. Adin- Adlncata (Matee§ti-), numirea
cata, pl. Berhometele, jud. Do-
rohoia Mi 327 fam. san 1308 sufl.
placuta situatie in infundatura
unuY hirtop, (valcea), adumbrit
de padurea de pe dealurile ce-1
inconjura. La 25 kil. de tirgul
MihailenT si la 32 kil, de orasul
Dorohoia.
Asezarile satenilor sunt in
mare parte bune, mal multe
cu livezT, restul cu gradine.
Proprietatea mosier este a
StatuluT; tnainte de secularizare
era a M-reI Teodoreni, din Bur-
dujeni, inchinata la SE Munte.
Biserica cu patronul Sf. Du-
mitru, Cu I preot, 2 cintaretT,
palamar, este de lemn, mica
si vechie, facuta de gramada
satuluT. coala cu I invatator
si 62 elevr, n'are local propria
al sati.
Calitatea pamintulur mal mult
mediocra ca loe de padure.
In vechime mal tot trupul
acesteT mosiT era acoperit cu
padure mare, in care pe incetul
s'al facut curaturl, in urma lo-
cuinte i apoT sat si locurl de
agricultura. Satenir-improprieta-
ritl aa 793 hect. 43 ar. pamtnt ;
lar proprietatea mosieT are 615
hect. 84 ar. cimp si 1074 hect.
15 ar. padure, parte baria.,
parte tirara. Intre esentele de
arborl domina: fagul, mesteaca-
nul i tejarul, iar pe piscurr
incepe a se ivi bradul.
PiraTe principale sunt : Valea-
Mate i Granicerinl.
PTeatra calcara si gresa se ga-
seste, dar se extrage numar
pentru trebuintele locale.
Drumurl principale sunt : acel
de la Zvorastea la Burdujeni,
acel ce duce la trecatoarea
de la Itcanr.
Hotarele mosieT sunt cu ; Zvo-
www.dacoromanica.ro
ADINCATA
rastea, Hantesti, Burdujenr, Mi-
tocu, Salcea si Bucovina.
data uneT partI din en. Mierea,
c. Gura-NiscovuluT, jud. Buzla.
Adtncata, a'eal, in com. Graj-
dana, c. Lunceni, jud. Buzaa,
acoperit de padure i livezT.
Adtncata, deal, pe teritoriul com.
Zeicoil, s. Diaconesti, pl. Ama-
radia, jud. Dolj, ce se asa din
dealul Radinesti , jud. Gorj,
despartinci piriiele Adincata
Viu, in tot cursul ion.
Adincata, fost metoh al Episc.-
Buzar', in c. Gura-NiscovuluT, c.
Cirlomanesti, jud. Bnzau.
Adincata, mofie, in com. Beli-
tori, jud. Teleorman, are in-
tindere de 420 hect., proprie-
tate a d-luT Dim. D. Bildirescu.
Pana in anul 1881 forma un
singur trup cu mosia Gongul,
de la care a rost deslipita prin
cumparare.
Adinc ata saa Mierea,pdeiure a
Statului pe mos. Gura-Izvorului
din c. Girlomanesti, c. Gura-
NiscovuluT, jud. Buzaa ; are 498
hect.
Adincata, frfrnü, afluent al Bah-
Iuiulur, in pací. Deleni, c. De-
leni, pl. Copula, jud. Botosani.
Adincata, pir, in c. Zeicoiti,
s. Diaconestii pl. Amaradia, jud.
Dolj, izvoreste din dealul Adin-
cata si se vana pe dr. riulur
Ploscuta, in fata satulur Dia-
conesti.
Adincata (Valea-),pirtit, incepe
de pe cimpia dintre mosiile Do-
robantul i Basesti, jud. Teleor-
man, apuca 136 linga comunele
 ADiNCATA
arligati si Caravaneti, se 'km-
preuna cu mar multe valcele
neinsemnate, pe dr. si pe st.,
trece apor prin cat. Adincata,
intra pe c. Belitori, unde se
impreuna cu valea Gongulur si
se termina in valea Urluiulur,
In dreptul comuner Belitori, unde
io are gura.
AdIncata, vale, in cat. Gura-Nis-
covulur, c. Mierea, jud. Buzar',
ese din coline si se scurge in
riul Niscovul, filtre valle Nisi-
poasa si Mierea.
Adincata-d.-j., peaure, pl. Ama-
Adincata, vale, izvoreste de la radia, c. Adincata, jud. Dolj,
E. comuner Vata, pl. Vedea-d.-s., In intindere de I 1 o '12 hect., pe
jud. Olt, si se varsa in gira
Vetisoara, pe malul st., tot in
ralonul comuner Vata.
AdIncata, vale, c. Coltesti, pl.
Oltetu-d.-s., jud. Vilcea.
Adtncata, välcea, brazdeazä te-
ritoria comuner Ursoaia, pl.
Mijlocul, jud. Olt, curge catre S.,
taie dealul Golasul O da in Plap-
cea, pe partea st., in cat. Sta-
nislavesti.
AdIncata, viilcea, uda teritoriul
comuner Ballnesti din pl. Jiul-
d.-s., jud. Olt, si se varsa in
lita Iminog, tot pe teritoriul a-
cele! comune.
Adincata-d.-j., sat, pl. Amaradia,
c. Adincata, jud. Dolj, cu 66
fam. de 133 sufl. In comuna.
sunt 63 case si 2 bordee. Dota
din aceste case sunt vechr boe-
restr, una facutl de Vistierul Ba-
descu si alta de Manolache Ti-
senta. Copiir din aceasta comuna
urmeaza la scoala din satul Po-
metesti, c. Adincata. In virsta
de scoala sunt 35 copir (21 baetr
si 14 fete). Stia carte 41 loc.
(37 barba! 0 4 femer). Are o
biserica parohiala cu hramul
www.dacoromanica.ro
12
Sf. Nicolae deservid de 1 preot
si 2 cintaretr. In sat sunt 9 ca!,
116 bol, 6 magarT, 155 o!, 73
capre.
Adineata-d.-j., mofie, pl. Ama-
radia, c. Adincata, jud. Dolj,
cu o intindere de 2516 pog.
arabile, si un venit de 450811.
Este proprietatea Statulur.
Adtncata-d.-j., nutne ce a purtat
pana in anul 1873, comuna A-
dincata, (v. a. n.), jud. Dolj.
mosia Adincata. Felul arborilor
ce compun aceasta padure sunt :
alunr, fagr si emita, care pre-
domina.
AdIncata-d.-j., silifte, in c. A-
dincata, pl. Amaradia, jud. Dolj.
Adincata-Mici, vale, in jud.
Vlasca, care incepe din pad.
Camineasca si se scurge in apa
Calni5tea pe proprietatea Bila.
Actincatel, (Pirlul-), pe mosia A-
dincata, c. Adincata, pl. Berho-
meiele, jud. Dorohoia, izvoreste
din dealul Mitoc, alt. 470 m.,
formeaza un iaz la esirea din
satul Adincata, primeste pe st.
&tul Ciacilir si pe dr. piriul
Poiana-Rosie, trece prin pad.
Hintesti si se varsa. in &tul
Valea-Mare (alt. 300 m.)
Adincatul, fitiii, pe mosia l'Alti-
nisul, c. Paltinisul, pl. Prutul-d.-j.,
jud. Dorohoiti,
AdInci,(Din-Valea-),firifi, cur-
ge prin valea cu acelas nume
din c. Dobirceni, pl. Stefanesti,
jud. Botosani4
Adinci, (Valea-), firiii, izvo-
ADiNCATURA
reste din coastele dealulur Pre-
dealu, c. Opariti, pl. Teleajen,
jud. Prahova, si se varsa in pi-
riul Saratelul, tot in raionu/ co-
mune! Opariti.
Adinci, (Valea-), pirig, in pla-
sa /saccea, judetul Tukea, pe
teritoriul comunelor Tata si
Parkes ; isT ja nastere din dea-
lul Telita, nu departe de s. Te-
lita, face mal india un arc de
cerc, Cu deschizatura spre apus
si apor se indreapta spre miaza-
noapte, avind o directiune ge-
nerala de la S.-E. spre N.-V. ;
curge printre dealurile Sarica
la apus si Comorir la rasarit;
brazdeaza partea nordica a pl.
si a com. Telita si cea apu-
sana a comuner Parkes ; dupa
un curs de 7 kil., facut nu-
mar prin padurr, merge de se
varsd in balta Saon, trecind prin
stuferisul ce inconjoara aceastà
bala, si pe linga dealul Criglic
si manastirea Saon; pe o parte
din albia sa merge soseaua na
tionala Tulcea-Isaccea, intrediad
de drumurile vicinale Nicolitel-
Parkes si Telita-Parkes.
Adinci,(Valea-), ,ces, in c. Luciu,
jud. Buzati, limitat de un triun-
ghiii de movile avind baza m-ide
din s. si m-la mare, lar virful
consta din 3 m-le: Movilele Cu
cruce. E acoperit Cu semanaturr
de orz si mult stuf.
Adinci, (Valea-), ,ces, in c. Fin-
testi, jud. Buzad, acoperit cu fi-
nete §i vil mosnenestr.
AdIncit, (Valea-), vale, izvoreste
din raionul c. Valea-Lunga, pl.
Prahova, j ud. Prahova, si se varsa
in Valea-lur-Dan, tot in ralohul
c. Valea-Lunga.
AdIncatura, canal (prival), in in-
sula Balta, plasa Ialomita-Balta,
 ADINCXTURA
jud. Ialomita, se intinde pe te-
ritoriul comunelor Dudesti si Fe-
testi.
AdincAtura, loc cu izvoare, pl.
TazlAul-d.-s., jud. Bacart, de pe
teritoriul c. Nadisa.
Adtnateaua, vale, in jud. Olt;
1ST la nastere din partea de N.
a c. Chita, pl. Vedea-d.-s.,
se varsa in piriul Ciorica.
Adtrici,(Piscul-Väet-),frumoasa
colina acoperitá cu padurr i vil
in partea nordica a c. Plescoia,
jud.
AdIncul, vezT Piriul-Adinc, jud.
Putna.
AdIncul, las, in marime de 41/2
hect. format de piriul Avrameni,
pe mosia Sirbi, c. Sirbi, plasa
Ba.seul, jmi DorohoiiI, in partea
de N. in hotar cu Avrameni.
Adtricul, firizi, in jud. Dorohoitl,
incepe din pad. Goroveiti, trece
prin s. si c. Virful-CimpuluT
se varsa in Siret, dupa ce pri-
meste ptriele: Humi i Arinilor.
Adincul,f rival, in despartirea co-
muneT Gropeni, jud. Brälla, ?titre
Dunarea-vapoarelor i Dunarea-
vechie ; uneste iezerul Babalic cu
privalul Lata.
AdtriculuI,(Finttna-),fintind, pe
mosia Dimaeheni, c. Dimacheni,
pl. Cosula, jud. Dorohoin.
Adjud, (Ajud, Agiud) sari Adju-
dui-Not:1 sail Tirgul-Adjud,
com. rur. situata in jud. Putna,
pl. Racaciuni, la 460 5' 30" lati-
tudind N. si la 240 48' 20" Ion-
gitudine E.
Descrierea firicd. Comuna
Adjudul-Noil e asezata la limita
de S. a plaseT, in st. riuluT Tro-
13
tusul, in apropriere de confluenta
luT cu riul Siretul.
Distanta luT de capitala jude-
tuluT e de 44 kil. spre N.
MarginileacesteTcomune sunt :
la N. Adjudul-Vechiti, la S. si
V. cu rtul Trotusul, care o des-
parte de comunele Copacesti
Ruginesti, la E. Siretul care o
desparte de jud. Tecuciú, la S.-E.
c. Burcioaia.
Inaltimea AdjuduluT este de
118 m. to deasupra niveluluT
MareT-Negre.
Descrierea politicel. Popu-
latiunea comuneT, dup'1 recen-
samtntul din 1890, e de 429 c.
de fam., cu 2171 sufl., din carT:
1040 barbatT i 1131 femeT.
Aceasta populatiune se tmpartea
ast-fel:
Dupa starea civila : 1197 ne-
insuratr, din earl: 545 barbatT,
652 femeT ; 796 insuratT, din carT:
176 vaduvI, 96 bärbatT, 8o fe-
meT si 2 divortatT (I barbat
I femee).
Dupa nationalitate : 1385 ro-
minT, to grecT, 16 bulgarT, 75
ungurl, 3 rusT, 14 germanr, 3
italienT, si 665 diferite nationa-
MAT.
Dupa religie : 1414 ortodoxr,
109 protestantr, 614 mozaicr
34 armenT.
Dupa felul ocupatiuneT: 205
agricultorl, 98 meseriasT, Ito co-
merciantT, 52 profesiunT libere
si 76 servitorr.
tiü carte 7io persoane : 423
barbatT, 287 femeT.
Numarul caselor de locuit: 481
si 2 bordee.
Miscarea populatiuneT pe anul
1892 a fost : 25 casatoriT, 107
nasterT si 95 mortl. Excedentul
de nasterl a fost decT de 12,
adica 88,75 mortT la too na.sterT.
Cultul crestin ortodox e re-
prezentat prin 2 bisericT: una
parohiall, cu hramul Sf. Du-
mitru, cea-l-alta filiall, cu hra-
www.dacoromanica.ro
ADJUD
mul Adormirea. Cu intretine-
rea acestora comuna cheltueste
pe an 2100 let IzraelitiT ag
er 2 sinagoge ad.
Instructiunea publica se preda
in 2 scolT, din care una de bletT
si una de fete. Cursurile lor le
urmeaza 8o copiT din earl: 51
baetT, 29 fete, din 289 (139
baetT, 150 fete) cu virsta de
scoall. Cu intretinerea lor co-
muna cheltueste 2846 leT anual.
In anul 1884 s'a intemeiat
in aceasta comuna o societate,
cu numele «Solidaritatea», al
caruT scop este fructificarea
capitalizarea economiilor socie-
tarilor.
Serviciul medical se face de
doctorul plaser stabilit in co-
muna. Tot acest medic este in-
sarcinat Cu cautarea bolnavilor
din spitalul comuneT, care are
to paturr.
Acest spital e intretinut de
c. si subventionat de jud. In
anul 1864 s'a deschis si o far-
macie de d-1 M. Vasarhely.
Comuna numara 402 contrib.,
adica I la 5.40 de loc. In anul
1886 eraa 409 contrib., lar in
anul 1869 erail numaT 332. -
Budgetul pe anul 1893/94 era:
VeniturT . . . . 34094.77
CheltuelT . . . 34049.44
Excedent . 45.33
Budgetul fond. drumurilor :
Veniturl 7196.56
Cheltuell . . . . 3180.
In altT anT, budgetul de veni-
turile i cheltuelile comuneT, era:
In 188586 la ven. 32380,
0. la. cheltuelT 33380 ; in anul
1882/83 la veniturT 34716.42 si
la chelt. 32414.72; lar in 1868/69
la ven, 8883.
Adjudul-Nod are un biurod
de posta i telegraf si o static
de drum de fer (vezT Adjud
statie).
Descrierea economicd.Agri-
cultura.-24ezat in lunca Tro-
ADJUD 14 ADJUDUL-VECHIO

tu§ulur, Adjudul are un teritoria de po§tä pe timpul existenter lul drept al Siretulur, la o de-
foarte fertil, din care cauzd §i acestur servicia. Era a§ezat in pdrtare de 3 kil. de sub-prefec-
cultivarea pdmintulur se face pe drumul ce duce de la Foc§ani tura pld§er 12.6ciciunT (Adjudul-
o scard, relativ intinsd. spre Bacan la 21 kil. de po§ta Non) §i la 47 kil, de capitala
In C. sunt: 234 cal, 179 bol, Bere§ti. Avea 36 cal de po§td, judetulur.
8 bivolf, 2 mdgarr, 97 or, 39 cdpitan, I ceau§ §i 9 surugir. Se mdrgine§te la N. cu C. Be-
capre i 135 porcr. Pretul unur cal de po§tA varia, re§ti, la S. Cu Adjudu1-Noil, la
Industria. In c. Adjudul- dupd distantd, de la 2-4 1, n. E. Cu 1-11 Siret, care '1 desparte
Nou sunt urmdtoarele fabricr §i de po§td, fiind socotit cite 13 b. de judetul Tecucia, iar la V. Cu
stabilimente industriale mar in- de cal §i de kil., plus 50 b. de c. Ureche§ti.
semnate : i fabricd de fringhir, fie-care po§tä pentru cdrutd. Indltimea acester comune d'a-
4 de rachiu de prune §i de tes- Notite istorice fi arkeologice. supra nivelulur mdrer este de 135
covina, 4 brutdrir, 4 cofetdrir, Tirgu/-Adjud a fost intemeiat de metri.
io cardmiddriT, 3 tdblcdriT, 3 serddreasa Ilinca Canta, pe mo- Descrierea politia.Comuna
dogArir, etc. Mar mentiondm prin- §ia D-lur Bal§, in urma autori- Adjudul-Vechiti se compune din
tre diferitif industria§T: 8 fierarT, zatiunir obtinutd prin hrisovul cdtunele Si§cani i Adjudul-
I curelar, 20 cismarT, 30 croi- din 15 Februarie 1795, dat de Vechiti. Primdria se aflá in a-
torT, etc. Mihail utu, Domnul Moldovir. cest din urmd cdtun.
Comerciul se exercitä de 141 Locuitorir din Adjudul-Vechiti, Populatiunea comuner, dupa
persoane, din carT : 63 rominr, 63 ingrozitr de desele vdrsdri ale recensdmintul din 1890, e de
israelitl, 9 armenr, 3 germanT §i Siretulur, pArdsirä incetul cu in- 204 c. de fam. Cu 814 sufl., din
3 grecr. Ca stabilimente comer- cetul acea localitate, strAmutin- carr: 412 bArbatr §i 402 femer.
ciale mar insemnate numärdm : du-se in Adjudul-Noti (v. Adju- Acea.std populatie se impkrtia
27 circiumT, 2 cafenele, 3 bir- dul-Vechiu). ast-fel:
turr, 2 hotelurr, 13 lipscdnir, 8 La nordul acestur tirg se afta Dupd starea civila : 450 nein-
bdcdnir, 6 bogasierir, 2 chiris- mar multe movile din vremea suratr: 237 bArbatr §i 213 fe-
tigif, etc. Comerciul cu cereale rdzboaielor lur Stefan-cel-Mare. mer; 320 insuratr ; 43 vdcluvr
este foarte activ ; 14 firme se (14 barbatT §i 29 femel) §i un
ocupa exclusiv cu desfacerea ce- Adjud, stalie de dr. d. f. in jud. divort,at bdrbat). Sunt totr ro-
realelor din Imprejurimr. Putna, pl. Racdciunr, c. Adjud, minr i cre§tinr-ortodoxr. Dupd
Se face bilciu anual la 23 A- pe linia MArd§e§ti-Bacdu (pusd felul ocupatiunir, sunt: 230 a-
prilie, 5 August §i 26 Octombrie. In circulatie la 13 Septembrie gricultorT, 2 meseria§r, 3 comer-
Armata.In Adjudul-Nou e 1872) filtre statiile Pufe§ti (10.9 ciantr, 5 profesiunr libere §i 5
re§edinta batalionulur al 2-lea a kil.) §i Sascut (13.7 kil.) la 94 m. servitorT.
regimentulur Putna, No. lo (de indltime d'asupra nivelulur mdrir. Stid carte 34 persoane : 32
infanterie), avind in garnizoand, Venitul acester statir pe anul blrbatr i z femer.
compania 7-a. 1896 a fost de 162470 L. 99 B. Numdrul caselor de locuit 123,
Ca'r de comunicalie. Calle de han, 2 circiumr, moard.
comunicatie ale Adjudulur-Noti Adjudul-Noil, parohie, jud. Put- Mi§carea populatiuner in anul
sunt : i. oseaua nationala care na, pl. Rddiciunr, compusà din 1892 a fost: 8 cdsdtorir, 29 na.5
vine din Foc5ani, trece podul comunele Adjudul-Nou i Bdr- ten, 33 mortr. Excedentul de
de fer de peste Trotu§ §i ina- cioaia. Biserica parohiald, cu mortr a fost decT de 4, ceca ce
inteazd spre nordul Moldover; mul Sf. Dimitrie, se aflA in Ad- revine la 134 mortr la mo na§-
oseau a vecinald lungd de judul-Nou ; lar din cele filiale terr.
4160 m., care '1 pune in lega- una in Bdrcioaia, cu hramul S-tir Cultul cre§tin-ortodox e re-
turd la N. cu Adjudul-Vechiti ; VoevozT, §i alta in Adjudul- prezentat prin 2 bisericr: una
caile ferate Adjud-T.-Ocna Non, cu hramul Adormirea. parohiald Cu hramul SE Nico-
Bucure§ti-Foc§ani-Pd§cani. A- lae, in cdtunul Adjudul-Vechit ;
ceastA din urmd linie, traver- Adjudul-Vechia,com.rur. in jud. cea-l'altd Hall, in cdt, Si§cani.
seazd Trotu§ul pe un pod lung Putna, pl. Raciciunr. Pentru intretinerea bisericer pa-
de 271 m. Descrierea fizicesi Comuna rohiale, comuna prevede in bud-
Adjudul era o statie de cal Adjudul-Vechili e a§ezatd pe ma- getul er 435 ler anual.

www.dacoromanica.ro
ADJUDUL-VECHIO
coall nu se afla in comuna.
CopiT in virsta de a urma la
scoala sunt : 6o bletT
51 fete.
Numarul contrib. e de 171,
adeca i la 4,76 loc. In anul
1886 eraa 132 contrib., iar in
1869 erati numaT 120.
Budgetul comuneT pe anul fi-
nanciar 1893194 era urmdtorul :
VeniturT . . 3470.13
CheltuelT . . . . 3430.74
Excedent . . 39.39
Budg. fondurilor drumurilor :
Venituff . . . 242.50
CheltuelT . . . . 242.50
aflate pe teritoriul co-
mune! sunt, dupa ultima numa-
ratoare, 168 bol, 207 vacr, 26
cal, 644 or, 3 capre i 77 porcT.
Industria fi comerciul. In-
dustria AdjuduluT-Vechiti se re-
duce la cea casnica. Comerciul
de asemenea e prea putin dez-
voltat. El se exercita in cite-va
eirciume, unde e in acela$ timp
si debit de tutun. Ca piata de
comercia serva tirgul Adjud.
Cal de comunica/le. Pe
lingl soseaua vecinala care pune
in legatura Adjudul-Vechia la
S. Cu cat. icani, cele-l-alte
cli de comunicatie ale Adju-
duluI-Vechia sunt soselele co-
munale care-1 leaga la S. Cu Ad-
judul-Noa (lungimea 4.160 m.),
la N. cu com. Beresti, paralel
Cu linia ferata, iar la V. cu
com. Urechesti, traversind
seaua nationala.
Notile istorice.Cea maT ve-
che mentirme despre Adjud ne
intimpina in conventiunea comer-
cian. din 1433 intre Domnul mol-
dovenesc Ilia i SasiT din Tran-
silvania. Originalul se aflä in ar-
hivul national din Sibiti (Tab.
Sax. No. 67), iar o copie in
«Exercitationes diplomaticae» de
Eder (Hermannstadt, 1802, mss.
in bibliot. evanghelica din Bra-
sov 26, b, in 4). Iata pasaglul:
15
«eum dicti Cives [Cibinienses] ac
universi allí mercatores dictorum
Sedium [Saxonicalium] ant alter
evrumquandoqunque cum eorum
venalibus seu mercibus terram
dominii nostri [Moldaviensis]
subintravernit, extunc «in oppido
nostro Egyd halma computatis
eorum rebus venalibus de qua-
libet marca dent quatuor grossos
monetae terrae nostrae protri-
buto.»
D. Hasdeti sustine cA numele
primitiv al acestur °rasa era
«Movila lur AgIud-Egydhalmay,
iar Adjud n'ar fi de cit o forma
romineasca a luT Egyd, «Ae-
gidius», un nume greco-latin,
care in veacul de mijloc se
obicInuia mult in Ungaria. (Ety-
mologicum magnum Romaniae»,
VOI. I, p. 513).
Din asezdmintul comercial al
luT stefan cel Mare, din 1460,
reese el Adjudul era pe acea
vreme un punct comercial pen-
tru transitul postavurilor din
Polonia prin Moldova spre Mun-
tenia. Tata. i pasagiul in care
se vorbeste de acest orasel :
. a kto povezeta sukuo
«do Basarab dati imet na go-
«lovnom myt6 u SoCavè ot
«grivnu tri grosi a u Roma-,
«nova tragu i u Bacovè i u
«Azuda i u Putnoru i u Vaslui
«i u Berlade i u Tekuel ot voza
«g zlati . tinua varsarile SiretuluT se str5.-
... cine va duce postavurl
gin Basarabia, va piad vaina in
«Suceava de grivna treI gro$T;
«lar in tirgul Romanuluf, in
4Bacdg, in Adjud, in Putna, In
«Vasluia, 'in Birlad si in Tecucia
«de car 2 galbenT (Arhiva
«istorica a RomanieT», tom. II,
p. 173.)
In a doua jumatate a seco-
luluT al XVI-lea, Adjudul forma
un district a parte si era unul
din cele 24 districte ale Mol
dover. Aceasta o stim din «Su-
www.dacoromanica.ro
ADJUDUL-VECHIÙ
marul croniceT despre Tara
Moldoveneascay, scrisä in limba
polona in anul 1566 si publicata
impreuna cu traducerea romi-
neasca in Letopisetele luT Ko-
gálniceanu, vol. 111, p. 471 485.
«Powiat Hadziowski» e forma
polona in care ne da cronicarul
numele districtuluT AgIudulur
(Letopis., III, p. 484).
Adjudul a continuat sa for-
meze un judet aparte si in se-
colul al XVII-lea, judecind dupl
un document din 1631 in care
un anume Popa Pavel, se zice
a fi din judetul AdjuduluT (vezT
«Arhiva istorica a RomanieT»,
tom. I, partea I-a, p. 106).
In descrierea MoldoveT ia
tara RominestI facuta de cro-
nicarul Miron Costin in 1684,
in versurT polone, cintul al 3-lea,
se pomene,te de tirguprul Ad-
¡Lid ca localitate mal insemnata
in judetul Putna. («Arhiva»,
tomul I, partea I-a, p. 171).
In timpul luT Cantemir, Ad-
judul 41 pierduse din insem-
natatea luT, judecind dupa des-
crierea ce o face acest principe
in scrisoarea Moldover.
De atuncT tirgusorul a sea-
patat din ce in ce mal mult,
pana la sflrsitul veaculuT al
XVIII-lea, dind o mare parte
din locuitorT, ingrozitr probabil
de pagubele ce casunaa con-
mutara mal spre miaza-zi cu
veo 3 kil., in localitatea numita
de atuncT Adjudul-Noa (v. a. n.).
Adjudul-Vechia, sat, in com.
Cu aceln nume, jud. Putna, pl.
Racaciunr. Asezat pe malul drept
al SiretuluT, la 3 kil. spre N.
de com. Adjudul-Noa. Ad i e
resedinta primarieT. Are o
parohiall cu hramul Sf.
Nicolae, Cu intretinerea careia
com. cheltueste 435 leT anual.
coala. n'are. CopiT in %Tinta. de a
 ADJUDUL-VECHIt1
frecuenta scoala sunt 79(43 baetl,
36 fete). Comunicatia in acest
sat se face prin poselele veci-
nale i comunale, care'l pun in
legatura la S. cu satul Siscani
cu com. Adjudul-Non, la N.
cu com. Beresti, iar la V. cu
tirechepti.
Pentru cele-I-alte date, a se
vedea com. Adjudul-Vechia.
Adjudul-Vechill, mofie a Sta-
tulu/ in jud. Putna, pl. Ra.-
caciunT, com. Adjudul-Vechiti,
fosa proprietatea manastireT
Mera. Ea se margineste de toate
partile cu proprietatile foaste a
d-luT Al. Balp, afara despre
partea de rasarit, unde se uneste
cu Lespezile. A fost arendata
impreuna cu aceasta din urma
mosie, care e asezata dincolo
de Siret in judetul Tecuciti, pe
periodul 1880-85 cu 19000
leT anual ; iar pe periodul 1885
95 cu 16500 leT anual.
Adjudul-Vechit, parokie, in
jud. Putna, pl. RäcaciunT, for-
mata din com. cu acelas nume,
avind ca singura bis. cea pa-
rohiala, cu hramul Sf. Nicolae,
in cat. Adjudul-Noti.
Adjudul-Vechit, padure a Sta-
tuluT, jud. Putna, pl. RacaciunT,
pe teritoriul comuneT cu acelas
nume. Are o intindere de 8
hectare.
Adomireasa, deal, la N.-V. c.
Stanepti, pl. Cerna-d.-j., jud. Vil-
cea, din care izvorepte valea cu
acelas nume si care se varsa
in riul Cerna.
Adomireasa, vale, jud. Vilcea.
Adruma, pise de deal, pe mo-
sia Horodistea, comuna Horo-
distea, pl. Prutul-d.-j., jud. Do-
www.dacoromanica.ro
16
Adunat-IstAu, mofle, in c. Mi-
zil, jud. Buzar'. (Vez! Istau).
Adunati, sat, jud. Arges, pl.
Galasepti, pendinte de c. r.
logi. (V. acest nume).
Adunati san Adunati-Negra§i,
sat, cu wo loc., jud. Arges,
plasa Galaseptl, face parte din
Negrasi. (V. acest nume).
Adunati, cdtun, c. Cazad, jud.
Dimbovita. (Ved Cazaci).
Adunati, cdtun, c. Pietropita, jud.
Dimbovita. (Vez! acest nume).
Adunati, vechia cdtun, pe care-1
formati actualiT locuitorT a! catu-
nulur Gradinari, pl. Sabaru, jud.
Ilfov, situat pe malul drept al
riuluT Argep. (Vez! Gradinari).
Adunati, cdtun, face parte din
c. Bucovul-Adunati din pl. si
jud. TeleormanuluT, are 130 loc.
si 34 contribuabilT.
Adunati-Bute§ti, comund ru-
raid, pl. Glavacioc, jud. Vlasca.
(Vez! Butesti-Adunati).
Adunati-Copäceni, com. ruralä,
compusä din catunele Adunayi-
Copaceni, Beresti i Pirlita, si-
tuata pe malul drept al riuluT
Arges in plasa Cilnistea, jud.
Vlasca, departe de Bucuresti
de 22 kil., de Giurgiu de 42
Idl., de resedinta papel' Ghim-
pati de 24 kilom. se afld po-
sea comunala de 2 kil. pana da
in soseaua nationala Giurgiu-
Bucurepti.
In 1887 a fost populatie 211
contribuabill cu 632 fam. sat1
2 567 suflete.
Venitul comunal in 1888 a
fost 5217 1., chelt. 3392 le!.
In 1888 s'a cultivat de catre
279 loc, din c. suprafata de
ADUNATI-DE-GIORMANE
1176 hect. 50 are cu vie. Pro-
duce vin bun care se vinde la
Bucurepti sub numirea de vin
de Copaceni.
Exista o pcoala comunall
mixta cu 4 clase si cu un inva-
tator; casa este de zid damita
de fostul proprietar al mopieT,
d. PetrovicT-Armis. In 1888 a
urmat la pcoala 63 bletl, 22
fete.
In aceasta comuna sunt 3 bi-
sericr, din care 2 In Adunati-
CopacenT pi una in Edita. Bi-
serica parohiala este in Adu-
nati cu hramul Adormirea, cu
4 preotT si 6 cintaretl.
In 1888 era(' vite: 280 bol
si yac!, 50 cal, 720 oT, 130
porcT.
Depinde aceasta comuna de
Reg. 5 de dorobantl cu repe-
dinta in Giurgiu, de batal. 2,
comp. 8 cu resedinta in Calu-
gareni. Sunt 8 circiume. Case
de proprietar pi de arendap cu
paule i magaziI indestulatoare.
Bilciii la 15 August.
Adunati-Copficeni, cdtun, jud.
Vlasca, pendinte de comuna cu
icelas nume, situat pe malul
drept al riuluT Argep, departe
de Bucurepti 22 kfl., de Giurgiu
53 kil. (V. c. Adunati-Copaceni).
Este proprietatea d-luT Pe-
trovicT-Armis. Supraf. totala a
mosieT este de 1143 hect. 71
are; s'a dat la 122 loc. fostr
clacasT in 1864 461 hect. 51
ari, ramine 682 hect. 20 ari.
Din acestea sunt 60 hect. 42
ariT pad., si 158 hect. 22 ariT
vil, care produc vin bun.
In acest catun este o scoala
comunala, si o biserica cu
hramul Adormirea MaiciT Dom-
nului cu 2 preotT si 2 dascall.
(V. c. Adunati-Copaceni).
Adunati- de- Giormane, com.
rur. in pl. Jiul-d.-j. jud. Dolj, la
ADUNATI-DE-GIORMANE
20 kil. S.-E. de Craiova i la
23 kilom. departe de rqedinta
p1äer, Caciuläte§ti.
Comuna este situata pe esul
din stinga Pula i pe primul
platoii ce se inalta peste §esul
acestuI rig, la o depärtare de 2
kil, de apa JiuluI; platoul acesta
poartä numele comuna.
Se invecine§te la rasarit cu
c. Giorocul-Mare, la opus cu c.
Foi§orul, de care se desparte
prin riul ,Pul, la nord Cu co-
munele Secuiul i Ghindeni, pl.
Ocolul i la Sud cu c. Roji§tea.
Terenul comunerprezinta cite-
va ondulatiunI, casi pledind din
apa JiuluI se ridica spre rasarit,
avind icr i colo forma unta
amfiteatru. Intre aceste onda-
votn cita : Dealul-Bal-
tilor, pe care se afla a§ezat ca-
tunul Adunati, Dealul-Modru-
zulla', care formeaza Valea-Mo-
druzuluI (loc arat), Dealul-Viilor,
cultivat, Dealul-ElqteuluI plan-
tat Cu Vil. Entre aceste dota
din urma, se afla Valea-Drosu-
luI, cultivata.
In partea de S. a comuna,
In central cat. Adunati-de-Gior-
mane, legate filtre ele printr'un
piriti lung ca de zoo m., §i care
le face sä comunice una cu alta,
se afla ni§te baltl; ele a(' o supraf.
ca de 200-300 pog. Apa ion
de prisos se asa in cel din urma
es al JiuluI, preumblindu-se adi
in toate directiunile, formind mal
multe baltace, smircurl
numite jiete, carI in dreptul
cat. Bratovoe§ti merg de se varsa
in Jiü. Toate aceste qiete» sint
pline cu pe§te, saü acoperite cu
stuh, trestie, zavoaie, papura, etc.
Din baltile Giormane se scoate
anual 5000-6000 kgr. peste:
crap, tiuca, cosace, belbite, etc.
Comuna este udata 1. pe la
miaza-noapte de Jiil, care dupa
ce formeazd linia despartitoare
catre apus, se indrepteaza spre
54042. Mareta Dictionar Geogrcuto.
17
miaza-zi, pentru a ajunge mar
curind Ia Bechet, unde se varsa
In Dundre. 2. de Pirlul-GioroculuI,
izvore§te din c. Cacaletul din
Romanatr, trece prin c. Giorocul-
Mare i patrunde prin miaza-zi
In raionul acesteI comune, in-
fra in pad. Statuld Bratovoe§ti
dupa ce cutreera pad. in toate
directiunile, formeaza la hotarul
catre Roji tea, balta Ochiul, a-
poi intra in C. Roji§tea i se in-
drepteazá de se varsa in Jiti ;
3. de Jietul, care se aliment, din
baltile Giormane, din deborda-
rile JiuluI i din miel izvoare ce
le intilne§te in cursul sati, curge
pe la poalele satuluI i pe la
picioarele primulur platal, merge
catre miaza-zi pana la marginea
paduref StatuluI Bratovoe0i ; aci
dupl ce formeazä mal multe
balp cu stuhurr, trestie, etc. se
indrepteaza spre Jiti. 4. de Piriul-
Morilor, care une-off prime§te
prisosul bAltilor Giormane, mer-
ge in c. Roji§tea §i se varsa adi
in balta Strimba. Jiul are vad
in dreptul acesteI comune; pi-
raiele ati toate podurI pe teri-
toriul acesteT comune.
Istoricul Comunei. Laind
fie-care 01-un in parte, despre
cat. Bratovoe0i se spune ca
acum 150 de anI in urma, tra.-
latí pe acest loc trer salí patru
familiI, care 4/ petreceati vreata
mar mult in marea padure a
StatuluI numita Bratovoe§ti ; in
aceasta padure atit ace§tI lo-
cuitorI cit i alti din comunele
vecine se ascundeati in timpurile
nepacInice ; mar pe urma. se sta-
bilira cu totul in catan; filtre
ace§tia se spune cá. se afla unul
Cu numele de Bratu, de unde
apoI a derivat numele catunulur.
Catunul Giormane, ce se crede
a fi existat mal inainte de anul
J743, IL trage numele (se pre-
supune) de la o veche familie
de germanI. Cat. Adunati-de-
www.dacoromanica.ro
ADUNATI-DE-GIORMANE
Giormane s'a numit ast-fel fiind
format din locuitorl din catu-
nele de mal sus, dar mal mult
din Giormane. Catunele ce com-
pun ad comuna sunt acelea4I,
adica : Bratovoe§ti, care este
cat. de re§edintd, Adunati-de-
Giormane i Giormanele. Mult
timp s'a numit Bratovoe0, dupa
numele catunuluI de reedinta.
A fost unita cu comuna Gio-
rocul-Mare, avind rqedinta in
Giorocul.
In fie-care cat. se afla cite
o bis. :
Biserica din Bratovoe§ti
serbeaza. hramul Sf. VoevozI ;
este zidita la anul 1856 cu aju-
toral Principelur C. Bibescu
cu al locuitorilor satulur.
Biserica din cat. Adunati-
de-Giormane, ca hramul Sf. Ni-
colae zidita pe la 1840 de C.
Ghiurba, G. Giormaneanu, D.
adosa i aiçi locuitorr ; pe linga
aceasta bis. se afla i cimitirul
satulur, fiind la i kil. depar-
tare.
Biserica din cat. Giorma-
nele cu hramul Sf. Nicolae, zi-
dita la anul 1753 de C. Poe-
naru, proprietar aci. Toate bi-
sericile sint de zid.
Dol preotr oficiaza la cele
ti-a bis. succesiv, fiind ajutatI
de trer dascalI. Fie-care bis.
are cite o proprietate de 17 pog.
arabile, date dupa legea din
1864.
In com. se afla o coa16., in cat.
Bratovoe§ti, care functioheaza
din anul 1869. Este intretinuta
de stat i de com. i are t) pro-
prietate de 171/2 pogoane.
Populatia comund pe catune
In anul 1893 a fost :
Adunati-de-Giormane 787 su-
flete, Bratovoe§ti 807 suflete
Giormanele 596 suflete: in to-
tal 2190 suflete.
Aceasta populatie locueF,Ite in
52 case i 310 bordee.
8
 ADUNATI-DE-GIORMANE
Dupa legea din 1864 sunt 221
impaminteniff, iar dupa cea din
1889 sunt 69 insurater.
Media nasterilor pe ce! 3 anI
din urma. 70, a mortilor 69.
Populatiunea este stationara.
Frigurile bintuesc mult co-
muna.
Case sunt 52 in toatä com.;
iar bordee 310.
S uprafata teritoriuluT comunal
este cam de 14 miT pog. din
care 8048 pog. arabile, 800 pog.
fineata, woo islaz, 2000 10C §i
teren sterp, 2000 pog. padure.
Mosia Bratovoesti, cu puturile,
apartine StatuluT, inainte se nu-
mea si Mandstiricea, din cauza
cà apartinea manastireT Horezul.
Arendatd, de la 1893 98, cu
42150 leT anual.
Suprafata Vinduta este de
1618 hect. 7955 m. p. Supra-
fata Amasa este ca la 5433181.
Restul mosieT este al d-luT Cos-
tache Dumba si al loc., cu un
venit de 71481 ler.
Statul are pädurea Bratovo-
esti de 800 hect., care a apar-
tinut familiel Brincoveanu. Tot
in Bratovoesti este si acea a
d-luT Costache Dumba ce a apar-
tinut socruld sal Emanoil ; supr.
este de 75 hect. compusà din
stejar care predomina, frasin,
ulm, alun, jugastru si corn.
Viile, de 65 hect., se gasesc
pe mosia locuitorilor Mosneni-
Bratovoesteni ; produc vin rosu.
Pe mosia Statulut sunt 3 morí
de apa. (pe apa Giorocul). Stine
sint pe proprietatea StatuluT si
a d-lui Dumba, carT produc cam
la 6000 kgr. beinza.
Se &ese z calad pentru
fabricarea tuiceT din tescovina;
se fabrica. i caramida. Se lucreaza
de catre femeT tesaturT de bum-
bac, in, ctnepa, borangic, etc.
Schimbul 1'1 fac cu orasul
Craiova i cu schela Bechet,
unde duc producte agricole, ani-
www.dacoromanica.ro
18
male domestice si de unde im-
portá unelte de munca, tmbraca-
minte, precum: stamba, basmale,
postav, asemenea i incaltaminte.
Transportul 11 fac cu carele
pe soseaua nationall Craiova-
Bechet, ce strabate comuna pe
o intindere de 8 kil.
CirciumT sunt 5, i anume 2
in Adunati- de - Giormane, 2 in
Bratovoesti si una in* Giormanele.
Comerciantl sint
Budgetul comuna pe exer-
citiul 1893-94 este de 3239
ven. si de 2900,42 chelt.
Animale: vite cornute 400, o!
1480, cal 180, DOITT 120 i ca-
pre 84.
Adunati-de-Giormane, sat, pl.
Jiul-de-jos, comuna Adunati-de-
Giormane, judetul Dolj, cu 787
suflete, (469 barbatl si 318 fe-
me1). Este situat la 2 kil. spre
nord de Bratovoesti. In comuna
ami lo case construife din
cardmidä. si 90 bordee, con-
struite din pamint batut in-
grada cu nuele. CopilT din a-
ceasta comuna urmeazà la scoala
mixta din satul Bratovoesti (a-
ceiasT comuna) ce se &este la
o distanta. de 2 kil, de satul
Adunati - de- Giormane i &hit
In numar de i i baetl. In virsta.
de scoall sunt 59 copiT (38
baetT si 21 fete). Stiii carte 27
barbatl si 2 femeT. In acest sat
este o biserica de zid, fondata
la anul 1840 de Dumitru
bel(' i Dumitru Chimpa; are
preot i I ctntaret si ser-
beaza hramul Sfintilor Arhan-
ghelT Mihail si Gavril (8 No-
embrie). In centrul satulur Adu-
nati sunt doua balv numite
Baltile-Giormanului, car4 comu-
nica futre ele printr'un mic
piriu, ce se scurge in Jia. Su-
prafata fie-carel balti este cam
de 50 pog. i adincimea va-
riaza intre 4-5 m. Din aceste
ADUNATI-StRBENI
baltl se scoate anual pana la
5000 kg. pe.ste.
Adunati-de-Giormane, piaban,
pl. Jiul-d.-j., juct. Dolj, c. Adu-
nati-de-Giormane pe care este
asezata tomuha cu acelas nume.
Adunati-Mo§fent, cdtun, ibrmat
numaT din mostenl, alipit de
catunul Calddrarui, al comuneT
StrimbehT, din pl. si jud. Tele-
ormanuluT. Are 391 loc. sl 48
contribuabill.
Adunati-NegraqI, . Actunati,
jud. Arges.
Adunati-Proviter, (Pralioviter),
sat, face parte din c. r. boina,
plalul Peles, jud. Prahova. In
sat sunt case, 2 circiumr Si 2
morí. Populatiunea este de 424
suflete. Vite in calun sunt: 6
cal', 96 bol si yac!, 27 0i, 7
capre i 68 porcr.
Adunati-Purcirenl, (vez! Pur-
careni, jud. Muscel).
Adunati-Sirbenl, com. rur., pl.
Glavacioc, jud. Vlasca, situad pe
ambele coaste ale vareT yirho-
vuluT, departe de Bucuresti cu
42 kit, de Giurgiu u 76
de resedirIta pasa', Obedent cu
23 kit.
Aceasta proprietate era a d-luT
dr. Carazisu; azT este in 'pose-
sia mostenitorilor 1u Spiridon
Cazoti. Cu un venit anual de
i0000 ler.
Are suprafad totall de 1230
hect.; s'aa linproprietirlt 90 loc.
la 1864, aa luat 326 hect., re-
mine 904 riect. Din acestea Ste
pad. 160 hect.
Are o biserica si un preot cu
2 clndretr, cu Aramul Sf. Ni-
colae.
Este o scoala mixta cu 3 cla-
se, mi lun invaltor; la aceasta
 4DPNATI-TEIULUI
aü urmat in ¡888, bdetl 77,
fete i6.
In i 887 s'a cultivat 940 hect.
cu diferite cereale.
In 1887 venitul comunal era
de ler 2655, chelt. 2388 ler.
In acela§ an aa fost 133 con-
trib. Cu 465 fam. saa 708 su-
flete.
Odinioara se cultiva mult tu-
tun, azr nu se mar cultiva. Pa-
mintul acester mosir este argilos,
sarac, convine multá apä i ples-
neste la caldurr marT; se pro-
duce tiault ovaz.
Aceastri comuna depinde de
Reg. 28 de dorobantT, cu rese-
dinta in Gaesti.
Prin comuna trece soseaua co-
munala, care duce la soseaua ju-
deteana ce merge pe valea Drim-
bovniculur.
Sunt 3 circiumr.
Locuitorir sunt putin munci-
torr, casele lor sunt acute de
gard invelite cu cocenT ; prea
putine din ele sunt ipvelite cu
sindrill.
Vite marl sunt: 406 bol
vacT, 2570 or i capre, 800 porcr.
Acest s. s'a numit Adunati- Adunatul, vez! Niscovul-Adunat,
Sirbenr dupa nutnirea mosneni-
lor Sirbenr de alaturr, cacr s.
acesta a fost o adunatura de Afighinea,vale, in ju d. Constanta,
satenT venir aci inainte de 1802;
satul s'a marit sub protectia ve-
chiulur proprietar dr. Carazisu,
care, ca doctor al principelur
firbe,T, a putut sa adune pe
aceasta proprietate sateniT cir-
cumvecinT, ce fugeaa de pe pro-
prietatile alaturate.
Mida la 21 Mar si la 8 Sep-
tembrie.
Adunati-Teiuldf, com. r., in par-
tea de N.-V, aplaselDum,brava,
jud. MehedintY, la distanta de
42 de resedinta judetuluT,
este situat pe culmea Brigleser
si valle Brailoiu ce comunica cu
val ea Albulestilor, si komanul
tQ
spre Bucsoreni. Formeaza co-
muna cu catunul Brigleasa avInd
resedinta in s. Adunati-Teiulur.
Numarul contribuabilor este de
116, Cu 508 loc. in 171 case.
Ocupatiunea locuitorilor este
agricultura si cresterea vitelor ;
el posea. 19 plugurr, 30 care
cu bol, 5 cdrute si it8 stupT.
Are o biserica cu un preot §i
dor cintaretr. Budgetul comuner
este de 1179 1. la ven., si de
640 1. la chelt.
Vite sunt : 340 vite marT
cornute, 21 cal, 150 or si 196
rimatorl. Aceasta c. se margi-
neste: la rasárit cu c. Rucsoreni ;
la apus cu c. ; la
miaza-noapte cu c. Plopi, avind
o supraf. de I00 hect. pamint.
Locuitorir acester comune, parte
sunt mosnenT, si parte impro-
prietaritT dupa legea rurala. din
1864. Prin aceastä c. trece so-
seaua judeteana. Tumu-Severin-
Dumbrava-Dolj, din care se ra-
mifica doul sosele comunale ce
o leagá cu com. vecine Podul-
GrosuluT i Baltati-d.-s.
jud. Buzar'.
plasile Silistra-Noud si Manga-
lia, pe teritoriul comunelor ru-
Tale Bairam-Dede i Cara-Omer ;
se desface din ramurile nord-
estice ale dealulur Bair-Iuiuk si
din cele nord-vestice ale dealu-
luT Caraomer indreptindu-sespre
miaz5.-noapte ; mal india cu nu-
mele de Dere-Chioi, apor Alibi-
Chioi, apor Cala i in fine Afi-
ghinea, trecind prin sateleAlibi-
Chioi, Cala i Bairam-Dede ;
inergind printre deolurile Bai-
ram-Dede, Curu-Bair, Sara-Bair
Alibi-Chioi la V. si dea1urile
Mezarlic-Bair, Mezarlic i Alibi-
Chioi la rasarit ; primeste pe par-
tea dr. valle Chiogherciu-Punar-
www.dacoromanica.ro
AFTFrI
Ceair, Cula-Ceair i Chior-Dere;
are o directiune generala de la
S. la N.-V., fiind situat 'in par-
tea sud-esticä a pld§er Silistra-
Noul si a comuner Bairam-Dede
si in partea apusanä a plaser
Mangalia si a comuner Cara-
Omer.
Afiniqul, tnunte, in c. Brosteni,
jud. Suceava.
Afini§uluI(Coasta-),numire data
parta de N. a manast. Fetele
din com. Valea-Muscelulur, jud.
Buzaa ; e acoperita de pa.d.
afine.
Afini§ulul (Pirlul-), mic
afl. al pir. Chiril din c. Brosteni,
jud. Suceava.
Afinata, sat, face parte din c.
r. Rusanesti, pl. Cerna-d.-j., jud.
Vilcea. Aci este si resedinta co-
muner. Are o populatie de 212
10C. (95 barbatT si 117 femer).
Copir in virsta de scoall 13
(8 bletT si 5 fete). Este o bis.
de lemn reparata la anu11827.
Ctitorir i anul fondarer nu se
cunosc.
Cade in centrul comuner si
este udat de riul Cema si de
*tul Afinata.
Afinata, deal, c. Rusanesti, pl.
Cerna-d.-j., jud.
Afinata, pirig, se varsa in riul
Cerna, pe teritoriul comuner Ru-
sanesti, pl. Cerna-d.-j., jud. Vil-
cea, dupd ce uda satul cu ace-
las nume. El isvoreste din coas-
tele comuner.
Afrimeqti, cdtun de mosnenr, in
c. Malul din pl. i jud. Teleor-
man, situat pe valea Cotmeni,
are 150 loc. i 2$ contrib.
Aftiti, lac, pe mosia Statulur Vo-
 AFUMATI
rona, c. Poiana-Lunga., pl. Siret,
jud. BotosanT.
Afumati, com. r., pl. Bäileti, jud.
Dolj, la o departare de 45 kil.
spre S.-V. de orasul Craiova,
si de ii kil, de resedinta
se', care este Bailesti; situata.
pe sesul DunareY.
Se invecineste la N. cu comu-
nele Intorsura si Silistea-Crucea,
la S. cu c. Coveiu si C. Cata-
nele, la E. cu C. Urzicuta si la
V. cu C. BourenT.
Comuna este cu totul easa,
prezinta lusa cite-va movile
anume : doua la miaza-zi numita.
una Movila-Turculur i cm-Palta
Movila-Descultanilor. Tre/ mo-
vile la miaza-noapte : Movila-Braz-
data, Movila-Molier i Movila-
cu- tir. O movild la rasa& nu-
mita Movila-Boilor si una in
cat. Amzulesti, numita. Movila-
Bercevilor.
In comuna Afumati sunt treT
baltI: I. Alaturea de s. Afumati,
incepe din restul teritoriuluT a-
cestuf sat si se scurge in piriul
Baboaia din c. Urzicuta; aceasta
balta se numeste Brazdata. II. S5.-
raceaua in S. pe limita catre c.
Catanele, are o supraf. de Io
pog. III. Balta Izvoarele. In el-
te-sT trele baltT se gasesc pestl,
dar foarte
Istoric. Dupa cum spun ha-
trina' din comuna., aceasta. com.
(Amzulesti) si-a luat numele de
la un anume pastor Amza, care,
venind cu turma sa aid, a pus
inceputul satulur, ce s'a numit
Amzulesti. Mal ttrziü Amzulesti
a fost despartita in doul de
catre proprietariT loca% dind
satelor nouä formate numele de
Amzulesti-d.-s., i Amzulesti-d.-j,
Mal tîrziü primul sat a luat
numele de Afumati. Numele a-
cesta de Afumati se crede, ca.
vine de la un zapciu ce venise
sa inscrie pe loc. la darea liu-
www.dacoromanica.ro
20
delor i despre care spun sa-
tenir, el a fost afumat in casa
unuia din locuitorli satuluT. In-
nainte de anul 1885, c. Afu-
mati avea ca cat. alipit c. ve-
cina Boureni. AzT se compune,
dupa cum se vede de mal sus,
din dota catune: Amzulesti
Afumati, care este si catunul de
resedinta.
In comuna. se afla o biserica,
care nu se stie de cine este
fondata; dar se cunosc reedifi-
catoriT sal (de la 1861-1863)
cal-1 sunt: fostir proprietarT lo-
cali Iancu Teodor Iota, Stan-
cuta Paianu, Vasile Stanel, fost
arenda i mal multf satenr. In
a doua intrare a bisericeT se
gaseste urmatoarea inscriptie :
eziditu-s'a aceasta sfinta i dum-
nezelasca biserica, unde se prAz-
nueste hramul SE cuvios Saya,
Sfinter cuvioase Paraschiva, SE
Ioan Botezatorul si SE Erarh
Nicolae, acum din non pe ho-
tarul d-lur Dinu Teodor Iota
Amzulesti d. s. unde fiind a-
lergatort si staruitorT din inceput
si pana in sfirsit cu alergatura,
cu dare de ball/ i altele, Pre-
otul Ilie Amzulescu, Iancu I.
Iota, Vasile Stanel, arenda.sul
Amzulestilor-d.-s., Cocoana San-
cuta Plianu, proprietareasa
Floarea Popos,
etc. (urmeaza numele inca a 36
loc. satenT), ajutind i totT loc.
dintr'aceste doua catune: Am-
zulesti i Afumati si alt/ pra-
voslavnid crestinT de prin orase
si sate, unde tnfrumusetindu-se
cu zugraveall, dupa cum se
vede, cu bine cuvintarea prea
SE-sale, D. D. Calinic, episcopul
Rimniculur-NouluT-Severin. In
zilele prea inaltatuluT nostru
Dotan Alexandru loan Cuza,
intiiul Domnitor al Principate-
lor-Unite Valachia si Moldova
la leatul 1863, Octombrie 16.*
In serviciul bisericer se afta
AFUMATI
un preot i 2 cintaretT. Biserica
are o proprietate de 17 pogoane
arabile, date dupa legea rurala
din 1864.
In catunul Afumati se afla o
scoala mixta construita de co-
muna.. Functioneaza din vechr
timpurT, si pe la anul 1863 a
fost asezata pe baze mal temei-
nice. Este intretinuta de Stat
comuna; localul e in bung stare;
frecuentatä de 56 bg.etr si 6
fete.
Totalul populatiuner din c.
este de 264 fam. cu 1153 sufl.
din care 584 bArbatT si 569 fe-
meT. Dupa starea civilA, sint:
608 neinsuratT (310 bgrbatT
298 femer), 528 insuratr si 17
vkluvr (io barbatT Si 6 femeT)
tiü carte 69 barbatr si 8 fe
meT.
Dupa felul ocupatiund sunt :
88o agricultorT, 4 meseriasr, 9
comerciant/ si 3 cu profesiunr
libere.
Media anualä a nastexilor este
de 4.25, iar a mortilor de 3.25.
tolile ce bintue comuna sunt:
frigurile palustre.
Dupg legea ruralg, din 1864
sunt 135 loc., lar dupl legea din
1879 sunt 7 insurAter improprie-
tAritT. In c. se gasese 175 case
si 79 bordee, din care In Afu-
matT: 88 case de pgmint batut,
20 de gard si 5 de zid; total 113
case. In cItunul Amzulesti 46
case de pgmint batut, 3 de iid,
12 de gard si una de paiante.
Bordee sint 44 In AfumatT
35 in Amzulesti. NumaT 29 case
an pe linga ele cite o gradina.
Suprafata teritoriuluT comunal
este de 6993 pogoane, din carT :
Pamint arabil 6257 *pogoane;
Finete 293 pogoane;
Islaz 140 pogoane
Lac si teren sterp 55 pogoane;
Pg.dure 171 pogoane.
Mosiile de pe teritoriul co-
munal se numesc: 1. Afumati,
AFUMATI
2) Amzule§ti, i apartin d-lor pro-
prietarl Constantin C. Paianu,
Traian Djuvara, Theodor B. Da-
videscu, Pache F. Iota, precum
4 d-ner Lucia Demetriades. In
trecut apartineail d-lor C. Paianu
Theodor Iota. Suprafata lor
este de 2581 pogoane; ven. de
96000 ler.
Se seamAnA pe ele grtil, po-
rumb, orz i meiti. O brani§te de
85 hect. 70 ari se afll pe mo§ia
d-lor Constantin C. Paianu, Tra-
ian Djuvara §i a doamner Lucia
Demetriades, in at. Amzule§ti.
AceastA brani§te este impArtitA
futre proprietarir sus numitr
c1-va locuitorT din Amzule§ti.
Lemnele ce compun paidurea
sunt: Gorunul, salba-rdoale, etc.
Viile de 38 Va hect. apartin
locuitorilor atenT i produc vin
de calitate mijlocit.
In comuna Afumati se gAsesc
jo industria4 §i anume : in Afu-
mati: un cojocar i cincr fierarT
tiganT ; in Amzule§ti: I cojocar,
cizmar i 2 ferarr.
In* atunul Afumati sunt 4
eirciumr, lar in cAt. Amzule§ti
2. Comerciantr in toatA comuna
sunt 14, din care 6 ctrciumarl,
iar restul comerciantr de grine.
Locuitorir 41 desfac productele
la schelele Calafat i Bistret,
rare-orl la Craiova.
In schimbul grinelor se im-
porta din Craiova scindurr pen-
tru ingrAditul curtilor, mare can.
titate de unelte agricole, arute,
imbrAcAminte, lemarie §i fierArie
pentru constructia caselor, bor-
deelor, magaziilor. Locuitorir se
duc la cele 4 bilciurr anuale din
unde cumpArá vite pen-
tru plugArie, precum §i cele pen-
tru industria casnicA. La Bistret
se duc pe drumul comunal ve-
cinal Afumati-Bistret, ce duce la
schela, care se aflA la o micä
depArtare de Bistret pe mar-
ginea DunArer. La Calafat se
21
duc pe §oseaua comunall veci-
nalA Afumati-Boureni-Maglavit
san pe calea jud. Craiova-Ca-
lafat. La Craiova se duc pe
drumul vecinal-comunal Afu-
mati-Intorsura-Radovan.
Comuna mar este strábAtutA
de calea feratA Craiova-Calafat,
la o miel depArtare de at. de
re§edintA.
Afarl de clile mar sus numite
c. mar este strAbAtutä de calea
vecivall coniunall Urzicuta-Afu.
mati-Bourenr ce trece de-alungul
§i prin centrul atunulur de re-
§edintA Afumati ; aceastä cale
are o lungime de 4 kil.
Venitul comuner pe 1893-94
a fost de ler 4294.50, iar chel-
tuelile de leT 3968.47.
Vite cornute sunt 200, or
i8o, porcr 14.
Afumati, coin. rur., pl. Dimbovita,
jud. Ilfov, situat.á laN.-E. de Bu-
cure§ti, pe malul st. al vdier Pa-
sáruica, distantA de 16 kil. de
Bucure§ti, lingA pací. Grdcli§tea.
Se compune din satele : Afu-
mati §1. Boltasi, cu o populatie
de 1667 loc. carr trlesc in 322
case.
Suprafata totall a comuner e
de 4157 hect. arabile. Proprie-
tariT, fratir M. i N. Dumba, aii
3075 hect. arab., §i loc. 1082
hect. arab.
Proprietarir cultivA 2400 hect.
arab. (150 rezervate pentru islaz,
525 hect. arab. pAcl.). Locuitorir
cultivA tot terenul fárl a re-
zerve locurr de islaz.
Comuna numArA 301 contrib.
4 are un budg. de 6681 ler la
ven. i 6126 la chelt. In anul
1885 eraa 274 contrib.
Dintre loc. 358 sunt plugarr.
Ocupatia lor de cApetenie e a-
gricultura, cre§terea vitelor
cultura livezilor ; 38 ad diferite
meserir.
ArAtura se face cu 256 plu-
www.dacoromanica.ro
AFUMATI
gurr : 239 Cu bol i 17 cu cal.
Locuitorir au 347 care §i
rute : 308 cu bol o 39 cu cal.
Viea se cultiva pe o suprafat5.
de 50 arir.
Comerciul se face de to
ciumarT §i i hangid.
Are o §coalA mixtá. cu care
Statul §i comuna cheltuesc a-
nual 2734 leT, impreunl cu mi-
cile alocatiunT ale comuner pen-
tru intretinerea el. Obicrnuit se
frecuentA de 23 bletr 4 9 fete.
NumArul vitelor e de 1258
vite marr: 181 cal i epe, 5 ar-
mAsarT, 580 bol, 91 vacr, 47 vi-
ter, 9 taurr, 71 bivolr §i 274 bi-
volite i de 4428 vite 123
capre, 4163 or, 142 rimAtori.
Are un hele§ted i 3 ma§inr
de treerat cu
Dintre locuitorr 243 sint fin-
proprietásitT §i 164 netmproprie-
taritI. In comunA sunt 49 streinT
de ambe-sexe.
AceastA comunA este In le-
gAtur5. cu Colintina §i Dasalul-
Creata prin §osele vicinale.
Despre infiintarea acester co-
mune gAsim din spusa celor 135-
trinl urmAtoarele :
In. partea de N.-E. a comuner
Afumati era satul Nona, pe pro-
prietatea boerulur Nona, 1ingA
vAlceaua Nona, numitä azr va-
lea Strahova. Allturr era satul
Sac§ori, numit si Frumu§lca, pe
proprietatea une cocoane, nu-
mitA Frumu§ica.
Boerulur Nona, proprietar pe
atuncr a uner bucAt1 de mo§ie,
pe care era satul Nona, fiind
silit de Ipsilante, (care avea
el ad i mar multe trupurr de mo-
§ie) a-Y vinde mo§ioara ce o a-
vea, pe un pret de nimic, boe-
rulur Nona i-ar fi scApat din
gur5. vorbele : «mar bine a§ da-o
de pomanA de cit pe nimic.»
Ipsilante nu prerde ocazia
in prezenta martorilor, carr att
auzit pe boerul Nona, face ac-
 AFLMATI
tele de danie si devine proprie-
tarul acelet mosir. In urma a-
cestora boerul Nona a fugit, nu
se stie unde.
Joita, o fatd crescutd de su-
flet de Ipsilante, a primit din
partea acestuia, ca zestre, o parte
din mosie despre rásdrit, ce se
intindea pAnd. la Moara-Dom-
neasca $i indrilita de azi, dar
i-a rdscumpà..rato generalul Ma-
vrui proprietarul mosieT Moara-
Domneascd.
Aga Alecu Schina, devenind
ginerile lut Ipsilante, cact a luat
In casátorie pe fiica sa Maria,
a primit de zestre mosia Afu-
mati, alcAtuità din mal multe
tru purT, cu satele mal sus nu-
mite i satul de la Podul-Ian-
culut, compus din cite-va familit
de Bulgart. Cu acestia si cu
Rominit din satele pomenite maT
sus, Aga S china a format satul
Afumati, dupá cum se vede azi.
In urma acestora, intre anii"
1828-29, Schina mal aseazä in
s. Afumati alte familit de Bul-
gart aduse de generalul Kisse-
leff de peste Durare. Schina a
avut proces cu generalul Mavru
pentru cotropirea pArtet de mo-
sie dan'. de Ipsilante ca zestre
JoiteT, trisa Schina a perdut pro-
cesul.
Afumati, sat, pl. Bailesti, com.
Afumati, jud. Dolj, cu 840 sufl.
(414 karbatt si 426 J'eme°. In
acest sat sunt 113 case si 44 Afumati, sat, face parte din c.
bordee; 88 case sunt fácute din
pdmint tatut, 5 sunt de cdrd-
midd si 20 de gard. Numat 29
case au gradina lor.
In sat sunt 6o6 cat, r000
vacT, 19 bivolt, 1700 ot, 7
capre si 302 porct.
coala din acest sat este
mixtá si a fost frecuentatd de
30 bIett si 3 fete din Afumati
si de i7 blett si 3 fete din
satul Amzulesti, com. Afumati.
www.dacoromanica.ro
42
Construirea localulut scoaleT a
costat 4390 let, din care judetul
a dat 1965 let si 71 banT, lar
restul de 2424 let 1-a dat com.
coala functioneazd din timpurr
mal vecht ; are i singur invd.-
tAtor. In sat e o bis. parohialä
cu hramul Sf. Nicolae, deservitä
de I preot si 2 cintdrett.
Afumati, sat, din c. r. cu acelas
nume (v. a. n.) plasa Dimbovita,
jud. Ilfov, situat 'pe malul sting
al vdiet Pasdrea.
Biserica cu hramul Ador-
mirea, deservitá. de 3 preotT
2 cintdrett, a fost zidità de un
Cantacuzino, la a. 7144 (1636)
restauratà.' in urmd de Ipsilante.
Ad i erban Cantacuzino a zidit
o fabricd de postav. La anul
'530, sub Domnia lut Radu de
la Afumati, se dete, pe cimpia
din jurul acestut sat, o vestità
bätälie intre Romint i Turct, cart
intraserd in tara spre a aseza
in scaunul domniet pe Mehe-
met-Bey.
Alexandru Moruzzi Voevod
(1795) a fácut o fabricd de hir-
tie la Afumati, i Icind 'T ati
venit mazilie, zice Dionisie Ecle-
siarcul, ati pus-o in spinarea
mitropoliet de 'T ati dat suma
de pungl de bant geremea, zi-
cind cd mitropoliet 'T este de
trebuinta sd facä hirtie de ti-
pografie».
r. Ursi, pl. Oltul-de-sus, jud. Olt.
Are o pop. de 300 loc. Este
situat pe dealul Afumati. Aci
e o biserica ziciltä pe la anul
1870.
Afumati, sat, in jud. Tutova, pl.
Pereschiv, com. Chilieni, pe piriul
Micul-Pereschiv, la norg de satul
Chilieni. Are 147 loc. si 37
case. In acest mimar intrd
pop. cd.t. Rotdria.
AF1.1144CIORT
Afumati, sat vechiii, in jud. Vil-
cea, locul de nastere al lur Radu-
Vodd de la Afumati.
Afumati, cdtuq, (tirld), in plasa
Ialomita-Balta, jud. Ialomita, pe
teritoruI comunet p.ncldret.
Afumati, cit. al c. Surdulesti
plasa si jud. Teleorman. Se con-
siderd ca o mahala a s. si nu
e trecutd osebit.
Afumati, staliune de dr. d. f. in
jucl. Dolj, pl. Balta, c. Afumati,
pe linia Craiova-Calafat (pusd
In circulatie la i Dec. 1895)
intre statia Portoresti (I0 kil.)
statia Bdilesti (14 kil.) la 52.84
m. inatime d'asupra niveluluI
naret. Venitul acestet statit pe
anul 1896 a fost de z8070 1.
45 b.
Afumati, deal, spre N.-F. de c.
Ursi, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt. cu
directia dela N. spre S. In lun
gime de 2 kilom. i jum. Pe
el se cultiva tot felul de cereale
servä si de islaz.
Afumati, fort, in jurul Bucuresti-
lor, jud. llfov.
Afumati, loc izolat, in coprinsul
c. cu acelast nume, jud. Ilfov.
Cade spre V. de vatra satulut.
Afuniati, numire vechie, a cit.
Bujore.sti din c. Antonesti, jud.
Teleorman, care se mal pds-
treazd i astAzt printre locuitort.
Afurnati, silifte, pl. Bdilesti, jud.
Dolj. c. Boureni.
Afumäcioara, sau Semeseasca
(CrAciuneasca), mosie in c. Bol-
desti, s. GrAdistea, jud. Buzdu,
are 450 hect. araturt i islaz.
Afumiciori (Siliqtea-), fost sat
 AFURISITI
In c. Boldesti, jud. Buzar', situat
pe silistea GrOdisteT; în urma
invaziunilor rusestI din 1808 s'a
risipit; dup5. 1828 loc. intor-
dindu-se, s'ad stabilit in c. Grá-
distea al c. Boldesti. Din aceasta
cauza, c. Gradistea poarta nu-
mele de Gradistea-AfumaciorT.
Afurisiti, etItun, in partea de S.
a comuneT Scortarul-Noti, jud.
Braila, pe muchia ce separa lunca
BuzauluT de platoul nordic al
judetulur, linga drumul dintre
Roman si Constandinesti si la
patru kil. spre S. de Scortarul-
Nod. Vatra satulur este de 4
hect. avind 9 case cu 11 c. de
fam. salí 49 sufl. Animale sunt:
24 caT, 74 vite cotnute, 120 of
rimatori.
Afurisiti, movile, situate una la
S. si alta la S.-V. catunulur cu
acelas nume din c. Scortarul-
Noti, jud. Braila.
Agades-benisi, (v. Valea-AlbA),
sat In c. Uscati, pl. de Sus-Mij-
locul, jud. Neamtu.
Agafton, jud. Buzad, vezT A gaton.
Agafton, sat, in partea de S.-V. Aerul saltaos i pozitiunea
a comuneT artesti, pl. Tirgul, frumoasa a acester localitAtT
jud. Botosani, are intindere de atrag multI VizitatorT in timpul
16r hect. si populatie de 67 vera
ram. Cu 267 sufl., 67 contrib.
Avind 51 vite cornute, 7 caT, Agafton, /M'Are a StatuluT, jud.
20 pote!, 250 'Ele stupT. In sat
se afla o circiuma, un comer-
ciant $i 2 meseria1.
Satul se zice cá.' s'ad format
din stolnicir servitorT al manas-
tirei Agafton, cu care se Inve-
cineaza.
Agafton, deal, in partea de Nord
a manastireT Agafton, jud. Bo-
tosanT.
Agafton, inlindstire de calugaxite,
23
situata in padure, la E. de sa-
tul Agafton, jud. BotosanT. Sunt
2 bis. tu 3 preotT, I diacon si
124 calugarite din carT 53 stid
carte. Imprejurul manastireT este
rezervata o intindere de 171
hect. pamInt pentru cultura.
Legenda spune ca sunt maT
mult de 100 anf, clnd pe locul
mangstireT era padure, un ca-
lugar, numit Agafton, de la
foasta manastirea DoamneT, po-
gorindu-se in padure auzi di'n
tr'un frasin un glas Ingeresc, si
Intorcinclu-se la al sal, spuse cele
auzite. In urma vre-o cig-va ca-
lugarT aü taiat frasinul si arboriT
vecinT si ad cada o bisericutá
de lemn pe locul frasinuluT si
cite-va chiliT imprejur.
Calugarit insa n'au putut sta
mult timp alcI, cacT se zice c5.
ati fost alungatT de Olareasa din
familia Pisoschi, care s'a calu-
garit si a adus in locul caluga-
rilor, calugarite de pe la ma-
nastirile vecine, lar ea a devenit
staritd.
anul 1844 s'a maT cladit
o bis. cu hramul Pogortrea sf.
Duh, cu batir adunatT din mi-
lostenie ; lar k 1889 s'ad re-
parat i zugravit din nod.
BotosanT imprejurul mangstireT
Agafton, in intindere de vre-o
20 hect. ; compusa din partile
numite : Mlada, Runcul i Hu-
Agaia, loc de isvoare, pl. Munte-
luT, jud. Bacati, In apropiere de
cat. Agasul, de unde obirseste
pirtul
Aganim, deal, in plasa Mgcin,
j'ud. Turcea, pe teritoriul comu-
www.dacoromanica.ro
AGAPTA
neT urbane Macin ; este asezat
partea apusana a plaser, si
in partea nordica a comunef;
el este mal mult o prelungire
orientan a dealuluT Orliga (din
com. Julia), si se intinde de-
alungul grindulur Somova si a
glrliter CoticeruluT; are o Mal-
time de la 80I0I metri; are
o directie de la N.-V. spre
S.-E. ; din el T.5T la nastere
plrlul Valea-Poper (afluent al
plriuluT Jijila) ; el comunica Cu
dealul Sal-aria de la rasaritul
sati, lar prin valea care le uneste
fnerge soseaua judeteana Macin-
Isaccea-Tulcea, i drumul comu-
nal Macin-Jijila; este Intret5.-
iat de cite-va val' rIpoase; la-
poalele sale despre &lita Co-
ticerulur se In tind viile orasuluT
Macin, iar creasta i cele-l'alte
poale sInt acoperite cu pasunT,
flneturT si islazuri.
Agape, deal, numit ast-fel dupa
numele unuT vechiu locuitor ra-
zes. Se afla pe teritoriul satuluT
Oteleni, c. Oteleni, pl. Mijlocul,
jud. Falciu.
Agapia, Petricani-AgapieT, jud.
Neamtu.
Agapia, sat, c. Filiorul, pl. Mij-
locul-d.-s., jud. Neamtu, asezat
strimtoarea celor dota ca-
pete ale muntilor Magura (Mun-
celul), fortnate catre rásarit-m.-
noapte de Dealul-Mare, iar catre
S. de thuntele Ciardacul, pe
mosia cu a sa numire, la 35 kil.
departare de orasul Piatra. Se
margineste la N. cu s. Vinatori-
Neamtu, la V. cu manAst. Secul
Sihastria, de carT se desparte
prin munir Ciungi, Arsita, Ma-
gura si Dealul-Mare; la S. cui s.
Filiorul, de carT se desparte pi-in
muntele Clardacul; si la E. cu
s. Cehlaesti, de care se des-
parte pi-in linie conventionall.
 AGAPIA
Are o populatiune de 240 fam.
carl se ocupa cu agricultura si
Cu cresterea vitelor.
Aceasta localitate este vestita
pentru tesaturile de sieac de tot
felul (rosid, cafenid, alb, etc.),
foarte fin lucrate; asemenea pen-
tru ciorapir impletitT din lira
alba tigae, carl sunt foarte mult
autati in comercia; tot aicT se
mal lucreaza mohairul, o md-
tasa fina, din care se fac came-
laucele (adica stergarul cu care
se imbrobod maicele, i inveli-
tura ce se vede la cAlugYarT si
arhiereT, pusa peste potcap si
atirnind pe spate). Numarul tesa-
toarelor calugarite, pentru sieac,
e de 18. Mara de acestea, fe_
meile din sat lucreaza foarte
mult un fel de tesatura numita
catrintd.
In acest s. se afla dota scoll:
una de baetT, populata cu 68 de
elevT (bdetl) si alta de fete, po-
pulata de 99 eleve, dintre carT
numal 24 ad urmat in tot cur-
sul anuluT.
Agapia, mänästire de calugarite,
jud. Neamtu, situata in cuprin-
sul curbaturer muntilor Magura,
putin mal catre apusul satulul
Agapia; posea dota bisericI
znarr
a) Agapia-din-Deal (numita
Agapia-Vechie), cu hramul Minu-
nea SE Arhangheli, construita
in fundacul despre miaza-noapte
a muntilor Dealul-Mare i Ma-
gura, precum si a pad. Agapia,
dupa cum se zice la 1585 (7093)
de Petru al IV-lea supra-numit
chiopul.
Aceasta data l'usa nu poate
fi tocmaT cea adevarata i cea
mal vechie, de oare-ce manasti-
rea pastreazä documente cu mult
mal anterioare aceluT an (7093),
precum si un hrisov al luT Bog-
dan-Voevod, prin care la 7077
(1569), darueste manastireT Aga-
www.dacoromanica.ro
24
pia, mosia Grasi i Apa Neam-
tuluT; decT, parere mal vrednica
de admis este ca. Petru-Voevod
a reedificat numaT sad a zidit
din nod aceasta mandstire, pe
urmele si locul unde fara in-
doiall a existat vre-o locuinta
monahala. (V. Piatra-luT-Aron).
b) .Aga.pi a-din-Vale, linga cur-
sul apeT (v. Agapia, si in
mijlocul vaieT formate de ra-
mura MagureT, s'a zidit cu mult
mal tirzid de cea-l'alta (adica
dup5. 57 de anT, la Iunie 1642),
de catre Hatmanul Gavril, fra-
tele luT Vasile Voda, si sosia
luT Kneagina Liliana, dupa cum
se vede de pe inscriptiunea pusa
deasupra bisericer.
Din odoare sfinte insemnam:
o evanghelie in limba slavond,
imbracat4 in argint, data de
ctitora Kneagina Liliana, la a-
nul 7154. Un aer de atlas rosid,
cusut numar in fir de aur, co-
roanele sfintilor inconjurate cu
pietre ; deasupra este cusuta
cina cea de taina, iar imprejur
urmatoarea inscriptiune in limba
slavona : cLuind piine in sfintele
prea cinstitele si Miä de pri-
hana ale sale miinT, multumind
bine-cuvintind, a sfintit frin-
gind i dete sfintilor si apostolilor
s'E zicind : luatr i mincatT, a-
cesta-T trupul med, pentru ertarea
pdcatelor. Io Stefan Voevod.,
O bedernita de atlas, cusutd cu
sfintl i cu margaritare, scrisa
imprejur cu litere de fir in timba
slavona, ca e facutit de tefan-
Voevod, la Episcopia RadAu-
tuluT. O icoand, Maica Domnu-
luT, peste tot cu argint, vre-o
ctte-va salbT de monede antice
de aur la git, diadema i alte
bijuteriT. O cruce mare de ar-
gint poleita cu aur, data de
Vistierul Iordachi Miclescu la
1813. 0 poala la Maica Dom-
nuluT, de catifea rosie, cusuta
cu fir de aur, foarte bogata, da-
AGAPIA
ruita de D. M. Atanasie Ro-
set, etc. Din acareturT citam :
"sir: 1. Geasi, cu catunul
Ballseni, din jud. Neamtu, data
de Bogdan-Voevod i D-na lur
Maria, la io Mala 7077 (1560).
Muntir i Silistea, din jud.
Neamtu, de Petru-Voevod-$chio-
pul, la 7095.
Pindesti din jud. Roman,
de Petru-Voevod la 7095.
Tirgul-Non, din jud. Neam-
tu, de Iestion Usmel la 7099.
Satul Filiorul s't Cehla-
esti, din jud. Neamtu, de Irimia
Movill-Voevod la 71 1 1,, ase-
menea.
Mosia Icuseni, din judetul
IasT.
Vicoleni, din jud
tot de Irimia Moya.
Negresti, din jud. Roman,
de Logofátul Lupu Stoicea, la
7111.
8. Pustiana, din jud. Bacau,
de Doamna Liliana la 7155.
IO. Cornauti, din tinutul Ho-
tin, de Safta, fiica HatmanuluT
Gavril, la 7176.
Comarna, din jud. Iasf,
de Mes Alexandru-Voevod la
7185.
Chiperesti, din jud. Ia$T,
de lonas Petrisor (de la 1863
aceasta mosie a fost data cu
embatic la SE Spiridon din IasT).
Balanesti, din jud. Te.
cuciti, luatl schimb de Egum.
Germano, de la Teodor Can-
tacuzen pentru mosia Gosmani.
Boistea, cu o bucata de
loe, din jud. Neamtu, de Arch.
Chedeon.
Piriti-de-Rotovlestr si In-
ggresti catunul, de Arhiepisco-
pul Silvestru.
Poiana-luT-Ureche, din jud.
Neamtu, de loan Th. Calimah-
Voevod.
.17. 0 bucatä de loe in Foc-
sanT, cu bis. Sf. Dumitru, de
Setrarul Vicol.
AGAPIA
Jumatate din mosia Bros-
teni, din jud. Botosani, de schim.
Asineta *tirbatoaia, la 1836.
Biserica Cuvioasa Paras-
chiva din IasT, de Vornicul Va-
sile Rosset ; etc.
Podgorir (vil) : 20. La Nico-
resti, 12 pogoane de vie, date
de Catinca Bogdaneasa.
La tifesti, 12 pog., de
logoatul Gheorghlta Sturdza.
La DragasenT, 3 pogoane,
de Efrem i Ioana.
La Cruel, 12 pogoane, de
Constantin Buca.
La VisanT, io pogoane,
de Lascarache Rosset, Biv vel
Vistiernic.
La Ursoiti, 3 pogoane, de
Elenca Palade.
La Cotnari, 3 pogoane, de
Scarlat Gr. Radu.
La Cotnari, 12 pog., de
polcov. Vas. Neagu, la 1856; etc.
Case: Mar multe dughene
In lag.
Manastirea Agapia prin pozi-
tiunea ei pitoreasca., frumoasä
strategica in acelas timp, fiind
imprejmuita de trer partl cu
muntl acoperitr cu imense pa-
durT de brazT, dar maT cu seamä
prin multele bogatir i veniturr
ce poseda, de multe orl si-a a-
tras privirile diferitilor navali-
torI, si in multe findurT a fost
ocupata si pradati de osti. De
una din acele ocupan l scrie I.
Neculcea ea' s'a intimplat in al
6-lea an al DomnieT luT C. Cante-
mir (intre 1689-1693), navAlind
LesiT, cu craiul lor Sobieski, in
ara; iar la intoarcere a lasat ostr
In tetatea NeamtuluT, Suceava,
Secul, manastirea Armeneasca,
Agapia, ampu-Lung i Hangul
(v. «Vieata luT C. Cantemir» de
I. Neculcea). De altele jata ur-
matoarea marturie :
«Adica Ieromonahul Egumen
Teofan, cu tot soborul de la sf.
manastire Agapia, scriem flor
64042. Mareie Dtationar GeogrOo.
25
top' marturisind cu acest zapis
al nostru, fiind sf. manastire A-
gapia lipsita, si de multe ostI
straine stricata, i noT ne-avind
de unde sa dam, sA putem a ne
sindrili sf. manästire scos'am
un sat vinzator, anume orcani,
ce sunt la tinutul OrheiuluT, cu
vatra de sat si cu veciniT, i cu
locurT de helested l cu sandnic
Inteapa NistruluT, ca sa se afle
cine-va sA ne faca plata pe acel
sat, s'a ne putem ridica nevoile
noastre. Aflatu-s'ad dumnealuT
Duca, marele vistiernic i ne-ad
facut noua plata deplin pe acel
sat, carele serie mar sus or-
cani, la tinutul OrheiuluT, drept
Soo de Id batutT gata, $i ne-a
facut dumnealur deplin plata in
minele noastre, de'naintea pa-
rintelur Episcopulul Serafim de
Hui. i nor tij, pentru mal multa
credinta, am iscalit, i pecetea
sf. mandstirT noT am pus ca
se stie. Ghenar 7181» (1673).
(V. asemenea Tirgul-Neamtu).
Manästirea Agapia a servit
de azil monahilor (calugarY),
pana la 1803; in acest timp irisa
mitropolitul Veniamin Costachi,
vazind reaua tntocmire, precum
maT cu seama si unele fapte din
vIeata particulara a unor monahT,
i-a strämutat pe totI (15 cttf
eraù'), d'indu-T sub ascultarea e-
gumenilor de la alte manastirT
(Neamtul, Rica), iar In locul
lor, tot pentru corectiune, a stra-
mutat calugari%ele care populad
schitele: Prepodoamna din ca-
pitala IasT ; Socola de linga. IasT;
VinatoriT, din jos de orasul Pia-
tra; Gircina, aproape de Piatra
(v. Hrisov. A. Moruzzi, 1803),
dindu-le staritä pe schim. Naza-
ria, care, retragindu-se la Varatic,
facu loe maicer Elisabeta Cos-
tachi (sora mitr. Veniamin).
La 1815 (luna Mala), prin o
scrisoare a patriarhuluT de Con-
stantinopol, Evhetes, iscalita
www.dacoromanica.ro
AGAPIA
de alt1 15 patriarhT, s'a dobin-
dit ertarea pacatelor si bine-
cuvintarea calugarilor stramu-
tatl. (V. Uric. II, p. 224).
La 1821, in timpul revolutieT,
a ars manastirea, lar parte din
calugarite s'ad retras, impreuna
cu starita Elisabeta, pana dupa
potolirea rezmeriteT, peste hotar
in Bucovina.
La 1834, murind starita Eli-
sabeta Costachi, s'a zidit schitul
cu hramul Nasterea DomnuluT,
cu i000 galbenT lásatT prin tes-
tament de d'insa pentru acest
scop.
La 1844, s'a asezat Cu incu-
viintarea lur Mihail Sturdza Voe-
vod, de catre mitrop. Meletie, un -
asezamint povatuitor (regulam.).
Numarul calugaritelor la stra-
mutare era foarte restrins ; cu
timpul insa a sporit, asa ca. la
1872 erad 490. Asta-zT sunt 355
de malee si 6. de surorT. Ina-
inte cea mal mane parte erad din
clasa bogad, sad mal bine zis,
a aristocratieT moldovenestI.
Manastirea Agapia a fost In-
chinata Mitropolier MoldoveY,
starea 2-a.
Agapia, mofle, in jud. Neamtu,
damita (impreuna cu muntil)
manastirer Agapia, prin hriso-
vul din 24 August 7093 (1585),
de Petru IV chiopul i masita
mal tirzid prin diferite alte do-
natiunT (v. Agapia, manastire).
Se megieseste cu mosiile Balta-
testi, Filioara, Varaticul i To-
polita-Secalusesti. De la secula-
rizare, apartine, cu veniturile er,
statulut
Agapia, peiduee, In jud. Neamtu,
situata pe mosia Cu aceiasT nu-
mire; are o intindere de x726
hect. sad 3640 pog. E pusi in
exploatare.
Agapia, îrîa, 'in jud. Neamlu,
4
 AGAPIA-VECHIE
cu opa foarte limpede (careia
calgtoriT iT zic i lacrima virgi-
neT), izvoreste din infundatura
ramurilor muntilor Mägura, c.
Filiorul, plasa de Sus-Mijlocul,
putin mar catre apus de manas-
tirea Agapia-din-vale; curge a-
proape in hule dreapta spre rd-
sarit, udind mandstirea Agapia
(pe partea despre miaza-zi a er)
satul Agapia (pe partea des-
pre miazá-noapte) in dreptul ca.-
ruja esind din strimtoarea mun-
tilor, primeste pi-tul Filiorul (pe
dreapta), traverseaza apoT so-
seaua judetiand Piatra-Neamtu
intre kil. 32-35, varsindu-se in
piriul Topolita (pe dr.), in fata
satuluT Topolita si a soseleT co-
munale vecinale, ce duce din c.
Cracloani prin satele
-Topolita -Humulesti, dupa
un curs de 13 kil. socotit din
vîrful obirsier sale.
Agapia-Vechie, miindstire de
calugarite, in jud. Neamtu, (v.
Agapia-din-deal, mänastire).
Agaton, ruitte de bis. sapata in
seinca m. Crucea-SpataruluT, in
fata fostuluT schit de maicT Sf.
George, jud. Buzati. Are 5 m.
lungime si 4 latime. Partea de
stined, care acopere altarul, sta
inca, iar aceea care acopere res-
tul, s'a daramat. Stranile sunt sa-
pote in piatra, ale caror urme
se Arad numaT la paretele drept.
In altar, d'asupra proscomidieT,
se poate citi inca aceasta in-
scriptie:
«Pomenirea Neagoe Basarab.
«Pomenirea arhiepiscopuluT
Dosifteiti.
«Pomenirea monahier Teo-
dora.
«Ponenirea monahuluT Aga-
ton.»
Pe fereastra de E. a altaruluT
se gaseste o inscriptie poste-
rioara fondarel bis., din care se
www.dacoromanica.ro
26
mal citeste : «Florica . 7245»
(1737). La usa intrareT se Arad
resturT dintr'o inscriptie, deve-
nid. indescifrabila. Traditia zice
ca. acea inscriptie, daca se citea
de la dreapta spre sango., arata
locul unde se afla ascunsa o
mare comoard ; iar de la sanga
spre dreapta, arata pe fonda-
torT. Comoara s'a gasa in 1865,
de niste caldtorT austro-ungarT,
intee grota, ce era sapata sub
biserica si a carel' gura era as-
tupan Cu o mare piatra. Sta-
rita de la Sf. George conserva
acum lada in care a fost 'castra-
ta comoara. E probabil ca aci
fi fost unul din cazurile despre
care vorbeste incai in a sa
cronica. (Cronica, vol. III, pag.
53. Ed. II).
Din obiectele sacre ale aces-
tel bisericT n'a ajuns pana la
noT de cit o icoana., care se afla
la pardsitul schit Fundaturile.
Agaua, atun, pendinte de co-
muna Stancuta, plasa Balta, ju-
detul Braila, situat pe malul ve-
rige! Stoenesti. Se invecineste
la E. cu Dunarea-Vechie, la V.
cu ezerul Zatna. Are ioo su-
flete, 22 familiT. Acest catun a
suferit multe pradaciunr din par-
tea Cerchezilor, In timpul raz-
boluluT dintre RusT .si TurcT, de
la 1877.
Agapieni, sat, in com. Pipirig,
pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neam-
tu ; este asezat intre culmile
despre E. al muntelur Cotnare-
lul si a ramurelor carT se de-
taseaza din muntele Halanca
(Halesia), i muntiT marginal
jud. Suceava, pe mosia statuld
MuntiT.
Vatra satuluT are o intindere
de 14 hect., 30 ariT; cu margi-
nea teritoriulur säü formeaza ho-
tarul jud. Suceava, megiesin-
du-se cu satele Tarateni, Cujbeni,
AGXPIOAIA
Pluton si Dolhesti din aceeasT
com. (Pipirig).
Populatiunea sa se ridica la
104 sufl. sati 18 fam., carT se o-
cupa mar cu searna cu cresterea
vitelor.
Terenurile acestuT sat fiind de
formatiune muntoasä i impro-
priT agricultureT, locuitorir IT-au
angajat pamtntuff pentru culti-
vare, in afará de raionul com.,
adicä tocmaT prin com. Pastra-
veni, Timisesti, etc.
Numárul contribuabililor 18.
Numarul vitelor se urca la
831 capete, dintre carT : 22 bol,
14 yac!, 700 01, 20 cal, 30 rt-
matorT si 45 vite miel cornute
(vitef, juncT, etc.).
AgApieni, deal, linga satul cu a
sa numire in jud. Neamtu ; se
detaseaza din ram. Cotnarelul,
indreptindu-se in direct. N.-S.-E.
LocuitoriT zic Agapchieni.
Ag5pieni, pi« in c. Pipirig, pl.
de Sus-Mijlocul ; izvoreste din
ramurele muntilor Cotnarelul, in
partea hotaruld jud. Suceava,
curge pi-in satul Cu a sa nu-
mire in jud. Neamtu, paralel
cu drumul natural ce uneste
acea localitate cu satul Cujbeni,
si se varsa pe partea stinga a
plr. Ozana.
AgApioaia, pilla, in plaiul
nie, jud. R.-Sarat, izvoreste din
culmea Cimpulungeanca, virful
Goicel, uda com. Valea-Salciel
In partea de apus, de la V. la
E., si se varsa in riul C11114111, pe
dreapta luT, mal jos de catunul
Valea-SalcieT, dupa. un curs cam
de 6 kil.
Agäpioaia, vale, in plaiul Rimnic,
com. Valea-SalcieT, jud.
rat, in partea de apus a el, pe
fundul careia curge piriul Agá-
pioara.
 AGAPIOASA
Agäpioasa (ungureste Gyepecze-
patak), "fria, jud. Bacan, pl.
Muntelur, c. Brusturoasa, care
vine din Ardeal, curge de la N.
la S. pe granitA, unde se in-
carel cu plrliasul Lupul si se
scurge d'a st. in pirlul Sula,
dupl un curs de 3100 m.
AgfiricioaeI (Valea-.), v. Popes-
tilor (Valea-), com. Miclesti, pl.
Crasna, jud. Vasluia.
Agästin, plasa Munteld,
jud. Bacla, care curge prin c.
ComAnesti si se varsl in riul
Trotusul.
Aga§ul, com. rur., pl. Muntelur,
jud. Baca'a, la o dista* de 8o
kil, de cap. jud.; infiintatl In 5
Februarie 1893, cu cAtunele Co-
tumba, AgAsul, Sulta si Goioa-
sa, ce tineaa mar inainte de c.
Brusturoasa.
Agfi§ul, sat, pl. Muntelur, jud.
Bacla, al com. Agasul, situat
de-a st. Trotosulur, si pe piriul
Cu acela.sT nume, la poalele mun-
telur Pietrosul si la o depArtare
de 4237 m. de cAt. Sulta.
Are 4 circiumr, I moarA si 4
fergstrare. Capr de fam. sunt 69,
suflete 378. Animale sunt : 19
car, 246 vite cornute, 49 porcr
si 81 capre. In vechime era re-
numit pentru fabricarea brinze-
turilor.
Aga§ul, vto,sie, jud. Bacla, pl.
Muntelur, c. AgAsul, aproxim.
de 15150 hect., proprietar Eug.
Ghica. Pe aceasti mosie se afll
pAdurea Pietrosul. Aci sunt 5
ferlstrare care dan multa che-
restea de brad si molift.
Agàul,phig, jud. Bacla, pl.
Muntelur, c. Aggsul, care izvo-
reste din locul numit Agaia, de
pe muntele Pietrosul ; se varsA
27
d'a st. In Trotus, avind o lun-
gime de 9 kil.
Agä§ul, vale, jud. Bacla, plasa
MunteluI, c. Aggsul, pe terito-
riul satulur cu acelasT nume, In
care curge piriul ce-I poartA
numele.
Agemler, com. rur., putin insem-
natl, asezatä in partea centran
a jud. Constanta, la 42 kil. spre
V. de orasul Constanta, capi-
tala districtuluI, si in partea nor-
dicà a plIsir Mangalia, la 35 kil.
spre N.-V. de orAselul Mangar
lia, resedinta er.
Se märgineste la miazl-noapte
Cu comunele: Copadin (pl. Con-
stanta i Biulbiul (pl. Medjidia),
la miazd-zi cu com. Enghez, la
rAsárit cu com. Osmancea si la
apus cu comunele Kazil-Murad
si Carabact (pl. Medjidia).
Relieful solulur e accidentat
de culmea Enghez cu ramifica-
tiile sale ; principalele dealurr
carT o brAzdeazg. sunt : Culac-
Bair cu virful Sofular (128 m.),
la S.-V., Chedreanu (130 metri),
prin interior; trzun-Bair cu
ful Caugagi (150 m.), la N.-
Vest ; Arabi-Iuk-Bair Cu virful
Arabi-Iuiuk (137 metri), Arabi-
Alciala (128 m.) si Ciobanisa-
Bair, cu virful Copadin (123 m.)
la N.; Edil-Chioi-Tepe (130 m.)
la S -E. ; toate aceste dealurr
sunt acoperite de finete si se-
mAndturr. Movile sunt putine
farä insemnatate, fiind micr
tiniind a dispare.
Hidrografia este mar slab re-
prezentatà ca orografia , cAcT
ape curgAtoare in adevAratul
sens al cuvIntulur nu existA, ci
numar niste vAT carT contin apl
toamna i primAvara dupa to-
pirea zApezilor ; aceastl uscl-
ciune trebue atribuitl lipser de
pldurr, carT Intretin umezeala.
Principalele vAT sunt: Sofular, ce
www.dacoromanica.ro
AGEMLER
trece prin satul Sofular la V.,
Musur-Cuiuk la S.-V., adiacentA
pe stinga, Chiorcui pe dr. la N.-
V., Agemler ce trece prin sa-
tele Agemler i Ciobanisa, si
valea Canara-D ere la rAsArit.
Suprafata totall a com. este
de 1985 hect. din carr 72 hect.
ocupate de vatra satulur cu grA-
dinele si cu 66 case, restul de
1913 hect. impArtit futre stat
cu proprietarir carr aa 1553 h.
locuitorir ce posedl 360 hect.
Clima com. este excesiva, ne-
fiind adApostitl nicr de dealurr,
nicr de pAdurr ; verile sunt ar-
zAtoare si ernile aspre ; vintul
de N.-E. predomina; maladiile
o bintue des; ploae in cantitate
putinl.
CAtunele carT o compun sunt
tren Agemler, resedinta, in par-
tea räsariteanl, pe valea Agem-
ler, 'filtre dealurile Ciobanisa-
Bair la N., Edil-Chioi la S.; Cio-
banisa, in partea centran, la I00
m. spre N.-V. de precedentul,
resedinta, pe vAile Agemler
Canara-Dere, tare dealurile Cio-
banisa la N. si Chedreanu, la
miazA-zi ; Sofular in partea sud-
vesticl a comuner, la 4 kilom.
spre S.-V. de resedintd, pe va-
lea Sofular intre dealurile Cular-
Bair la apus, Chedreanu la N.
Casicci la E. Aspectul lor
n'are nimic caracteristic.
Populatiunea com. este urml-
toarea : 74 fam. cu 353 sufl.,
ImpArtitd ast-fel :
DupA sex 189 bArbatr, 164
femer.
Dupl stare civill : 205 ne-
casAtoritr, 144 cAsAtoritr si 4
valuvr.
Dupl. instructie: 5 t.it carte,
348 nu stiu.
DupA cetAtenie : 280 cetAtenr
rominr, 73 supusT strAinT.
Dup5. religie : 15 ortodoxf,
79 catolicr si luteranT, 259 ma-
hometanT.
 AGEMLER 28 AGI-GHIOL

Dup5. ocupatiune : 73 agric. Populatiunea compusa din Bul- spre N.-E. de cat. de resedinta
meseriasT, I comerciant. garr i Turcr, este de 38 fam. Techir-Ghiol ; este asezat la 11/2
Dup5. avere : improprietaritl Cu 206 sufl.; se ocupa aproape kil, departe de mare in partea
29, neimproprietaritr 45. nurnar cu cresterea vitelor. Din extremitatea S.-V. a loculur
Comuna n'are scoala, niel bi- Agemler pleaca urmatoarele dru- Agiagea-Ghiol, la deschiderea
locuitorir merg la satele murr : unul spre rasara la Os- vailor Iuntacan-Dere S. si N. si
invecinate, ca Osmanfaci ; sunt mancea ; unul spre S. care se este inchis la N. de dealul
Insa 2 geamir in catunele Agem- desface in douà ducind la So- Lazmahale, la V. de dea1u1 Te-
ler i Ciobanisa. fular si la Casicci ; altul spre legraf-Tepesi-Bair si la S. de
Ocupatiile locuitorilor sunt : V. la Besoul si altul spre N.-V. dealul Agigea cu movilele Tuzla-
Agricultura, fiind in com. 73 la Copadin. Iuk (39 metri) si Cum-Tepe (5
plugarr, carT aa 34 plugurr (Cu metri). Populatiunea sa, care este
bol 24, Cu cal lo), 47 care si Agentie,staliune de supraveghere, compusa din Sirbl i Turcr, se
carute (18 cu bol, 29 cu cal), In pl. Tulcea, jud. Tulcea, pe ocupa aproape numar cu pes-
si I ma,siná de secerat. teritoriul com. r. Malcociu. E carla. oseaua judeteana Con-
Cresterea vitelor, al/1nd com. situata in partea nordica. a pl. stanta-Techir-Ghiol trece prin s.
7597 capete de vite, din carT : si a comuner, la 4 kil. spre N. si din s. mar pleaca drumurr
153 car, 139 bol, i0 magarT, de s. Malcociu, si la 3 kil. spre comunale la Lazmahale i la
7260 or, 35 porcr. N.-V. de cat. Perislava; este Hasj-Diuluk.
Comerciul e putin activ, se asezat in dreptul miler cu No.
face prin gara Medjidia la 38 44, de unde bratul Sulina se Agigea, bala, in jud. Constanta,
kil. spre N.-V., si consta in desparte de bratul Sf. Gheorghe, pl. Constanta, pe teritoriul co-
import de manufactura, instru- In fata une! miel insulete mlas- mune! r. Techir-Ghiol i anume
mente agricole, vin, i in ex- tinoase (de 10 hect.) ; este inte- pe acela al catunulur saa Agigea,
port de cereale, vite (ol), lina., meiata de comisiuneaDunareana, de unde i-a venit i numele de
brinzeturr, etc. pentru a supraveghia navigatiu- Agigea-Ghiol; este situat in par-
Budgetul com. e de 2761 1. nea bratelor Sulina si SE Gheor- tea S.-E. a plasir i cea rasa-
la veniturT, 1358 1. la cheltuelT. ghe; la apus de dinsa, pe ma- riteaná a comuner, la N.-E. 51
CM de comunicatie ale com. lul st. al bratulur Sf. Gheorghe In marginea satulur Agigea si
sunt : drumul mare Copadin- se afla o ridicatura de 4 metri la 212 kil, spre S.-E. de s. Laz-
Osmancea pe la rasarit, i car inaltime, acoperita cu verdeata mahale. Este la marginea mara,
comunale saa vecinale la satele si care e punct trigonometric insa nu comunidi Cu ea, i este
invecinate ca : 1. spre Osman- de observatie de rangul al 3-lea. inconjurata de toate partile de
cea direct, 2. Mangana prin Os- aceste dealurr ; Dealul-Denis -
mancea, 3. Agemler, 4. spre Aghi (Iazul-), numire data une! Ialasi-Bair la Nord, Telegraf-
Enghez direct, 5. spre Sofular partr din mosia Smeeni, jud. Tepesi-Bair la V., si Agigea la
direct, 6. Copadin direct. Buzad. S. si in ea se deschid valle
Iuntacan-Dere I spre N. si Iunta-
Agemler, sat, in jud. Constanta, Aghi (Iazul-), vad, peste riul cra- can-Dere II spre S. In partea
pl. Mangalia, cat. de resedinta matuiul, in c. Smeeni, jud. Bu- vestica este acoperita cu stuf.
al comuna Agemler; situat in zar', lingä care se afla si o in- Din ea se extrage foarte mult
partea vestica a plasir i cea semnata movila cu acela. r nume. peste. Are 75 hect. intindere.
rasariteana a comuna, la
kil. spre V. de c. Osmancea Agia, baltd, pl. Cimpul, c. Ciu- Agi-Ghiol, com. rur, situata in
foarte aproape de cat. Ciobanisa. perceni, jud. Dolj, spre S. de partea rasariteana a judetulur
Este asezat in valea Canira-Dere, Buicliu. Intindere de aproape 15 sudica a plasil Tulcea, la 15
si este inchis de dealurile Cio- hect. Nu are scurgere. kil. spre S.-E. de orasul Tulcea.
banisa-Bair din spre N., Edil- Numele salí e turcesc si e
Chioi-Tepe din spre E., si Che- Agigea, sat, in jud. Constanta, luat de la lacul din apropiere,
dreanu din spre S.-V. Are o pl. Constanta, cdt. comuna Te- numit Agi-Ghiol si care e sarat
supraf. de 850 hect., dintre care chir-Ghiol ; situat in partea S.-V. si amar (agi = amar, ghiol =lac).
35 hect. arab. ; are 40 case. a plasir si a comuner, la 3 kil. Se margineste la N. cu ora-

www.dacoromanica.ro
AGI-GHIOL
sul Tulcea, la S. cu lacul Razim,
la V. cu com. Cataloi i Congaz,
la E. cu com. Sari-Ghiol.
Relieful solulur este acciden-
tat; ca dealurr avem : dealurile
Ciatal-Tepe, Iamalac (218 m.) la
N.-E. ; Desli-Cairac (164 m.) la
N.-V.; Orta-Bair, Causul-Mare,
Dealul-cu-Cunund, Pietrosul
Dealul-cu-Pomr la V. si S.-V.;
ele sunt acoperite cu livezr
semanatuff; movill sunt nume-
roase ; filtre ele distingem : Mo-
vila-Hotarulur, Ciobanilor i To-
ximiul (115 m.) artificiale
acoperite cu verde*.
Ape sunt foarte putine : Valea-
Tulcer de la N. la S. trece prin
sat si se varsa in lacul Agi-
Ghiol ; Valea-Cazangia la S.-V.
Bältr sunt : Razelm la S. si E.;
Agi-Ghiol lînga comuna, amar
sarat, si ale clrur ape de cu-
rind au inceput a fi intrebu-
intate ca bar.
Clima In general e sanatoasa;
vinturile de N.-E. si de la mare
sufla des; ploaie putina, mala-
diile sunt rarr.
Catunele carr o compun sunt :
Agi-Ghiol la N., resedinta, tina
lacul Agi-Ghiol, Sabandgia, la
5 kil. spre S.; linga lacul Razelm.
Intinderea comuner este de
peste 3100 hect., din mil 215
hect. vetrele celor 2 sate, 1850
hect, ale locuitorilor, restul al
statulur.
Populatia este amestecata ;
elementele predominante sunt
Romtnir i Bulgarir. Sunt 365
familil cu 2078 sufl., din cal-l:
Rominr 295 fam. cu 1702 sufl. ;
Bulgarr 66 fam. cu 339 sufl. ;
33 Grecr i Ovrer.
Calitatea pamintulur este burla.
Ocupatiunile locuitorilor sunt:
agricultura, 240 plugarr cu 188
plugurr. Vitele sunt in numär
de 3212 capete, din care 480
bol, 318 yací, 512 cal i epe,
1231 or, 180 capre, 445 rima.-
29
torl. Comerciul e activ si consta'
In import de coloniale si in ex-
port de cereale i vite ; sunt 8
comerciantr.
Veniturile sunt de 1785 ler,
iar cheltuelile de 1620 1e1; cu
un excedent in plus de 165 la
Cár comunale sunt acele care
duc la comunele invecinate, la
Tulcea, Sari-Ghiol, Cataloi, Ze-
bil, Bestepe.
Bisericr sunt 2, una in Agi-
Ghiol cu hramul SE Voevozr,
alta In cat. Sabandgia tot cu
hramul Sf. Voevozr; ati cite 10
hect.; la fie-care e cite I preot
si I cintäret.
coll sunt 3, I de bäetr, alta
de fete in Agi-Ghiol, si a 3-a
mixta in Sabandgia, fie-care cu
cite I invatator.
Agi-Ghiol, sat, in pl. Tulce a, jud.
Tulcea, cdtunul de resedinta al
comuna Agi-Ghiol, situat In par-
tea nordica, lingà lacul Agi-
Ghiol de la care Sr-a luat numele.
Intinderea satulur e de i6o hect.
Populatia e de 276 fam. cu 1576
sufl., din carr 1234 Rominr, 334
Bulgarr ; se ocupa cu agricultura
cresterea vitelor.
Agi-Ghiol,
Agi-Ghiol, lac insemnat, In plisa
Tulcea, jud. Tulcea, pe terito-
riul com. rur. Agi-Ghiol, situat
in partea sudica a plaOr i in
cea sud-estica a com.; el este
format de lacul Razelm sau Ra-
zim si este alinientat tot de el,
asa ca secind Razelmul une-
orr seaca i Agi-ghiol ; are o
forma lunguiata, cu o lungimc
de 31 kil. si o largime medic
2 Malcoci, pe cea räsáxiteana a
de 800 m., cu o intindere de
2'/2 kil. (sau 250 hect.); une-orr
seacä foarte mult si se reduce
intinderea la jumatate ; partea
sudicà apartine catunulur Sa-
bangea ; pe malul apusan al lur,
si pe la poalele dealulur Pietro-
sul, merge drumul com. Agi-
www.dacoromanica.ro
AGI-GHIOL
Ghiol-Sabangea, lar cel rasari-
tean este limita intre comunele
Agi-Ghiol i Sari-Ghiol. In partea
nordica, el primeste Valea-Tulcer,
unitä cu valea Agi-Ghiol. Malu-
rile sale sunt in general inalte ;
apa sa este saratá, amara, si
pe fundul lur nomolul este ames-
tecat cu sare si cu iod in foarte
mare cantitate, asa ca sunt de
o putere exceptionala si, dupli
marturisirea und doctor, ele ar
fi mal tarr ca cele de la Lacul-
Sarat din judetul Braila. Baile
acestea sunt cunoscute numar
in jud. Tulcea, si de aci chiar
vin numar 50 60 familir ; ne-
fiind stabiliment balnear, vizita-
toril stati in satul Agi-Ghiol
apor, peste zi, off li se aduce
acasa apa, curatitä de noroiu,
cu care fac bar calde de iod,
orr se duc de 2 orr pe zi la
lac, fac bar red, se ung cu no-
roiul iodo-sárat, il lasa de se
usuca pe dinsir cit-va timp,
apor intrá in lac de se curata
de el. Num ele sau vine de la
doul cuvinte turcestr : agi =
amar ;;;i ghiol = lac, decr tradus
ar fi Lacul-amar.
in pl. Tulcea,
jud. Tulcea, pe teritoriul /com.
rur. Agi-Ghiol ; este formata din
dota miel' pillase, ce izvorlsc,
unul din dealul Uzum-Bair,
altul din Dealul-Mare, se unesc
la poalele dealutur
se indreapta spre miaza-zi, avInd
o directiune generala de la N.-
V. spre S.-E., brazdeazä partea
de miaza-zi a plasir si a com.
com. Catalor si pe cea centralä
a com. Agi-Ghiol, i dupa ce tre-
ce poalele dealulur Cau5u1-Mare
Dealulur-cu-Cununa, merge de
se varsa, dup1 un curs de 7
kilom., in piriul Valea-Tulcer,
de dreapta, chiar in interiorul
satulur Agi Ghiol. Pe valea sa
 AGIOGLU
merg doug drumurl comunale
Catalor- Agi- Ghiol si Malcoci-
Agi-Ghiol; malurile sale sunt
joase si acoperite cu verdeatg.
Agioglu (Iazul-I lar, aflg-
tor din sus de satul Ortesti, c.
DrAggnesti, jud. Suceava, ocupa
o suprafatg. de 1200 m. p. din
mosia Giulesti. Contine peste :
caracuda, stiucd, clean, etc. si
raer.
Agioglu (Lunca-luï-), luna de
rachitg., in 5esul Moldover, mosia
Giulesti, din com. Drggdnesti,
jud. Suceava, in suprafatg. de
5 6 falcr.
Agioglu (Moara moarei",
pusg in miscare de apa razulur
cu acest nume, jud. Suceava;
aduce venit net 1500 1. anual.
Agiud, Ajud, jud. Putna, vezr
Adjud.
Agiudeni, sat fi com. rur.,
pl. Moldova, jud. Roman, spre
N.-N.-E. de orasul Roman.
Este alcgtuitg numar dintr'un
singur sat, Agiudeni. Este a-
sezata pe sesul Siretulur, tuteo
pozitiune joasg, din care cauzg
adese-orT, cind riul Siretul vine
mare, este supusg inundatiuni-
lor. Este la o departare de io
kil. de orasul Roman si de 13
kil. de Elisabeta-Doamna, rese-
dinta plásir, si e legatg cu amin-
dota prin sosele. Are o popu-
latiune de 249 c. de fam. (184
contrib.) cu 885 loc. din carT
2 tiü carte; sunt 255 case. Din
acestia 175 c. de km. (563 1.)
sunt Ungurf si 2 fam. Ovrer. Se
cultivg mult cartofir cu carr se
face comercig. Sunt 957 vite
cornute marr. Are o bisericg,
catolicg, de zid, fiicutg la 1881
Intretinutg in bung stare. For-
meazg o circomscriptie fiscald cu
www.dacoromanica.ro
80
com. TAmdseni. Venitul com.
este de 2078 1. anual ; iar chel-
tuelile de 2059 1. In com. sunt
157 cal; 68 bol, 790 or si 202
porcr.
Agiudeni, mofie, In pl. Moldova,
jud Roman, c. Agiudeni, lingg
satul cu asemenea numire. A-
ceastg mosie era din vechime a
mandstirer Trer-Sfetitelor (Trer-
Erarlir) din Iasr si mar pe urmg
a scoalelor, lar acum e vindutd
de ved de stat cu 235,100 1.
Agfrcia, sat, in com. Vadurile,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
situat pe malul drept al riulur
Bistrita. Terenurile sale sunt in-
clinate spre S.-V. si pdturile
sale contin formatiunT cu sare,
greziurr virstate cu pAturr sub-
tirr de congloMerate, etc. Po-
pulatiunea acestur sat se urca
la cifra de 244 sufl., saii 74 C.
de fam., carT trlesc In 73 de
case ; repartizindu-I pe catego-
riT, avem dupg sex : 114 bgr-
batr, 130 femer ; dupa starea
civilg : 118 necgsgtoritr, 100 cd-
sätoritI, 26 vgduvr; 5 .5tia carte,
239 nu stiti.
Locuitorir se indeletnicesc cu
agricultura si cu plutgria.
Numgrul vitelor este de 190.
Agircia, piriii, spre marginea c.
Doamna, pl. Piatra-Muntele; iz-
voreste din munir Doamner (ra-
mura Cernegurel), in partea lor
despre N., curge in jud. Neam-
tu, pe lingg satul cu a sa nu-
mire, strgbAtindu-1 printre doug
culta de deal si se varsg futre
localitatile Cazaci i Agircia pe
dreapta riulur Bistrita.
Agrilor (Valea-), vale, in plasa
Ialomita-Balta, jud. Ialomita, pe
teritoriul satelor Stelnica si Mal-
tezi, are lungimea de 500 m. si
adincimea nu trece de 8 m.
AHMED-ORMAN
Agudu (Lisce§ti-), ceitun, al c.
Vernesti, jud. BuzAti, i6o loc.
si 30 case. Avea intinse livezr de
duzr pang in anul 1863 si o
dezvoltatg cultura a viermilor de
mgtasg, ceea ce a contribuit la
schimbarea vechiulur sgt1 nume
Liscesti.
Aguzilor (Dealul-), pisc de deal,
pl. Siretul-d.-j., jud. Bacg.C.t, c.
Pgrincea, care se inaltg lingg s.
Pgrincea.
Ahmed (Prundul-luI-),
In Dungre, in dreptul satulur
Glrcovul, din pl. Balta-Oltu-d.-j.,
jud. Romanati, compusg din 3
bucAtI, numite : Surla, Cgtina
Gircovul, pe care se afig si o
pgdure de aproape 160 hect.
Ahmed (Movila-lui-),
in jud. Constanta, pl. Hirsova,
pe teritoriul com. rurale Calfa,
este situata in partea nord-est
a plAsiT i cea nordicg a com.,
la 2 kil, mar spre N.-V. de s.
Calfa ; este asezatg pe culmea
dealulur Ceemsi-Cubair, la ex-
tremitatea sa de S.; avind o
ináltime de 223 metri, domina
satul Calfa, valea Chior-Dere,
valea Topolog-Dere, precum si
drumurile comunale Calfa-Orum-
bei, Calfa-FAggra.sul-Noti si Rah-
man-Topolog ; este acoperità cu
verdeatg.
Ahmed-Abdurahman(Ciflic-),
mofie, in jud. Constanta, pl. Hir-
soya, pe terit, c. r. Ostrov si a-
nume pe acela al cgt. Olí Ah-
med-Aiggr de unde luat
numele. Are aproape 100 hec-
tare si se Invecineste cu ciflicul
Tas-Burun, care este la apusul
el; la S. se mgrgineste cu valea
Rost-Dere, lar la N. cu dealul
Sinar-Tastepesi.
Ahmed-Orman, pcidure, in pl.
 AHMUDIA
Isaccea, jud. Tulcea, pe terito-
riul com. r. Orta-Chioi, situaba
in partea de miaza-zi a pla01
a comuna ; ea se intinde la
poalele rasaritene ale dealulur
Cizlar-Bair i cele nordice ale
dealulur Ghiobilche-Bair ; este
strabItuta de la N. la S. de dru-
mul com. Atmagea-Orta-Chioi ;
lar pe la poalele er nordice trece
drum. judetian Babadag-Macin ;
ea are o intindere de peste 200
hect., din care 6o hect. apartin
satuluT Orta-Chioi; esentele prin-
cipale sunt: stejarul i fagul.
Numele el vine de la cuvintele
turcetr : Ahmed, nume propriti
Orman padure ; decI tra-
dus ar fi : Padurea-luf-Ahmed.
Ahmudia, cdt., de vre-o i2 case,
situat in partea nordica a pl4if
Sulina, jud. Tulcea, i cea cen-
trald a com. Sfitofca, pe dru-
mul ce une*te Sktofca cu Pe-
riprava ; locul d'imprejurul säti
e acoperit cu nisip, i poarta
numele de Hasmacul-cel-Mare;
la inceput populatia era maho-
medalla ; in urma razboiuluI de
la 1877, retras, i Lipoveni
pescad, in numar de 13 familiI
cu 52 suflete, a ocupat acest
sat.
Aigar-Ahmed, sat, in jud. Con-
stanta, pl. Hir§ova, cat. comu-
na' Ostrov, este wzat in par-
tea de N.-V. a plaOr §i cea ra.-
sariteana a comuna, la 61/a kil.
spre rasarit de cat. i rqedinta
Ostrov.
Este situat pe valea Algar-
Ahmed, la nordul pir. Algar-
Ahmed, inchis de dealul Sloir-
ta..5-Tepesi din spre N. PAmIntul
produce mar mult gria i ovaz.
Pe la rAsaritul acester comune
trece piriul Coium-Punar care
vine din jud. Tulcea i care se
varsa in &tul Aigar-Ahmed.
Prin sat trec drumurile comu-
31
nale, unul de la Ostrov trece Ai-Orman, sat, in plasa Macin,
prin sat i merge la Coium-Pu- jud. Tulcea, cat. com. Coium-
nar, altul pleaca la Orum-Bei
altul la Fagarawl-Nott. Locui-
toril se ocupa mal mult cu a-
gricultura.
Aigar-Ahmed, vale insemnata,
In jud. Constanta, pl. Hiqova,
pe teritoriul com. rur. Orum-Bei
Ostrov ; se desface din poa-
lele sudice ale dealuluI Ghiol-
gic-Bair, sub numele de \ralea_
Orumbeilor ; trece prin partea
sudica a satuluI Orum-Bel, avind
o directiune de la N.-E. catre
S.-V.; la virful Arman-Tepe 4I
schimbä numele in Valea-Pinga-
Dere, urm'ind aceeasf directiune
pana' in dreptul satuluI Faga-
raul-Noti, de unde îi schimbä
directiunea i numele, trece
pe la räsaritul encuita Ali-Mur-
tazi i pe la nordul satuluI Fa-
garawl-Noti. De aci ja direc-
tiunea spre N.-V. §i numele de
Aiglr-Ahmed (numele valer)
merge cu aceasta noud direc-
tiune 1 cu acest nume, pana la
satul Aiga'r-Ahmed, de unde ja
numele de Dereaua-RW i di-
rectiunea spre apus, trecind pe
la sudul cifliculur Ta.5-Burun
pe la sudul ruinelor Ta.5-Burun
pe la nordul dealuluI RW,
§i se varsa. in Dunare la I kil.
spre N. de Movila-PopeI, dupa
un drum de aproape 25 kilom.
Prin aceasta vale curge un &l'a
destul de insemnat, care poarta
acelasI nume de Aigar-Ahmed.
Malurile sale sunt in general fi-
poase §i foarte inalte, din cauza
terenulur care este foarte moale
§i pe care II roade &tul mereil.
Este situat in partea nord-vest.
a pla§iI, cea centrala a comuna
Ostrovul i cea nord-vestica a
comuna' Orum-Bei. Malurile sale
pe alocurea sunt pline cu bu-
catf de padurr de o intindere
mal mult saa mar putin mare.
www.dacoromanica.ro
Al-ORMANULUI
Punar, a.5ezat pe ri'ul Ai-Orman
(Padurea-Ursulur, pe turce. te),
la 4 kil. spre N.-V. de re.5edinta.;
are o intindere de 550 hectare,
din carr 40 hect. vatra satuluf,
o populatie de 88 familif cu
444 suflete, ingrijitorr de vite.
Al-Ormanului (Valea-),
in plasa Macin, judetul Tul
cea, in partea de miazd-zi a
pla§iI; mai poarta i numele de
Picineaga, de la comuna Pici-
neaga, pe care o uda ; este for
mat, la izvorul sal', de dou;i.
Valea-Cirjilar, ce izvo-
raste din dealul Ghiolgic-Bair
Valea-Capra ce ese din dealul
Ta0c-Bair. Valea-Cirjilar isvo-
rete chiar din jud. Constanta,
dar infra indatä in jud. Tulcea;
aceste doud miel pirirase se un esc
nu departe de izvorul lor .5i se
indreapta mal intir spre N.-V.,
trec pe la dota kil. spre S.
de com. CIrjilar i la 2 kil. spre
N. de satul Canat-Calfa, (al co-
muna Coium-Punar), despartind
tot-de-odata i teritoriul acestor
dota comune, se indreapta apor
spre N., trece pe litiga satul
Ai-Orman, de la care 0-a luat
§i numele, pe la doua kil. spre
V. de cat. Hasanlar (al comuna
Cirjilar), se Indreapta apol spre
V.-N.-V., directie ce o tine pana
la varsarea sa in Dual-e; uda.
com. Picineaga la miaza-noapte,
§i merge de se varsa in Dundre
pe dreapta el, putin mal sus
de comuna Picineaga.
Cursul sati este mar bine de
25 kil, de lung §i prin aceasta
este socotit printre principalele
putinele fiurr ale pla§ir Macin
chiar ale jud. Tulcea; el este
repede aproape de izvorul sàO,
fácind 21/a m. pe secunda i mal
la vale de s. Ai-Orman to mic-
§ureaza iuteala, facind i m. i mal
 AITAN-DERE
putin chiar pe secunda., trece
prin padurr pänd la s. Ai-Orman
51 de ad i pana la vassare numaT
pe dimpie intinsa ; malurile sunt
in general ripoase.
Basinul san este cuprins In
partea despre N., (daca cuprin-
dem Inteinsul 51 pe acela al
rluluT Cerna, cu care se une5te
la gura sa) intre o linie, ce de
la gura sa trece prin mlastina
din fata, 5i pe culmile dealurilor
Bujor, Priopcea, Piatra-Ascutitd,
Megina, Daiaman-Bair, Almalia,
David, Amzalii, Ciubucluc-Bair,
Topolog la miaza-
noapte, 5i la miazal-zi intre dea-
lurile Ghiologic-Bair, Canat-Cal-
fa, Ghiun-Ghiurme5 5i Movila-
Cazacilor. Suprafata sa este de
220 kil. p. (salí 22000 hect.),
cuprinzind doua partí din cilla
ale plasiT Macin cu teritoriile
comunelor Picineaga, Coium-
Punar, Cirjilar, Cerna, Satul-Nou.
AfluentiT sal* ceT mai insem-
flap' sunt pe dreapta : valea
Canat-Calfa i alte maT multe
miel vAT repezT, ce pleacd din
dealurile Ghiun-Ghiurme i Ca-
nat-Calfa ; iar pe stinga valea
arpar, valea Hormular 5i piriul
Cerna, cel maT insemnat, unit
cu Valea-UlmuluT, valea Megina
5i valea Iaila. Fiind maT in tot-
d'auna cu apä, el fertilizeaza lo-
curile pe unde trece, dindu-le
o rodnicie, ce rar se intilne5te
in aceastd plasa.
Aitan-Dere, vale insemnata, in
jud. Constanta, pláile Constanta
5i Mangalia, pe teritoriul comu-
nelor rurale Tekirghiol i Mu-
surat, se desface din poalele
apusane ale dealuluT Tekirghiol,
se Indrepteaza spre miazl-zi,
avind o directiune de la N. catre
S., facind ast-fel hotar filtre pl.
Constar*. 5i Mangalia ; bráz-
deaza partea sudica a pla5iT
Consta,nta, partea nOrd-vestica
www.dacoromanica.ro
32
a plä5iT Mangalia, partea apu-
sana. a comuna Tekirghiol 5i
partea nordica a comuneT 5i a
satuluT Musurat; are o lungime
de 4 '/2 kil.; este talara' de dru-
mul Tekirghiol-Musurat 5i Ab-
dulah-Tekirghiol.
Aivalik-Bair, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Noua, com.
Regep-Cuiusu ; se desface din
dealul Cara-Peretlic-Artasi, se in-
dreapta spre rasara printre valle
Regep-Cuiusu 5i Calaigi-Ceair,
tuteo directie generala de la
S.-V. spre N.-V., brazdind partea
de la miazd-zi a plá5iT 5i pe
cea nordica a comuneT; satul
Regep-Cuiusul e asezat la poa-
lele sale sudice; pe muchia sa
trece 5i hotarul Dobroger spre
Bulgaria; el sta in legatura cu
dealurile Sinir-Iol-Bair 5i Uzum-
Mese-Sirti ; are 120 m. Inaltime ;
este acoperit cu fineturT 5i pa-
durT, 'filtre care insemnam pa-
durea Catana.
Ajiudeni, numire ce se mal da
sat. Agiudeni, din jud. Roman.
Alacapi, sau Alacap sail Ala-
capo, com. rur., din jud. Con-
stanta, pl. Medjidia ; situata in
partea centraIa a judetuluT, la
24 kil. spre apus de ora5u1 Con-
stanta, capitala districtuluT, 5i in
partea rasariteana a pla5i1, la 12
kil. spre ra.sarit de ord5elul Me-
djidia, re5edinta eT, pe valea
Carasu.
Se margine5te la rasarit cu
c. Omurcea, pl. Constanta, la
miaza-noapte cu C. Caratai, la
miaza-zi cu c. Murfatlar, plasa
Constanta 5i la apus cu c. Bid-
bid i ora5u1 Medjidia.
Relieful soluluT este in gene-
ral destul de accidentat de cul-
mile: Medjidia, Docuzol 5i Endee-
Cara-Chioi. Principalele dealurT
carT brazdeaza comuna sunt :
ALACAPI
Docuzol-Bair cu Virful Docuzol
(108 m.) la N.-V. de satul
Docuzol ; Docuzol-Bair, alt deal
cu acelag nume la rdsdrit de s.
(cu virful Chiostel II 58 m.) ;
Hagi-Cabul cu virful Ac-Balcic-
Uba (59 m.) la N.; e prelungit
prin interiorul comuneT cu dealul
Chiostel cu virful Chiostel I, (76
m.) ; dealul Medjidia (90 m.) la
apus; Cara-Acic-Bair (1122 m.)
tot la apus ; dealul Tasli Bair cu
vtrful Alcapo (83 m.) la rasara ;
dealul Gherme-Bair (79 m.) tot
la S.-E.; dealul Sis-Tirla (58
m.) la rasarit, Horoslar-Bair (52
m.) la N.-E. ; 5i dealul ancal
(56 in.) la N. Aceste dealurT
sunt acoperite mal toate cu
semanaturT i fineturr. Movilele
sunt numeroase 5i au servit ca
puncte de orientare ; principa-
lele sunt chiar virfurile dealu-
rilor amintite maT sus; ele sunt
raspindite in toate partile ; la
ele mal addogam movila Cara-
Chioi (31 m.) la rasara de satul
Alacapi, dominindu-I, precum 5i
valea sa.
Hidrografia este reprezintatd
numaT prin váT, carT au apa nu-
maT primavara i dupa ploile de
toamna. ; pAncipalele sunt va-
lea Carasu sau Medjidia prin
mijlocul comuneT, venind de la
S.-E. spre N.-V. ; ea poarta di-
ferite sub-numirT pe unde trece;
asa, ja numele de valea Cara-
cuius-Dere pana la s. Alacapt, de
unde ia pe-cel de valea Alacapt, 5i
In urma pe cel de Carasu sati Me-
gidia ; ea este larga 5i malurile
ají amfiteatru ; in ea se deschid
valle Alacapo ce curge sub nu-
mele de Horoslar-Ceair, de la
E. spre V.; valea Carataialceac,
valea Chiostel unita cu valea
Hagi-Cabul, toate pe dreapta ;
piriul Docuzol cu malurile m15.-
5tinoase, unit cu valea Docuzol-
Ceair pe dr. se varsd In balta
Medjidia sa0 Carasu; balta, Ca-
ALA CAP!
rasu Cu vre-o cite-va insule se
prelungeste putin si pe terito-
riul comuneI spre V.; e acope-
rita cu stuf.
Clima comuneI este riguroasa,
cu ved calduroase si ernI fri-
guroase, fiind expusa vintuluI
dominant de rasara; rare- off
vinturile aduc picor prin aceste
regiunI, totusI clima e destul de
sanatoasa.
Catunele carr compun comuna
sunt: Alacapi, resedinta, spre
S.-E., in valea Carasu, la intil-
nirea el cu valea Horoslar-Al-
ceac ; Chiostel in partea cen-
trala, la 61/2 kil. spre N.-V. de
resedinta, in valea Chiostel, nu
departe de balta Carasu; Do-
cuzol spre N., la io kil. spre
N.-V. de resedinta, pe piriul Do-
cuzol, 'l'Are cele douI dealurI
Docuzol ; mal avem apoI tirlele
lur adula si Manase-Ieciu la
1/2 kil. spre N.-E. de s. Docu-
zol, tot pe piriul Docuzol.
Instructiunea e reprezentata
prin i coala mixta de baetr
fete, cu Io hect. pamtnt, avind
invatator cu 69 elevI inscrisi
(40 bdetI si 29 fete), promovatI
37 elevr; scoala e in cit. Do-
cuzol. Sunt i 2 colT musulmane
alipite de geamiile din catunele
Alacapi i Chiostel.
Cultulreligios se exercita in& o
bis. cretina, cu hramul Sf. Dumi-
tru, avind io hect. pAnfint de
la stat, cu i preot, i paracliser
si I cintaret ; mal sunt 3 geamir,
In fie-care cat. cite una, avind
cite io h. pamint si cite i hoge.
PopuIatiunea comuna este de
318 fam. cu 1551 sufl., impar-
lita in modul cum urmeazi :
Dupa sex : barbatI 830, fe-
mer 721, total 1551.
Dupa stare civill: necasato-
ritI 932, casatoritI 580, vaduvI
38, divortatI 1.
Dupa instructie: stid carte 51,
nu stiti 1500.
64042. Mangle Dictionar &cifraste.
33
Dupi. cetatenie : supusr streinI
7, cetAtenI rominI 1544.
Dupa religie : crestinI orto-
doxr 1142, mahometanI 409.
Dupa ocupatiune.: agricultorr
259, comerciantl 8, industriasI
n'are, alte profesir 43, total 310.
ImproprietaritI 667, neimpro-
prietáritI II, total 678.
Contribuabill 310.
Suprafata comund e de 'o' 13
hect., din carI 68 hect. ocupate
de vetrele satelor cu 311 case,
9225 hect, ale locuitorilor,
820 hect. ale statulur cu pro-
prietariI.
Ocupatiunile locuitorilor sunt:
Agricultura, fiind in c. 259
plugarI cu 161 plugurl, avind
25 ma.5inT de secerat, 4 masinr
de batut porumb, 134 grape de
fier, 176 care cu bol, 57 cdrute
cu cal, 142 puturI, (I in cimp)
si i pod plutitor (in Docuzol).
Industria este cea domestica,
simpla ; mar e in comuna, o
moarl de Niki- t (in Chiostel).
Cresterea vitelor este iardsI
o ocupatie principala ; sunt in
comuna 9 armasarl, 263 cal,
339 epe, iii mirar (total 813);
7 taurr, 775 bol*, 661 vacT, 391
viteT (total 1835); 7 magarI ;
597 berbecr, 6220 of, 2588 miel
(total 9405) ; 18 capre ; 268 pord ;
maT toate se exporta.
Comerciul este ficut de 8 co-
merciantI, (7 carciumarT, i ba-
can); e destul activ, se importa
masinI agricole, unelte de lucru,
manufacturI si se exporta ce-
reale, (orz, oviz, secara, po-
nimb), vite, tina, brinzeturI; gara
cea maI apropiata este Murfatlar,
la 5 kil.
Budgetul e de in 5162 leI
la ven. si 3989 1. la chelt., cu
un excedent de 1173 1., sunt
310 contrib.
Cal de comunicatie sunt : c.
f. Constanta-Cernavoda, prin va-
lea Carasu, trece pe la 500 m.
www.dacoromanica.ro
ALACAPI
spre V. de s., care n'are statie
saz' hala; drumul judetean Me-
djidia-Cara-Murat, trecind prin
s. Docuzol ; drumurI comunale
ce uneall enuncie intre ele ca:
Caratai-Murfatlar, Tortanan
Docuzol, Biulbiul prin Murfat-
Turc, Medjidia direct, Constanta
prin Murfatlar, Omuscea-Ha-
sancea.
Prin comuna., la V. si E. de
s. Alacapi trec valul de piatra
si cel de pamint ale luI Traian,
(vezI la judet).
Alacapi, sat, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, cit. de resedinta
al comuna Alacapi ; este asezat
in partea rasiriteana a plasir
cea estica a comuna, pe valea
Alacapi i Carasu ; este incon-
jurat de dealurile Caraucic-Bair
la V. (73 in.), Horoslar-Bair (31
m. cu movila Cara-Chioi) la E.
Tasli-Bair (83 m.) cu movila
Alacapt. Are o supraf. de 2834
hectare, din carT 26 hectare o-
cupate de vatra satulur cu 86
case.
Populatia sa e de 8o familir
cu 279 sufl., ocupindu-se cu a-
gricultura si cu cresterea vite-
lor. La V. de sat trece c. f.
Constanta-Cernavoda si un val
al luT Traian, iar la N.-E. alt
val al luI Traian.
Alacapi, movilä ins emn ata, in j ud.
Constanta, pl. Medjidia, com.
si cat. Alacapi, pe muchia dea-
luluI Tasli-Bair, la i 1/2 kil, de
sat, cu 83 m. inaltime, domi-
nind satul i valea Alacapi, va-
lea Carasu, catea ferata ; ded
un punct strategic important.
Alacapt, vale, in jud. Constan,
pl. Medjidia, in c. si cat. Ala-
cap?, vine din dealul Horoslar-
Bair, se indreapta spre apus,
trece prin satul Alacapi, printre
dealurile Tasli-Bair i Horoslar-
5
 ALAII-BAIR
Bair, i se dqchide in valea Alb (Phiul-), phig, in c. Uscati,
Carasu ; e Mata de valul mare
de pamint al luT Traian.
Alah-Bair, deal, in judetul Con-
stanta, pl. Medjidia, pa terito-
riul com. Ta.5-Punar i anume
pe acela al cat. Ba1tage0 ; se
intinde pe la nord-estul satuluT
Baltagqti printre valle Sati-
Dere i Saragea-Dere, avind o
directiune general& de la S.-V.
catre N.-E. ; are o inaltime maxi-
ma de 204 m. pe care o ajunge
in vIrful sau Saragea-Tepe. Este
situat in partea septentrionala
a pl4i1 §i a com.; Valle sale
sunt stincoase i prapastioase.
AlapetuI, canal, in insula Balta,
pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita,
teritoriul comuneT Bordwani;
alimenteaza lacul Alapetul.
Alapetul, lac, in insula Balta, pl.
Ialomita-Balta, jud. Ialomita, te-
ritoriul com. Bordwani; este a-
limentat prin canalul cu acelag
nume.
Aläuta, mic a.fluent al ptriuluT
Sabasa, jud. Suceava.
Alb (Izvorul-), sat, in judetul
Neamtu. (V. Izvorul-Alb).
Alb, pilla, (v. Cracaul-Alb), pirtu,
in com. Cracaoani, pl. Piatra-
Muntele, jud. Neamtu.
Alb (Izvorul-), piria, (v. Izvo-
rul-Alb), in com. Buhalnita, pl.
Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
Alb pirio, in comuna
Hangul, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu, izvorqte din partea a-
pusana' a munteluT TableT (ra-
mura Ceahlaulur); curge spre
S.-V., formind in parte hotarul
TransilvanieT, pana la varsarea
sa in pir. Pintec.
www.dacoromanica.ro
84
pl. de Sus-Mijlocul, (v. Valea-
Alba, ptriu), curge in judetul
Neamtu.
Din inscriptiunea ce se afla la
manastirea Razboieni se vede, ca
locul unde s'a dat razboiul intre
TurcT i tefan-cel-Mare pe atuncT
se numea Piriul-Alb Alba, deal, in plasa Ora4 i in
a dat numirea v5.ier prin care
el curge Valea-Alba. Prin ur-
mare Vornicul Ureche gremte,
cind da' a intelege ca Valea-
Alba s'ar fi numit, pentru-cd Alba, fintind, pe mo§ia -Havirna,
poiana unde a fost batalla, s'ar
fi nalbit de trupurile celor pre- jud. Dorohoie.
ritT (Letop. tom. I. pag. 151).
Pe valea plriulur pe care inscrip-
tia Il numqte Piriul-Alb, in de-
partare de o ora de la satul
Razboienr, spre rdarit, tingd s.
Tupilati, se afla o catuna raze-
eascl, care i astazr se numqte
Valea-Alba (v. manastirea Raz-
boieni).
Alb (Pirlul-), pirin, in com. Vin.l-
tori-Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul,
izvorqte din muntiT Malura-
SihleT, curge spre N. in jud.
Neamtu; trecind pe la schitul
Sahastria, In dreptul caruia se
unqte cu Piriul-Negru. Numirea
sa provine din pricina ca scur-
gindu-se pe terenurf friabile de
calcar, apele sale duc pu lberea
lor alba in mare departare (v.
Pirtul-Negru).
Alb (Isvorul-), ramurd de munir
(v. Isvorul-Alb, jud. Neamtu).
Alba, sat, in com. HudWi-Mari,
pl. Prutul-de-sus, jud. Dorohoiù,
cu 273 fam., 1215 suflete.
satenilor sunt
mult bune. SateniT improprieta-
ritr au 408 hect., 18 arif pamint.
Alba, v. Razboienr, jud. Neamtu.
Alba, bala", intre bältile Lun-
ALBA
guta, Ulmul i Rotunda, in par-
tea de S.-E. a com. StanilWi,
pl. Prutul, jud.
Alba, deal, numit i dealul Valea-
AlbieT, in c. r. VagiulWi, pl.
jud. Mehedinti.
partea de miaza-noapte a com.
Odobeasca, jud. R.-Sarat, aco-
perit cu finete i izlazurT.
com. Havirna, pl. Prutul-de-s.,
Alba, j'inane-Y, pe mo0a Pomirla,
com. Pomirla, pl. Prutul-de-s.,
jud. Dorohoiti.
Alba, plidure, pl. MunteluT, jud.
Bacau, in com. Darmanqti.
Alba, fitrifi in c. r. Imoasa, pl.
Motrul-de-sus, jud. MehedintT,
trece in hotarul Corcove!.
Alba, pida, incepe din m0a
d-luT Vi4oreanu, com. Colone0,
pl. Vedea-de-j., jud. Oltul, curge
de la N. la S. distanta cam 300
m., apoT face o intorsatura lar
la N. §i alta la S., i se unete
cu girla Gruiul-Mare, tot in ra-
ionul com. Colone0:i.
Se nume§te Alba, pentru-cä
pamintul pe unde trece este alb.
Alba, pirig, pe teritoriul comuna
Racoasa, jud, Putna, plasa Z5.-
brauti, cel maT mare afluent al
uOtei; e format din 3 &ale :
Alba, Limpejioara i Piriul-Vir-
lanuluT; se varsä in uOt.a., filtre
satele Racoasa i Gogoiul.
Alba,pirig, in pl. Ora., c. Odobea-
sca, izvorqte din jud. R.-Sarat,
dealul Alba, se indrepteaza de la
N. spre. S., udind com. in partea
de miaza-noapte O. se varsa in
 ALBA
riul Rimna, mai sus de catunul Alba (Piatra-),
Mahriul, dupa un curs de 7 kil. Trestia, jud. Buzar', pe care o
desparte de com. Pirscovul.
Alba, ripd, com. Valeni-de-Munte,
jud. Prahova.
Alba, vale, in com. rur. Vagiu-
lesti, pl. Vailor, jud. Mehedinti.
Alba, vale, in com. rur. Inoasa,
plasa Motrul-d.-s., judetul Mehe-
dinti.
Alba, vale, (v. Valea-Alba), jud.
Neamtu.
Alba, vale, izvoreste de la V. de
comuna Predealu, plaiul Pele-
sul, judetul Prahova, de sub
poalele muntelur Caraiman, cur-
ge de la V. spre E. si se vana
In riul Prahova, pe tarmul dr.,
In dreptul cat. Busteni.
vale neinsemnatd, in plasa
Oras, c. Odobeasca, jud.
rat, in partea de miaza-noapte
a ei, pe fundul careea curge pi-
rliasul Alba.
Alba (Balta-), com. rur., jud. Albe (Pletrele-), colina,
R.-Sarat. (V. Balta-Alba).
Alba (Movila-), movild, judetul
Braila. (V. Bordeiul-Verde).
Alba, (v. Valea-Alba), loc izo/al,
in com. arligi, pl. Piatra-Mun-
tele, jud. Neamtu.
Alba (Movila-), Movilä, in pl.
Borcea, jud. Ialomita, spre N.
de satul Calarasi-VechT.
Alba (Valea-), vale, pe care este
asezata c. Bucovat, jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-mj. si in care se. afla Albeanul, sat, din com. rur. Pir-
cetatea Jidova. (V. a. n.).
Alba (Piatra-), cdtun al com.
jud. Buzar', situat futre
izv-. Posobeasea i Gortea. Are
230 lot. i 4 case.
in com.
Alba (Piatra-) saa Rupturile, iz-
vor, in com. °dalle, jud. Buzau,
incepe din c. Piatra-Alba si se
scurge in Muratoarea Posobes-
tilor.
Alba (Ripa-), colina, in c. AMI-
zalesti, jud. Buzar', facind hotar
despre c. Manesti. Este formata
din paminturT albe ; are putin
islaz pe poale.
Alba (RIpa-) saii Ruptura, co-
lina, in c. Laposul, jud. Buzar',
acoperita de huma si putina
verdeata.
Alba' (RIpa-), colina, in c. Vis-
pese, cat. Valeanca, jud. Buzar",
formata din paminturT albe.
Alba (Ruptura-), colind, in c.
Pändtaul, cat. Diculesti, jud. Bu-
zar', acoperita cu padure.
in c.
Beceni, cat. Gura-Oci, jud. Bu-
zar'; islaz de vite.
Albe (Pietrele-), munte, in com.
Gura-Teghi, cat. Lunca-Vascu-
luT, jud. Buzar', face hotar des-
pre com. Nehoias.
Albe (Pietrele-), sorghite de ape
miner., in care predomina sulful,
In c. Gura-Teghi, cat. Lunca-Vas-
culur, jud. Buz5.a. Nu se poate
utiliza din cauza departarei
salbaticier locului.
lita-Sarulesti (v. a. n.), pl. Ne-
goesti, jud. Ilfov, asezat in niste
locurr smircoase, spre V. de
Pirlita. Are o suprafata de 900
hect., proprietate a D-lui Ma.n-
ciulescu, din carr se cultiva' 450
www.dacoromanica.ro
ALBELE
hectare (175 ramin sterpe, 75
islaz si 200 hect. padure).
Comerciul se face de 2 eh--
ciumarT.
Populatia lui e de 46 loc.
Numarul vitelor mal-Y e de 102,
si a celor miel' de 573.
Albeasca, sat, Cu 13 fam., jud.
Arges, pl. Pitesti, face parte din
com. rur. Galdsesti. (Vezi acest
nume).
Albeasca, movild artificiall, in
pl. Gradistea, com. Ciineni, jud.
R.-Sarat, Una catunul Plasoiu ;
pe dinsa sunt doul cruel de
piatra. Din batrinT se spune
niste ciobanT calatorind cu tur-
mele lor prin aceasta plasa, i po-
posind a.ci, ati fost surprinsi de o
furtuna ; unul din el fiind tras-
nit, cer-lalti ingropara, ir ri-
dicara aceasta movila deasupra
mormintului, precum si dota
cruel de piatra; ei numindu-se
Albulesti sau Albesti, i mo-
vila a fost numitä de popor Al-
beasca.
AlbeI (Dealul-), a'eal, se intinde
la N. c. Osesti, pl. Stemnic, jud.
Vasluiu, despartind teritoriul
cestei com. de acel al comuna
Buda-Rafaila.
Albele, sat, plasa Tazlaul d.-j.,
jud. Bacail al com. Bru-sanesti,
situat in valea piriului Albelor,
la o departare de 7 loo, in. de
satul Barsanesti (scoala). In anul
1891, din acest catun, a ur-
mat numaT 2 bleti la scoall, din
22 copir in virstä de scoala.
Are o biserica de ritul ortodox,
cladita pe la 1863 de caluga-
rui Ioachinx ; este deservita de
2 cintaretT si de preotif satClor
de prin prejur. CireiumT are 2.
Capr de fam. sunt 93, sufl. 303.
Animale sunt : II cal, 214 vite
cornutc, 5 pord.
 ALBELE
Albele, lac, in pl. Ialomita-Balta,
jud. Ialomita, se intinde pe te-
ritoriul com. Cocargea i Du-
desti.
Albele, mo§ie, plasa
jud. BacAd, din com. Misa-
nesti, care avea pArtr rázesesti.
Despre aceastA mosie Th. Co-
drescu, ne dA, urmAtoarele date:
(Buciumul Romin, anul I, 1875,
Pag- 34)-
«In amasa mosie erau razesr
Postelnicul Costache Ciocirlie
cu al luT, carT la anul 1840 s'ad
judecatpentru impresurarea pAr-
tilor lor din acel hotar cu casa
rAposatulul Hatman Constantin
Paladi ; ad pArtl si sfintele má-
ngstirT Berzuntul, RAducanul, Bi-
sericani i altT maT multT razesT
pArtasT in ea ; avea sat cu o
bisericA, un preot, doT dascAlT,
treT nevolnicT, dota vAdane, pa-
tru slujba,sr volnicT, pe lingl
mosiile BrAtila, Poiana-Berzuntul
altele cu un numar de ro loc.»
Albele, trup de molde, nelocuit,
proprietate a statuluT, pendinte
de com. Tangirul, pl. CAlnisteT,
jud. Vlasca ; se arendeazá irn-
preung cu Tangirul i Miráml
pe pretul de 14700 ler pe fie-
care an. Alb ele are cu dinsa
trupurile Manaful si ialiul. Aci
este o pAdure cu suprafata de
400 hect. Depinde de ocolul
silvic Ghimpati.
In 1882 s'a improprietArit un
numAr de 19 loc. insurAter, luind
suprafata de 250 hect.
Albele, munte, situat la hotarul
TransilvanieT, in prelungirea m.
PietrAria Straja, pe cuprin-
sul com. CAluggreni, pl. Piatra-
Muntele, jud. Neamtu. Are o
inlltime de 1600 m. Se mal nu-
meste Obcina-Albilor.
Albelor (Piriul-), A-4 pl. Taz-
www.dacoromanica.ro
88
judetul Baca, care
izvoreste din muntele Pravila,
curge prin com. BArsAnesti
se varsä la s. Poiana, din com.
Tirgul-Valea-Rea, d'a dreapta
TazlguluT-Mare, dupA ce s'a in-
carcat cu apele piriia.suluT Pre-
luca.
Albene$ti, sat, jud. Arges, pl.
Oltul, pendinte de com. rur.
Launele-d.-j., (v. acest nume).
Albeni, com. rur., din pl. Ama-
radia, jud. Gorj, situatA la S.
plasiT, pe vAile alniculuT i Gi-
lortuluT, precum si pe dealul
Prunestilor, la o distant& de
25 kilom. de capitala judetulur.
Se limiteazg la N. cu com. Ben-
gesti i Negoesti, la S. cu com.
Barzeiul-de Gilort, la rAskrit cu
com. Barzeiul-de-PAdure si la o-
pus cu com. Bobu.
AceastA com. se compune din
cAt. Albeni, Mirosloveni i Pru-
nesti.
Intinderea sa este de aproape
2000 hectare, din carT 1500
ale loc., carT in cea mal mare
parte sunt mosnenT, iar restul
ale proprietIter ; din amasa su-
prafata. : 335 hect. sunt pAdure,
998 hect. arAturT, 44 vir, 623
pA5une si lived. Are o popula-
tie de 320 fam., 1896 sufl., sunt
285 contribuabilT.
LocuitoriT se ocupg cu agri-
cultura, cresterea vitelor, cultura
viilor si a livezilor de prunT.
In amasa' com. sunt 4 bi-
sericT, dintre carT una de peste
500 ami; deservia de 3 preotT, 3
cintAretT; sunt 7 morl, 18 fin-
tinT, 3 circiumr. Locuitorir po-
sed 57 plugurT, 130 care cu
bol, i cArutà cu caT, 1116 vite
marT cornute, 89 caT, 9 bivoll,
968 oT, 489 porcT, 337 capre.
Venitul com. este de 1393
1. 33 b. si cheltuelile sunt de
1332 1. 44 b.
ALBENI
Prin comuna trec soselele :
Zorlesti -Albeni , Bengesti -Al -
beni ; riul Gilortul si piriul Cal-
nicul.
Albeni, sat, plasa Bistrita-d.-j.,
jud. BacAli, al c. Valea-Seaca.
Se glseste situat lingl satul
Valea-Sacg (scoalg). Are 59 capT
de fam. i 211 sufl. Sunt 105
vite cornute i 35 porcT.
Albeni, cdtun, judetul Gorj, face
parte din com. Albeni (v. acest
nume); e situat intre riul alnicul
Gilort i chiar la confluenta ion.
Are 150 fam. cu sufl.,
134 contrib. ; 2 bisericT, cu
preot i I cintAret.
Suprafata sa totalä e cam de
1350 hect.
Are 7 fintinT.
LocuitoriT posed 512 vite marT
cornute, 33 caT, 380 or, 182
capre, 213 rimAtorT si 9 bivolT.
MaT posed 74 care cu bol,
35 plugurT si 17 stupT.
Notiie lstorice. In interiorul
acester comune, pe platoul nu-
mit ampul-Mare, se afll mal
multe movile, in carT s'ad gAsit
ghiulele de tunurT, de unde ere-.
dinta cA ele ar fi servit ca for.
tificatiunT in timpul unor rez-
bele petrecute acolo in trecut ;
iar pe sesul ce se intinde pa-
ralel cu riul Gilort, spre apusul
comuneT, se aflA o ruing, ridi-
catA peste 2 metri d'asupra so-
luluT si In diarnetru de peste 20
metri, construitg din pietre
cArAmidA cu var, aci s'ad g5.-
sit oseminte de om i diferite
obiecte de fier, precum: arme
vechT, roate de cdrute, etc. De
la aceastA ruin& spre S., para-
Je! cu Gilortul, se aflA sub sol
o cale asternutl cu pietre, pe
Ruga carT se aflg sfArAmAturl
de pietre i cArkmizT ; acestea
atestA cA ruina, ar fi fost un
monument, de la care pleca acea
 ALBENI
cale spre S., pe ale carel laturI
se vede ea ar fi existat locuinte
omenestI. Nu se stie timpul
existenteI acestora ; se zice insa
cä acolo ar fost un oras,
fi
poate chiar din timpul Roma-
nilor.
Albeni, 7nofie, plasa Bistrita-d.-j.,
jud. Baca'', din c. Valea-Seaca,
parte a satenilor si parte a pro-
prietarulur.
Albeni, pisc de deal, plasa Bis-
trita-d.-j., jud. Bacati, c. Valea-
Seaca, de linga s. Valea-Seaca,
sectia Albeni.
Albeni, vale, plasa Bistrita-d.-j.,
jud. BacIti, c. Valea-Seaca, care
se inclinà spre pirful Valea-Saca.
Albert, deal, plasa Trotus, jud.
Bacati, situat in apropiere de
Grozesti; aci se gaseste sare la
supraf. pamintuluT.
Albert,peldure, (plasa Tro tus, ju d.
Bacail), din c. Grozesti.
Albe§ti, com. rur., in pl. ampulur,
jud. Buzati, situata la S.-E. de
orasul Buzati si la o distanta de
22 kil, de dinsul, pe ambele ma-
lurI ale riuluI almatuiul. Limi-
tele sale sunt : La N., incepind
din movila CiovliculuT, se mar-
gineste cu hotarul mosid Bentu
(com. Tabdrasti), Minzul si Cal-
darusea (com. Cilibia), se intin-
de pana in pilcul de padure
Tufele-Lupascu, de unde se
lasa in jos, limitindu-se spre
E. cu Movila-Popii mosia
Tuguiatul, pana. da In hota-
rul mosiei Meteleul-Lipdnesc
la S. merge clt-va tot pe ho-
tarul mosieI Lipaneasca, apor
o ja pe hotarul mosier Rotun-
da-MitropolieI (com. Bradeanu),
atinge putin mosia Margineanu-
Valeanca si se urca in sus, fi-
87
mitindu-se spre Vest cu hotarul
mosid BrOdeanu i Smeieni,
pana da in albia Calmatuiuld,
trece riul $i o ja pe hotarul
mosieT Maxenul-Virtoapele pana
In movila CiovliculuT.
Suprafata sa este de 5940
hect, din care 4669 arabile, 389
padurr, 173 fineata, 625 izlaz
si 84 loe sterp.
Proprietati mal insemnate, a-
Era' de pamintul posedat de loc.,
sunt : Albesti sati Cacaleti, Co-
tuna sati altuna, Udati-Minzu
sati Salcianca, Udati-Minzu sal"'
Rasideasca, Udati-MarI sati Ni-
culeasca, Valeanca cu Tufele-
Cotund si Albesti-Statulut Te-
renul e ses, accidentat putin
de malurile CalmatuiuluI ; pa-
mintul e fertil i accesibil tu-
turor culturilor, mal cu seama
porumbuluI i orzulur ; se mar
cultiva: gnu, secara, meiti
rar rapita, precum si plante
din mica cultura, In specie ci-
nepa.
E bogata in vite, care ser-
vesc nu numar pentru muna.,
dar si pentru comert. Sunt 609
bol, 468 yac!, 214 vise!, 9 bi-
volI, 280 cal, 208 epe, 22
mine, 2870 o!, 2 capre, 5 a-
sinI$i 235 porcr. StupI 31.
Industria e limitata numar la
trebuintele casnice si in cit-
va la cultura viermilor de ma-
tase. Cultura albinelor e negli-
jata, fiind numai 31 stupi. Are
o moard cu abur! 5i 4 serle:
2 pe mosia Albesti si 2 pe mo-
sia Udati-Mart Com, e pusa in
contact cu Buzar, prin $oseaua
Albesti-Buzati, prin Tintesti, pre-
cum si cu diferite com. circum-
vecine, fie prin drumurI natu-
rale, fie prin vecinale-com.
Transportul productelor se face
prin gara Cilibia.
Aceasta com, e formata din
catunele .Albesti, COltunawl, Co-
tuna, Udati i Lucieni. Popula-
www.dacoromanica.ro
ALBEM
tia sa este de 1580 loc. din
barbatI insurati 344, ne-
insuratT 37, vOduvI 6, baetT 379;
iar lema maritate 344, Ocluye
32, fete 438, care traesc in 310
case. StrainT sunt : 2 grecr
izraelit. MeseriasI sunt : 5 fie-
rail, I masinist si 4 dulgherr.
Media nasterilor e de 57, a dece-
selor de 29, a casatoriilor de 9.
Populatia creste decr cu o me-
die anuala de 28 sufl.
Sunt 292 contribuabili, din
carI 18 comerciantI, 17 romin/
si strain. Stabilimente sunt
17. Venitul caselor 1920 1,, taxa
proportionala 96 leI. Venitul
fonciar : 93240 1. Darea cailor
de comunicatie 1752 1. ; paten- _
ta 597.50; fonciera 1. 5367.60.
Total fiscal 1. 7717.10, perce-
perea le! 771.71, judetene leI
2045.62 ; drumurT ler 857.21;
comunale 1. 2045.62; comerciale
1. 49.45. Total general 1. 13486
banI 81. Budgetul com. e de
5110 leI.
Com. are o scoala de baeti
in comuna Albesti frecuentata
de 35 elevr. Carte stiu 126
locuitort Are 2 biserici in ca-
tunele Albesti si Udati : St Ni-
colae i St Dumitru, cu 2 pre-
otr, 2 cintaretI si I paracliier.
CirciumI sunt io. Casele lo-
cuitorilor sunt curate si :con-
struite cu oare-care ingrijire.
Aspectul com. e placut, clima
sanatoasa, dar expusa vinturi-
lor si adesea secetei.
In padurea Albesti, situata
putin mar la S. de com. Al-
besti, a fost in 1808 o crincena
lupa intre TurcI i Rust For-
tificatiunile ridicate in padure
se vad si asta-zi.
Albe§ti, com. rur., in partea de
S. a pl. Crasna, jud. Flciü, for-
mata. din satele: Albesti, Gura-
Albesti i tirgusorul Docolina ;
la o distanta de 26 kil. de ca.
 ALBESTI 38 ALBE8TI

pitala judetulur, cu o populatiune torT, 6 meseriasT, 17 comerciantI, Budgetul comuneT se urcd la

de 433 fam. saú 1906 sufl. din 9 profesiunr libere, 20 munci- 1917 1. ven. si 1824 1. chelt.
care 422 contribuabill. torr si 20 servitorT. Cu stiind In jurul comuner se aflA 11-
Intre loc. sunt vr'o 20 fam. de carte se gasesc 129 per- vezT, finete i pdd. acoperite cu
evrer, stabiliti n tirgusorul Do- soane, iar 2432 nu stiti a serie fag, mesteacdn, anin, plop, etc.
colina. citi. Are trei muntT: Boldul, Voivo da,
Pe partea de V. a com. trece Vite : 56o cal, 400 bol, 2800 Obirsa, carT apartin numar a-
catea nationald i calea feratd. oT i 750 porci. Budgetul la veni- cesteT comune ; tu totT se afld
Vasluiii-Birlad, i riul Birlad pe turi era de 7806 1. si la cheltueli stine, unde se fabrica brinzA.
hotar. de 6787 1. Instructiunea In com. Rtul BrAtioara (v. a. n.) trece
Are i coald si 2 biserici cu se predd in 5 scoale, din carr pe la E. de cdt. andesti
preoti si 2 cintlieti. o scoald de 1)5.0 si una de Bratia pe marginea de V. a el.
Vite : 1247 vite cornute, 168 fete se afld in satul Albesti, o Pe riul Brdtioara sunt in raio-
caT, 458 or o 566 porci. scoald de bdetT si una de fete nul comuner 4 ferAstrae si
In satul Buesti si o scoall mixtd moard. ; lar pe Bratia sunt 13
Albelti, com. rur., in plasa Ialo- in Socoale, avind 3 invdtAtorT ferdstrae si I moard. In aceste
mita-Balta, jud. Ialomita, este si 2 invdtAtoare. ferdstrae se tae lemne de brad.
situad pe partea dreaptd a riu- Sunt doud biserici cu cite In cdt. Albesti loc. sunt mos-
luí Ialomita, intre com. Poiana patru preotT i patru entdretT, nenT i posedä pdmintul prin
si Mdrulieni si se intinde din patiti de comund. cu 620 leT mostenire, din mosT-strdmosT ;
riul Ialomita, pe cimpia BdrAgan, anual. lar ceT din eAt. andesti s'au
pAnd maT spre S. de linia fe- Pe la capaul de S. al teri- impropriedrit, in anul 1864, pe
ratd Bucuresti-Fetesti, pe o su- toriului com. trece ealea feratd proprietatea statuluT, Berevoesti.
prafatd de 940 hect., din carT Bucuresti-Fetesti. Comuna se intinde pe o supra-
so hect. pádure. Pe teritoriul fatd de 690 hectare. Printeinsa
com. se afld patru mosiT : Bu- Albe§ti, com. rur., pl. Dimbovita, trece soseaua comunald, care std
esti, proprietate a statuluT, cu judetul Muscel, 7 kil. departe in legAturä cu orasul Cimpulung.
4500 hect., fostd pendinte de de Cimpulung. Este situatd pe Bilciu la 15 August.
mAndstirea Cernica, arendad malul sting al riuluT Bratia si Are o bis. fondad de loc.
pe periodul 1883-1893 cu su- pe valea numitd 4Strigoiuly. comuneT, deservid. de 2 preoti
ma de 40100 lei ; Albesti cu Se compune din 2 cdtune : si I cintdret; o scoall mixta.
3700 hectare, Batalu cu 850 Albesti i Cindesti, avind o po- Cu intretinerea scoaleT, statul
hect., si Zamfiroaia cu 400 h. pulatie de 894 loc. (462 bArbati cheltueste 1404 1. anual.
sunt propriedtr particulare. si 432 &me° cu 217 c. de fam., In raionul comuneT sunt 3 iz-
Dupd legea rurald din 1864 carr trAesc in 217 case. voare cu apd minerald, carl con-
sunt lmproprietAriti pe terito- Ad a fost tnainte vreme re- tin mult iod, i 14 cariere de
riul comunei 120 loc. ; 214 se sedinta plaiului Nucsoara. piatd, din care se exploateazd
gdsesc fárd proprietAti, Aceasd comuna se mdrgi- o piatrá de o structurd groso
Com. este formad din satele : neste la E. Cu com. Voinesti, land, dar cu bobul foarte strins,
Albesti, Buesti, Batalu si So- la V. cu com. Nucsoara, la S. in cit formeazd o piatrd excelentd
coalele, cu resedinta primárier cu com. Godeni i la N. cu pentru constructiT i chiar pen-
si a judecatoriel in satul Al- munt.ir comunei Nucsoara, ne tru sculpturd. Cu acest calcar
besti. maT fiind in aceastA directiune numulitic dela Albesti s'a con-
Populatiunea in 1890 era de niel o comuna pAnd la hotarul struit la inceput, si s'a restaurat
2561 loc. cu 530 capT de fam. Transilvanier. chiar acum In urmd, celebra
si 2031 membri de fam., sau LocuitoriT se ocupa cu agri- mAndstire Curtea-de-Arges. Pia-
1300 bArbatT i 1261 femer. cultura; mare parte sunt pie- tra de Albesti serveste azT la
Dup. nationalitate : 2552 Ro- trari, dogari i scindurarT. constructiT de poduri i alte edi-
minT, 5 Greci, 2 Bulgarl si 2 Er aü pentru trebuintele ion ficir. La aceste cariere lucreazA
Germani. Dupd. religiune: 2559 casnice: 460 bol, 330 vacT, 16 peste 100 lucrAtorT, ItallenT in
crestinT ortodoxi si 2 catolicT. taurl, 158 viteT, 1640 of i ber- cea mal mare parte.
Dupd profesiune : 638 agricul- becT, 284 capre i 20 porcT. Catierele de plata de la Al-

www.dacoromanica.ro
 ALBEVTI
besti eral cunoscute i exploa-
tate 'inca din vechime ; ast-fel
se stie ca mandstirea Curtir-de-
Arges, a fost cladita. de Neagoe
Basarab (la inceputul secoluluT
al XVI-lea) cu piatra din Albesti.
In Condica Visterier, 1694 (e-
ditla. Aricescu), pag. 39, citim:
«23 '/2 tarea s'a(' dat pietrarilor
de la Albesti pentru niste pietre
ce ati 'Wat de treaba caselor
Domnestr
Pe locul numit Plaiul-Bise-
rica se zice, cá a fost asezat
in vechime s. Albesti. La Si-
listea, loc izolat, se crede cá a
existat un sat, pe care l'ar fi
däramat Tätarir. Ata la Plaiul-
Bisericir, cit si la Siliste, se vad
ruine de bisericr.
Albe§ti, com. rur., pl. Oltul-d.-j.,
jud. Olt, compusä. din 5 catune :
Linia-Mare, Craciunesti,
esti, Valea-Val-de-El i Valea-
Sed.
Este situata pe Dealul-Mare
Dealul-Mihdesti si pe valle:
Val-de-El i Gugu.
Are o populatiune de 1684
loc. (868 barbatT, 816 femer);
400 c. de fam., 380 contrib.;
sunt 372 case de locuit.
In comuna sunt douä. bis. (la
Gura-Seci i Val-de-El) deser-
vite de 3 preotr, platitr de com.
Ocupatiunea de capetenie a
locuitorilor e agricultura. Sunt si
2 rotarl IO dulgherT. ET desfac
produsul mu [leer ion la Dragasani,
Cimpul-Mare i Dobrotinetul.
Locuitorir sunt mosnenT, M'ara
de 4, carT improprietarit la
1864, pe mosia Lereasca, din-
du-li-se io hectare. El el 30
cal i epe, 1027 or, 314 porcr.
Suprafata comuner e de 2900
hect.
coala dateaza cam de 55 anT.
Cu intretinerea el, statul chel-
tueste anual To8o ler. titi carte
40 barbatI i L femee.
39
Cind recolta e bund, se fabricä
ad in termen mijlociu moo d.
1. tuica si 800 d. 1. vin.
Pamtntul nu e prielnic la toata
cultura. Sunt In comuna cam
140 merT, 8o perT, 300 duzI,
Too ciresT, 5000 prunr.
Comerciul se face de 6 cir-
ciumarT. Veniturile comuna se
urca. la suma de 5132 Id si
chelt. la 5100 ler.
O sing,url sosea 'T inlesneste
comunicatia cu c. Cornatelul.
Girlele Seaca i Val-de-El mía
c. Albesti dela N. la S.
Se margineste cu comunele :
Cornätelul, Val-de-El, Poborul,
Radesti, Ibänesti i Urluiasca.
Aceasta comuna s'a infiintat
pe la anul 1700, din loc. venitr
de peste Olt, mar ales din Vil-
cea i Romanati, padurile si valle
de aci servindu-le de ascunza-
torT, in vremurr de nevor.
Albe§ti, com. rur., in pl. Tirgu-
lur, jud. Teleorman, situatä pe
Valea-Vezer, la punctul unde se
impreuna aceastä vale cu Valea-
Burdei sali a Zbirglezer, la dis-
tanta de 13 kilom. de Rosiori,
21 de Alexandria si 44 de re-
sedinta. Limitele sale sunt: la
N. comunele Dulceanca i Meri-
Goala, incepind din hotarul celer
d'intiiä, luind directiunea spre
V., printrevlicelele care formeaza
hotarul com. Meri-Goala, de adi
spre S. il formeaza albia Vezer
si piriul Baracea care o separa
de com. Peretul, sue la deal
spre E. pe hotarul mosier Pa-
rul-Rotund , de unde apor se
injugä iardsT cu hotarul Dul-
cencer spre N.
Comuna este asezata in& o
pozitiune foarte frumoasa, pe
deal, dominind toata lunca Vezer
spre Alexandria si Rosiori. In
partea despre apus, pe dealul
numit al lur Panait, in depar-
tare ca de i kil, de comuna, se
www.dacoromanica.ro
ALBEgI
vad i astazT urmele uner inta-
riturr, °corita cu sant, lunga ca
de 6o m. i malta de vre-o 3
m., pe l'higa care, cu ocaziunea
araturilor, se gasesc fragmente
de caramida, virfurr de sagetT
si arte unelte de rdzboili.
Suprafata sa este de 1120
hect., din care 570 arabile, 15
padure, 8o finete i livezr si 55
vil. Locuitorir improprietaritT
dupa legea rurala sunt in mi-
mar de 117, pe o intindere de
550 hect.
Numarul vitelor: 84 cal, 423
vite cornute marT, 1235 vite
cornute micr si 92 pOrcr.
Car de comunicatie are : so-
seaua vecinall, care o pune
legAtura cu comunele Dulceanca
Nenciulesti.
Populatiunea este de 974 sufl.
din care 168 capT de fam., 27
neinsuratT si 7 vaduvr. Numarul
caselor este de 272.
Comuna are 208 contrib. ,
din care 129 platesc impozitul
funciar, 167 cale de comuni-
catie, 2 patenta si taxa propon-
tionall. Venitul anual al com.
este de 1705 ler, din care 586
zecimr comunale i restul din
accize i alte veniturr.
Biserica are un preot si un
cintaret.
Alb e§ti, sat, din partea de N. a
com. Buimaceni, pl. Jijia, jud.
Botosani, situat pe tdrmul sting
al Jijier.
Mosia se intinde pe valea Jijier
si dealurile din dreapta in stinga
Jijier, parte cimp, parte padure ;
are o suprafata de 3493 hect.
La suprafata satulur Albesti,
se numara i suprafata catunulur
Capul-Padurer din c. Buimaceni.
Are o populatie de 266 fam. cu
889 sufl.; are o biserica de lemn
cu I preot i 2 cintAretr i o
moara de apl. In acest catun
sunt 538 vacr i bol, 134 cal
 ALBWrI
marT i miel, 2096 oT, 140 porcI
si 8o stupT. Sunt 5 circiume, 7
comerciantl si 3 meseriasT.
Albe§ti, sat, pl. Ocolul, comuna
Simnicul, jud. Dolj, Cu 457 sufl.,
227 barbatT si 228 femeT, are
93 case si 16 bordee. Este si-
tuat pe malul sting al Amara-
dieT, la 3400 m. spre S.-V. de
imnicul-d.-s. In sat este o scoala
al caruT local este construit din
caramidä din fondurile comuneT;
functioneazä din 1889, avind un
singur invatator. Stiti carte 3
barbatT si 2 femeT.
In sat este o biserica fondata
de locuitorT, cu hramul Sfintir-
VoevozT, deservitä de un preot
si un cintaset.
LocuitoriT posea 25 caT, 105
bol si vacT, 4 bivolT, 104 of, 75
capre.
Albe§ti, sat, in partea de N. a
com. Albesti, pl. Crasna, jud.
Falciu, situat pe valea piriuluT
Strasdic; este resedinta comuna
Are o scoalä infiintata in anul
1868, 2 bisericT cu 2 preotT si
4 cintaxetl; una din ele are o
vechime de 200 anT, iar acea
de la cimitir e facuta in 1875.
Proprietatea mosier este a lo-
cuitorilor vechT razesT, care se
ocupa' l Cu lucrarea viilor si a
livezilor.
Albe§ti, sat, in pl. Ialomita-Balta,
jud. Ialomia, pendinte de com.
cu acelasT nume, este situat de-
a-lungul coaster de N. a Ba-
raganuluT pe malul drept si la
departare de i kil, de riul Ialo-
mita. Pe teritoriul satuluT sunt
3700 hect. pamint arabil si 50
padure.
In acest sat se afta reved. pri-
maria com. Albesti si a judec.
comun., o bis, la care servesc
2 preotT si 2 cintaretT. Instruc-
tiunea se precia in 2 scolf pri-
www.dacoromanica.ro
40
mare rurale, i de bletT cu I in-
vatator retribuit de stat si com.
de fete Cu i invatatoare
retribuitä de comuna.. Localul
scoaleT este construit de com.,
a costat 5000 1.; serveste atit
scoaleT de bletT cit i celeT de
fete.
In sat se afta o moará Cu a-
burT.
Albe§ti cu Scorte§ti, sat, in c.
Braesti, plasa arligatura, jud.
Iasi ; e asezat pe valea pirluluT
Ciorbolea (v. a. c.) ; e format
din dota razdsif vechT, al el-
rora teritorin s'a alipit in urma
la mosia Brlesti (v. Braesti, s.),
Cu care asta-zT formeaza un sin-
gur trup.
Are o populatie de 68 fam.,
Cu 276 loc. RominT, intre carT,
parte sunt de origine RusT ro-
manizatl ; o bisericuta de lemn
aproape ruinata, care ar avea
o vechime de aproape peste 200
anT, de oare-ce se gaseste o carte
donata el de la 1706.
In partea despre V. de la bi-
seria, cam la 500 m., sunt treT
pietre marl cu inscriptiT slavone
nedescifrabile. Atit dupa inscrip-
tiunT, cit i dupa pozitiunea pie-
trelor i dupa oasele ce se ga-
sesc in pa.mint se presupune ca
ar fi fost din vechime un ci-
mitir.
In marginea despre S. a sa-
tuluT se afla o velnita. de fa-
bricat rachiii.
Numarul vitelor se urca la
1296 capete, din carT : 443 vite
mar-1 cornute, 17 caT, 801 oT
35 rimatorT.
Albe§ti, sat, face parte din c. r.
Cu acelasT nume, jud. Muscel. Are
o populatie de 694 loc., carT se
ocupa, pe litiga agricultura, si
cu pietraria, dogaria i scindu-
raria.
Riul Bratia udd partea de V.
ALBEgI
a acestur catun, care se intinde
pe o suprafata de 68o hectare
pamint, pe care locuitoriTil po-
sea din mosT-stramosT.
Aci este resedinta primarieT.
Are o scoall, conclusa de un
invatator normalist si o biserica.
(V. c. r. Albesti).
Albe§ti, sat, in partea de N.-V.
a satuluT Pietresti, plasa Stem-
nic, jud. Vasluid, situat pe o
rtpa a dealuluT Albesti ; are o
suprafata de 400 hect., si o po-
pulatie de 70 fam. sai.1 326 sufl.;
Biserica a fost zidita de obstea
locuit. la 1737.
Numarul vitelor e de 204 vite
marT cornute, 8o or, io capre,
40 caT, 40 pord i 50 stupr.
Albe§ti, stalie de dr. de f. in jud.
Prahova, pl. Cricovul, com. Al-
besti-Paleologu, pe linia Ploesti-
Buzad (pusa in circulatie la 13
Sept. 1872), filtre statiile Va-
lea-Calugareasca. (5.9 Idl.) i Ino-
testi (9.2 kil.), la 112.58 m.
time d'asupra niveluluT mariT.
Venitul acesteT statiT pe anul
1986, a fost de 82458 1. 72 b.
Albe§ti-Cacaleti, aitun de re-
sedinta al c. Albesti, jud. Bu-
zati. Are 770 loc. carT trAesc
In 156 case. Mal insemnat are
casele proprietater, apartinind
familiei Vernescu.
Albe§ti, cdttin al com. Trestioara,
jud. Buzan, 20 loc. si 8 case.
Albe§ti, deal, face hotar intre
comunele Idniciü i Albesti, pl.
Crasna, jud. Falciti.
Albe§ti, deal, in raionul com. Al-
besti, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt,
pe care se cultiva. 3 hect. si 75
ariT vie.
Albe§ti, deal, se intinde spre E.
 ALBWT
de satul Albesti, com. Chetresti,
pl. Stemnic, jud. Vasluiti.
Albe§ti, inofie, c. Albesti, pl. Al-
besti, jud. Buza, proprietatea E-
forier Spitalelor Civile din Bucu-
resti; are o arenda. anuala (1886)
de 5000 ler.
Albe§ti, din c. Albesti, moyie, in
com. si cat. Albesti, jud. Buzati,
proprietatea statulur, pendinte
de Sf. George-No5. Are 748 h.
din care 642 arabile, 86 islaz
si 29 fineatl. In localitate e cu-
noscutl mar mult sub numele
de Unguriul.
Albeqti-Caealeti, mo)sie, in com.
Albesti, catunul Albesti, judetul
Buzati, are 1412 hect. din care
1050 arabil, 92 padure, 220
islaz si 50 saraturr si sterpe.
Albe§ti, mofie, pe teritoriul com.
imnicul, jud. Dolj, pl. Ocolul.
A fost proprietatea scoaler Obe-
deanu din Craiova, dar acum e
a statulur. A fost arendata pen-
tru periodul 1879/1884 Cu 3477
ler, 50 b. anual.
Albeq-ti, mofie, in com. cu ace-
lasT nume, jud. Teleorman, a-
vInd intindere de 570 hectare.
Facea parte din trupurile mo-
sier Peretul, de care a fost des-
partirá in 1892 prin vinzare.
Albe§ti, mofie, In plasa Ocolul,
jud. Vilcea, proprietate a ma-
nastireT Dintr'un-Lemn, care a
devenit proprietatea statulur In
urma secularizarer averilor ma-
ndstirestr (1864).
Albe§ti, Valea-OrbuluI, Live- capre si 521 rimatorr.
dea-din-Pietrari §i Grindea-
nu, mo,sir ale statulur, foste Albe§ti-de-Mur, com. rur., pl.
pendintr de schitul Dintr'un- Cdcov, jud. Prahova, situatá pe
Lemn, situate in com. Pietrari-
d.-s., plasa Ocolul, jud. Vilcea,
104042. Mareta Dieltonar O eeurqfia.
, 4i
care s'ad arendat, pe periodul
1888-93, cu 56o leT anual.
Albeqti, peidure in pl. Dumbrava,
com. r. Cosovatul, jud. Mehe-
dinti ; are o suprafata de 2300
hect., proprietatea statulur.
Albe§ti, poftri, judetul Prahova,
statie de cal de posta., pe cind
functiona acest servicia in tara,
Ja 17 kil, departe de Ploesti si
la 18 kil. de Mizil. Posta Al-
besti avea 40 cal, un capitan,
un ceaus (chihaia) si io surugir.
Pretul unur cal de posta si de
kil. era de 13 b. si se mar pla-
tea cite 50 banr de fie-care posa
pentru caruta (1868).
Albe§ti-Brateqti, com. rur., jud.
Arges, pl. Arges, la 10 kil, de
resedinta plasir (Curtea- de-Ar-
ges) si la 35 kilom. de Pitesti.
Se compune din satele : Alb.-
Pamtnteni (350 loc.), Alb.-Un-
gureni (360 loc.), Bratesti (346
loc.) si Dobrati (354 loc.), peste
tot 292 contribuabilT Cu 1410
loc. din carr 22 TiganT, pe riul
Arges in -apropiere de orasul
Curtea-de-Arges. Sunt 4 bisericr
deservite de 5 preotr, 3 cinta-
retT si 2 paracliserT, o scoalá
mixta si 5 circiurnr. In aceasta
comunà se mar aflä casele fos-
tilor proprietarT, una zidita de
Dr. Marsil (1830) s'i alta de te-
fan Burchi (1859). Budgetul com.
pe anul 1882-83 a fost de 1885
leT, iar pe anul 1887-88 de
2523 ler la veniturr si de 2111
ler la cheltuelT. Numárul vitelor
In intreaga com. ati fost in 1887
de 3529 capete, din care 916
bol si vacr, 84 cal, 1888 or, 120
loc ses, tina riul Cricovul-S1-
rat, la 20 kil. departe de capi-
www.dacoromanica.ro
ALBETI-PALEdLOGti
tala judetulur si la 7 ldl. de a
plasir.
Se compune din 2 catune :
Albesti-de-Mur si Vadul-Parulur,
cu o populatiune de 1082 loc.
(545 barbar si 537 femer), in
care intra si 3 fam. de TiganT
fierarT; 250 c. de fam. si 197
contribuabilr.
In comuna sunt doul. bisericr;
una la Albesti-Mur, prefleuta. in
1892, Cu hramul Sf. VoevozT
si alta in Vadul-Parulur cu hra-
mul Sf. 111e.
Locuitorir se ocupa numar Cu
agricultura. Produsul muncer il
desfac in orasul Ploesti. El ail
77 cal si epe, 63 vacT, 1454 or,
afara de boir trebuinciosT la -
munca cimpulur.
LocuitoriT s'ad Improprietarit
In 1864 pe mosiile numite Poi-
nareanca, Margineanca si Vadul-
Plrulur.
' coalá nu este in comuna.
titi carte 40 barbar si nicr o
femee. Copir in virsta de scoall
sunt 116 (6o baetr si 56 fete).
Comuna se intinde pe o su-
prafatI de 1255 hect.
Comerciul se exercitá in co-
muna. de 5 circiumarr.
Veniturile se urca la cifra
de 9421 ler si cheltuelile la
3565 anual.
Albe§ti-de-Mur, sat, face parte
din com. rur. cu acelasr nume,
pl. Cricov, jud. Prahova. In sat
sunt 95 case O o dirciuma. Po-
pulatiunea este de 410 locuitorT.
Satenir au 12 caT, 150 bol, 4
bivolT, 668 or o 62 porcr.
Albe§ti-Paleologu, COM. rur.,
pl. Cricovul, jud. Prahova, nu-
mita ast-fel dupl numele vechi-
lor proprietarr. Se crede cá da-
teazl de vre-o 115 anT.
Este situata pe loc .es, linga
riul Cricovul-Sarat, la 20 kil.
departe de capitala judetulur si
6
ALBEVTI-PXMINTENI
la 4 kil, de a plasiI. N'are niel
un catun alipit.
Populatiunea comuneI e de
81I loc. (358 barbatI si 453 fem.),
in care intra si 5 familir de Ti-
ganI fierad si 1 Grec.
CapI de familie sunt 174; con-
tribuabill 141 ; case de locuit
172 O 6 circiumr.
In comuna e o singura bise-
rica, fondata la anul 1799 o re-
paratd la 1892. Are urmatoarea
inscriptie : Cu vrerea tataluI si a
fiuluI si cu ajutorul SfintuluI Duh,
s'ad Inceput aceasta sfinta si
Dumnezeiasca biserica in satul
Albesti, ce se praznueste cu hra-
mul Adormirea Precistd si a
sfintilor doftorI Cosma si Damian
si s'ati ostenit cu toata chel-
tuiala DumnealuI Barbu Vaca-
rescu Voevod si sotia sa Stanca
si cu fiir Ileana, Alexandru, In
zilele Domnulur nostru Ion Ale-
xandru Constantin Moruzzi Voe-
vod. Sfirsit, si luI Dumnezeu
lauda., 1799 August II».
Bis. e deservita de I preot.
LocuitoriI se ocupa numar cu
agricultura. El desfac produsul
muncer lor la Ploesti, gara Al-
besti si Urlati. Ad I I ca, 34 Albeyi-Tufele, mofie a statu-
epe, 130 vad, 5 bivolI, 791 oI,
245 pord, afara de boir tre-
buinciosI la munca cimpulur.
113 loc. s'ati improprietaxit
pe mosia Albesti-Paleologu, la
anul 1864, dindu-li-se 471 hect.
pamint.
coala dateazd in comuna de
42 anI. Localul e proprietatea
cornund. Cu intretinerea scoaler
statul cheltueste anual 1566 1.
Comuna se intinde pe o su-
prafata de 1471 hectare. Vin si
tuica nu se fabrica ad ; stupI
cu albine sunt 41.
Terenul cultivabil e prielnic
la toatä. cultura. In termen me-
diu produce : 14700 hectol. gnu,
210 hectol. orz, 12600 hectol.
porumb.
www.dacoromanica.ro
42
Comerciul se exercita In co-
muna de 5 dirciumarl.
Veniturile comund se urca la
2590 leT anual si cheltuelile la
2472 ler.
Comuna e strAbatuta de so-
seaua nationala Ploesti-Buzati si
de soseaua judet. Urlati-Urziceni.
Se margineste la N. cu cat.
Valea-Mieilor (com. ValeaCalu-
gareasca), la S. cu cat. Cioceni,
la E. cu com. Urlati si catunele
Loloiasca si Magula si la V. cu
comunele Valea-alugareascA si
Albesti-de-Mur.
Albeyi-Parninteni, sat, pe riul
Arges, jud. si pl. Arges, pen-
dinte de c. r. Albesti-Bratesti,
(v. a. n.), are '00 fam. cu 350
sufl. si o bis, cu hramul Ador-
mird, deservita de doT preotr,
un cintaret si un paracliser.
Albe4ti-Sfoara, mofie a statuluI,
In com. cat. Albesti, jud. Buzan,
pendinte de episcopie (primitiv
de manastirea Berca); are 173
hect. din care 81 arabile, 72 is-
laz si 20 fineata.
lur, jud. Buzati, pendinte de e-
piscopie formata din dota sforT:
una a mAnastirer Banu si alta Albie, numire vechie, data com.
a manastird Bradu, din care
cauza se numeste . si Bradeanca.
Are 740 hect, din care 705 ara-
bile, iar restul fineata si poenT.
Vinduta proprietarulur Cacale-
tilor, cu care a incorporat'o si
a trecut'o de la c. Bradeanu la
c. Albesti.
Albeyi-Ungureni, sat, pe riul
Arges, jud. si pl. Arges, pen-
dinte de c. r. Albesti-Bratesti,
are 360 loc. s'i o bis., cu hra-
mul Sfintir Ingerr, deservita de
un preot si un cintaret.
Albeyi-Unguriu, mofie a statu-
ALBINA
luI, jud. Buzar', formata din 4
corpud: Albesti din c. Albesti,
Unguriu (Ojeasca), Magura din
com. Magura si Beilicu din co-
muna Sageata. Se arendeazA im-
preuna.
Albeyi-Ziliyea, mofie, in c. Ma-
xenu, jud. Buzati, pendinte de
Banul, fosta proprietate a sta-
tuluT si acum Vinduta in 122 lo-
tud. Ea face un singur corp cu
mosia Virtoapele-BanuluI, avind
impreuna 603 hect. VezI Ma-
xenu-Virtoapele.
Albia, loc, numit ast-fel pe unde
curge dul Motru In c. r. VA-
gulesti, pl. Vailor, jud. Mehe-
dinti.
Albia, munte, formeaza hotar in-
tre c. Borca, jud. Suceava, si
Transilvania.
Albianu, localitate sdratel, In c.
Spinesti, Dealul-PoeneI, judetul
Putna, pl. Vrancea.
Albie, locuinlii izolatit, in plasa
Orasuld, com. Odobeasca, jud.
R.-Sarat, pe riul Ittmna ; ad e
un mic han.
si cat. Odobeasca, jud. R.-Sarat,
dupa forma si situatia lor pe
albia riuluT Rimna, care o udd
prin mijloc.
Albiilor (Pirtul-), mic afluent
al piriuld Borca, jud. Suceava.
Albin, izvor, pl. Tazlaul-d.-s., jud.
Bacaii, linga satul LudasT, care
da nastere pIrliasuld Vararla.
Albina, sat, pendinte de com. r.
Degerati, din plasa Ocolul-d.-j.,
jud. Mehedinti, situat pe mar-
ginea soseleI Prunisori-Degerati.
OameniI din acest sat se ocupa.
 ALBINA
cu apicultura; ají peste 100
stupT.
Albina-Brustura, sdtifor, in
partea de V. a com. Armäsoaia,
pl. Racova, jud. Vasluiti, incon-
jurat de toate par* cu dea-
lurT. Are 8 case si 8 fam.
Albina, deal, In c. r. Degerati,
pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti.
Albina, deal, la V. de com. BIT--
zesti, pl. Argeselul, jud. Mus-
cel. S'a numit ast-fel de la va-
lea Albina.
Albina, insulei pe Dunase, in pl.
Borcea, jud. Ialomita, in drep-
tul com. Ciocanesti-Sirbi.
Albina, insuld in Dunare, in drep-
tul satuluT Chiseletul, jud. Ilfov.
Albina, t'usuta' in Dunare, in fata
satuluT Surlari, proprietatea sta-
tuluT, jud. Ilfov.
Albina, lac, in pl. Borcea, jud.
Ialomita, teritoriul com. Gildati.
Albina, loc izolat, com. Beleti,
pl. Podgoria, jud. Muscel.
Albina, locuintel izolatd, in jud.
Tutova, pl. Pereschivul, com.
Praja.
Albina (Ostrovul), pdriure a Albinari-Curmatura, a'eal, pe
statuluT, in intindere de 175 h.,
in jud. Ilfov. (V. analul-Du-
n'Arel, padure).
Albina, pilla, (v. Valea-AlbineT),
com. Botesti, plasa Crasna, jud.
Falcia.
Albina, pichet pe Durare, No. 22,
jud. Ilfov.
Albina, pisc, com. Madulari, pl.
Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
43
Albina, pisc, pe creasta sirulur de
dealurT ce brázdeaza si incon-
jura com. Costesti, pl. Horez,
jud. Vilcea. Acest sir de dea-
lurT se prelungeste pe toata par-
tea de E. a com., in stinga riu-
lur Costesti.
Albina, vale, in com. rur. Cos- Albisenilor (Piriul-), pirita, In
teni-CovrigT, pl. Vallor, jud. Me-
hedinti.
Albina, 'ir., in raionul com. Bir-
zesti, pl. Argeselul, jud. Muscel;
izvoreste din com. Vulturesti,
aceeasT plasa, si se varsa in riul
Argesel, la com. Voroveni. Uda
coastele de V. ale dealuluT cu
acelasT nume.
Albina, vale, in fata com. Voro-
veni, pl. Argeselul, jud. Muscel,
spre V. de Dealul-PäuneT.
Albina, vtrf de munte, in judetul
Arges, pl. Lovistea, pe frontiera
despre Transilvania.
Albinari, cdtun, al com. Paltineni,
jud. Buzaa; 6o loc. si 16 case.
Albinari (Mosneni-), päd. par-
ticulara supusa regimuluT silvic
inca din anul 1883, pe mosia
Mosneni-Albinari, pendinte de
com. Aricesti, pl. Podgoria, jud.
Prahova.
care e situad. com. Aricesti, pl.
Podgoria, jud. Prahova.
Albinata, isvor, pl. Tazlaul-d.-j.,
jud. Bacail, de pe teritoriul co-
muneT Tirgul-Valea:-Rea.
Albinele, loc izolat, com. Surpa-
tele, pl. Oltul-d.-s., jud. \alma.
Albiori (Piatra-), loc izolat, la
i kil. spre S. de vatra satuluT
Calinesti, plasa Cozia, jud. Vil-
www.dacoromanica.ro
ALBOTA
cea, numit ast-fel pentru cä este
foarte aproape de albia OltuluT,
batind apa chiar in el.
Al-Biserice, lac, zis si ipotul,
la N. de cat. Broastele, com.
Cimpina, plaiul si jud. Prahov a.
com. Calul-lapa, jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, izvord5te din
ramura despre S. a munteluT
Cernegura, curge paralel cu pi
riul Dunare si se varsá pe san-
ga pirluluT Calul.
Albita, sat, in com. Drinceni, pl.
Podoleni, jud. Falciu, situat in
ses, pe malul PrutuluT, spre S.
de tirgusorul Drinceni, pe o su-
prafata de 96 hect. si cu o Po
pulatie de 15 fam. si 66 sufl.,
locuitorT razesr.
Albtea, numire ce se da in seco-
lul al 17-lea pirlulur Albuia din
jud. Roman. Aceasta se con-
statä dintr'un document de la
1615 Martie 24, unde se gäseste
trecut cu acest nume.
Albota, com. rur., din jud. Ar-
ges, pl. Pitesti, la 14 kil. de c.
r. Bascovul-Flesti (resedinta sub-
prefectureT) si la 24 kil. de Pi
testi. Pe deal se afla resturile
unta castel roman. Se compune
din 3 cat. : Morlevesti (69 fam.
cu 200 loc.), Mosneni-Albotesti
(59 fam. cu 150 loc.) si Albota
d.-s. (38 fam. cu 150 loe.);
are in tot prin urmare 166 fam.
Cu 143 contribuabilT, sau 500
loc. din carT 4 fam. cu 16 loc.
TiganT si o fam. de GrecT. In
apropiere de com. curge riul
Teleorman. Com. Albota se in-
vecineste la N. cu com. Bradul-
d.-j, ; la S. cu com. rur. Mus-
cel ; la E. cu com. rur. Hintesti
si la V. cu com. rur. Podul-
Brosteni. Com. are 2 bisericf
 ALBOTA 44 ALBU

vechT fácute de loc., o scoall
ruralA si 4 circiumT. Budgetul
com. Albota pe anul 1882-83
a fost la veniturT de 1078 1.
29 b. si la cheltuelT de 1069 1.,
lar pe anul 1887-88 de 1973
1. la veniturT si de 1511 1. la
cheltuelr. Numárul vitelor in c.
era in 1887 de 1499 capete, din
care 422 bol si vacT, 26 caT,
947 oT, 23 capre i 107 rimA-
torT.
Albota, ved Valea-Orbulur, jud.
Vilcea.
Albota, sdtifor, in partea despre
N., a com. Roscani, pl. Turia,
jud. Iasi, cu o suprafatd de 259
hect. si o populatie de 3 fam.
cu 9 locuitorl.
Numaul vitelor e de 57 ca-
pete, din carT : 46 vite marT cor-
nute, 4 cal i 7 rimAtorl.
Albota, deal, situat la S.-V. de
com. Florul, pl. Mijlocul, jud.
Olt. Are directiunea N.-V. care
S.-E. si merge paralel cu dealul
Stircul. Printre ele curge piriul
Florisorul. La S., in marginea
Vede!, se aflA palurea Albota
(v. a. n.)
Albota, lac, pe malul drept al
CAlmaululuT, din com. Lacurezi, Albota-de-Sus, mofie, in intin-
jud. BrAila, la 3 kil. spre N.- dere de 920 pogoane, din care Albu, pida, izvoreste din c. Co-
V. de satul Lacurezi. Ad a 500 pogoane pAdure, jud. Ar-
fost t'ida Albota de la loc. cAreT
tire si-a luat numele satul Slu-
jitori-Albotesti. Locuitorir erail
slujitorT sati cAlaasT la isprAv-
nicia din Focsanr.
Albota, pddure, cu intindere de
400 450 hect. Se afld la N.-
E. teritoriuluT com. erlaInesti-
d.-j., plasa erbAnesti, jud. Olt.
In marginea de E. a palureT,
pe matca Vede!, mincindu-se Albote§ti, fes, pl. MunteluT, jud.
malul, s'a vAzut urme de zidA- BacAti, pe care se aflA satul
riT foarte vechl.
La N.-V. de Albota, pe dea- Albote§ti, silif te, pl. Muntelur,
lul StirculuT, intre erbAnesti si jud. Baclii, in partea de N.-E. a
Jarcaleti, se vld incl rui- tirguluT Moinesti. Se vAd i ur-
nele case! proprietaruluT Cara- mele une! bisericT.
costea, prAdatä i distrusä de
TurcT, la 1821, in timpul za- Albote§ti-Peletiuci, mo,s-ie, pl.
vereT. Bistrita-d.-s., judetul BacIA, pe
Mal multT locuitorT din com. com. Spineni, care avea patT
erIpAnesti, afirmA cl ati vá- rAzAsestl: «in care mosie aveau
zut, la multi consAtenT, diferite parte si Paharnicul Ionitl. Iu-
monede romane de argint, de ra5cu , zestre de pe cocoana
maimea uneT piese de 2 leT, d-sale linea i Gh. TAtarul avea
cu efigia luT Traian sati vre- 271 stinjenT, i nepoatele sale Ca-
unuT general roman, precum tinca si Marghioala BAncilescu ;
monede de aram1 din seco- dumnealuT Stolnicul Alecu Du-
lul al 17-lea. mitriu avea 130 stinjenT; erati
altT maT multI rAzesT in ea,
Albota-de-Jos, mofie, in intin- pe lingl mosiile Sttncesti, Sprin-
dere de 600 pogoane, din care ceni, Calinesti i altele ; fArA
200 pogoane 1:sature, jud. Ar- sat». (Buciumul Romtn, Th. Co-
ges, pl. Pitesti, proprietatea sta- drescu. Anul I, 1875, p. 36).
tuluT, fost.1 pendinte de schitul
Tutana; este arendatA impreung Albu, deal, in c. r. Incoasa, pl.
cu vatra schitulul Tutana i cu Motru-d.-s., jud. Mehedinti, pe
trupul AlimInesti, pe periodul care se aflA poiana SolzeT.
1883 93, cu 24308 1. 70 b.
anual. Albu, local/tate, in pl. Ocolul-d.-j.,
jud. Mehedinti, cunoscutA sub
Albota-de-Sus, sat, pe apa Te- numele de Hanul-AlbuluT, pen-
leormanulur, jud. Arges, plasa dinte de c. r. Pavaul.
Pitesti, pendinte de com. rur.
Albota, (v. a. n.); are 38 fam. Albu, piria, pl. Tazaul-d.-j., jud.
cu 150 loc., si o bisericA. In BacIii, care curge pe teritoriul
acest sat este reved. PrimárieT. c. Tirgul-Valea-Rea si se vara
in riul Tazaul, pe sano.
coti, pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehe-
ges, pl. Pitesti, proprietatea sta- dinti, udA teritoriul comun6T Co-
tuluT, fosa pendinte de schitul coti, Izvorelul, Plopi, Podul-Gro.
Tutana. suluT, unde la numirea de Va.
lea-VirtopuluT, apoT, maT jos de
Albote§ti, mofie, pl. MunteluT, Drfn cea.
jud. Badil, din com. Podurile,
cu o intindere aproximativ de Albu sati Pirlul-Alb, phig, ce
300 hect., impArtitA intre sAtenT curge pe teritoriul comuneT
si proprietarT. Acestia stApinesc zantia, jud. Putna, pl. ZAbrAuti;
partea cea mar mare. se vars1 in Vizantia-Mare. Are
izvoare de pAcurA si de apl
sulfuroasA.
RusAlesti, din com. Podurile. Albu, vale, numitA i valea Al-

www.dacoromanica.ro
 ALBU
buluI, jud. Mehedinti, pe unde
curge piriul Albu, i loc culti-
vabil foarte fertil ; sine de te-
ritoriul comunelor Cocoti i Is-
vorelul.
Albu (Calul-), jud. Buzati, vezI
Calul-Alb.
Albu (Malul-), clit. al c. Valea
MusceluluI, jud. Buzad; 140 loc.
si 37 case ; e resedinta comuner.
Albu (Malul-), culme, in com.
Majetul, jud. Buzáli, c. Valea-
LupuluI, proprietate a mosne-
nilor Tanasesti, din c. Pältineni.
Albu (Malul-), colla, in com.
Piclele, jud. Buzati, pe mosia
statuluI Sforile-BanuluI ; face ho-
tar despre c. Trestioara.
Albu (Malul-), colini, in c. Va-
lea-MusceluluI, jud. Buzar', for-
matä din gips ; produce foarte
multe alune.
Albu (Malul-), milmistire, In cat.
Pandtaul, com. Begu, jud. Buzde.
Albu (Malul-), o frumoasa rete-
zaturä de munte in c. Trestia,
jud. Buzad, acoperitä de pa-
dure si islaz.
Albue (Valea-), vale, In plasa
Siretul-d.-s., jud. Roman, prin
care curge &tul Albuia. Aceasta
vale este cea maI mare din pl.
Siretul-d.-s.
Albuia, piria mare, ce curge prin
com. Bara i Doljesti, pl. Si-
retul-d.-s., jud. Roman. Isvo-
reste aproape de marginea de
N.-E. a judetuluT, la E. de satul
Curge de la Nord-
Est catre Sud-Vest si primeste
pe dreapta &fui Buhoanca, lar
pe stinga pirlul Velnitei,
&tul Poenele - d. -j., marit pe
45
stinga de pirlul Pricopul si a-
cesta pe stinga pe ptriul Stanita
$i pe piriul Calugarita, dupd
care apoI se varsa in riul Siret
de a stinga la S. de satul Ro-
tunda. Se numia mal inainte
Alblea.
Albuleqti, com. rur. mn partea de
N.-E. a plasiI Dumbrava, jud.
Mehedinti, la distanta de 53
kil. de la resedinta judetuluI.
Este situatd pe valea Bicle-
siuluI-Albulesti, pe marginea san-
ga. a piriuld ce vine de la Rieles,
si poarta numele de valea Bi-
clesiuluI, valea Albulestilor la
Piria matca \raid Piria, intrind
in jud. Dolj ia numirea de Valea-
luI-Petru. Este formata din treI
catune i anume: Padina spre
miaza-zi, Dealul-Mare spre apus
Marceni spre rasärit ; avind
peste tot 242 contrib. cu 1190
loc. in 335 case. Ocupatiunea
locuitorilor este agricultura si
cresterea vitelor. ati un pa-
mint fertil care le poate produce
de la 80o si pana la i000 oca
uta. Aci statul posea mal' multe
hectare de pamint, parte culti-
vabile, parte acoperite cu pa-
dure. Locuitorir posea 74 plu-
gurl, 148 care cu boI, 23 carute
si 96 stupI. Are o biserica cu
un preot 2 cintareO ; are o
i N.-E. spre S.-V. din dosul deal.
sc. cu i invät. frecuentata de 44
elevI si 3 eleve. Budg. com. este
de 2121 le! la venit. i cu 1027
le! la chelt. Numarul vitelor in
aceasta com. este de 888 v. m.
c., 6o cal', 318 o! si 641 rima.-
torl.
Prin aceasta comuna, trece
soseaua comunala Plopi-Baltati,
Albulesti-Piria.
Albule§ti, sat, face parte din com.
rur. Birzesti (v. a. n.) pl. Arge-
selul, jud. Muscel. Este desparta
de cel-alt catun (Birzesti) cu care
formeaza com. Birzesti, prin 1.1111
www.dacoromanica.ro
ALCEAC-CULAC-PUNAR
Argeselul. Ocupa partea de V.
a comuneT.
Are o populatie de 48 loc.
(28 barbatI 20 femer) i nu-
i
mar 12 case.
Numele sail vine, se crede,
de la un cioban Albu, care a
avut senä pe acest loc.
Albule§ti, deal, in coin. rur. Al
bulesti, pl. Dumbrava, jud. Me-
hedinti.
Albuleqti, vale, In com. rur. Al
bulesti, pl. Dumbrava, jua. Me
hedinti.
Albulet, tirld sau satit,or, la nor-
dul mosier Liscoteanca Eforier,-
din com. Filiu, jud. Bräiia, ca
la 3 kil. spre S. de satul Bor-
deiu-Verde, infiintatä de familia
satenilor Albulet. Vatra acestor
Orle este de 3 hect., are 7 case
si populatia de 7 C. de familie
sau 27 de suflete. Vitelc sunt :
16 cal, 4 cornute, 240 o! §i 5
p orcr.
Albuluf, vez! Fintina-Albuld, jud.
Neamtu.
Albului (Valea-), vale, in plaiul
Vulcan, jud. Gorj, spre N.-E.
de com. Topesti. Pleaca de la
Ciunca, pe o intindere de 2 kil.
pana sub dealul Streaua, unde
da in Valea-Ciuresului, lasind la
V. dealul Streaua i la E. dea-
lul Ciunca.
Albutele, numire, ce se da uneI
partI din com. rur. Beleti, pl.
Podgoria, jud. Muscel.
Alceac-Culac-Punar, îruz, In
pl. Babadag, jud. Tulceaj pe te-
ritoriul comuneT Nalbant si al
catunelor Trestenic í Nalbant.
El izvoreste dintr'o prelungire
orientala a dealuluI Cilicul, se
 ALCEAC-DERE 46
.,,
ALDENT

indreapta spre miaza-zi, avind
o directiune generall de la N.-
V. spre S.-E., brazdind partea
nordica a plasir si _räsariteana aAldama§, irîi, plasa Muntelur,
comuner; el curge printre dea- judetul Bacati, curge prin co-
lurile Biuiuc-Cara-Tepe si Chiu-
ciuc-Cara-Tepe de o parte ; Coci- in dreapta Trotusulur, dupa ce
Tepe si Sari-Tepe de alta parte
spre rasarit; el are un curs de
io kil., i dupa acest mers nu-
mar prin cimpie, merge de se
varsa in piriul Telita, pe dreapta,
la 2 kil. mar jos de satul Nal-
bant. Numele se mar prescur-
teaza., rdminind numar Valea-
Alceac-Punar.
Alceac-Dere, vale, in jud. Con- Aldeanu, pisc, pl. Tazaul- d. -s.,
stanta, pl Constanta, pe teritoriul jud. Bacan, din dealul Aldea,
com. rur. Cara-Harman si anume
pe acela al cal. sati Cavargic. Se
intinde de la N.-E. catre S.-V.,
trece prin satul Cavargic i apor
se deschide in apa Casimcea.
Este coprinsä. intre Cara-Tepe
(165 m.) la E. si Aliculac-Bair
(I 14 m.) la V. si este strabatutä
de mar multe drumurT comunale.
Alce§ti, cdtun, (v. Anesti), jud.
Mehedinti.
Alciuc-Dere, vale, in jud. Con-
stanta, pl. Mangaba, pe teritoriul
com. rur. Hazaplar anume
pe acela al catunuluT san Cara-
chioi. Se intinde de la N. catre
S. d'alungul si pe la vestul dea-
lulur Cogea-Sirt-Bair. Este Mata
de drumul comunal Carachioi-
Gheringek. Este continuad la
N. de %ralea Kiivan-Alceak.
Aldama§, deal, plasa Muntelur,
jud. Bacan, com. Brusturoasa,
situat Ene. pasul Ghimes, in
dreapta riulur Trotus. Pe dina
lur se afla cladirile carantineT si
ale vanner ungurestr.
Aldama§, izvor, plasa Muntelur,
jud. Bacati, com. Brusturoasa,
de unde incepe piriiasul cu a-
ce/asT nume.
muna Brusturoasa, si se varsa
serva ca hotar despre Ardeal.
Aldea, deal, pl. Tazlaul-d.-s., jud.
Bacati, de pe teritoriul com.
Bucsesti, despartind Tazlaul-Sa-
rat, de pirtul Cema.
Aldea, piala, In c. r. Albulesti,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
c. Bucsesti.
Aldei, deal §i loc izolat in raio-
nul comuner Radesti, pl. Rturile,
jud. Muscel.
Aldeni, com. rur., in pl. Sldnic,
jud. Buzati, situata pe ambele
malurr ale Aula Sldnic, /a o
distanta de 23 kil. de orasul
Buzar'. Limitele sale sunt: la
E., incepe din colina Virful-Mare,
care o desparte de cat. Blajani,
mergind pe pl. acester coline
pAnd in hotarul mosier Zarnesti
(cat. Cernatesti); la S. continua
pe mentionatul hotar pana trece
riul Slanic, din sus de cal. cal-
daru§a (com. Cernatesti), apor in
linie dr., o ja pe hotarul mo-
sier Manasia, pana da in mune.
Plescoilor ; la V., continua pe
pl. muncelulur Plescoilor pana in
muntele Moara-de-Vint si se
lasa pe pl. acestur munte pana
in hotarul mosier Baesti ; la N.,
continua putin pe zisul hotar,
apor se diriges pre viea Baesti-
lor, trece riul Slanic, linga cat.
Ciurciurele (com. Baesti), urc'd
muntele Ciuciurelulur prin vine
locuitorilor, atinge vatra catun.
Bilesti si ajunge in Virful-Mare.
Suprafata comuner este de
1498 hect., din care 781 ara-
bile, 164 pad., 156 fineata, 198
izlaz, 4 lived, 57 viT i 138 loe
sterp. Mara de pamintul locui-
torilor are proprietatT mal in-
semnate : Aldeni, Ddscalesti,
Manasia i Podeni. Terenul e
accidentat, prezentind o multime
de coline i val, totusr se cul-
tiva: gnití, porumb, orz si plante
din mica cultura..
Numarul vitelor este de 204
bor, 36 vad, 8 viter, 9 cal, 12
epe, 4 mind, Soo or, 68 capre
si 93 pord. StupT 15. Industria
e limitata la trebuintele casnice,
avind numar o moara de apa.
Comertul consta in desfacerea
lemnelor, tuicer i vinulur. Are
un erg la 27 Iulie. Cea mar im-
portanta cale de comunicatie
este soseaua judetiana Buzati-
Lopatari, prin Sapoca.
Comuna e formata din. 3 ca
tune : Aldeni saü Dascalesti, Ma.
nasia i Podeni. Populatia este
de 670 loc. din mil 748 barbar
insuratT, 13 neinsuratT, 4 vaduvr,
divortat si 192 baetr, lar fe-
mer maritate 148, vaduve 18,
fete 746. ET &dese in 153 case.
StreinT sunt 3 grecr. Meseria§
este i cojocar. Media nasterilot
e de 28, a deceselor de 20 si
a casatoriilor de 8. Populatia
creste cu o medie anuala de 8
suflete.
Din punct de vedere financiar
c. are 132 contrib., din carT
comerciantr, 6Rominr si i strein.
Stabilimente 1. Ven itul castlor
600, taxa proportionall 12. Ve
nitul fonciar e de 30146; clarea
cailor de comunicatiune 792,
patente 85.58, fondera 1905.56,
taxa spirtuoaselor 196.31. Total
fiscal, 2979.45. Percep. 278.31;
judetene 554.23; drum. 199.11
cornunale 554.23; comerciale
6.42; total general 4571.75
Bu dgetul comun d'este de 941.72

www.dacoromanica.ro
 ALDENI-DASCÁLEgi 47 ALEOR

Are o scoall in c. Aldeni, cuprinde 122 case, cu 104 con- soseaua Caracal-Craiova, aproa-
frequentata de 32 elevl si I tTib., 121 fam. i 491 sufl. Lo- pe si in partea de N. a com.
eleva. Carte ser' 77 1. Are o cuitorir de aicr sunt totr RominT ZInoaga, pl. Ocolul, jud. Ro-
bis. Sf. George, cu i preot, razesr. Mar inainte cu citr-va anr, manati.
cintaret si paracliser; o
I Aldesti constituiaq' com. aparte,
ciuma si un bun local de pri- de care attrnaU i satisoarele pirta, in plaiul Rimnic, com,
Constructir mar insera- Sipotele si Panasesti. Chiojdeni,. jud. R.-Sarat, izvo-
nate sunt cas ele proprietarilor. In acest sat e o biserica, ce reste din dealul Cataut, uda co-
Dupl traditla locala, o mare poseda 8 fálcr de pamint, pro- muna in partea de miaza-zi
parte din teritoriul acester com. venit de la satisorul Pan asesti rasarit si se varsa in R.-Sarat,
a fost in vechime proprietatea Aldesti, bisericeste fac parte la rasarit de cat. Chiojdeni-MarT,
unuia Aldea, de unde numele din parohia ProdAnesti, cu un dupa un curs repede de 21/2 kil.;
de Aldeni, mar tirziti l'a cum- preof ajutor i 2 cintaretr. Ase- face intru cit-va hotarul intre
parat dascalul Vasile, de la care menea e o scoala mixta. (V. Be- com. Chiojdeni i Dumitresti.
'sr-a luat numele de Dascalesti. resti, com.).
In timpul lur Mateiti Basarab, Aldumireasa,pldure particularl,
aceasta com. exista. Alde§ti, sat, face parte din com. supusa regimulur silvic, aparti-
Tot dupa traditie, se zice, ca rur. Otesti-d.-s., pl. Oltul-d.-s., nind de com. Gageni, pl. Cer-
ad i ar fi fost un sat tataresc ; jud. Olt. Cade in partea de S. na-d.-j., jud. Vilcea.
inteadever, vechile ruine dupa a comuner. Are o populatie de
malul dr. al Slaniculur (in fata 154 loe. AleculuI (Satul-), atta, alipit de
primarier) si un vechiti put, Pu- cat. Aliceni, din c. Zilisteanca,
tu1-Tatarulur, pare a confirma Alde§ti, sat, in pl. Siretul-d.-j., jud. Buzaù. (V. Aliceni).
traditia. jud. Roman, com. Oniscani, spre
N.-V. de micul tirgsor Oniscani Aleia-Teilor, drum, vez! T'ir-
Aldeni-Dascile§ti, cdt. de re- si la i kil. departare de el. Are nauca, sat, pl. Herta, jud. Do-
sedinta al c: Aldeni, jud. Bu- 17 capr de fam., 17 contrib., rohoiù.
zar', situat pe malul sting al r. 53 loc., din carY 4 §titi carte
SlAnic, are 270 10C. i 66 case. 18 case. Sunt 76 vite cornute Aleonte, insuld pe Dunare, in
mar!. pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita,
Aldeni, colina, in 6. Vintila-Vodd, in dreptul com. Borduseani
cat. Sirbesti, jud. Buzar', aco- Alde§ti, mahala, in com. r. Sa- spre V. de insula Balaban, are
perita de semanaturr. marinesti, plasa Motru-d.-s., jud. lungimea de 3 kil. si este aco-
Mehedinti. perita cu padure de salcie si
Aldeni, proprietatea statulur, in
circumscriptia comuner cu ace- Alde§ti, nzahala, din com. Brea-
las! nume, jud. Buzar', pl. Sla- za-d.-s., pl. si jud. Prahova. Aleonte, plidure, in insula cu a-
nic, are o padure ca de 200 po- celasT nume, in pl. Ialomita-Bal-
goane. Alde§ti, mofie, in pl. Siretul-d.-j., ta, jud. Ialomita, are 6c) hect.
jud. Roman, comuna Oniscani. de salcie.
Alde9ti, sat, pe piirtul Simnicul, Aceasta mosie apartinel. filtre
jud. Arges, pl. Topolog, a fost anir 1840-1850, impreuna cu Aleonte, pichet de frontiera, pe
alipit de com. rur. Budesti, mosiile Sohodolul, Ruptura si Dunare, in pl. Ialomita-Balta,
iar in urmä s'a alipit de c. r. arlegi, Vorniculd Alecu Ca- jud. Ialomita, In insula cu ace-
Blidari, are 53 fam. si o bise- targiu. lasT nume.
rica cu hramul Cuvioasa-Paras-
Alde§ti, numire vechie, a unuia
chiva, cu un preot si un cintaret. Aleonul, deal, cu vil i pAdure,
din trupurile de mosie, pe care in com. rur. Batoti, plasa Blah-
Alde§ti, sat, in com. Beresti, pl. s'a infiintat orasul Alexandria, nita, jud. Mehedinti.
Horincea, jud. Covurluiù, asezat jud. Teleorman.
m partea N.-E. a comuner, la Aleor, munte, in com. Brosteni
departare de vr'o 4 ki1. de ea; Aldil (MfigUra-), magurd, jud. Suceava.

www.dacoromanica.ro
 ALES
Ales, numire vechie, a cat. Caier,
din com. Buda, jud. R.-Sarat.
Alesi, locuinid isolatd, pl. Dim-
bovita, jud. Ilfov.
Ale§i, locuintrY isolatd, pl. Sna-
gov, jud. Ilfov.
Alesi-Ciocänesti, sat, face parte
din com. rur. Ciocá'neti (v. a.
n.), pl. Snagov, jud. Ilfov. Se
intinde pe o suprafata de 3597
hect. cu o populatie de 252 loc.
D-1 VI. Ghica, proprietar, are
2662 hect., din carT cultiva 944,
So rärntn sterpe, 484 rezervate
pentru islaz i 1154 pldure. Lo-
cuitoriI ati 935 hect., pe carT le
cultiva, dará. de 59 carT ramin
s terp e.
Numárul vitelor marT e de
206 i al celor raid de 148.
Comerciul se face de i cir-
ciiunar.
Aci este un frumos palat al
D-luT VI. Ghica, nezat pe deal,
inconjurat de gradinT i movile
bine ingrijite, pe la poalele ca-
ruia curge Ciorogirla.
Alesi-de-Tei, sat, jud. Argq, pl.
GA15.§e0, pendinte de com. r.
Tel. (V. a. n.).
Alesi-Pasärea, sat, pl. Dimbo,
vita, jud. llfov, face parte din
com. r. Pantelimonul-DobroWi
(v. a. n.). Cade spre N. de Pan-
telimon. Are o suprafata de
1120 hect., din carT proprieta-
rul, D-1 C. C. Stefanescu are
Io6o hect. si locuitorir 6o, pe
carT le cultiva, fru-1 sa rezerve
locurl de finete.
Populatia satuluT e de 50 loc.
Comerciul se face de 2 cir-
clumarr.
Numarul vitelor marT e de 32
a celor micT de 37.
Alesteil (Helesteti), izvor de
www.dacoromanica.ro
apa, pl. Jiul-d.-j., com. Roz4tea,
jud. Dolj, care se pierde in pa-
mint.
Aletea (He1este4 /ac, pl. O-
colul, com. jud.
Dolj, in N.-N.-E. com. Coso-
veni-d.-s., lung de 150 stj. si
lat de 50 stj.
Alexandria, com. urb. in jud. Te-
Alesteul (Helesteul), moard de
apa, pl. Jiul-d.-j., com. Sadova,
jud. Dolj, pe mosia Domeniu-
lur CoroaneT.
Alevra, un ¿as, al morilor din pl.
OrasuluT, com. VirtiFoiti, jud.
R.-Sarat, ese din riul Milcov,
de pe dreapta luT, la apus de
cat. Rotarqti, trece prin acest
cat., i se varsà tot in Milcov
la rasarit de el (cdtun); II-a luat
numele de la un fost proprie-
tar, Alevra.
Alexa, peidure, pe mo§ia Plopeni,
jud. Boto§ani, com. Satu-Bur-
dujeni, pl. Siret.
Alexa, tipa, pe mola Mogw0i,
com. Buda, pl. Herta, jud. Do-
rohoiti.
Alexandra, izvor, pl. Siretul-d.-j.,
jud. BacAll, de pe teritoriul c.
Gioseni.
Alexandrei ?Vd stin-
coasa, pl. Siretul-d.-j., jud. Ba-
ola, de la Gioseni.
Alexandrescu (Lacul-lui-), he-
lefteil insemnat, in com. Vadul-
Sorqtilor, cat. Cbociçi, jud. Bu-
contine mult pete.
Alexandri, sat, in pl. Fundul,
jud. Roman, c. Ciuture0i, spre
N.-V. de satul Ciuture§ti i a-
laturea cu dinsul de care este
separat prin un mic piriia4. Este
a§ezat pe o mica pana. Are
J ALEXANDRIA
46 capI de fam., 35 contribuab.,
186 loc., din carT 4 . ti5 carte
42 case. Sunt Loo vite cor-
nute mart Acest sat este in-
fiintat in anul 1878, prin im-
proprietarirea noilor insurater
numit ast-fel in onoarea poe-
tuluT V. Alexandri.
leOrman, resedinta pl. Marginea
§i pana. in 1892 a pldsilor unite
Calmatuiu-Marginea ; e situata pe
lunca riuluT Vedea i inconju-
rata de toate partile de dealurT.
Rtul Vedea curge in partea des.
pre E. a orasuluT. Distanta a-
cestuT oras de la Zimnicea este
de 39 kil., de la T.-Magurele
de 46; de la Rosiori 32, lar de
la Giurgiu de 63 Idl.
Suprafata orasuluT este de 244
hect. 3209; stradele sunt drepte
foarte largl, lar intinderea ce
i s'a dat la formarea luT este
mal mare de cit a fost trebu-
'utä pana acum, multe locurl
fiind ramase inca virane.
Acest ora., este punct de in-
tersectiune al mal multor dru-
murl : I. a caer nationale T
AlexandriaMtAne§ti ; 2. al callor
j udeten e Alexandria-Giurgia, Ro-
siori-Zimnicea, i al drumuri-
lor mixte de la Pite§ti la Zim-
nicea.
Linia ferata Ro§iori-Alexan-
dria s'a inaugurat in Septembre
1895; iar linia ferata Alexan
dria-Zimnicea este inca In con-
structiune.
Arara de mo§ie, care este de
2500 hect. arabile, orasul mal
posea. padurea Bomboreasca
In intindere de 70 hect. si o
bran4te de 50 hect. la margl:
nea despre N.-E. a ornuluT, unde_
este locul de petrecere al 1ocui
torilor in timpul veril.
Dealurile inconjuratoare ale
orasulul sunt acoperite cu
gate plantatiunT de vil, a caror
 ALEXANDRIA
intindere se urca. la 753 hect.
Vinul ce ele produc este de o
calitate excelenta, Insa nu se
poate conserva vara. Producti-
unea vinuluT acestor va atinge
in uniT anT suma de 30000 hect.;
totusT nu este suficienta pentru
consumatiunea locala, ci se maT
introduc In oras vinurT si din
alte partT ale Viril'.
Populatiunea este de 11503
sufl., 5546 c. de fam. si 2110
contribuabill. Dupa nationalitatT
sunt : 9774 RominT, 928 SirbT,
685 BulgarT, 26 GrecT, 59 EvreT,
8 Germanr .$i 12 Austro-ungarT.
Dupa confesiunT, 11413 orto-
doxr, 2 catolicT, 8 protestantr
si 59 mozaia.
Numarul vitelor : 10051 ca-
pete, din cad 1552 cal, 64 ma-
garr, 2772 vite cornute marT,
4673 vite cornute miel' si 1041
porcT.
Siguranta publica in oras este
incredintata unuT politaT, ajutat
de un comisar-director cu tra
comisad si altT agentr politie-
nestI inferiorT. Orasul e impar-
tit in treT despartirT : coloarea
de rosu, de galben si de al-
bastru. Cheltuelile intretinereT
politier sunt in sarcina com.
Administratiunea com. este con-
clusa de consiliul com., compus
din 15 membri, avind ca dele-
gatT pe primar si doua ajutoare.
Pentru instructiunea publica
sunt treT scoale primare de 131-
etT cu o populatiune de 364
elevI ; dota scoale de fete cu
137 eleve si un gimnaziti clasic
cu patru clase si 116 elevT.
In Alexandria este resedintd
de judecatorie de ocol, rese-
dinta circumscriptiuner I I. fis-
cale si a batalionuluT al II-lea
din regimentul 20 dorobantl ;
are si un oficia telegrafo-postal
sí telefonic, al cdruT venit pe
exercitiul 1896 97 a fost in
total de 47012 1. 30 b. si anume
54042. Afarole Dialionar Geografie.
49
246 1. din telefon, 13390 1. 50
b. din telegraf si 33375 1. 8o b.
din posta.
Spitalul comunal-judetean are
25 paturl cu un medic si un
sub-chirurg. Are doua piete
marT, una pentru cereale, unde
populatiunea rurall din satele
de prin prejur .$i din judetul
Vla5ca vine In fie-ce Vined a-
si desface productele si a se
aproviziona cu cele trebuincioa-
se si o alta piata unde este
concentrata vinzarea tutulor ar-
ticolelor de indestulare zilnica.
Ca constructiunT mal insemnate
are treT otelurT: Theodoru, Ia-
covache si Paspale (cu o sala
de spectacole).
Dintre edificiile publice se
poate cita catedrala SE Alexan-
dru, o cladire mareata, ince-
puta in anul 1875, dar ne-
terminata. inca.. Localurile pri-
maria, scoalelor publice si a altor
autoritatT lasa mult de dorit.
Orasul Alexandria prezinta o
deosebitä importantd prin in-
semnatul numar de prävaliT si
prin comerciul intins ce face
cu locuitoriT satelor de prin pre-
jur, dupa valea VedeT, a Teleor-
manuluT si din jud. Vlasca.
In anir 1853 si 1854 Alexan-
dria suferi si ea, cu intreaga
tara, greuatile ocupatiunilor
straine. Ad isT avea stabilite
armata rusa, depositele de apro-
vizionare, spitalele, etc.
In timpul resbeluluT pentru
independenta din 1877, acest
oras a fost un centru insemnat
de aprovizionare a trupelor ru-
, sestT, si dind aceste trupe fu-
sera invinse, In luna August,
acel an, in ata PlevneT, de os-
tirile la Osman-Pasa, spaima
se raspindise si printre popu-
latiunea din Alexandria, care In-
cepuse a pdrasi ora5u1, apuclnct
calea catre muntT. Imparatul
Alexandru al II-lea, marele duce
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRIA
Nicolae si Tareviciul IsT stabi-
lira pentru scurt timp cartierul
general In Alexandria si de aci
au trecut la mosia Dracea.
Cu ocaziunea sapaturilor ce
s'ati facut imprejurul Alexan-
drieT, in interes arheologic, s'au
gasit diferite produse de olarie,
pe carr d-I Tocilescu le atri-
bue epoca pre-romane; aseme-
nea s'aa gasit si fragmente de
diferite unelte. Pe linga Alexan-
dria, d. Tocilescu a constatat
si existenta a dota valurT de
pamint, carr plecaa dela Olt si
mergeaa spre Frasin, la N. de
Giurgia.
Pentru comercia de cereale,
care a luat mare avint de vre-o
15 anT, s'aa construit in oras
multime de magazff ; desfacerea
cerealelor se facea prin portul
Zimnicea ; de la constructiunea
Enid ferate Costesti-Magurele,
mare parte din producte se trans-
portaa la Rosiori, pe unde se
aduceaa o parte din marfurile
destinate comerciula local, iar
o alta parte din marfurT se a-
ducea tot pe la Zimnicea, din
cauza eftinatatiT transportula pe
apa.; dar de la inaugurarea 1-a-
mura de linie ferata Rosiori-
Alexandria (Septembrie 1895),
transporturile se fac numaT pe
aceasta cale.
Cea mal mare parte din lo-
cuitorT se ocupa numaT cu agri-
cultura, invoindu-se in dijma.,
atIt pe domeniul orasuluT, dt si
pe alte mosiT Invecinate.
Budgetul comuneT pe anul fi-
nanciar 1890-1891 a fost la
veniturT de ler 252411 si la chel-
tuelT tot atit ; in interval de 5
anT, veniturile aa sporit.
Comuna si odiseniT trag un
venit insemnat din bilciul anual
de la RusaliT, care se tine pe
dealul de d'asupra Veda, la mar-
ginea orasuluT, l'higa soseaua A-
lexandria-Giurgiu si unde sunt
7
ALEXA NDRIA
construite gherete pentru co-
merciantI. Acest bilciú incepe
in Dumineca dupl. Inaltare si
sine pana dupa RusaliT, intoc-
maI ca i tirgul rnosilor in Bu-
curesti.
Bilciul AlexandrieT este ve-
chiul i istoricul bilciti al Ma-
vrodinuluI, care la anul 1879,
din cauza deselor neintelegerT
ce se iveati pe fie-care an intre
comercianti si reprezentantiT pro-
prietateT MavrodinuluT, a fost
stramutat pe teritoriul comuneT
Alexandria, In conditiunT satis-
facatoare i avantagioase pen-
tru comerciantI si comuna.
In privinta industrieT, Alexan-
dria poseda : i moat% cu aburT,
tipografie, 4 brutariT, z fabricI
de luminarT, 2 ateliere mecanice
pentru reparatul masinelor agri-
cole ; apor vin diferite cojocariT,
ateliere de confectionat haine ta-
rAnestI, cizmàrii, cgrutasT i alte
meseriT de mal mica importanta.
In anul 1875 s'a infiintat in
Alexandria o societate econo-
mica. Teleormanul , al carer ca-
pital trece astazI de 600.000 si
aduce insemnate servicir agri-
cultorilor, comerciantilor i ora-
senilor din localitate.
Istoricul. Intemeierea acestuT
oras dateazä de la anul 1834,
dupa cum rezulta din statutele
coprinse in hrisovul Domnito-
ruluT Alexandru Ghica. El a fost
populat de catre loc. venitT din
orasele Zimnicea si tirgul Ma-
vrodinuluI. ComerciantiT si me-
seriasiT din aceste localitAtT, ne-
putindu-sT exercita liberT comer-
ciul lor, au jaluit generaluluT
Kiseleff, aratlndu-I cA, fiind su-
pusT la taxe grele catre pro-
prietarT, precum si la daca, sunt
hotarltr cumpere o mosie
si sa intemeeze un oras. Incu-
ragiatI Ii proiectul lor, cumpa-
rara mosia Brezoaia din jud.
lifov i flcura in urma schimb
50
cu Mitropolia, care poseda aci,
unde este astazT Alexandria,
mal multe trupurT de mosie. Se
dete comuneT numirea ce poarta,
dupa numele DomnitoruluT de
atuncT, Alexandru Ghica. Mosia
MitropolieT avea patru trupurr,
dupa cum se vede si in hrisov :
Vaaianca, Aldesti, Vdcares-
teanca si Negreasca. Pe terito-
riul acesteT mosiT se aflati pe
atuncr, doul sate : Bicteni pe
malul dr. al VedeT i Mitropolia,
pe coasta vaeT Nanovulur. Amin-
dona aceste sate s'ati contopit
In urma cu orasul cel not', in
care a si venit, mal erziti, o
mare multime de BulgarT de pe
la istov, in urma foculuT de la
1837, care a distrus acest oras,
precum si un numar de loc. din
Zimnicea. Colonia bulgara sta-
bilita in Alexandria a avut pand
in anul 1875 o vieata proprie a
sa. AtIt in viata sociala cit
In cea publica, BulgariT din a-
cest oras format' un element
deosebit in mijlocul populatiuneT
romine. In scoalele lor si In
gimnaziul ce intretineati, prele-
gerile se fliceati in limba bul-
gara i cea romina era facul-
tativa. Oficiul divin prin bis, tot
In limba bulgarl se fAcea. Im-
multindu-se numarul scoalelor
romine i inlaturindu-se, dupa.
1875, limba bulgara, grape apoT
relatiunilor de inrudire si a-
facerilor de comerciii si de in-
terese, procesul asimilatiuniT a
urmat treptat cu toate
populatiunea rurall este Inca
inapoiata in instructiune, ur-
meaza si ea treptat curentul a-
cesteI asimilatiunT cu populatiu-
nea romind.
Alexandria, stalk de dr. d. fier,
in jud. Teleorman, pl. Marginea,
com. Alexandria, pe linia Ro-
siori-Alexandria (pusa in cir-
culatie la 2 Dec. 1895). Departe
www.dacoromanica.ro
ALEXENI
de statia Buzesti de 9.5 kil.
Statie finala; la 42.88 m. mg-
time d'asupra nivelulur marir.
Venitul acesteI statiT pe anul
1896 a fost de 215.363 1. 75 b.
Alexandroaia, plasa Si-
jud. Bacali, care se
varsa in dr. RacatauluT, com.
Racatati.
Alexandroaia, îrîi7, plasa Si-
retul-d.-j., jud. Baal), ese din
izvorul Alexandra si se varsa
In Siret pe st., dupa ce udl. com.
Gioseni.
Alexandru, movild, spre S. de
s. Rominesti, c. Movileni, plasa
Copofi, jud. Iasi; serveste de
hotar intre mosiile Rominesti
si Tautesti ; e artificiala si are
o vechime necunoscutd.
Alexe, ciftun, la sudul satuluT Na-
zfru, jud. Braila, din com, cu
acelasT nume. Acest cat. unit cu
cat. Jipa, formeaza satisorul PA-
trana. (V. a. n.)
Alexe mic aflucnt,
al CotirgasuluT, jud. Suceava.
Alexe (Poiana-luI-), p o i an , si-
tuata pe loe boeresc in cuprin-
sul padureT Negresti, corn. Do-
breni, plasa Piatra-Muntele, jud.
Neamtu.
Alexeanca, pitclure, in pl. Om-
puluT, jud. Ialomita, teritoriul
comuner Alexeni, este formata
din mar multe trupurT, avind o
supraf. de 60 hect. cu esenta
de stejar, salde, plop, ulm, anin
si jugastru.
Alexeni, com. rur., in pl. Ctm-
puluT, jud. Ialomita, este situata
pe partea st. a riuluT Ialomita
si a pfriuluT Sarata, intre comu-
nele Manasia i Brosteni-nor.
ALEXENI
Teritoriul comuner are supraf.
de 8 mo hect., din care a treia
parte este acoperit Cu pad.
coprinde tre! mosir apartinind
particularilor i purtind numi-
rile proprietarilor actuall. Dupa
iegea rurala din 1864, sunt im-
proprietaritr pe acele mosir 208
locuitorT.
Comuna se compune din sa-
tele Alexeni si Pupazeni, avind
resedinta primarier si a judeca-
torier in Alexeni.
Populatia, dupa recensimin-
tul din 1890, consta din 1583
loc., Cu 376 c. de fam. si 1207
membri de fam., sati 804 barbatr
.si 779 femer. Dupa nationali-
tate : 1565 RominT, 7 GrecT, 7
BulgarT si 4 GermanT. Dupa reli-
giune, sunt: 1579 cre§tinY orto-
doxr si 4 catolicr. Dupa profe-
siunr: 397 agricultor!, 17 me-
serias!, 19 comerciantr, 6 pro-
fesiunT libere, 36 muncitorr
15 servitorT. Din acestia stin
carte 77 persoane, lar 1506 nu
Populatia, in 1887, se ridica
la 2085 loc., care se compunea
din 425 barbatI, 385 femer si
1275 copir, san 350 fam. Ro-
m'in!, 15 fam. sigan! si 6 fam.
Grecr. Numarul contrib. era 288,
din carT 9 facean comert Cu
producte, bauturr, etc., iar cer-
l'altr se ocupan cu agricultura.
Vite: 300 ea!, 460 bol, 3000
or, 30 capre i 1500 porcr.
Budgetul comuner era la ven.
de 5564 le! si la cheltuelT de
4252 le!.
Instructiunea in com. sepreda
in doua scolT, una de baetr cu
un invatator retribuit de stat si
com. si una de fete cu o inva-
tatoare retribuita numar de com.
Localul de scoala, construit de
com. este in latina' stare si ser-
veste pentru amindoul. scoalele.
In com. sunt dota bis. la
carT servesc dor preotT i dor
51
dascalf, retribuitr din fondurile
comuna cu suma de 780 le!.
Prin com. trece calea jude-
teara Slobozia-Urziceni.
Alexeni, sat, in plasa Cimpulur,
jud. Ialomita, pendinte de com.
cu acelasT nume, este situat de-a-
lungul malulur sting al riulur Ia-
lomita, mar jos de confluenta
riulur Sarata Cu riul Ialomita.
Se invecineste la V. cu satul
Pupazeni, de care este lipit,
la E. cu satul Brosteni-Nor, ce
se afli in departare de 2 kil.
Aicr se afla resedinta prima-
ria si a judecatorier comunale,
are i coall de baetT i i de
fete, cu I invatator si I inva-
tätoare, precum i i biserica la
care serve§te I preot si I cin-
taret.
Pe marginea de N. a satulur,
pe deal, trece calea judeteana
Slobozia-Urziceni.
Alexe§ti, sat, in partea de E. a
com. Borasti, pl. Fundurl, jud.
Vasluin, asezat pe dealul cu a-
semenea numire. Are o supra-
fata de 429 hect. si o populatie
de 6 fam. san 20 sufl.
Alexe§ti, attin, pendinte de c.
rur. Piclele, din jud. Buzan, pla-
iul Pirscovul, Cu ioo loc., in a-
propiere de riul Buzan, are o
biserica. (1882).
Alexe§ti, deal, formeaza margi-
nea despre E. a com. Borasti,
pl. Fundurr, jud. Vasluin, pe
coastele lur se afla putine pa- Alghia, cleal, in partea de S. a
durr i dota vi!, iar cam pe la com. Cristesti, pl. Cosula, jud.
mijloc, unde-r mar ridicat, sunt
dota movile, una 'bala de vr'o
50 m. si alta de 40, de o ve-
chime necunoscuta.
De pe virful lor se vede intr'o
departare foarte mare.
Alexe§ti, deal, la E. com. Sla-
www.dacoromanica.ro
ALGHIA
vesti, plasa Oltetul-d.-s., judetul
Vileea.
Alexe§ti, mahala, din com. Sla-
vesti, pl. Oltetul-d.-s., judetul
Vilcea.
Alexieni, cdtun, al com. Slavesti
din plaiul Vulcan, jud. Gorj,
prin el trece soseaua comunall.
tefänesti-Valari.
Situat pe ses spre N. de c.
si la 12 kil. departare de T.-Jiu,
are o suprafata de aproape moo
hect., din can! 210 hect. padure,
180 arabile, 167 livezr prunr,
3 vie si 44o izlaz.
Are 26 plugurr, 16 care Cu
boT si yac!, I cu cal', 4 mor!
pe apa care trece in a-
propiere de acest catun si 6
fintinT.
Are o populatie de 75 fam.,
6o contribuabilr, 259 sufl.
Produce aproximativ 500 hec-
tolitri porumb, IO hect. fasole,
io decalitri vin, 40 hectol.
10 decal. tuica si 3 kgr. dinepa.
Numarul vitelor este de 150
vite marl cornute, 292 or, 96
rimatorr si 6 cal.
Are o biserica cu I cintaret
si I scoala.
Alexoael (Fintina-), pe mosia
Hiliseul-Gafencu, com. Hilisen,
pl. Cosula, jud. Dorohoin.
Alghia, baltd, In com. Cristesti,
jud. BotosanT, formata de piriul
Alghia.
Botosani.
Alghia, pirizz, jud. Botosani, iz-
voreste din dealurile padurer
Unguroaia, curge pe pamintul
locuitorilor din Cristesti, com.
Cristesti, formeazá in cursul
san balta Alghia si se varsa in
 ALGHI ANU
01'111 Unguroaia, comuna Cris-
testi, pl. Cosula.
Alghianu saz' Albianu, pida,
ce uda teritoriul com. Poianca,
jud. Putna, pl. Vrancea ; se var-
sa In Putna.
Algtiul, munte, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel, cu virful de o ma-
rime impozanta. Pe coaste este
paduros, lar pe culme cu pa-
sunT ce nutresc numeroase tur-
me de vite.
Algoioasa, /Vd stincoasa, plasa
MunteluT, jud. Bacati, pe teri-
toriul com. Brusturoasa.
Ali-Bei-Ceair-Bair, areal, In jud.
Constanta, pl. Medjidia, pe te-
ritoriul comunelor Medjidia
Cocargea ; se tntinde tntre balta
Carasu i valea Biringi-Medji-
dia-Dere de la virful Cara-Iuc
si panä la marginea occidentala
a orasuluT Medjidia, este strá-
batut de soseaua judeteanä Mol-
ceova-Medjidia si este situat in
partea meridionali a plasif
cea occidentala a comuneT Med-
jidia.
Ali-Bei-Ceair, sat, in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, cat. com.
Cocargea ; este situat in partea
de miaza-zi a pläsiT s't cea de
rasarit a comuneT la 3 i/2 kil.
spre V. s't putin spre S. de orasul
Medjidia. Este situat in Valea-
Biringi-Medjidia-Dere, inchis la
N. de dealul Alibei-Ceair-Bair,
la V. de valea Iuci-Culac, lar
la S. de dealul Congas-Bair.
Suprafata sa este de 1448
hect. din cal< 6 hect. le-a ocu-
pat vatra satuluT cu 18 case.
Are o populatiune de 24 fam.
cu 117 sufl., in cea mal mare
parte RominT, ocupindu-se pu-
tin cu agricultura si mal mult
cu cresterea vitelor, majoritatea
52
fiind oT. Pamintul produce pu-
tin °yaz si mal putin gnu. Prin
sat trece soseaua judeteana Mol-
ceova-Medjidia. Se afla la sudul
baltd Carasu, la 2 kilom. spre
S. si este dominat de vIrful Ca-
ra-Iuc.
Ali-Bei-Chioi, com. rur., din jud.
Tulcea, pl. Isaccea, situata in
partea centrald a judetulur, la
30 kil. spre S.-V. de orasul
Tulcea, capitala judetuluT i in
partea sudica a plasiT, la 28 kil.
spre miaza.-zi de orasul Isaccea,
resedinta pläsir.
Dealurile, carT brá.zdeazà a-
ceastá comuna., sunt : Eni-Or-
mangic-Tepe (259 m.) i Eschi-
Baile (265 m.) la apus ; Consul
(329 m.) cu prelung-irile sale, la
miaza-zi; Stamuni-Culac (221 m.)
Carcaman-Bair (170 m.) la ra.-
slrit; Curu-Bair (242 m.), Muni-
Bair, Misaco-Bair, Gir-Bair, Ca-
racus, Sersencula, Delictas si
Chiricicaral prin interiorul co-
muner ; natura acestor dealurT
este pletroasa in general, si a-
coperite cu putina iarbd, afara
de vre-o cite-va acoperite cu
padurT. Movile sunt doul : Pa-
trascu (170 m.) i alta de 15 m.,
naturale i acoperite cu ver-
deata.
Riurile piraiele ce uda a-
ceasta. comuna sunt: Riul Taita,
ce o udä la miaza-zi putin; pi-
riul Accadin format din Valea-
CismeleT, unita cu Valea-Chiose-
raje si primind ca afluentl
Valea-Culac-Cizlar, pe stinga si
Valea-Buiuc-Cartalic, pe dreap-
ta ; apoT o nelnsemnatd Derea
(pifia) a satuluT Ali-Beikioi ; piriul
Accadin este alfluent al riuluT
Taita, dar atit el dit si cele-l-alte
putine-orr au apa In albia lor ;
cit despre vál ele sunt tot-d'a-
una goale. O bala are comuna,
situata In partea despre rasarit,
apartinind statuluT; acoperita cu
www.dacoromanica.ro
A LI-BEI-CHIGT
stuf In cea mar mare parte, si
al carel venit statul Il arendeaza..
Clima comuneT este sanatoasa,
cu aer curat ; vintul predomi-
nant este cel despre rasarit ;
ploile sunt rarT, mar cu seamd
vara; boalele ce bintue comuna
sunt tifosul provenit din raceala,
lar la copiT varsatul, frigurile,
pojarul, sunt frecuente.
Catunele, carT compun com.
sunt doud: Ali-Bei-Chioi, rese-
dinta, asezat spre S.-E., nu de-
parte de pirlul Taita; Accadin
spre central comuneT, pe pIrtul
Accadin, la 3 kil. spre N.-V. de
catunul de resedintd.
Se margineste la miazd-zi cu
catunele Cineli (al com. Baskioi)
si Dautcea (al com. Ortakioi)
de care se desparte prin riul
Taita si dealul Consul ; la 1-1-
sarit cu com. Nalbant i catunul
e! Trestenic, de care se des-
parte prin dealul Carcaman-Bair ;
la miaza-noapte cu comunele
Telita i Meidan-Chloi; lar la
apus cu com. Balabancea, de
care se desparte prin dealul
Ormangic-Tepe i Eschi-Balic.
Suprafata comuneT este de
1570 hect., din carT 118 hect.
ocupate de vatra satelor (celor
doua); iar din rest 490 hect. a-
partin locuitorilor si 962 hect.
statuluT. Suprafata totala e 4030
hectare.
Populatiunea com. este com-
pusa din RominT, GrecT si TurcT.
Sunt 245 fam. cu 922 suflete;
copif in virsta de scoall 78 (42
bletT, 36 fete) ; lnsuratY sunt 208;
neinsuratT 22; vaduvr i vaduve
25. Obiceiurile lor sunt grecestl,
amestecate cu cele turcestT. Im-
bracAmintea lor consta din suc-
mane de fina lucrata i vapsita
In casa, flanele, pantalonT largf,
caclulT de piele de oaie, palarir.
La Turd, pantaloniT de la ge-
nunchT in jos sunt strimtY, spin-
tecatT de la pulpa in jos si fria-
 ALI-BEI-CHEOI
inte ; in cap poarta cealma. Ro-
minif din cdtunul de re$edinta
sunt putini $i se poarta nem-
te$te, ceI din catunul Accadln
sunt multi, venitI din Moldova
$i poarta costumul national mol-
dovenesc.
Calitatea pämintutui : este un
pamint argilos, amestecat cu
putind huma. Se seamáná: gnu,
orz, secara, meia i pdpu$oi ;
inului $i rapitei le-ar prii, dar
locuitorif nu le seamanä. Pa-
durile ocupa 2000 hect., iz-
lazul 460 hect., apartinind pe
din dota statului $i locuitorilor.
Ocupatiunile locuitorilor sunt :
Agricultura, avind i io plugurr;
cre$terea vitelor, comuna pose-
dInd : 3406 capete, din cari 280
bol $i yací, 400 cal* i epe ;
1500 or i berbed, 900 capre
tapI, 26 bivolI i bivolite, 300
porcI. Industria e reprezentata
printr'o moara Cu aburT, pentru
gri$. Comertul consta
In importul lucrurilor trebuin-
cioase i in exportul de vite $i
cereale ; sunt in comuna trei
comerciantr, circiumarr.
Ali-Bel-Chioi, sat, in jud. Con-
stanta, pl. Mangalia, cät. comund
Cara-Omer, este a$ezat in partea
sud-vestica a pla$ii $i putin cam
centralá a comund, la 6 kil.
spre N. de cat. de re$edinta,
Cara-Omer. Este situat in Valea-
Ci$1eI sati Ali-Bei-Chioi, inchis
la rasarit de dealul Mezarlic,
lar la apus de dealul Sari-Bair
si Alibi-Chioi.
Suprafata sa este de 720
hect., din care i hect. este o-
cupat de vatra satului cu 4 case.
Are o populatie de 5 fam. cu
30 sufl., ocupindu-se in cea mal
mare parte cu cre$terea vitelor
$1 mal cu seama cu a oilor.
Prin sat trec drumurile comu-
nale Calfa-Chioi-Cara-Omer ;
Mamuzli-Ghiuvenli . A cest sat s'a
53
format in urma distrugerei ve-
chiului s. Ali-Bei-Chioi, de cdtre
Cerchezr, irisa s'a a$ezat mal la
N.-V. de vechile urme, pastrind
numele vechiului sat. Este do-
minat de movila Ali-Bei-Chioi,
care este la nord-estul sàü si
are o inaltime de 163 metri;
movila artificiala ce a servit de
punct de observatiune.
Ali-Bei-Chioi, sat, in pl. Isac-
cea, jud. Tulcea, com. Ali-Bei-
Chioi ; este a$ezat In partea Sud-
Estica a pla$iI, $i in cea de
miaza-zi a comuna, la 3 kil. spre
S.-E. de s. Accadln; este cat.
de re$edinta al comuna Teri-
toriul satí are forma a doul tra-
peze neregulate, cu un perime-
tru de 33 kil. de lungime i Cu
o Intindere de 1500 hect. din
cari 70 hect. ocupate de vatra
satulur; are ca dealurI: Consul
la S.; Stamuni-Culac $i Patra$cu
la rasarit, Curu-Bair la Nord;
Eschi-Balic la apus. Rtul Taita
'1 udà la miaza-zi, cu afluentiI
sal: pirlul Accadin prin mij-
loc, dereaua Ali-Bei-Chioi la ra-
sara; clima e sanatoasä, expusa
vintului de E.; are o populatiune
compusa din Greci $i RominI:
155 fam. cu 558 sufl. Pamintul
este roditor, dar adese-ori seceta.
bintue$te ; se cultiva porumb,
raen $i gen. Are o $coala la
care vin i copiI din s. Accadin,
o bis. veche. La miazd-zi dru-
mul judetean Macin-Babadag,
drumurile comunale, la comunel e
invecinateMeidan-Chioi,Nalbant,
Orta-Chioi-Telita. Este fimdat la
1833 de ni$te loc, din satele in-
vecinate, plecatI de frica impo-
zitelor. Obiceiurile populatiund
sunt grece$tr, majoritatea fiind
Gred, amestecate cu obiceiurI
turce$tr; Rominir se poarta ca
in tara transdanubiand, de
oare-ce sunt veniti de curind.
Budgetul, consta in 3000 leI
www.dacoromanica.ro
ALI-BEI-CHIOI
ven. $i chelt., ce se string din
contributii, acsizurl, amenzi, obor
comunal, morl, marcatul masu-
rilor; totu$I ven. sunt intrecute
de chelt.; com. are 2'0 contrib.
CAI de comunicatie sunt: ca-
lea judeteana Babadag-Mácin, ce
trece pe la S., apor drumuri co-
munale ce duc din Ali-Bei-Chioi
la satele Cineli, Balabancea,
Accadln-Meidan-Chioi, Coco$-
Telita, Trestenic- Frecatei - Tul-
cea ; Nalbant-Cataloi.
Comuna are o singura $coala,
Cu un invatator, fundata in 1884
de °Inda loc. O singura bis.
are com., fundata. 'in 1859 de
loc., cu un pteot $i un cintaret ;
slujba se face in limba greacä,
ceca-ce ar trebui indreptat.
Istorie. Satul este fundat in
1833 de loc.: Burlacu stefan,
Dumitru Ivanciu, Gumei
Ivanciu Dobre, Nicolae Peiciu,
Panait l'amase, Stoian $i Váleanu
Ilie. eintecele poporane sunt gre-
ce$ti cu intonatiuni jalnice, din
pricina suferintelor jugului oto-
man ; versurile sunt pläcute, dar
neintelese, de oare-ce sunt ames-
tecate cu grecizme $i turcizme;
ele cuprind episoade din lupta
de la Sevastopol, jafurile Cer-
chezilor i gon irealor de Ru$T, etc.
Ali-Bei-Chioi, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Mangalia, pe terito-
riul com. rur. Cara-Omer $i a-
nume la hotarul catunelor sale
Mamuzli $i Ali-Bei-Chioi ; este
continuarea dealului Mezarlic-
Bair $i se indreapta spre mia-
za-zi, avind o directiune gene-
ralä de la N. spre S.; se intinde
de-a-lungul $i la apusul vdilor
Cisla, Ali-Bei-Chloi $iDere-Chloi,
Cu o inaltime medie de 16o m.,
fiind acoperit mal numai cu pa-
$uni $i pe alocurea cite-va pe-
tece de semanaturI. Este situat
intre partea S.-V. a pla$ir i a
comund.
 54 AL1MAN

Ali-Bei-Chioi, ruine, in jud. Con-
stanta, pl. Mangalia, pe terito-
riul com. rur. Cara-Ornen; sunt
ruinele unur sat distrus de nä-
välirile Cerchezilor i Bazabu-
zucilor. N'a mar ramas de cit
niste darimaturr, insa un alt sat
Cu acelasT nume s'a construit
la 11/2 kil. spre N.-V. de ruine.
Aliboca-Suhatu, girid, in plasa
Sulina, jud. Tulcea, pe teritoriul
com. rur. Chilia-Vechie ; se des-
face din lacul Baciu, ja o direc-
tiune spre N., formeaza. lacul
Tihac ; de aci se indreapta tot
spre rasarit, primeste in sine pe
partea dreapta, varsaturile pi-
raTelor ce nasc din lacurile Pe-
purnicul, Pesceanul i Cimpoaia;
brazdeaza partea apusaná a pa-
siT i sudica a comuner, dupa
un curs lung de vre-o 14 kil.,
merge de se varsa in balta
Ghiolu-Batacu, pe care o pune
in comunicatie ast-fel cu baltile
Postal-, Tihac, Baciu, Costin-
Ciuc i Costin ; printr'o edita,
ea comunica cu gina Iacob-Su-
hat ; ambele sale malurr sunt a-
coperite pana in departan ne-
masurate cu stufurr intinse.
Aliceni, atan, al com. Zilisteanca,
jud. Buzau, situat impreuna Cu
com. Suditir pe mosia Slobozia,
din care cauza poarta i nu-
mele Slobozia ; are un bun teren
agricol pe malul drept al riulur
Cilnau. Populatia sa e de 480 Ali-Facht, sat, In foasta plasa a
loc. si mo case. Istrulur, azT Babadag, jud. Tul-
cea, cat. com. Casimcea, situat
Aliculac-Bair, a'eal, in jud. Con- in partea nordica a comuner, pe
stanta, pl. Constanta, pe teri-
toriul com. Cara-Harman si a-
nume pe acela al cdtunulur sau
Cavargic. Este coprins futre va-
lea Aliculac-Derea, Alciac-Derea
si piriul Casimcea, avind o di-
rectiune generará de la E. catre
V. Are o inaltime de 114 m.
dominind valle sus numite
satul Cavargic in apropierea ca-
ruia se afla.
Ali-Cul ac-D ere, A-1% in foasta
plasa a Istrulur, jud. Tulcea, pe
teritoriul com. Cogealac, îT ja
nastere din dealul Cascalac-Bair,
din poalele lur despre miazd-zi,
se indreapta spre soare-apune,
avind o directiune de la N.-E.
spre S.-V., ese din jud. Tulcea,
infra in plasa Constanta, a jud.
Constanta, pe teritoriul comuneT
eremet, trece pe la poalele dea-
lulur Ali - Culac-Bair, unde pri-
meste ca afluent pe dreapta, apa
Ali-Culac, i dupl un curs de 8
kil. tot prin cimpir merge de
se varsd in piriul Casimcea, pe
stinga lur, la I kil, mar jos de
satul eremet ; malurile sale in
jud. Tulcea sunt joase, iar in
Constanta sunt ripoase.
Ali-Culac-Dere, vale, in ju d. Con-
stanta, pl.. Constanta, pe teri-
toriul com. rur. Pazarli i anume
pe acela al cal. sati eremet.
IsT ia na.stere din dealul Casca-
lic-Bair (Tulcea), se indreapta
spre S. avind o directiune ge-
nerará de la N. catre S.-V., face
hotarul intre comunele Cara-Har-
man i Pazarli, trece pe la ra-
säritul satulur eremet i apor
se deschide in apa Casimcea.
Prin mijlocul acester vAi curge
mica apa Ali-Culac.
malul drept al piriulur Casimcea
sau Tasdul, la 4 kil. spre N.
de resedinta. Intinderea e de
970 hect., din care 18 hect. va-
tra satulur; populatiunea in ma-
joritate musulmana si se ocupa
cu cresterea vitelor.
Ali-Fachi, deal, in basta plasa a
Istrulur, azr Babadag, jud. Tul-
cea, pe teritoriul com. Casimcea
si al cat. Ali-Facht, care i-a dat
numele, el este o prelungire
occidentald a dealulur Ciaric-
Cairac, se intinde de la N.-E.
la S.-V., de-a-lungul piriulur Su-
flaru, izvorul pirlulur Casimcea,
facindu-r malurile malte, pie-
troase si stincoase, fiind si el
prin multe locurr stincos ; are
virfurT tnalte de 312 m., altul
de 281 m., ambele puncte tri-
gonometrice de observatie de
rangul al 3-lea. La poalele sale
despre miaza-zi sé afla. ruinele
Saxan-Culer; prelungindu-se prin
dealul Saxan-Cula ; iar la poalele
despre apus se aflä asezata o
parte din satul Ali-Fachi ; el este
intretaiat de drumurile comu-
nale : Casimcea-Caildere, Casim-
cea-Caildere-Eschibaba, .Ali-Fa-
chi-Caildere. In partea rasarit.
este acoperit cu vi-e-o 120 hect.
padure, iar restul este coprins
numar cu pasunT i putine fin*.
Aliman, com. rur.,jud. Constanta.
pl. Silistra-Noul.
Se gaseste a.sezatä in partea
apusand a judetulur la 77 kil.
spre V. de ora.sul Constanta,
capitala districtulur, i in cea
nord-estica a plasir, la 46 kil.
spre N.-E. de ora.selul Ostrov,
resedinta ocolulur; comune in
vecinate cu &usa sunt: Mirleanu
la 5 kil. spre N.-V., Beilicu la
9 kil. spre S.-V., Rasova la io
kil. spre N.-E., Cuzgun la
kil. spre S.-V., Caraulic la 13
kil. spre S.-V.
Forma hotarulur san este ne-
regulan', seamana cu aceea a
unur corn sati un dreptunghiu
alungit, lungimea lur este de
35 kil., tar intinderea sa totalg
este 241/2 kil. p.
Se margineste la miaza-noapte
Cu com. rur. Rasova din plasa
Medjidia, de care se desparte

www.dacoromanica.ro
ALIMAN
prin gira Venga; la rásarit tot
cu aceasta comuna, despartindu-
se prin balta Vederoasa cu pre-
lungirile er Limpezisu, Sarpu
Valea-Polucci, la miazá-zi cu co-
muna rurala Beilicu, de care se
separa prin dealul Chior-Buius ;
iar la apus cu comuna rurala
Mirleanu, despartindu-le dealul
Zbreia.
Relieful solulur este in gene-
ral putin accidentat. Dealurile :
Polucci (80 m.) la S., Chior-
Buius (121 m.) la S.-V., Zbreia
([15 m.) la N.-V., se gasesc
pe hotare i trimet pe teritoriul
comuneT numar ramurr si pre-
lungirT; prin interiorul comuneT
avem dealul Catita (94 m.) ce
domina satul Aliman; ele sunt
acope'rite cu semanaturf si fi-
nete. Movilele sunt putin nume-
roase, printre cele 7 ce are co-
muna, insemnam : Movila-Sapata
(105 m.) la V. de sat, domi-
nindu-1 si Comoara (115 m.) la
N. linga ruinile satulur Muzait.
Apa, care uda comuna, este
Dunarea, sail mal' bine zis bratul
Venga la miazá-noapte, formind
ostrovul Huzun-Ada, acoperit
cu pietri i nisip si a carel ju-
matate rasariteana apartine co-
muner si inchizind intre dinsa
si balta Vederoasa o intincIere
de teren (loo hect.), acoperit
cu iarba buna. pentru Ostia.
Valle sunt: Polucci-Ceair sail
Urluia la hotar Tiitiiliic-Ceair la
S. si S.-E. ce se deschide ca
cea precedenta în balta Sarpu
sati Vederoasa, trectnd si prin
sat; valea Catita la miazá-noap-
te, prin interiorul comunef, des-
chizindu-se în balta Vederoasa.
Baltr n'avem pe teritoriul co-
muner, avem insa la hotar, balta
Vederoasa cu prelungirile er su-
dice, Limpezisu i Sarpu, acope-
rite cu stuf i insule plutitoare
(a se vedea cuvintul Vederoasa);.
malul lor apusan din spre co-
55
muna este inalt i stincos, mal
cu seama linga sat si la coltul
sud-estic.
Clima comuneT, vara, de si tem-
perata prin apropierea DunäriT
si a baltilor, iarna in schimb este
aspa; vintul de N.-E. si visco-
lele o bintue mar tot timpul
in lunile geroase ; ploae cade
in destula cantitate, frigurile bin-
tue comuna din pricina exa-
latiunilor nesanatoase ale bal-
tilor inconjuratoare.
Suprafata comuner este de
2448 hect., din carT 105 hect.
ocupate de vatra satuluI cu grg-
di nr si Cu 125 case, restul de
2343 hect. apartine tot locui-
torilor.
Comuna este forman. dintr'un
singur eitun, resedinta Aliman,
asezat in partea rasäriteana a
comuner, pe o pozitie frumoasd,
inalta pe malul báltef Vederoasa ;
casele sunt miel, neregulate si
ulitele sunt intortochiate.
Populatiunea tota1á e de 203
familif cu 575 suflete (300 bar-
batf, 275 femel).
Dupd starea casatoritT
322, dintre carT : 175 ba.rb. si 147
femer. NecasatoritT 224, dintre
carT : 112 barbatI si 112 femeT.
Vaduvr 28, dintre carr: 12 bar-
batI si 16 femer. Divortat
barbat.
Dupa. instructie : carT stia a
scri si citi 91, din carT : 83 bar-
batT si 8 femer. CarT nu stiti
484, din carr: 217 barbatf
267 femer. Dupa cetatenie: ce-
tätenT RominT 567, din carr : 300
barbatf si 275 femer. Dupa re-
ligie, ortodoxf 575, din carT :
300 barbatr si 275 femef. Dupa
profesiI: agricultori 192, indus-
triasT 2, comerciantr 6, diferite
profesir 3, total 203. Dupa a-
vere : 192 improprietaritT, decr
totr. Contribuabilf 203.
In ceea-ce priveste calitatea
pamintulur, com. din cele 2448
www.dacoromanica.ro
ALIMAN
hect. are 167 hect. pamint ne-
productiv (case, baltf i dru-
murT) si 2281 hect. loe produc-
tiv, din carT : 2012 hect, loe
cultivabil, ro hect. loe neculti-
vabil, io8 hect. loc izlaz, 46
hect, loe vir, 105 hect. loe pa-
dure.
Ocupatiunile locuitorilor sunt :
Agricultura : fiind in com. 129
plugarT, carT au 73 plugurf, 6 care
cu bol, 124 carute cu cal, I trior.
Pescuitul se face mar ales in
balta Vederoasa. Cresterea vi-
telor, avind com. 3602 capete
de vite, din carI: 155 cal, 597
bol, 2 mágarl, 2560 oT, 150
capre, 130 porcr. Industria e
cea mar simpla, domestica; sunt
in comuna 6 industriasI (fierarT,
tabacarT) si 6 morT de vint. Co-
merciul se face prin gara Cer-
na-Voda, la 28 kil. spre N.-E. ;
consta in import de manufac-
tura, unelte agricole, si cu ex-
portul de cereale, vite, lina, etc.
Budgetul se compune din ve-
niturr de 2077 ler si cheltuelile
sunt de 1593 ler, raminind decT
un excedent in plus de 4821.;
sunt 103 contribuabilf. Ce de
comunicatie sunt reprezentate
numaT prin dota comunale
vecinale ce duc la satele apro-
piate ca la Mirleanu, Rasova,
Polucci. Biserica este una sin-
gura. in comuna, cu hramul Ador-
mirea -Maicif-Domnulur (la 15
August). Ziditä si intretinutä de
comuna, cu preot, I paracliser
si I eintaret, - are si 10 hect.
pam. de la stat.
coala. este una mixta rurala,
infiintata de stat cu i invatator
si 95 elevr inscrisf, din carT :
48 baetr si 48 fete ; mar are si
lo hect. pam. de la stat.
Aliman, deal, in pl. Rimnic, jud.
R.-Sarat, se desface din culmea
Cimpulungeanca, brazdeazä par-
tea de apus a comuner Valea.
 ALIMANUL
Sacie!, §i se sflr§We linga riul
Cilnaa; el este acoperit cu
nete §i ima5.
Alimanul, deal, la E. com. Vid-
plasa Ocolul, jud.
Separa aceasta com, de orasul
Rimnicu-Vilcea.
Alimanul, trup din mafia Sta-
tuluI Bogdana- Nenciu1W.i, pe
care s'ají improprietarit in anul
188o un numar de 36 insuratel
s'a mar vindut in urma §i in
loturr locuitorilor. Este situat in
partea de E. a comuneT Bog-
dana spre mo§ia Ulmeni, jud.
Teleorman, lar casele de locu-
intä ale insurateilor s'a(' clädit
la capul din spre E. al comuner
Bogdana, unde formeaza ca un
catun osebit.
Alimanul,plaia, pendinte de com.
Dragoqti, jud. Gorj, are o tal-
time aproximativa. de 400 m.
Vara serva de p5sune vitelor.
Alimanul sau Aliman-Mirtati,
In Dunare, in fata sa-
tulur Bistretu, plasa Balta, jud.
Dolj, este proprietatea StatuluT.
Alimanul- Mirtati, insultI, in
Dunare, pl. Baile0, c. Bistretu,
jud. Dolj, este proprietatea Sta-
tulur.
Alimine§ti, com. sur., pl. Jiul-
d.-s., jud. Olt, situatà pe coasta
culmea dealulur din st. Imi-
nogulur, la o distanta de 25 kil.
de capitala jud. §i la 5 kil, de
rewdir4a.
N'are niel un ca.t. alipit i o
populatiune de 1560 loc. (795
barbatT i 765 femer), 350 con-
tribuabilT, 300 capT de fam., 250
case i o bordee de locuit.
O legenda spune, cá cu 300 de
anT i maT bine, satul acesta era
a§ezat Cu vre-o 3 kil, mar spre
56
S.-E., linga Calmatuia, cam in
mijlocul Boianulur, in locul nu-
mit azT Virtopul. Inteo zi de
Paste, navalind Turca fara veste,
pe cind lumea era inca in bis.,
satul fu pradat i lumea mace-
larita. Cîçi aa putut sal:a s'aa
ascuns inteo pad. din apropiere
lingl tirla unur cioban bogat,
dupa unir Turc, numit Ali saa
Aliman. Noul s. s'a numit apor
Alimane§ti.
Afara de treT fam. de Tiganr,
Bulgar, 2 GrecT i I Ungur,
totT loc. sunt Rominr §i singura
Ion ocupatiune e agricultura. Me-
seria.5T sunt numar: 2 cojocarT,
abagiu, 3 rotar, 3 cizmarr
Romtnr fierarT l Cm-
plarT strainT. ET desfac produc-
tele lor la Slatina, Caracal
Turnu-Magurele.
Teritoriul comuner se intinde
pe o supraf. de 1750 hect. Lo-
cuitorir in majoritate sunt mes-
nenr. Numal 15 s'au improprie-
tarit dup5.1egea rurala din 1864.
Productiunea agricola e me-
diocra, din cauza soluluT argilos
§i a reler culturr. Recoltele sunt
mal des bintuite de mana
secetä.
Locuitorir posea : i8o bol,
95 yací, 13 bivolr, 120 cal
epe, 2000 or, 55 capre.
In raionul comuner sunt 2 bi-
sericr: una vechie, aproape rui-
nata, cladita pe la anul 1780
alta nota, deservite de trer
preotT platitT din budgetul co-
muner §i din ven. cultuluT..In
com. mar e §i o moara cu aburT.
coala s'a infiintat pe la i88o,
insa a functionat cu multe
lung-T intreruperT, pana la 1889,
de cind s'a, desfiintat, neavind
local. tiü carte 100 barbatT
'o femer.
Bauturr spirtoase nu se fa-
brica in com.; viile insa, carT
ocupa o intindere de 63 hect.,
produc 175 hectol. vin.
www.dacoromanica.ro
ALIMÄNETI
Gindacr de matase se cultiva
In mica cantitate ; stupT sunt
foarte putinr. Cinepa i inul, de
ar isbuti foarte bine, fiindu-le
solul destul de favorabil, sunt
putin cultivate.
Comerciul se face de 5 ch.-
ciumarT.
Veniturile i chelt. comuneT,
dupa ultimul budget se lidicä
la suma de 4700 leT anual.
Comuna n'are de cit o osea
In interiorul saa, care o leaga
la N.-V. cu Izvoarele. La E.
S. se intinde cimpia Boianulur
Cu tarinile locuitorilor, pe care
sunt a§ezate mar multe magurr
lacurr: Magura-V4er i Lacul-
TurculuT, M5.gura cu-Cruce,
gura-luT-Cioc, lacul Speteza, etc.
Se limiteaza la N. cu cat.
Vilcelele, com. Barcane,ti, la
N.-V. alipita cu com. Izvoarele ;
la E. se intinde cimpla Boia-
nulur pana in Cahnatuiu.
Alimäne§ti, deal, judetul Olt,
format de malul sting al pirlu-
Iminogul, pe care e situata
comuna cu acest nume, plasa
Jiul-d.-s. Acest deal formeaza
inarginea de N.-V. a platouluT
numit ampia-Boianulur.
Alimane§ti, deal, in raionul com.
AlimanWi, plasa Jiul-d.-s., jud.
Olt, pe care se cultiva 45 hec-
tare vie.
Alimfine§ti, deal, situat in par-
tea de E. a com. Izvoarele, pl.
jud. Olt, pe stinga
Iminogulur, formeaza un ir cu
Badia la N. i Parvaneasa la S.
Se numWe ast-fel, fiind-ca pe el
este asezata comuna cu acest
nume.
Alimäne§ti, mofie, proprietatea
statulur, in jud. Argq, pl. To-
pologul, pendinte de schitul Tu-
tana. Aceasta mo§ie impreund
 ALIMÄNESTI-CIOFRINGENI
cu Albota-d.-j. si Albota-d.-s.,
ati fost arendate pentru perio-
dul 1882-83 Cu 1. 26035 anual;
iar pe periodul 1883-93 cu
24308 1. 70 b. anual.
Alimäne§ti-Ciofringeni, cont.r.,
pe rlul Topologul, la vr'o 8 kil.
de com. rur. Tigveni, resedinta
sub-prefecturir Si 27 kil. de Pi-
testi, jud. Arges, pl. Topologul,
se compune din urmátoarele sa-
te : Alimanesti-d.-s., Braditesti,
Burlusi, Ciofringeni-Parninteni,
Ciofringeni-Ungureni, Duculesti,
Ghibesti, Lacurile, Piatra, Scheiu
si Schitul-Mater, avind peste tot
587 fam. CU 2352 sufl., 7 bis.,
In Burlusi, Ciofringeni, Ducu-
lesti, Ghibesti, Lacurile, Piatra
si Schitul-Mater, 1 scoala pri-
mara rurala si 3 circiumI. Bud-
getul com. pe anul 1882-83 a
fost de 2608 1. 24 b. la venit.
si de 20011. la chelt. Prin com.
trece soseaua Pitesti-Curtea-de-
Arges-Rimnicul-Vilcer. Dupa o
publicatie oficiala din
aceasta com. numára. 417 con-
tribuabilI si are un budget de
5729 1. la venit. si de 5634 la
chelt. In com. era in 1887 un
numar de 1167 capete vite marT,
108o boT, 87 vacT si caT si 1593
capete vite marunte, 575
206 capre si 815 rimatorT.
Alimane§ti-d.-j., sat, din judetul
Arges. (V. satul Gabrieni).
Alimäne§ti-d.-s., sat, pe apa To-
pologulur, jud. Arges, pl. Topo-
logul, face parte din com. rur.
Alimanesti-Ciofringeni. (V. acest
num e).
Alimine§ti-Poenari, com. rur.,
pe apa TopologuluI, jud. Arges,
pl. Topologul, la 13 kil, de com.
rur. Tigveni, resedinta plasir si
la 22 Icil. de Pitesti, se com-
pune din satele : Ciauresti, Ga-
64042. Marele Dielionar Geogrqfic.
67 ALIOR
brieni (Alimanesti-d.-j.), Ionesti, Tot prin comuna trece si so-
Poenari (Moara din Siliste) si seaua vecinala Polovraci- Cor-
Tomulesti, avind in tot 246 con- sorul.
trib. cu 1239 loc., din carT 15 In com. sunt 3 mol% 12 fin-
TiganT. In com. sunt 4 bisericI, tinI §i 75 stupI.
In Ciauresti, Gabrieni, Ionesti si Venitul comuna este de leT
Poenari, si 2 colI primare ru- 776, lar chelt. de 1. 713.
rale. Budgetul comund pe anul In com. sunt 2 bis., I preot
1882-83 a fost de 1897 1. 72 si 2 cintareti.
b. la ven. si de 1290 la chelt.,
lar pe anul 1887-88, a fost de Alimpe§ti, cdtun, jud. Gorj, face
3037 1. la ven. si de 2896 la parte din com. Alimpesti (v. a.
chelt. In intreaga com. erati in n.), este situat pe ambele ma-
1887 un numar de 839 capete lurr ale OltetuluT.
vite marT, 811 bol si vacT, 28 Are o suprafata de 340 hect.,
cal* si 488 capete vite mdrunte, calitatea pamintulur este me-
50 or, 30 capre si 408 rimatorI. diocra.
Are 79 famifir cu 268 sufl.,
Alimpe§ti, com. rur., din pl. A- din carl 73 contrib.
maradia, jud. Gorj, situata in Locuitorif posea 16 plugurT,
partea-I de ra.särit, pe ambele 34 care cu bol, 376 vite marl
malurT ale riulur Oltetul, la o cornute, 3 cal, ii6 oT, 6 capre,
distanta de 40 kil, de capitala 32 rimatorT.
judetuluT, limitata la S. cu Cor- Ca drumurr de comunicatie
sorul, la N. cu com. Sirbesti, la sunt : soseaua comunall Alunu-
E. cu com. Milostea din jud. Poenari, ce trece prin mijlocul
Vilcea si la V. cu c. Zorlesti. catunuluT, apoT un alt drum de
1887, Se compune din 2 catune : comunicatie ce trece peste Dea-
Alimpesti si Beresti. lul-MuereT, si care din cind in
Are o suprafatá de aproape cind se transforma in osea,
400 hect., posesiunea loc, care poartd numele de soseaua veci-
sunt mosnenr; din aceasta su- nala Albeni-Zorlesti ; mal* sunt
prafata 20 hect. padure, 7 hect. si alte potecT de cal si de pi-
vie, wo hect. aratura, lar res- cior, ce leaga acest catun Cu
oi, tul de 273 h. livezr si pasune. maT multe sate din jud. Vilcea.
Locuitorir posea. 20 plugurI, In acest catun se mal gasesc :
39 care cu bol, 1 caruta cu cal, 2 morT, 4 fintinT si 1 circiumd.
452 vite marT cornute, 5 cal, Catunul maT posea si I bis.
to capre, 43 pord, 178 oi, 2 cu I preot si I cintaret.
morr si 1 circiuma.
Are o populatie de 123 fam. Ali-Murtazi-Ciflic, mofie, in j ud.
cu 500 sufl., din carT I IO con- Constanta, pl. Hirsova, pe te-
tribuabilT, 20 soldatr dorobanti ritoriul com. rur. OrumbeT si a-
cu schimbul. nume pe acela al satuluI Paga-
Locuitorir se ocupa cu agri- rasul-Noti ; are 8o hect. dintre
cultura, cresterea vitelor, culti- carT cea mal mare parte sunt
Varea livezilor de prunI, etc. cultivabile, iar restul pasunI ;
Prin comuna trece riul Olte- prin aceasta mosie trece dru-
tul, ale cdruI malurT, cel dupd mul OrumbeT-Fagarasul-Noti.
dreapta se chiama Dealul-Mue-
reT, iar cel dupa stinga, Dealul- Alior, bala, pe mosia Baluseni,
niel. com. Fintinele, pl. Siret, jud.
8
www.dacoromanica.ro
 ALI-PAA
Botosani, cu o suprafata de 7
hect. ; e bogata in pestr.
Ali-Paga (Terenul-luI-), o in-
tin dere de pamint in suprafata
de 120 hect., situat in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Noug, pe te-
ritoriul com. rur. Lipnita si pe
acela al cat. san Coslugea, in
partea de miaza-zi a cat. linga
valea Almaliculur, dominat la
miaza-zi de movila Caragea (149
m.), lar la miaza-noapte de mo-
vila Coslugea (119 m.), este a-
coperit cu tufaxisurr, livezr
In coltul nordic, cu cite-va crin-
gurr; si-a luat numele de la
fostul er proprietar Ali-Pasa, care
locuia in satul Coslugea.
Alistan, tintina; pe mosia Putu-
reni, com. Cotusca, pl. Prutul-
d.-j., jud. Dorohoiti.
Alingele, Giosetul i Muschia,
pdclurl particulare, supuse regi-
mulur silvic, pendinte de com.
Birlogul, pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Almajul, com. rur., in pl. Jiul-d.-s.,
jud. Dolj, la o departare de 15
kil. spre N.-V. de Craiova si
la 15 kil. departare de rese-
dinta pláii, Filiar.
Situata pe sesul si pe dealul
numit Almajul.
Se margineste la N.-V. cu co-
muna Cotofeni-din-Dos, de care
se desparte prin piriul Almajul,
la S. se tnvecineste cu com.
Isalnita, de care se desparte
printr'o linie conventionala ; la
V. ea com. Mihaita, de care se
desparte prin riul Jiul, lar la E.
cu comunele Adincata, Goesti,
Maldesti i Izvorul.
Terenul comuner este acci-
dentat de dealul Almajul cu o
inaltime de 94 m. aproximativ
si dota movile inalte de 6m., des-
pre carT barba' spun ca servia0
de streje in timpul razboaelor.
58
Comuna este udata de riul
Jiul, ce o desparte de comunele
Cotofeni-din-Dos si Mihaita, a-
vind in comuna, directiunea NV.-
SE. In aceasta comuna., Jiul
primeste &fui Almajul, care ja
nastere din Valea-Meteulur si
care se varsa in 14111 Jiul, linga
hotarul dintre comunele Coto-
feni-din-Fata i Almajul, are a-
cest pîrîü directiunea N. spre
S.; pe piriul Almajul sunt in
aceasta comuna. doua podete :
unul Ruga soseaua nationala si
altul lingA cea vecinald. In cu-
prinsul comuner pe rlul Jiul sunt
dota vadurr de podurl umb15.-
toare.
Comuna se compune din trer
catune: Almajul-Birnici, care este
cdtunul de resedinta, Almajul-
Mosneni i itoaia.
In comuna sunt trer bisericr
si anume:
Una parohiala in cat. Almajul-
Birnici, fondata de clucerul Bar-
bu Pasnare la anul 1789, cu
hramul Mart. Barbu. Una in ca-
tunul itoaia, fundata in anul
1819 de Dimitrie Medelnicerul-
Socoteanu, serbeaza hramul Sf.
Dumitru ; alta se afla in catunul
Almajul-Mosneni, fundata la anul
1865 de mosnenr.
Dor preotr i trer cintaretr slu-
jesc cu rindul la cele trer bi-
sericr.
Cele dota sunt de
zid in buna stare, lar a treia
aproape in ruina. La fie-care
se gaseste scrisa pe piatra de
d'asupra user din tina, data
fonclarer, asemenea si numele
fondatorilor.
Bisericile din Almajul-Birnici
si itoaia ati fie-care cite o pro-
prietate de 17 pogoane arabile,
date in urma leger rurale de la
1864.
In comuna Almajul, in ea-u-
nul de resedinta, se afla o scoala
mixta, care functioneaza de la
www.dacoromanica.ro
ALMAJUL
1834 si este intretinutä de stat.
Localul construit din zid cu
cheltuiala comuner (4000 1.) este
in bulla. stare.
Populatiunea comuner este de
2125 loc. (1058 barbatr, 1067
femer).
Dup. legea rurala din 1864,
sunt 318 impamintenitr. Popu-
latia com. e bintuitä de frigurr.
In comuna se gasesc 457 case
si 4 bordee. Mar toate sunt con-
struite din zid i numar cite-va
sunt de bime si de nuele ; fie-
care are gradilla. In catunul de
resedinta se afla o casa boe-
reasca zidita in anul 1786, de
Dinca Almajanu.
Suprafata teritoriulur comunal
este de 4270 pogoane, dintre
carr 3740 pogoane pamint arab.,
240 finete, 560 izlaz , 5 pog.
lac, 175 pog. padure.
Mosiile de pe teritoriul comu-
nal sunt: Almajul-Birnici, Alma-
jul-Mosneni iSitoaia. Alta-data
apartineati d-lor Dincä Alma-
janu, Iancu Socoteanu, Nicolae
Dobriceanu i mosnenilor. Azr
apartin mosnenilor, d-ner Elena
Conduratu, d-lur C. N. Mihail,
d-ner Elena Sefendache. Venitul
intreg al acestor mosir este de
75000 de ler.
Pe pamintul arabil se sea-
mana gnu, porumb, orz, ()yaz,
meiti, rapita, fasole i cartoff.
Padurea Mosneni in intindere
de 6o hect. apartine mosnenilor.
Padurea itoaia de 27 '/2 hect.
apartine d-lur C. N. Mihail. Pa-
durile sunt compuse din cer,
stejar, salcie, plop, etc.
Se lucreaza i cardmida.
Locuitorir îT desfac produc-
tele ion in orasul Craiova, unde
duc grine i zarzavat si de unde
aduc obiecte pentru casa. Trans-
porta productele cu carele cu
bor, lar proprietarir cu trenul,
ce are statia la com. Cotofeni,
la 2 kil, departe de Almajul.
 ALMAJUL
Calle ce strabat com. sunt :
calea ferata, calea nationala ce
merge paralel cu calea ferata
cu Jiul ; are In comuna o Jun-
gime de 31/a kil.; calca vecinalà
ce duce de la com. Cotofeni-
d.-s. la comuna Isalnita, are o
lungime in comuna de 2 kil.,
calea comunall lunga de 5 kil.
CirciumI sunt IO §i anume :
4 in cat. Almajul-Birnici, 3 in
Almajul-Mosneni, 3 in itoaia.
ComerciantT sunt ro, totT cfr.-
ciumarT.
Vite cornute 286, or 167,
cal 71.
Almajul, pe teritoriul com.
deal,
Izvorul, jud. Dolj, pli. Ocolul.
Almajul, pildure , pe teritoriul
com. Melinesti, jud. Dolj, plasa
Amaradia, s. Almajelul, in in-
tindere de aproape 200 hect.,
apartinlnd mosnenilor.
Almajulpiria, pl. Jiul-d.-s., com.
Almajul, jud. Dolj, ia nastere
din valle MeteuluT, com. Bra-
de0, pl. Jiul-d.-s. si se varsa
in st. riuluT Jiul, tina hotarul
dintre com. Cotofeni-din-Fatä.
com. Almajul.
Pe acest Orla, ce curge in
directiunea de la N.-S., sunt
doua podete statatoare, unul
lîngäsoseaua nationald i altul
linga soseaua vecinald.
Almajul, pîruil, c. Cotofeni-din-
FatA, jud. Dolj, pl. Jiu1-6.-s., ce
se scurge in st. Jiulul pe hota-
rul dintre com. Almajul si com.
Cotofeni-din-Fata.
Almajul, tes, pl. Jiul-d.-s., com.
Almajul, jud. Dolj, pe care este
situata com. Almajul.
Almajul-Birnici, sat, in c. Al-
maju, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s.,
situat pe malul st. al piriuluT
59
Almajul. Are o populatie de 273
fam. cu 1179 sufl. Este rese-
dinta primaria In acest s. sunt
359 case si I bordein ; dintre
care una boereasca, zidita la
1786 de boerul Dinca Alma-
janu. coala functioneaza din
anul 1834, este lntretinuta de
Stat, care a chelt. 4000 1. pen-
tru construirea el, localul fiind
de zid. tiri carte 46 barbatT si
2 femef. In sat este o biserica,
fondata de clucerul Barbu Pas-
nare la 1789, care si azI este in
bund stare, are r preot si un
cIntäret si serbeaza hramul Mar-
tiruluT Barbu. arciumT sunt 4.
Inainte de construirea huid
ferate, cind calátoria de la Cra-
iova la T.-Severin se fama cu
diligenta, era aci prima statie
avea o capetanie de posta cu
32 cal.
Almajul-Birnici, vtofie, judetul
Dolj, pe teritoriul satuluT cu
acelasT nume, apartinind d-neT
Elena Conduratu. Fusese mal
'nainte proprietatea luT Dinca
Almájanu.
Almajul-Mo§neni (Bogea), sat,
pl. Jiul-d.-s., com. Almajul, jud.
Dolj, Cu 709 sufl., 365 barbatT
341 femeT, are 147 case, con-
struite mal toate din zid, afara
de cite-va, ce sunt construite
din gard cu pamInt batut. A-
proape fe-care casa are gradina
el. Copia' din acest sat urmeaza
la scoala mixta din s. Almajul-
Birnici ce este la o distanta de
500 m. tiú carte 44 barbatT
femee. In sat este o biserica
fondata in anul 1865 de mos-
nenir, Preotul Stavarache,
fan Luminararu i Alexandru
Barbu ; aproape in ruina; are
un dintaret si se serveste de pre-
otul bisericer Almajul-Birnici.
arciumI sunt treT si comer-
ciantI tot treT.
www.dacoromanica.ro
ALMALI-CULAC
Almajul-Mo§neni , pddure, pl.
Jiul-d.-s., com. Almajul, s. Al-
majul-Mosneni, jud. Dolj, in in-
tindere de 6o hectare, apartine
mosnenilor. Lemnul ce se ga-
seste este: cer, emita, salcie,
plop si stejar, care predomina.
Almajului (Dealul-), deal, pe
teritoriul com. Almajul, s. Al-
majul-Mosneni, jud. Dolj. E a-
coperit cu finete.
Almalia, deal inalt, in pl. Isac-
cea, jud. Tulcea, pe teritoriul
comuneT Balabancea si al cat.
Hancearca, este situat in par-
tea sudica a pläsiT i cea apu-
sana a comuneT; el este punctul
culminant al DealuluT-Tigancer,
si prin inaltimea sa, care este
de 375 metri, fiind i punct
trigonometric de observatie, ran-
gul al 3-lea, este pus in rindul
celor mal inalte piscurT din pl.
Isaccea i chiar jud. Tulcea ;
dominind asupra satelor Han-
cearca iTiganca-Taita (ale co-
muna Balabancea); de la poa-
lele sale orientale izvoresc pi-
iaiele i Carbunaria,
afluentl al piriuluT Taita, lar din
poalele apusane izvoreste pirlul
Valea-Megina, afluent al piriuluT
Cerna. Pe la poalele sale trece
drumul comunal Cerna-Han-
cearca-Tiganca. El este acoperit
peste tot numaT cu padurT.
Almall - Culac, movild insem-
nata, in jud. Constanta, pl. Si-
listra-Noua, pe teritoriul comu-
na rurale Lipnita i anume pe
acela al catunuluT säü Coslugea;
este asezata pe muchia dealuluT
Coslugea, In partea de miazá-
noapte a plasiT i cea centrall
a comuneT, are o inaltime de 133
m., este acoperi.ta cu verdeata,
fost punct trigonometric de ob-
servatie gradul 3-lea si domina
prin inaltimea sa, s. Lipnita, de
 ALlvIALI-CULAC
care e despartit prin o distanta.
de i 2 kil., valea Almaliculur
ce pleaca chiar din poalele sale
nordice, drumul judetian Eze-
Chioi-Lipnita si drumul comunal
Lipnita-Coslugea ; la rindul
e dominata. de movila Caragia
(149 m.); tot printeinsa trece
hotarul dintre satele Lipnita
Coslugea. Terenul, pe care e
asezata aceasta movile este pre-
sarat cu alte movile, filtre carT
avem movilele : Curdeli, Veli-
Chioi, Caragia, etc.
Almali-Culac, vale, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Noua, pe te-
ritoriul comuna rurale Lipnita
anume pe acela al cat. sau
Coslugea; se desface din poalele
razaritene ale dealulur Coslugea,
se indreapta spre rásarit, pe la
poalele nord. ale dealulur Uzum-
Bair i dupd un drum de 4112 kil.,
dupa. ce a brazdat partea de
miaza-noapte a plasir si pe cea
de N.-V. a comuna si a cat.,
merge de se deschide in valea
Coslugea pe dr., ceva mar sus
de deschiderea acesteia in ezerul
Oltina ; malurile sale sunt pre-
arate cu tufixisurr; printeinsa
merge si drumul comunal Cos-
lugea-Satul-Nog.
Almallul, com. rur., in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Noul. Este
asezata in partea apusana a ju-
detulur, la 124 kil. spre V. de
ora.sul Constanta, capitala dis-
trictulur si in cea apusand a
plasir, la 5 kil. spre V. de ora-
selul Ostrov, resedinta el; co-
munele invecinate cu dinsa sunt:
Eze-Chioi la 7 kil. spre S.-E.,
Bugeacul la 8 kil. spre N.-E.,
orasul Silistra din Bulgaria la
7 kil. spre N.-E.
Se margineste la miazd-noapte
Cu com. urb. Ostrovul, de care
se desparte prin dealurile Ieral-
cea-Bair, Trincovita si Carämida;
60
la rasaxit cu com. Girlita, sepa-
rata prin ezerul Girlita, la mia-
za-zi cu Bulgaria, despartita prin
;ralea Rege-Deresi-Ceair, dealul
aimeselic-Bair i cu com. Eze-
Chioi, despartita prin valea Ca-
nara-Ceair.
Relieful solulur e destul de
accidentat si anume de culmile :
Ostrovul la miazd-noapte, repre-
zentata prin dealurile Ieralcea-
Bair, cu virful Alrnaliul, 134 m.
la N.-V., dealul Trincovita, 92
m. la N., Cdramida 78 m. la E.
si de culmea Almaliul la centru
si miaza-zi reprezentata prin dea-
lurile Sari-Mesea-Bair I, II, III,
(102, 93, 84 m.) prin interior si
apus ; Belezlichi-Sirti, 114 m. la
S. Aceste dealurr sunt acope-
rite in cea mar mare parte cu
pasunf i semanaturT. Ieralcea-
Bair are pe dinsul, pe coama,
ruine de forturr turcestr, ca A-
rab-Tabia II si Gabrovita, iar
la poalele estice sunt sadite vil
ce dati un vin bun, vil carT de
alt-fel se mar gasesc si la poa-
lele nord-estice ale Sari-Mesea-
Bair I, Sari-Mesea-Bair II si Be-
lezlichi-Sirtt, sunt acoperite cu
arborI izolatl si tufarisurr ce sunt
resturr din intinsele padurr de
odinioara. Movilele sunt putine,
insa au avut o importanta oare-
care, servind ca puncte de ob-
servatie i dese-orr intarite spre
a servi ca puncte de aparare
ale Turcilor contra Rusilor ; prin-
cipalele sunt Arabei, 102 m., ce
are tinä ea fortul Arab-Tabia
pichetul romin No. 3, Ga-
brovita 115 m., asta-zr acope-
rite cu verdeata.
Hidrografia este reprezentatá
prin piriul Almaliul, ce pleaca
din dealul Ieral-Ceca-Bair, se in-
dreapta mar intiiu spre N.-E.,
trecind prin satul Almaliu, apor
spre S.-V. si se varsa in lacul
Girlita, in partea Jul apusana,
dupa ce a brazdat nordul co-
www.dacoromanica.ro
ALMALtUL
muner ; malurile lur sunt in ge-
neral limite si ripoase, iar valea
sa poarta i numele de Beilic-
Ceair. Inteinsul se deschid pe
stinga, valea Trincovita, la locul
numit Cismeaua-Ostrovenilor, iar
pe dreapta Iaguda-Ceair i pi-
riul Pampur-Ghiolg,iu ce vine din
Bulgaria; alte val* mar sunt
Rege-Deresi- Ceairla N.-V. de
hotarul spre Bulgaria, de la hice-
put i pana la Ibraim-Pasa-Cis me ,
valea Curu-Canara la S., ce se
deschide in lacul Gtrlita. Lacul
Girlita uda comuna la rasaxit ;
malurile lur sunt in general inalte
si stincoase ; inteinsul sunt bunT
pestr ce se consuma in localitate.
Clima com. este sanatoasa ;
ploae cacle in cantitate potri-
ceea ce face ca pamintul
sa fie destul de fertil.
Comuna este formata dintr'un
catun : Almaliul, mare si frumos,
asezat pe ambele malurT ale pi-
riulur Almaliul si pe 3-4 var
miel ce se deschid in el; inchis
la N. de dealul Ieral-Ceea-Bair
Trincovita, la V. de movilele
Gabrovita i Almaliul, iar la S.
de Sari-Mesea-Bair II. Este un
sat bogat, cu case marr, frumoase,
bine ingrijite i a.sezate in ordine
pe trer ulitT paralele cu piriul si
vre-o 12 transversale ; fie-care
casutä are gradinita el; la apus
sunt vir intinse, ca i la rasarit,
lar numeroasele (25) morT de
vint inveselesc i mar mult as-
pectul sau.
Suprafata comuner este de 24
kil. p. sau 3422 hect. sau 7000
pogoane, din carT 6o hect. ocu-
pate de vatra satulur cu gradi-
nile locuitorilor, avind 285 case,
decT un sat mare ; restul im-
partit in tre locuitorT, carT au 2745
hect. si statul cu proprietarir ce
posea 17 hect.
Populatiunea totall a com.
este de 1590 sufl., care se im-
parte dupa cum urmeaza: dupa
ALMALIUL
sex : 801 barbatI, 789 femeT,
357 capT de familir, 1230 alte
persoane, total 1590; dupa stare
necasatoritT, 444 bärbatT
434 femer, total 878; casatoritT :
326 barbatr, 326 femeT, total
652; vaduvr: 31 barbati si 29
femeT, total 6o; dupa instructie:
stiti carte 223 barbatT, 52 femeT,
total 275; nu stiti 579 barbatT,
737 femeT, total 1315 ; dupa ce-
tatenie : cetatenT Romîni 801
barbatT, 789 femeT; dup,a religie:
ortodoxr, 801 barba, 789 femeT;
dupa. ocupatie, 344 agricultorT,
5 comerciantT, I industrias, 7
alte profesa, total 357; contri-
buabilT 357 ; dupa avere: 304
improprietaritT, 40 neimproprie-
taritr, total 344.
In privinta calitater pamin-
tuluT, suprafata com. se imparte
asad: 660 hect. teren nepro-
ductiv, 2752 hect. teren pro-
ductiv, din carT 2172 hect. teren Almaltul,
cultivabil (2162 hect. al locui-
torilor), 16 hect. teren peculti-
vabil (al locuitorilor), 415 hect.
teren izlaz (tot al locuitorilor),
159 hect. teren vil (din carT 152
ale locuitorilor).
Ocupatiunile locuitorilor sunt:
agricultura, cu 344 plugarr carT
au 164 plugurT, roo care cu
bol, 193 cärute cu caT, 5 ma-
sinT de secerat, 3 trioare, 5 ma-
sinT de vinturat, cultivarea
a celor 159 hect.; cresterea vi-
telor, posedind com. 6308 capete
de vite, din carr: 353 caT, 846
bol, 12 bivolT, 5060 oT, 14 ca-
pre, 22 porcT ; sunt i 24 puturT
(din carT I 7 prin sate, 7 pe cimp),
si 3 podurT statatoare pe riul
Almaliul.
Industria este cea simpla,
casnica ; sunt in comuna : 7 e coprins filtre dealurile : Sera-
morT cu apa si 2 morr de vint.
Comerciul e destul de activ
si consta in importul manufac-
turilor, uneltelor agricole i in
exportul vinulur, cerealelor, vi-
01
telor; sunt 5 comerciantT, totT
circiumarr. Comerciul se faceprin
orasul Ostrov, lipsind cale fe-
rata, care sa treaca prin com.
Budgetul comuneT e de 6366 leT
la venit. si de 3518 leT la chelt.,
raminind decT un exceden t in plus
de 2847 leT. Calle de comunicatie
sunt : un drum mare Ostrov-
Cuzgun ce trece pe la rasarit de
sat si din care se desface o ra-
mura. spre sat ; apoT drumurT
vecinale la Eze-Chioi i Gtrlita,
Bugeac, Silistra bulgara. Bise-
rica este una singurd, infiintata
intretinutä. Cu PD hect. pa-
mint de la stat, cu hramul Inal-
tarea-DomnuluT i avind ca de-
serventr 2 preotT si I cintaret.
coalä este una, rurala mixta,
Intretinuta de stat cu I invata-
tor si o invätatoare, cu 68 elevT
inscrisf.
jud. Constanta,
pl. Silistra-Noul, udind terito-
riile comunelor Almaliul, Ostrov
Eze-Chioi. Izvoreste din poa-
lele rasáritene ale dealuluT Top-
ci-Olu-Sirti, se indreapta maT
tirzia spre N.-E., pana la satul
Almaliul, de aci spre ra'sdrit
pana la locul numit Cismeaua-
Ostrovenilor, de unde se dirige
spre S.-E., pana la värsarea sa
In ezerul Girlita. Curge printre
dealurile Ieralcea-Bair, Trinco-
vita, Caranvizi la N. si Sari-
Mesea-Bair la S. Lungimea luT
e de iz kil., avind in tot-d'a-
una apa ce curge printre niste
malurT inalte i ripoase ; \ralea
sa maT poartä numele si de Bei-
lic-Ceair.
Basinul sati care are o intindere
de 15 kil. patr. salí 1500 hect.,
cea-Bair, Iapce-Bair, Caranvizi la
N., Topci-Olu-Sirti la V., Belez-
lichi-Sirti la S., ezerul Girlita
la E., coprinzind coltul N.-V.
al plasiT Silistra-Noua, si in spe-
www.dacoromanica.ro
ALMA§UL
cial partea sudica a comuneT ur-
bane Ostrov, toatá comuna Al-
maliul, care e asezata pe ambele
malurT ale sale si partea nor-
dica a comuneT Eze-Chioi. Aflu-
entiT sal sunt : pe partea dreapta
valle Gabrovita, Iaguda-Ceair si
piriul Pampur-Ghiolgiu-Ceair, lar
pe stinga, valea Trincovita. Pe
valea sa merg drumurile comu-
nale ce duc de la Almaliul, la
comunele Eze-Chioi si orasul Os-
trov.
Almare, deal i punct trigono-
metric de observatie, in judetul
RomanatT.
Alma§ul, sat, in c. Dobreni, pl.
Piatra-Muntele, jud. Neamtu, a-
sezat pe valea piriuluT cu a sa
numire, cum si pe coastele dea-
lurilor Almasul, BisericeT, Hir-
cul, Morilor, Cierilor, etc.
Este format din doua trupurr:
Cotuna-d.-j. i Cotuna-d.-s., carT
la un loc poseda. 96 de case in
carT traesc 396 sufl., sati 96 capT
de familiT romine si o fam. evre-
iascä. Din tre acestia sunt 128 bar-
batí, 204 femer; 199 necasäto-
ritr, 153 cAsatoritT, 33 vaduvT,
divortat i 7 nevolnicT; din
acestia numaT 26 posedá cunos-
tintá de carte.
Sätenif se ocupa cu agricul-
tura si cresterea vitelor, dar mal
Cu osebire Cu negotul poamelor
(fructelor), de care e imbelsugat
acest sat ; putinT se ocupa i Cu
exploatarea padurilor vecinase.
In sat se afla 2 bisericT cu 2
preotT si 2 eclisiarhT ; o scoala
comunala cu o populatiune de
47 elevT ; o moara situata la
marginea Cierilor si care apar-
tine proprietatiT ; 2 circiumT ; o
cladire cu 6 odaT ce servä. de
locuinta arendasulur; 5 ferastrae
(v. Almasul, mosie). Sunt 3 ro-
tarT, 3 fferarr, I stoler.
Numarul contribuabilflor, 49.
 ALMA§UL
Comunicatiunea cu satele ve-
cine se face prin drumul ce da
In oseaua judeteana Piatra-
Neamtu, in dreptul kil. 7.
Numarul vitelor se urca la
454 capete, dintre carr: 40 bol,
42 yací, 28o or, ro cal, 25 ri-
matorl, 30 viter, i6 juncr, i taur.
Se povestete, ca in apropiere
odinioara ar fi fost o crincend
batalle filtre Rominr i Ungurr.
Almawl, deal, lingá S. cu acea§T
numire, servete de loc cultiva-
bil sätenilor, fiind situat pe par-
tea lor, i de hotar despre Ne-
gre§ti, in jud. Neamtu.
Alma§ul,ma,cie, in com. Dobreni,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
este alcatuita din trer trupurr:
Horinteti §i Ro§cani,
carr impreuna se márginesc cu ;
mo0a Dobreni, la E.; cu SO.-
rata-Balaurulur, la S.-E.; cu
cina, la S.; cu Cuejdiul, la S.-V.;
cu piriul i dealul Cuejdiulur, la
V.; cu Cracaoani, Poiana-Alma-
5u1uT, Negreti i Dolheti, la N.
Suprafata totala impreuná cu
trupurile i vatra satulur Al-
mapl, e de 1677 hect. 54 arir
(1178 falcr) ; lar numal a tru-
pulur A1ma.,,u1 e de 314 hect.
6o arir (220 rala), dintre carr
207 hect. apartin posesier, iar
restul de 107 hect., locuitorilor.
Teritoriul mo§ier e acciden-
tat de dealurile Bi-
sericer, Runculur, Curmaturile,
Ta14manul, Fericile, Lacurile,
Cosmenilor, Cierilor, Tiganca
etc., carl In mare parte sunt a-
coperite cu padurr, presarate cu
poenT i poenite, ce poarta a-
desea numirile dealurilor, orT
nurnirile: Poiana-Varniter, Impu-
titelor, Lazurca, etc.
carl strabat terenu-
rile acester mo§ir sunt : Alma-
§ul, Marineser, Runculur, Pi-
riul-lur-Barcan, Molidulur, Po-
62
loboacelor,, Ponorulur, Dosuri-
le, etc.
Patura cultivabila (supra-solul)
nu este tocmar priincioasa agri-
cultura ; plantele ce se cultiva,
mar cu osebire porumbul, reu-
§esc grea, din care pricina se
cultiva mal mult prin gradinr,
lar finetele ocupa partea cea
mal insemnata a culturer, i se
deo6ibesc in finetele posesier,
cunoscute sub numirile speciale
de : finatul Vatavulur, fin, din
pir. Hirculur, fin. din MestecenT,
fin. din Pod4, fin, de la Fintlna-
Albulur, fin, de la Ro§canr, fin.
de la Poarta-Tariner, fin. din
Hirtoape, etc., i fin. locuitorilor
fin, de la Par, fin, de la NucT,
fin. de litiga Arini-luT-David-Bal-
mu§, fin, de la SpinT, fin, de
la Gh. I. Necular, etc.
Pentru exploatatul padurilor
sunt 5 ferastrae, purtate cu apA,
a§ezate la ora departare
de satul Almasul, cunoscute sub
numirile ferastraul N°. j al lur
I. N. a Sultaner, N°. 2 ferast.
de la Cioanca, N'. 3 ferast. de
la Rafaila, N°. 4 ferast. de la
Molid (acesta din 1887 se poarta
prin ajutorul uner locomobile,
de un timp insa nu mar func-
tioneaza), N°. 5 ferast. de la fa-
brica, care a fost ars acum
se face din nou.
Alma§ul, pi« in jud. Neamtu,
izvorqte dintre o ramificatiune
a dealulur Tarnita Muncelul,
In spre marginea despre apus
a com. Dobreni, plasa Piatra-
Muntele, curge in directiunea
S.-E., treand pe la schitul
Alma.5u1, pana in dreptul kil.
7 al oseler nationale judetene
Piatra-Neamtu, de unde se ridica
catre N.-E., traversind §oseaua
judetiana Dobreni-Roznov, pe
la sudul s. Dobreni, in fata ca-
ruia primind §i apele ptr. Ne-
gue§ti (de a st.), se varsa in
www.dacoromanica.ro
ALMAJELUL
pir. Cracaul, ducind cu sine
urmatoarele ptria.,e Dosurile
unit cu Calugarita, Piriul-Mari-
nesa, Pirtul-Run-
culu T, Piriul-lur-Barcan, Piriul-Mo-
lidulur, PirtulToloboacelor, Pi-
rlul-Ponorulur, etc., (v. a. n.).
In prundul dus de curentul
acestur pifia se gasesc bolovanr
marT de grez carpatic vechia,
carr coprind cristale marT de
pirita cubica ; asemenea, bolo-
vanr de calcar silicios, cu cris-
tale miel de acela§T mineral (pi-
rita), insa in catime mal mica;
cum i bolovanT plinr de numu-
lite, din carr se aratA finta t'O-
rimulur eocen, In sus spre o-
biria Cu toate acestea,
minere de fier, prin localitate
imprejurime, nu se pot gasi,
dupa cum s'a fost crezut de
.
catre multr, carT au cercetat a-
ceasta regiune.
Alma§ul, schit de alugarqe, si-
tuat in catunul-d.-s. al s. Alma-
§ul, In corn. Dobreni, pl. Piatra-
Muntele, jud. Neamtu ; este zi-
dit de catre Lupu Ba4 i Mo
nahul Rafall.
La inceput, se zice, era des
tinat pentru azilul calugarilor,
§i se intretinea din milostenir,
nefiind subventionat ; astAzT lima
este populat de 20 calugarite
avind drept starita pe malea
Suzana tefanescu, sora fostulm
Episcop de Roman, Melchi-
sedec. Serviciul divin este sa-
vir*it de catre preotir schitulul
Horaita, ce se rinduesc s'apta-
minal.
Alma§ulul, sat, ved Poiana Al-
ma,uluT, In com. Dobreni, pl.
Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
Almäjelul, com. rur., a..5ezata in
partea de N. a pla§ir
jud. Mehedinti. Se marginqte
la rasarit, cu com. Dobra, la
 ALMÀJELUL ALUNELE

miaz5-zi Cu com. VIddaia, la apus
cu com. Corlätelul si la miazA-
noapte Cu com. Slawma. Situad'
pe cimpie, la dista* de 46 kil.
de resedinta judetuluI, formeazd
com. singurä, avind 386 contrib.
Cu T800 loc. in 402 case. Ocu-
patiunea loc. este agricultura
cre5terea vitelor. ET posedä
142 plugurT, 192 care, 16 cárute
Cu cal avind si 105 stupT.
Are o bis. Cu 2 preotl i 2
cintAretr, o coall cu un invA-
tator, frecuentad de 29 elevI si
3 eleve.
Budgetul comuna este de
4520 1. la ven. si de 1893 leI
la chelt. NumArul vitelor este
de 1152 vite mari cornute, 51
caT, 450 oT i 504 rimAtorT.
Prin aceastá com. trece so-
seaua comunalä Ragova-Vinjul-
Mare-CorlAtelul-Almájelul.
In partea de V. a comuneT
Almájelul se afla dealul numit
Dealul - BrincoveanuluT, zis as-
tä-zI i Dosul-Gropilor, unde se
víd urme de o ziddrie veche.
Relativ la acest deal si zidAriT
vechl, se povestete, de bdtrinT
din com. Almájelul, VlAdaia
Corldtelul, o legendA despre fa-
milia domnitoare Brincoveanu.
si din btrne. CopiiT din acest
sat urmeazá la scoala mixta din
com. Melinesti, ce este la o de-
pärtare de 5376 m. Stia carte
5 bdrbatT i i femee.
Almäjelul, dmpie, in com. rur.
Almäjel, pl. Cimpul, jud. Me-
hedinti.
Almäjelul, colina, pe teritoriul
satuluT cu acela0 nume, com.
jud. Dolj, pl. Jiul d.-s.,
la poalele cäruia e valea Al-
májelul.
AlmAjelul, a'eal mare, in c. r.
Almájelul, pl. Cimpul, jud. Me-
hedinti ; este acoperit cu viT, ce
produc vinul renumit de Al-
májel.
Almäjelul, pi?* izvorWe din
dealul Fratostita, udd s. AlmA-
jelul, jud. .Dolj, pe st., curge
paralel cu valea JiuluT si merge
apoT de se varsd In st. acestuT
ria, In fata satuluI Petruletul.
Almäjelul, vale, pe teritoriul co-
muneT Filia0, s. Almajelul, jud.
Dolj,_plasa Jiul-d.-s., pe care e
situat satul Almájelul.
Alticioarele, pîrîz7, izvoreste din
poalele pAdurer ClAbucetul, si se
varsá in riul Teleajenelul, in ra-
ionul com. MAneciul-Ungureni,
plaiul Teleajenul, judetul Pra-
hoya.
Altoae (La-), loc izolat i punct
de hotar In com. Valea-Musce-
jud. Buzäu.
Altoae (La-), loc isolat punct
de hotar in com. Mäne.,ti, jud.
Buzdti, pe plaiul Bercioae.
Altoaele, poiand, in pAd. statu-
luT Barbu din com. Grájdana,
jud. Buzga.
Altoi (La-), loc izolat, acoperit
de livezT, in com. MAgura, jud.
Buzad.
Altu-Cucei, trup de plidure, a
statuluT, In intindere de 25 hect.,
formind, impreund cu trupul
CAtetul, pAdurea Cdtetul, situad
in com. Dozqti, pl. Cerna-d.-j.,
jud. Vilcea,.
Altatul, movild, pe mo0a Stiu-
beieni, comuna Stiubeieni, plasa
Basen, jud. Dorohoin.

Almäjelul, sat, pl. Jiul-d.-s., com.
jud. Dolj, a.5ezat pe va-
lea AlmAjelul in st. riuluT
la 4 kil. spre E de Filia5i. Po-
pulatiunea e de 27 fam. cu To6
sufl., 55 bArbatT si 51 femer.
Are 25 de case. CopiiT din a-
cest sat urmeazá la colile din
Filiasi, ce sunt la o depArtare
de 7'2 kil. Sta"' carte To bár-
batI i 3 femeT.
Almäjelul sati Almajul, sat, pl.
Amaradia, com. Melineti, jud.
Dolj, Cu 19 fam. i 85 sufl.; 45
bArbatI si 40 t'eme. E situad.
la 5 kil. spre S.-V. de MelinWi.
Are 24 case construite din zid
Altarul, unde a fost capela A-luI-Cristoiti, vie fi teren de
militará in tabära de la Fur- arciturd, in dealul Oltului, si-
ceni, la 6 kil. S.-V. de orasul tuad in com. Prunderii, plasa
Tecucia . Oltul-d.-j., jud. Vlicea, foste pea-
dinte de Episcopia Rimnicu-
Altarul, piidurice, in plasa Mar- luT ; proprietätT ale statula
ginea-d.-s., jud. R.-Slrat, la 11-
slrit de soseaua nationalä; azI Aluna sati Alunul, 'fria, pe te-
este exploatad. ritoriul com. Strloani-d.-s., jud.
Putna, izvoreste din dealurile
Altfimu§ul, munte, plaiul Dimbo- VarniteT, udá satul Varnita
vita, jud. Muscel, formeazä linia jos de care se vars1 in Susita.
de despArtire intre riul D'hubo-
vita si rail Argwlul, impreunä Alunele, deal, situat pe locul sA-
cu muntif Draxinul, Mära, Te- tenilor In fundacul din susul
felega, Preajma, Muntisorul, CA- satuluT Negresti, com. Dobreni,
pitanul, PlAisorul, PravAtul si Ma- pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu ;
teiaul. servá de teren cultivaba.

www.dacoromanica.ro
 ALUNEN!
Aluneni, nume vechiti al cdtu-
nulur Sldmnesti, com. Mierea-
Birnici, pl. Amaradia, judetul
Dolj.
Aluni (Valea-cu-), pir., izvo-
reste din raionul com. Valea-
Lungd, plaiul i jud. Prahova,
se varsd. in Valea-lur-Dan, tot
In raionul com. Valea-Lungd.
Aluni§elul,välcea, izvoreste de la
estul com. Pdrosi, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Olt, uclA cAtunul Mijlocul,
se varsd in stinga amgri-
soareT, tot in raionul comuner
Pdrosi.
Aluniqul, com. rur, pl. Vedea-
d.-s., jud. Olt, compusä din trer
cAtune Alunisul-d-s., Alunisul-
d.-j. i Dealul-Gruiulur.
Isr trage numele de la pirlul
Alunisul.
Este situatA pe malul riulur
Vedea, la 36 kil, departe de
capitala judetulur si la 5 kil, de
a pldsir.
Are o populatie de 990 loc.
(526 bárbatl si 464 femer), 270
capT de fam., 240 contrib. in
301 case de locuit.
In comuna' sunt doud. bisericr
(la Alunisul-d.-s. si la Alunisul-
d.-j.), deservite de trer preotr.
Locuitorir se ocupd numar cu
agricultura si cultura prunilor.
E/ desfac produsul muncer lor
la Slatina, Pitesti si gara Corbu.
Locuitorir din cdt. Alunisul-
d.-s. si Dealul-Gruiulur sunt mos-
nenr, iar ce! din Alunisul-d.-j.
s'ati impropriearit la 1864 pe
175 hect., impArtite la 46 loc.
Sunt in com. 35 cal si epe, 420
bol', 150 yac!, 1000 or si 240
porcr.
ToatA comuna se tntinde pe
o suprafatd de 160o hect.
Cu intretinerea scoaler statul
cheltueste anual 1404 leT.
carte 150 bArbatT si ii femer.
64
In termen mijlociti se fabricA
In com. 6000 decal. tuicd.
Inul i clnepa se cultiva prea
putin.
Sunt in com. 50 merT, 130
per!, 200 ciresT, 8o nucr. Un
hect. livede dd. 2 care fin.
Comerciul se face de patru
circiumarr.
Venitul comuner se urcd la
2040 1. 5i cheltuelile la 2035 1.
O osea inlesneste comuni-
catia cu comunele Fdgetelul si
Spineni, precum isoseaua veci-
nalA care inlesneste comunicatia
cu Poborul si Profa.
E udatd de riurile: Vedea,
Alunisul, Papcica si Buduslu-
vesti.
Se mArgineste cu comunele :
Profa, Spineni, Ursi i FAgetelul.
Se crede cA aceastd comuna
dateazd din timpul lur Neagoe-
Basarab.
Aluniqul, sat, face parte din com.
r. Strimbeni, pl. VdrbilAu, jud.
Prahova.
ceitun,al com. Colti,
jud. BuzAti, situat pe malul dr.
al izvorulur Alunisul, are 130
loc. si 29 case. E renumit prin
chilibar i biserica sApatA in
corpul une! sena
Aluni§ul, ciitun, comuna Pietrari,
jud. Dimbovita. (v. a. n.).
Aluni§ul, dmpie, vez! Dealul -
Porcilor, deal, jud. Vilcea.
Aluni§ul, deal, In com. BrAdAte-
lul, judetul Suceava , de sub
care izvoreste pirlul cu acest
nume.
Aluniqul, deal, in jud. Tecucid,
la S. si paralel cu valea Alu-
nisul, pe care o alimenteazd cu
apd pe timpurr ploioase ; alt.
363 m.
www.dacoromanica.ro
ALUNIgIL
Aluni§ul, ginA, strAbate comuna
S trimbeni, plasa VArbildul, jud.
Prahova, de la N. la S., se
uneste cu gira Bertea i impre-
und isT continua drumul pe mo-
sia Stefesti.
Aluni§ul, izvor de ape minerale,
In com. Colti, jud. BuzAti, cdt.
Alunisul ; contine sulf si mag-
nesie. Nu se poate utiliza din
cauza depArtArer, greuater dru-
mulur si a singurdtdter pozitiuner.
Aluni§ul, izvor, In com. Colti,
jud. Buzáti, cdt. Alunisul, incepe
din Polana-Corduner si se scur-
ge in izvorul Valea-Boulur. In
albia sa se gAseste adesea mult
chilibar.
Aluni§ul, fan/ de munir, in pl.
Vrancea, jud. Putna, servA de
hotar intrejud. Putna i R.-SArat.
Aluni§ul, no1ie, fostA a statulur,
in comuna Valea-Teanculur, jud.
are io hect. pAcl., fineatl
si vie. Egumenir Grecr ar ma-
nAstirer Banul, de care depin-
dea, ridicaserä vinul de aicr la
un mare renume.
Aluni§ul, mofle, jud. Muscel, pro-
prietate a statulur ; apartinea Mi-
tropolier din Bucuresti. In anul
1878, venitul acester mosir era
de 1812 1., *1 a fost ipotecatA
pentru asigurarea biletelor ipo-
tecare emise dupa legea din
1877. Pentru periodul 1881-86
arenda a scAzut la 1450 1. anual..
Aluni§ul, trup din mosia statulur
Corbi, pe care s'ad improprie-
tArit locuitorir din cd.t. SecAtu-
rile, comuna si plaiul Nucsoara,
jud. Muscel.
Aluni§ul, munte, pe creasta cd-
ruja trece hotarul tntre c. Bros-
teni, din jud. Suceava si Buco-
 ALUNIVL
vina, avind 1347.5 m. altitu-
dine d'asupra niveluld marir.
Aluni§ul, fiiidure, in tntindere de
1390 hect., proprietate a statu-
luI, jud. Muscel. Face parte din
marea padure Corbi, plaiul Nuc-
para, formata din lo trupurI:
Preotesele, Bindea, Za-
noaga, Papaul, Rusu, Platica,
Alun4u1, Padurile i CrIngul,
avind toate o intindere de 17530
hect.
Aluni§ul, pirtg, izvorete de pe
teritoriul com. Fagetelul, plasa
Vedea-d.-s., jud. Olt, i se varsa
in 14111 Vedea, tn raionul com.
Aluni§ul, jud. Suceava, a-
fluente al omuzuluI-Mare, 1340
m. lungime.
Aluni§ul i Heroaia,proprietayi AzI serva ca bisericä de mil-
ale statuluI, jud. Muscel, pen- locuitorilor din Alunipl.
dinte de Mitropolia din Bucu-
re0, carI s'a(' arendat pe pe- Aluni§ul, fost schit, în cat. Alu-
riodul 1886-96 Cu 1485 1. a- nipl, com. Strimbeni, pl. Val-- Aluni§uluI (Virful-), colinit, in
nual. hila, jud. Prahova.
Aluni§ul, rancurci de muntI in
prelungirea catre E. a ramureI
Porfir, perpendiculara pe intinsa
irä a TareauluT, incepind de la
nodul ce-1 formeazä cu ramura
Nechitulur, in partea despre N.-
V. a schituld Nechitul, catre o-
blqia piriuluI Malina, (afluent
din dreapta riuluI rapa) pana in
malul drept al riuld Bistrita,
marginit pe sub coastele sale
despre S.E. paralel, de ptriul
Mastacanoasa, iar din coastele
sale de catre N., se detaeaza
intrio alta ramura numita a Ne-
gule§tilor.
Este acoperit cu padurI, in carI
predomina arboriI de alun, de
la carI se pare ea luat chiar
numirea. In toata intinderea
sa strabate teritoriul com. Mes-
5;042. Marais Digtonar Geopreilla.
05
tacgn, din pl. Bistrita, judetul
Neamtu.
Aluni4u1, fost schit de calugarÌ
in com. Colti, jud. Buzaa, cat.
pendinte de Episcopia
Buzar'. Biserica e sapata in cor-
pul uneI imense stind de pla-
ta N'are inscriptiunl. Traditia
il atribue o vechime de peste
T000 de anI. Are o legenda
identiea cu a schituluI N'ama-
e0, din judetul Muscel : «Un
cioban, care p4tea turma ad,
aude in somn o voce, care II
ordona sg. sape în coasta stincer;
el se supune, i dupa putina
munca gasete o icoana aMaicir-
Domnulur. LocuitoriI se alar-
meaz5., maresc deschizatura
dad forma uneI bisericr, unde
depun acea icoand, care se con-
serva §i astd-zr». Tot 'in aceasta
sencä sunt sapate i dota chi-
Aluni§ulul, ved Poiana-Alunip-
jud. Suceava.
com. Blajani, jud. Buzad, aco-
Aluni§ul, vale, com. Frfnce§ti,
pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
Aluni§ul, vale, com. Sirineasa,
pl. Oltul-d.-s., jud. Vtkea.
Aluni§ul-aaTáne§ti, pliclure, in
com. Balane0, jud. Buzaii, pe
mo0a Cozieni-Tihule0, proprie-
tate a statuluT, pendinte de E-
piscopie. E formata. din trupu-
rile Aluniul, Birza, Cozieni, Fa-
caianca, Mwasca, Talpiciti
Te4u1, formind impreuna un
corp de 416 hect.
Aluni§ul-de-jos, sat, face parte
din com. r. Aluniul, pl. Vedea-
d.-s., jud. Olt. Are o populatie
de 257 loc.
LocuitoriI acestuI catun s'ari
www.dacoromanica.ro
ALUNtTL
improprietarit dupa legea din
1864. Ad e o bis. zidita la a-
nul 1810 de Preda Iepure, Bar-
bu Anghel i Cirstea-cel-Negru
§i reparata la anul 1877.
Aluni§ul-de-sus, sat, face parte
din com. r. Aluniul (v. a. n.), pl.
Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o po-
pulatie de 576 loc. Locuitorif a-
cestlif cdt. sunt mosnenr. Aid
e o bis. ziditä la anul 1887 de
enoriag.
Aluni§ul-Mlajetul,pildure a sta-
tuluI, in comunele Colti i M11-
jetul, pe mo0a Mlajetul i Alu-
jud. Buzan, pendinte de
Episc. Buzan. E formata din
trupurile Aluniui, Fata-Mare,
Fini4u1, Ocolul-BordeiuluI-Savd,
Poiana - Corduner i Valea- cu-
Bordeele, constituind un corp
de 627 hect.
perita de padurr, vi! §i araturT.
Aluni§uluI (Pirlul-), firlu, In
com. Bogcldnesti, jud. Suceava,
avind lungimea cursuluT de 3000
m., impreuna cu Piriul-Plopilor
formeaza pirlul MoiR.
Aluni§ului (Valea-), vale, situ-
ata la S. de ttrgworul StAni-
§e§ti, jud. Tecuciri, merge in di-
recia E.-V.
E.-V. pana in valea Do-
brotforuluI, in raionul com. Sta-
n4eW ; alt. la obiqie 355 m.
la varsatura 190 m.
Alunul, com. rur., plasa Oltetul-
d.-s., jud. Vilcea, compusa din
3 catune : Alunul, Igoiut
Este situatd pe valea riulur
Oltetul, la 6o kil, departe de
9
ALUNVL 66 ALUNULUI (MOVILELE-)

capitala judetulur si la 25 kil. de nucr; iar livezile dar' ca la 300 Alunul, deal, la S.-E. com. Alu-
Horez, resedinta pläir. Inainte care de fin. nul, pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea,
vreme, cät. Alunul forma o sin- Veniturile comuner se urca pe care se cultiva 31 hect. vie.
gura com. si tinea de judetul la 1384 L i cheltuelile mar la
Gori; cät. Igoiul forma o sin- aceiasT suma. Alunul, pida, in c. r. Closani,
gura com. si cat. Bodesti apar- E brazdata de dealurile: Ma- pl. Closani, jud. Mehedinti.
tinea de com. Mateesti. teesti, Turcesti i Berbesti, carr
Are o populatie de 1294 loc. o separa de comunele cu acelasr Alunul, firtg, pe teritoriul com.
(649 barbatr si 645 femer); 267 nume i de dealurile: Colibilor, Paulesti, jud. Putna, pl. Vrancea,
capT de fam., 263 contribuabill; Seciulur, Ciocanele, Corsorulur, izvoreste din Muntisor si se
in 285 case. Brinzan, Rosul i Tutunarulur; e varsa in dreapta CozieT.
In toata com. sunt 6 bisericr. udatä de valle: acata, Corne-
Locuitorir se ocupa cu agri- tuluT, Pretroasa, Laculur, Rosia Alunul, îrîü, in plasa Ora.sulur,
cultura, pretraria, dulgheria si Aninoasa, d'ara de rtul 01- com. Andreasi, jud. R.-Sarat,
rotaria. El desfac produsul mun- tetul, care o strabate de la N. izvoreste din virful Alunulur,
cer lor la Craiova si Tirgul-Ho- spre S. uda comuna in partea de ra-
rez. Se margineste cu comunele sara si miaza-zi, si merge de
Locuitorir sunt mosnenr; 15 Mateesti, Turcesti, Berbesti, se varsa in riul Rimnicelul ; are
Impreprietarit la 1864, cind vesti, Coltesti i jud. Gorj. un curs repede i prapastios,
li s'ají dat 33 hect. paniint. Er si nu s'a putut face morl pe
art 45 cal, 258 boT, 195 vacr, Alunul, sat, face parte din com. dinsul.
25 capre i 270 or. rur. cu acelasr nume, plasa 01-
Pe riul Oltetul sunt 5 morr tetul-d.-s., jud. Vilcea. Are o Alunul, trup de ddure a statu-
in raionul comuner. populatie de 561 loc. (287 bar- lur, in intindere de 125 hect.,
In cat. Igoiul sunt maT multe batl si 274 femel); iar ca po- formind, impreuna cu trupurile
carien l de piatra. La locul nu- pulatie scolara are 50 copir (29 .Padina,-Seaca, Piraele, Mdgura-
mit eGherghinoaia» se aflä baetT si 21 fete). Aci e rese- Albu, Muntele-Neteda i Dosul,
pamtnt o materie combustibild dintaprimArier si scoala comuner. padurea Costesti, situata in co-
sau carbunr de pamint, care ma- In raionul acestur cat. sunt muna Costesti, plaiul Horezul,
terie e in ardere continua de la 3 bis.: una in Cornet, cu hra- jud. Vilcea.
1886, pana acum (1892). Se ga- mul Cuvioasa-Paraschiva fon-
sesc tn pamint straturr de scoicT data la anul 1838 de VI. De- Alunul, vale, in plasa Ora.sulur,
si inda S'a(' gasit i masele conesi, I. Rosca, s. a. ; una in jud. R.-Sarat, in partea de mia-
de mastodontr, picioare de ele- Rosia cu hramul Sf. Dumitru, za-zi a comuneT Andrea.si; e
fantl petrificate. fondata la anul 1803 de Pos- inchisa intre Dealul-Furului si
coala dateaza in com. de telnicul Constantin ; si alta in Virful-Alunului, lar prin fundul
22 anT. Localul e bun si apar- Podurr cu hramul SL Nicolae eT curge torentul Alunul ; este
tine comuner. titi carte 174 bar- fondatá. de D. Sutoiti. Catunul una din cele mar frumoase
batí si 2 femer. Cu intretinerea Alunul forma in vechime o sin- din partea loculur, marginita
scoaler, statul cheltueste anual gura com. si tinea de judetul fiind de muntr inaltr acoperitr
108o ler, iar comuna 15 ler. Gorj, apor s'a unit cu catunul cu padurr.
Femeile cultiva prea putinT Igoiul i Bodesti i asta-zr for-
gindacr de matase. StupT cu al- meaza impreuna com. Alunul. Alunul, vale, in com. rur. Balo-
bine sunt vr'o 15. d.-j., plaiul Closani, jud. Me-
In termen mijlociti se fabrica Alunul, d cal, pe teritoriul satuluT hedinti.
1500 decal. tuica. Minjesti, com. Mogosesti, plasa
Toatä comuna se intinde pe Stavnic, jud. Iai, numit ast-fel Alunului (Poiana-), d ea/ , in pl.
750 hect. pamint. de la padurea de alunr ce se drasulur, jud. R.-Sarat. (Vezr
Terenul cultivabil produce afta pe el. Poiana-AlunuluT).
2500 hectol. porumb i 90 hectol.
gnu. Aproximativ sunt in com. Alunul, deal, la V. comuner S1A- AlunuluI (Movilele-), dota mo-
ca la 150 merT, 70 perT, 190 vesti, pl. Oltetul-d.-s., jud. vile, in pasa Borcea, judetu

www.dacoromanica.ro
 ALUNULUI (CULMEA-)
spre N. de satul Pie-
troiul.
Alunului (Culmea-), f ir de dea-
lurf, in pl. Orasulur, jud.R.-Sarat,
se desface din virful Alunulur, in-
tra in plaiul Rimnic, face hotarul
fiare acest plaid si plasa Mar-
ginea-de-sus, se scoboarà apor
printre riurile Milcov, R.-Sdrat
Slimnic, despartind basinu-
rile lor; trimete spre dreapta ra-
mificatiunile : Dealul-Lung, Dea-
lul-Peletic, Dealul-Tinos i Dea-
lul-Costandoid, printre afluentiT
riulur Rimna, apor Dealul-Streaja
Dealul-Nucilor, printre aflu-
entir Slimniculur. Virful princi-
pal din aceasta culme este Alu-
nul, cu o inaitime cam de 550 m.,
care se afla pe teritoriul com.
Andreasi; are padurr i pasunT
intinse; inainte a fost punct tri-
cronometric de observatie, care
a servit statulur major austriac,
la facerea hartir tarir Ronfinestr.
Aluta, vezr Oltul.
Alvinesti, vale, in judetul Con-
stanta, pl. Hirsova, pe teritoriul
comuna Topalu, se desface din
poalele nord-vestice ale dealulur
Olacu i dupa un drum de vre-o
5 kil, se deschide in Dunare;
are o directie de la N.-E. spre
S.-V. Brazdeaza partea sud-ves-
del a plasir i cea sudica a com.;
este tiiata de drumul comuna
Topalu-Boazgicu.
Alzas, locuinlä izolatif, (v. Ata,
pichet), jud. Neamtu.
Amar, pirig, curge prin satul
Mindresti, com. Puteni, plasa
Nicoresti, jud. Tecucid, si se
varsa in pIriul Gerul.
Amara, com rur., in plasa Gra-
distea, ltngä lacul Amara, jud.
R.-Sarat.
67
luat numele de la lacul
Amara, linga care e asezata.
istoric. Mar inainte se numia
SIobozia-Amara, probabil de la
permisia data locuitorilor ca sa-sT
faca locuintele lor aci.
Pana la anul 1864, tinea de
Amara si cat. Maraloid, care a-
cum e trecut la comuna Cfineni,
copiir din Maraloid, venead
la scoala din Amara.
Este asezatä In partea de
miaza-zi a judetulur, la 25 kil.
spre S.-E. de orasul R.-Sarat,
si in partea de apus a plasiT
Gradistea, la 8 kilom. spre V.
de Gradistea-de-sus, resedinta
Comunele cele mal' a-
propiate de dinsa sunt: Slobo-
zia-Galbenul la 7 kilom., Balta-
Alba la 7 kilom., Ciineni la 8
kilom., Ghergheasa la 8 kilom.,
Drog la 9 kilom., Gradistea-de-
jos la IO kilom. si Visani la 15
kilom.
S6 margineste la miaza-noapte
cu comuna Balta-Albá, de care
se desparte prin niste dealurT
ce inchid la S. lacul Balta-Albá;
la miaza-zi cu catunele Sdva-
resti 5i Pläsoiul (ale com. Cii-
neni), despartid pi-in valea pi-
riulur Viroaga; la rasarit cu com.
Gradistea-d.-s., cu cat. Maraloiti
(al com. Ciineni) i riul Buzad;
iar la apus cu comuna Gher-
gheasa.
Amara este o com. de cimp
si decT n'are dealurr importante
pe -teritoriul er, afad de malu-
rile piriuluT Viroaga ; lar ca
este Valea-Viroager.
Riurile suntmicLi lid insem-
ndtate; principalul este Viroaga,
care udd com. in partea de apus
Valea-Sälcier, care se varsa in
Viroaga pe teritoriul com. la S..
de cat. Amara; riul Buzad se
afla la 5 kil, spre miaza-zi de
comuna. Pe Ruga c. este marea
bala Amara, cu vi-e-o 600 hect.
suprafata si care se tntinde
www.dacoromanica.ro
AMARA
in comunele Ciineni i Gradistea-
d.-s. si primeste in sine &tul Vi-
roaga. In comuna sunt i 34
puturr, Cu o adincime de la
8-10 metri.
Clima comuna este tempe-
rad. si sanatoasa ; lama insa su-
pusa raceler vintulur de rasarit.
Comuna nu mar are alt cat.,
de cit cel de resedinta.
Suprafata comuner este de
2858 hect., din carT 38 hect.
ocupate de vatra satulur, 564
hect. proprietatea locuitorilor
1494 hect. ale statulur. Ca su-
prafata, comuna este a 9-a din
plasa.
Populatiunea com. in anul
1892 era de 164 familiT, carT
coprindead 612 sufl., din carr
311 barbatT si 301 femer, aflin-
du-se 55 cu stlinta de carte,
si restul (557) fara stiinta de
carte ; dupa religie i nationali-
tate : 602 RominT si IO streinT,
dupa starea civilä: 299 clsato-
ritT, 313 necasatoritl si 26 va-
duvr. Ca populatie, comuna e a
12-a din plasa.
Portul locuitorilor este comun
intreger plasT. (A se vedea la
plasa Gradistea).
In comuna e o singud bise-
rica, zidita in anul 1819 de un
egumen de la schitul Rogoz si
cu ajutorul locuitorilor Ionita
Gheorghe BrindusT, reparad de
locuitorT in 1844; are un preot
si un cintaret.
Comuna are o singur coala
mixta, fundad in 1882 de co-
muna, cu I invätator.
coala e de nuele cu valatucT,
avInd ca pamint vre-o 8 hect.,
6872 centiarir.
Calitatea pamintulur este me-
diocra, fiind compus din huma
argill. In privinta cultura, cele
2820 hect. ale comuner se divid
ast-fel: 2498 hect. pamint arabil,
137 hect. ima i 185 hect.
padure.
 AMARA
Ocupatiunile locuitorilor sunt:
agricultura, avind pentru aceasta.
90 plugurr si o masinä de tre-
erat; cresterea vitelor, fiind in
com. 1859 capete, din carT 332
bol, 233 vacT, 145 cal, 123 epe,
926 or, 5 capre, 95 rimAtorT. In-
dustria in aceastá com. e simplà,
fiind cea domesticA. Comerciul
comuner constA in importarea
lucrurilor necesare pentru
tinere, constructiuni i lucrurr
manufacturale; i in exportarea
cerealelor, vitelor i pestelur, pe
care locuitorir 11 scot din balta
Amara si 11111 BuzIá. Transpor-
tul se face prin gara FAurer (jud.
&Ala), la 17 kil. spre miazl-
zi. In com. sunt 8 comerciantr
(5 Rominr, 2 Armenr, i Evreti,
din carr 3 sunt circiurnarT.
CAlle de comunicatie sunt ur-
matoarele: oseaua comunal1
ce vine de la com. Ghergheasa
si trece printeinsa, spre a se
duce la Gradistea-d.-j. ; drumul
spre Visani ; soseaua spre Balta-
Albd i Boldul ; drumul spre Slo-
bozia-Galbenu i Drog.
Budgetul. Comuna are 132
contribuabill; 2666 ler 42 b. la
veniturr si 2288 ler 27 b. la
cheltuelT.
Amara, sat, in pl. Ialomita-Balta,
jud. Ialomita, pendinte de com.
Slobozia, este situatA pe partea
de V. si in apropiere de lacul
Amara, de la care si-a luat nu-
mirea.
Acest sat este infiintat de
citr-va anT si are 190 fam. Ro-
minf.
Aicr este o scoalà mixtA cu
un invAtAtor retribuit de com.
Locuitorir satulur se ocupl
Cu plugAria si vara inchiriazA
locuintele vizitatorilor laculur A-
ntara.
Amara, bata' mare, in pl. Gra-
distea, lingl com. Amara, jud.
68
R.-SArat, la 27 kilom. de R.-
Särat si la 3 kil, de riul Bu-
Mil, de care e despArtità prin
malurile lur inalte. Are o intin-
dere de 600 hect. ; se intinde
si pe teritoriul com. Clineni.
Din intinderea sa, 400 hect. a-
partin statulur i sunt date cu
arena.. Ven. el este de 10000 1.
Intima se gAseste: crap, ca-
racudA i albisoarA, in mare can-
titate, care se vinde in R.-SA-
rat, Ploesti, Buzdti i chiar in
Bucuresti. Apa báltiT este sAratA;
ar putea deveni chiar apA me-
dicinall bund, dacA s'ar putea
Canaliza apele dulcr, cari se varsI
inteinsa, dindu-li-se acestora o
scurgere in riul BuzAti. Nu este
supusl usaciunir ca Balta-Al-
ba, de oare-ce are izvoare in-
terioare, pe lingA piriul de vara,
Viroaga. Pe malurile sale, mar
Cu seamil cel despre apus, creste
mula trestie i rogoz, din care
tAranir fac rogojinT, pentru el
pentru export.
Amara, deal, pe mosia Amara,
c. Movileni, pl. Copou, jud. IasT.
Amara (La-), han, In pl. Gra-
distea, com. Amara, jud. R.-SA-
rat, pe drumul dintre Amara
Balta-AlbA, la 4 kilom. spre
miazl-noapte de Amara.
Amara, iaz, v. Buddiul, .piriu, c.
Movileni, pl. Copal, jud. Iasi.
Amara, lac, cu n'A minerall, in
pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita,
este situat spre N.-V., la 5 kil.
de satul Slobozia i intre satele
Amara si Slobozia-Nouä.
Analiza acestur lac este
ceasta :
AnhydridA silicicA . 0.0033
sulfuricA. 28.8870
Clor 21.0870
AnhydridA carbon. n edeterminate
borla .JJ
www.dacoromanica.ro
AMARA
Sodiá 20.5970
Oxid de magnesiu . 10.8570
» calci . . 0.7160
Sesquioxid de fer
Potasiá
nedetermii tato
Lithiu
Materir organice
Aceste substante se pot grupa
in modul urmator :
Clorur de sodiá. . 34.749
Sulfat de » . . 18.935
)0 magnesia. 27.330
Carbonat de calciti. . 1.278
» magnesia. 3.669
AceastA analisl este fAcuta
numar aper, nu si nAmolulur la-
culur.
Apa, precum i nAmolul aces-
tur lac, de si nu sunt bine cu-
noscute de medicr i prin ur-
mare niel' recomandate, si de si
nu s'a fácut niel o instalare pen-
tru luare de bar, totusr locui-
toril judetulur, din propria lor
initiativl intrebuinteaa cu suc-
ces apa i nAmolul laculur. Su-
ferinzir, carr fac bAT in acest lac,
inchiriazA locuinte in satele Slo-
bozia, Amara si Slobozia-Noul.
Amara, mofie, pe teritoriul com.
Movileni, pl. Copou, jud, IasT,
formeazá un trup cu mosia Bu-
tuluc, din com. PAusesti, plasa
arligAtura, (v. Butuluc). In a-
ceastA localitate nu sunt de cit
doul case s't o moard cu vaporT.
Amara, mofie a statulur, in pl.
Gradistea, in com. Amara, jud.
R.-SArat, are o intindere de 1679
hect., din carr 1394 hect. loc
arabil, roo hect. imas si 185 h.
pldure.
a- Amara, pei-dure a statulur, in pl.
Gradistea, com. Amara, judetul
R.-SArat, in intindere de t85
hectare; esenta dominantA de
lemn este salcia.
Amara, pirta, izvoreste din p5.-
 AMARA
durea Chircia 51 se varsa In la-
cul Drac5ani, com. Drac5ani, pl.
Meletin, jud. Boto5ani.
Amara, pirig, v. piriul Budaiul,
com. Movileni, pl. Copal, jud.
Ia5i.
Amaradia, plath, jud. Dolj, nu-
mitá ast-fel de la riul Amaradia
ce trece prin ea in directiunea
N.-V. spre S.-V.
Forma sa se poate asemana
-Cu un paralelogram lungit de
la N.-V. spre S.-E.
Se margine5te la N. cu parte
diii jud. Gorj, incepind din dr.
comuneI Valeni ; la E. cu jud.
Vilcea, pana in dreptul comund
Capreni din aceasta
La S. se margine5te cu pl.
Ocolul din acest judet.
La E. cu jud. Vilcea, de la
com. Valeni la N. pana in drep-
tul comuneT Bizgarli, Romanati.
La V. se margine5te cu pl.
Jiul-d.-s., din dreptul com. Ca-
preni pana la com. Malaeasa,
din pl. Ocolul, despártindu-se
pe o mica intindere prin riul
Amaradia.
In privinta reliefuld, pl. A-
maradia se poate imparti in
doua regiunI : regiunea dealu-
rilor la E. 5i regiunea vailor la
V.; ambele regiud se intind in
directiunea N.-V.-S,-E. Dealurile
ce accidenteaza aceasta plasa
sunt : Dealul-MuieriI, ce se lasa
din culmea Zdnoaga, din jud.
Gorj, trece pe teritoriul acestd
printre valea Aula Plosca,
la V. 51 limita catre jud. Vil-
cea, pana la izvorul fiuld Gia-
rnartaluiul; de aci pana In li-
mita de S. a pld5iI este strins
intre valle riuld Amaradia
V. i a riuld Giamartaluiul la
E. Catre S., i anume din punctul
unde riul Giamartaluiul trece in
jud. Romanati , Dealul-MueriI
se continua prin dealul Flore5ti.
69
Din Dealul-MueriI, se lasd spre
E. Dealul-Murgasuld, ce merge
de la N.-V. spre S.-E., ayind la
V. valea Giamartaluiuld, lar la
E. valea riuld Fratila. Atit dea-
lul dt 5i valle se prelungesc pe
teritoriul jud. Romanati. Pe li-
mita catre pl. Jiul-d.-s., se in-
tinde dealul Icleanul, ce este o
prelungire a dealurilor Andree5-
tilor 51 Prigorier din culmea
Zanoaga, jud. Gorj. Acest deal
se continua prin Dealul-Mare,
ce desparte valea riuluI Ama-
radia de valea piriuluI Almajel,
pl. Jiul-d.-s.
Tot din dealul Icleanul se lasa
dealul Chicioard, ce desparte
miel afluentI din dr. Amaradid
de alte piriia5e ce se varsa. di-
rect in
Terenul tertiar constitue solul
intregd
Pe teritoriul acestd pla5r cur-
ge riul Amaradia ce intra in
aceasta pl. pe la com. Capreni;
1-1111 curge pe teritoriul acesteI
pla5T de la N.-V. spre S.-E.,
lasind in dreapta sa, comunele :
Capreni, Sloina, Valea-Bould,
Bodde5ti, Me1ine5ti, Goodeni,
Negoe5ti ; iar in st. comunele :
.Capreni, Mierea-Birnici, Nego-
e5ti i Adincata. Din dreptul
comuneI Adincatase indrepteaza
spre S. curgind putin pe limita
catre pl. Jiul-d.-s. Riul Amaradia
prime5te riul Plosca pe stinga
ce vine din com. Grädi5tea, jud.
Gorj, uda. comunele Zäicoiú, Tal-
pa5i 5i Amara5ti, cu directiunea
N.-S., dealungul Dealuld-Muerif
5i se varsa in Amaradia la s.
Amara5ti.
Pe dr. Plosca se incarcg cu
me multI afluentr, intre care se
numara Ploscuta (vezi cuy. Plos-
cuta) pe dreapta.
Atit Amaradia, cit i Plosca,
primesc pe ambele malurT aflu-
entI, ce curg prin vál strimte
la izvor i largI cu cit se a-
www.dacoromanica.ro
AMARADIA
propie de varsarea lor in aceste
riurI.
Aceasta plasa mar tine i de
basinul riuld Olt 5i anume de
afluentiI sal din dr. Oltetuld
numitI Fratila i Giamartaluiul,
caff trec in jud. Romanati.
Plaza Amaradia din punctul
de vedere administrativ e for-
mata din 18 comune 5i anume:
Adincata, Amara5ti, Balota, Bo-
dae5ti, Bulze5ti, Cdpreni, Goo-
deni, Goe5ti, Meline5ti, Mierea-
Birnici, Murgaiú, Negoe5ti, S15.-
vuta, Stoina, Talpa5i, Valea-
Bould, Vele5ti, Zeicoig. Re5e-
dinta sub-prefecturd este in c.
Meline5ti.
Populatia pläil Amaradia e
de 6131 C. de fam., cu 24984
sufl., din care 12617 barbatI
12367 femer.
Dupd starea civill, populatiu-
nea se imparte In: neinsuratI
13021 : barbatI 6787, femer 6234;
insuratI 10480: barbatT 5240,
femeI 5240; vaduvI 1471: bar-
batI 603, femer 868; divortatr
: barbar 8, femer 4.
Dupa nationalitatI, sunt: Ro-
mlnI 24933, sirbr 23, UngurI
14, EvreI 12, GrecI 2.
Dupa felul ocupatiund, loc.
se impart In: agricultorI 18206,
muncitorI 888, servitorr 260,
comerciantI 85, prof. liberale
84, meseria5I 82.
Dupa instructiune sunt: cu
5tiinta de carte 1721: barbatI
1567, femeT 154; fara 5tiinta de
carte 23263: barbatI 11050, fe-
mer 12213; la i000 loc. 5tia
carte 69: barbatI 63, l'eme' 6.
BisericI sunt 55, din care 21
parohiale i 34 filiale, deservite
de 22 preotI parohI 5i de 6
preotI supranumerarI 5i de 51
cintaretr.
scoli sunt 17 : zsde baetI, 2
de fete 5i 13 mixte, cu 15 inva-
t'atoe 5i 2 invatatoare. Aa urmat
la 5coala, In anul 1892-93,
AMARADIA
453 copir: baetT 399 si 54 fete.
Ati virsta pentru a urma la scoala
3356: 1798 blietT í 1558 fete.
Juriile comunale judeca pri-
cinr miel; tin de judecAtoria o-
colulur Jiul-d.-s., cu resedinta in
Numarul vitelor e de 43968
capete, anume : cal 284, epe
541, armasarT 25, minzr 104.
Vite cornute : bol 6415, vacr
3700, viter 1355, taurr 784, bi-
volT 27, bivolite 21.
OT si miel 190o7, berbecr
3397.
Porcr 155I, scroafe 1465,
vierr 51r, purcer de lapte 1597.
Capre 2463, tapT 185, iezr
446.
Magarr 6, cada 14.
Cu comerciul se ocupi ata
strainir cit i indigenir. La Cru-
set si Negoesti se fac bilciurr
anuale. Comerciul Il fac mal
mult cu orasul Craiova, unde se
duc cu caree cu carutele pe
Amaradia, 'Las* este situata
soseaua nationall Craiova-Tirgu-
Jiu. De asernenea se duc pe la In partea de E. a jud. Gorj.
bilciurile ce se tin in comunele
maT sus numite ; vind mal mult
cereale, vite, cAramida, lemne, etc.
Calle de comunicatie 'ce stra-
bat plasa Amaradia sunt: calea
jud. Craiova-Ttrgu-Jiti, cu dota
podurr pe riul Amaradia, unul
la Adincata si unul futre Stoina
si Capreni; car comunale neso-
seluite i anume: Murgasi-Velesti
prin com. Balota, de unde are
un ambrasament spre Bulzesti.
Gaia-d.-j. de pe aceastA linie
este unja cu Goesti printr'un
drum, care, de la MAtaesti din
pl. Ocolul, duce la Negoesti, la
Goodeni, etc.
Un drum proectat duce de
la Bodaesti, de Ruga, Amaradia,
la Fratostita, din pl. Jiul-d.-s.
Inainte de 1892, pl. Amaradia
era unita eu pl. Ocol. Pl. Ama-
radia-Ocol coprindea comunele :
Goesti, Adincata, Ne-
70
goesti, Amaresti, Mierea-Birnici,
Slavuta, Zeicoiu, Tilpasiti, Ve-
lesti, Balota, Bulzesti, Murgasiti,
Goodeni Melinesti , Bodaesti ,
Valea-Boulur, Crusetu, Stoina
Capreni. In jurul orasulur Cra-
iova de asemenea erati: Izvorul,
Motoci, Mischi, Ghercesti, Pie-
lesti, Simnicul, Isalnita, Breasta,
Cernelele, Bucovatul, Balta-Ver-
de , Podan, Livezile , Glodul ,
Preajba , Malul -Mare , Sacuiti ,
Ghindeni, Cosoveni i Carcea,
toate in numar de 40 ce com-
puneati plaisile unite Amaradia-
Ocol, cu resedinta sub-prefec-
turer în Melinesti.
Localitatr istorice in aceasta
pl. sunt : Putineiul, com. Mierea-
Bimici, mide s'a dat batalia
dintre Mihaiti-Viteazul i TAtarir.
In jurul comuner Goesti, cat.
Muereni, se vad ruinele une
cetAtr romane, numitä de loc.
Cetatea-Muerir.
Aceasta pl., pana la 1883, forma
plasa singurA, dar de atuncr s'a
unit cu plaiul Novad i for-
meaza o singura plasA sub de-
numirea plasa Novaci-Amaradia
Cu resedinta in cAt. Hirisesti din
plaiul Novaci, apartinind com.
Novaci.
Numirea de Amaradia
luat'o de la riul Amaradia, care
ia nastere din aceastA plasa, din
punctul de bifurcatie al dealu-
rilor Prigoria i Muerea.
Se margineste la N. cu plaiul
Novaci cu care se atinge prin
comunele: Ciuperceni, Bumbesti-
Piticu, Ciocadia, Blrzesti i Sir-
besti. La V. cu comunele: Voi-
testi, BAlanesti, Pistesti-din-Vale
Pistesti-din-Deal, Budieni
asa din plasa Ocolul. La S.
Cu plasa Gilort prin comunele :
Curteana, Rogojeni, Pietresti-
d.-s., Piriul, Licuriciti, Adunati
www.dacoromanica.ro
AMARADIA
Saca. La E. cu judetul R.-
Vilcer.
Relieful solulur acester plAsT
este, spre V. in partea riurilor
Blahnita i Gilortu, mal mult
ses, lar in partea de E. deluros.
Dealurile ce strAbat aceasta
plasA sunt: Plesa, al Jiulur, SA-
celul, Zorlesti, Prigoria i Dea-
lul-Muerir.
Cel mal renumit platotz din
aceasta plasa este : Cimpul-Ma-
re, ce se ridicA filtre basinurile
Blahnita i Gilortu, spre N. de
Tirgul-Carbunesti. (A se vedea
la com. Albeni).
Clima acester plasr este tem-
peratA.
Plasa Amaradia are o supra-
fa.tA de 41800 hect. din carr
6025 hect. padure, lar restul
aratura, dealurr, vAT, livezr si vil.
Solul Amaradier este putin
productiv; izlazurile i finetele
sunt cele mar intinse; produce
cu toate acestea tot felul de
cereale.
Riurile ce strA.bat aceastA pl.
sunt : Gilortu, care este cel mal
voluminos, apor vin : Ciocadia,
Blahnita , Galbenul , (Bala- de-
Fier), Cilnicu i Amaradia.
oselele din aceastA pl. sunt
urmAtoarele :
I. oseaua judeteanA T.-Jiu-
Vilcea, care infra in aceastA
plasa mal la V. putin de com.
Copacioasa si trece pe la Scoar-
ta, unde se desparte in dota:
o ramura apuca spre S., iar
alta merge spre Vikea si trece
pe la Coliba.si, Bengesti-d.-mj.,
prin apropiere de Ciocadia, prin
arliger, Piticu, Zupesti, Poenari,
Ciuperceni, de unde apor intra
in Vilcea.
2. oseaua judeteand T.-Jiu-
Scoarta-Dolj, in aceastA plasa
este aceia.sr, pana la Scoarta,
de aci apuca spre S. si trece
In apropiere de com. Pojogeni,
apor trece prin
 AMARADIA
de unde putin mar la S. intra
in plasa Gilortu.
Sosele vicinale in aceasta pl.
sunt :
oseaua vecinala, care plea-
ca din com. Ohaba, trece prin
Glodeni si Bisnegi de unde intra
in plasa Ocolul.
oseaua vecinala, care vine
despre Surupatr, j'Arà in aceasta
plasa mal la N. putin de com.
Magheresti-din-Deal, trece pe la
aceasta comuna, pe la Sacel,
de unde apor merge de da in
soseaua judeteana T.-Jiu-Vilcea.
S oseaua vecinall ce vine
de la Ciocadia i hita in aceasta
plasa mar la S. putin de aceasta
comuna si merge de da in so-
seaua judeteana T.-Jiu-Vilcea.
Soseaua vecinall ce vine
despre Pietresti-d.-s., pl. Gilortu,
jara. in aceasta plasa mar la N.
putin de Pietresti-d.-s. si trece
pe la comunele: Stellnesti, Co-
jani, alnicul, Albeni, unde se
desparte in doul ramurr; una
merge de da in soseaua jude-
teana T.-Jiu-Vilcea, iax alta trece
pe la Calugareasa, Negoesti,
Poiana, Pojarul-d.-s. i Pojarul-
d.-j., de unde apor infra in pl.
Gilortu.
Sosele comunale in aceasta
plasa sunt
i.Soseaua comunala, care in-
tra din plasa Novaci in aceasta
plasa la comuna Piticu si trece
pe la Zorlesti, Rosia-d.-s. si Ro-
Seciurile i Poiana.
oseaua comunall, care
pleaca din comuna Poenari ; a-
ceasta osea trece prin Poena-
rile, Sirbesti, Beresti, Alimpesti,
Nicoresti, Corsiorul i Peticia, de
unde intra. in Vilcea.
Soseaua comunalä, care
pleaca din soseaua vecinala Co-
jani-Albeni, de la com. alnicu
si trece prin Birzeiu-de-Gilortu,
Lujelesti, Comanesti-d.-j., Bir-
zeiu-de-Padure, de unde putin
71
mal la S. intra in plasa Gi-
lortu.
In plasa este judecatorie de
ocol cu resedinta in Pietresti-
d.-s.
Este resedinta companier a VII
din reg. 18 dorobantr.
Locurr istorice sunt in com.
Albeni : Cimpul-Mare si In com.
Birzeiu-de-Padure, locul numit
Silistea.
Plasa are 25 comune :
Glodeni, Magheresti-din-Deal,
Sacelul, Cirliger, Sirbesti,
Corsorul, Zorlesti, Rosia-
d.-j., Prigoria, Negoesti,
Bobu, Scoarta, Co-
pacioasa, Pojogeni, Stefanesti,
Birzeiu-de-Gilortu, Birzeiu-de-P1-
dure, Poiana-Seciurile, Pojarul-
d.-s., Pojarul-d.-j., Pietresti-d.-s.,
Albeni i arbunesti.
Ca centre de desfacerr co-
merciale In aceastä plasä sunt:
Pietresti-d.-s. i Tirgul-
nesti.
In acea,sta plasa sunt 22 de
scoll cu 1003 elevr inscrisr, din
carr urmeaza. cursurile 816 elevr
si 20 eleve.
Amaradia, Hl; izvoreste din c.
Seciurile, plasa Amaradia, jud.
Gorj, dintre dealurile Prigoria
Muerir, bifurcatiunr ale culmil
Zanoaga, curge de la N. la S.
udind comunele Pojarul-d.-s.
Pojarul-d.-j., Logresti-Mosnenr,
Logresti-Birnicr, Tindalesti, Col-
testi, Busuioci, Hurezani-d.-s.
Pegreni din judetul Gorj) dupa
care intra in jud. Dolj, pe la
com. Capreni. De ad isT schimba
directia catre S.-E. pana la S.
de com. Goesti, unde din non
schimba directia catre S.-V.
descriind un arc de cerc pana
in dreptul satulur Troca, com.
Cernelile, unde se aruncà in stin-
ga Jiulur.
In curgerea sa in jud. Doljiti,
uda pl. Amaradia pe la mijloc,
www.dacoromanica.ro
AMARADIA
si parte din plasa Ocolul, tre-
end pe la ea-une/e Ulmetul,
Crusetul, Mierea-Birnici, Spineni;
Negoesti, Pometesti, Adincata-
d.-j., Malaesti, Milesti-d.-j., Flo-
resti si Albesti.
Volumu/ apelor sale, in par-
tea de sus este putin abundent,
din cauza fundulut nisipos care
face ca apa sa se filtreze in gai-
mtnt ; in josul cursulur srai insa,
incepe a-sr mari volumul prin
apele te primeste de la deose-
bite izvoare. Fundul Amaradier
catre sorginte e nisipos, iar in
plasa Gilortulur este namolos
pe toata intinderea sa, de aceea
nu existá pe clima morr orr fe-
rastrae, din cauza ca in vreme
de plor arunca prundurr i dis-
truge tot ce s'ar gasi pe dinsa.
Amaradia prim este ca afluentr
In jud. Dolj:
In dreapta : piraiele Plo-
pul, com. Capreni ; Boul, Bou-
sorul, Mierea, com. Valea-Bou-
lur; l Mueristil, com. Mdinesti.
In stinga : ptraiele Ama-
razuia, corn. apreni ; Valuta,
satul Crusetul; Valea-Mare, sa-
tul Mierea ; riul Plosca, com. A-
mdre0.
Largimea medie a albier sale
nu trece peste 15 m., iar adin-
cimea variaza de la I m. la 2
m. maximum. De si seaca cite
o data. in timpul veril, totusr in
cursul säti inferior nu se poate
trece prin vad, din cauza ca
fundul albier este mlastinos.
Sapte podurl se gasesc pe A-
maradia, din care 3 in judetul
Dolj si 4 in jud. Gorj :
Podul drumulur de fier in
dreptul catunulur Troaca, lung
de II0 M., cu tablier metalici
la 25 kil. de Bucuresti, 'filtre
Craiova i Isalnita ;
Podul drumulul de fier in-
tre statiile Copacioasa i T.-Jia
cu 2 deschiderr de 15 metri
fie-care ;
 AMARADIA
Intre acelea§T statiT pod cu
tablier metalic Cu o singurä des-
chizatura de 15 metri ;
La kil. 348 un pod cu o
singura deschidere de 15 m. ;
La kil. 348 metri 912 tot
asemenea
Al "oseleT nationale Cra-
iova-T.-Severin, la satul 'pinito.;
Al oseleT judetene, care
leaga Craiova cu nordul jude-
tuluT la Negoe.,5tT.
La comuna Logreti-Mo.5-
neni, jud. Gorj.
Amaradia, pi« izvorqte din
muntele Pleea, jud. Gorj, uda
plaiul Novaci li plasa Ocolul,
curge de la N. la S. prin cdt.
Stáne§ti, trece pe la E. de c.
Mwte§ti, sub numele de apa
Mwte0, uda comunele Ohaba
Glodeni, 4I indreapta apoT
cursul spre S.-V. pe la S. co-
muneT VoetWi; aci primWe In
dreapta piriul Valeni ce izvo-
re§te din poalele plaiuluT Sclivia
5i care aduna apele piraielor Va-
lea-GrululuT, Inoasa i Pirlul-cel-
Mare ; din Voite§tT, ptriul Ama-
radia infra in com. Balanqti,
strábate aceasta comuna in lun-
gul eT §i intra in com. Budieni,
de aci infrá in com. Pietreti-
de-Varsaturl, mergind a se vársa
In pi, in jos de com. Ia. i.
Amaradia-de-Apus, locuing i-
zolatii, in pl. Amaradia, jude-
tul Dolj.
Amaradiel (Valea-), pe mo0a
Cristineti, com. Ibaneti, plasa
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti.
Amarul, com. rur., in jud. Buzati,
pl. Tohani, la distanta de ora-
.51.11 BuzAti de 33 kil., situata in-
jurul laculuT Amarul. Limitele
sale sunt : la N., Coada-Amaru-
luT, Valea-DragurreT li mal multe
pietre care o desparte de com.
72
la E., riul
GAgeni-Vintileanca ;
Sarata, care o desparte de c.
Cioranca i hotarul mc*er Mar-
gineni, zis treT movile, care o
desparte de com. Mihailqti ; la
S., hotarele m44leT Glodeanul-
Sdrat, Bolde0, zis O Moara-Bi-
rauluT, Znagovul i Afumacioara;
la V., piriul Istati, care o des-
parte de m(*a Fulga, jud. Pra-
hoya.
Suprafata sa este de 668o h.,
din carT 4990 arabile, 280 finea-
ta, 743 islaz §i 667 lacul Ama-
rul i teren sterp. Proprietati mal
insemnate coprinse in teritoriul
acesteT comune, sunt : Barbu-
leanca, a statuluT, Amarul, dat in
loturT, Ciura, Sinaia (a Eforier
Spital.), Dulbanul, Movileanca,
Scortianca, Mis*, Sauleasca
Cretuleasca. Terenul sati e un
vast es intrerupt de movile
mal cu seama de cite-va ape
stag,nante, care formeaza lacurT,
smircurT O tufAr4. Cultura prin-
cipala e orzul §i porumbul, apoT
secara i gnu!. Ca industrie are
o moara de aburl O o stina pe
mo0a Scorteanca. Face comert
cu cereale, pe care le desface
la gara Mizil, cu care e legata
prin §oseaua vecinald Mizil-Co-
torea prin Casota, precum §i
cu alte drumurr naturale, din
care mar insemnat e drumul A-
maruluT.
Vite are : 810 boT, 402 vacT,
230 viteT, 4 bivoll, 210 caT, 250
epe, 50 mina, 1754 ol, 7 capre,
I asin O 410 porcT.
Comuna e formata din catu-
nele : Amarul, Dulbanul, (Satul-
Noti), MiroO, Movileanca, Scor-
teanca i Sinaia. Populatia e de
1690 loc., din carT barbatT in-
suratT 359, neinsuratT 3, vAcluvr
12, bletT 449; femeT maritate
359, vaduve 41, fete 467. El
traesc in 388 case. StrainT sunt
4 Austro-Ungarr. Meseria5T su nt :
I lemnar, 1 cizmar O 2 fierarT.
www.dacoromanica.ro
AMARUL
Media na#erilor e de 66.3; a
ruortilor de 48, a casatoriilor
de 18. Populatia cmte c u o
medie anuala de 23 sufiete.
Din punct de vedere finan-
ciar. comuna are 31 I contrib'ua-
bar, din care 27 comerciantr
RominT. Stabilimente 13. Veni-
tul caselor 4800. Taxa propon-
tionalg. 120; ven. fonciar 151344;
darea calor de comunicatie
1866; patente 664.15; fondera
12070.44. Total fiscal 14600.59.
Perceperea 1460.05; judetene
3120.50; drumurr 1385.65 ; co-
munale 3120.50; comerc. S0.25.
Total general 23737.54. Budge-
tul comund e de 4420.91.
Are 2 coll in com. Amarul
i Miro0 cu un numár regulat
de 8o elevT. Carte t.iii 127 loc.
Are 2 bis. in com. Amarul 11
MiroO, avind ambele aceialT pa-
tronT: SE Nicolae i SE Deme-
tru. Catedrala este SE Nicolae
din c. Amarul. Preotl sunt 2,
entaretT 2, paracliserT 2. Nu-
marul circiumilor e de io. Ca-
sele sunt ordinare.
Comuna g-a luat nWere,
cam pe la anul 1840, in urmá.-
toarele imprejurArT : cálugAri-
tele de la mdnAstirea TigIne0,
proprietare ale moOeT Amarul,
art inceput sa. dea locurT de casa
oamenilor de servida aT manas-
tireT, pe aceasta mnie. Proprie-
taxiT vecinT, suferind de lipsa
bratelor, le-a(' imitat. Ap.: Const.
Scortianu, in anul 1842, a da-
ruit locurT de casa orT-caruT
muntean, ce s'ar stabili pe mo-
Oa sa Scortianca. Milla Cal.-
bunescu a darult pe mo0a Mo-
vileanca. Daniel Co1ib4ianu, a-
renda§ al EforieT Spitalelor, a
stabilit maT multI loc. pe mc*a
EforieT, Sinaia. Zinca DrAguli-
neasca a vindut mo§ia Mis*
mal multor locuitorl claca§T in
1056, dind na§tere cAt. MiroO,
singurul care era populat mal
 AMARUL (SUDITI)
d'inainte, sub numele de Baje-
nari-CretuluI.
Se crede, ca prin teritoriul
acester com. ar trebui sA treaca
Valul-luf-Traian, ale caruI urme,
D-1 Schuchardt, in 1885, le-a
constatat pana in apropiere. In
valea Dulbanulur se gasesc multe
hirburI de p5.mint, pe carr loc.
le atribue' Tatarilor.
Amarul (Suditi), crYtun de re-
scdinta, al com. Amarul, judetul
Buzad, situat pe tarmul de E.
al lac. Amarul. Are 6 io loe,
carr trAesc in 145 case. Printre
batrtnI se maI pastreaza numele
Suditi, ce-1 purta acest sat, pe
cind era supus manastirer Ti-
ganesti.
Amarul, deal, formeaza malul
sting a1 piriuluY Galben, prin
dreptul com. CirligeT, pl. Novaci-
Amaradia, jud. Gorj ; mar la
vale se numeste, Ghionoiul.
Amarul, lac insemnat, in com.
Amarul; contine mult peste. E
format din apa ce se aduna in
santul soseler, din varsaturile
piriuluI Istau si ale Arad Dra.-
guna.
El se scurge sub forma de
viroage i da, maT la vale, na.s-
tere laculuI Boldesti. Capul saii
de N. poarta numele de Cotul-
Amarulur, iar cel de S. Coada-
AmaruluI.
Amarul, mofie a statulta, in com.
Amarul, jud. Buzar', pendinte
de Tigane§ti; are 600 hect.,
din carI: 450 arabile, ioo izlaz,
26 fineata i restul sterp. Acum
e incorporata cu mosia Glo-
deanul-Sarat, cu care se aren-
deaza impreuna.
Amarul,mo,sie, com. Amarul, jud.
Buzan, pl. Tohani, pendinte de
manastirea Sinaia, din jud. Pra-
84049, M'arel* Diejionar Googrago.
73
hoya, proprietatea Eforid spita-
lelor civile din Bucuresti; are
o arena anual de 5244 leI.
Amarul, vechie numire a cat.
Sinaia, comuna Anvarul, jud.
Buzai.
Amarului (Drumul- ), drum
vechig, jud. Buzaa, ce pune in
comunicatie comunele Amarul
si Baba-Ana cu jud. Prahova.
El formeazd hotarul intre maI
multe mosiI.
Amarului (Movila-), movild in-
semnatä, pe mosia Amarul, jud.
Buzati.
Amazaua, vale, in pl. Borcea,
jud. lalomita, linga satul Roseti-
Volnasi i canalul Borcea.
Amficsine§ti, mofie nelocuita in
plasa Siretul-d.-s., jud. Roman,
com. Gadinti.
Amärä§ti, com. rur, pl. Ama-
radia, jud. Dolj, la 34 kilom.
de Craiova si la 5 kil. de re-
sedinta plasiI, com. Melinesti.
Situata pe loe ses de ambele
malurI ale riuluT Plosca, si pe
costisea dealuluI Golumbul la V.
Muerif la E.
Comuna Amarasti se mArgi-
neste la N. cu com. Talpasiul,
.1a S. cu com. Godeni, la V. cu
com. Mierea-Birnici, lar la E.
cu com. Velesti. Limita Enid
de N. catre com. Talpasiul In-
cepe din dealul Golumbul si ti-
ne panl la riul Giamartaluiul.
Limita Enid de V. merge pe
dealul Golumbul i dealul Pe-
pana in Valea - Tarniter.
riul ,
Limita linie/ de S. Vine din li-
mita Velestilor pana in riul A-
maradia.
Terenul comuneI este acci-
dentat la E. de Dealul-Muerif
din case se lasa Dealul-Inalt ; la
www.dacoromanica.ro
AMXRX.STI
V. se afla. dealul GolumbuluI ce
se continua prin Dealul-PeriuluI.
Aceste dealurr sunt cam de 200
m. inaltime; sunt acoperite de
padurI, tufarisurr si putine vil.
Intre aceste dealurI se gasesc
mal multe val, ?are care se nu-
ma'ea' Valea-Balaciulur, Valea-
PeriuluI, valea Tatulesti, valea
Balcanul, valea Amarasti , va-
lea Apostul, Valea-cu-Meri, toate
la E.; la V. avem valea Golum-
buluT, Valea- Seaca, Valea-Plo-
puluI, valea Aria, valea Maima-
nul, valea Catules ti.
Comuna este udata de riul
Amaradia ce udd o mi& parte
din teritoriul acester comune,
trece la S. in comuna Godeni,
dupa ce a tdiat soseua Meli-
nestilor. Tot prin aceasta com.
curge riul Plosca, ce vine de la
N. din c. Talpasoiul, merge de la
N.-S. intre dealul Golumbuld
Dealul-MueriI si se varsa la. A-
maradia, chiar pe limita de S.
a acesteI comune.
Plosca are mal multe vadurI
si un pod intre catunele Flcasi
Plopul. Pe Amaradia se afla
un pod la Gura-Plostet Riul
GiamartaluiuluI face putin limita
catre comuna Velesti. Acest rili
are un vad l'are comunele ce
le desparte, Din dealurile Go-
lumbuluI i Muerif, se lasa miel
pirliase intermitente ce curg pe
valle cu acelasI nume ; ast-fel
pe stinga primeste Piriul-Bala-
ciulur, valea CA-
tulesti , piriul Baicanul, pirtul
Valea-cu-Meri. In dreapta riul
Plosca prim este Piriul-Golum-
buluT, piriul Valea-Seaca, piriul
Plopul, piriul Maimanul.
Comuna a fost infiintata la
anul 1832.
Catunul de resedinta este Far-
casiul. Se compune din cinc! cat.
si anume : 1. Amarasti cu ma-
halale AmArasti, Blicanul, Plo-
togi 51 Farcasanca. 2. Catunul
10
AMARA5TI
Farcasiul Cu mahalale Farcasiul,
Petrache$ti sati Golasei i Plo-
pul. 3. Cat. Golumbul cu ma-
halale Golumbeni-Mosneni sati
Golumbelul. 4. Cat. Baicanul,
si 5. Cat. Golumbeiul.
In comuna sunt 5 bis., din
carT 2 sunt dgrimate si nu maT
functioneaza. Nu se stie bine de
cine sunt fondate ; reedificatoriT
insg. sunt loc. comuneT. Cea din
cat. Golumbul, mahalaua Go-
lumbul, a fost zidita la leatul
1816. Cele-l'alte 2 existente, a-
dica i din mahalaua Plopul, lar
cea-l'alta. din Amärgsti, sunt fg-
cute- din birne. DoT preotT si 4
cintar' etT oficieaza succesiv la
cele 3 bis. existente. Biserica
din cat. AmArasti i cea din
Golumbul aii pamtnt arabil, dat
dupg legea ruralg. din 1864.
Se afla o scoala mixta in
cat. Fgrcasiul cu I invatator ;
scoala functioneazg de la anul
1840. Este intretinuta ata de
Stat cit si de com. coala nu
are local propriti, cacT cel ce fi
construise com. s'a darimat cu
totul. Cel inchiriat de com. este
de birne acoperit cu tabla.
In anul scolar 1892-1893, scoala
a fost frecuentata de 34 copiT.
Populatia comuneT este de
1368 sufl., adica 715 barbatI si
653 femeT. Dupa legea rurala
din 1864 sunt 198 impamtnte-
nitT.
Casele sunt facute din birne
si din zid. Cele maT multe case
aú grading.
Suprafata teritoriuluT comunal
este de 17361 pog., din care :
8680 pogoane pamint arabil ;
2i70 pogoane finete ; 2170 izlaz ;
4340 pogda.ne padure.
Mosiile de pe teritoriul comu-
nal se numesc Amarásti,
casi si Golumbul ; ati o supraf.
de 8680 pogoane si dati un ve-
nit de. 18684 le!; apartin d-lor
M. M. Leoveanu, Mihail Maras-
74
cu, Grigore I. Columbeanu si
clacasilor.
Se seamand pe ele griti, po-
rumb, orz, etc.
Padurile sunt :
Padurea statuluT, Golumbul, in
tntindere de 490 hect. Padurea
d-luT Leoveanu, numitg. Ama-
rasti, in intindere de 600 hect.
Padurea d-luT M. Marascu tot
In Amarasti cu o suprafata de
630 hect. Pgdurea mosnenilor
Farcasenr si GolumbenT, de 450
hectare.
In trecut, toate padurile erati
proprietatea Bibestilor si a Mi-
tropolieT. Sunt compuse din fag,
jug,astru, corn, plop, cer, gtr-
nita, etc. Predomina emita si
cerul.
Viile, cu o mica intindere, a-
partin loc. pe a caror proprie-
tate se gasesc. Produc vin alb
de bung. calitate.
Livezile de prunT aveag inai n te
o intindere mar mare, dar din
cauza uscaciuneT ají ramas ca
la io hect.
O moarg de aburIse gaseste pe
proprietatea d-luT Columbeanu.
Se lucreazg. caramidd. Un om
face pana la 200 bucatT pe zi.
In com. sunt 3 circiumr:
in Amarasti, i in Farcasiul si
In Golumbul. Comerciantl sunt
3, circiumarT. LocuitoriT se duc
rare-orT cu productele la Cra-
iova. Se tine la RusaliT un bticiti
pe proprietatea d-luT Margscu
si se numeste hilciul de la Gura-
Plostei. Prin com, trece o cale
vicinalg, ce o uneste cu com.
Talpasiul. Diferite potecT serpu-
esc pe dealurT si pe val.
Venitul budgetar pe 1893-94
a fost de 3243 1. 43 b.
Cheltuelile budgetare aii fost
de 2697 1., 89 b.
Vite cornute 515, oT 937,
porci 170, capre 220, ca! 45.
Amärä§ti,com.rur., pl. Oltul-d.-j.,
www.dacoromanica.ro
AMXR4TI
jud. Vilcea, compusg din 5 cgt.:
Amgrasti, Palanga, Gusoeni, Pa-
dina si Verdea. tsT trage numi-
rea de la niste fugar! venitT de
la Amarasti-de-Ctmp. Data nu se
cunoaste.
Este situata pe ptraiele Pes-
ceana, Aninoasa, Verdea, Ne-
moiul si Nevropita ; la 64 kil.
departe de resedihta judetulur
si la 16 kil. de a subprefecturel.
Are o popul. de 1630 locuit.
(810 barb. si 82o fem.), in care
infra si 6 familif de Tiganr ;
356 capT de fámilie; 267 con-
tribuabilr in 400 case.
In comung. sunt 4 bisericl: 2
In cg.t. Amargsti, una in cat.
Palanga si una in cat. Padina,
carT se intretin cu ajutorul eno-
riasilor.
LocuitoriT se ocupa parte cu
agricultura si viticultura, parte
cu dulgheria. Vinurile le desfac
maT la toate orasele din Oltenia
si Muntenia.
In comuna sunt 24 ca!, 288
boT, 121 yac!, 2 bivolT, 779 oT.
LocuitoriT sunt mosnenT.
tiri carte 79 barbatT si 5 fe-
me!. Cu intretinerea scoaleT sta-
tul cheltueste anual 1080 leT si
comuna 50 le!.
plica se fabricl in termen
mijlochi 1000 decal.
Comuna, cu izlaz cu tot, are
cam 1401 hect. Ad sunt, cu
aproximatie, 569 merT, 560 perT,
679 nucT, 465 ciresT ; iar live-
zile dar' pina la 400 care de fin.
Venitul comund se urca la
1813 leT anual si cheltuelile la
1324 le!.
oseaua comunall de la N.
la S. inlesneste comunicatia fil-
tre com. Glavile si Nemoiul.
E brazdata de dealurile : Pa-
langa, Padina, Campul-TeiuluT,
Drumul-Oilor, Aninoasa, Poiana-
Lungg., Dealul-Mare, Brozba
Dealul-Verder si udata de vil-
celele: Nemoiul, Navropita, Ce-
 AMÀRÄTI
tateaua, Aninoasa si Verdea.
La V. este mosia statuluT nu-
mita Episcopia.
margines.te la N. cu com.
Glavile, la S. cu com. Nemoiul,
la E. cu com. Orlesti i Zavi-
deni si la V. cu com. Zavoeni
si Gusoeni.
Amärä§ti, sat, pl. Amaradia, com.
Amarasti, jud. Gorj, situata la
confluenta, piriuluT Plosca cu riul
Amaradia, la 5 kil. spre N.-E.
de Melinesti. Are 585 suflete,
310 barbatT si 275 femeT. Lo-
cuesc in 145 case construite
parte din druetT (birne nedun-
gite) si parte din zid. CopiiT din
acest sat urmeaza la scoala mixta
din satul Farcasiul, com. Ama-
rasti, ce este la departare de
3554 m. tiü carte 23 locuitorl
dintre carl si 2 femer. In sat
este o bisericä parohiala con-
struitA de enoriasiT satuluT, din
btrne, avind hramul Adormirea-
MaiceT-DomnuluT. Are proprie-
tate de 17 pogoane arabile dupa
legea rurala din 1864. Are
eintaret si se deserveste de preo-
tul bisericilor din satele Farca-
siul i Golumbeiul, pl. Amara-
dia, com. Amarasti. arciumT
sunt 2.
Amirit§ti, sat, face parte din
com. rur. cu acelasT nume, pl.
Oltul-d.-j., jud. Vilce.a. Are o
pop. de 502 10C. (250 barb.
252 fem.). Aci e resedinta com.
Copir in vrasta de scoala, 91
(47 baetT, 44. fete). Are 2 bise-
riel: una fondatl de locuitoriT
comuna la 1886 si alta veche,
fondata tot de locuitorT.
Amitiíqti, deal, in raionul cofii.
Amarasti, jud. Vilcea, pe care
se cultiva 202 hect. vie.
Amärà§ti, locuinpi isolatd, plana
Oltul-d.-j., jud. Vilcea.
76
Arnärä§ti, mahala, pl. Amaradia,
com. Amarasti, satul Amarasti,
jud. Dolj.
Amärä§ti, vale, plana Amaradia,
com. Amarasti, satul Amarasti,
jud. Dolj.
Amäri§ti, pichet de grani0, pe
Durare, pl. Balta-Oltul-d.-j., ju-
detul Romanati, in dreptul co-
mund Potelul si insuleT Ibra, in
fata satuluT Ostrov, din Bul-
garia.
Arnärä§ti-de-Jos, coin. rur. in
partea de V. a plasiT Balta-Oltul-
d.-j., judetul Romanati, formata
humaT din satul cu aceiasT nu-
mire ; se margineste la S. cu
mosia domeniala Sadova (Dolj),
la rasarit cu com. Bucinisul, la
N. Cu com. Avarästi-d.-s. (Go-
dinelul), si la apus cu Dobro-
testi ; e departe de Caracal de
22 kil. spre S.-V., lar de Co-
rabia de 32 kil. spre N.-V. Te-
renul pe care e asezat satul este
ses, i spre S.-E. se afla Magu-
ra-cu-Vita, punct triangular, cu
125 m. inaltime d'asupra nive-
lulur mariT.
Are 3492 locuitorT, din carT
1795 barbatT si 1699 femeT, 744
capT de familie, 1619 casatoritT
si 1875 necasat., 276 cu stiinta
de carte. Din cele 744 de fa-
miliT, sunt 8 de TiganT, 2 de
GrecT, 2 de SirbT si I de Bul-
garl, lar restul de Rominr. Popu-
latiunea, robusta i muncitoare,
se distinge prin un port special;
se ocupa cu agricultura. In 1887
ati fost vite marT 1968, vite micT
2525, pord 359, etc. Casete
sunt maT toate bordee in pa-
mint. Budgetul com. pe 1886-87
a fost de 5914 1. la veniturT
5878 1. la cheltuell; contrib. sunt
418. Are o scoala primara mix-
ta de gradul II cu I invatator.
Sunt 15 circiumT, o moara .de
www.dacoromanica.ro
AMXRXTI-DE-SI.TS
aburT si 3 bisericT : S-tir Voi-
vozT, cladita la 1657 de mona-
hul Visarion; SE Nicolae, din
1675 si SE loan din 1865, Cu
3 preotT si 6 cintaretT.
Imprejurul satuluT se afla treT
magurT marT si una mica din
viemile vechT, de cind cu jidovir
uriasiT, si se mal poate ob-
serva urme de saliste de sat in
treT locurT : la Salistea-Amaras-
tilor, PisculuT i Polovinele sati
Bucinisul, unde se gasesc olariT
caramizT mar-1 de Antilla, si
monede vechr de argint si aur,
sulite, pietre de risnita, cioburT
de oale groase i alte scule de
la oamenir de demult. Satele
Amarasti sunt infiintate de vre-
un Amar san Amarascu (Ama-
rasti, familie nobila in Oltenia).
Posteritatea unuT Amar -Ama-
rastiT ir intimpindm printre a-
ceT boerT, pe carl la 1719 îl ga-
sise in Dolj administratia Aus-
triaca, Dragan A., Dumitrascu
A., Ilie A. si Const. Amarascu.
E aií fundat cite un sat pe
proprietatile lor, numaT in 01-
tenia, de aceea Amarasti nu
sunt de cit peste Olt, in Romi-
nia-Mica. (Hasdeti, Afagn. Ety-
mologicum Romanice).
Amärä§ti-de-Sus, numele oficial
al uneT com. r. in partea
a plasiT jud. Ro-
manati, cAcT in vorbirea comuna
se numeste Godenelul. Se com-
pune numaT din satul cu aceasta
numire. Se marginaste la N. cu
Dvorsca, la V. cu Dobresti, la
S. cu Amaxasti-d.-j. si la E. cu
niste cimpil intinse, la extremi-
tatea carora e com. Rotunda.
Satul e asezat pe teren yes, si
e departe de Caracal de 2! kil.
spre S.-V. ; lar de Corabia de
34 kil. spre N.-V.
Dupa numirea comuna a sa-
tuluT, in partea loculuT este si o
hora, tAlunel din Godinel» (vezT
 AMXRAZUIA
muzica in Hasdeu, Maga':. Etym.
Romania.),
Are o populatie de 1299 sufl.,
din earl 642 bArbatT, 657 fe-
mer, 354 c. de fam. ; 609 ca-
siltoritl si 689 necasAtoritr ; 188
cart' stici citi si iiii cad nu
stir' ; i 239 contrib. Ocuiiatia
locuitorilor e agricultura si cres-
terea vitelor. In 1887 aú fost
vite marl 1420, vite mid I107
500 rimatorl.
Are 7 circiumr; casele lo-
cuitorilor sunt cele mar multe
bordee de pamint.
Budgetul comuner pe 1886-87
a fost de 3232 la venit. si 3177
ler la chelt.
Are o scoala primara mixt1
de gradul II cu i invAtAtor
2 bis.: Sf. Nicolae (1843) si S-tir
VoivozT (1872), Cu 2 preotr si 4
cintaretr.
In cuprinsul comuner se aflä
ruinele unur sat vechifi numit
Polovinele, unde se gäsesc cup-
toare si caramizr marl' de Antina,
si mar e o tabard, Bucinisul, unde
s'a gAsit sulite, arcurr de fier,
etc. Tar In niste gropT s't san-
turf din localitatea Bastelele s'a
gAsit unelte de fier i olArir.
Spre rasarit se afld o magurA,
Sapata. Prin aceste asezaminte
vechr, de care se spune cä ati
fost sate cu bisericr si care s'ati
stricat de Turd si Thad, prin
aceste mine, se gasese Ina mo-
nede romane.
Amirizuia sat' Arnirizoaia,
izvoreste aproape de co-
muna Piscoiú, pl. Gilortul, jud.
Gorj, din Dealul-Muerir.
Curge de la N. la S.-V., tre-
cind pe la Piscuiti, Hurezani-
d.-j., Cordesti si Bacesti, din jud.
Gorj, de unde infra apor in jud.
Dolj, pl. Amaradia, udind cat.
Bulzesti iBalosani si merge
de se varsa, in stinga Amara-
did, mar jos de Capreni-d.-j.
76
Afluentir sAT sunt piraiele Hor-
ga i Judele.
Amärazuia, piriii, uda extremi-
tatea com. Gradistea, pl. Oltetul-
d.-s., jud. Vilcea ; formeazA li-
mita intre aceasta comuna
comuna Tina si se varsa in rlul
Amaradia din Gorj.
Amäräzuia, vale, in pl. Gilortu-
luT, jud. Gorj, pleadi din com.
Piscolii, de la N. spre S., si dintre
Artanul i TAndAlesti, ambele
ramificarr din Dealul-Muerir.
AceastA vale isr ja numirea
dupa riul cu acelasT nume ce o
strAbate de-a lungul WI; pe
dinsa se afla situate comunele :
Horezeni-d.-j., Cordesti
si Bacesti.
Ambroze, fintind, pe mosia i-
poteni, com. CordAreni, plasa
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu.
Amedia-Tabia, fort, de cate-
goria II, in jud. Constanta, pl.
Silistra-NouI, pe teritoriul co-
muner urbane Ostrovul, asezat
inteo pozitiune foarte favorabill
intre valea Regederesi-Ceair si
dealul Ieral-Ceca-Bair, aproape
de hotarul comuner Almaliu,
pe drumul ce duce de la Al-
math' la Silistra; de ad i pAna
la frontiera Bulgarier nu este de
61 un kilom., lar pAnA la Al-
mallu sunt 3 kil. Este secon-
darul fortulur Arab-Tabia, asezat
la un kil, mar spre N.-V. si este
secondat de care fortul Arab-
Tabia, asezat la un kil, mar spre
S.-E. El este apArat de o com-
panie a reg. 34 de infanterie,
care este cu sediul in Constanta.
Amet-Agi-Abdurahman, mo-
fie, in jud. Constanta, pl. Hirsova,
pe teritoriul com. r. iriul i a-
nume pe acela al cat. Terzi-Chioi.
Este asezat la poalele apusene ale
www.dacoromanica.ro
AMUTLU-CULA
dealulur Arman-Tepe, la hotarul
judetulur Constanta cu judetul
Tulcea, in partea de rasArit a
plAsir si a comuner. Are 8o hect.,
dintre carr jumAtate sunt culti-
vabile, iar restul pasune si finete.
Amorni, a'eal, pl. Jiul-d-s., com.
Salda, jud. Dolj, la poalele co-
muneT Salda, cu InAltime de
aproape Ioo m.; este acoperit
cu pAdurr si vir.
Amorni, vale, pl. Jiul-de-s., jud.
Dolj, com. Salcia, pe care este
situatA comuna Salcia.
Amortitul, jud. Putna, una din
cele zece barierr ale Focsanilor,
situat5. la N. orasulur.
Amortitul, jud. Putna, makala
in FocsanT, despartirea
Amortitul, jud. Putna, fes de
75 hect. la marginea de N. a
Focsanilor ; sadit cu vil.
Amut-Bair, deal Insemnat, in
jud. Constanta, pl. Constanta,
pe teritoriul com. rur. Cara-Mu-
rat ; situat in partea centrala si
apusana a plasir i cea centrall
sudica a comuner. Se intinde
de la sudul satulur Cara-Murat,
se indreapta spre S. si se sfir-
seste in valea Cioban-Dere. Are
o inAltime maxima de 104 m.,
pe care o atinge in virful Ca-
ra-Murat-Iuk ; mar are un virf
bait de 103 m. anume Cara-
Murat-Tepe si care este In opo-
zitie cu cel-lalt, cAcr pe dud
Cara-Murat-Tepe este aproape de
extremitatea sudica, cel-lalt este
la cea-lalta extremitate. De-a-
lungul acestur deal merge so-
seaua judeteana Cara-Murat-Ca-
nara.
Amutlu-Culac, pfrig, in pl. Ba-
badag, jud. Tulcea, pe terito-
 AMUTRIUM
riul comuner Ciucurova, izvo-
re$te din dealul Periclic, se in-
drepteaza spre miaza-noapte, a-
vind o directiune de la S.-V.
la N.-E., brAzdind partea apu-
sana. a plasir $i a comuna; el
curge numar prin padurr ; malu-
rile sale sunt inalte $i pietroase.
Totu$r pe albia sa merge dru-
mul vecinal Ciucurova-Hagi-O-
Iner. Dupl un curs de 3 kil.
lungimc, merge de se une$te
cu piriul Cai-Culac i amindouà
unite merg de se varsa in
Ba$-Punar (sati Slava ru-
seascA) pe partea dreapta.
Amutrium, veche cetate romana,
pl. Jiul-d.-s., com. RAcari, jud.
Dolj, (vezr com. RAcari).
Amza, atun, in plasa Ialomita-
Balta, jud. Ialomita, pendinte de
com. Ciulnita ; este situat la V.
In apropiere de satul Ciul-
nita. Teritoriul satulur are su-
prafata de 2000 hect. $i este
proprietate particulara, pentru
care se plateste fondera. 852 1.
Amza, pidure, pl. Jiul-d.-j., com.
Grindeni, satul Ostroveni, jud.
Dolj, pe mo$ia Ostroveni, in
intindere de 7 hect.
Amzacea, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangana; cat. comuner Edil-
Chioi, fiind situat in partea sep-
tentrionala a plasir i cea me-
ridionan a comuner, la unirea
vAer Muratan cu valea Kiuvan-
Alceac ; este inchis intre dea-
lurile Amzacca-Bair la N. $i
Cogea-Sirt-Bair la S.-E. Casele
acestur sat sunt foarte rAsle-
tite $i a$ecjate neregulat; numaT
in partea sa nord-vestica sunt
ceva mar adunate la un loc,
formind un grup a parte. Aci
locuesc Turcr, TAtarT i Sirbr.
Prin sat trec urmAtoarele dru-
murr comunale : Cara-Chioi trece
77
prin partea orientan a satulur
si merge la Toprai-Sari ; de la
Biuiuc trece un drum prin cen-
trul satulur $i duce la Pervelei;
un altul de la Edil-Chioi duce
la Gherengic. Satul este l'ileon-
jurat de o multime de movile;
ast-fel la N. este Eschi-Iuc, la
V. Meragi-Iuc, la E. Ufac-Iu-
cler i Pinar-Iuc. in partea sud-
vesticA, pe marginea drumuluT
Mustafaci, se aflA cimitirul tur-
cesc.
Suprafata sa este de 1400
hect., din carT 40 le ocupa va-
tra satuluT cu 63 case. Popula-
tiunea este de,41 fam. cu 260
suflete, carr se ocupa cu agri-
cultura.
Amzacea-Bair, dealinsemnat, in
jud. Constanta, plasa Mangalia,
pe teritoriul com. rur. Edil-Chioi
a.nume pe acela al cat. salí
Amzacea. Se intinde pe la nordul
satulur Amzacea i este incon-
jurat de valle Amzacea-Dere,
Sinar-Dere $i Muratan, avind o
directie generan de la V. spre
E. Are o inaltime medie de 95
de in. cu o movila mar insem-
nata, numitä. Eski-Iuc. Este si-
tuat in partea centran a com.
cea septentrionala a pla$ir.
Este acoperit numar cu verde*,
pe care o pase vitele locuitorilor
Amzacenr.
Amzacea-Dere, vale, in judetul
Constanta, pl. Mangalia, pe te-
ritoriul com. rur. Edil-Chioi
anume pe acela al satulur ski
Amzacea. Se desface din dealul
Meragi-Bair indreptIndu-se spre
apus; se une$te cu valea Sinar-
Dere, merge printre dealurile
Amzacea -Bair i Cerchez -Iuc -
Bair, trece pe la nordul satuluT
Amzacea $i pe la sudul virfulur
Balabanar-Tepe i se continud
cu valea Cealic-cu-Ceair ; este
taiatA de $oseaua judeteana. Am-
www.dacoromanica.ro
AMZALtI
zacea-Uzunlar $i de drumul Am-
zacea-Osmancea.
Amzali, sat, jud. Constanta, pl.
Medjidia, cat. comuner Mamut-
Cuiusu ; este situat in partea
centrala a pl. i cea nordica a
com., la 12 kil. spre N. de cat.
de re$edintA Mamut-Cuiusu. Este
a$ezat pe valea Ghiaur-Amzali,
la 3 kil. mar spre S. de balta
Carasu i este inchis din spre
V. de dealurile Arinutlu-Bair $i
Uduamel-Bair, din spre S. de
dealul Amzalir-Bair, iar din spre
E. de dealul Cara-Durac-Bair $i
este dominat mar ales de virful
Hosu-Iuc din dealul Amzali-Bair.
Suprafata sa este de 2106
hect., dintre care 17 hect. sunt
ocupate de vatra satulur cu
case.
Populatiunea, care este com-
pusa numaT din Turcr, este dc
io familir cu 50 suflete, ocu-
pindu-se cu agricultura. Drumul
comunal Ivranes-Beilicul trece
prin sudul satulur.
Amzali-Bair, deal, in jud. Con
stanta, pl. Medjidia, corn. Ma-
mut-Cuiusu , cdt. Amzali. Se in-
tinde pe la sudul satulur Am-
zaliT i printre \dile Ghiaur-Am-
zalir Dermen-Culac i Pescera-
Ceair, avind o directiune gene-
ran. de la apus spre rasara.
Are o inaltime maxin-ia de 127
m., pe care o atinge in virful
sàú Hosu-Iuc. Este acoperit cu
pa$une.
Amzalii, a'eal, in pl. Isaccea, jud.
Tulcea, pe teritoriul comuna
Balabancea $i pe aPela al. cat.
Hancearca i Balabancea. El
se desface din dealul David, se
indreapta spre miaza-zi, aVind
o directiune de la N.-V. la S.-E.;
brAzdeaza partea apusana a pl.
servindu-T chiar de hotar catre
pl. Macin i partea S.-V. a com.
 AMZE-SAISI 78 ANADOL-CHIOI

Balabancea, desparti nd' o de com. departare de satul Amzulesti. plasa Negoesti, jud. Ilfov, com.
Cema (din pl. Macin). El se in- Cu virstd de scoald sunt 29 131- Vasilati.
tinde printre pir. Taita i Cerna, etT i 40 fete. Stia carte 51 barb.
lasind spre rasarit dealul Ca- si 3 fem. Pe limita acestuI sat Ana-Davila, izvor de afta' mi-
rapcea, spre miazá-zi alt deal cu satul Afumati, pl. Bailesti, nerala, in valea riuluT
Carapcea, spre apus dealul Cer- este o biserica. In sat sunt 46 jud. Vilcea, avind ca substante
na, din el izvoreste ptriul Ar- case de pamint batut, 3 de zid, fixe: Bicarbonat de magnesie, de
carcula; si pe la poalele sale 12 de gard i i de paiente. calce si soda (In mare cantitate),
occidentale curge riul Cerna. Se mar afla 100 caT, 200 bol iodur de magnesie i iodure al-
Are ca inaltime un pisc de 330 vacT, 767 or i 300 porcT. caline (concentrate), clorur de
m., un altul stincos de 250 m., In Amzulesti se gasesc 2 ciz- sodiu (concentrat), clorur de
un altul, dealul Cerna de 242 mari, 2 fTerarT, i cojocar. Sunt calce, sulfat de calce si sulfat
m. si altul, deaful Sut-Bair de 2 circiumi in sat. de soda (in mare cantitate), sili-
165 metri, toate puncte trigo- cate, fosfate i oxid de aluminiu.
nometrice de observatie rangul Amzulesti, branifte, pl. Bailesti,
al 3-lea. Este acoperit in mare coni. Afumati, satul Amzulesti, Anadol-Chioi, sat important, in
parte cu padurT, pe coaste tu- jud. Dolj, in intindere de 85 jud. Constanta, pl. Constanta,
fárisurl si pe la poale pasunI hect. si 70 ariT, pe mosia d-lor cat. comuneT Palazul-Mare ; este
intinse. Constantin C. Paianu, Trajan situat in partea rasariteana a
Djuvara si Luca Demetriadis. cea merdionala a com.,
Amze-Saisi, deal, in desfiintata Predomina gorunul. la 4 kil. spre S.-V. de cat. de
pl. a IstruluT, azi Babadag, jud. resedinta Palazul, la 23 kil. spre
Tulcea, pe teritoriul com. Casap- Amzulesti, mofie, pl. Bailesti, S.-E. de resedinta plasiT, com.
Chioi ; el este maT mult o pre- com. Afumati, satul Amzulesti, Caramurat si la 2 kil. spre N.-V.
lungire a dealuluT Caranasuf. Are jud. Dolj, cu 2581 pogoane ara- de orasul Constanta, nu departe
o directiune generala de la V. bile; aduce venit anual de peste de ¡azul Tabachria. Este inchis
spre E.; brazdeaza partea su- 60.000 leT; apartine d-lor C. C. la S. si V. de pietrosul deal al
dica a com.; ultimele sale co- Paianu, Trajan Djuvara, Teo- Constanter, iar la N. si E. de
line se intind si dispar pe ma- dor B. Davidescu. Apartinea in dealul Anadol-Chia. Are o in-
lurile piriului Casap - Chioi, ce vechime luí' C. Paianu i luT tindere totala de 2015 hect.,
sunt cam ripoase si pe malul bál- Teodor Iota. din carT 91 hect. ocupate de
tul Sinoe si a prelungiriI aces- locuintele i gradinile locuito-
tela, numita balta Sinoaia. Ca Amzulesti, nume, ce purta in rilor Cu 130 case.
Inaltime are un virf de 30 m. si vechime com. Afumati, pl. Bai- Populatia intreaga este de 172
o ridicatura de 5 m. pe malul lesti, jud. Dolj. fam. cu 531 sufl., in maioritate
baltiT Sinoaia, ambele puncte tri- Turd si TatarT, carT se ocupa
gonometrice de observatie de Amzulesti, fost sat, pl. Bailesti, cu agricultura. putin, mar mult
rangul al 3-lea. Este acoperit in com. Boureni, jud. Dolj. cu cresterea vitelor, aci se face
cea maI mare parte cu araturT un important erg de vite in
prea putine finete. Amzulesti-de-Jos, nume, ce pur- primele zile ale luí Septembre,
ta in vechime satul Amzulesti, unde se vind o multime de vite
Amzulesti, sat, pl. Bailesti, com. pl. Bailesti, com. Afumati, jud. din toate partile jud., fie pen-
Afumati, jud. Dolj, despre care Dolj. tru comunele carT n'ati vite in
barrilla' spun ca-si trage numele destul, fie pentru comertul ex-
de la un pastor Amza, care a- Amzulesti-de-Sus,nume, ce pur- terior al Constanter. Pamintul
seclindu-se cu turma aci, a pus ta in vechime satul Afumati, pl. produce orz, ovaz si secara;
temelia satuluI, caruia de atuncI jud. Dolj. griul reuseste putin, tot asa si
in colo i s'a (lis Amzulesti. Are cele-l-alte plante. Prirl sat trece
508 suflete : 233 barb. si 275 Ana (Baba-), jud. Buzad, vezT insemnatul drum national Con-
fem. CopliT din acest sat ur- Baba-Ana. stanta-Babadag-Tulcea; alte dru-
meaza la scoala mixta din sa- murr carT pleaca din sat sunt
tul ce este la '000 m. Ana (Baba-), locuin0 izolatei, spre Hagidiuliuc, Lazmahale, Ha-

www.dacoromanica.ro
 ANADOL-CHIOI
sancea $i Horoslar. Un scriitor
grec, d. Papadopolu Vretos a
presupus ca ad i ar fi fost ora-
$ul Tomis; de sigur insa ca To-
mis trebue a$ezatä pe locul Con-
stante! de azI.
Anadol-Chioi, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Constanta, comuna
Palazul-Mare, cat. Anadol-ChioI ;
se desface din dealul Constan-
te, se intinde spre räsarit, printre
lacul Siut-Ghiol, iazul Tableada
.5i lazul-Mare, PAcindu-I acestur
din urmä tarmul inalt i pietros;
e presärat cu movile ca Tabia-
Tepe, Ruga satul Anadol-ChioI.
Pe un cot al sal este a.$ezat
satul ; pe muchia lur trece dru-
mul Constanta-Tulcea, acoperit
cu semanauff $i la poale cu
gradinI de zarzavat ce alimen-
teaza ora.$111 Constanta.
Analoage, vale, in partea de N.
a comuna Vutcani, pl. Mijlocul,
jud.
Analogul, sat, pendinte de com.
Colone$ti (v. a. n.), pl. StAni-
$e$ti, judetul Tecucia. Situat in
partea dr. a riuluI Zeletin, la o
distanta de 8 kil. N.-V. de t'ir-
gu$orul Colone$ti, re$edinta co-
muneI. Acest sat a avut mar
multI loc. 7 asad nu are de cit
4 C. de fam. cu 23 Suflete, 3
fam. de TiganT i i romind.
Tigana se ocupa cu facerea
lingurilor, de aceea se numesc
glingurarTy. ET sunt .improprie-
taritt
Analogul, deal, la V. satuluT Ana-
logul, hotar filtre jud. Tecucia
$i Tutova, alt. 437 m.
Analogul, munte, pl. MunteluI,
jud. Bacati, de pe teritoriul com.
Podurile.
AncuteI(Podul-), toa', peste va-
79
lea MilcovuluI, intre proprie t. Col-
feasca-Vacareasca $i Obedeanca,
din pl. Glavacioc, jud. Vlara.
Andolina, vale, in plasa Borcea,
jud. Ialomita, teritoriul comuneI
Vara$ti. Aceasta vale, incepind
din lacul Boianul, are directia
spre N.-E in lungime de de
kil., dupa care se indreapta spre
E., unde are adincimea cea mar
mare, purtind numirea de Ba-
talurile ; de ad i se indrepteaza
spre N., desfácindu-se inmai
multe ramurI, carI mic$orindu-
se din ce in ce, se pIerd.
Andona, baltd, pl. Siretul-d.-s.,
jud. Bacati, formata de Siret, in
dreptul com. Buhoci.
Andonia, rnocie, in jud. Tutova,
pl. Tirgul, com. VindereI, pro-
prietatea statuld, arendata im-
preuna cu mo$ia Tihue$ti in ulti-
mul period cu 2728 le anual.
Andonia, piídure, in jud. Tutova,
pl. Tirgul, com. Vinderer, in ma-
rime de 5 hect., proprietatea
statuluI.
Andra§easca, »dure, in pl. Ia-
lomita-Balta, jud. Ialomita, pe
teritoriul comuna Andra$e$ti;
are suprafata de 220 hect. cu
urmatoarele esente : ulm, Salde,
plop $i stejar.
Andrä§e§ti, com. rur., in pl. Ia-
lomita-Balta, jud. Ialomita, este
situatA pe partea st. a riuluI
lomita, intre comunele Perieti
Ciochina. Teritoriul comund are
o supraf. de 12600 hect. $i se
intinde din riul Ialomita spre
N. pana in jud. Braila, unde, in
apropiere de acest jud., tot pe
teritoriul acesteI com., s'a in-
fiintat $i comuna Milo$e$ti. Co-
prinde dota mo$iI: Andra$e$ti
cu 9755 hectare pamint arabil,
www.dacoromanica.ro
ANDR4WI
220 hect. pad. i maracinI
mo hect. bä1ti i mo$ia Orbo-
e$ti cu 210 hect. pamInt de a-
l-aura i izlaz, 200 hect. pad.
$i märacinT $i 100 hect. balti$.
Dupä legea rurala din 1864
s'ad improprietarit 170 loc.
neimproprietáritT se mal afla 38.
Se compune din satele An-
dra$e$ti i Orboe$ti $i din cat.
Cadlna $i Bdlanica, avind re-
$edinta primarie $i a judecd-
torier comunale in s. Andra$e$ti.
Dupa recensamintul din anul
1890, populatia comuneT se urca
la 938 loc. cu 230 c. de falb.
708 membriT de familie, sau 479
barbatI $i 459 femeI. Dupa nati-
onalitate: 931 RominI, 3 Gred
4 Bulgarr, totY de religie cre-
$tind ortodoxa. Dupd profesiunI :
273 agricultor!, 5 comerciantr,
7 profesiunI libere, 15 munci-
torl' $i 17 servitorT. Din ace$tia
$tiil carte 181 persoane.
Populatiunea comuneI se ri-
dica in 1887 la 161 familiI Ro-
mine, 5 fa mili! de Tigatir $i 3
familir de GrecI, salí 940 loc.,
din carT 303 barbatT, 260 femer
$i 377 copa. Numarul contribua-
bililor era de 163, din caz-1' 9
se ocupar' cu comertul iar ce!.
l'altI cu cre$terea vitelor $i cu
agricultura.
Vite : 416 cal, 380 bol', 6160
oT, 9 asinT, 8 bivoli $i 738 ri-
matorl.
Budgetul com. era de 3205 1.
la veniturr $i 4347 la cheltuelI
In 1887.
Sunt doua bisericI la carI o-
ficiaza 2 preotr $i 2 entaretI,
platitT de com, cu suma anualA
de 352 le.
Instructiunea se predl inteo
$coall primara mixta, de un in-
vatator retribuit de com. coala
are local proprid, construit de
comuna.
Prin comuna trece calea ju-
deteana Slobozia-Urziceni.
 ANDRXETI
Pe teritoriul acesteI comune,
pe o intindere de 200 hect., se
aflA Fundata, lac cu ap5. mi-
nerall.
Ancifa§e§ti, sat, in pl. Ialomita-
Balta, jud. Ialomita, pendinte
de com. cu acelag nume; este
situat pe malul sting al riuluI
Ialomita, pe un mic grind in-
conjurat de pddurr.
Ad este rqedinta primdrier
a judecAtorieI comunale. Are
o coald mixtA, cu un inviltdtor
retribuit de com.
Biserica este ziditA la 1821
pentru serviciul religios este
un preot i un cintdret.
Populatia satulur e de too
familif de RominI, 2 familiI de
GrecI i t de Tiganr.
LocuitoriI satuluI sunt plu-
gaff i posed 270 cal, 250 boI,
3450 oI, 8 bivolI, 6 asinI i 422
rimAtorI, ded in total 44o6 vite.
Pe lingd sat, pe marginea de
N., trece catea judeteand Slo-
bozia-Urziceni ;lar spre N.-E.
se afld satul Fundata, cu apd
minerald.
Andeá§e§tilor (Valea-), vale,
in pl. Ialomita-Balta, jud. Ialo-
mita, situatd. filtre satul Andrd-
riul
Andrea§i, com. rur., in pl. Ora-
lingd riul Milcov, jud. R.-
Sdrat.
Istoric. PAnd la 1876, An-
dreai facea parte din pl. Mar-
ginea-d.-s., de la 1876-1892
a flcut parte din Marginea-d.-
s.-Ora.5111, iar de la 1892 dupd
impArtirea noud, face parte din
pl. OrapluT.
Este aezatd in partea de
miazd-noapte a judetuluI, la 59
kil. spre N.-V. de orapil Rim-
nicul-Sdrat, 11 in partea de apus
a pld.5iI Ora5uluI, la 17 kil. spre
V. de com. CotWi, reedinta
80
Comunele cele mar apro-
piate de Andreall sunt : Odo-
beasca, la 14 kil. spre rdsdrit ;
Brcnteni la 16 kil., tot spre rd-
sdrit ; I.acul-luT-Baban, la 24 kil.
spre miazd-zi; Dumitrqti, la 32
kil. spre S.-V.; i Bisoca la 35
kil. spre V.
Comuna se marginete la mia-
za-noapte cu cdt. Vulcdneasa
Valea-Largd ale com. Bra5teni,
de carT se desparte prin culmea
dealuluI Chicioara ; la rdsdrit cu
com. Odobeasca, de care se
desparte prin 01111 Valea-Nea-
grd ; la miazd-zi cu coin. Dea-
lul-Lung, de care se desparte
prin culmea Dealul-Lung; la o-
pus cu riul Milcov §i cdt. An-
drea1.11-d.-s., al com. Mera, jud.
Putna, de care se desparte prin
Milcov.
Andrea5i este o comuna de
munte, i are multe dealurI im-
portante. Culmile: Alunulta, La-
culuI, ChicioareI i ScorinuluI,
o strAbat în toate directiunile,
prezintind urindtoarele dealurT
sati piscurI mal insemnate : Chi-
cioara, Poarta-ScomuluI, Papa-
log la miazd-noapte ; Crucea-
CiocAneluluT, Tierna, Ariciul ,
Bursuc, Tiritul, Scoru, Mup-
noaia, Rima, la rdsdrit; Alu-
nul, Lacul, Spoata, Plcurele, Ci-
narul sati Jinurul, Coltul-PorculuI,
GroapoLaculuI, Sorbul, Girbo-
va, Marul-Corni la miazd-zi, iar
la apus sunt Titila sal-1 Chitila,
Hotarul. Toate a-
ceste virfurI sunt stincoase ; pu-
tine dintre ele sunt acoperite cu
pIdurI i mal putine cu
In privinta riurilor este bine
udatd. Riul Milcovul o udd in
partea de apus, precum i a-
fluentul sAti Pirtul-SdreI; piraiele
Vulcdneasa, Butucoasa i Va-
lea-Larga, toate afluentl al' Mil-
covulur, o brAzdeazd in partea
de miazd-noapte; riul Rimna
afluenta sAI : Scorinul, Valea-
www.dacoromanica.ro
ANDREA1
Neagrd unitd cu piraiele : Alu-
nul, Scorbul, Lacul,MArul-CorniI,
Pirlul Ciocrinel, afluente al pi-
riuluI Valea-Larga, o uda in
partea de rAsdrit ; apoI piraiele:
Jinurul, Girbova, afluentI al Mil-
covulu4i Bursucul, Aluni§ul, a-
fluentr a/ RimniceluluT in par-
tea de miazd-zi udd comuna ;
in sfirOt, piraiele Titila
ambele afluente ale
MilcovuluI, o udd in partea de
S.-V.
Clima comuneI e foarte sAnd-
toasd.
Cdtunele carr compun aceastd
comund sunt urmatoarele : An-
dre4 , cAtunul de resedintA,
unde se aflA i coala, e a§ezat
cam in mijlocul comuneI, pe un
mic pîniia afluent al piriulur
Sdri ; Tiritul, la rasdrit, la IO
kil. spre E. de Andrea0, cdt.
de rqedintA, pe riul Rimna ;
Rimna, tot spre rAsdrit, la 61/2
kil. spre E. de cAt. Andrea.5i,
pe riul Irimna ; Titila, spre
la r kil. spre S. de c5.t.
Andreai, la poalele virfuluI Ti-
tila ; Hotar, spre apus, la 112
kil. spre V. de cdt. Andrea0,
pe riul Milcov; i cAtunaele An-
drea.5111-Mic, la miazd-zi, Andrea-
Ia miazd-noapte, i An-
drea.5111-Muntenesc, in opositi-
une cu cel moldovenesc, la apus.
Suprafata com. este de 260o
hect., din carI 75 hect. ocupate
de vatra satelor, 81 hect. ale
locuitorilor, (date dupa legea din
1864), 2544 ale proprietAtiT par-
ticulare i ale statuluT.
Populatia com. este de 112
fam., carl coprind 650 suflete,
din carI 331 bárbatT i 319 fem.;
dupg starea : 300 cdsAto-
ritl, 310 necIsAtoritl i 48 v5.-
duvr; io titi carte (afarA de
copiii de la coa.11) lar restul
nu ; totI sunt RominI orto-
doxI; printre eT se mal aflA
RominI ardelenr.
ANDREA1
In comuna este o singura bi-
seria, Cu hramul Adormirea-
Maicir-Domnulur (15 August),
construita de locuitorr in anul
1891; are un preot $i un din-
taret; 17 pogoane panfint.
Istoric. Mar exista in comuna.
o biserica foarte veche, de lemn,
faxa Inscriptiunr; niel bätfinir
nu $tia sa spuna de cine e Pa-
cuta ; probabil el tot de locui-
torr; n'are preot i locuitorir
se duc la biserica din comuna
Mera (jud. Putna).
Comuna are o sin gura scoala
mixta, care ca local avea, pana
In 1892, o casa. de bime, ce-
data pe timp nehotarit ; acum
s'a terminat cladirea facuta Cu
banirjudetulur ; are un Invatator
Cu 23 elevr, totr baetr.
Pamintul este mediocru, im-
propria pentru agricultura, fiind
pietros stincos i prapastios, bun
numar pentru finete $i padurr.
Cele 2525 hectare ale comuner
se divid ast-fel : 120 hectare a-
rabile, cam vre-o 300 hectare
ima i Testul de 2135 hectare
acoperit cu padurT i locurr im-
practicabile.
Ocupati u nile 1Qcuitorilor sunt :
pupnä agricultura, ne avind pa-
mint arabil in mare cantitate,
lemnaria i dogaria. Cre$terea
vitelor nu e lasata mar pre jos,
cAcT sunt in com. 1587 capete,
din carr: 114 bol" 72 vacr, 109
ce, 48 epe, 1003 or, 16i capre
$i 8o rimatorr. Industria e sim-
pta., avind ca ramura
Comertul comuner e neinsemnat,
consistind in export de lemne,
lina de or, i tn im-
port de cereale, spirtoase i lu-
crurr de bacanie. Transportul
se face prin gara oräselulur O-
dobesti (jud. Putna), la 18 kil.
spre N.-E. de Andrea4i.
.Car de comunicatie sunt nu-
mar miel drumurr, carr, in tim-
purr tirite de ploae, devin im-
54049. Manis Dishonor Geognitta
81
practicabile ; ele sunt a$ezate pe
marginea riurilor ; a$a sunt : pe
valea Piriulur-S arel, la Andrea$ul
moldovenesc ; pe valea piraielor
Vuldneasa i Valea-Larga, la
com. Bro$teni ; pe valea riulur
Rimna, la Odoba,sca, Dealul-
Lung, Cote$ti
rat; pe muchiile culmilor Alu-
nulur, Stoica Dealul-Ro$u, la
Bisoca, Jitia i Dumitre$6.
Comuna are 137 contrib. ; ven.
sunt de 1338 ler 12 ball]; lar
chelt. de 1338 1. io b.
Portul locuitorilor. Pe l'higa
costumul general al pld$ir In-
tregr, satenir mar poartä cama$I
de bumbac $i de ciltr, peste
carr pun sumane, itarT; in cap
dejar, in picioare cipicr; feme-
ile poarta cdma$T nationale, su-
mane, catrinte, in picioare ci-
piel', pe cap concia $i $tergare.
Andrea§i, sat, in plasa Ora$ulur,
jud. R.-Sarat, dtunul de re$e-
dinta al comumer Andrea$i, a-
$ezat cam in mijlocul com. pe
pirIul Andrea4i; mar cuprinde
cdtunele : Andrea$ul-d.-s., Sor-
bul, Catanoiul i Butucoasa; are
o intindere de 1200 hect., cu
o populatie de 51 familiT, cal-Y
cuprind 298 sufl. ; ad i se afld
$coala i biserica.
Se mar numea $i Andrea$ul
muntenesc.
Andrea§i (Dealul dintre Va-
lea-Neigrä §i-), deal, in pl.
Ora, jud. R.-Sárat, in partea de
apus a er, in com. Andrea$i ;
se intinde printre afluentir riulur
Rimna ; este acoperit cu putine
finete $i multe padurr.
Andrea§i igolatd,
in pl. Ora$ulur, com. Andrea$i,
jud. R.-Sarat ; asta-zr han pe
drumul spre Jitia, la 81/2 kil.
spre miaza-zi de catunul de re-
$edinta.
www.dacoromanica.ro
ANDREETI
Andrea§i, p1rui, in pl. Ora$uluT,
com. Andrea$1, jud. R.-Sarat,
izvoreste din Virful-Alunulur, uda
cat. Andrea$i i se varsa in riul
Milcov, dupa un curs de 3 1/2
kil., repede $i spumos. Valea
sa este frumoasa, s'abatid $i
acoperita cu padurr.
Andree§ti, com. rur., la S. de
com. Vladimir, din pl. Gilortul,
jud. Gorj si in directie S.-V. de
ora4u1 T.-Jiul, la o distanta de
44 kil.; se compune din ca-
tunde : Andree$ti, Blindule$ti,
Pluscul-de-Apus, Plurul-de-Ra-
sarit $i Saseni ; se margine$te
la N. cu com. Sdule$ti, la V. cu
com. Bibe$ti, la E. cu com. Vla-
dimir $i parte din comuna CA-
preni din judetul Dolj.
Situat pe $es, coaste i vil-
cele, pe ambele partr ale riulur
Gilortul, are o supratata apro-
ximativ de 2067 hect., din carr
720 hect. padure, 742 hect. ara-
bile, 533 hect. fin*, 24 hect.
vie, 28 hect. livezr de pninr $i
20 hect. izlaz.
Locuitorir sunt parte mo$nenr
$i parte improprietar' itr dupl
legea ruralä. din anul 1864.
Cu o populatie de 250 fam.,
1249 sufl., din carr 261 contri-
buabilr, intre carT sunt i 5 fam.
de Tiganr.
Rominir in genere se ocupa
cu agricultura $i cre$terea vite-
Ior, iar Tiganir cu fieraria.
Numarul vitelor este de 645
vite marr cornute, 39 car, I I 15
oI, 251 capre, 315 rimAtorT.
Satenir aü I 13 plugurr, 4 ca-
n* cu cal, 135 care cu
12 fintinT $i 15 puturT.
Calle de comunicatie de care
dispune sunt : $oseaua judetea-
na, care trece de la N. spre S.
pe Una. cgt. Phwul-de-Apus ;
oseaua vecinalä care incepe din
$oseaua judeteana $i merge spre
E. in cat. Andree$ti, trecind
11
 ANDREEM
riul Gilortul pe un pod de lemn
bine construit, de aci pe Valea-
DepluT in com. Vladimir ; o
alta psea comunala leaga cat.
Plu§cul-de-Apus cu comuna Bi-
besti.
Aceastä com. are o coall
primara, fondata. la anul 1884,
2 bisericI, z de zid facuta de
Const. Poenaru Bataiosul la a-
nul 1839; iar cea-l-alta de lemn
fama la anul 1812; bisericele
sunt deservite de i preot i 2
cintaretI.
Andreesti, catun, rqedinta com.
cu acela§I nume, din plasa Gi-
lortuluI, jud. Gorj.
Situat pe es §i coastd, are o
suprafata de aproape 86o hect.,
din carl 301 hect. padure, 300
hect. arabile, 225 hect. finete,
8 hect. vie, 10 hect. livezI de
prunI i 13 hect. izlaz.
Cu o populatie de 78 familif
cu 534 sufl., din caff 70 con-
tribuabill, intre aceste familir se
afla i 2 de TiganT.
Locuitorif sunt parte mo§nenI,
parte improprietAritI dupa legea
rurall. Er posed 35 plugurI, 2
cartne cu cal*, 40 care cu bol,
245 vite cornute marI, 13 cal,
405 or, 100 capre i 90
Cale de comunicatie din acest
ea-un sunt descrise la com. sa.
In cat. se gasesc z fintinI i 3
pututi.
Are o coalä primara', fon-
data la anul 1884, i o biserica
de zid, fondata de Const. Poe-
naru-Bataiosul, la anul 1839; de-
servita de z preot §i I cintäret.
AndreI, iaz, pe mo§ia Hudqti,
comuna Hudqti, plasa Prutul-
d.-j., jud. Dorohoiii.
Andrei (Poiana-lui-), loc izolat,
In padurea statuluI Magura, din
com. Magura, jud. Buzau.
82 ANDREIEM
Andrei, meigurä, com. Dobridor, Intr'un document slavon din
pl. Cimpul, jud. Dolj. 1445, emanat de la Domnul
MoldoveI Stefan, fiul luI Ale-
Andrei, movilä, (v. Denteni, deal), xandru-cel-Bun, se pomenete
com. Dranceni, plasa Podoleni, de un sat Andreia§, pe 1-tul Put-
jud. aloja. na, pe care Domnul 11 daruete
Banuld Oana Ureacli.
Andrei, movilä, (v. DorneI, Mo-
vila-), com. Belce0, pl. Bahluiti, Andreiasul, munte, situat pe te-
jud. ritoriul comuna Mera, jud. Put-
na, pl. Girlele, proprietatea sta-
Andrei, firig, se varsa in Cun- tulur.
grea-Mare, pe tarmul drept, in
raionul com. CiontAgeti, plasa Andreiasul sart Andreiesul,pa-
Oltul-d.-s., jud. Olt. rohie, judetul Putna, plasa
lele, coprinzind satul cu acelag
Andrei, vale, pe teritoriul satulta nume. Biserica parohiall situata
Chi§careni, com. Sipotele, plasa in acest sat are hramul S-tir A-
Bahluiu, jud. Ial, numit.O. ast-fel posta'.
dula numele unur om, care a
tinut in posesie mult timp a- Andreiasul-de-Sus, sat, in pl,
ceasta vale, renumita pentru bo- cat. comuna Andre-
gatele sale finete. jud. R.-Sarat, la 2 '/2 kil.
spre miaza-noapte de cat. de re:
Andreiasca, fintind, pe mo§ia edint,a Andreia0, pe Piriul-Sarel.
Stanqti, com. Tureatca, plasa Intinderea i populatia sunt co-
Berhometele, jud. Dorohoiu. prinse in cat. de rwdinta.
Andreia§ (Andrie§u1), numit Andreiasul muntenesc, numire
malinainte Sindrilari-Andreia.5, veche a comund i a cal.
sat, in com. Mera, jud. Putna, jud. R.-Sarat, spre a sC''
pl. Gtrlele. E nezat In stinga deosebi de cat. Andreiwl
Milcovulur, nu departe de izvo- dovenesc (al comund Mera, jud.
rul luI, la poalele dealuld An- Putna), pe partea cea-l'alta a riu
dreiapl. Populatiunea e de 695 luI Milcov, 11 la o departare nu-
locuitorr, carI stau in 205 case. mal' de 600 metri.
Cultul e reprezentat printr'o bi-
sericä parohiala cu hramul S-tiI Andreiescul, deal, pe mo0a Cu-
Apostoll. Are o coa1ä mixta liceni, com. Tureatca, pl. Ber-
inteun local inchiriat. In acest hometele, jud. Dorohoiii.
catun se afla o stinca de sare,
la locul numit Fata-Spumer, §i AndrelesculuI(Podi§u1-),p04
micT izvoare de ape minerale pe mo0a Crainiceni, com. Horo-
neanalizate inca. di§tea, pl. Prutul-d.-j., jud. Do-
Majoritatea satenilor se ocu- rohoiu.
pa cu facerea de vase, cofe, do-
nitY, din bradul ce-1 cumpara in Andreie§ti, sat, in pl. Rimnicul-
Vrancea. d.-j., cat. comuneT Drog, jud. R
Notile istorice. Satul Andre- Sarat, in partea de apus a cc>
ia.5 e foarte vechifi, dato- mune, la 3 kil. spre V. de cat.
rete numele unta vechirt pro- de rqedinta Drog, i in apro-
prietar din Vrancea, zis Andre- piere de lacul Jirlati sati Drog
www.dacoromanica.ro
 ANDRIENILOR
este pe cimp intins ; are o in-
tindere de 4 hect. cu 87 fam.,
ce cuprind 392 sufl. In vechime
se numea Hoinari; numele de
asta-zT Il are de la un vechia
proprietar, Andreevicr.
Andrienilor, jud. Suceava, vezT
Bitcele-Andrienilor.
Andrieqeni, sat, in centrul com.
Epureni, pl. Turia, jud. Iasi ;
situat pe podisW dealuluT Soci,
ce formeaza malul sting al se-
sulur riulur Jijia. Suprafata teri-
toriuluT e de 1430 hect., cu o
populatie de 171 fam. saa 647
loc. RominT, carT se ocupa cu
lucrarea pamintuluT si cresterea
vitelor; sunt i citI-va locuitorT
Evrel.
AicT este resedinta comuneT.
Are o bis. zidita in anul 1834,
Cu 2 preotr si 2 cintaretl si o
scoala infiintata in anul 1868.
Mosia este proprietatea sta-
tuluT.
Numarul vitelor e de 3011
capete din casi: 963 vite marl
comute, 1746 oT i 180 rimatorr.
Andrie§e§ti, sat, pl. Bistrita-d.-s.,
jud. Bacati, cat. al com. Fine-
nelele, asezat pe dealul cu acela.sT
nume, la N. de Hemeius, rese-
dinta, de care este departat cu
doua. kil. Are case dese, printre
care o ctrciuma. CapT de fam.
sunt 36, sufl. i ii ; printre care
106 RominT, 3 TiganT si 2 E-
vreT. In sat se numara: 3 cal,
90 vite cornute, 54 oT si 66
porcI.
Ancirie§e§ti, deal, plasa Bistrita-
d.-s., jud. Bacaa, comuna Fina-
nelele, pe malul drept al Bis-
tricioarer.
Andrie§e§ti, mofie, pl. Trotus,
jud. Bacla, care avea partl raze-
sestl. In aceasta mosie avea parte
83 ANGHELE
si Hatmanul Alecu Aslan, d-na Larga, comuna Viperesti, jud.
Elenca Tudurusceasca si altI Buzaa.
multI razesT i partasT in ea, pe
Ruga moiile Casin i altele; ara Anei (Cimpia-), d'Ole, in jud..
sat. (aBuciumul Romin», Th. Vlasca, pe proprietatea Strim-
Codrescu, Vol. I, pag. 38). ba-d.-j., in trupul Ia.si ; are su-
pi-afata de 195 hect.
Andrie§oaia, iaz, plasa Bistrita-
d.-s., jud. Bacati, in com. Fin- Anei (Vadul-), mofie neloculta,
tinelele, avut in pestr si racT. pl. Dimbovita, jud. Ilfov, fosta
proprietate a statu luT, actualmen-
Andri§oaica, fosa proprietate a te a D-luT Nic. Iacovache.
fam. Dumitrascu Bratianu, com.
Racovita, pl. Riul-Doamner, jud. Anei (Valea-), vale, com. Star-
Muscel, trecuta prin cumpara- chiojdul, plasa Teleajenul, jud.
toare in posesiunea d-lur Raco- Prahova.
viceanu, carele a ramas si ca
ctitor al bisericer din Racovita, Ami (Groapa-), vale, in coin.
dupa moartea luT Dumitrascu Drajna-d.-s., pl. Teleajen, jud.
Brätianu. Prahova.
Andronache, mofie uelocuitä, pl. Ane§ti, sat, (y. com. rur. Izvo-
DImbovita, jud. Efov, face parte rul-Anestilor), jud. Mehedinti.
din com. rur. Colintina-Fundeni
(v. a. n.). Este proprietatea D-luT Anghel, vale, izvoreste din com.
G. Nicolescu si are i6o hect., Cetateni-din-Deal, si se varsa In
din carr se cultiva 148 hect., nul Dimbovita, pe malul drept,
restul e izlaz si vie. in raionul comuneT Cetateni-din-
Vale, pl. Dimbovita, jud. Mus-
Androne, deal, 108 m. alt., la cel. In timpiT secetosT seacä cu
3 kil. V. de com. Corod, jud. desavirsire.
Tecucia.
Anghel, lac, pl. Jiul-d.-s., com.
Androne, loc arabil, situat la V. Mirsani, jud. Dolj, lung de I lis
de s. Corod, in raionul com. hect.
Corod, plasa Nicoresti, judetul
Tecuciu. Anghel(Crucea-lui-), jud. Buzad
saa Crucea- de-la-Posada, cruce
Androne§ti, mallaba, in com. r. si punct de hotar pe 1-tul Sghia-
Padina-Mare, pl. Dumbrava, jud. bul, filtre comunele Minzalesti
Mehedinti. Lopa.tari.
Androni, deal cultivabil, pe mosia Anghel (Valea-lui-), vale, in c.
Probota, com. Dolhasca, jud. Plescoiul, jud. Buzan; tl la na-
Suceava. stere din Virful-VirlanuluT, stra-
bate cat. Plescoiul, unde se une-
Andronic, hirtop, pe teritoriul ste cu Valea-Finttner si se scurge
satuluT Onesti, com. ipotele, in Mil fiuzati.
pl. Bahluia, jud. Iasi.
Anghele, sati for, pe mosia Slo-
Andruloiului (Poiana - ), loc bozia-Sihleanu din com. Scorta-
izolat, in padurea statului Valea- rul-Noti, jud. Braila, situata pe
www.dacoromanica.ro
 ANGLIELEgi
tarmul BuzaeluluT-Sec, de pe
lunca stInga, a riuluT Buzaii, a-
proape de Crucea-Impuscata, la
7 kil. spre N. de s. Scortarul-
Vatra satuluT este cam de
2 hect., avind 2 case cu 7 loc.
Vite sunt: 6 cal, 6 vite .cor-
nute si 5 rimlítorT.
Anghele§ti, vezI Mateesti, jud.
Vilcea.
Anghele§ti, com. rur., in judetul
Putna, pl. Racaciunl.
Descrierea fizicd. Comuna
Anghelesti este situata pe pir.
Domosita, care trece prin mij-
locul er si pune in miscare 6
morl. Comuna e Inconjuratä de
padurT si ea inslisT e situata in-
teo padure de pomT roditorl:
merr, perT, nucT, prunT, princi-
pala resursá a razesilor.
Distanta de sub-prefectura pla-
siT, Adjudul-Nou, e de 8 kilom.
spre S.-V., lar de capitala ju-
detuluT, de 45 kil. spre N.-V.
Marginile comund sunt : la
E. com. Ruginesti, la N.-E. com.
Copacesti, la N.-V. com. Corna-
telul, iar la S. coin. Paunesti, din
plasa
Descrierea politicd. Popu-
latiunea comuneT, dupa cel din
urtnä: recensamint din I890, e
de 142 capT de familie cu 520
sufl., din carT 271 barbatT si 239
femeT. Aceastä populatiune se
impartea ast-fel :
Dupa stare civila : 269 neinsu-
raff. din carr 156 barbatT si 113
femer ; 204 insuratT si 37 vlduvr,
din carT 13 barbatT si 24 femeT.
Dupa nationalitate : 508 Ro-
minT si 2 Ungurf.
Dupa religie : 501 ortodoxT,
2 catolid i 7 armenT.
Dupa felul ocupatiuneT : 162
agricultorT, z comerciantr, 5 pro-
fesitinT libere si 3 muncitorT.
titi carte 19 persoane, din
carT 13 barbatT si 6 femeT.
84
Numarul caselor de locuit este
de 129.
Miscarea populatiuneT in anul
1892 aA fost : 3 casatoriT, 26 nas-
tul, 27 mortT. Excedentul de
mortI a fost decr de 1, ceea ce
revine la 104 mortl pentru
nasterT.
Cultu/.Din punctul de ve-
dere bisericesc, comuna Anghe-
lesti face parte din parohia Co-
pacesti, avind ad o biserica fi-
hala cu hramul Sf. Gheorghe.
coalä nu se afla in comuna.,
Cu toate cá. sunt 71 copiT in
vrasta de a o frecuenta.
Comuna numara 95 contrib.,
adica I la 537 locuit. In anul
1886 erau 83 contribuabilT, lar
In 1869 erau 75.
Budgetul comuna pe anul fi-
nanciar 1893 94 era urmatorul:
VeniturT 3659-91
Cheltuell . . . 3598.26
Excedent . 61.65
Budg. fondurilor drumurilor :
Venitul 232.
CheltuelT 225.
In altT anT, budgetul de ve-
niturile i cheltuelile com. era :
In 1868-69 la veniturT 1261,
lar in 1885-86 la veniturT '105
si la cheltuelr 1105.
Descrierea economicit.Agri-
cultura. Pamintul com. Anghe-
lesti, fiind pietros si rau, prin-
cipala resursa a locuitorilor sunt
fructele l cu deosebire merele,
cad se produc in mare cantitate.
Vitele aflate pe teritoriul co-
mune( sunt, dupa ultima numa-
rätoare, de 480 cap ete, din carT
115 bol, 138 vacT, 23 cal, 107
oT, 39 capre si 58 porcI.
Industria. In comuna Anghe-
lesti, industria e prea putin dez-
voltata. Pe linga cea casnica,
putem mentiona numaT ca sta-
bilimente industriale : 4 fabricT
de rachiu de prune si tescovina,
8 lemnarif si 2 lingurarir.
Comerciul e aproape nul. El
www.dacoromanica.ro
ANGHELWI-TXMXpANCA
se exereita numaT de 3 persoanc,
in 2 circiumT.
Ca't de comunica/le. Comuna
Anghelesti e pusa in legatura
la V. cu Ruginesti prin o osea
comunala de-a-lungul pir. Domo-
sita i prin alte 2 sosele comu-
nale, la N.-E. cu Copacesti, lar
la S.-V. cu Päunesti, peste deal.
Notite istorice. Anghelesti pa-
re a-sT trage numirea de la ve-
chiu-T proprietar, paharnicul An-
ghel.
Anghele§ti, atto', tine de com.
rur. lupca, plaiul Closani, jud.
Mehedinti.
Anghele§ti, piidure a statuluT,
situata pe com. cu acela,sT nume,
jud. Putna, pl. RacaciunT. Se a-
rendeaza impreuna cu mosia Vi-
tighesti, fostä proprietate a ma-
nastirer Rachitoasa. Se compune
din 2 trupurT : 1. Anghelesti, in
intindere de 250 fald (35S hect.)
si 2. Hlisa-de-la-Schit, in tritin-
dere de 30 falcT (42 hect.). In-
tinderea totalä a pIdureT e decT
de 280 Miel (397 hect.). In pad.
se gaset,te stejar mal mult de
cit fag, mesteacan si plop.
Anghele§ti, poiand, com. Fili-
pesti-de-Padure, plasa Filipesti,
jud. Prahova, care serveste maT
mult de izlaz.
Anghele§ti, schit de maja, pe te-
ritoriul com. cu acelasT nume,
jud. Putna, pl. RacäciunT.
Anghelestl-Tämä§eanca, cdt.,
pendinte de com. Obedeanca,
pl. NeajlovuluT, jud. Vlascz Si-
tuata pe platoul dintreValea-Bra-
tilor si Valea-DrimbovniculuT.
Departe de Bucuresti 36 kil.,
de Giurgiu 65 kil.
Proprietatea d-luT G. M. TI-
tarescu. Are suprafata totall de
297 hect. ; s'a dat la 33 loa
 ANGIIEL1NEI (DEALUL-) 85 ANINIUL

improprietáritT in 1864, I 24 hect., fel de la aniniT ce sunt in pà- Anini§ul, com. rur., din plaiul
räminind proprietAtiT 173 hect. durea de pe el. Se intinde de Novaci, jud. Gorj, situatg. la N.-
Are venit numaT 4000 leT. la V. la E., apoT intorcindu-se E. plAsiT, pe doul dealurl nu-
Aci este o circiumg, case, spre S., se uneste cu Dealul- mite Aninisul-din-Deal si Ani-
pátule si magaziT indestulátoare RádiuluT, formlnd amIndoug un nisul-din-Vak, la o distantg de
facute de proprietarul actual. fel de cetate naturalá. 34 kil. de capitala judetulur. DupA
Prin cátun trece soseaua jude- un hrisov ce se gAseste la lo-
teanä ce duce la Obedeanca. Anina, se numeste partea dealu- cuitorr se crede a fi fondatA
(VezT comuna Obedeni). luT despre Valea-RaculuT, spre pe timpul luT MateT Basarab.
apus de lantul dealuluT ce se Se compune din 2 cát. si anu-
Anghelinei (Dealul-), a'ea4 jud. intinde de la N. la S. prin com. me Aninisul- din- Deal si Ani-
Vasluiá pe a cáruia coastá de Miclesti, pl. Crasna, jud. Vas- nisul - din-Vale, si se limiteazá
E. se aflà o miel parte a satu- luiá ; i s'a dat aceastä numire, la rg.sarit cu com. Novaci, la o-
luT Stioborani ; Incepe de la N. fiind-ca pdmintul este nisipos, a- pus cu com. Radosi, la S. cu
din Dealul-Popestilor, din com. ninos, dupá cum 11 numesc lo- com. Ciocádia si la N. cu coa-
Miclesti, intrá pe teritoriul com. cuitoriT. mele Gruiul, Väraticul si dealul
tioborgni, pl. Crasna, si se ter- Jerdául.
mira pe teritoriul com. Tanacul, Anina, deal, judetul Vasluiu. v. Are o suprafata aproape de
In sesul numit al Fintineld. Holmul, deal, COM. Draguseni, 1172 hect., din care 160 hect.
pl. Fundurile. al-aura, 186 livezI, 384 izlaz,
Anghelutä, a'rum, (v. Drumul-luT- 440 padure si 2 viT.
AnghelutA), com. Basesti, plasa Anini (Lacul-cu-), cat. al com. PámIntul este de o calitate
Mijlocul, jud. Fálciti. Pänátä.ul, jud. Buzg.ti ; 200 i0C. mediocrg..
i 63 case. I-se dä in genere Populatia este de 223 fam.,
Anghelutà, pod, in com. Ciurea, numirea de SlabiT. cu 641 suflete, din carT 179
pl. Codrul, jud. Iasr, peste ripa contribuabilT. Venitul com, este
Anghelutá, la satul Piciorul-Lu- Anini, 'pierna; com. Popesti, pl. de 1425 leT ; lar cheltuelile de
puluT. Cerna-d.-s., jud. Vilcea. 1088.
LocuitoriT posea 39 plugurT,
Anghine§ti, sat, pe malul drept Anini (Izvorul-cu-), sorginte de 63 care cu bol, 1 cArutl cu cal,
al riuluT Arges, jud. si pl. Ar- ape minerale, in com. Chiojdul, 28 stupr de albine, 542 vite
ges, face parte din com. rur. jud. Buzan, avutä. maT cu seamá marT comute, wo caT, 3 mA-
Tutana ; are 310 locuitorI si o In sulf. gaiT, 2022 01, 318 capre, 193
bisericl. rimAtorT.
Anini (Valea-cu-), vale, in com. Prin com. trece plrlul Ani-
Anichita, finthur, pe mosia Va- Cisläul, jud. Buzad; incepe de nisul, soseaua vicinalA Bumbesti
culesti, com. Váculesti, pl. Co- la Piatra-BufneT, udg. cismeaua de-JiT-PolovracT.
sula, jud. Dorohoiii. Ungureni si se scurge in riul In com. se mar aflA lo morl,
Buzáti, putin maT sus de má- 13 fintInT, 4 joaggre O 2 cir-
Anicuta, sorginte cu al:à mine- ngstirea Cisläul. ciumT.
rala, in Valea-TiseT, com. Ola- Com. are 2 biserid cu 1 preot
nesti, jud. Vilcea, apá termalá, Aninl (Valea-cu-), vale, izvo- si 3 cintra-O.
cu temperatura de 140 R. (vezT reste din raionul com. Valea-
Etna-Anicuta). Lungg, plaiul si jud. Prahova, Anini§ul, padure, a mosnenilor
si se vara. in Valea-luT-Dan, d'aválmasT in com. Colti, jud,
Anei (FIntina-) , loc. izolat .5i tot in raibnul comuneT Valea- Buzlá, catunul Colti-d.-s., are
punct de hotar despre Prahova, Lungd. 8 hect.
in pgd. Cislául, din com. Cisidul,
jud. Buzdá. Aninilor (Dealul-), deal, plasa Anini§ul, ptrig, jud. Gorj, izvo-
Jiul-d.-j., com. Sadova, jud. Dolj ; reste din muna Rátunda ka Bái-
Anina, deal, in com. Solesti, pl. inalt de 35 m., are directiunea leasa, trece prin mijlocul com.
Crasna, jud. Vasluiii, numit ast- de N.-S. si este sterp. Aninisul, se impreunA in com.

www.dacoromanica.ro
 ANINIVL-D1N-DEAL
Ciocadia cu piriul Carpinisul,
apor ast-fel unite se varsa in
&tul Ciocadia in dreptul com.
Ciocadia.
situat
cdtun,
pe malul sting al piriuluT Ani-
nisul, face parte din com. Ani-
nisul, jud. Gorj, ocupind o su-
prafata aproximativ de 390 hect.;
produce un media de 146 hectol.
porumb, ioo kgr. fasole, 70 kgr.
brilla., 150 hectol. säminta de
cinepa, 35 decal. vin, 50 decal.
tuica, 6 kgr. ceara din 13 stupT.
Populatia este de 74 fam., cu
213 sufl., din carr 59 contri-
buabilT. Eiposedä 13 plug,urT, 21
care cu bol, i carutg cu cal,
65 cal, 1240 oT, 98 rimatorT
162 capre.
Catunul este udat de piriul
Aninisul, are si 5 fintinT.
Catunul are i biserica zidita
la anul 1884 de loe.; este ser-
vita de I preot si 2 cintarett
atun, asezat
pe dreapta plriulur Aninisul, face
parte din com. Aninisul, jud.
Gorj, ocupind o supraf. aproxi-
mativ de 782 hect.
Populatia este de 149 fam.,
cu 428 sufl., din carT 120 con-
tribuabilT ; el posea 26 plu-
gurl, 42 care cu bol, 360 vite
marl cornute, 782 oT, IoI porcT,
156 capre.
Catunul este udat de &tul
Aninisul ; are 8 fintinT, 4 joa-
gare si 7 morT de macinat.
Mara de soseaua descrisk la
comuna, in acest catun mal
este si o poteca ce trece peste
muntii Baileasa, Florile-Albe,
Coasta-CrainiculuT, la Timpa.
AninisuluI (Valea-), vale, In
com. Colti, jud. Buzati, cät. Colti-
d.-s., izvoreste din muntele Vir-
ful-OaeI si se scurge in Valea-
Coltilor.
86
Aninoasa, com. rur.,jud. Dimbo-
vita, pl. Dealul-Dimbovita, spre
N. de Tirgoviste la o depar-
tare de 5 kil. Alta data aceasta
comuna era un simplu catun al
com. Viforita. Este asezata pe
lingä un mare deal cu vil, ce
poarta numele de Dealul-Ani-
noasa. In partea de N. si E.
aceasta comuna mal are dealu-
rile ce se numesc Cornetul,
Ograzile si Fetile, ce sunt pline
cu vil, carT produc vinurI bune
si In marT cantitatT. In partea
de S. si V. comuna este incon-
juratä cu cimpie si produce po-
rumb mult. Aceasta comuna, care
nu are alte catune, se compune
din cincT ulite i anume: Mita-
Dreapta, Valea-Mare, Valceaua,
Marginea si Ulita-Fintiner, avind
peste tot o populatie de 700
sufl., de origina numal romind.
Prin com. trece un mic Ornas
ce se numeste Valea-Mare. Prin
partea de apus a acesteT com.
trece soseaua nationala
viste-Transilvania. Aninoasa se
invecineste spre rasarit si miaza-
zi cu com. si manastirea Vifo-
despartindu-se prin dealurT
cu viT i unindu-se pi-in sosea
vecinala; iar spre apus si miaza-
noapte cu com. Doicesti, de
care se desparte iar prin dealurT
Cu vil i prin cimpie i cu care
se uneste pi-in soseaua nationala
sus-zisa. Aninoasa are o scoala
si o biserica, Intretinuta de eno-
riast 'coala din Aninoasa este
infiintata in toamna anuluT 1889
si are un invatator, salariat de
stat, un local nou de zid, a-
proape bun, dar cu primaria la
un loc. coala este mixta. Ea
n'are pamint. Copit cu etatea
de coalä sunt peste 70 in com.
Comuna are peste 150 contrib.
si un venit anual de 1320 leT.
Toamna se fac multe petrecerT
prin dealurile Aninoasel i VI-
foriter, unde multI TirgovistenT
www.dacoromanica.ro
ANINO4SA
aü vil. De la Tirgoviste la Ani-
noasa se poate merge in 20
minute cu trasura.
Aninoasa, com. rur., In pl. Gi-
lortul, jud. Gorj, la N. de com.
Turburea si la 45 kil. spre S.-E.
de orasul T.-Jiti ; se margineste
la S. cu com. Turburea si Gro-
serea, la N. cu com. Bibesti, la
E. cu com. Pegeni si la V. cu
com. Costesti-Daia din pl. Jiul ;
despartita prin Dealul- erpoae-
lor, se compune din cat. Ani-
noasa, Cornisani i Bobaia.
Situata pe sesul cu aceia.sT
numire si pe ambele 1)1111 ale
riuluT Gilortul, are suprafata de
aproape 2344 hect., din carT
700 hect. padure, 1010 hect.
arabile, 589 hect. finete, 20 hect.
vie, 25 hect. livezr de prunT si
6 hect. izlaz ; cam 950 hect. din
aceasta intindere apartine pro-
prietaruluT Negrea. LocuitoriT
sunt improprietariV dupl legea
ruraId din 1864.
Populatiunea e de 275 fam.,
Cu 1338 sufl., din carT 260 con-
tribuabill, l'Are carl se afla
2 familiT de Tiganr. Numarul
soldatilor dorobantl cu schimbul
In aceasta comuna este de 20.
Comuna are la veniturT 1. 2786
b. 89, lar la cheltuell 1. 2082
b. 55.
Locuitorir posea 67 plugurr,
134 care cu boT, 475 vite mal-1
cornute, 16 caT, 749 or, 63 de
capre, 543 de rimatorT.
Prin comuna trece o osea
vecinall, care o leaga cu C. Bi-
besti despre N. si cu Groserea la
S.; douà sosele comunale, dintre
carT una o leaga cu soseaua ju-
deteana, iax cea-r alta cu cat.
Sterpoaia din com. Bibesti.
Are o scoall de bletr, fon-
data la anul 1874.
Comuna are 2 bisericr, din
care i nu functioneaza, si alta
de zid facuta de proprietarul
 ANINOASA
Negrea la ¡886; in partea des-
pre N. a bisericer ce nu func-
tioneaza se af1á o cruce mare
de plata cu inscriptia : «Con-
stantin Basarab Voivod III», din
anul 1708.
In comuna se mal gasesc:
moara cu abur $i i herastrati ;
7 fintinr, 7 puturr $i 2 ci$mele.
Aninoasa, com. rur., pl. Rin-
rile, jud. Muscel, situad la S.-
V. de ampulung, 12 kil. de-
parte de acest ora, pe ambele
znalurr ale 1-11.110 Bratia j riulur
Slänicul.
Se margine$te la Nord cu co-
muna rur. Berevoe$ti-UngurenT,
la E. cu com. rur. Cote$ti, la
V. cu com. rur. Badesti $i la
S. Cu com. rur. Vlade$ti. La E.
$i V. este inconjurata de douà
marr padurT, proprietatr ale sta-
tulur.
Se compune din 3 cat. : Ani-
noasa, Bro$teni i Valea-Sili$ter,
cu re$edinta in cat Aninoasa.
Intreaga com. are o popula-
tie de 1133 locuitorr: 565 bar-
batl $1 568 femer, cu 269 capT
de familie, carl traesc in 266
case. Intre ace$tia sunt $i
familir de TiganT.
Numele saa vine de la padu-
rea de aninT ce a existat adi
In timpurile vechr, din care se
mal gase$te i azT o bund parte.
Ocupatia principala a locui-
torilor este agricultura. El au
1000 yací, 25 cal, 2700 or, 300
porcI, afana de boir de jug.
Comuna se intinde pe o su-
prafata de 1455 hect.
Numarul contribuabililor e de
250. Veniturile com. in anul 1887,
eraa de 1083 ler i cheltuelile
de 1758 ler.
Prin comuna trece $oseaua
care o une$te cu Vade$ti $i Be-
revoe$ti-Ungurenl.
Este strabatuta de la N. spre
S. de 1.'1111 Bratia, care in mijlo-
87
cul satuluT formeaza o insula a-
coperita cu legumr de tot felul.
In riul Bratia se varsa Valea-
Rugencer, Valea-Ciurarulur, Va-
lea-Tiganier $i riul S15.nicul, fu-
tre comuna Vlade$ti i Aninoasa.
Pe 1-1111 Bratia, in interiorul co-
muner, este o moad.
In partea de V. este rlul Sla-
nicul, in care se varsa Valea-
SilisteT, iar intre acest
nul Bratia sunt dota marT za-
voaie de aninT, despártite prin-
tr'un prund i Dealul-Erjer.
Pamintul se poseda de locui-
toff prin improprietärire, dupa
legea din 1864, cind ati capatat
painint 204 sätenr. Mosia Ani-
noasa, pendinte de Mitropolia
din Bucure$ti, s'a vIndut de ved'
la locuitorT ; iar trupurile ramase
nevindute s'at1 arendat pe pe-
riodul 1887-97 Cll 3600 id a-
nual.
In comuna este r coalà mixta
$i 2 bisericr (una din ele e mä-
nastirea Aninoasa. V. a. n.).
Aninoasa, sat, jud. Arges, pl.
Pite$ti, pendinte de com. rur.
Biscovu-Fle$ti. (v. a. n.).
Aninoasa, sat, face parte din
com. rur. cu acelaqr nume, pl.
jud. Muscel, situat pe
malul sting al riulur Bratia. Adi
este re$edinta primaria
In partea de E. a satuluT e
o mare padure a statulur, care
11 desparte de com. Cote$ti.
Are o biserica deservid. de
2 preotT $i i cintaret (fosa ma.-
nastire) $i o $coall mixta, care
dateaza din anul 1837, cu in-
tretinerea careia statul cheltu-
e$te anual 1242 Id.
Populatia lur e de 433 locui-
toril': 222 bärbatr, 211 femer;
To capr de familie. Este udat
de mar multe v51, carT se varsa
in nul Bratia. Pozitia lur e pla-
cuta i concura mult la frumu-
www.dacoromanica.ro
ANINOASA
setea sa dealurile din juru-T, a-
coperite Cu stejarT, mesteacanT
$i aninr.
Aninoasa, sat, face parte din
com. rur. Glavile, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea. Este situat la E.
comuner i udat de valea cu a
cela$1' nume. Are o biserica de
lemn veche, in stare proasta.
Anul fondarer $i ctitorir nu se
cunosc. E la distanta de i kil.
de catunul Pesceana, unde este
$coala.
In acest cat., lîngA biserica,
e un izvor a carel apa lasa, pe
unde trece, un strat gros $i ro
$u ca $i rugina de fer.
Aninoasa, atun, alipit impreuna
Cu cAt. Ungureni de cat. Cislaul
al comuner Cislaul, jud. Buzau.
Aninoasa, ctitun, re$edinta com.
cu acelasr nume din plasa Gi-
lortul, jud. Gorj.
Are o suprafata de aproape
1074 hect., din carr 301 hect.
päolure, 500 hect. arabile, 250
hect. finete, ro hect. vie,
hect. Iivezr de prunr, $i 2 hect.
izlaz.
Are populatie de 209 fami-
cu 1074 suflete, din carT 199
contribuabill, filtre ace$tia se
afla $i 2 familir de TiganT. In
cat. sunt 20 de dorobantr cu
schimbul.
Locuitorir poseda 30 plugurr,
54 care cu bol, 350 vite marT
cornute, io cal, 600 or, 40 ca-
pre i 400 rimatorT.
Cale de comunicatie catunul
are i osea vecinall, care 11 lea-
gä cu com. Bilce$ti.
Are 2 bisericr descrise mal
sus la com. sa, precum i o $coalli
primará descrisa la comuna.
Cdtunul mal poseda moara de
abur i herdstraul, descris la com.
sa, precum $1 2 ci$mele $i 4
puturr.
 ANINOASA
Aninoasa, numire, ce purta in
vechime atunul i mosia arto-
cleasca, din com. Beiul, pl. Mar-
ginea, jud. Teleorman.
Aninoasa, culme, din pl. Jiul, jud.
Gorj, in partea despre E. a com.
Costesti, vine despre N. in spre
S., unindu-se cu dealul comuner
Groserea, numit Cornisani, lar
la N.-E. se uneste cu al com.
Piscurile. AceastA culme de deal,
in toatA intinderea sa, in drep-
tul com., este acoperita cu prunT
si vil*.
Aninoasa, deal, in com. Glavile,
pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea.
Aninoasa, deal, in com. Ama-
rasti, pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea.
Aninoasa, izvor, in comuna rur.
judetul Buzau; ese din
muntele Salcia, trece prin ca-
tunul Aninoasa, tale in curme-
zis cat. Cislaul, unde i se d
numele de Cacicea si se varsA
In Iazul-Morilor, abatut din riul
Buzau.
Aninoasa, fosa mandstire de cl-
lugarr, jud. Muscel, metoh al
Mitropoliel din Bucuresti, acum
reclusà la biserica de mir, pen-
tru intretinerea careia se inscrie
anual in budgetul statulur,
suma de 1070 /el.
AceastA manastire s'a fondat,
ca biserica de mir, de Clucerul
Pana Tudoran Vladescu i ju-
pinita sa Alesandra, la anul 7186
(1678) Septembre 20, sub Dom-
nia lur Duca Voevod, (v. con-
dica manAstirir la Ministerul de
Culte). Catre finitul vieter sale,
Tudoran Vladescu, fiind atuncr
aga, s'a calugArit, primind nu-
mele de Tudosie Monahul. (V.
Aricescu, «Istoria Cimpulung. »).
Atuncr el prefacu biserica
de mir in manAstire de calu-
88
garT, cu zidurile de cetate, ce
se Arad si azr, fosa darimate pina
la pAmint i cu locuinte pentru
calugarT.
La anul 7328 (1730) Octom-
bre, Daniil Mitropolitul, care a
fost egumen la Aninoasa, a fa-
cut manAstirir un turn i chili!;
iar egumenul Mihall Tartasescu
ir facu paraclisul, la anul 1778.
AstAzT totul e ruinat, afarl de
biserica.
MAnastirea Aninoasa avea mar
multe proprietatr insemnate, fu-
tre carT i Piscul-Negoiulur, jud.
Muscel, lingA granito. Transil-
vaniel.
La 182f, in mAnAstirea Ani_
noasa, se intArirA mal multr Ar-
nautT, din cer fugitT de la DA:
gAsanr. Vr'o 24 din eT furA prinsr
si omoritr de Turcr, care apoir Aninoasa,phig, com. Alunul, pl.
detera foc mAnAstirer.
Aninoasa, mofie, plaiul Nucsoa-
ra, jud. Muscel, proprietate a
statulur. Inainte de secularizare
apartinea Mitropolier din Bucu- Aninoasa, poiand, com. Balcesti,
restr. La anul 1871 aceasta mo-
sie avea un venit anual de
13900 ler si a fost ipotecatA,
impreuna Cu alte 380 proprie-
tatr ale statulur, pentru asigu-
rarea imprumutulur domenial de
78 milioane.
Pe periodul 1883 88, veni-
o tul acester mosir a scazut la
suma de I0000 le! anual.
Aninoasa, padure a statuluT in
intindere de 750 hect., pen-
dinte de com. Aninoasa, plasa
jud. Muscel.
Aninoasa, pddure, supusA regi-
mului silvic, com. Valea-Ma-
re, pl. Riul-Doamner, jud. Mus_
ce!, compusl din stejar, fag,
carpen, jugastru, ulm, frasin
plop, avind impreunA cu trupul
de pAdure ampulungeanca, 75
hect.
www.dacoromanica.ro
ANINOASA
Aninoasa, phig, pl. Amaradia,
com. Zalcoiul, jud. Dolj, izvo-
reste din dealul RAdinesti (Gorj),
formeaza putin din unja de N.
a com., primeste pe stinga Stir-
cul-Mare si se varsA pe stinga
Ploscuter.
Aninoasa, .piria, izvoreste din
dealul numit Magura, la N. de
satul Pades, judetul Mehedinti,
trece prin Pade i imediat se
varsA in riul Motrul.
Aninoasa, pirta, izvoreste de sub
poalele dealulur MAgura, com.
Stroesti, pl. Horezul, jud. Vil-
cea, í curgind spre V., prin
centrul com., se varsti in riul
Cerna.
Oltetul-d.-s., jud. Vilcea. Dupl
ce udA centrul com., avind di-
rectia de la E. spre V., se varsa
lu riul Oltetul.
pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.
Aninoasa, vechig schit, in com.
Cislaul, jud. Buzar'. Din pric'ina
el se darAma, calugarirs'au retras
mar jos si dupA staruintele lor
pe Ruga Doamna Neaga, spune
traditia, ea le-a zidit un alt schit,
unde e acum manAstirea CislAul.
Traditia pare cä se intemeiza
pe un fapt adevarat, caer in
grAdina DascAlulur se vAd urme
de zidurr i oase de oamenr.
Oasele fiind de o deosebitA mA-
rime, ag dat na.stere alter ere-
dinte, anume, ca aci ar fi fost
ingropatT uriasr.
Aninoasa,piria, izvoreste din co-
muna Jupinesti, pl. Riul-Doain-
ner, jud. Muscel, de la locul
numit Coada-Aninoaser, strabate
partea de V. a comuna Jupt-
nesti i intra pe teritoriul ca-
 ANINOASA
tunulur Valea-Nandri, comuna
Dirmane$ti. In ea se varsa vaile
Meri$uluT, Ca.panulut i Iepure.
Aninoasa, vale, com. Caline$ti,
pl. Cozia, jud. Vilcea.
Aninoasa, ptr, , izvore$te din dea-
lul Otasaul, de la N. comuneI
Genuneni, plasa Oltul-d.-s., jud.
Vilcea, $i se varsa in iazul mora,
forinat din riul Bistrita, tot pe
teritoriul com. Genuneni.
Aninoasa, pir., izvore$te din co-
muna Glavile, pl. Oltul-d.-j., jud.
\alma, de la Ripa-Inalta, $i se
varsa in riul Pe$ceana, la com.
Amdra$ti.
Aninoasa-de-Mice§ti, pdartire a
statulut in intindere de 250 hect.,
jud. Muscel.
AninoaseI (Gura-), co,,. rur. In
jud. Buzau, plaiul Pirscovul, la
o distanta de 24 kil, de ora$ul
Buzau i situata pe malul sting
al riulut Buzan. Limitele sale
sunt : la N., incepe din Piatra-
Ro5ie $'t merge urcindu-se pe
plaiurt pana in virful muntelut
Botanul, pe hotarul pad. Flori-
cica, care o desparte de com.
Policiori; la E. se lasa in jos
de muntele Botanul, trece pe la
Haidinul, se urca pe movila Vi-
foritef, apot continua pe slem-
nea muncelulut Rate$ti pata la
Poiana-Feter, de unde, tot pe
slemne, se indrepteaza spre
raturl $i de ad i spre riul Buzati
In dreptul cat. Satucul (com.
Cinde$ti); la S. merge pe albia
riulut Buzati pana la Plopit-lut-
Iarcoci, unde trece Buzaul i se
continua pe malul drept pana
la Salcia-Ro$ie in marginea pad.
Ungureul (com. Malura), pe ho-
tarul careia merge pana. la Ciu-
hai la V., pleactt de la Ciu14,
trece riul Buzdu $i pe malul
454042. Manad Malionar asogrodlo
89
sting merge urcindu-se pana la
Piatra-Ciorter, de ad i la Putul-
finputit, la Mima $i apot iar in
Piatra-Ro$ie.
Suprafata com. este de 2680
hect., din carl 320 arabile, 982
padure, 284 fineata, 496 izlaz,
58 livezt, 37 vie $i 503 sterp.
Proprietatt mal insemnate sunt
Hotarul-Frasinul $i Rate$ti. Te-
renul este foarte accidentat, fiind
format din coline $i val Cul-
tura pamintulut se face pe o
s cara mica $i numat p entru trebu-
intele locuitorilor producind po-
rumb, orz $i putin alac.
Ca substante minerale are in
abundenta sare in muntele Bo-
tanul. Industrie n'are de cit te-
saturile de mohair, scoarte, bete,
etc., ce se fac in manastirea
testi; iar comerciul consta mal
mult in transportare de lemne
desfacere de tiña. Comuna
e pusa in comunicatie cu ora-
$ul prin $oseaua vecinala Buzati-
Ru5iavetuI prin Maräcineni ; are
un vad la riul Buzad in dreptul
com. Satucul, prin care se pune
In contact cu soseaua judeteana
Buzati-Frontiera.
Vite are : 226 bol, 127 vacr,
36 vitet, 18 cal, 13 epe, 4 minzT,
980 or, 34 capre $i 28 porcI,
stupt 30.
Aceasta com. e formata diri
catunele: Baceni, Botanul, Gura-
AninoaseI, Ratesti, Titirligul $i
Viforita. Are 1260 loc., din cart
barbatt insuratI 215, neinsuratt
21, vg.duvY 13, divortatI 6, 1350
374; iar femet maritate 215, va-
duve 65, fete 351; el traesc in
321 case. Straint nu sunt. Mes-
te$ugarr sunt 2 lemnaff, 2 ciz-
mart $i i fierar. Media na$teri-
lor e de 33, a deceselor de 27,
a casatoriilor de 8. Populatia
cre$te cu o medie anuall de 8
suflete.
Dinpunct de vedere financiar,
com. are 210 contrib., din cart
www.dacoromanica.ro
ANINOASEI (VALEA-)
13 comerciantl Romtnt. Stabili-
mente 3. Chirla caselor 1540 let ;
taxa proportionala 44.6o. Ve-
nitul fonciar let 344.99, Darea
cailor de comunicatie 1260 ler.
Patente 116 1. Fondera 1905.45.
Taxa spirtoaselor 680.6o. Total
fiscal 3962.05 Perceperea 328.15,
judetene 697.45, drumurt 227.15,
comunale 697.45, comerciale 2
Totalul general 5914.25. Bud-
getul comuna e de 1522.53.
Comuna avea o $coala in ma-
nästirea Rate5ti. Carte $titi 91
loc. Are 2 biserict de mir cu
2 preott, i diacon, 2 cintarett
$i i paracliser. Catedrala e Sf.
Nicolae. La acestea se adaoga
$i schitul Rate$ti. arciumt sunt
2. Locuintele sunt ordinare, cite-
va mal bune, in catunul Gura-
Aninoaset (Cojanul). Are i nis-
te ruine numite Casa - Impard-
teasca.
Aninoasei (Gura-), sal Cojanul,
at. de re$edinta al com. Gura-
Aninoaser, jad. Buzar', situat in
varsatura Aninoaset in riul Bu-
zar', are 180 loc. $i 45 case.
Aninoasei (Muchia), colind, in
com. Pickle, cat. Joseni, judetul
Buzaa, acoperita de pad. de 186
hect., constind din 2 trupurt
Floricica $i Covergile.
Aninoasei (Valea-), loe izolat
frumoasa poiana in comuna
Valea-TeanculuT, judetul Buzan,
unde dup1 traditie, ar fi fost
un schit in vechime.
AninoaseI (Valea-), vale, in com.
Valea-TeanculuT, jud. Buzar', in-
cepe din poalele dealulut. Chil-
miziul $1 prin mijlocul comunel;
se impra5tie peste eimp.
AninoaseI (Valea-), vale, In co-
muna Gura-Aninoaset, judetul
Buzaci, incepe din dealui Vi-
12
 ANINOSUL
forita si se scurge in lita Bu-
zad.
Aninosul, trup de padure, a sta-
tuluT, in intindere de 896 hect.,
formind impreuna cu trupurile
Hotarasa (127 hect.) si Valea-
Urzica (240 hect.) pad. Modoaia,
situatá in com. Brosteni, plasa
Cerna-d.-s., jud.
Anino§ani, clitun, com. andesti,
judetul Dimbovita.
Aninoqita, deal, apartine com.
Sdulesti, jud. Gorj ; are direc- Antile§ti, mo)sie, ará sat, in com.
tiunea N.-S.-E.; este o prelungire
a dealuluT Cicoarea-luT-Iepure, se
termina la S. in Valea-Gilor-
Aninul, /ac, in coin. rur. Ciresul,
pl. Cerna, jud. Mehedinti.
In com. rur. Izvorul-
Onestilor, pl. Ocolul, jud. Me-
hedinti.
Anisaia, finitud, pe mosia Za-
mostia, com. Zamostia, pl. Ber-
hometele, jud. Dorohoiu.
Anita, atun, jud. Arges, pl. Pi-
testi, face parte din com. rur.
Galdsesti.
Aniteasca, maña/a, numita.
Mahalaoa-Aniteasca, in com. rur.
Balta, plaiul Cerna, jud. Mehe-
dinti.
Antal, vale, pl. Tazlaul-d.-s., jud.
cu izvoare de apa, con-
tinind fier si pucioasa. In apro-
piere sunt multe puturl cu pa-
cura.
.Antalului (Valea-), deal, plasa
Siretul-d.-j., jud. Bacati, comuna
Tamasi, situat linga satul Che-
tris ; este acoperit cu padurT
si vil.
00
Antemireasca, mica perdure mos-
neneasca, pe mosia Coca-Mere-
lasca, din com. Niculesti, jud.
Buzad. Are 36 hect.
Antemire§ti (Coca-), sad Coca-
Plinä, cätun al com. Niculesti,
jud. Buzad, situat pe malul st.
al izvorului Coca. Are 340 loc.
si 77 case.
Antile§ti, deal, pe care se afla
trupul mosier cu acest nume,
jud. Suceava.
Ciumulesti, jud. Suceava, avind
suprafata de Iso Mid, loc de
cultura. Este proprietatea mal-
celor Epraxia, Olimpiada si Eu-
xenia Ganea. La 1745, satul in-
treg Antilesti, la Suceava, a fost
dat de zestre de catre Ileana,
fata vornicului §tefan Ruset,
fiicei sale Maria, ( Uricariul de
T. Codrescu, Vol. XI, p. 227). Pe
la 1843 era a spatarului Vasile
Milo, formind un trup Cu Sp5.-
taresti. ( Buciumul Romin , I,
1875, p. 39).
Antim, vale, la N. comuneT
limänesti, plasa Cozia, judetul
Vilcea.
Antina, In districtul Romanati. La
satul Resca sau Recica, linga
riuletul Tesluiul, se allá urmele
unuT oras din epoca Romanilor,
pe care poporul il numeste An-
tina. Deja in secolul trecut ge-
neralul rus Baur ( Mém. sur la
Valachie 1778, p. 198), mentio-
nind Recica gvillage avec une
église et un pont sur le Teslui*,
ne spune ca: ton y trouve des
débris des anciens retranche-
ments . MaT tirzid, la 1818, o
mentioneaza Fotino (t. I, p. 153):
eXstrzva Po ithoiiletarpoo, alXi-
Owv tetpaXwvrips+ laTicrilauctop.6-
yo°, 1=1 iceptoxt TOO T67t06
www.dacoromanica.ro
ANTINA
ToútooMynat 'cok iixiopioug
Piritot, b ai-10 atpov 'Avvivez ...y
NimenT insa. facut cercetarT
ceva mal mult serioase Ja fata
locului inainte de colonelul Vla-
dimir Blaremberg, care la 1836
a descoperit la Antina, Inteo
movila., un sarcofag. Dura aceia
ruinele ad fost studiate pe rind
de Laurian i Boliac, de Papa--
soglu, de d-ni! D. Sturdza, Grig.
Tocilescu, V. A. Ureche si in
fine de A. I. Odobescu, care a re-
zumat la 1878 in urmatorul mod
toate datele relative la cestiune.:
Comuna Recica saU Antina. Mo-
vila Alexandru i alte nu-
meroase movile. Ruinele apa-
rente ale uneT intinse cetati Ro-
mane, cu zidurile de piatra
caramida, etc. CaT romane cu
diferite directiunr. In sarcofage,
pe l'higa schelete, sunt vase,
ramasite de vestminte i orna-
mente, si monede romane de
la Antonini pana la Sever. Al-
tar votiv al NemisideT, pe care
avem urmatoarea inscriptiune :
Nemesi victrici Iunius Caninus
evocatus ex voto posuit (Mom.
C. I. L.» ¡592); o dedicatie luT
Jupiter Tutar in urrnatoarea cu-
prindere : gIovi Optimo Maximo
defensori et Tutatori Caius Iulius
Se... manus cumIuliaRufina con-
juge volum libentes posuerunt
stele funerare a Claudiei Amba;
eDis Manibus Claudia Amba
vrxit annos XX fecit in Dacia
annos V, Claudius Montanus,
emmunis ex numero Syrorum
Sagittariorum benemerenti paler
ejus fecit, ( C. I. L.* 1593) si a
Antonius Nicanoris, o stela
foarte frumoasá care se pls-
treaza In Muzeul National
care este impodobita cu bustul
acelui personaj i cu frumoase
ornamente, sub care se poate
citi : «Dis Manibus, Antonius Ni-
canoris* ; lar restul este stricat
ca i plata. (Ved «Analele A-
ANTINA
cademieT Romine», t. X, sect. II,
pag. 332-5).
Cea ce dovedeste mal cu de-
osebire marea insemndtate in ve-
chime a acestuI punct geogra-
fic, este cä tocmar aci se uniati
ambele cär romane, carT plecaä
de la Dunäre spre CarpatT, una
din Celeiù, cea-l'altä din Izlaz,
ast fel el Antina forma un cen-
tru de comunicatiune. $antu-
rile cetäteT care se vad, zicea
räposatul Laurian («Magazin is-
toric», II. 96), formeazä un poli-
gon Cu opt laturI, al cdruT dia-
metru mal lung face-aproape la
o mie de pa.sT. Riul Tesluiul
curge prin mijlocul cetäteT; in
unele locurr ale luT se af1ä un
strat de a/Amid, cea ce face
sä credem cd a fost constrins
in un canal, dar acum merge
dupl bunä pacerea sa färd vre-o
silä artificia15.. RominiT nostri
nu sunt oamenT earl sä mal
constringa riurile. Chiar la po-
dul cel zidit peste rill se uniati
cele doua drumurl de piatrd,
unul care venea de Izlaz i cel-
l-alt de la Celeiù i duceati care
miaz5.-noapte la Rimnic...»
O asemenea statiune nu pu-
tea s5. fie uitatä pe tabla Pen-
tingeriand, itinerar oficial al tu-
tulor statiunilorluT Ro-
man in secolif III si IV; si s'a
bänuit de de mult, in adevdr,
cum ca anume aci a fost sta-
tiunea Romula, care se mentio-
neazä si de geograful Ravennat
sub formula de Romulas
Dacia...», pag. 450, ed. Acad.).
Aceastä banuiald s'a si veri-
ficat prin descoperirea la Recica
a und inscriptiunT din timpul
luT Filip Arabul, unde locali-
tatea se numeste «Colonia Ro-
mula» si se arat5. ca. «in anul
248 s'a construit un vallum in
jurul ziduld orasuld.»(«Anal. A-
cademia Romine», seria II, t. 8.
1886, pag. 14). DIm in intre-
91
gime aceastä inscriptie intere-
santä :
«Imp. Caesar M. Iulius Phi-
lippus Pius Felix invictus Au-
gustus tribumcia potestate y
Cos III pater patriae proconsul
et M. Iulius Philippus junior
imperator Cos II procos prin-
ceps juventutis pater patriae
Pius Felix Augustus et Marcia
Otacilia Severa Sanctisima Au-
gusta nostra restitutores orbis
totius ob tutelam civitatis Co-
loniae suae Romulae circuilum
rnuri manu militari a solo fe-
cerunt».
Inscriptia se aflä in Muzeul
National din Bucuresti, si a fost
restabilitä i citità de d. To-
cilescu. Prin urmare, Romula
care era municipiu pe vremea
luí M. Aureliu si L. Verus, a
devenit colonie in timpul luí
Filip Arabul, pe la 248, si fiind-
c1 CarpiT, neam barbar, cu care
se lupta impäratul,
provincia, Romula e 'Maria cu
un mur ; iar de-asupra porter s'a
asezat piatra cu inscriptiune.
Din Romula sari Romulas, prin
trecerea luí 1 in n ca in seamän
Similem i chiar latineste
Ruminalis =Romularis: Rumina
nunc ficus, Romula ficus erat...
(Ovid, «Fast.» II, 411), s'a falcut
R6muna, de unde apoT numele
districtuluT Romanati, in vechile
documente RomanatT insemnind
literalmente locuitorT din Ro-
muna, cu acelasT sufix -atT= ates
prin care se forma latineste nu-
mele etnic din numele unuT oras
cu finalul -na, de ex. Casinates,
Arpinates, Ravenates, Antina-
tes, etc. (Fidenates -um =
din orasul Fidena). Romanati
Romunales, cu un sufix etnic
curat latin netrecut in graiul
Rominesc, probeaza existenta
formeT Romuna saü Romunas
deja in epoca Romanä, pe ling5.
primitivul Romula cu etnicul
www.dacoromanica.ro
ANTINA
sää Romulenscs, ordo Romu-
lensium in inscriptiunT (Mom-
msen).
Dar de unde vine numele
Antina ?
Fotino sus¡inp.a, el pe lingd
Antina ar fi locuit poporul sla-
vic Antac saü Avtc., despre
ale cdruia lupte cu Imperiul Ro-
man Oriental, vorbesc Jornan-
des, Procopiu, Teofilact i altiT.
Schafarik e(Slowanské starozit-
nosti pag. 459, 462), a demon-
strat insa prin analiza tutulor
fintinilor istorice, cum ca tribul
Antilor, cunoscut numaT in se-
coliI VI-VII, era asezat pe tar-
mul Mära-Negre in regiunea
NipruluT, nu dincoace de Prut,
iar cu attt mar putin la capAtul
apusan al DacieT. Afard de a-
ceasta, chiar dac5. AntiT ar fi
inaintat intfun moment panä
aproape de Olt, totusT din ter-
menI etnicT, limba nu formeaz1
nicT odatd numirl topice prin
sufixul -ina. Dupl cum nu e-
xistä Serbina, Bulgärina, Tur-
cina, Grecina, Ungarina, etc.,
tot asa din Antl nu se putea
naste Antina.
Cuvintul sunä de tot latineste.
Trecem cu vederea peste deri-
vatiunea propusd de Valliant :
Antina=Constantina («La Rou-
manie», I, 88) ; dar ne vom opri
o clipà asupra uneT alte etimo-
logiT mal discutabile. Incepind
de la Blaremberg, generalmente
se crede, c5. Antina este Anto-
nina, dui:4 numele impäratuluI
Antonin Caracalla (Xenopol, in
Tocil.,«Rev.», II, t. I, p. 292-3).
Netrecerea silab can» in vocalä
nasald obscur5. n'ar fi tocmar o
piedicä foneticd, cdcr in numirT
topice latine, initialul «a» derivä
une-orT din prepozitiune, ca in :
Admediam, Ad potens, Ad a-
quas, etc., adicl Antina=Ad-
Antoniam , cu o contractiune
cam violentä, dar nu peste pu-
ANTINA
tinta. Exista insa o alta dificul-
tate mar speciald. Latinul An-
tonina trebuia sa devina la Ro-
minT Tira, dupa cum din «Vi-
din» s'a facut «DiTu» ; i loca-
litatT numite Tira se si allá in
Rominia, ba chiar in Romanatr,
tocmaT pe calea Romana de la
Izlaz spre Resca. Fotino con-
funda pe Antina, cu
cum leTira:dupa.
confunda
Vaillant «Antine ou Tia», de
sunt 2 puncte geografice
foarte depArtate unul de altul.
Tira poate fi Antonina ; dar
Antina, nu.
NumaT printr'un dublu -inna
s'ar explica conservarea finaluluT
in Antina. ET bine, in regiunea
unde Tabula Peutingeriana pune
pe Ro mula, tot acolo la Ptolo-
meu, care ne da' nomenclatura
din epoca dada., se afla 'Ambo-
va, Arcinna. Unir archeologl o
cauta in Dolj ( RevistaRomana
1861, pag. 421) ; altiT in Gorj
(Goos, pag. 5 I), dar de-o-potriva
fära niel o proba, recunoscind
irisa unir si altiT ca era in 01-
tenia. Antina, adica. Antinna,
fi-va oare numele cel vechiu da-
cic al RomuleT, latinizat de ca-
tre legionarT? Se stie ea in la-
tinitatea vulgarl -ei-§i-ti se con-
funda; iar la Rominif din Ba-
nat aceste grupurr fonetice se
confunda pana asta-zT. Prin An-
tina = Artinna se justifica atit
conservatiunea finaluluT ina, pre-
cum i nescaderea initialuluT a
la vocalä obscura, de oare-ce,
dinaintea luT r, el se pastrea-
za tot-dea-una intact, fie tonic,
sau netonic. MaT ramtne o sin-
gura intrebare. De ce oare -r-
a trecut in -n- ? Ar fi foarte le-
gitima influenta finaluluf -n- pen-
tru a preface pe Artinna in An-
tina, dupa pum s'a prefacut r
in I s in (Cununl».(Coronam
sseninogserenum», gminune»,
etc. Forma Antina totusT pare
02
a se fi nascut pe o alta cale.
Colonir rdmanT isT mal aducean
aminte de strabuna cetate An-
tinum in Italia, astazI cività
d'Antino», nu departe de Roma
In tara Marsilor, i ast-fel nu-
mele ora.suluT dacic a fost mo-
delat dupd o reminiscenta ita-
lica. In scurt, Antina, din Ar-
tinna, nu e o transitiune curat fo-
netica datorita Rominilor din
epoca post latina, ci este o la-
tinizare din acele timpurT pri-
mitive ale colonizarif, cind era
proaspatá in memoria legiona-
rilor nomenclatura topica din
Italia. Asa dar aceia.sT localitate
se chiama la Dad Arcina sad
Artina, latineste Romula sati
Romuna. Din termenul latin su-
pravietueste RomanatT = Ro-
munates, ca nume al distric-
tuluT intreg; din cel dacic An-
tina, ruine ale vechiuluT oras la
coastele caruia maT trdeste abia
un satulet numit mal tirziu «Riu-
sor », slavoneste «Recica de
unde se scot pana astral acele
late si masive caramizT, carora
dialectul local al Romanatenilor
le-a insusit denumirea topica a
AntineT, zicindu-le caramizT de
Antina». Ba ceva maT mult ;
In Romanati populatiunea zice
cu acest sens chiar simplu
ramida-antina, la plural cara:
mizT-antina, ará adjectivul de».
Cuvintul Antina ajungtnd a ex-
prima o carámida de calitate
superioara ; ba chiar se imita
aceastá caramidá.
Romanati si Antina ar fi de
ajuns ele singure pentru a do
vedi nestramutata staruinta a
Rominilor in Dacia luí' Traian,
spulberind asa numita teorie a
luí' Rösler.
Daca neamul Rominesc ar fi
venit de peste Dunare abia in
secolif XII sau XIII, vre-o zece
veacurT In urma luT Aurelian,
atuncT de la cine oare ar fi cá-
www.dacoromanica.ro
ANTINA
pátat el o nomenclatura daco-
latina ata de pipaita ca Antina
si Romanati ? (VezT Magn. Etym.
Rom.», Hasdeu).
Aci prin Antina, punct central
si cu mare insemnatate, trecea
calea Romana, care in Tabla
luT Peutinger trece prin Drube-
tis (T.-Severin), Amutrium, Cas-
tranova, linie neexplorata si al
cara trased ar fi, se presupune
pe la Cacaleti (Romanati) spre
Brb.desti (Dolj), in care direc-
tiune se observa. si multe ruine.
Pana acum Antina san ceta-
tea ce sta sub pamint la Resca,
nu s'a explorat sistematic, ci
s'a devastat am pu tea zice. Multe
cladirT din Caracal sunt cons-
truite cu caramizT i pietre a-
duse de la Resca ; iar antichi-
tätile gásite acolo s'el imprastiat
la diferitT particularT, in dauna
stiinter. Pe fie-ce zi taraniT des-
copera cite ceva, banT, scule,
etc. ; lar d'id nu ad de lucru
scot la caramizT, formindu-sT de-
pozite. Toate zidirile din Resca
sunt din aceste caramizT, cdrora
legionariT RomanT, le au dat o
consistenta de piatra. Forma lor
e patrulatera mare, si poarta pe
fete diferite scrililiturr; unele au
litere.
Pe un fragment de marmura
gasit aci, la 1870, se vede un
cerb in fuga apucat in ghiarele
vulturuluT ; partea superioara
este spartá ; lar mar jos se ci-
testeurmAtoareainscriptie: Tur-
masgada Maximus Maximinus
et Julianus Maximinus ex voto
posuerunt . Hirschfeld publica a-
ceastà inscriptie considerind pe
Turmasgada ca zeitate locall
daca; Mommsen vede ad turma
Masgadoe ; lar d. Tocilescu
crede sá fie un geniu local, cicf
parerea luT Mommsen e putin
probabila.
In Muzeul National se afla
un sarcofag foarte artistic lu-
 ANTICA (CALE-)
crat si gasit la Resca tuteo
movilä ce s'a explorat; se mar
afla mar multe antichitatr de
metal si de lut, impreuna cu
multe din inscriptiunile ce am
dat mal sus.
Anticä (Cale-). In jud. Roma-
nati se observa la com. Celeiul,
pl. Balta-Oltul-d.-j., futre alte
antichitatT romane, si o cale as-
ternuta cu plateä aproape de
locul unde rasar din apa pe
rnalul nostru picioarele de pia-
tra ale unur pod pe Durare si
linga o cetate cu intariturr ro-
mane. Urmele acester car se con-
tinua. spre N., trecind prin Bras-
tavatul, Sludina, Devesel, Co-
manca si la Resca se impreuna
cu un alt drum vechia ce venea
de la Izlaz, unde lar se observa.
intariturr i cetatr de pamint.
Calea de la Izlaz, numita, de lo-
cuitorl, a TroianuluT, apuca mar
In finte dreapta pe malul apu-
san al Oltulur prin satele Tia-
Mare, Potlogeni, Cilieni, Rusa-
nesti (unde in o magua mare
ce s'a explorat, s'a gasit o fru-
moasa stell cu doT ler culcatr
ridicata lur Aclius Valens),
Scarisoara, Gostavätul, Slaveni
(unde In o cetate patrata s'a
gasit tablele sculptate cu figura
zeulur Mithra cu inscriptia : (Soli
invicto Mithrae» si un altar: «ara
Solis ), prin Stoenesti (unde dru-
mul are 5 stinjenr si I palma
grosime), prin Fasca.s, Resca
(Antina), unde se unea cu calea
care vinea din spre Drubetis, prin
Castra-nova, apor prin Falcoiul,
Streje?ti, Vldduleni, Brincoveni,
Piatra, Tenosesti, Slatioara, Dra-
novat, etc. si ese din Romanati,
suind cursul Oltulur spre Tran-
silvania.
Drumurile romane, care mer-
geau de la Izlaz si Celda la An tina,
nu sunt mentionate in tabla lur
Peutinger, cadnu eraa toatedru-
03
murile indicate in acea ing,usta
tabla din Orbis pictus. Curios
e ca dealungul acestor cal sunt
raspindite magurr i cetatr de
pamint.
Antita, loc izolat, com. Auresti,
pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
Antoce (Balta-luI-), baltd, in
partea de S.-E. a com. Slobozia-
Secatura, plasa Cosula, jud. Bo-
tosani ; e formata de piriul Cor-
naciul.
Antoceni, sat, pe mosi a cu acelasT
nume din com. Uidesti, plasa
Moldova-d.-j., jud. Suceava. A-
zat pe albia piriulur al cartia
nume poartd, numara 6o case,
populate cu 56 capr de familie
saa 301 suflete, din carT 139 Antohi, tintina, pe mosia Mi-
barbatT si 162 femer, (2 streinr). leanca, comuna Mileanca, plasa
Contribuabilr are 40. Vatra satu-
lur ocupa o suprafata de 2 falcr
si 371/2 prajinT. Biserica si scoala
din Forasti servesc acestur sat.
Mosia, proprietatea mo.steni-
torilor defunctulur Dimitrie Sta-
mate, e in suprafata de 16o Pala
din cari 130 cultivabilf si 5o fi-
flete. ImproprietaritT, dupa legea
din 1864, sunt 28 mijlocasT
7 palmasT, stapinind 134 falcr,
6o präjinr. Singurul drum prin-
cipal e la Oniceni (400
Antoceni, mic afluent, al Piriu-
lur-CroitoruluT, din com. Uidesti,
jud. Suceava.
Antoceni, deal, pe coasta caruia
sta satul cu acest nume, jud.
Suceava.
Antofiloaia, sat, face parte din
com. rur. Rifovul, pl. Crivina,
jud. Prahova. Are o populatie
de 66 loc. (32 barb. si 34 fem.).
Este situat pe tarmul drept al
rtulur Teleajenul. Ad e o biserica
fondatä la anul 1783, de cuvio-
www.dacoromanica.ro
ANTONETI
il i Paraschiva CAplescu,
cu hramul Sf. Nicolae i reparata
de enoriasr la anul 1875.
Antohesti, sat, pl. Siretul-d.-s.,
jud. Bacati, a.5ezat pe deal; e
resedinta com. Otelesti ; a.sezat
pe piriul Berheci i piriiasul Fun-
dul. Are o biserica, cladita de
locuitorT la 1815, si I circiuma.
CapT de familie sunt 94, suflete
362. Animale se numara : 29
cal, 223 vite cornute, 63 porcr.
Antohestilor (Dealul-), deal, si-
tuat la marginea vesticA a com.
Colonesti, jud. Tecuciu ; separa
aceasta comuna. i jud. Tecuciu
de com. Antohesti, jud. Bacäu ;
are o altitudine de 500 m.
Prutul-de-j., jud. Dorohoiu.
Anton (Dealul-luI-), deal, la nor-
dul com. Brädätelul, judetul Su-
ceava, acoperit de lanurr,
Anton (Movila-luI-), moviM, in
com. ameeni, cät. SAcioara, jud.
Buzad, pe mosia Salcioara.
Anton, pod, peste Ripa-Grosu-
lur, linga satul Piciorul-Lupulur,
com. Ciurea, pl. Codrul, jud.
Iasi.
Antoneasca, sfoara de mofie, in
com. Lipia, jud. Buzau, face
parte din trupul Mircesti, pro-
prietatea mosnenilor, ceata Io
nita Turea.
Antonesfi, com. rur., in centrul
plasir Tirguljudetul Teleorman,
pe valea numita Tinoasa. Se
compune din patru catune : An-
tonesti (resedinta), Cetatea,
fane§ti §i Bujoresti. Catunele
Cetatea i Bujoresti sunt situate
pe Valea-Tinoaser, lar cat.
ANTONEM
fanesti pe Valea-Ciineasca, in a-
propiere imediata de comuna
Bivolita. Catunele Cetatea si Bu-
joresti sunt departe ca de z kil.,
iar at. tefä.neti, se gaseste la
5 kil, de resedinta comuner.
Intinderea comunersi a catune-
lor, dimpreund cu moiile aflate
pe dinsele, si cu pätninturile o-
cupate de locuitorT, dupa legea
rurald, este de 3000 hect. Din
acestea 1069 sunt pamint arabil
izlaz, apartinind mostenitori-
lor decedatulur Gheorghe An-
tonescu ; 465 hect. ale d-luT C. Po-
Mimos, la Bujoresti, si 515 hect.
ale d-lur D. Orbescu in catunul
Cetatea. Locuitorir improprietd-
ritr dupa legea ruralä pe cite
trele catunele sunt in numar de
128 loc., pe o intindere de 58o
hect. Restul este ocupat de
vetrele satelor. Se gasesc in
aceastd comuna si cite-va vir;
intinderea lor este de 55' s hect.
Mal sunt i vre-o 8 livezr cu
prunT. Populatiunea com. este
de 1138 sufl., din care 320 capT
de familir Cu 255 contribuabilr.
Solul este accidentat ; pe Va-
lea-Tinoasa, ripos i mlastinos ;
pe Valea-Ciinelur este mar re-
gulat Cea mar mare parte insa
este fertil si pe el izbutesc toate
semanaturile obicinuite.
Vitele sunt in numar de 3463
capete : 189 cal si epe, 705 vite
cornute marT, 2288 vite cornute
281 porcr.
Comuna Antonesti e situata
la 16 kil. de Rosiori si la 46
kil. de re5edinta judetulur, T.-
Magurele.
Budgetul comuner este de ler
2821 la cheltuelr si tot atita la
veniturr.
Catunul Cetatea forma co-
muna osebita pana in anul 1884,
cind a fost alipit la comuna An-
toneAi.
Sunt 2 coa.le mixte : una in
comuna de resedinta, la un loc
94
cu primdria, avind un invatator
si 49 elevr ; alta in cat. Cetatea,
Cu un invatator si 39 elevr. Bi-
sericr sunt doua : una in com.
Antonesti cu un preot si dor
dintaretr; alta in cat. Cetatea Antonu, deal, pe mosia Buda,
cu un preot i un cintaret. Adi
este si o moard cu aburr si doud
elestae cu peste, formate prin
oprirea aper din pirlul Tinoasa.
Comuna Antonesti este legata
prin sosele vecinale cu catunul
Cetatea si comuna Radoesti la
N., cu com. Licuriciul la S., si
cu cdt. $telnesti prin comuna
Bivolita la E.; lar la V. cu c.
Dulceanca prin com. Licuriciul.
La nordul catunulur Cetatea
se afla o magura, careia ir zice
Mágura-Briestilor, în directiunea
comuner Radoesti.
Comuna Antonesti (pe atuncr
Bujoresti), a fost bintuita de
foamete pe la anul 1809, pe tim-
pul ciumer luT Caragea. Purta
mar lnainte numirea de Speria-
tul, numire ce se aude i as-
td-zr printre locuitorl. Pe mosia
Cetatea s'a gasit, in mar multe
rindurT, diferite specimene de
carie grosolana si primitiva, pre-
cum si unelte de piatra.
Cesar Boliac, In descrierile
sale arheologice, numeste acea-
stá cetate Tinosul, probabil dupd
piriul ce curge la poalele er;
iar descoperirile facute sunt con-
siderate si de d-1 Gr. Tocilescu
ca urme de asezamintele cele
mar vechr ale Dacier.
Antone§ti, mofie, situata in com.
cu acelasT nume, jud. Teleor-
man, a mostenitorilor deceda-
tulur G. Antonescu. Are o in-
tindere de 1069 hect. Ca si co-
muna, pe care se afla, a purtat
poarta inca numirea de Spe-
riatul.
Antonoaia, tipa, com. Drajna-d.-
s., pl. Teleajenul, jud. Prahova.
www.dacoromanica.ro
APA-NEAGRÄ
Antonoaei (Valea-), viroagd,
in com. Tintesti, jud. Buzar', se
scurge in lacul Bentul, Face ho-
tar despre com. Tabardsti.
com. Buda, pl. Herta, jud. Do-
rohoiti.
Apa-Acra, obirsia pirita/II Mi-
hailet, din com. arul-Dorner,
jud. Suceava.
Apa-Bunä, pirtiaf, in partea de
S.-V. a comuner Corbita, plasa
Zeletin, jud. Tecucia, curge spre
E. si se varsd In partea dreapta
a Berheciulur ; Cu alt. 232 m.
la obirsie i I00 la gura.
Apa-de-Leac, j'India, com. Ca-
pul-Pisculur, plasa Riurile, jud.
Muscel.
Apa-de-Leac, izvor Cu apa de
pucioasa, in com. Ocina, plaiul
Peles, jud. Prahova.
Apa-de-Leac de la Ion Nitu,
izvor, ce curge din coasta dea-
lulur luda-Mica, com. Provita-
d.-j., plaiul i jud. Prahova. Apa
din acest izvor se intrebuinteaza
de locuitorT pentru diferite boale.
Apa-Dulce, grld, izvoreste din
dealurile ce apartin com. Draj-
na-d.-j., plaiul Teleajenul, jud.
Prahova, udd com. Predeal, pl.
Teleajenul, despartind-o de co-
munele Ariceti si Surani, apor
se impreuna cu Orla Turburea
si formeaza riul Matita.
Apa-Galbenä, pfria, cu apa mi
nerald, In com. urbana Bala-
de-Aramd, plaiul Closani, jud.
Mehedinti.
Apa-Neagrà, sat, In plaiul Clo-
sani, judetul Mehedinri ; Vine de
com. rur. Negresti ; este situata
 APA-NTEAGRA
in partea de N.-V. a comund,
pe albia Aula Motrul. La Apa-
Neagra, mal sus de frumosul
pod ce este construit pe apa
Motrulul, legind soseaua comu-
nata Padesul-Closani cu soseaua
judeteara vecinall Baia-de-Ara-
ma-Severin, precum si cu so-
seaua ce merge la Tismana-T.-Jiti,
jud. Gorj, se impreuna apele
Bulba si Bribina cu Motrul.
Populatiunea acestuT sat este Apa-Rosie, loc izolat, c. Genu-
de 18o sufl., In 47 case. Lo- neni, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
cuitoriT sunt foarte muncitorri
sunt improprietaritT dupá legea Apa-Rosie, piria, Cu apä mine-
din 864 Ail 14 plugurr, 20 care rala., in com. rur. Degerati, pl.
cu bol, 2 carute Cu cal, 150
stupT. Numarul vitelor este de
200 vite marr cornute, 16o oT,
20 capre, 8 cal si 6o rimatorr.
Proprietatea acestuI sat este
parte a statuld si parte a locui-
torilor.
Apa-Neagrä, deal, in partea de
V. a comund Motoseni, judetul
Tecuciu. Pe panta acestuT deal
se afla situat satul numit Cdp-
talan'.
Apa-Neagrä, mofic, a statuluI,
tine de manastirea Schitul Bala-
de-Arama, In comuna Negoesti,
plaiul Closani, jud. Mehedinti;
are mal multe trupurT.
Apa-Neagrä, pddure, in partea
de V. a com. Motoseni, judetul
Tecuchi ; din padure izvoreste
pirlul cu acelasT nume.
Apa-Neagrä, izvoreste din
dealul DorofteI, jud. Tecuciu,
traverseaza satele Fundatura si
Frumuselul, unde se varsa in
pir. Frumuselul ; alt. la gura. 180
m., lar la obirsie 360 m.
Apa-Pietroasä, mic, pe te-
ritoriul comuner Gagesti, jud.
Putna, pl. Girlele, ce se varsa
in Putna.
95
Apa-Rece numit i Izvorul-Mare,
obirsia eriorul-Mare,
din com. Sarul-DorneT, judetul
Suceava.
Apa-Rosei, pridure particular5,
supusä regimuluI silvic, aflata
pe mosia. Genuneni, com. Ge-
nuneni, pl. Oltul-d.-s., judetul
Vilcea.
Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti.
Apa-Rosie,pirig, in pl. Rimnicul,
com. Jifia, jud. izvo-
reste din muntele Necule, udá
comuna in partea de apus si
se varsà in rlul Rimnicul-Särat,
mal sus de cat. Intre-Rimnice.
Apa-Säratä,numire data comu n er
rur. Sarata, jud.Buzall; v. Sarata.
Apa-Särata, jud. Muscel. Sub Apä-Särata, mind de sare, jud.
poalele malusuluI, unde coborY
la Apa-Sarata, com. Cimpulung,
este un isvorel (stubeiti) cu opa
sarata., care se strecoara chiar
din vechia minà de linga Gradiste.
Contraccir de sare, dupavremI,
opreati pe locuitorT sá la apa
din stubeiti, sub cuvint cá aduc
pagubl intereselor lor. Cind cu
vizitarea ampulunguluT de Kis-
seleff, locuitoriT se plinsera a-
cestuia i Kisseleff ordonl a se
ldsa In pace crestiniT sa la apa
sal-ata ca i pana ad. De la a-
cest izvorel sarat, localitatea s'a
numit Apa-Saratd.
Apa-Säratä, isvor, cu apä mi-
neralá ce contine sare, pucioasa
si fier, situat pe loc ses, In cen-
trul com. Breaza, plaiul i jud.
Prahova, apartintnd obsteT lo-
cuitorilor.
www.dacoromanica.ro
OEN1
Comunicatia la aceste surse
minerale se face cu inlesnire.
Sunt bune pentru reumatism.
Analiza chimica a apelor s'a
facut de rdposatul Dr. General
Davila.
Apa-Säratä, levar, cu apa saran,
in com. Tatarul, plasa Cricovul,
jud. Prahova, pe proprietatea
mosnenilor, situat pe deal. Este
departe de drumul de fier, insa
circulatia se face cu inlesnire,
fiind osea.
ApeI nu i s'a fa'cut inca
o analis5. chimica,
Apa-Saratä, levar, cu apa s5-
rata, in com. Titireciul, pl. Oco-
lul, jud. Vilcea.
Apa-Sarata, mica' cu
aspa sal-ata, la V. com. Laical-
Runceasa, pl. Argeselul, jud.
Muscel, intre valea Valeanca si
valea GhermaneT, pe virful nu-
mit Olarul.
Muscel, pe dealul de deasupra
bisericeI, unde e satul Apa-S5.-
rata.,linga Gradiste, ale carel
urme se vad i astazr.
Aceasta salina se zice ca da-
teaza din timpul Dacilor si Ro-
manilor i ca s'a astupat nu cu
mult inaintea luI Negru-Voda,
probabil saii din cauza ver-unuT
cutremur de pamint, san din
cauza slabireT loculuT. Traditia
spune ca Ocna s'a cufundat,
dupa vremI, fiind captusita pe
dinauntru si a esit apa d'asu-
pra ; lar apa ce se stringe din
ploT in gura ocneT si se re-
varsa peste livedea de de-vale
dà erbeT un gust sarat, din care
maninc5. vita RominuluT pana
crapa.
Apa-Vail-Poienii,phia, pl. Mun-
teluT, jud. Bacaa, com. Coma-
 A PACRITEI (FINTINA-)
nesti, care obirseste din mun-
tele Leloita si din Chirigel,
se varsA apoT pe dreapta Tro-
tusuluT, la E. de satul Leloaia.
A PachiteI (Fintlna-), pe =isla
Concesti, com. Hudesti, pl. Pru-
tul-d.-s., jud. Dorohoiti,
Apahau§, fir de munft, pl. Mun-
teluT, jud. BacAti, com. Brustu-
roasa, la S. de muntele Popoiul.
Apahau§, pildure, de brad, pl.
MunteluT, jud. Baca'', comuna
Brusturoasa, facind parte din
pAdurea Palanca, proprietatea
D-luT Dim. Ghica. Este supusA
recimuld silvic.
Apirätoarea, loc intdrit, pl. Si-
retul-d.-j., jud. BacIÙ, com. PAn-
cesti, la Gátisesti, pe malul sting
al SiretuluT, unde se vAd incA
urmele unor intAriturl vechr, cal-1
corespund peste apA cu alte in-
tAriturl de la Delureni, pe malul
drept, numite <da BuzatI, ; le-
genda spune cA ar fi fost fácute
de TAtarl.
Aparitura, dea/,. alt. 271 m., si-
tuat la V. de satul CrIesti, jud.
Tecuciu, este o continuare a
dealuluI cDomnisor». Merge in
directia N.-S., pAnd in Dealul-
Boarultd.
Apiatura, piidur6 pl. T5s1Aul-
d.-s., jud. Baca'', din comuna
Tetcani. Are arborT foiosT : ste-
jarl, etc.
ApeI (Cursul-), loc istoric, in pl.
Marginea-d.-s., jud.R.-SArat.Vezr
Cursul-ApeT.
Apele-Vil, com. rur.,. face parte
din grupa de sate, care umple
coltul de N.-V. al pl. Balta-01-
tul-d.-j., jud. Romanati*, se com-
pune numaT din satul Cu ace-
90
nume, care formeazA limita
despre jud. Dolj; se mArgineste
spre rAsArit cu satele Ciunei si
GhisdAresti, si la Nord cu com.
Cacaleti ; la 22 kil. departe de
Caracal si la 45 kil. departe de
Corabia.
Are o populatie de 1899 su-
flete din carr: 965 bArb. si 943
fem., 520 capT de familie, 988
cAsAtoritT si 911 necAsatoritT, 84
care stin carte si 1815 carT nu
stin ; 416 contribuabill.
Ocupatia locuitorilor e agri-
cultura i cresterea vitelor. Com.
are renumite viT, care dati un vin
rosu de o bunA calitate. Vite
marT sunt 1362, vite micT 1930,
porcT 450, etc. Are 7 CirciumI ;
printre easele de locuit sunt mal
multe bordee in plmint.
Budgetul com. pe 1886 87 a
fost de 4047 leT la venit si 3911
lei la cheltuell.
Are o scoalri. primará* mixtl
de gradul I, cu un invdtAtor,
unde ai urmat 47 bAetT, din 169
(93 bAetT si 76 fete), copir in
stare de a o urma.
Are 2 bisericT: S-tul Nicolae
(1852) si S-tul stefan (1854), cu
4 preotT si 4 cintAretT.
Satul este inconjurat de ml-
gure : a Turculd, a CherguluT,
etc. In coprinsul com. se gA-
sesc multe hirburl de oale, oale
cu bAnutT de aT impAratilor Ro-
manT, pretre de risnitA rotunde
si asezate unele peste altele, oale
cu oase de oamenT, spre miazA-
noapte de sat, si tot ad i cArA-
mizr de Antina, i alteruine care
ne arad. ca ad ari fo.st clAdirT in
vremea de demult.
Apele-Vil, mofie, com. Apele-
ViT, jud. Romanati, pl. Balta,
proprietatea bisericer Madona-
Dudu din Craiova; are o intin-
dere aproximativA de 200 po-
goane; arenda anuald este de
1450 le!. AceastA mosie a fost
www.dacoromanica.ro
APOSTOLACHE
a d-lur B. Golfineanu, din Cra
joya si s'a cumpArat de cAtre
Epitropie, pe seama bisericer, la
1884.
Apele-ViI, munte, in plaiul Vul-
can, jud. Gorj ; apartine com.
Dobrita; este acoperit cu pAdure
de fag si alte lemne, pe o su-
prafatA ca la 20 hect.
Apostari, cdtun al com. MAnesti,
jud. BUZAC1, 120 10e. i 24 case.
Apostari, cdt. al com. SArulesti,
jud. Buzdá, are 30 loc. $i 8
case.
Apostari (Muchia-), colina, In
coin. SArulesti, jud. Buzdu, cdt.
Goicelul, acoperitA de fine* si
izlaz.
Apostolache, com. rur., plasa
Podgoria, jud. Prahova, numità
ast-fel de la mAnAstirea Apos-
tolache, fondatA de comisul A-
postolache i sotia sa Voichita,
In anul 7102. FUI atund se
numia MástAnesti. MaT tot te-
ritoriul era odinioarg acoperit cu
pAdurT seculare.
Este situad. pe dealurile Más-
tanesti, Virful-Pietrer i Virful-
StineT, pe ling1 Orla Cricovul-
Sara% la 55 kil, departe de ca-
pitala judetuld i la ¡o ka, de
resedinta plAsiT.
Se compune din 4 cdtune :
Apostolache, Mh-logea, Tisa
Buzata, avind o populatie de
1556 loc. (762 bArbatT, 794 fe-
me!) in carT intrA 23 familiT de
TiganT si 6 familiT de GrecT.
TiganiT se ocupA cu fierAria si
agricultura; iar GreciT Cu nego-
tul i administrarea mosiilor.
In toatA comuna sunt 340
capT de familie, 322 contribua-
bill, 347 case de locuit si
bordelii.
In comunl sunt trel bisericT.
APOSTOLACHE
una in cat. Apostolache, (vezI
Apostolache, schit), a doua in
ca.t. Mirlogea, fondata de Panait
Praporgic i reparan: de Du-
mitru Caramanliu, la anul i 858,
si a treia in ca.t. Tisa, fondata
de enoriasir aceluI catun, in anul
1893. Toate aceste bisericI sunt
deservite de 4 preotkdintre carT
cel dor de la biserica din Apos-
tolache sunt platitI de stat.
Locuitorif se ocupa maT mult
cu agricultura. Meseria5I sunt :
3 cizmarI, 15 fierarI, 6 dulgherI,
4 zidarl. Loc. ati I I car, 7 epe,
88 vacI, IO capre, 762 d
398 porcI. Produsul muncer
desfac in orasele ; Urlati,
de-Munte i Ploesti.
In raionul comune; pe rtul
Cricovul-Sárat, sunt 4 morl.
Parte din locuitorr, i mal
ales cd din cat, Mirlogea, sunt
mosnenI ; s'au impro-
prietarit, dupa legea rurala din
1864, pe mosia statulur, end
s'au dat 368 hect. pamint.
coala functioneaza in com.
de la 1892. Localul e proprie-
tatea comuna tiu carte 27
bárbatI si 3 femet
Comuna are in raza eI rui-
nele caselor mandstireI Aposto-
lache, din caff se mar vad be-
ciurile, facute cu despartiturr
ascunzatorl.
Comuna, cu izlaz, pamint de
muncä i padurI, are 618 hect.
Ad sunt mar multe izvoare de
apa, numite de locuitor/ La-Sa.-
raturi i Pute-Rau, ce se intre-
buinteazá la Pacut bAT in tim-
pul verd.
In termen mijlocid se fabrica.
anual in comuna. cam 240 hec-
tolitri tuja. si 750 hectolitri
Comuna posea mal multe
cariere de plata si mine de sare,
dar nu sunt puse in exploatare.
Locul unde se gaseste piaträ
multà: se numeste VirEul-Pietrer,
ia.r acel unde exista sare, La-
54049. Manis Dittionar Goograle.
97
Saráturi ; sunt pdzite de oamenr
pusI de stat.
Stupr cu albine sunt 76. Pa-
mintul e prielnic numar porum-
buluT, celor-l-alte cereale prea
putin.
Comerciul se exercita in co-
muna de 4 cIrciumarr.
Bilcid la 15 August si la 8
Septembrie.
Veniturile comund se urca
la suma de 3456 ler; cheltue-
lile reprezintä aceeasI suma.
Se leaga cu comunele Gorne-
tul-Cricov, Podeni, Chiojdeanca
si Singerul prin sosele comu-
nale.
E brazdata de Dealul-Cerbulur,
dcalul Mastanesti si de dealul de
sub Virful-Pietrer; de piscurile
Cerbulur, Bolocanul, Carutasulur
si Stiner. Toate aceste dealurr
piscurr se afla in partea de
N. a comuneI. Pe dealurr se
cultiva viI.
E strabatutä de eirlele Cri-
covul-Sdrat, Chiojdeanca, Valea-
Pacurd si de vade: Säraturile,
Ghiezurilor, Pocita,PruniI-Mircer
Fintina.
Se margineste la N. cu com.
Singerul si la V. cu com. Po-
deni-NoI.
Apostolache, sat, face parte din
com. rur. cu acela5I nume, pl.
Podgoria, jud. Prahova. Are o
populatie de 285 loc. (136 bar-
batI si 149 femel). Cade in cen-
trul com. si este resedinta eI.
Aci e schitul Apostolache, de-
servit de 2 preotT,
Locuitorii s'ad improprietarit
dupa legea din 1864.
Apostolache, numire, data. uneI
partI din mosia arligul-Mic, co-
muna Glodeanul-Cirlig, judetul
Buzau.
Apostolache, padure, a statuluI,
In intindere de 255 hect., pen-
www.dacoromanica.ro
APOSTOLACHE
dinte de com. Apostolache, pl.
Podgoria, juc1. Prahova, formad
din trupurile Lacul-Trestiatul
(35 hect.), Ursoaia (41 hect.),
Virful-PietreI (12 hect.), Valea-
Plcurd (150 hect.) si Racorelele
(17 hect.).
Apostolache, (Vatra-Schitu-
lul-),proprietate a statuluI, com.
Apostolache, pl. Podgoria, jud.
Prahova.
Apostolache, fost schit, in jud.
Sacueni, azI Prahova, pl. Pod-
goria. Era metoh al manastird
Slobozia din jud, Ia1omia, in-
chinata la minästirea greceasca.
Dohiarul, din tnuntele Athos.
Acest metoh a fost fondat de
comisul Apostolache, la a.nul
7103 (1595), care l'a inzestrat
cu n-laf multe mosiI i l'a pus
sub ascultarea manastird Slo-
b ozia,
Asta-zr acest schit este redus
la biserica de mir, si, pentru in-
tretinerea el, se inscrie anual in
budgetul statuluI suma de 22581.
Are urrnatoarea inscriptie
«Aceasta sfinta manastire din
vechime pe numirea mosieI ce
se numeste Mastanesti, se allá
ziditá din temelie de raposatul,
intru fericire, comisul Aposto-
lache si de Voichita, sopa sa,
la leatul dovedit pe pragul useI
bisericer 7103; iar inchinata la
sfinta mánastire Dohid din sí.
Agora, se dovedeste dupa hri-
sovul luI Matheiti Basarab Voe-
vod, la leatul 7160, prin care
aratä. cA inchinä aceastä sfinta
manastire cu tot venitul er la
Dohiriul, unde este hramul sf.
Voivozr, iar acum in zilele Prea
InaltatuluI nostru Domn Barbu
Dimitrie tirbeiü Voevod, s'ad
preinoit prin osirdia, osteneala
Cu toata cheltuiala SfintieI-
sale parintelur Ghermano Ero-
monah Ploesteanul, aflindu se
18
 APOSTOUCHEANCA
nastavnic la acest sfint locas ;
pastrindti-se numai zidaria tea
ctitoriceasca fiind nedintita ni-
clerT, lar turlele cite trele si a-
coperisul, timpla, jugrávitul
cu toate ale el* podoabe din 1A-
untru i afará s'aa facut din noti,
asemenea i clopotnita, aflin-
du-se toate in cea mal proasta
stare, si aceste toate s'a.5 facut
cind se afla egumen la Slobozia,
Sfintia-sa parintele Gavril, arhi-
mandrit, la anul de la Christos
1850, luna August».
Apostolicheanca, mofie a sta- Aprozi, sat, face parte din com.
tuluT, jud. Buzar', pendinte de
Stavropoleos ; are 1320 hectare
mal toate arabile, afara de La-
cul-cu-Stuf si 6 hect. padurea
Tufele-Volner.
Apostolächeanca, mofie a sta-
tului, in plasa ampul, jud. Ia-
lomita, teritoriul com. Gtrbovi ;
se mal numeste i Cotorca-Mica,
inainte de secularizare apar-
tinea manastirei Slobozia. Are
suprafata de 'oil hect. si a fost
arendata pe periodul 1888-93
eu suma de 30000 leT.
Apostul, vale, pl. Amaradia, com.
Amarasti, jud. Dolj.
Aprod, baltä, pl. Siretul-d.-j., jud.
Bacati, in com. Milesti, are o
intindere de 02 hect. pe Va-
lea-Aprodului.
Aprod, deal, pl. Siretul-d.-j., jud.
Bacaa, pe teritoriul comuneI Mi-
lesti.
Aprodul-Purice, sat no/i, in com.
Raucesti, plasa de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu, asezat Intre satele
Raucesti, Munteni, Trohinesti si
Preotesti, pe coastele dealurilor
ce se intind catre rasarit din
grupa Neamtului si a Oglin-
zilor.
98
Are o suprafata de 415 hect.,
290 fald, Cu o populatiune de
vre-o 30 familir.
AproduluI (Valea-), pidiab pl.
Siretul-d.-j., jud. Bacati, izvoreste
din dealul cu acelasT nume
se varsa in pIrlul Tamasi, dupa
ce s'a marit cu apele pirliasului
Dragul.
Aprozesti, sub-divizie a cat. Iz-
vorul-Dulce, din com. Gura-Sa-
rateT, jud. Buzaa.
rur. Aprozi-NegoestI, pl. Nego-
esti, jud. Ilfov, situat la N. de
satul Negoesti. La V. este udat
de valea Aprozi, care formeaza
in dreptul satuluT o mica balta.
Ad este resedinta primarieT.
Se intinde pe o suprafata de
1842 hect., cu o populatie de
782 locuitorT. D-1 general G.
Manu, proprietar, are 1250 hect.
pe carT le cultiva, rezervind pen-
tru izlaz 40 hect. LocuitoriT au
592 hect. impreuna cu cele 22.
hect. izlaz.
Are o biserica cu hramul A-
dormirea, facuta de raposatul
marele vornic loan Manu, la a-
nul 1841, precum si o scoall
mixta, frecuentata obidnuit de
18 elevI si 3 eleve, cu intreti-
nerea careia statul si com. chel-
tuesc anual 1870 la
Localul s'a construit de judet
in anul 1888.
Ad maT este si un helesteu.
Numarul vitelor marl e de
776 si al celor miel' de 1065.
S'au stabilit In sat 4 straini.
Comerciul se face de 2 dr-
ciumarT i i hangiu.
Aprozi, baltd,jud. Ilfov. Vezi sa-
tul Aprozi.
Aprozi-Negoesti, com. rur., pl.
Negoesti, jud. Ilfov, situata pe
www.dacoromanica.ro
APTI-IUC
tarmul sting al xtuluT Arges, la
S.-E. de Bucuresti, distanta 45
kil, de acest oras.
Este formata din satele : A.
prozi, Frecati, Lacul-Cocorulul
si Negoesti, cu o populatie de
1235 locuitorT, carT traesc In
28! case si 12 bordee.
Se intinde pe o suprafata. de
5307 hect.
D-1 general Manu, statul si
D-na Elena C. Cornescu, pro.
prietarT, at1 4500 hect. si locui-
toril 807 hect.
Proprietarli cultiva 2795 hect,
(200 remin sterpe, 105 sunt izlaz
si 400 padure). LocuitoriT cul-
tiva tot terenul, rezervind peste
20 hect. pentru izlaz.
Comuna numara 270 contri-
buabili ; are un budget de 4192
leT la ven. si 4192 Id la chelt.
In comuna sunt 2 biserid, la
Aprozi i Negoesti, t coala
mixta, i moara cu aburT, I ma-
sina de treerat cu aburT, i pod
statator.
Numarul vitelor marT e de
1222: 552 cal i epe, 13 ama
sarT, 264 bol, 318 vacT i vitei,
19 tauri, 13 bivoli, 43 bivolite,
si de 2292 vite : 9 capre,
373 rimatorT, 1910 or.
Dintre locuitorT, 265 sunt
plug-arT, i industrias, 39 au di-
ferite profesiuni.
Aratura se face cu 150 plu.
gurT, 67 cu boT, 83 cu cal. Lo-
cuitoriT a.5 233 care si carute,
95 cu bol si 138 cu cal. Co-
merciul se face de 6 circiumarl
si I hangiu.
Apsoarele (Odaia-), pddure a
statulul, in com. Tislaul, cat
Strejeni, jud. Buzati ; are 18a
hect. Face parte din marele corp
Bradul cu Sforile.
Apti-Iuc, deal, in pl. Istruld, jud.
Tulcea, pe teritoriul com. Toc
sof si pe al cat. saa
 ARA13AGI
d.-j.; e asezat in partea de mia-
za-zi a pl. si cea de apus a com.;
prin inaltimea sa, care este
de 170 in., domina asupra sa-
telor Rimnicul-d.-j. i Rimnicul-
d.-s., ale com. Casimcea i asu-
pra \del pir. Derea-Dichli-Tas-
Alceac, fiind i punct trigono-
metric de Aservatie rangul ; face din dealul Giatri-Bair; in-
din el se desface spre Nord-Est
dealul Iuci-Tepe-Bair, i, in spre
S.-V., dealul Kiuciuc-Chioi-Bair
ce seîntindeplintre pirlul Casim-
cea i afluentir sar; piriul Rim-
nic - Dere si Dere-Dichli - Tas-
Akeac ; este acoperit in cea
mar mare parte cu pa.sunr $i fi-
flete.
Arabagi, sat, In jud. Constanta,
pl. Medjidia, catunul comuner
Enigea, se gaseste situat in par-
tea apusana a plasir i cea nor-
dica a com., la IO kil, mar spre
N.-V. de catunul de resedinta,
Enigea; este asezat pe valea
Ceair-Arabagi, inchis la N. de
dealul Ciocan, iar la S. de dea-
lul Rabagi-Bair salí Arabagi-
Bair. Are o suprafata de 283
hect., dintre carr 9 hect. sunt
ocupate de vatra comuner cu
35 case.
Populatiunea sa este de 47
familiT, Cu 215 suflete, ocupindu-
se in cea mar mare parte cu
cresterea vitelor. Maioritatea lo-
cuitorilor, daca nu chiar totr,
sunt Turcr.
Casele sunt asezate putin mar
regulat de cit in alte sate, for-
mind niste strazr drepte. In par- Arabagi-Ceair, vale insemnata,
tea sa nord-estica se afla o bu-
cata maricica de padure de fagr
si la 2 kil. spre N. se afla vir-
fu/ Ciocanul, care predomina tot
satul, avind o intime de 148
m. Drumul comunal Ma/ceova-
Rasova trece prin partea de r5.-
sarit a satuluT, lar cel de la Mol-
ceova la Vlak-Chioi trece drept
prin rnijlocul satulur; cel de
90
la Adam-Clissi la Rasova trece
prin partea vestica.
Arabagi-Bair sail Rabagi-Bair,
deal in jud. Constanta, plasa Arabi-Alciala, a'eal, in judetul
Medjidia, pe teritoriul com. rur.
Enigea, i anume pe acela al
catunulur säú Molceova; se des-
dreptindu-se spre miaza-noapte
cu o directiune generala de la
S.-E. spre N.-V., merge pe la
vestul satulur Molceova i tine
panä aproape de satul Arabagi.
Este acoperit aproape In
gime de padurr si este taiat
crucis de drumurile comunale
Molceova-Talasman i Adam-Cli-
si-Arabagi ; este situat In partea
vestica a plasir cea centrala
a comuner.
Arabagi-Bair, deal, in jude- Arabi-Iuc-Bair,deal, injud. Con-
tul Constanta, pl. Medjidia, pe
teritoriul comuner Enigea si a-
nume pe acela al catunulur A-
rabagi, i putin pe al catunulur
Molceova ; se desface din dea-
lul Giatri-Bair, indreptindu-se ca-
tre miaza-noapte cu o directiune
de la S.-E. catre N.-V. Are o
inaltime maxima de 136 m.
este acoperit in cea mar mare
parte de padurr si merge printre
valle Diordingi-Orman si Ara-
bagi-Ceair.
Dealungul sati trece drumul
Enigea-Arabagi ; este Wat trans-
versal de soseaua judeteana. Mol-
ceova-Talas man.
in jud. Constanta, pl. Medjidia,
pe teritoriul comuner Enigea
anume pe acela al catunulur salí
Arabagi ; nu este alt-ceva de
cit un alt nume al \raer Ghior-
dungi- Orman-Ceair, numepe ca-
re II poarta de la satul Ara-
bagi si pana la deschiderea sa
In balta Baciulur ; sub acest nu-
me primeste, pe st/nga, valea
www.dacoromanica.ro
ARABI-JUIUC
Ceraclar. Tot printeinsa merge
drumul coMunal ce duce de
la Arabagi la Rasova.
Constanta, pl. Constanta, pe te-
ritoriul comuner Copadin. Se
desface din dealul BesoubDere
din puteo sa 'Je rAsárit ; se in-
dreapta spremiaza-noapte, avInd
directiunea de la S.-V. atre N.-
E., brazdind partea sudica a
plasir si a comuna; are 010A/-
time de 137 m. Pe acest deal
se afla punctut trigontmetric
Copadin,. Catre partea sa de
rásarit se intinde valea Arabi-
Alciala ; este acoperit de ver-
deatI I pasune si este taiat de
drumurile carr duc de la Co-
padin la Sofular i Besoul.
stanta, plgile Mangalia i Med-
jidia, pe teritoriul cotnunelor
rurale Agemler i Carahaei ; si-
tuat fiind In partea irestipa a
plasir Mangana. 51 a. comuna
Agemler i in partea estica a
plasir Medjidia si a cornuner Ca-
rabaci. Are o directiune gene-
ra/1 de la E. la V., avind o
ingtime maxima de 137 metri,
pe cate o atinge in virful 511
Arabi-Iuiuc, Este Wat de dru-
mul comunal Copadin - Sofular
si este acoperit de pasune.
Arabi-Iuiuc, moviM, jud. Con-
stanta, la hotarul plasilor Con-
stanta, Mangalia i Medjidia
la hotarul romunelor rurale
Copadin, Agemler i Carabaci.
Este asezata pe eulmea dealulur
Arabi-Iuc-Bair, si are o inaltime
de 137 metri ; este artificiala
acoperita cu verdeata; fost punct
trigonometric de observatiune
de rangul II-lea. Prin Inaltimea
sa domina valea Arab/-Alciala
drumurile comunale Copadin-
Sofular i Ciobanisa-Carabaci.
 A RAII-TABIA
Este situat la sudul pläSiT Con-
stanta si a comuner Copadin, la
vestul pläsif Mangalia si la estul
plasiT Medjidia.
Arab-Tabia (Fortut- Arabu-
luI), forteireatd, fostá turceascd,
din partea sud-esticd a orasuluT
bulgar Silistra, pe muchia dea-
luluT Ieral-Ceea-Bair, la z kil.
spre S.-E. de Silistra, la 7 kil.
spre S.-V. de ordselul Ostrov
(Silistra-Noug), si la 31/2 kil.
spre N.-V. de satul Almaliul,
dominind Silistra, i Dundrea.
Aceastá fortäreatà s'a luat de
cätre RominT, de la Bulgarr, in
anul 1882,
Arab-Tabia, picket, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Nouä., pe te-
ritoriul comuna rurale Almaliul,
fiind situat in partea apusan.ä
a pläsiT si nord-vesticä a co- apd feruginoasä.
muneT, la 11/2 kil. spre N.-V.
de satul Almalitil, la 11/2 kil. Arama, punct insemnat, la N.-V.
spre S.-E. de fortdreata Arab- de com. Stäncuta, plasa Balta,
Tabia, la un kil. spre rdsärit de jud. Brdila ; pe aci era alta
hotarul BulgarieT, fiind asezat
intre pichetul Amedia-Tabia
Gabrovita.
Araci, poiand, com. Läpusata, pl.
Cerna-d.-s., jud. \Meca. E a-
proape de Dealul-luT-Balan, pe
malul drept al vileT Popeasa.
Araci (Valea-cu-), vale, in com.
Grdjdana, jud. Buzati, ca't. Lun-
ceni, maT tot deauna e seacd.
Araclar ( Movila - Capitanu -
1110, movild, in jud. Constanta,
pl. Hirsova, com. Orumbei, ea.
Faggrasul-Noti. Fost punct tri-
gonometric de observatiune in-
tiiul rang, avind o ingtime de
188 metri, cu care domina' tot
satul Fagdrasul-Noti, situat la 2
kil. spre rdsäirit.
Arama (Protopopul), sat, in
100
partea de N.-E. a com. Belcesti,
pl. Bahluitl, jud. Iasi, asezat pe
valea dintre dealurile Arama
si Protopopul ; cu Ó populatie
de 58 fam., sati 318 sufl., Ro-
mira, carT se ocupä cu agricul-
tura si cresterea vitelor. Are o
bisericd, cu 2 preotT i 2 din-
täretr.
In marginea satuluT se aflà
un iaz.
Numi-Trul vitelor e de 545 ca-
pete, din carT: 191 vite marT
cornute, 36 cal', 275 oT si 43
fimätorT.
Arama, deal, se intinde pe teri-
toriul satulur Havirna, com. Ha-
virna, pl. Herta, jud. Dorohoiu.
Arama, munte, pl. Tazläul-d.-s.,
jud. Baca'ti, pe teritoriul com.
Solontul. Aci sunt izvoare de
datá statiunea 2-a a vecheT postI
Aranghelul, estropiat de la Ar-
hanghelul (v. a. n.), jud. Vilcea.
Aranghelul, makala, apartine de
orasul Rimnic, jud. Vilcea.
Aranghelul sati Arhanghelul,
peidure a statulur in intindere
de 125 hect., situara' in raionul
orasuluT R.-Vilcea, plasa Ocolul,
jud. Vilcea.
ArapuluI (Movila-), movild, In
pl. Borcea, jud. Ialomita, este
situatà intre orasul Cällärasi si
s. Calärasi-Vechr.
Arapului (Muchia-), colind, in
com. VintilI-Voda", jud. Buzati,
Bodinesti. E acoperitä cu
iineatd 16 hect. pädure.
www.dacoromanica.ro
AR/IMIETI-130ERETI
durea face un corp cu Bodincsti,
.Colnicele i Scorusul.
Arapului (Mägura-), inelgurd,
In com. Viisoara, pl. Marginca,
jud. Teleorman.
Arapului (Dealul-), deal, pe
mosia Leorda, coin. Costine$ti,
pl. Tirgul, jud. Botosani; in vc-
chime se numea Dealul-luT-Le-
cache. (V. a. n.).
ArapuluI (Mo vila-), movild, spre
E. de satul Leorda, com. Costi-
nesti, pl. Tirgul, jud. Botosani;
se mal' numea $i Movila-Ton-
tuluT. (V. a. n.).
Aratà, meigurd, situatà pe pro-
prietatea Cdmineasca, pl. Cil-
nistea, jud. Vlasca.
Aratoti, munte, in judetul SAcu-
enilor, azT Prahova, proprieta-
tea stolniculuT Scarlat. Prin slem-
nea acestuT munte este hotarul
futre Tara Romineascä. Ar-
dealul, dupä alegerea fäcutd la
1766, hI Domnia luT Scarlat
Vodä. Ghica.
Arämei (PIrlul-), ajluent al Bis-
triteT. Izvoreste de sub Baca-
Neagrà. Formeazà hotar intre
com. Brosteni, jucl. Suceava si
Bucovina, pe o intindere de 2450
etri
Aräme§ti, sat, pl. Bistrita-d.-j.,
jud. Baca, com. Letea, situat
maT sus si foarte aproape (la
602 m.), de satul Letea, unde
e scoala, pe malui sting al Bis-
triteT. CapT de familie sunt 12,
suflete 47. Animale sunt: cal,
io vite cornute si 6 porcT.
Arame§ti-Boere§tI, sat, in jud.
Roman,'pl. Siretul-d.-j., comuna
Bahna, asezat pe ses, spre N.-E.
de satul Mina si la o depärtare
 ARAME5T1RXZW
de 2 kil, de el. Are 53 capI
de familie, 5[ contrib., 165 loc.,
din carT 5 stia carte ; 43 case.
Populatiunea este numar nomina.
Sunt 228 capete vite marT. Are
o biserisa de lemn. Se mal nu-
meste si Liliac.
Arämesti-Rizasl, sat in plasa
Siretul-d.-j., jud. Roman, com.
Bahna, situat pe ses si spre E.
de satul Bahna si la o departare
de 500 m. de el. Are 30 capT
de fam., 28 contribuabilT, 107
loc ; din carT 14 tiu carte ; 24
case. Populatiunea este romina.
Sunt 198 capete vite mar-T. Are
o biserica de valatucT. Este le-
gat cu orasul Roman prin osea.
Arämile, canal, in insula
plasa Ialomita-Balta, jud. Ia- Aräturile, pichet de granild, pe
lomita; se intinde pe teritoriul malul sting alDunareT, pe teri- Arbore, ias. VezT Suharaul, sat
comunelor Dudesti si Fetesti.
Aramioasa, vale, se intinde in
partea de N. a satuluT Cursesti-
Razesti, com. Cursesti, pl. Ra-
coya, jud. Vasluiu.
Arämoaia, vezT Borni5u1, sat in
com. Dragomiresti, pl. de Sus-
Mijlocul, jud. Neamtu.
Aramoaia, trup de sat, in com.
Uscati, pl. de Sus Mijlocul, jud.
Neamtu, situat pe valea
(Valea-Alba)., spre marginea
judetuluT Roman.
Aramoaia, deal, pe hotarul co-
muneT Talpa, despre Dragomi-
resti, jud. Neamtu ; este acoperit
cu padure.
Arämoata, lac, pl. Tazlaul-d.-j.,
judetul Bacau, pe teritoriul co-
muner Ripile.
Aramoasa, pirig mic, ce traver- Arbanasi,
seazd teritoriul comuneT Pufesti, m., situata la 4 kil.
jud. Putna, plasa uita,si se com. Calinutuiul, in jud. Tecuciu.
101
varsa in Siret. Linia ferata Foc-
sani-Pascani II trece pe un pod
de 55 m. lungime.
Arämosul, pirîr, izvoreste din Arboras, loc izolat, com. Mona,
paclurea cu aceiasT numire; are
directiunea de la N. spre S. si
dupa ce se uneste cu piriul
Panoasa, care izvoreste de sub
Dealul-Scaunelor, se varsa in
stinga pirluluT acovatul, in drep-
tul loculuT numit Coasta-LunceT.
Arandelul, pîrîz. VezT Dima-
cheni, sat si comuna., pl. Cosula,
jud. Dorohoiu.
Araturile, (leal, in comuna rur.
Menti-din-Dos, pl. Motrul-d.-j.,
jud. Mehedinti. Arbore, iaz, din jud. Dorohoni.
VezT Saucenita, sat.
toriul comuner rurale Bistrita,
din pl. Ocolul, jud. Mehedinti;
este al optulea pichet de gra-
nita pe marginea Durare.
Arbasul-de-Sus, sat, dispirut a-
cum, jud. Arges, plaiul Lovistea,
in apropiere de frontiera; servea
in vechime de poteca i treca-
toare in Ardeal.
Arbanasi, loc izolat, situat pe
Valea-Gerului, la N. de fostul
sat Negrea, in raionul comuneT
Cillmatuiul, pl. Birlad, jud. Te-
cuciu.
Arbänasi, izvor, in com. Beciul,
jud. Buzau, incepe din Muntele-
Bodea, trece prin com. 5i cat. Be-
ciul 5i se scurge in Valea-Bali-
goasa. Pe malurile sale se ga-
sesc salze, ceva mar miei ca
cele din Pide, urme de pacura
5i ape minerale sulfuroase.
altitudine 66
S.-E. de
www.dacoromanica.ro
ARCACIUL
Arboras, deal, in partea de S.
a comuneT Ghermanesti, plasa
Podoleni, jud. Falciu.
pl. Podoleni, jud. Falciu.
Arbore, sat, pe dealul Arbore (al
titudine 232 m.) i dealul Mo
vilele-Catri (alti tu d ine .,258. m.),
la 9 kil. de com. Suhariul, de
care tine i unde se afla resedinta
primarieT; infiintat in 1878 de
noif improprietaritT, pe mosia
statuluT Suharäul, com, cu ase
menea numire, pl. Prutul d. s.,
jud. Dorohoiu. Cu o populatic
de 88 fam. 5i 362 suflete.
5i comuna., pl. Prutul-d.-s., jud.
Dorohoiu.
Arcaciul, deal, situat intre valea
Arcaciul i Valea-Luper, In ra-
ionul com. Barce.a, jud. Tecuciu ;
continua pana pe teritoriul com.
Umbraresti, pl. Birlad. Altit. 64
m. la N. 5i 56 m. la S.
Arcaciul,loc izolat, in coin. Ceta-
teni-din-Deal, plaiul Dimbovita,
jud, Muscel.
Arcaciul, loc izolat, in partea de
E. a com. Barcea, jud. Tecuciu;
altitudine 53 m. Aci ni se spune,
ca a trecut 5i s'a adapostit tur-
me de oT, intelegindu-se sub
numele de arcaciu adäpostul oi-
lor (tirlä).
Arcaciul, vale, rara apa, incepc
din poiana FintInele in pad.
rasca, com. Barcea, jud. Te-
cuclu, merge spre S. prin paclu
rea Barcea, se uneste cu Valea-
Robilor i Valea-BäsicuteT 5i se
varsà in pad. Torcesti.
 ARCANI
Arcani, com. rur., in partea de
E. a com. Bradiceni, pL Vul-
can, jud. Gorj, i la distanta de
12 kil., directiune V., de orasul
T.-Jiu ; se compune din catunele:
Arcani, Cimpul-TomiT i Sana-
testi.
Situata, pe sesul cu acelasT nu-
me, are o suprafata de aproape
2090 hect., din carl 1083 hect.
padure, 710 hect. arabile, 105
hect. finete, 92 hect, vil, i ioo
hect. livezI de prunT.
Cu o populatie de 362 familiI:
2287 suflete, cu 282 contribua-
bill; din aceste familiT, sunt
de TiganT. Venitul com. este de
leT 1757 banT 23, iar cheltue-
lile de leT 1685, banT 57.
LocuitoriT posea 106 plugurl,
17 carute cu cal, 147 care cu
bol si vacT (dupä obiceiul ju-
detulul), 180 stupT, 1062 vite
marl cornute, 248 cal, 337 oT,
98 capre si 397 rimatorl.
Piriul Jalesul trece de la N.
la S. prin centrul acester com.
Ca drumurT sunt in aceasta
com. soseaua comunala care o
leaga Cu cat. sale Cimpul-TomiT
Sanatesti.
In comuna' sunt 14 morT pe
apa Jalesuldf, 41 puturf, 7 fintinI
si 67 pive.
Are o scoala fondata la anul
1847.
Comuna are 4 biserici, din
care 2 de lemn si 2 de zid, ser-
vite de 3 preotl si 4 cintdretf.
Arcani, catun, resedinta com. cu
acela.sT nume, din plaiul Vulcan,
jud. Gorj, situat pe sesul cu a-
celasT nutne, are o suprafatä a-
proape de 780 hect., din carl
360 hect. padure, 270 hect. a-
rabile, 45 hect. finete, so hect.
viT, si 55 hect. livezr de prunT.
Cu o populatie de 165 familia',
din carT 7 de TiganT; are 1031
suflete cu 145 contribuabilf.
LocuitoriT posea'. 68 plugurr,
102
II cArute cu cal, 75 care cu
bol i vacr, 80 stupI, 518 vite
marT cornute, 122 cal; 41 ni',
47 capre si 182 rimätorr.
Piriul Jalesul trece de la N.
la S. prin centrul acestuT catun.
Prin acest catun trece so-
seaua comunala care 11 leaga.
spre N, cu cat. Sanatesti, iar
spre S. cu catunul Cimpul-TomiT.
Catunulare 2 bisericr de lemn:
una reedificata la anul 1858 si
alta fondata la 1838 ; serviciul
se indeplineste de 2 preoti
2 cintaretT.
Catunul mal posea' 6 morr
pe Va Jalesul, 35 pivT, 23 pu-
turT si 5 fintinI.
Arcani, deal, pe teritoriul satu-
luT Rinceni, in partea de V.
a com. Rinceni, pl. Prutul, jud.
Falciu, in hotarul despre Ma-
laesti.
Arcani (Macoveanca), mofie,
in com. Meteleul, jud. Buzau ;
are 1400 hect mal toate ara-
bile. Se seamana pe d'irisa nu-
maT orz i porumb, gnu foarte
putin.
Arcanul (Macoveanca), ceitun,
pendinte de com. Meteleul, din
jud. Buzau, pl. CimpuluT.
Arcanul, munte, in plaiul Vul-
can, jud. Gorj, situat spre N.-
E. de muntele Gura-PlaiuluT,
se prelungeste spre N.-E. ; pe
ramura acestuT munte numita
Gura-UliteI, este instalat pichetul
No. 3; este acoperit de bradet
de iarba.
Aci se afla o stina. ; pe din-
sul pase i vitele com. Fan-
cesti-Pestisani ; este proprietate
a mosnenilor.
Arcerul, frumoasa creastä de
piatra in com. Minzalesti, jud.
Buzau, pe malul sting al riuluT
www.dacoromanica.ro
ARCEsTI
putin mal jos de punc-
tul, unde piriul ghiabul se varsa
inteinsul.
ArceruluI (Balta-), batel, plasa
Cimpul, com. Ciuperceni, jud.
Dolj, spre S. de Lungulita. In-
tinderea aproximativa 250 hec-
tare. Are pe.ste. Incepe la pl-
chetul Cinepa si se scurge in
Dunáre filtre pichetele Dervant
si Arcer. De Balta.-A reeniluT
tin mal multe wu-saturT, precum
anepa i altele, cu intindere a-
proximativ de 70 hect
Arceqti, com. rur., in partea de
N.-E. a plasir Oltetul-Oltul-de-
s., jud. Romanati; se compu-
ne din : satul Arcesti (410 1.),
situat pe malurile riusorulur Bei-
ca, la poaleie dealurilor Coco
vestilor i Secilor ; din Profeseni
(160 loc.), asezat pe marginea
soseleT nationale Corabia-Riul
VaduluT, pe ling-A riul Beica;
din cat. Plesoiul (186 loc.), ase-
zat tot pe osea.
Com. Arcesti e aproape de
linia ferata Corabia -R. - VilceT,
care aci are o statiune, Ar-
cesti ; si e departe cu 16 kil. de
Bals i Cu 38 kil. spre N. de
Caracal.
Are o populatie de 1206 loc.
totl RominT, din carl : 592 barb.
si 614 fem.; 318 capT de fam.;
496 casatoriti si 707 necasat.;
56 carf stiu carte si 1150 carl
nu stiti carte ; si 240 contri-
buabilT.
Ocupatiunea locuitorilor e a-
gricultura si cre,terea vitelor.
In com. sunt 125 hect. vil;
vite marf sunt 770, vite micf
2030 si 348 rimatorT.
Are 9 stabilimente comerciale ;
casele locuitorilor sunt de birne
de lemn, d'asupra pamintului.
Budgetul com., pe 1886 87, a
fost de 2953 1. la veniturT, si
2923 1. la cheltuell.
 ARCETI (COTUL-)
Are o scoala primara-mixta de
gradul II, Cu un invata'tor. Are
2 bisericr: Sf. Nicolae (1846),
si S-tiT VoivozT din Plesoid, zi-
dita. la 1615 de Ilie Fiesoianu,
cu 2 preotr si 3 cintaretT.
Arce§ti (Cotul-), cdt. al com.
Arcesti (v. a. n.), pl. Oltetul-
Oltul-de-sus, jud. Romanati. Se
mal numeste si Profeseni, are
610 locuitorT. E asezat linga, so-
seaua nationala Corabia-Riul-
VaduluT.
Arce§ti, ftalie de drum de fier,
in jud. Romanati, pl. Oltul-de-
s., com. Arcesti, pe linia Pia-
tra-Olt-DrAgasanI, (pusa In cir-
culatie la 13 Decembre 1886),
intre statia Piatra-Olt (10,5 kil.)
si Strejesti (I I ,6 kil.), la 132,55
m. inaltime d'asupra niveluluT
mara.
Venitul acesteT statil, pe anul
1896, a fost de 40,399 1. 88 b.
Archimandrita, peklure, a sta-
tuluI, pe mosia Jugureni si Cal-
darusa, din com. Jugureni, jud.
Buzan, face corp cu Nuci-Ghi-
dieT i Gliza Caldarusea; are 256
hect. Depindea de S-tiT Apos-
tolT. Aceasta padure face tot de
()data hotar tare comunele: Fin-
testi, Jugurcni, Laposul i Tisau.
Arcuda, sat, din com. rur. Po-
pesti-Bicul (v. a. n.), pl. Saba-
rul, jud. Ilfov, situat pe malul
drept al riuluT Dimbovita.
Se intinde pe o suprafata de
178 hect., cu o populatie de 38
locuitorl.
D I H. Fundaleanu are 170
hect. si loc. 8 hect.
Proprietarul cultiva 132 hect.
(20 ramtri sterpe, 18 izlaz). Loc.
cultiva tot restul terenuluI.
Pod stdtitor pe Dimbovita.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumarT $i hangid.
103
Sunt 22 vite maff si 2 vite
miel.
S'au stabilit in sat 9 strainT.
Ardali-Ceair, vale, pe teritoriul
bulgaresc, care se deschide in
valea Terescondu-Ceair, sittiata
la hotare ; sine de com. Regep-
Cuiusu i anume de cat. Te-
chi-Deresi.
Ardeiul, loc cu izvoare, pl. Taz-
jud. Bacau, pe te-
ritoriul satuluT Ardeoani, de
unde isT are oblrsia pirlul Ar-
deoanul.
Ardele, virf de deal, situat In
ramura Domesnicul, pl. de Sus-
Mijlocul, jud. Neatntu.
Ardele, schit ruinat, pe mosia.
Tarcaul, plasa Bistrita, judctul
Neamtu.
Ardelei, cea maT mare poiand de
lingàriul Teleajenul, in comuna
Maneciul-Ungureni, plasa Telea-
jenul, jud. Prahova.
Ardeoanul, pir., pl. Tazldul-d.-s.,
jud. Bacad, care curge pe terit.
satuluT Ardeoani. IsT are obirsia
la localitatea numita Ardeiul,
si se varsa. in Tazlaul-Särat.
Ardeoanca, pda'ure, pl. Tazlaul-
d.-s., jud. Bacan, pe teritoriul
satuluT Iliesti.
Ardeoani, com. rur., pl. Tazlaul-
d.-s., jud. Bacad, la o distanta
de 37 kil, de capitala jud., al
cdruT teritoriu se intinde de la
Tazlaul-Sarat la Tazlául-Mare,
in locul unde aceste riurT con-
fluea2a. Este alcatuitä din 4
catune : Ardeoani, primaria, He-
meieni, Iliesti si Marzenesti. In
statistica din 1873 gasim un cat.
mal mult : Valea-BejenieT, azI
siliste.
www.dacoromanica.ro
ARDEOANI
Comuna se margineste la E.
cu com. Scorteni i Nadisa, la
S. cu com. Tetcani, la V. cu
com. Leontinesti si la N. cu
com. Bahnaseni.
Piriia.sele Birzul, Mirza si Be-
jenia, serpuiesc printre dealurile
Hemeieni, Prianul i Cristesti,
si se varsa in Tazlaul-Sarat.
Are o scoala mixta infiintata
la 1867, care functioneazä in
satul Ardeoani, intretinuta de
comuna.
Biseridf sunt 3 ortodoxe, cite
una in fie-care catun, deservite
de I preot si 2 cintäretT. Sunt
294 case de locuit si 6 cir-
ciumI.
Populatiunea numara 304 capT
de fam., cu 993 suflete, dintre
caxT 495 barbatI si 498 femeT.
Dupa nationalitate sunt : 933
RotalnI, 4 Bulgaff, 36 Un-
gurT, 18 IzraelitT si 2 ArmenT,
dintre care 989 sunt de pro-
tectiune romina, si 4 bulgara.
Dupa felul ocupatiuner sunt :
543 agricultorT, 7 meseriasT, 5
industriar sau fabricantr, 6 co-
merciantr, 16 profesiunT libere,
56 muncitorr si 28 servitorI.
tiù a citi i scrie 132 (2 fe-
mel); nu stiu carte 861 (498
femel). ContribuabilT, dup. noul
recensemint, sunt 193. Dupa
legea rurala din 1864 s'au im-
proprietarit 31 loc., cu 77 Tala
si 40 prajinT pamint.
Teritoriul comuneI are o in-
tindere de 1200 hect. Padurile
numarä. 85 hect. Proprietar mare
este Nicolae Haciu ; are o mo-
sie de 600 hect. ce I da un
venit anual de 10000
Viile ocupa o intindere de
14 hect., carT in 1890 au dat
302.40 hectolitri vin alb. Du-
pa controalele divizieT filoxerice
(1891), viea lucratoare are
hect., cea nelucrAtoare 8 i4 hect.
Animale sunt: 68 cal, 477
vite cornute, 135 porcT $i 1069
 ARDE() ANI 101 ARGE

oT, care apartin unuT numar de teaza o mare cantitate de Fla- o populatie de 20 capI de fa-
15 proprietarr si care in 1891 cura si de o buna calitate. milie cu 6o sufl., locuind In 15
au dat 30 kil. lind tigae si 1574 case si 5 bordee. LocuitoriI totI
kil. lIna turcana. Areful, (v. Ariful), jud. Arges. sunt TiganT. Acest sat este in-
StupT de albine sunt mo, care fiintat dupa dezrobirea Tigani-
in 1890 au dat 150 kil. miere AreteI (Apa-), viroasit, judetul lor ; el' aü fost robI la logofaul
Io0 kil. ceara. Buzau, care incepe de Ruga Costache Conachi ; in urma s'au
Totalul pamtnturilor de cul- Moara-Episcopier si prin crivina, asezat In marginea padureI Ar-
tura' este de 721.05 hectare. se scurge in 1.1111 Buzau. AzI e gea, platind si pana. asta-zI bes
Budgetul com., pe exercitiul aproape necunoscuta, lusa, in- man (embatic), pentru locul un-
1891-1892, are la venituff leI tr'un hrisov al luI Mateiu Ba- de sunt asezate casele si bor
2796, bara 47, si la cheltuelI sarab, se gaseste mentionata ca deele. Ocupatiunea lor este fa-
leI 1948, ban't 21. hotar intre orasul Buzau si com. cerea covelitilor, fuselor, lingu
Teritoriul com. este strabatut Maracineni. rilor ; parte se ocupa si Cu eres-
de calea judeteand Bacau-Moi- terea vitelor, in deosebr a ca-
nesti-Palanca-TIrgul-Ocna si cal' Argäsäle§ti, catun, al com. Gu- prelor; uniI lucreaza pammtul.
vecinale spre comunele ve- ra-Teghir, jud. Buzau, situat in
cine. coastele muntelur Argasalesti Argeaua, vale, vezI Argeaua, pir.,
Distantele : la Baca!, capi- are 90 loc. si 23 case. Si-a luat jud. Tecuciu.
tala districtuluI, 37 kil.; la T'ir- numele dupa Ivan Arg5.sela, cel
gul-Ocna, 48 kil. ; la com. Tet- d'intliu stabilit aci Argeaua-Mick atun, jud. Te-
canr, 5 kil. ; la comuna Leonti- cuciu, la N. si pendinte de satul
nesti, 5 kil. ; la com. Bucsesti, Argäsäle§tilor (Virful-), munte, Argeaua, pe poalele dealuluI Ar
9 kil. ; la com. Scorteni, rese- in com. Gura-TeghiI, jud. Buzau, geaua, la Ioo m. alt.
dinta pläii, 9 kil.; si la com. Intre Piatra-Arsa. si Podul-Gre-
Bahnaseni, 7 kil. cilor; e acoperit de padure. Argelele, munte, pendinte de com.
Bumbe.sti-de-JiI, jud. Gorj ; pe
Ardeoani, sat, pl. Taz15.ul-d.-s., Argea, deal, jud. Tecuciu, merge dinsul pasunesc multe vite in
jud. Bacau, resedinta com. cu paralel cu valea cu acelasI nu- timpul
acelasT nume, situat pe soseaua me in partea de E. a satulur
Bacau-Moinesti si valea Tazlau- Argeaua si continua pana' in Argel ele (Virful-cu-) , colina
luI-Sru-at. Are o scoala mixta, satul Poiana. renumita in com. Balanesti, jud.
o biserica ortodoxa, clädita de Buzau, face botar despre com.
locuitorI pe la 1820, cu I preot Argea, pa-dure, situata in valea Sibigiu.
2 cintaretr; cIrciumI 5; capii cu acela.sr nume, jud. Tecuciu,
de familie 196, suflete 682. Ani- lingd satul Argeaua. Arge§, judel, asa numit dupa
male se numara: 37 cal, 271 riul Arges, care 11 udd in
vite cornute, 104 porcI. Argea, vale, cu pirlias, unde se mal toata lungimea luI de la
afla situat satul cu acelasI nume. N. spre S.
Ardeoani, mofie, pl. Tazlaul-d.-s., Se intinde pe Ruga malul Sire- Situalie i limite. Jud. Arges
jud. Bacau tuluf, directia N.-S., pana in drep- este situat la N.-V, RominieI
tul comund Poiana, pl. Nico- si este un jud. de frontiera. El
Arde-PArnInt, plato, in catunul resti, jud. Tecuciu. Prin argea se margineste la N. de catre
Bustenari, com. Telega, plaiul locuitorir inteleg o scoborire ri- munti Carpati, care 11 despart
jud. Prahova. Pe acest pla- poasa, o vale mare. de Transilvania ; la S. cu jud.
tou se af1á maI multe putuff de Teleorman si Vlasca; la rasdrit
Flacura. Pana. a nu se exploata Argeaua, sat, face parte din c. cu jud. Muscel, de care este
pacura pe aci, ab' ars infundat Buciumeni, pl. Nicoresti, jud. desparta in parte prin 1-tul
diferitele gazuff din pamint, si Tecucia. Situat pe valea Sire- Doamner, si cu jud. Dimbovita,
au izbucnit ca dintr'un vulcan, tuluI, pe poalele dealuluI Ar- de care este despartit in parte
arzind pamintul pe o mare in- geaua, la ioo in. alt., futre Dea prin riul Arges; la apus cu jud.
tindere. Acum tusa se exploa- lul-Cucuetilor i riul Siret. Are VIIcea de care este desparta

www.dacoromanica.ro
 ARGE
prin riul Oltul, si cu judetul
Oltul.
Topografie fi Orografie. Jud.
Arges este un jud. de munte
la N., de dealurT la mijloc si
de cimp la S. MuntiT apartin sis-
temuld Carpatilor occidentalT;
el sunt acoperitT cu padurT si
coprind pAsunT insemnate. Poa-
lele acestor muntl formeaza pod-
goriile judetuluf, carT sunt aco-
perite cu vil. MuntiT ceT mal
inaltI din acest jud. sunt : muntele
Negoiul, din care izvoreste riul
Arges, in pl. Lovistea si care
are o indltime de 2547 m. d'asu-
pra niveluluT MariT-Negre; mun-
tele Craiul san Virful-Craiulur;
muntele Ariful si altiT. Jud. Ar-
ges coprinde in tot 827 muntI
si piscurT, din care izvoresc ca
la 500 de riurT, girle si piraie.
Idrografia. Principalele riurT
ale acestuT judet sunt : a) Oltul,
care curge in partea apuseana
a judetuluT si U desparte de
jud. Vilcea; b) Argesul, care iz-
voreste din muntele Negoiul,
pl. Lovistea si traverseaza jud.
aproape prin mijloc pana aproape
de Pitesti, de unde ja directia
S.-E. si desparte jud. Arges de
jud. Dimbovita; c) Topologul
care curge intre rlurile Olt si
Arges, paralel cu aceste ape si
se varsa in Olt, la s. Galia;
Cotmeana si Teleorman care
curg paralel si uda partile de
mijloc si de S. ale acestuT jud.;
Neajlovul care uda pl. Gala-
sesti si se varsa in Arges, la s.
Gostinari din jud. Vlasca.
Afluentir 'ArgesuluT in acest
judet sunt : Valsanul, care se
varsd in Arges la s. Merisani
(filtre Curtea-de-Arges
testi) si riul DoamneT, care se
varsa in Arges putin mar sus
de Pitesti.
LacurT nu are acest jud., iar
helestae putine si de putina im-
portanta.
54049. Afarole Diego'« alegra/U.
105
Clima. Clima jud. Arges este
temperatä, mal' rece tn partea
de N., unde lama cade multa
zapada, si mar calda in partea
mijlocie si in partea de S. a
judetuluT.
Suprafala fi Populatia. Su-
prafata jud. Arges este de 8704
mile geografice patrate sail a-
proape 480086 hect. (960172
pog.) cu o populatie de 167190
loc., ceca-ce dá.' aproape 35 loc.
la Ioo hect. Dupa catagrafia
facuta la anul 1815, sub Domnia
luT loan Caragea Voda, populatia
jud. era de 10744 fam., adica :
7382 birnicT; 18 postelnicT ; 46
neamurT; 50 mazar; 403 ruptasT ;
842 scutelnicr; 531 poslujnicT ;
231 slujitorI; 374 preotT; 289
diaconT; 279 ungurenT si 99
surugiI. Tiganir nu sunt coprinsT
in aceasta catagrafie ; in toata
tara Romineasca erau la aceasT
epoca 23300 salase sati famili.l.
La 1842 populatia jud. era de
85536 sufl., din carI 3566 sufl.
TiganT. In 1890 populatia era
de 177.714 suflete ; iar dupál
recensementul din an. 1894 de
190764 suflete.
Miscarea populatiuniI Intre-
guluT jud. Arges a fost pentru
anul 1881 urmatoarea :
NascutT: 6153, din carr 24
EvreI; mortl: 3777, din carT 15
EvreT ; excedent de nasterT
2376, din carY 9 EvreT. Casa-
toril 1608, din carI 16 EvreT.
Agricultura. Principalele pro-
ducte ale acestuT judet sunt :
porumbul, a carta calitate este
foarte pretuitä in tara Romt-
neasca propria zisa, grill, orz,
ovaz, secara, etc. Potgoriile din-
si Pi- prejurul Pitestilor dad un vin
alb, foarte bun. PruniT se cul-
tiva in parte, si dati o tuica re-
numita. Sunt in intregul judet
ca 2000 pogoane vil*, 17112 po-
goane livezr de prunT si 5291
stupT de albine (1886). Aseme-
www.dacoromanica.ro
ARGE
nea judetul este bogat in poame
de tot soiul, intre care renumi-
tele cirese, cunoscute in comert
sub numele de drägdnele de
Pitef ti. Luncile Topolog-uluT si
ale Argesulur sunt cele mal
productive ; pasunile sunt foarte
bune si se cresc multe vite cor-
nute, maT ales or si capre.
Datele statistice oficiale pe
anir 1842, 1860, 1873 si 1884
specifica ast-fel numarul anima-
lelor :
In 1842: Cal si ep e, 2811;
bol, vacl si bivolT, 119780; oT
si berbecT, 93407 ; capre, 24711;
pord si scroafe, 44338; asinI si
catirT, 95.
In 186o: Cal si epe, 12634;
bol, vacT si bivolT, I 2 8155
oi si berbecT, 195411 ; capre,
39796; porcI si scroafe, 91573;
asinT si catirl, 102.
In 1873: Cal si epe, 7654
bol, vacT si bivolf, 57974 ; or si
berbecT, 122674; capre, 11202;
porcI si scroafe, 24708; asinl
catirT, 343.
In 1884: Cal si epe, 8214;
bol', vacT si bivolT, 86714: oT si
b erb mí', 141177; capre 9942
porcI si scroafe, 41970 ; asinT si
cattrI 119.
Statul poseda in acest judet
46 proprietatI (mosif), a caror
arena' era la 1882 de leT 246084
banT 72.
Industria. Ca i in cele-alte
judete din Romtnia, industria
judetuluT Arges este foarte sla-
1:4. Cite-va morT de apa si cite-
va pive in nordul si in centrul
judetuluT, si cite-va morI cu a-
burT in partea sudica a judetu-
luT ; mal multe poverne de ra-
chiti de prune (tuja) si putine
velnite (poverne maT sistematice
pentru fabricarea spirtuluT din
bucate), laca aproape la ce se
reduce industria acestuf judet.
In timpul din urma s'a infiintat
o fabrica de postavurT groase
14
ARGE
la Pitesti si un atelier de heres-
trae cu aburT pentru exploatarea
lemnelor, de catre o societate
franceza, la com. Budesti, pl. To-
pologul, proprietatea d-lor La-
hovari. In Olt si in afluentir
se maT obicfnueste, de catre
ganT aurarT, a se cauta aurul;
dar cantitatile aflate sunt asa de
minime, In &it nicr nu merita a
fi mentionate.
Comerciul. Comerciul princi-
pal al jud. Arges consista mal
ales In cereale, poame, vin ,
rachiti, si mal cu osebire in
porcT, earl se cresc in batrinele
padurT ce acopera partea de
Nord a judetulur si se ingrasä
cu ghindä, jir si porumb. Ex-
portatia porcilor se face in Tran-
silvania, prin Turnul-Rosu. Co-
merciul de lemne pentru expor-
tatie se face numaT la padurea
Budesti, mentionata mal sus, care
se exploateazä de o societate
francezd ; lemnele se due in
Francia.
Cdi de comunicalie. Calea fe-
rata Bucure5ti-Virciorova tra-
verseazd partea sudica a jude-
tuluT Arges, pe o Intindere de
73 kilom. Sunt patru statiunT In
acest judet : Pitesti, static prin-
cipala, Costesti, Stolnici si Bur-
dea. statiT secundare, aceste trei
din urma, in pl. Cotmeana.
Din Pitesti pleacd o ramura
de drum de fer la Curtea-de-
Arges ; iar din Costesti pleaca
o ramura prin Rosiorii-de-Vede
la Turnul-Magurele.
Ca sosele, judetul poseda :
seaua nationala Pitesti-Slatina ;
soseaua nationala Pitesti -Rim -
nicul-VilceT, peste Dealul-Negru;
aceasta osea de si votata in-
ea de la 1868 a ramas totu§i
in stare de proect si s'a inlo-
cult de fapt prin soseaua mixta
Pitesti-Curtea-de-Arges la Rim-
nicul-Vilcif (la podul de ffer la
Goran peste Olt). Ca osele
106
judetene, judetul poseda douä
sosele, care, plecind din Pitesti,
merg una spre Ihnita judetuld
Teleorman si alta spre limita
judetulur Vaca, Mara de aces-
tea, mal exista mal multe so-
sele comunale i vecinale, carr
inlesnesc comunicatiile intre co-
mune intre sate. Ca cale flu-
viald jud. Arges are la Vest
riul Oltul, care serveste la plu-
tirea lemnelor de brad din muntr
la vale spre Slatina i Turnul-
Magurele.
administrativd.
Judetul Arges avea la inceputul
veaculuT opt plasr si doua pla-
iurr. Actualmente se afla impar-
tit In z plaiu si 6 plasT: plaiul
Lovistea (format din vechiul si
desfiintatul la 1834 plaiu Ariful,
si din plaiul Lovistea) cu rese-
dinta in comuna rurald uicT
si pla5ile Topologul, resedinta In
comuna rurald Tigveni ; Oltul,
cu resedinta in comuna rurala
Llunele; Argesul, resedinta in
comuna urbana Curtea-de-Arges;
Pitesti, resedinta la comuna ur-
bana Pitesti, care este tot-de-
°data si capitala judetuluT; Cot-
meana, cu re5edinta in comuna
rurala Costesti si Gald§qti cu
re,edinta in com. rurala Fur-
duesti (1888).
In anul 1882 si in mod provi-
zoriu, pang la o definitiva regu-
lare, s'a intrunit pl5ile Topolo-
gul si Oltul inteo singurd plasa,
precum si plasile Cotmeana si
Galasesti.
In anul 1887, jud. Argesul
s'a impartit in 5 plag ; in a.
1892, piä.ile s'au inmultit la 0;
iar in anul 1896 s'a revenit la im-
partirea din 1887, respectiv 1882.
Judetul coprinde 2 com. urb.
147 com. rur., formate din
760 sate i cat., avind in tot
3235! case, 341 biserici si
33438 familiT saa 167190 sufl.
Marca judetulur Arges este
www.dacoromanica.ro
A1tGE
un vultur, spre semn ca in a-
cest judet a fost odata Curtea
Donmeasca.
In ordinea eclesiasticd, j. Ar-
ges face parte din Eparhia Arge-
suluT, judetelor Arges si Oltul,
al caruT scaun arhiepiscopal se
afla In Curtea-de-Arges.
In privinta militara, jud. Ar-
ges face parte din divizia II-a
teritoriala', a carel resedintl este
In Craiova,
In ordinea judiciara, jud. Ar-
ges are un tribunal de I-a in-
stanta, 5 judecatorir de pace
si este de resortul Curtir ape-
lative din Bucuresti. In privin-
ta politica, judetul Arges (dupe
Constitutia din 1866) da 2 se-
natorT, 5 deputatT si 12 consi-
lierT judetenT lar dupd reviz. con-
stitutir, sunt 5 deputatT, 3 sena-
torI i 12 consilierr judetenT.
Budgetul judetului Arges a
fost pentru anul 1882-1883, de
507215 1. 05 b. la veniturT
de 498885 1. la cheltuelf, dind
un excedent de 8330 I. 05 b.
Budgetele comunelor urb. si
rur. din intregul judet, pe ace-
lasT an financiar 1882 83, au
fost de : 562801 1.05 b. la ve-
niturr si de 550248 1. 14 b. la
cheltuelT, lasind un excedent de
12552 1. 91 b.
Mändstiri fi locurr Si:sew:ate.
Judetul Arges este bogat in hi-
sericT, marastiri i schiturT, asa,
afard de biserica episcopall a
CurtiT-de-Arges, renumita prin
admirabila sa arhitectura, mal
avem ca manastirI: ValeniT, Sta.
nisoara, Turnul, Ostrovul, Be-
risldvesti , Scauneni , Roboaica,
Bradetul in plaiul Lovistea ; Bas-
covul, Fedelesoiti, Jiblea si Go-
ranul In pl. Topologulur ; Tutana
In plasa Argesulur; BesteleT, Tri-
valea, Stanca In pl. Pitesti; Cot-
meana i Flaminda In pl. °hula
Cele mar multe din aceste
manastirT i mal ales schitud
ARGE
sunt reduse astdzr la bisericT de
mir. Ca locurT istorice avem in
acest judet ruinele cetätif zise
a luT Negru-Vodd, RITA satul
Ariful §i alte ruine ale cetAtiT
Poenari, pe riul Arge§, in pla-
iul Lovi§tea, ziditä, se zice, de
Vlad-Tepe§ la ahul 1462, intre-
buintind la aceastA zidire pre
boeriT earl vrusese sA-1 trAdeze.
Se aflA In apropiere de schi-
tul Turnul o mare tespede de
piatrA in forma une mese ro-
tunde, numitA de popor cMasa-
ur-Traian», unde se zice el a
poposit inainte
de a intra in Transilvania §i
care a inspirat poetuluf nostru
national Bolintineanu populara
sa baladä : e Cea din urind
noapte a lul
precum §i artistuluT Aman, cu-
noscutul sàü tabloti, care repre-
zintA aceea§T scenA.
Tot in acest judet, dupl con-
statarile d-luT Gr. Tocilescu,
avem pe malul sting al OltuluT
§oseaua romanA numitA «Calea-
TraianAl 0 care incepe de la
gura Oltulur §i trece in Tran-
silvania. CetAtT romane : RA-
dAcine§ti, Tite§ti, Bivolari (Aru-
tella), Racovita-CopAceni (Prae-
torium), ClIneni (Pons Vetus),
CApAtineni, Albota, Sdpata §i
urmele limesuluT roman, care
de la DunAre (FlAminda) trece
prin pasul Branulur in Tran-
silvania.
Bilciurr. In acest judet se fac
la epoce fixe mal multe bil-
ciurr anuale, din earl cele mal
principale sunt : la Tirgul-Dea-
luluT, lingä Pite§ti ; (la Dumineca-
TomiT ; la SE Gheotghe ; la In-
nAltare §1 la Duminica-Mate) ; la
satul Tutana, in ziva de 5 Iulie
la Curtea-de-Arge§, la SE Ma-
ria-Mare (15 August) 0 la SE
Dumitru (26 Octomvrie) ; la s.
Uda, la 15 August 0 la Tig-
veni, la S-tif MucenicT (9 Martie).
107
Orafe principale. Ora § prin-
cipal 0 capitala judetuluT Arge§
este Pite§ti cu 13730 loc. (1894)
Pite§ti este a§ezat pe malul
drept al Arge§uluT la 383 m.
inältime d'asupra niveluluT MA-
riT-Negre sail la 196m.4 d'asu-
pra Bucure§tilor, dupA d. Gr.
tefAnescu, §i la 265m.75 dupd
d.: Cobälcescu. Curtea-de-Arge§
(484 m.) cu 4000 loc., a'a nu-
mitA fiind cA aci a fost Curtea
Domneascä sag a doua re§e-
dint& a DomnitoruluT Radu-Ne-
gru-VodA, dup5. Cimpulung.
vecht fi Bcirbajt ilu-
ftri. Judetul Arge§ este leagA-
nul mal multor familir vechT din
earl parte ati dispArut, parte
strAmutat re§edinta aiurea.
Ast-fel sunt : AlimAne§ti, BAdu-
le§ti, Balce§ti, Balota, Brätieni,
Budi§teni, Condee§ti, CornAteni,
Drägute§ti, DrAgoe§ti, Furdu-
eti, Meri§eni, Nenoe§ti, RAte§ti,
Socole§ti, Tig,veni, Värzari §i
altele.
Ca bArbatT ilu§tri nAscutr in
acest judet n'avem de cit pe re-
gretatul no-stru istoric Nicolae
Bälcescu, näscut in anul 1819, la
BAlce§ti (pl. Topologul) §i mort
la 1852 in Italia, la Palermo, §i
pe fratiT Dumitru i loan
nAscutT in Pite§ti, In primul
deceniä al acestut secol i earl
aú jucat un rol insemnat in is-
toria contimporana a tAriT, de
la anul 1848 pänl in zilele
noastre.
Inväldmintul public fi firivat.
Jud. Arge§ poseda la 1896/97:
un liceä clasic cu 17 profesori
In Pite§ti, un seminar Cu 4 clase
in Curtea-de-Arge§ Cu 13 pro-
fesorr, 6 §colT primare urbane
(3 de bAetT §i 3 de fete), 159
§colT primare rurale i 5 insti-
tute private ; In tot, prin ur-
mare, 172 §col1 cu 234 profe-
sor earl se descompune ast-
fel: a) Un lima cu 17 profesorT;
www.dacoromanica.ro
AkCIÈ
Seminarul (fondat la 1839)
cu 13 profesorT 0 251 §colarT;
TreT §coale prhnare urbane
de bdetT cu 12 institutorT 0 565
§colarT; d) TreT §coale primare
urbane de fete cu 8 institu-
toare 0 298 §colArite ; e) 156
§coale prim. rur. mixte cu 161
invAtAtorT, §i invätAtoare cu
8690 §colarT, in tot ; f) 5 scoff
private cu 23 profesorT §i cu
162 §colarT (72 bAetT §i 91 fete).
Cultul. Mal toatA populatia
acestuf judet, afarA de putine
exceptiunT in ora§e, este de ri-
tul greco-ortodox. In tot judetul
sunt 370 bisericT, deservite de
391 preotT §i diaconr.
Statistica judiciard. NumArul
proceselor civile in anu11878 a
fost in numAr de 1440, din earl
numaf 356 s'ati judecat In cursul
anuluT, iar 1084 ail rAmas pen
dinte.
Procese de divort ali fost in
cursul anuluT 1878 in numAt de
143, din care numaT 12 s'ati ju-
decat in cursul anuluT.
In cursul atmluT 1878 judetul
Arge§ numAra 66 de condam-
natI pentru crime, care se aflau
internatT in deosebitele peniten-
ciare din tarA.
Penitenciarul judetean din o-
ra§ul Pite§ti avea la finele anu-
luT 1878 un numAr total de 72
arestatT, din earl 8 condamnatT
0 64 in preventie.
NumArul bolnavilor in peni-
tenciarul judetean a fost pentru
anul 1878 de 9.21 la 00 iar al
mortilor de 7.14 la 0o.
NumArul indivizilot prevenitT
§i judecatT de Curtea cu jutatf
Arge§-Muscel in cursul anuluT
1878 a fost de 82; lar numArul
prevenitilor din judetul Arge§
pentru afacerT corectionale a ibst
In 1878, de 2311.
Arge§, piasd, in judetul Arge§,
i§r la numirea dup5. riul Arge§
 ARGES (EPISCOPIA-DE-)
care o ucla prin mijloc in tot
lungul el. Plasa Arges se mar-
gineste la N. cu plaiul Lovistea,
la E. cu judetul Muscel, la S.
cu pläile Pitesti si Oltul si la
V. cu pl. Topologul. Aceasta
plasä mal este udatA in tot lun.
gui eT in partea despre rasarit
de riul Valsanul, care se varsa
in riul Arges, in apropiere de
com. rur. Merisani, din plasa Pi-
testi. Intinderea totala a acester
plAsI este de 96484 pog. sati
48242 hect., din carr 36108 pog.
cultivabile, 26094 pog. padure
si 34282 pog. necultivabile. Sta-
tul posea in aceasta plasa. 6
proprietäff cu un venit anual
de 61128 1. 70 b.; asemenea se
mar aflá in aceastá. plasa 42958
pog. padurr ale statulul. Plasa
Arges coprinde o com. urb. si
14 com. rur. formate din 104
sate si cdtune, avind 4337 case
Cu 19939 suflete i 16 bisericr.
Resedinta subprefecturer este in
orasul Curtea-de-Arges. Totalul
budgetelor comunale ale acester
plasr a fost, pentru anul 1882-83,
de 65149 1. 78 b. la venituff,
si de 63833 1. 07 b. la cheltuelr,
din care 36951 1. 76 b. la ve-
niturr i 37904 1. 61 b. la chel-
tueli priveste pe com. urb. Cur-
tea-de-Arges. Productiunea prin-
cipalä a acester plas1 este po-
rumbul i rachiul de prune. In
anul 1865 a produs 92 kile
grill, 8340 kile porumb, 141455
vedre rachiu de prune. Produc-
tiunea acester plasI pe anul a-
gricol 1886-87 a fost de 2181
hectolitri griti, 544 hectol. se-
cara, 50485 hectol. porumb, 69
hectol. ovaz si 96 hectol. orz.
Arge§ (Episcopia-de-), s'a in-
fiintat la anul 1793, Dec. 13,
de catre Alexandru Moruzzi Vo-
da, dupä staruinta arhiepisco-
pulur TariT-Rominestr, Mitropo-
litul Dositheiti, punindu-se sub
108
ascultarea noulur episcop tot de-
rul din judetele Arges si Olt,
fixind resedinta la manästirea
de Arges ; tot-odata toate
acester manästirr au trecut
la aceasta noua episcopie, iar
episcopul de Arges avea rindul
sederer, dupa episcopul Buzaulur.
De aceasta episcopie depinde
un seminar fondat in anul 1839
de Alexandru Voda Ghica. A-
cest seminar avea la 1880-81
un numar de 251 de semina-
ristr Cu 9 profesorT.
Budgetul Episcopier-de-Arges
era 64192 1. pe anul financiar
1897-98, iar budgetul sernina-
rulur, tot pe acest an, era de
65679 ler.
Eftiscopir Argefuluf :
Iosif (1793-1820);
EariOn (1820-1823) ;
Grigorie (1823-1828) ;
Ilarion (a doua oara) 1828-45;
Samuil Sinadon, loc-tiitor,
(1845-1850);
Climent Gaiseanu (1850-62);
Neofit de Edesa Scriban,
loc-tutor (1862-1865);
Ghenadie I-iu, (1865-1868);
Neofit Scriban a doua oara
(1868-1873) ;
Iosif Naniescu (1873 1875);
II. Ghenadie II Petrescu (i Ian.
1876-21 Mar 1893) ;
12. Timus (1893- ).
Catedrala sati biserica cpis
copier ArgesuluI este cel mar
frumos monument din toatd tara;
a fost ziditä la anul 1518 de
Neagoe Voda-Basarab (v. Cur-
tea-de-Arges manastirea).
Argesul, ria, cunoscut prin re-
peziciunea aper sale i prin fru-
musetea malurilor. Este plutitor
pentru vase micr. Malul drept
al acestur riu este mult mar ri-
dicat; cel sting prezinta vedereI
un nesfirsit yes. In anticitate,
pe timpul luT Herodot, sustine
www.dacoromanica.ro
ARGEsUL
d. Gr. Tocilescu, pare a se fi
numit Ordesus, numire dada,
de unde in urma s'a fácut Ar-
gesul. D. B. P. Hasdeti in Ety-
mologicum magnum Romaniae,
nu primeste aceasta denumire
si sustine cä acest nume ar fi
de originea armeana. E unul din
cele mal insemnate riurr din
Tara-Romtneasca propriti zisa.
El izvoreste din muntele Ne-
goiul, plaiul Lovister, jud. Ar-
ges, uda jud. Arges de la N.
la S. trecind pe la V. Curtir-de-
Arges si pe la E. Pitestilor, a-
por, dupa ce formeaza limita in-
tre judetele Arges i Vlasca pe
de o parte si intre judetele Mus-
cel, Dimbovita i Ilfov, pana la
satul Gostinari pe de alta, l'Ara
In judetul Ilfov, printre satele
Stoenesti i Malul-Spart i uda.
plasa Sabaru, pana in apropiere
de com. Cornetul. De ad i for-
meaza limita naturala intre ju-
detele Ilfov si Vlasca, pana linga
satul Colibasi, apor apucä. spre
E., serveste de limita Intre pl.
Oltenita i Negoesti, pana a-
proape de com. Curcani si dupa
ce face mar multe cotiturr, mar
ales ring com. Budesti, se in
toarce spre S. si se varsa in Du-
nare laV. de Oltenita rur., in drep
tul Turtucaer din Bulgaria, dupa
un parcurs de peste 300 kil.
Afluentir Argesulur pe partea
dreapta sunt : Neajlovul i Gla
vaciocul, carr dupa ce au udat
putin jud. Arges, intra in jud.
Vlasca si unindu-se la Calugä
renT, se varsa in Arge, la satul
Gostinari.
In partea stinga Argesul, pri-
meste afluentir: Valsanul, care
uclä partea orientala a judetulur
Arges si se vara. in Arges, in-
tre Curtea-de-Arge i Pitesti, in
apropierea satulur Merisani, unde
se afla si un pod de fier ; Riul-
Doamner, care unit din partea
sting5. Cu Riul-Tirgulur i Ar-
ARGE (CURTEA-DE-)
ge$elul, udà partea occidentalä
a judetuluT Muscel $1 se vara.
in Arge$ la satul Ghimpati, dupä
ce a primit pe dreapta piriul
Ciorogirla; Dimbovita, care ese
din muntele CraiuluT, udä jude-
tele Muscel, Dimbovita $i Ilfov,
trecind pe la V. Tirgovi$teT $i
prin Bucure$ti i se varsä in Ar-
ge$ la satul Bude$ti, dupä ce a
primit pe sano, mar sus de
Bucure$ti, piriul Ilfovetul $i mal
in urmä apa ColentineT, care
merge paralel cu Dimbovita,
udind judetele Dimbovita $i II-
fovul, trecind pe la N.-S. de
Bucure$ti (Herästräu) $i se varsä.
in Dimbovita, lingá satul Tin-
cranul.
Un alt afluent al Arge$uluT,
in parcursul säú in jud. Vla$ca
este Cdlni$tea, care se varsä din
jos de Comana, in dreptul s.
Falastoaca.
Arge$ul in parcursul sal udà ur-
mätoarele localitatT: Cetatea-luT-
Negru-Vodà, Corbeni, Mire$ti,
Vir$e$ti, Vii$oara, Curtea-de-Ar-
ge$, Munize$ti, Brebiasca, Meri-
$ani, Rlducanul, Sine$ti, Pite$ti
$i CiocIne$ti (din jud. Arge$),
Bade$ti, Gole$ti, Caline$ti,
Gole$ti-Badef, Leudeni i Ciul-
nita (din jud. Muscel); Petroaia,
Gherghe$ti, Mihale$ti $i Rege$ti
(din judetul Vlasca); Stoine$ti,
Malul-Spart, Ogrezeni, Grädi-
nari, Presiceni, Grädi$tea, Te-
ghe$ul, Ordoreni, Buda, Pope$ti,
Cornetul, Dáráti, Coliba.$i, Mi-
treni, Oltenita-rurala, Oltenita-
urbanä, Balweni, Hobaia, Cio-
canul, Fälcoianca, Plopi, Butu-
ru$eni, Dragäne$ti, Ciumati, Cui-
$ari, Izvoarele, Hotarele, Crive-
tile, Radovanul, Coadele, Blä-
te$ti $i Chirnogi (in jud. Ilfov).
La Malul- Spart, Grädinari,
Persiceni, Där4ti, Copaceni $i
Colibasi se aflá podurr de vase
plutitoare.
Peste riul Arge$ sunt mal
109
multe podurT de fier pentru co-
municatia pe $osele, $i anume:
I) la com. Meri$ani (jud. Ar-
ge$) pe calea nationalä. Pite$ti-
Rimnicul-Vilcer, un pod de fier
de 170 m. lungime ; 2) la Crov
(jud. Dimbovita) pe $oseaua ju-
deteand Giurgiu-Tirgovi$te, un
pod de fier de zoo m. lungime;
3) la satul Mihdle$ti (jud. Vla$ca)
pe $ os eaua Bucure$ti- Alexandria,
un pod de fier de 170 m. lun-
gime ; 4) la Coplceni (judetul
Vla$ca) pe $oseaua Bucure$ti-
Giurgiti, un pod de fier de 190
m. lungime. Afarä de aceste,
maT sunt treI podurI de drum
de fier peste Arge$ ; I) pe linia
Pite$ti-Curtea-de-Arge$, la statia
Meri$ani; 2) pe linia Bucure$ti-
Pite;,ti, intre Gole$ti $i Pite$ti,
avind o lungime de 330 m., re-
construit in anul 1881, in locul
celuI vechiu din 1872, distrus
In urma apelor marI, $i 3) pe
unja Bucure$ti-Giurgiti, filtre sta-
tiile Vidra i Gradi$tea, de o
lungime de 150 m. reconstruit
in 1894 (cel vechia, din 1869,
fiind distrus de inundatiile din
1893).
Arge§ (Curtea-de-), stafie de
cal de po$te, pe vremea cind
exista acest serviciu la noT in
tara; pe drumul de la Pite$ti
la Rimnicul-VilceI intre statiile
po$tale Mänice$ti, 20 de kil. $i
Timocul, 14 kil. Avea 16 cal,
un cdpitan de poste, un ceau$
(chihaia) $i 4 surugiI. Pretul unid
cal de poste varia filtre 2 $i 4
ler nor, dupä distanta posteT,
fiind socotit cite 13 banT de cal
$i de kilometru, plus 50 banT
de he-care po$0, pentru cdrut5.
(1868).
Arge§elul, plasd, judetul Muscel,
contopitä cu pl. Riurile, de la
Aprilie 188z, de la care data'
formeazA o singurà plasa cu
www.dacoromanica.ro
ARGWLUL
plasa Riurile, avind re$edinta
sub-prefectureT in com. Stilpeni.
Aceastä plasä coprinde par-
tea din centru $i E. a judetuluT.
Se märgineste la N. cu plaiul
Dimbovita de care se desparte
printr'o linie curbä incepind din
jud. Dimbovita (la Est) $i tte-
cind pe la N. de com. Boteni
Poenari, apof cotind spre S.
printre gara Furnico$i $i com.
Schitul-Gole$ti.
La S. se märgine$te Cu plasa
Podgoria de care se desparte
printr'o linie oblicl de la V.
spre S.-E. incepind din judetul
Dimbovita, $i mergind, pänä la
ora$ul Pite.$ti.
La E. se märgine$te cu jud.
Dimbovita $i la V. cu pl. Riu-
rile, de care se desparte fie prin
Hui Doamna, fie prin diferitele
muchiT de dealurl $i vaT coprinse
intre comunele Mioveni $i Pis-
cani, Davide$ti $i Tinteti, Vo-
roveni iLivezeni, Birze$ti $1
Stilpeni, Vulture$ti Räde$ti,
HirtieSi i Dräghiciul, Jugurul
Schitul-Gole$ti.
Are forma unuT patrulatcr ne-
regulat.
Numele-i vine de la riul Ar-
ge$elul care udä plasa in tot
lungul säti.
Imparfire administrativei. Pla-
sa Arge$elul se compune din
35 sat, carT formeaza 12 co-
mune rurale : Coliba$i, Mioveni,
Racovita, Davide$ti, Voroveni,
Birze$ti, Vulture$ti, Hirtie$ti, Bo-
teni, Jugurul, Poenari i Con-
te$ti.
Re$edinta pla$Ff, unità cu pl.
Riurile, este in comuna Sta-
peni.
Vechia 'm.01-fin- a pla"
Plaza Arge$elul, Sna la ince-
putul secoluluT XVIII-lea, se 'fin-
pärtea in plasa Arge$elul-de-s.,
care coprindea comunele de la
Cote$ti pana la Rucar $i pl. Ar-
ge$elul-d.-j., care coprindea co-
ARGEgLUL
munele de la Boteni pana la
Colibasi.
Orografia. Toate comunele
pläsiT Argeselul, afara de Jugu-
rul si Poenari, sunt situate pe
valea ArgeseluluT, avind de o
parte si de alta dealurT acoperite
cu padurT seculare si pomT ro-
ditorT. Dealurile sunt pe icT-colea
ripoase, unele prapastioase si
terenul p'alocurea se surpg..
Hidrografia. Principalul riti
care uda aceasta plasa este Ar-
geselul, care trece pe Ruga co-
munele : Boteni, Hirtiesti, Vul-
turesti, Birzesti, Voroveni, Da-
videsti , Contesti , Racovita si
Mioveni si se varsa in Riul-Tir-
guluT, la com. Colibasi.
Pe litiga riul Circinovul, care
udd partea de S.-E. a pläsiT, mar
sunt alte multe riusoare si vil-
cele, carT brazdeazä plasa in
toate directiunile, si pe carT le
am descris la locul cuvenit.
Mifcareapopulafiunei pe anul
1889. In acest an s'al' fa'cut in
plasa Argeselul-Riurile 230 ca-
satoriT ; s'au näscut 1352 copiT;
si au murit 1021 barb. si fem.;
decT un excedent asupra nas-
terilor de 331.
S'au casatorit: 99 barbatT, de
la 18-25 anf ; 96, de la 25-36
anT; 27, de la 36-45 anT; 7,
de la 45-60 anT si 1 mal mare
de 60 anT.
Cu stiinta de carte : 8o bar-
batf si 150 ara stiintä de carte.
S'au casatorit 54 femeT, de la
15-18 anT ; 130, de la 18-25
anT; 33, de la 25-35 anT; II,
de la 35-45 anT si 2 de la
45-6o anT.
Cu stiinta de carte : 21 fem.
si 209 ará stiintä de carte.
S'au nascut 687 bletT si 665
fete. Legitimr: 628 baetT si 619
fete. NaturalT: 58 baetT si 46 fete.
Au murit: 520 barbatT si soi
femeT.
Dupa stare civild, ati murit :
110
66o copa' si celibatarT, 248 in-
suratT si märitate, 113 vaduvr
si vaduve.
Ocupalia locuitorilor. Pe linga
putina agricultura ce fac, loc.
se ocupa in special cu lucrarea
lemnelor de constructie, a va-
selor de lemn, cu fabricarea
varuluT si a tuiceT si Cu rotaria.
Aceasta plasá este fertila si ar
produce multe cereale daca te-
renul sai1 n'ar fi ocupat in cea
mal mare parte cu padurT.
La Davidesti, comuna popu-
lata, locuitoriT se ocupa cu lu-
crarea lemnelor de constructie
si cu a vaselor de lemn. Pe dea-
lurile pldsif sunt multT pomr
roditorT, mal ales prunT.
Cei'ile de comunicatie. Plasa
Argeselul este strabatutä in tot
lungul sau, de la S. spre N., de
o osea bine executatä si bine
intretinuta., care placa din ca-
lea nationala Bucuresti-Pitesti si
trece prin comunele : Vierosul,
Colibasi, Mioveni, Racovita, Da-
videsti, Vulturesti, Hirtiesti, Bo-
teni si Jugund. Aceasta osea
merge pe malul sting al riuluT
Doamna, unit cu riul Tirgul,
apor pe malul sting al riulur
Argeselul pana la com. Raco-
visa, de unde apuca pe malul
drept al ArgeseluluT, pana la
com. Hirtiesti, unde trece din
nou pe malul stlng al riuluT.
De la N. de com. Vulturesti
s'a executat o osea comunala,
care merge din soseaua princi-
pala la com. Valeni, plaiul Dim-
bovita.
Instrucfiunea publica'. In fie-
care com. din pl. Argeselul este
o scoald mixta rurala deservita
de un invatator, afara de com.
Boteni, unde sunt doT inva-
tAtorT.
In anul scolar 1883 84, nu-
marul elevilor din aceste scoale
se ridica la 357 baetT si 46
fete.
www.dacoromanica.ro
ARGEgLUL
Cu intretinerea scoalelor sta-
tul cheltueste 16471 1. anual.
Cultul. LocuitoriT plasiT Ar-
geselul sunt totT crestinT orto-
doxT. In aceasta plasa sunt 18
bisericT, deservite de 23 preotT
li 22 cintaretl. In fie-care co-
mung. este una sati doul bise-
riel si cite unul sati mal multT
preotl.
Populafia. LocuitoriT comu-
nelor din pl. Arp,-eselul sunt in
numar de mol I, totT RominT,
afara de prea putinT Grecr si
BulgarT.
Producliuni. Plasa Argeselul
este bogatä in mine de car-
bunT, inca nepetrificatT, si este
brazdata de dealurT acoperite
Cu poml roditorT, mal ales prunT,
din cal< se fabrica marl cand-
tAtT de tuja..
LocultoriT se ocupa cu agri-
cultura, rotäria, fabricarea va-
ruluT, lucrarea lemnelor de con-
structie si a diferitor vase de
lemn.
n'Ad se fac semanal:ir:7e. In
plasile unite Argeselul-Riurile,
semänà'turile de toamna se fac in
lunile Septembre si Octombre.
Orzul si ovazul se seamana pri-
ma-vara in Martie si pana la 15
Aprilie.
Porumbul se seamana prima-
vara in Aprilie si Maiu.
Secerisul griuluT si orzuluT
incepe de la 20 Iunie ; ovazul
de la IO Iulie.
Culesul porumbuluT se face
de la 15 Septembre pana la 15
Octombre de ordinar. LivezT
artificiale nu se seamana.
Mafint fi unelte agricole. In
anul 1888, ati existat in pl. Ar-
geselul-Riurile, urmatoarele ma-
sinT si unelte agricole :
1 masina de semdnat, 3 de
secerat si cosit, 3 de treerat cu
aburT, 2 de treerat cu manej,
1 1 de vinturat, 5 de batut po-
rumb cu manivela., 895 plugurT
 ARGEELUL
de lemn san tArAnestr, 561 de
fier salí nemtestT, 35 scarifica-
toare, 3 grape de fier, I tAvAlug,
r masinA de ales sAminta, I
moarl cu abur si 6o morT cu apA.
Plasa Argeelulîn anul 1856.
In acest an Ostra el plasa Ar-
geselul avea 16 sate, 17 bise-
riel, 24 preotT, 5 diaconT, 25
boerT de neam, 13 mazilf, 12
patentad, 1349 tAranT contri-
buabilT, carT &fi un venit ni-
mestrial de 12039 le! vechT
33 parale, 215 tigatiT contribua-
bar carT dafi venit 10750 leT
vechl pe trimestru. Cu totif pll-
teati anual 92552 leT.
De la mosiile locuite, nelo-
cuite i contributia drumurilor,
se incasa anual 24705 leT si 16
parale.
Avea 38 care cu 4 boT, 8 Arge§elul-de-Sus, plasd desfi-
care cu 4, 6 si 8 caT, 628 care
Cu 2 boT, 5 care cu 3 si 2 caT,
2830 vacT i viteT.
In aceastl plas1 eral la anul
i86: 28 morT cu venit anual
de 13450 leT ; 3 piue cu venit
de 3200 leT, 68 povernT cu ve-
nit 8670 leT, 142 morarT i dul-
gherT, 12 cismarT, 22 ferarr.
Populatia plIsiT se urcl la
7241 locuitorT, din carT 3720
femeT si 3521 bArbatI.
A produs 14 kile §i
3038 kile porumb.
S'afi nAscut 267 copiT si
murit 122 de diferite virste.
Capitalul cutiilor sAtene in
fiintA, 592 Id si 38 parale,
luatT de visterie, la 1854, leT
975, parale 17. (Aricescu).
krge§elul, deal, care sl-a luat
numele de la riul Argeselul,
tre cAtunele Huluba i Valea-
Popir, pl. Riurile, jud. Muscel.
eirge§elul, izvoreste din mun-
tele Glinatul-Mare (sub ,PApusa),
plaiul Dimbovita, jud. Muscel,
curge in directia de Sud, udA
111
comuna NämAesti, trece pe la
Est de comuna Valea - Mare,
apoT ese din plaiul Dimbovita,
la comuna Matan, continuindulT
cursul prin plasa Argeselul
udind comunele: Boteni, Hir-
tiesti, Vulturesti, Birzesti, Vo-
roveni, Davidesti, Contesti
Racovita si se varsA in rtul
Doamna, la comuna Piscani.
El primesce de aflueng pe Va-
lea-CirsteT pe partea dreaptA
Topolita-MateiasuluT pe partea
stingl, ambele in hotarul co-
muneT NAmlesti.
Arge§elul-de-Jos, 'tasa' desfi-
intatA din jud. Muscel. Ea co-
prindea toate comunele de la
Boteni pAnA la Colibasi.
intatA din jud. Muscel. Ea co-
prindea toate comunele de la
Cotesti pAnA la RucAr.
Arge§ianul,pidure a statulur in
com. Vispesti, jud. Buzad. Ea
a depins la inceput de Epis-
copia-de-Arges , avind numele
MAguleasa si o intindere de 247
hect.; prin schimb a trecut la
Episcopia-de-BuzAti, care a u-
nit-o cu sfoara Bordusesti de pe
mosia si via, Istrita si sub nu-
mele de Argesianul (MAguleasa-
Bordusesti), formeazA un corp
de 351 hectare.
Arge§ul, jud. BuzAti. VezT Ar-
gesianul.
Argetoaia, com. rur., pl. Jiul-
d.-s., judetul Dolj, la 44 kil.
de Craiova, si la 23 kil. de re-
sedinta plAsiT, comuna Filiasi.
SituatA pe dealurT si pe vál, a-
nume:pe dealulurile GrAdinAresti,
Novacul, Teascul-din-Deal, BA-
11cesti, Attrnati si pe valle Ma-
crea, Teascul-din-Vale si Ra-
covita.
www.dacoromanica.ro
ARGETOAIA
Comuna Argetoaia se mAr-
gineste la E. Cu com. Bralostita;
la V. Cu com. Pluta i Perla, din
jud. Mehedinti ; la N. Cu com.
Gura-Motrul din Mehedinti; lar
la S. Cu com. CernAtesti. Limita
lintel de N. incepe de la E. si
merge spre V. dupA ondulatiu-
nile piriuluT Racovita. Limita li-
niel de S. merge spre E. dupA
ondulatia dealurilor BArboiul,
Tiul i CernAtesti. Limita linieT
de E. merge spre S. dupA on-
dulatiunile dealurilor Racovita,
Salcia i CernAtesti l dupl vAile
Argetoaia, Racovita si Salcia.
Limita linid de V. merge spre
N. pe dealurile Milerul, Corbu-
lur si pe vAile Rogozoaia, Ber-
besul, Malomnicul si Macrea.
Terenul com. este accidentat
de dealurile urmAtoare: Dealul-
GrAdinäresti, cu o lnáltime de
300 m.; Dealul-MacreT, cu o inAl-
time de 250 m. ; Dealul-Leur-
doaseT cu o inAltime de 350m.;
Dealul-VIcArieT, cu o inAltime
de 200 m.; dealul Mierul ; dealul
Berbesul, care mal toate sunt
acoperite de pldurl saa vi!; Dea-
lul-Teasculur; Dealul-NovaculuT,
150 m. ; Dealul-Badcestilor ; D ea-
lul-Argetoaia, cu o inAltime de
500 m. ; dealul Atirnati, cu o
ingtime de 200 m. Toate aceste
dealurT tin de Dealul-PoroineT
din jud. Mehedinti.
VAile ce Intrerup aceste dea-
lud sunt: valea Oborul-Bilciu-
luT, Valea-MacriT, valea Arge,
toaia, Valea-TeasculuT, Valea-
LeurdoaseT, valea Briglesti, Va-
lea-GiorcotinuluT si Valea-BAra-
nuluT.
Comuna este udatA de &alele
urmAtoare: pir. Valea-BerbesuluT,
ce curge pe ;ralea cu acelasT
nume si se vars1 fri Jifi pe te-
ritoriul comuner Salda; piriul
Valea-MacreT se scurge in &la
Valea-BerbesuluT; piriul Leur-
doasa se scurge tot in Valea-Ber-
ARGETOMA
besulur; pirlul Teascul-din-Vale
se scurge in gira Macrea; pi-
riul Argetoaia se scurge in va-
lea Macrea. Piriul Secul vine din
com. Secul din judetul Mehe-
dintr si se scurge In Valea-
Berbeulur; piriul Racovita se
pierde pe valea Leurdoaser; pi-
riul Brigleser se scurge In pir.
Argetoaia si In fine piriul Gior-
cotinul. Se gasesc podurT In
cat. Cimpul-Crucer, in cat. Teas-
cul-din-Vale si In Valea-Salcil, pe
drumul spre Craiova.
In comuna sunt 14 fintinI,
25 izvoare si douä cruel de pia-
trä, una in en. Teascul-din-Vale
si una in Macrea ; este cu ne-
putinta a citi inscriptiunile fiind
prea incurcate i aproape Cu
totul sterse.
Comuna Argetoaia a fost in-
fiintata la anul 1830. Cdtunul
de resedinta este Argetoaia-d.-s.;
inainte era cat. Gradinaresti. Se
compune din 13 cat, carr sunt :
i. Argetoaia-d.-s., care coprinde
sectiunea Macrea, este situat pe
pirlul Macrea si pe valea Ma-
crea. Inainte mahalaua Macrea
facea parte ca catun din com.
Argetoaia. 2. Catunul Gradina-
reasa situat pe valea Argetoaia
la 2 kil, departe de cdtunul de
resedinta. 3. Catunul Argetoaia-
d.-j. situat in acelasT rind cu
precedentul, la I kil, departe de
cat. de resedintd. 4. atunul
Teascul-din-Vale, in linie dreaptá
Cu No. 3, la 12 kil. de rese-
dintä. 5. Teascul-din-Deal in
rind cu No. 4. 6. Leordoasa,
asezata pe valea Leordoasa, la
312 kil, de resedintd. 7. Raco-
vita, situat pe marginea padu-
rer Racovita i despärtit de Le-
ordoasa prin dealul Leordoasa,
la 412 kil, de resedinta. 8. Moara-
ampul-Crucer, situat pe un mic
deal, intre valea Argetoaia
piriul Argetoaia de o parte si
valea i pirlul Brigleser de cea-
112
l'alta parte, la I1/2 kil, departe
de catunul de resedinta. Acest
catun coprinde mahalaua Iorda-
chesti. g. Cat. Bolocesti-Iorda-
cheni, in linie dreapta cu ca-
tunul Moara-Cimpul-Crucer, pe
valea Briglesti la kil. de
catunul de resedintd. IO. Ber-
besul despartit de precedentul
prin ogasul Coaca, situat in a-
propiere de piriul care atinge
catunele Bolocesti-Iordacheni
Moara-Cimpul-Crucef, la 3' 2 kil.
de resedinta comuner. II. Cat.
Novacul situat pe platoul dea-
lulur Novacul, futre valea Brig-
lesti si valea Giorcatinulur la
312 kil. de catunul de resedinta.
12. Biranul situat pe valea Bina-
nulur, putin inclinat de la N.
spre S. 13 Attrnati, aproape
de cat. Bolocesti-Iordacheni.
In comuna se afla o biserica
fondata de ráposatul Clucerul
Ioan Argetoianul. In biserica se
gäseste urmatoarea inscriptie
Aceasta Sfintá si Dumnezeiasca
biserica a zidit-o clucerul loan
Argetoianul, pe jumatate, si pa-
harnicul Gh. Argetoianul a ter-
minat-o. Sfintele icoane sunt
fäcute de Paharniceasa Hinca
Buzescu, ce se afla in biserica.
S'a terminat la anul 1813, Oc-
tombrie 6. S'a zugravit la 1849
de al doilea, de D. Constantin
Argetoianul, fiul Paharniculur
Gheorghe Argetoianul, Octom-
brie I2.» In serviciul bisericer
sunt 2 preotT si 2 cintaretr.
In cat. Argetoala-d.-s. se afla
o scoala mixta; pana in 1891-92
a fost scoala de baetr. Functio-
neaza din 1891. Este intretinuta
de comuna; are un invatator
o invdtatoare. Localul de zid
este In buna stare.
Dupa legea rurall din 1864
sunt 16 loc. ImproprietaritT.
Populatia comuner este de
2125 loc., cu 543 case si 135
bordee. Boala ce bantue com.
www.dacoromanica.ro
ARGETOAIA
sunt frigurile. Statura locuito-
rilor este mijlocie.
Suprafata comuner este de
4000 pog., din carr 3100 hect.
teren arabil, 300 pog. fineata,
lOO pog. izlaz, 500 pog. lac si
teren sterp, 1000 hect. padure.
Mosiile de pe teritoriul co-
munal sunt urmatoarele: i. Ar-
getoaia-d. - s. ce apartine Sta-
Suprafata vindutd este de
404 hectare. Suprafata ramasa
este de 137 hect. 4257 m. p.
Arendata de la 1893-98 cu
9500 ler anual.
2. Mosia Argetoaia-d.-j. ce a
partine D-luT Ion Alexandrescu ;
are un venit de 22000 1. anual.
Inainte, aceste mosir ai1 fost ale
fratilor Argetoianu.
Statul are o padure situata
tare catunele Atirnati, 'ora-
chesti si Mahalaua-Macrea. Pa-
durea D-lur Alexandrescu de
400 pogoane se afla intre cat.
Teascul - din -Deal, Racovita
Leordoasa.
Padurea statulur apartinea d-lur
Argetolanu, iar a d-lur Alexan-
drescu apartinea d-lur Petre O-
bedeanu. Ambele sunt compuse
din cer, Omita, gorun, fag, etc.
Finete in intindere de 300
pogoane. Livezile de prunr, in
intindere de go hect. sau 180
pogoane apartin locuitorilor.
Ville, in intindere de 1362
hect., apartin d-lur loan Ale-
xandrescu i locuitorilor impro-
prietaritr la anul 1864.
Aü fost dota morr de aburr
In comuna, din care una in Moara-
Cimpul-Crucer si cea-l-alta in cat.
Argetoaia-d.-s.
Se lucreaza caramida ; un lu-
crator face 300-500 pe zi
le vinde cu 15-20 I. mica arsd.
Locuitorir Ii desfac produc-
tele la gara Butoesti pentru Cra,
iova-Severin. Transportul pro-
ductelor se face cu carul
Cu caruta.
 ARGETOAIA
In c5.t. Argetoala-d.-s. sunt
3 circiumI cu präväliï, in Gradi-
naresti sunt 2 pravaliI, in Moara-
Cimpul-CruceI sunt 2 i in Teas-
cul-din-Vale 3.
ComerciantI sunt 9.
Calle de comunicatie ce stra-
bat comuna sunt: Calea
Argetoaia-Piria, lunga de
5 kil. Calea vecinalä comunalä
ce duce la Tiuleni pe o lungime
de 4 kil. Calea comuna1á ce
duce la Balácesti (c5.tun) pe o
lungime de 2 kil.
Venitul budgetar pe exercitiul
1893-94 a fost de 39647.75.
Chel tuelile budgetare 3907.75.
Animale : Vite cornute 414,
or 320, capre 70, cal' 24.
Bilciu la 27 Iulie.
Argetoaia, deal, pl. Dutnbrava-
d.-s., com. Cernatesti, jud. Dolj,
pe limita de N. catre comuna
Argetoaia; are directiunea de la
V.-E.; este acoperit cu tufarisurI.
Inaltimea sa este de 45 metri.
Trece si prin com. Tiul, pla,sa
Doljul d.-j.
Argetoaia, deal, plasa Jiul-d.-s.,
com. Argetoaia, jud. Dolj, cu
inaltime de 50 m. ; trece prin
satele Argetoaia-d.-s. i Arge-
toaia-d.-j.
Argetoaia, piria, plasa Jiul-d.-s.,
com. Argetoaia, jud. Dolj, iz-
voreste din dealul Argetoaia,
§1 'se varsd in gira Macrea.
Argetoaia, vale, plasa Jiul-d.-s.,
com. Argetoaia, jud. Dolj, pe
care este asezat s. GradinIresti.
Argetoaia-d.-j., sat, pl. Jiul-d.-s.,
com. Argetoaia, jud. Dolj, cu
63 suflete, 32 barbatI si 31 fe-
me!. CopiiI din acest sat urmeaza
la scoalele din satul Argetoaia-
d.-s., ce sunt la o departare de
600 m.
5404C Manas Dictionar Cisogrcylc.
113
titicarte 5 barbatI i i fe-
mee. LocuitoriT se duc Dumi-
nica $i sarbatoarea sa asculte
serviciul religios la biserica din
satul Argetoaia-d.-s., plasa Jiul-
d.-s., com. Argetoala. Locuesc
in 19 bordee facute din pamint
batut si in 49 case, construite
parte din zid si parte din paiante.
Argetoaia-de-Jos, melle, pl. pul-
d.-s., com. Argetoaia, s. Arge-
toaia-d.-j., judetul Dolj ; a d-luI
loan Alexandrescu cu ven, anual
de 22000 leI, intindere de 500
pog. arabile. In trecut apartinea
fratilor Argetoenf.
Argetoaia-de-Sus, sat, pl. Jiul-
d.-s., c. Argetoaia, jud. Dolj ; este
resedinta primarier, are 105 sufl. :
55 barbatI si 50 femeI. Locuesc
in to bordee si 50 case, facute
din birne, caramida si paiante.
In sat sunt doua scoll pri-
mare: una de bletf si alta de
fete. tiu carte 21 barbatI si 5
femer. coala de fete fu nction eazá
din 1890 si are o invatatoare;
iar cea de bdetI functionea.za
din 1864, avind un invatator.
In sat este o biserica fondata
de Clucerul loan Argetoianu la
1813 i terminan.' la 1849 de
fiul sati C. Argetoianu. Sfintele
Icoane sunt daruite de Pallar-
niceasa Ilinca Buzescu. Pentru
serviciul bisericer sunt 2 preotI
si 2 cintäretI. Circiumf sunt 3.
Argetoaia-de-Sus, mofie, plasa
Jiul-d.-s., comuna Argetoaia, sa-
tul Argetoaia- d.-s., jud. Dolj ;
a statuldf ; arendata de la 1893
pana. la 1898, cu 9500 leI. Intin-
derea eI este de 538 hect., din
care a patra parte este data in
loturT.
Arghira, sat, pe mosia cu ace-
las nume din cotn. Preutesti,
judetul Suceava. Este strabatut
www.dacoromanica.ro
ARGIMOCUL
de *Tul Arghira. Numara
case, populate cu 103 capr de
familie sau 458 suflete, din cae
230 bárb. si 228 fem. Din aces-
tia ii sunt strdinr. Are 115 con-
tribuabilI. Vatra satulur ocupa
o suprafatä de io ale! ¢1. 12
praj in!. Mosia e proprietatea d-luI
maior I. Giurescu, in intindere
de 500 falcI, din carr : 44o lid
cultivabile, 40 Miel padure
zo faler nefolositoare.Improprie-
taritI dupa legea din 1864 sunt :
7 mijlocir si 45 coda$T, stapl-
nind 140 fálcr si 40 pr5jinI. Bi-
serica si scoala din Basaral4 ser-
vesc i acestuI sat. DrumurI
principale sunt: la Dolhesti-Mari
(4 kilom.) si la BasarabT (i kil,).
La ¡830: cArghirir, la tinu-
tul Sucever, ocolul omuzuluI,
mo§le a dumi-sale MedelniceseI
Maria-Arghiroaia ; are un sat cu
un bejenarin - hrisovolit , cinc!
nevolnicr, doul vadane, sase
slujbasr-volnicI, un jidov. Pe lin-
ga mosiile Platonesti, Manoli-
Vladesti, Basarabia i altele cu
un numar de 33 locuitorLy (Bu-
ciumul-Romin, anul I, 1875, pa-
gina 41).
Arghira, a'eal, in com. Preutesti,
jud. Suceava.
Arghira, las, judetul Suceava, in
suprafata de 15-20 ala', in co-
muna Preutesti ; format de So-
muzul-Mare.
Arghira, piz'dure, de diferite e-
sente, d'asupra satuluI cu acest
nume, jud. Suceava.
ArghiroaeI, se numeste o parte
a satuluI Iva'nesti, jud.
(v. a. n.).
Arghiqocul, lac, jud. Braila, des-
pärtit in doua, formind dou5.
lacurr unite in ostrovul Varsa-
tuna sati Maracinele din comuna
15
 ARGIDAVA 114 ARIA-DE-ARAMA

Bertesti-d.-s.; unul numit Ar- al er, Argintoianu ; azI este a triod si cite-va minee, carr par
ghisocul-Mic la N. si altul nu- statulur. a fi foarte vechr.
mit Arghisocul-Mare la S.; in- Astazr mandstirea Arhanghe-
tre canalul Manusoaer si ¡azul Argintoieni, mic cdtun, al com. lul este redusä la bisericá de
Varsatura. Bosoteni, plasa Ocolul, judetul mir si se intretine de stat.
Romanatr; e asezat aproape de
Argidava, vechie cetate dacica apa Tesluiulur si are 213 locui- Arhimandrita, pddure, in plasa
pe ruinele careia se pretinde, ca torr. Ialomita-Balta, jud. Ialomita, pe
este zidit astazr orasul Pitesti. tármul drept al riulur Ialomita,
Argova, vale, In plasa Borcea, teritoriul com. Fundul-Crasani.
Argine§ti, sat, in plasa Motrul- jud. Ialomita, se intinde din la-
d.-j., judetul Mehedintr ; tine de cul Mostistea spre Nord si for- Aria, cdtun, jud. Buzäü, plasa
com. rur. Gura-Motrulur. meaza marginea futre judetele Cimpul, pendinte de com. rur.
Ilfov si Ialomita. Cochirleasca, in apropiere de
Argintar, deal, in prelungirea apa Slatina; are 50 fam.
dealuluI Simion, Petera si Rup- Argovei (Valea-), judetul Ilfov.
tura, din ramura Viisoarer (pre- VezI Boncea. Aria, deal, pl. MunteluI, jud. Ba
lungire a ramurer muntilor Bis- cdu, pe teritoriul com. Vásiesti.
trita si Cozia) ; formeaza linia Arhanghelul, mandsfire, in ju
de hotar intre com. Gircina dctul Vilcea, pl. Ocolul, in cir Aria, deal, pe mosia Horodistea,
comuna Pingarati, in judetul cumscriptia comuner Vladesti, com. Horodistea, pl. Prutul-d.
Neamtu. o ora departe de ora.sul Rim j., jud. Dorohoiu.
nic, pe valea Zdvoiulur in sus.
Argintar, firuiq, com. Gircina, Dupa pisania aflata d'asupra in- Aria, ( Aria - tigineasci loc
pl. Piatra-Muntele ; jud. Neamtu mánastirea Aranghelul a izolat in fundul Vaer-Vadulur,
izvoreste din dealul cu a sa nu- fost intemeiatä de jupin Stoica com. Cernätesti, jud. Buzaii.
mire, ramura Viisoara, si se var Pirianu, vel-paharnic, la leatul
s'A pe partea dreapta a piriulur 1721. In.urmä a trecut ca schit Aria, mofie, in com. Cochirlean.
Cuejdiu, dupa un curs aproape sub ascultarea mandstirer Segar ca, jud. Buzau, are 1160 hect.
neinsemnat atit prin volumul cea si mar tirziu, impreuna cu din care : 1130 arabile, io pa-
cit i prin intinderea scursorir alte 3 metoace ale manastirer durea Tufa si 22 ocupate Cu
apelor sale, chiar in timpurile ZlatarI din Bucurestr, a fost In- tirla. Aceastä mosie e daruitl
ploioase. chinata' PatriarhieI din Alexan- de Toma Timpeanu pentru in-
dria, de catre Baneasa Maria tretinerea scoaler din com. Slo-
Argintaria, vale, plasa Trotus, Mileasca si de un fost al er gi- bozia-Galbenul, jud. Rimnicul-
jud. Bacau, pe teritoriul com. nere, Dositeia Brailoiu monahul. Sárat.
Manastirea-CasinuluI. Mar tirziu lusa clarimindu-se
acest schit, a fost reintemeiat Aria, frumoasä poiand, in pad.
Argintoaia, mic cdtun, al com. de Arhimandritul Sofronie la a- statulur Izvoranu, din com. Graj-
Dragotesti, situat pe apa Tes- nul i8ti. Biserica, mica si zi- dana, jud. Buzau.
luiulur, jud. RomanatI. dita in stil primitiv, pare a fi
din timpul acesta. Ea a fost in Aria-de-Aramä, se numeste locul
Argintoianu, lac, pe mosia Ar- parte ruinata In urma unur cu- batatorit, in marimea une fatarr
gintoianu, comuna Risipiti, pl. tremur i reparata de catre in- de arie, ce se afil deasupra dea-
Ora.}ul, jud. R.-Sarat, lasat in griji torul mändstirer (188 i).Vred- lulur Besleger, care desparte c.
parásire dupd moartea proprie- nic de luare aminte este mar a- Raducaneni de com. Mona, pl.
tarulut les timpla. Intre cartile aflate Podoleni, jud. Falda.
in bisericä merla a fi amintit Credinta poporulur, despre A-
Argintoianu, mofie, in pl. Ora- Apostolul de la 1684, un mo- ria-de-Arama., este ca, cine um-
sulul; comuna Risipiti, jud. R.- litvelnic i alte cartr carora le bla pe acest loc, pierde cunos-
Sarat, in partea de apus a eI; lipsesc titlurile i cite-va for de tinta de sine si ca ~lile cu un
numita asa de la un proprietar la inceput, intre altele : octhoich, vuet in cap, mar multe zile, ce I

www.dacoromanica.ro
 ARIA-LUI-DINUTX
poate ameninta i vreata; d'aceia
multI cauta a se feri de acel
loe, cacT se zice ca trecatorii
sunt expusT a rataci drumul din
cauza ameteler ce le produce
locul. Prin alcatura cu picioa-
rele se produce un sunet ca de
un vas aramit.
pichet, cu No.
57, in plasa Orasul, com. M'u-
dresti, jud. R.-Sarat, pe lunca
Mindrestilor, la hotarul spre Mol-
dova ; azi e loc izolat.
Aria -Tfitäreascä, localitate, in
partea de E. a com. Petrosani,
pl. Crivina, jud. Prahova, des-
pre care se povesteste, ca aci
ar fi tabarit Tatarif, pe timpu-
rile cind cutreieraii tara.
Aria-Veche, deal i podis. (Vezi
Dealul-Mare, com. Sirca, plasa
Cirligatura, jud.
Ariceasca, mofie, In com. Cos-
testi, jud. Buzar', cat. Budis-
teni, 315 hect. din care 54 pa.d.
Ea facea parte din mosia Ba-
lisoara si i s'a dat acest nume
dupa proprietarul ei, poetul C.
D. Aricescu.
Arice§ti, cont. rier., pl. Filipesti,
jud. Prahova.
Este situata in partea de E.
a riului Prahova, la 14 kilo m.
de Ploesti, capitala judetuluT
la 5 kil. de Filipesti, resedinta
N'are niel un catun alipit.
Partea de N. a com. se maT
numeste si Stoenesti. Are o po-
pulatiune de 1158 loc. (546 b.,
612 f.), In care intra 21 fam.
de Tiganr.
CapT de familie sunt 268;
contribuabili 21! ; 256 case de
locuit.
In com. sunt 2 bisericT. Una
fondata la !I777 si poarta ur-
116 ARICETI
matoarea inscriptie : eAceasta Calitatea terenului cultivabil
santa, biserica, s'a ridicat intru e de o calitate inferioara, si nu.
hramul Sf. Prooroc Ilie i Sf. pot reusi alte cereale de cit po-
Nicolae in zilele Prea Indltatu- rumbul, grIul si ovazul.
lui nostru Domn Alexandru Ip- Comerciul se exercita in com.
silante, de robul lui Dumnezeii in 5 circiumi. Bilciu la 20 Iulie.
Ilie Aricescu, cu sosia sa Nea- Budgetul comuner prezintd la
ga si de robul luT Dumnezeu veniturT suma de 3150 1. si la
Enache Vaca'rescu, vel Vistier cheltuelf 2995 1. anual.
la 1777». Aceasta, biserica s'a O osea traverseaza com, de
reparat la anul 1887. la N. la S. inlesnind comunica-
A doua biserica, cu hramul tia spre N. cu com. Nedelea ;
«Sf. Nicolae s'a fondat la anul spre S. se uneste cu soseaua
1811 de Nicolae i Masa Nen- judeteana PloestiTirgovistea,
ciulescu si s'a reparat la anul inlesnind comunicatia cu Plo-
1880. iesti.
Pre Ruga agricultura, locui- Se margineste cu mosiile Ne-
toril se maT ocupa si cu fabri- delea, Filipe.sti, Bratasanca
carea varuluT, in cuptoare miel, Dirmäneasca.
pe care il desfac la Ploesti.
In comuna.' sunt 52 cal, 12 Arice§ti, com. rur., pl. Podgo-
epe, 360 bol, 134 vacT, 681 oi, ria, jud. Prahova. Batrinif po-
323 poni. vestesc ca pe locul numit «Si-
In raionul comuna, pe un liste» a fost un sat táltarasc,
iaz ce ja nastere din rtul Pra- Aricesti, unde se facea, si un
hoya, sunt cima morT dc ma- erg anual, «Dragaica», i ea
cinat, sistem primitiv. RomIniT, sub Negru-Voda, iz-
Locuitorii, in numär de 177, gonind pe TatarT, acel sat s'a
s'ají improprietarit dupa legea desfiintat si s'a format cel ac-
rurala din 1864, pe mosiile d-lor tual, tot cu acelasT nume, locuit
Rahtivan, fratiT Cociubey, , I. de Romini.
Enachescu, P. Pätrascu 5i To- Comuna este situata pe dea
ma Vasilescu, clnd li s'au dat lurile Pineanca, Albinari, Pla-
543 hect. pamint. iul i Cenusari, la 50 kil. de-
Carte a inceput sa se invete parte de capitala jud. i la 15
aci de prin anul 1858 si peste kil. de a pläsiT.
vre-o doi anT s'a suspendat. La inceput, com. Aricesti a
In anul 1872 s'a reinceput si fost situata, pe locul numit «Si-
iarasT a incetat pana. In 1884, de liste , lar dupa, izgonirea Tata
cind scoala functioneaza regulat. rilor, locuitoril si-au facut case
titl carte 109 bärbati i ii fe- pe dealurf i coaste.
meT. Cu intretinerea 5coald sta- Are o populatiune de 1473
tul cheltueste anual 1404 1. loc. (710 b., 763 f.), in carT in
Comuna se intinde pe o su- tra si 21 familif de Tigani.
prafata de 1271 hect. pamint. CapT de fam. sunt 325, con-
Se fabrica in termen media tribuabili 234 si case de lo-
135 hect. tuja.. Vil' nu sunt. cuit 302.
MaT toate femeile d'aci se o- In com. sunt 2 biserici :
cupá cu cultura gIndacilor de veche de lemn, ruinatä i cu
matase. Produsul lor e cam 35.0 inscriptia nedescifrabila, si alta
kilogr. gogosi. StupT cu albine cu urmatoarea inscriptie : Cu
sunt 126. ajutorul luT Dumnezeu s'au ri-
www.dacoromanica.ro
AKICE§TI
dicat aceasta sfinta biserica din
temelie prin osirdia i cheltu-
iala tutulor locuitorilor acester
comunr, intru cinstea hramulur
SI. Erarh Nicolae, Sf. Muce-
nic Teodor Tiron i Sf. Ioan
Botezatorul, incepindu-se In a.
1865, in zilele Domnitorula
Alexandru Ion I. Cuza, si sa-
virsita In anul 1873, in zilele
Marier-Sale DomnitoruluT Ro-
minier Carol I, fiind Mitropolit
P. S. S. Nifon».
Aceasta biserica, e deservita
de un preot.
Mara de agricultura, parte
din locuitorT se mar ocupa cu
dulgheria.
In comuna sunt 6 car, 105
yací, 216 boT, 7 capre, 942 Oí
si 274 porcr.
Parte din locuitorr sunt mos-
nenr ; 133 s'au improprietarit la
1864 pe mosiile statuluT Cal-
darusanul, Sf. Gheorghe-Nou si
parte la Mosneni, cind li s'au
dat 407 hect. pamint.
coala exista in comuna de
14 anT. Cu intretinerea eT sta-
tul cheltueste anual 1566 ler.
tiu carte 86 barbatr.
In comuna. sunt dota gropT,
numite ale Genter, (pamIntul e
surpat drept in jos) unde spun
batrinir ca au fost in vechime
ocne de sare. Putin mal jos de
ad ese izvorul de apa sal-ata,
despre care vorbim mar jos.
E de observat at acele gropr,
In timpul ploilor torentiale, In-
ghit apa cu un mare zgomot,
dind'o afara limpede si sarata.
Suprafata totala a comuner
Cu izlaz, pamint de cultura, pa-
durr, este de 2800 hect.
Ca ape minerale sunt ni: un
izvor de apa saratä ce izvo-
reste de sub gropile Genter,
alte dota vine sulfuroase, in-
trebuintate de locuitorr in con-
tra frigurilor. Aceste, vinisoare
sunt in prundul aper Sarata 5i
1113 ARTCIUL
In marginea soseler ce se dirige Arice§ti, deal, comuna Arice5ti,
catre comuna Surani. pl. Podgoria, jud. Prahova, pe
Facind 'media celor trer anT care se cultiva i lb) hect. vie.
din urma, vedem ca in com.
Aricesti se fabrica in termen Arice§ti, ptidure particulard, su-
mediu cam 6160 decalitrir de pusa regimuld silvic inca. din
tuica si 694 decal. vin. anul 1883, pe mosia Aricesti,
In comuna. se presupune a fi pendinte de comuna Aricesti,
sare in localitatile numite: Pe- pl. Podgoria, judetul Prahova.
Vale, Groapa-Genter i in cen-
trul comuna (aproape de pri- Arice§ti, "d'Are a statulur, in in-
marie), in locul numit La-Sara- tindere de 1154 hect., pendinte
turr, pe care nu creste niel' un de comunele Aricesti i Filipesti,
fel de planta. jud. Prahova ; formata. din tru-
Gindad de matase se cultiva purile : Durducul-Mare, Durdu-
numa pentru trebuintele fami- cul-Mic, Palanga i Lastarul.
liare. Stupr cu albine sunt 120.
Pamintul prieste la orr-ce cul- Arice§ti, vale, com. Aricesti, pl.
tura. Dintre pomr roditorT sunt : Podgoria, jud. Prahova, prin care
604 merr, 275 perT, 16o duzi, curge apa sarata.. Izvoreste din
430 ciresT, 428 nucr, 256 visinT, raionul com. Aricesti, din locu-
215 persicT. rile de cultura, curge de la E.
Comerciul se exercita in co- spre V. si apor se indreapta spre
muna de 4 circiumarr. E. esind din comuna.
Veniturile comuner se urca
la 4556 ler. Arice§ti-de-Jos, mahala, face
Trer sosele vecinale blesnesc parte din com. rur. Aricesti, pl.
comunicatia intre com. Aricesti Filipesti, jud. Prahova.
si comunele Tirlesti, Predealul
si Surani. Arice§ti-de-Sus, mahala, face
E brazdata de dealurile : Ce- parte din com. rur. Aricesti, pl.
nusari, Pirsenari, Roncesti, Stai- jud. Prahova. Ad e
culesti i Albinari-Curmatura. Ca resedinta comuna.
polea sunt : Poiana-Stiner, Fata-
CapreT. PiscurT: Pläväl,5indrila, Aricioaia, vale, com. irineasa,
Tapul, Piatra, Bufner si CornA- pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
telul.
Pe albia vaer Adinca se in- Ariciul, sat, in pl. Marginea-d.-j.,
tinde, cu directia de la S. la cat. comuner Gulianca, judetul
N. santul numit Tataräscul (v. R.-Sárat, numit ast-Idl de la un
a. n.). Poenik servesc de pasune pu t facut de un om numit Ari-
si pentru cosit. ciu ; a.5ezat in cimp, in partea de
E udata de valle : Aricesti ; miaza-zi a comuner, la 5 kilom.
Pineanca, care curge filtre pis- spre S. de cat. Gulianca ; are o
curile Tapul si ; Adinca, intindere de 25 hect., cu. o po-
numita ast-fel din causa adin- pulatie de 62 familiT, carT cu-
cimer sale si Girla-Sárata. prind 321 sufl. ; 31 stia carte ;
Se margineste cu com.: Tirlesti, are o scoall de baetT ce functio-
Carbune5ti, Surani si Predealul. neaza inca din 1864. Se numea
mar inainte i Putul-Ariciulur.
Arice§ti, a'eal, comuna Valeni,
pl. Podgoria, jud. Muscel. Ariciul, munte, in plasa Orasul,
www.dacoromanica.ro
 ARICIUL
com. Andreasi, jud. R.-Sdrat, in
partea de apus a er; e acoperit
cu finete. Aspectul sal e unul
din cele mar frumoase, cu pd-
durile sale risipite si verzile sale
poiene.
Ariciul, vale, com. Vadul-Sdpat,
pl. Cricov, jud. Pi-aboya.
Ariciului (Movila-), movild, in
com. Smeeni, pe mosia Smeeni,
jud. Buzau.
Arie, deal, in com. Cacova, pl.
Ocolul, jud. Vilcea.
Arie (Sub-), pddure, in com. PI-
ndtati, cdt. Pldisorul, jud. Bu-
zad ; 34 hect. Face un corp cu
pAdurea Dosul-Muscelulur si Tal-
pa-Pdnátaulur. Proprietate mos-
neneasc4.
Ariei (Pirtul-), qfluent al Bis-
triter, jud. Suceava, avind lun-
gimea de 3500 m.
Arienilor (Piriul-), pirig, pe
mosia Hapier, com. Virful-Cim-
pulur, pl. Berhometeie, judetul
Dorohoiu.
Ariful (Areful), sat i com. rur.
in jud. Arges, pl. Lovistea, pe
riul Arges ; are 193 contribua-
bilf Cu 1175 loc. mosnenT, 540
case si 2 bisericl, din care una
foarte veche, una cu hramul In-
trarea-in-Bisericd si alta cu hra-
mul Cuvioasa Paraschiva, avind
fie-care bisericá cite 2 preotT
si cite t cintAret ; are o scoald pri-
mard rurald si una primará mixta
si 3 circiumr. Budgetul comuner
pe anul 1882-83 a fost de 1146
ler; lar pe anul 1887-88, a fost
de 3023 ler la veniturr si de
3823 leí la cheltuelT. Numdrul
total al vitelor a fost in 1887
de 1600 capete, din carr 450
bol si yací, 50 caT, 1040 or, 40
117
capre si 20 rimdtorl. In apro-
piere de sat sunt ruinele ce-
tAtir luí Vlad Tepes. Ariful este
la 16 kil. de resedinta subpre-
tecturiT, com. uici, i la 69 kil.
de Pitesti.
Ariful (Areful), izvor cu apá de
pucioasd, in care predomina'
magnesia carbonicd, in apro-
piere de satul cu acelasT nume,
jud. Arge.s, pl. Lovistea.
Ariful (Areful), munte, jud. Ar-
ges, pl. Lovistea. In apropie-
rea acestuT munte izvoreste riul
Arges.
Ariful (Areful), p/aig, in jud.
Arges, cu resedinta in satuI Ti-
testi. Acest plaiu s'a desfiintat
la 1834 si s'a unit cu plaiul Lo-
vistea, formind un singur piala
sub numele de Plaiul-Lovistea,
cu resedinta subprefecturer in
com. rur.
Ariful (Areful), trecdtoare i pi-
chet de granitd, jud. Arges, pl.
Lovistea, (Id in Transilvania.
AH' (Virful-), poiand, in cdtunul
Platra, com. Bddeni-Ungureni,
plaiul Dimbovita, jud. Muscel.
Ariilor (Välceaua-), phig, se Arini, iaz, in partea de S.-E. a
varsd in valea Huluber, pe te-
ritoriul cdt. Huluba, com. Va-
lea-Popir, pl. Riurile, jud. Muscel.
Ariraneasa, iaz, jud. Braila.,
pe tdrmul drept al DundreT-Va-
poarelor din comuna Gropeni,
pleaed din Iazul-Gingdrásoaer,
merge spre S. paralel cu Du-
ndrea-Vapoarelor si se uneste
iaritsr Cu Gingárdsoaia la hota-
rul de S. al com. Gropeni.
Arina§ul, afluent al pir. Arinul,
din com. Dorna, jud. Suceavi.
Izvoreste din muntele Bacia.
www.dacoromanica.ro
ARINI
Arinl (Grindul-cu-), grind sau
loc ridicat d'asupra stufulur in-
conjurdtor, din pl. Sulina, jud.
Tulcea, pe teritoriul com. urb.
Sulina ; are o formä lung,uiatä
Cu o directie generald de la
N.-V. spre S.-E.; se desface din
Grindul-Leter; este format din
doul corpurr, unul Grindul-cu-
ArinT pfoprid zis, si altul mar
mic, pe care se allá asezata
Cisla sati Tirla-lur-Manole ; in-
tinderea ambelor corpurr im-
preuná este de 8o hect. aproape;
este Inconjurat de toate pártile
Cu stuf, afard de locul unde co-
municd. cu Grindul-Letei ; el este
asezat intre grindurile Chiserul
si Grindul-cu-Párul.
Arini, vezT Valea-Seacd.
Arini, vezr Costineti, sat, com.
Costinesti, pl. Tirgul, jud. Bo-
tosani.
Arini, baila, pe mosia Sinauti,
com. Tureatca, pl. Berhometele,
jud. Dorohoiu.
Arini, deal, pl. Muntelur, judetul
Baclu, pe teritoriul satulur Va-
lea-Arinilor, de-a-stinga Tazláu-
lur-Sdrat
comuner Slobozia-Secatura, jud.
Botosani.
Arini, loc izolat, in com. Piatra,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
situat pe partea stinga a riulur
Bistrita, aproape de gura pir.
Borzogheanul; aicr se allá o
scheld pentru plute, proprietate
a urber Piatra.
Numirea localitater vine de
la o micá pädurice (luned) de
arinT ce se afld. alaturr.
Arini, luncd de arinT (12 fdler),
In com. Dolhasca, jud. Suceava
 ARINILOR (DEALUL-)
Arinilor (Dealul-), deal, judetut
Suceava, pe culmea caruia trece
hotarul dintre mosiile Hirtopul
si Preutesti. E o continuare a
dealutul Tintea.
Arinilor (Piriul-) , mic afluent
al piriuld Racova, in comuna
Valea-GloduluI, jud. Suceava.
Arinilor (Pirlul-) , mic ajluent
al piriuluITabacaria, din comuna
Pascani, jud. Suceava.
Arinilor (Pirlul-), mic afluent
al piriutuf Suha-1VIica, jud. Su-
ceava.
Arinilor (Pirlul-) , mic afluent Arinului (Pirlul-), unul dintre a-
al piriulia PrisäceI, din comuna
Soldanesti, jud. Suceava.
Arinilor (Valea-), vale, in com.
Lopatari, cat. Luncile, judetut
Buzar', incepe de la Fundul-VaeI
si se scurge in riut Slanic.
Arini§ul, piriia,s, plasa Trotu - til,
jud. Bacaa, curge pi-in comuna
Doftana si se scurge in riul
Trotusul pe dreapta.
Arinoasa, sat, face parte din co-
muna Gaiceana, jud. Tecuciu.
Situat la N. comuneI pe coasta
de V. a dealutuI Fagädaul, la
o departare de 18 kil, de rese-
dinta comuneT. Are o populatie
de 55 capI de familie cu 165
suflete. Acest sat nu este men-
tionat in impartirea administra-
tivä de si se desparte de satut
Ghilavesti prin deatul Fagadaul,
BatriniI satulul spun, ca dateaza
cam de pe la jum. secolulut al
17-lea si call trage numele de la
un batrin, Arinosanu.
Arinoasa, piiiure, situata In par-
tea de N. a satulur cu acelas,
nume, pe dealut Arinoasa, jud.
Tecuciu.
118
Arinoasa, vale, in jud. Tecucia,
incepe din dealul Arinoasa, se
divide in doua.: valea Ghillvesti
spre S. si Arinoasa N.-V. ; con-
tinua pana la hotarul judetutur
Bacaa. Pe aceasta vale se afla
finete si pasune. In fundul et
se afta situat satul Arinoasa.
Arinul, pirig, afluent al BistriteI,
jud. Suceava, izvoreste din Ba-
da, si in cursul sau de 6700 m.,
invirteste un ferastrau si ti-el
mod. Are de tributad: din
dreapta, pe Arina.sul si Piriul-
Cozanestilor, lar din stinga pe
Dretele si Piriul-UlmuluT.
fluenfir priuluI Moisa, jud. Su-
ceava.
Arinului (Valea-), vale, situata
In raionut corn. Stefanesti, jud.
Tecucia, merge in directia E.-
V. Pe dinsa se fac semanaturi.
Arion (Valea-luï-), vale, In coin.
Cotul-CioriI, jud. Buzau, se con-
tinua cu Lacul-luI-Mos-Marin, cu
apa Cotord si se scurge in riut
Buzan.
Arlone§ti-NoI, catun, com. Ur-
lati, pl. Cricovul, jud. Prahova.
Arione§ti-Vechi, cat., comuna
Urlati, pl. Cricovul, jud. Pra-
hoya. Ad i e o bisericä fondatá
la anut 1819 Cu urinatoarea in-
scriptie : c S' a zidit aceasta sfinta
biserica, cu patronut Sf. loan,
din temelie de robul, luT Dum-
nezea Ion Arion la anut 1819 .
S'a reparat de primarie la anul
1877 si s'a invelit din noa la
anul 1891.
Arisoaia saa Pata - Ari§oaeI,
inunte, in pl. Vrancea, jud. Putna,
pe hotarut despre apus al jud.
Putna, de unde izvoreste Putna
www.dacoromanica.ro
ARJOCI
despre apus si Naruja despre
rasarit.
Ariton, deal cultivabil, pe !no-
sitie Rusi si Forasti, din com.
Uidesti, jud. Suceava.
Ariton, tintina, pe mosia Cor-
jauti, com. Pomirla, pl. Prutul-
d.-s., jud, Dorohoia.
Arizan, deal, in partea de E. a
mosier Todireni, com. Todireni,
pl. Jijia. jud. Botosani.
Arjoci, atun, pendinte de com.
Godinesti din plaiul Vulcan, jud.
Gorj; situat pe sesul Cu acelasI
hume, are o supraf. de aproape
r58 hect. din mil 46 hect. ara-
bite, 85 hect. finete, 15 hect.
izlaz, 9 hect. vil si 3 hect. li-
vezI de prunI.
Cu o populatie de 65 fam.,
318 sufl., 39 contrib.
LocuitoriI posea. 1 1 plugurl,
35 care Cu bol si vacT, io stupI,
102 vite mal-1 cornute, 23 cal,
8 ot, 28 capre .si 38 rimatori.
Pi-in acest catun trece so-
seaua comunala, de la N. spre
S.; la N. ti leaga Cu cat. Godi-
nesti, lar la S., trecind peste
riuletul Tismana pe un pod de
lemn, 11 leagä Cu cat. Calcesti.
Catunul are 6 putud si 1
tintina.
Catunul are o biserica de lemn,
reedifican la anul 1828, slujita
de unul din preotiI de la Go-
dinesti s'i 2 dintaretT.
In apropriere de acest catun
se afla un loe numit Cazarmile
unde se yací urme de zidurf
vechT. Se zice ca acum 200
de anT, acest loe a fost ocupat
de Ungud, cad ad i aveaa o for-
tificatie in contra Turcilor.
In cat. este o striintoare filtre
2 dealud numite Maslasul si
Chicioara ; pe aceasta vale trece
riutetut Tismana.
 ARMAN-CEWE
Arman-Ce§me, pirta, in pl. Ba-
badag, jud. Tulcea, pe teritoriul
com. Atmagea si Ciucurova; el
este o parte din piriul Slava, care
poartd diferite numirr pe unde
trece, asa numele de Arman-
Cesme li tine aproape de la iz-
vorul slii, care are numele de
Sacar-Dere, si palnä la comuna
Ciucurova, de unde incepe
poarte apor numele de Valea-
Ciucurova. El izvoreste din dea-
lul Sacar-Bair, se indreaptà spre
r.1s5.rit avInd o directie de la
N.-V. la S.-E. brázclInd partea
sudicá a comuna Atmagea
cea apusang a comuna Ciucu-
roya. Numar el singur are o lun-
gime de 7 kil. Curge mal nu-
mar prin pdclurT, pe la poalele
orientale ale dealurilor Topolog
si Chirisliva. Primeste pe stinga
piriul Atmagea unit cu pir. Dul-
gherul. Pe malul sla din stinga
merge catea comunal5 Ciucarova-
Atmagea-Orta-Chioi.
Arman-Tepe, deal, sau mar bine
zis vid' de deal, in jud. Con-
stanta, pl. Hirsova, pe teritoriul
comuna rurale Orumbei si a-
nume pe acela al atunulur srtu
Fagara5u1-Nou. Are o inaltime
de 125 metri si dominá intreg
ciflicul Afillurtazi, precum si
toadi valea Pinga-Dere. Este
situat in partea de N. a pläsiT
cea centra1ä a comuner.
Arman-Tepe, deal,in plasa Is-
trulur, jud. Tulcea, asezat tocmar
la hotarul dintre jud. Tulcea si
Constanta ; are o directiune de
la N. spre S. si ramificatiile sale
brazdeazä teritoriul comuner Ca-
simcea spre rasgrit, jud. Tul-
cea, si pe acela al comund Ter-
zi-Chioi spre apus, judetul Con-
stanta; el se intinde printre
pidul Casimcea i afluentul sal
Valea-Cartal, sati Valea-Terzi-
Chioi ; vIrfurile sale cele mar
110 ARMAENI
inalte sunt : Manca-Teche-Der- plasa Prutul d.-s., judetul Doro
men cu 137 metri, Manca-Chiu- hoiu.
ciuc-Chioi cu 131 metri, Bos-
tangi-Tepe cu 128 metri i altele Arma§ul, ripii , pe mosia Live-
mar micI; cele treI de sus sunt ni, com. Manoleasa, ph Baseu.
puncte trigonometrice-de ob- jud. Dorohoi5.
servatie de rangul al 3-lea ; la
poalele luT sunt a5ezate satele Arma5ului (Lunca-), luna, pe
Terzi-Chioi i Chiuciuc-Chioi, iar mosia Liveni, comuna Mano-
malurile piriurilor unde merg leasa, pl. Based, jud. Dorohoiu.
prelungirile sale sunt inalte si
ripoase ; din el isT ia5 nastere Armäsarul, loc, jud. Vilcea. De
piraiele: Mandallc-Dere, Sastc- la comuna Cornetul, Oltul cur-
Culac i Saslc-Corai, afluentr ge, formInd o muldme de co-
pidulur Valea-Cartal ; este intre- titurr, printre ni5te stind inalte
táiat de drumurile comunale : salbatice, desbrAcate de orI
Chiuciuc-Chioi-Terzi-Chioi, Chiu- ce vegetatie, de un aspect in-
ciuc-Chioi-Cartal-Seleus, Cartal- teadevAr infiorAtor. In acest
Caciamac. spatia se aflá cel mal greu pa-
sagia al drumuluI ce duce la
Armanul, v. Moara-Prefectulur, Sibiu, numit ArmAsarul. Acest
sat, com. Ceplenita, plasa Bah- loc içl datorete numele uneI
jud. Iasi. semi de platra, care are ase-
mdnarea acestuI animal.
Armanul, deal, pe mosia Con-
cesti, com. Hudesti, pl. Prutul- Armärni, conz. rur., in partea
d.-s., jud. Dorohoiu. de Est a pl. Crasna, jud. F111-
ciu, la 21 kil, de capitala ju-
Armanul, luna, pe inoia Hin- detulur. Situada deluroas5.. Su-
testi, com. Hintesti, plasa Ber- prafata com. de i000 hectare,
hometele, jud. Dorohoiti. cu o populatie de 290 fami-
saü 605 suflete din care
lir
Armanul-Urita, atun, (tirlil), in T05 sunt contribuabilI. Este for-
plasa Ialomita-Balta, jud. Ialo- mad. numar de satul ArmAseni,
mita, teritoriul com. FrAtilesti. numit din vechime Arma5u1,
dup5. numele unur vechiti os-
Armanului (Dealul-), deal, in tean ; ast-fel este traditia. Si-
partea de Est a comund Cu- tuat intre treI dealurI: Munce-
coreni, pl. Tirgul, jud. Botosani. lul spre Sud, JIdovina spre Est
si Crasna spre Vest.
Armanului (Fintina-), fintina, Proprietatea m4eT este a lo-
pe mosia VIculesti, com. VA- cuitorilor, fiind rAze5Y vechI. El
culesti, plasa Co5u1a, jud. Do- se ocup6., pe lingd agricultura
rohoiti. crqterea vitelor, cu cultura
villor §i a livezilor. In sat este
Armanului (Valea-), vale, In o biserick flcuta la 1870 de
partea de Est a mosieT si com. ointea locuitorilor ; e servità de
Cocorenl, plasa Tirgul, judetul preot i 2 dascall.
Botosani. Veniturile i cheltuelele com.
sunt de leI 1050.
Armanului (Valea-), vale, pe Vite cornute are 374, cal 78,
mosia HavIrna, com. Havirna, °I 450 i rimItorr 63.
www.dacoromanica.ro
 ARMAENI
Sosele nu sunt, ci numal dru-
murr naturale.
Armi§eni, sat, jud. Falciu. Ved
Armaseni comuna.
Arrni§eni, sat, in partea despre
apus a satulur Dumesti, plasa
Fundurile, jud. Vasluia, situat
pe coasta despre Sud-Vest a
dealulur Ringoaia.
Are o suprafata de 328 hect.
si o populatie de 42 familir saa
240 suflete.
Numdrul vitelor marT cornute
e de 188 ; -sunt 400 of.
Moia este proprietatea sta-
tulur ; a fost pendinte de ma-
nastirea Aron-Vodd, &mata el
de un fost proprietar, Rosno-
vanu.
Arrni§eni, mofie, in pl. Fundul,
jud. Roman, comuna Bacesti,
'in marginea judetulur despre ju-
detul Vasluia. Se mar numeste
s't A-treia-parte (v. a. n.).
Armfi§eni, ftîrîti. V. Girbovatul,
piriu, com. Dumesti, pl. Fun-
durl, jud. Vasluiti.
Arrna§eqti, com. rur. in partea
de Nord-Vest a plasir Cimpuluf,
jud. Ialomita. Teritoriul sla cu
o suprafata de 5350 hect. se
intinde de la rlul Ialomita spre
Nord, pe amindouà malurile pi-
riulur Sarata, pana in judetul
Buzdu; lar spre Est si Vest se
margineste Cu teritoriul comune-
lor Urziceni si Jilavele.
Suprafata comuner coprinde
patru mosir : Armasesti-Neni-
sorr, formata din trupurile Ne-
nisori-d.-s. cu
1150 hectare pamint de ara-
tuna, 30 hectare padure si 20
hect. baltis; Dudeasca j tru-
pul Surdeasca-Glodoneasca, pro-
prietate a statulur, cu 290 hect.
pamint arabil, 20 hect. padure
120
si 40 hect. baltis; i mosia Sur-
deasca-Glodeneasca, proprietate
particulara, cu 250 hect. pa-
mint arabil, 15 hect. padure si
35 hect. bales.
Dupa legea rurall din 1864
sunt improprietaritT pe teritoriul
comuneT 149 locultorT ; neim-
proprietaritr se mal afla 27 lo-
cuitorT.
Se compune din satele Ar-
masesti i Radulesti si din ca-
tunul Cacaleti, avind resedinta
primarier si a judecatorier co-
munale in satul Armasesti. Ina-
inte se mal afla ca sat separat
Dudeasca, dar acum, unindu-
se cu Armasesti, formeaza cu
acesta un singur sat.
Dupa recensemintul din anul
1890, populatia comuner e de
1374 locuitorr Cu 328 capf de
familie si 1046 membrir de fa-
milie, salí 679 barbatf si 695
femeT. Dupa nationalitate sunt
1373 RominT si un grec, totT de
religiune ortodoxa. Dupa pro-
fesiunf: 338 agricultor!, 7 co-
merciantr, io profesiunr libere
si 9 servitorT. Din acestia 201
titi carte, iar 1173 nu stia.
Populatia com. era in 1887
de 243 familif Rominr, 3 familir
TiganT i 2 familir GrecT, sau
1148 locuitorr, carr se compu-
neau din 267 barbatr, 277 fe-
me! si 604 civil. Numarul con-
tribuabilor era de 193, din
carT 13 persoane se ocupaa cu
comertul de producte, bäuturf,
etc., iar ceT-1-altl cu cresterea
vitelor si agricultura, avind cul-
tivate : 1000 hectare gnu, 550
hect. orz, 350 hect. °yaz, 300
hect. secara, 1500 hect. porumb,
50 hect. meia, wo hect. fasole
20 hect. bostanarir. Pe Ruga
acestea se mar cultivaa tutunul
si cinepa.
Vite : 230 car, 700 bol, i800
oT, 500 porcr i io bivoll, saa
un total de 2240 vite.
www.dacoromanica.ro
ARMA5EFFI
Venitul com. se ridica la 4150
1., iar cheltuelile la 5547 1.
Instructiunea in com. se precia
In doul scoale primare mixte,
una in Armasesti, cu un tuya-
tator retribuit de comuna si a
doua in Radulesti, cu un tuya-
Olor retribuit de stat si com.
Pe Ruga aceste scolT, se mal
afla si o scoala de meserir si
agricultura practica pentru bletf
si fete. Aceasta scoall s'a infi-
intat in anul 1888, cu fondurile
lasate prin testament de Ior-
daclie Ion Zosima, fostul pro-
prietar al moler ArmAsesti-Ne-
nisori.
In aceasta comuna este un
spital infiintat i intretinut tot
din fondurile lasate de repausa-
tul Zosima.
Sunt dota bisericr cu dof
preotT i trer cintdretr.
Armär§ti, com. rur., pl. Cerna-
d.-s., judetul Vilcea, n'are niel
un catun alipit, lusa e impartit
in 3 mahalale. S'a infiintat pe la
anul 1750 de unul Stan Armasul.
E situata pe valea riulur Cer-
nisoara, la 40 kil, departe de
capitala judetulur si la To kil.
de a subprefecturer.
Are o populatie de 495 loc.
in care intra i 2 familif de Ti-
ganT ; 135 capT de fam. ; 122
contribuabill si 170 case.
In com. sunt 2 bisericT: una
facuta la anul 1818, alta la 1834.
Locuitorir sunt mosnenT si au:
10 car, 126 bol', 190 vacr, 34
capre si 162 or.
Scoald nu e in comuna. Co-
pif in virsta d'a o frecuenta
sunt 50 (28 bletr, 22 fete). Stiu
carte 8 barbatf i niel o femee.
plica se fabrica pana la 1800
decalitri.
Comunicatia e aproape impo-
sibila., din cauza el com. e lip-
sita de sosele. Veniturile i chel-
tuelile com. se urca. la 1000 L
 AltMAETI
Se margineste Cu comunele :
Cirstanesti (la E.), Copaceni (la
V.), Madulari (la N.) si Modula
(la S.). E brazdata de dealurile:
Oilor, Copacenilor, Piscul-cel-
Inalt, Patnintul-Alb i Magura
udata de valle: ClinovuluT,
Ruginoasa, LaculuT, OlaruluT,
BuruluT, Magura i altele carT
toate se varsa ta riul Cernisoara.
Armi§e§ti, (in vechime Nenisori),
sat, in pl. CimpuluT, jud. Talo-
mita, pendinte de com. cu ace-
lasl nume ; este situat pe coasta
unuT mic deal, care formeaza
malul sting al pirluluT Sarata
spre N.-V. de satul Bdrbulesti.
Inainte d'a primi numirea de
Armasesti, satul se numea Ne-
nisori, numire pe care o poarta
astA-zr numaT o parte din mo-
sia. Armasesti.
AicT este resedirtta primarieT
si a judecatorier comunale.
Sunt in sat 70 familir ro-
mine, î familie greacá sii de
Tiganr-
. Are : o biserica Cu un preot
dor cintaretT ;, o scoald mixta
Cu un invatator retribuit de co-
muna; o scoala de meseriT
agricultura practica cu internat
pentru bletT i fete ; un spital
cu 8 paturT ; o 'mara cu a-
buff.
coala. de mesera' si agricul-
tura este zidita la 1884 de Ior-
dache loan Zossitna, pentru care
s'a cheltuit numaT cu zidirea
localuluT 170 mil L Deosebit de
scoall a maT construit si un
spital. Pentru intretinerea spita-
luid si a scoalef, repausatul Zos-
sima a constituit, ca dota, mo-
sia Nenisori-Armasesti, compusä
din trupurile Nenisori- d.-s. si
Nenisorird.-j., in máxime de 2854
pogoane 51 509 stinjenT patratT.
A ortnduit, prin testament, ca
Cu 5 'din 6 parti din venitul
mosier sa se intretie spitalul, iar
5.40411. Mango Diolionar Geogra4o.
a sasea parte sa se intrebuin-
teze pentru biserica iscoala ce
a cladit. Tot pentru intretine-
rea scoala si a biserica a maT
lasat suma de 30000 1., precum
si o vie numita a Blrzatestilor,
compusa din 9 pogoane si 581
stinjenT patratT, ce se afla in
Bucuresti, Ilnga manastirea Va-
caresti.
La scoala de mesera' si agri-
cultura practica functioneaza 14
profesorT, profesoare, maestri si
maestre. Sunt 40 eletif si 40
eleve, totT bursierT.
La anul 1639 a fost In acest
sat, numit pe atuncT Nenisori,
o lupta crincena intre Mateiu
Basarab, Domnul Muntenia
Vasile Lupul, Domnul Moldo-
veT. Lupta s'a terminat cu vic-
toria, pe care Matein a repur-
tat-o asupra lui Vasile Lupul.
Prin desele sapaturT ce s'au
facut in mar multe locurT pe
mosie, s'au gasit o multime de
case omenestT.
Pe frontispiciul bisericeT e in-
scriptiunea urmätoare sapata in
piatra. cAcest sfint locas s'a
zidit la anul 1778 de capitan
Ioniçä Nenisor, in locul bisericeT
de lemn facutä de Logoatul
Dinu Ranete si care Nenisor a
inchinat biserica, la 1772, mosia
sa Surdeasca i Gloddneasca de
peste apa Sarata. Ajungind in
ruine s'a preinoit cu aprobatia
Sf. Mitropolif de catre mine
Paharnicu Gheorghe Zossima, ca
crestin cu rIvna catre cele sfinte
si proprietar al mosier Nenisori
pe care sta biserica, Cu douä
pru-tI de banT din venitul bise-
rica' si maT mult de cit o a treia
parte de la mine, spre pomenirea
sufletuluT rneu, precum se poate
vedea mar deslusit in condica
bisericiT, unde s'a trecut sub
iscálitura i pecetea mea toate
cite s'au facut a se sti ce zes-
tre are biserica. Lucrarea s'a
www.dacoromanica.ro
ARMA. OAIA
Inceput in anul 1859 si s'a M'ir-
sit b anul 1860, fiind Domn al
Viril, A, I. Cuza si Mitropolit,
Nifono.
Armä§oaia, com. rur., din pl.
Racova, jud. Vasluin ; se afla
in jos de com. Pungesti, pe va-
lea pirluluT Racova, la distanta
de 29 kil. de la orasul Vasluiu,
si la 4 kil, de com. rur. Pun-
gesti, resedinta sulaprefectureT.
E formata din satele: Armasoa-
ia, Silistea, Valea-luT-Nastase,
Rddiul, Bleaca, Vrsolea si Al-
bina, pe o suprafata cam de
3697 hect., din carT 520 hect.
padure si 2501 hect. loc de cul-
tura., finat, imas, sunt ale pro-
prietateI, iar 1196 hect. ale lo-
cuitorilor. Populatie de 24 fa-
inilil 1292 suflete RominT,
din Carr 21 strainT, ocupindu-
se cu lucrarea- pamintuluT si
cresterea vitelor ; el posed : 33
plugurl si 39 care CU bol, to
plugurT si 18 carute cu cal si
119 stupT.
Prin aceasta com., trece so-
seaua judeteana Vasluiti-Pun-
gesti.
Are 3 bisericr cu 2 preotT
si 4 cintaretT, o scoall si 3
Orciume; comertul se face de 2
RominT.
Budgetul com. e de 2477 1.
20 b. la veniturT, si 2469 1.
64 b. la cheltuell ; statul inca-
seaza 1602 1. de la 117 contri-
buabilr.
Vite: 290 vite mari cornute,
1157 oT, II capre, 52 cal* vi 18
rinatorT.
Armä§oaia, sat de resedinta in
partea de N. a com. Armasoala,
plasa Racova, jud, Vasluiti, si-
tuat in marginea sosela Vasluin-
Pungesti si pe coasta dealuluT
Armasoaia.
Acest sat a fost mal inainte
pe valea dintre satele Corsesti,
16
 ARMEANUI,
si Toporasti, pe care loc se afla
asta-zr o vie. De la 1864, cind
s'a acut improprietArirea locui-
torilor, s'a strAmutat pe locul
unde se afla asta-e. Dupd in-
scriptiunea ce e sapata in lemn
in pridvorul bisericeT, se dove-
deste, ca satul si biserica, de
unde s'ad stramutat, ad fost in-
fiintate in 1798, si ca de atuncI
s'a numit Armasoaia, de la o Armenilor (Platoul-), plata,
femeie proprietara, Arm4eanca.
Suprafata teritoriuluI este de
1358 hect., din carT 85 hect.
padure si 1116 hect. loc de cul-
tura, finat, ima ale proprietater,
lar 157 hect. sunt ale locuito-
rilor ; el posed ro plugurI i 15
care cu bol*, I plug si 3 cdrute
cu cal, precum si 5 stupI de
albine.
Are o populatie de 55 fam.
sati 182 suflete, o biserica cu 1
preot si I cintdret si o scoald
infiintatd la 1887, frecuentatA
de 28 elevI.
Numarul vitelor marI cornute
de 61; sunt 368 oI, 4 capre,
12 cal si 17 rimatorT.
Armeanul, pise al com. Mdlaia,
jud. Vilcea, (v. a. n.).
Armeneasca, mofie particular5.
de 243 hect. pe teritoriul com.
Bujor, plasa Prutul, judetul Co-
vurluiu.
Armen!, sat, in pl. Marginea-d.-s.,
cat. comuneT Slobozia-Ciorasti,
jud. R.-Särat, numit ast-fel de
de la o colonie de ArmenI, ce
a disparut acum, romanizindu-
se total. Este asezat pe partea
dreaptd a riuluT Rimna, la 2400
m. spre apus si miazd-zi de ca-
tunul de resedintd Ciorästi ; are
intindere de moo hect., cu
populatie de 40 familiI, ce cu-
prind 169 suflete ; 9 stiu carte;
25 contribuabilr; are I moarä
de apl.
122
"..Mm.
Armenilor (Iazul-), lag, spre S.
de satul Valea-MosneaguluI, co-
muna Lipova, pl. Racova, jud.
Vasluid, aproape de poalele dea-
luluT Drdcoaia.
Armenilor (Odaia-), locuiurd
isolatil O pichet. V. Odaia-Ar-
menilor, jud. R.-Slrat.
pe teritoriul satulur Valea-Mos-
neagulur din com. Lipova, pl.
Racova, jud. Vasluiti.
Arminea nuluI (IZA diul-), pe rn o-
sia Hintesti, com. Hintesti, pl.
Berhometele, jud. Dorohoiu.
Armut-Conac, deal, In pl. Isac-
cea, jud. Tulcea, pe teritoriul
comunelor Telita si FrecateI; are
o directiune generala de la N.-
V. la S.-E., brazdind partea ra-
sariteana a p14iI si a comunel
Telita si pe cea apusana a co-
muneI Frecatet El se hiende
printre piriul Telita si afluentul
sal' piriul Valea-Lunga, facindu-
le malurile putin cam ripoase,
lar la poalele luI sunt wzate :
manästirea Cilicul si satele Te-
lita, Posta si FrecateI; In par-
tea apusana a luI este acoperit
cu padurI in exploatare, lar in
cea r5.sariteana finetele si chiar
araturile abunda. El este intre-
täiat de drumurile vecinale: Fre
cateI-Telita ; Frecater-Posta; Ci-
licul-Telita; Telita-Samova, Fre-
cateI-Somova.
Armutlia, com. rur., in pl. Ba-
badag, jud. Tulcea; situata in
partea centrall a judetuluT, la 36
kil. spre S.-V. de ora§ul Tulcea,
capitala districtulur, si in partea
nordicd a pl4iI, la IO kil. spre
N.-V. de orasul Babadag, rese-
dinta plasiI.
Numele sdu este turcesc, si
vine de la cuvintul Artnut =par
www.dacoromanica.ro
ARMUTLIA
(copacid cu fructe) si decI tra-
dus ar fi la Parul sad Pereni.
Se margineste la miaza-noapte
si apus cu comuna Bas-Chioi,
la S.-V. cu catunul Slava ; la
miazd-zi si putin la E. cu te-
ritoriul orasuluI Babadag ; lar
la rasdrit cu catunele Satul-Nou
si Hagilar, ale comuna Congaz.
Dealurile carr brazdeazd a-
ceastd comuna sunt : Esil-Tepe,
79 metri, la N.-E. ; dealul Pie-
trosul, 187 metri; dealul Uzum-
Bair, 207 metri; Tasll-Bair, 312
metri, la apus, toate acoperite
cu padurr; dealul Asmalar-Bair,
192 metri; dealul Ta.,-Bair la ra.-
s,Irit ; dealul Balar-Bair ; dealul
Sacar-Bair ; dealul Cinghinea-
Daa, dealul Chireci-Bair, dealul
Traca-Burun O dealul Burun-
Caicula prin interiorul comuneI;
toate acoperite cu padurr. Mo-
vile sunt : Movilele-Verzr la mia-
za-noapte, E§il-Tepe la N.-E.,
movila Chislegic (Bisericuta); se
zice el in interiorul acesteI din
urma movile se afil ruinele una
bisericI crestine acoperita cu pa-
mint de catre Turd, dupa ce
ad omorit i pe calugaritele
ce se aflatt ad; la 50 m. spre
räsarit se afla un tunel zidit cu
piaträ si var de buna calitate,
ce se zice, el ar corespunde
tocmaI la Cetatea-luI-Eracle din
com. Enisala ; el s'a stricat si
s'a astupat; in movill, locuitorif
spun ca s'ar glsi batir multl,
iar altiI ca ar fi ascunse arme
de razboiu.
Apele call udA comuna sunt:
11'111 Taita prin mijloc, trecind
pe linga catunele Armutlia si
Camber, varsindu-se in balta
Toprac-Chiopru (o dependenta
a laculuT Babadag) ; afluentir sal:
Valea Ormangi-Cula si izvorul
Telita unit, cu valea Alceac-Pu-
nar la N.; valea Cara-Cialic u-
nita cu valea Dere-Culac si Or-
ta-Burun la miaza-zi ; Sint-Dere
ARMUTLIA
la räsarit. Ca baltI avem : balta
Toprac-Chiopru la ras'arit; i o
formatä de revdrsarile
Taita Miga satul Camber.
Catunele carI formeazä com.
sunt : Armutlia, cAtunul de re-
sedintä spre apus, pe malul drept
al riuluI Taita, la poalele dea-
lulul ; Camber, la 4
kil. spre rasarit, tot pe malul
drept al riuluI Taita, la poalele
dealuluI Balar-Bair.
Intinderea comuna este de
9596 hect., din carr 56 hect. o-
cupate de vatra satelor Armutlia
si Camber, 3204 hect. ale lo-
cuitorilor i restul de 6336 hect.
pAclurr ale statuluI.
Populatiunea este amestecatä,
compusd din RominI, BulgarI,
TurcI, RusI, TiganT; sunt 194
familiI Cu 1029 sufl. ; 194 bar-
batI, 180 femeI, 171 copa in
virsta de scoall ; 296 insuratI,
135 neinsuratI, 22 vdcluvI ; 194
contribuabilf. Pe nationalitatI a-
vem : 242 suflete RominI, 502
Bulgarr, 15 RusI, ioo TurcI,
is TiganT.
Instructiunea se precia inteo
singura scoala fundatd in 1893
de locuitorI.
Cultul religios se exercita in-
teo singura biserica cu hramul
Sf. 111e, zidita de locuitorr din
timpul stdpinireI turcestI, cu 10
hectare pdmint dat de stat, un
preot si, un cintaret.
O cupatiuni le lo cuitorilor su nt :
agricultura in Intliul rang : 189
plugurI cu 136 plugarI si 7 ma-
sinI de secerat. Cresterea vite-
lor : sunt 4510 capete de vite,
din carl 800 bol, 450 vacI, zoo
cal', 150 iepe, 2500 °I, 180 ca-
pre, 330 porcr. Industria este cea
simplA, domestica. Sunt cloud
morr pe rihl Taita. Comerciul
este activ si se face cu orasele
Babadag i Tulcea ; constd in
import de coloniale i manufac-
tura in sumä. de 3000 lel,
123
export de cereale si vite in su-
ma de 7000 leI; sunt 4 comer-
ciantr.
Budgetul comuneI este la ve-
niturI de 3436 leI (axize, o-
bor de vite, marcatul masuri-
lor, etc.), si la cheltuelI de 3336
leI, rdmipind un excedent in plus
de Ioo leI.
Car de comunicatie sunt : so-
seaua judeteana Babadag-Macin,
ce trece prin catune; apoI dru-
murI comunale spre comunele
Bas-Chioi, Slava-Cercheza, Ha-
gilor, Satul-Noa i CataloI.
Comuna a fost fondata in se-
colul trecut de catre l'Atad, carr
in urma razboiulur de la 1877-78
au fugit mar totr i au fost in-
locuitI de RomtnI.
Armutlia, sat, in pl. Babadag,
jud. Tulcea, cat. de resedinta
al com. Armutlia, asezat in par-
tea nordicä a plasiI i apusahá
a comuneI, pe malul drept al
riuluI Taita, la poalele dealuluI
Pietrosul. Se margineste la mia-
za-noapte i apus cu com. Bas-
Chioi, la miazA-zi cu cat. Slava-
Cercheza, la rasarit cu cAtunul
Camber. Intinderea este de 5000
hect., din carI 40 hect. ocupate
de vatra satulul, 1960 hect. ale
locuitorilor i 3000 hect. apar-
tin statulur. Populatiunea este
de 5 neamurI : Romia RusI,
Bulgaff, Turcr si TiganT; io6
familiI cu 573 sufl.: RominI 231,
Bulgarl 232, Rus! 13, TurcI 52,
Tiganr 15; are o scoala cu un
invatator; biserica nu e, locui-
toril se duc in satul Camber
sau in com. Bas Chioi.
Armutlia, ritittele unta sat, din
jud. Constanta, plasa Silistra-
Noul, com. Hairam-Chioi. Sunt
asezate in valea cu acelasI nume,
la S.-V. pldsir i comuneI, la 112
kilom. distantA de hotarul Bul-
gari
www.dacoromanica.ro
ARNÀUTULUI (FINTINA-)
Armutlia, vale, in judetul Cons-
tanta, pl. Silistra-Noua, pe te-
ritoriul com. rur. Hairam-Chioi
anume pe acela al cal. De-
mircea; se desface din dealul De-
mircea, índreptindu-se spre mia-
za-zi si avind o directie N.-E.
catre S.-V. La o distanta de
2 kil. de deal se afla ruinele
Armutlia. Brazdeaza partea sud-
vesticd atit a plAsir cit si a
comuna ; e acoperita mar mult
Cu padurr i putin cu pa§unr.
Armtlu-Bair, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, pe terito-
riul com. rur. Mamut-Cuiusu.
Este continuarea spre N. a dea-
luiui terminindu-se
In valea Carasu, putin mal' la V.
de valea Ghiaur-Amzali. Are o
directiune de la S. catre N. si
o inaltime de 98 m.
Arnäut-Bostan-Dere, vale, in
jud. Constanta, pl. Mangalia, la
hotarul comunelor rurale Tuzla
Tatligeac ; se desface din poa-
lele rdsdritene ale dealuluI Tau-
san-Bair ; se indreaptd spre ra-
sara avind o directie de la N.-
V. catre S.-E. ; merge printre
dealurile Dermen-Bair i Balda-
rin-Iuc-Bair si, dupa un drum de
51/2 kil., se deschide in lacul
Mangea-Bunar, dupd ce a pri-
mit pe stinga \ralea Mangea-
Bunar ; brAzdeazA partea de rg.-
sarit a pldsiI, cea de N.-E. a
comuna Tatligeac si cea de S.-
V. a comuneI Tuzla.
Arnäutul, deal, de la N. de satul
Rafaila, com. Buda-Rafaila, pl.
Stemnic, jud. Vasluiu; si-a luat
numele de la un ArnAut, care
a avut locuinta la poalele luI.
Acest deal are o inaltime foarte
mare ; de pe virful lur se va.d
m-tiI CarpatI cu piscul Ciahlaul.
ArnAutului (Fintina-), pe mo-
 ARNÄUTULUI (MOVILA-)
sia Concesti, com. Hudesti, pl.
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu.
Arniutuldi (Movila-), movild
insemnata, in jud. Constanta, pl.
Medjidia, com. rur. Rasova, in
partea apusand a plasiT si su-
dica a comuner; are o inaltime
de 137 m., dominind prin inal-
timea sa valea Ceairul-din-Mij-
loc, Ba1ta-BaciuluT i drumul co-
munal Rasova-Talasman ; decT
e drum strategic important.
Arnota, cdtun, cu 14 fam., jud.
Arges, pl. Pitesti, face parte din
com. rur. Cerbul (V. a. n.).
Arnota, mdmistire, jud. Vilcea,
situata pe un munte ce se ri-
dica in fata manastireT Bistrita.
Aceasta manastire s'a fondat
din temelie de Mateiu Voda Ba-
sarab.
Dupa legenda culeasa de D-1
Gr. Tocilescu din gura superio
ruluT manastireT, pdrintele Se-
verianul Marinescu, Mateid Vo-
cla ar fi cazut trite° crima, pen-
tru care trebuia sa. fie dus O. se
judece la Constantinopol. El,
aflind despre soarta ce-1 astepta,
a fugit pe sub muntl pana ce
a ajuns in acest loc ; aci pe a-
tuner era un lac mare si ri-
chid muld. Mateiu s'a ascuns
dupä. richitd, asa ca TurciT, ce-1
urmaread de aproape, nu 1-au
maT putut gasi. Dui:4 aceea, el
adus martorT si s'a indrep-
tat la Constantinopole de vina
cu care era asuprit. In semn de
recunostinta, Voda hotari sa
faca o manastire pe locul a-
cesta, a scurs lacul i l'a umplut
cu bogse (carbunT) zidind altarul
chiar pe locul unde dinsul scd-
pase.
In pomelnicul manastireT, pre-
facut si reinoit in anif din in-
ceputul lumer 7214, si de la
Chr. 1706, se citeste, arata D-1
124
Gr. G. Tocilescu, dupa care lua m
aceste k;tlinte, in raportul sau
care se gaseste in «Analele A-
cademieT Romine», numele cti-
torilor carT de la inceput ad zi-
dit si au inaltat sfinta casa a-
ceasta: Io Mateid Basaraba Voe-
vod i gopjda ego Elena, Dan-
Stanca, Pahomie monah,
Salomia monahia, Pirvul, Radul,
Neaga, Preda, Catalina, Speia,
Vlasan, Marga, Ioan, Radu, Bar-
bu, Neacsa, Pasea, Datco, Voi-
ca, Calea, erban, Harvat, Bar-
bu, Maria, Radu, Negoit, Ma-
teiu, Raduz.
In alt loc citim : «Dintru in-
timplarea vremilor, din deasele
cumplitele rezmirite si din sta.-
biciunea celor ce au fost mal
inainte chivernisitorT la aceasta
sfinta i Dunmezeiasca manastire,
ad ramas la mare pustiire i sur-
pare. La care intelegind prea fe-
ricitul ctitor Dum. Constantin
Brincoveanul Vel Spatariu i fiind
la D um. baniT ce s'ad rascumparat
RuminiT in zilele luT Constantin-
Vodd, au dat talere 200 de s'au
lucrat cit ad fost banT, si la a-
ceasta inoire a sfinteT manastirT
au fost rincluit sfintia-sa prea
cuviosul parintele Kir Antonie
Archimandrit i dupa alte oste-
nelT au ajutat si sfintia-sa cu
talere 85; pentru care s'au scris
aci ca in vecT O. se pomeneasca .
Aci se afla si pomelnicul fa-
miliilor BrincovenT, LeurdenT,
GolestT si altor crestinT, earl au
facut danli manastireT.
In tinda bisericei se afil zu-
gravit Mateiu Basarab Voevod,
tinind biserica in mtinT, impreung
cu sotia sa Elena. Tot ad i se
afla portretele luT Jupan Danciu
vel Vornic, tatal luT Mateiu Vo-
da, al JupiniteT Stanca, muma
luT Mateiu Voda si al altor ju-
panT ca Barbu, Radu, Vilsan,
Datco, Preda Spatarul si Jupi-
niter Calea.
www.dacoromanica.ro
ARNOTA
Timpla, destul de frumoasa, in
lema poleit i colorat, este bine
conservata. De asemenea si icoa-
nele, carT sunt, ca i timpla,
din timpul luT Mateid Vodä., cum
se vede din inscriptiunile de pe
dinsele. Usa bisericeT, frumos
sculptata in lemn de castan, a
fost Pacutd de Constantin Brill-
coveanu, vel logofát, inainte decT
d'a se urca pe tron. Aceasta
usa. a inlocuit o usa mal veche
din timpul lur Mateiu Basarab.
In tinda bisericer sunt 2 mor-
i nte
Mormintul lui Mateid Ba-
sarab, de marmora alba, lung de
2 m. 35 cent. si lat de 88 cent.
de o executiune admirabill; o-
pera unuT artist grec, judecind
dupi. forma literelor inscripti-
uner. Se reprezinta in relief mar-
ca Oren vulturul cu cruce, soa-
rele si luna de doul laturT, sub
ghiarele pasereT un coif. Sub o
coroana, aviad pe amindoua par-
tile trofee: za, iteagurI Cu cruce,
toba, trimbita, bucium, tolba cu
sagetf, arc; ciocan, halebarda,
tun de bronz i doul butoaie,
probabil tunurT de cires sau bu-
toaie cu praf de pusca.
Inscriptia surd ast-fel, precum
a tradus'o din slavoneste, d. To-
cilescu :
t Aci zace Mateiu Basara-
ba, prin harul luT Dumnezeu,
odinioara stapin i voevod at
TareT-Rominesti, barbat prea in-
telept, prea viteaz i milostiv ;
al multor bisericr i manastirT
intemeietor i inoitor, nicT °data
biruit in biruinte, vrajmasilor
infricosator, prietinilor ocroti-
tor, al tariT sale inavutitor, ca-
rele cu mare avutie i cu toad
imbelsugarea in pace si
a domnit doua-zecT si tref de
anT ; a adormit intru Domnui
In adincimea anilor, in anu11654,
in cinstite batrinete.»
Mormintul luT Danciul Vor-
ARNOTA
nicul, tata luT Mateid, este mal
simplu : o singurä lespede cu
inscriptia aceasta :
«AlcI zac oasele a crestinu-
luT si bine credinciosuluI si a
noastrd ruda, jupanuluI Danciu-
lui VorniculuT, Brincoveanul cd-
rui prilejuindu-i-se moartea. in
Tara-ArdealuluT acolo i s'ad si
ingropat trupul in mitropolia
Belgradulur in cursul anilor i 600,
iar fiul &Id, prea luminatul Io
Mateid Basarab Voevod si domn
TdreT-Rominestr . . . trimis'au
pe credinciosul MdriT sale Dra-
gomir vel-Vornic de a adus oa-
sele de le-a ingropat inteaceastä.
sfintd Märastire Arnota, care e
ziditá din temelie de 1%411-la Sa.»
In tina mal sunt inca dota
pIetre mormintale cu inscriptiunT
sterse. Clopotele mIndstirer (2)
sunt date de Constantin Brin-
coveanul, in anul 7208 (1700).
Ad i este o tintina veche, Fin-
tina-Domneascd (v. a. n.). mg.-
nastirea n'are cAlugärT, ci se
administreazd de un ingrijitor
care oficiazd si serviciul divin,
ajutat de un paracliser si un
cintaret, plaitT de guvern.
MAndstirea Arnota a fost rg-
dical restauratä in zilele luT Bar-
bu Stirbey-Vodd, in anul 1851,
adlogindu-se in fata bisericiT 12
apartamente izolate, destinate in
principiu pentru internarea con-
damnatilor politicT. Spre onoa-
rea tdriT acest penitentiar politic
nu a fost niel o datd intrebuintat.
Dintre odoarele nanästireT,
mentiondm :
O cdtie de argint cu capacul
lucrat A jour, cu urmatoarea in-
scriptie sdpatd in treT rindurr:
«Aceastä cdtie fostu-o-au fd.cut
rdposatul Mateiu Voevod cu
Doamna sa Elena, si o au dat
la sillita. Mdmästire la Arnota,
dar stricindu-se o ad preacut
Udrea amara, nepotul Doam-
ner EleneT, leat 7178 (1670).
125
Un disc de argint cu in-
scriptiunea in dos : «Acest disc
fdcutu-l-au Mihail in zilele pd-
rinteluT Pahomie Egumen si l'au
dat sfinteT MindstirT Arnota de
pomanä, leat 7193 (1685).»
cruce lucratd in filigran
de argint, cu inscriptiunea pe
buze din anul 1780: «Aceastrt
sfintà cruce s'a flcut de Egume-
nul Filaret mändstiref Arnota.x.
alta cruce de argint fru-
moasä cu inscriptiunea sdpatd
pe cotor in volumen: «Aceasta
cruce a cumpdrat'o Eromona-
hul Grigorie si a ferecat'o si
depus'o la sfinta mandstire Ar-
nota in anul 7177 (1669)».
O cadelnità de argint cu ca-
pacul lucrat a jour O cu in-
scriptia sapatd pe partea dejos:
« Aceastd cddelnitd am &cut' o eu
Eromonachul Grigorie din Vra-
ta si am depus-o la sfinta mä.-
ndstire Arnota, anul 7177(1669) . lag nume, jud. Vilcea, pe care
copie de argint pentru lu-
at anafora cu inscriptiunea: «A-
ceastä, copie o ad falcut Udrea
vel Cä.mAras, nepotul DoamneT
EleneT» .
cutie mare de argint fäcutd
la 1817 de Banul Radu Golescu,
avind in läuntru sfinte moa5te.
Pe tocul cutier se afld säpatä.
inscriptiunea : t Aceasta cutie
de argint cu sfintele moaste, in
numar de 27 bucAtT marT si
miel, ale sfinteT mAndstirT Ar-
nota din districtul Vilcea de 41
anT fiind dosità, acum glsindu-
se de Pärintele Kesarie Egume-
nul, cu cuvenita orinduiald s'a
si adus la locul lor la anul 1858
Ghenarie p.» Cutia a fost gd-
sità la biserica Doamna B1.-
lasa in Bucure5tT, si filtre alte
rimaste figureazd : o mind a sfin-
teT Muceniec Marina si cite-va
oase din sfintir Filip si Mihail
Sinadon.
Arnota, culme de munte, judetul
www.dacoromanica.ro
ARON (PIATRA-LUI-)
Vitcea, porne5te din muntele
Cocorul si Breota. Se indrep-
teazd catre S.-E. despartind riul
Bistrita de apa Costestilor i
se termina aproape de conflu-
enta acestor dota filia la Est
de com. Horezul. Piscurile cele
mal inalte sunt : muntiT ColtiT,
Bulla si Arnota.
Muntele Arnota este proprie-
tatea statulur si avea in 1878
un venit anual de 920 leT ; a
fost ipotecat impreund cu alte
proprietAtr ale statuluT pentru
emisiunea biletelor hipotecare,
In urma legiT din 1877. Pentru
periodul 1883 pira la 1888 ve
nitul acestuT munte a scdzut la
720 leT anual.
Arnota, vezI muntelc Arno ta,
mosie a statuluI, jud. Vilcea.
Arnota, pisc, pe culmea cu ace-
ti udd la Vest fiul Bistrita 5i
la Est ritil Costesti. Cade la S.
de piscul Buila.
Arnota (Vatra - Ministirei-),
jud.Vilcea, proprietate a statuluI,
arendatä pe periodul 1880-85
Cu 1200 leT anual.
Arnota, trup de pidure, a statu-
luT, in intindere de 190 hec-
tare, formind impreund cu trupul
Scinteia, padurea numitä Mun-
tele-Arnota, situatl in comuna
Costesti, plasa Horezul, judetul
Vilcea.
Aron (Piatra-lui-), sanca, si-
tuatä filtre manästirea Agapia-
Vechie si Agapia-Din-Vale, in
com. Filiorul, pl. de Sus-Mij
locul, jud. Neamtu.
Legenda-T atribueste urmato-
rul fapt istoric: tAron-Vodd,
asa vorbesc oameniI bAtrinT si cd
lugariT de la mandstirea Aga-
pia, a fost slujind la un Mi-
ARONEANUL
tropolit anume Nicanor, fiindu-r
nepot Mitropolitulur; i acel Mi-
tropolit fiind ctitor la mAnAstirea
Agapia cea vechie din deal, fiind
mAnAstirea zidità cu cheltuiala
ajutorul Doamner Elena a lur Pe-
tru Rares Vodd, care Doamna a
fost fata lur Despot Craiul sir-
bese; de aceea cu cheltuiala D-ner
Elena a prin osteneala acelur
Mitropolit s'a zidit mAnAstirea
Agapia-din-Deal, precum s'a zis;
fiind si Mitropolitul Nicanor
ctitor, mergea de multe-oil la
mAndstire de sedea i mergea
si nepotu-sän Aron Vod5.. De
aceea Aron Vodä de multe-orr
esia afarA de la mAnAstire la
plimbare, la o mandstioarl de
cdlugArite, ce era pe mosia m5.-
nAstirer ce se chiamd Hilioara,
avind dragoste cu o cAlugärità
tindrA. Si asa esind Aron-Vodd
inteun rind la plimbare la Hi-
lioara, i intorcindu-se la mä.-
nAstirea Agapia din deal, numar
ce s'a intilnit cu unchiu-sn, cu
Mitropolitul Nicanor, mergind
Mitropolitul afarA la mosiile
mInastirer, i s'au lntilnit la un
loc unde este drumul talat in
piatrA cu ciocanul ; de aceea Mi-
tropolitul sä fi bAtut pe nepotu-
san Aron-VodA. Iar dupä aceea
Aron-Vodä s'a dus in tara Un-
gureascA, fugind de la unchiu-
sä.u, de la Mitropolitul ; si din
tara UngureascA s'a dus Aron-
Vodd la Tarigrad si s'a apucat
la oatnenT marT de slujit; si cu
vremea a esit Domn in Mol-
dova ; i sa fi prins pe unchiul
sAu, pe Mitropolitul Nicanor,
sA-1 fie facut hadimb, sA-1 fi sco-
pit ; caruia Mitropolit ir este
mormintul la mAnästire in deal;
si s'a fost sä,hästrit luind schimd,
zicindu-r din schimnicie Nil,
care asa scrie pe piaträ. de pe
morm1nt Schimnoje Nil. lar
acolo unde s'a intilnit Aron-
Vodá cu u nchiul sau Mitropo-
126
litul, art pus de aü sApat o sena
mare de platrA, scriind i istoria
pe piaträ., i deasupra incd ati
sApat ca sä. se cunoasch pe unde
a fugit ; care aceste semne sunt
de se si vad pánA ast5.-zI si se
chiatnä. acea stincl de piatrA,
Piatra-lur-Aron-Vodä. (v. cronica
lur I. Neculce). «O seam5. de
cuvinte ce nu sunt scripe in leto-
piset, ce numal din 9m in om
s'ari auzit, cae s'au scris ina-
intea domnier Dabijer VodA
decr cine le va crede bine va
fi, iar cine nu le va crede iarAsT
va fi bine ; cine precum ir va fi
voea, asa va face». (Amintirr din
o cAlAtorie, de C. Hogas, in Re-
vista Asachi a. III).
Aroneanul, sat, din com. Copoul,
pl. Copoul, jud. Iasi, situat pe
platoul dealulur cu asemenea
numire; pe o suprafatA de 2412
hect. si cu o populatie de 114
fam. sau 408 locuitorT.
In 1879, fA.cindu-se impro-
prietarirr, satul s'a mArit prin
infiintarea uneT nouA pArtr de
sat numit Aroneni.
In acest sat se aflä.: manAsti-
rea Aroneanul, ziditA de Aron-
VodA la anul 1594, intretinutA
de stat, Cu 2 preotr, I cintáret
si i eclisiarh; o scoalä infiintatA
la 1880, frecuentatd de 32 elevr,
avind un local construit in con-
ditiunT foarte bune.
NumArul vitelor e de 1815
capete, din carr: 552 vite mar!
cornute, 989 o!, 89 cal si 185 ri-
mAtorr.
Ca fapt istoric petrecut in a-
ceastA localitate se inseamnä rAz-
boiul urmat ,intre Stefänità-Vo-
dl i Constantin-VodA, nade
au fost infrintr Cazacir, carr aju
tau pe S tefänitd.
Aroneanul, deal, jud. Iasi, se
intinde de la N. spre S., de-a
stinga dealulur Sorogari, al arta
www.dacoromanica.ro
ARPADLA
capAt despre S. se terminä. in
platoul Iasulur. Acest deal ce
are o inAltime insemnatä, se
las1 treptat in partea de E.,
formind valea satulur Rediul-
Aida ; in partea despre V., are
o ridicAturá dreaptA, in josul cA.-
reja se aflA iazul Aroneanul, iar
pe platou e situat satul i md-
nástirea cu acelasr nume.
Aroneanul, las, situat la poalele
dealulur cu asemenea numire,
judetul Iasi, pe o intindere ma-
re ; abondent in peste si stu-
hArir.
Aroneanul, infindstire, jud.
(v. Aroneanul, sat).
Aroneanul, piria, format din mar
multe izvoare, de pe teritoriul
satulur Aroneanul, com. Copoul,
pl. Copoul, jud. Iasi ; prime,te
in dreapta ptr. Liesti, formeazA
iazul Aroneanul, s't apor se varsd
In iazul Chic, de pe teritoriul
orasulur
Arpacinul, movild, in raionul co-
mune! Umbräresti, jud. Tecuciu,
altitud. 86 m.
Arpadia, sat, pl. Jiul-d.-s., com.
Floresti, jud. Dolj, cu 172 su-
flete, 92 bArbatr i 80 femer
legat de satul de resedintä Flo-
resti printr'o poteeä de car.
Case sunt 37 si bordee 2. Copiir
din acest sat urmeazA la scoala
mixta din satul Floresti, ce este
la o distantA de 3200 m.
carte 15 loc., din carr 13 bAr-
batr si 2 femer. In sat este o
bisericA fondatA la 1805 de e-
norias!. Este de lemn, are 17
pog. arabile proprietate, cedatl
in urma leger rumie din 1864;
serbeazä. hramul Adbrmirea-
Maicer-Domnulur.
Arpadia, islas, plasa Jiul-d.-s.,
 ARPADIA 127
comuna Floresti, satul Arpadia, caruia se afla si pe care II do-
jud. Dolj. mina prin inAltimea sa care este
de 73 metri. Este asezata pe
Arpadia, mofie a statuluT. pl. Jiul- culmea dealuluT Ascilar i do-
d.-s., comuna Floresti, satul Ar- mina prin inaltimea sa drumu-
padia, jud. Dolj ; aduce venit rile carT duc de la Mangalia la
anual de 300 de le!; pe dinsa Ascilar si la Copucci prin Hai-
se &este si padurea Arpadia. dar-Chioi.
Arpadia, piklw e a statulur, plasa Arpezi, vale, pl. pul-d.-s., com.
Jiul d.-s., comuna Floresti, satul Floresti, jud. Dolj, prin care
Arpadia, jud. Dolj, in intindere curge riul Arpadia.
de 863 hectare; se &este pe
mo$ia statuluT Arpadia. Este Ars, v. Iazul-Ars, comuna Radu-
compusa din cer, emita, fag $i caneni, plasa Podoleni, judetul
stejar ; acesta din urma pre-. Falda.
domina.
Arsa, sat, face parte din comuna
Arpadia, riulet, plasa Jiul-d.-s., rurala Valea-Calugareasca, pl.
comuna Flore$ti, judetul Dolj, Cricovul, jud. Prahova.
ce ese din dealul Idean $i care
se vars.t pe stinga GilortuluT, in Arsa, movild, pe mosia Tautesti,
dreptul comuner Floresti, linga com. Borzasti, pl. Base', jud.
Balta-EduluT. Dorohoith
Arpagiul, thtun (dril), in pIasa Arsachesau Parapani, com. rur.,
Ialomita-Balta, judetul compusä. din cat. Mari $i Pa-
comuna Larga. rapani sati Arsache, in plasa
Marginea, jud. Vlasca; situata
Arpalic, deal, in jud. Constanta, pe malul Dunarir in dreptul sa-
plasa Silitsra-Noua, pe teritoriul tuluT bulgar Pirgos ; departe de
comuneT rurale Caranlic; se des- albia DunariT 4 kil., de Giurgiu
face din dealul Sari-Iol-Bair ; se 19 kil., de Bucure$ti 85 kil.,
intinde spre miaza-noapte, avind $i de resedinta Stanesti,
o directiune general& de la S.- 17
E. spre N.- V., printre valle Aceasta proprietate apartinea
Derinea-Ceair (sati Beilicul) dr. Arsache, de la care a tre-
adiacenta sa, valea Cigneculac, cut la aT sal mostenitorT.
brazdind partea rasariteana a Suprafata intreger proprietatI,
pla$ir si cea centrala a comuneT ; compusá din maT multe trupurT,
are 148 m. Ináltime, dominind este de 9554 hect. 3110 m. p.
valle de maT sus, satele Caran- si s'a estimat de Creditul fon-
lic si Ciucur-Chioi, drumul jude- ciar din Bucure$ti la cifra de
tean Ostrov-Cuzgan, cel comu- 1600000 le!, avind ca ven. total
nal Caranlic-Ciucur-Chioi ; aco- 220000 le!.
perit Cu padurT si finete. Suprafata intregeT mosiT se
compune din : 4506 hect. locurT
Arpalic - Iuk, movilä artificiala, de aratura, de 3603 hect. baltT,
in jud. Constanta, plasa Man- fineatd i pädure de salcie si
galia, pe teritoriul comuneT Man- tufá ; 1430 hect. s'a dat la 350
gala i anume pe acela al satu- loc., fost claca.$T.
Haidar-Chioi, in vecinatatea Comuna are un local de scoall
www.dacoromanica.ro
ARSACHE
higenic i destul de bine intre-
tinut, facut in 1870 de Dr. Ar-
sache. In 1888 ati urmat 46 baetT
si 29 fete la scoala.
In dosul satuluT Arsache sati
Parapani se vad urmele uneT
cetatr vechT, färä sa se stie ce
nume are $i de cine ar fi fost
facuta.
In intreaga comuna sunt 12
circiumI.
Sunt strainT : 14 UngurT, ¡o
BulgarT, z German. Mara de Bul-
garT, carr nu sunt meseria$T, cel-
l'altT sunt meseria$T ferarT, etc.
ConstructiunT maT insemnate
sunt : casa proprietater cu parc
frumos, situata in centrul satu-
luf; casa de arenda$ cu patule,
magaziT, grajdurT, etc., toate fa-
cute de cutind in marginea E.
a satuluT, de catre arendasul
actual, pe partea d-neT Olimpia
Em. Lahovari. Asemenea sunt
case, magaziT $i paule pentru
arenda.$1 si pe partile din Para-
pani a celor-l'alp proprietarT.
Arendasul parteT d-ner Laho-
vari se ocupa cu cresterea cai-
lor de rasa ungureasca.
Pe aceastá proprietate sunt :
Girla-Mare ce vine de la V. din
mo$ia Glojani si curge impreuna
cu Calmatuiul, Vedea si Teleor-
man in Dunäre. Apor lacurile :
Richitele, Gtrla-Cornea, Girla-
StirceT, Caragioaica, lacul GrA-
di$toiul, Cetätioiul, Lacul-Mare,
al °ad, al PloaieT, al Cardmizilor,
Pletesul; mal sunt inca piriurT :
Cama, Girla-Broastelor, Scotu-
siul si iovirna.
Petecile principale de padurT
sunt: Ostrovul - Greculur,
Repedea, Tosunul, Gradis-
toiul i Stirciul ; maT toate sunt
de salcie si art supraf. de 500
hect.; mal este un pile de pa-
dure de tufan, cu suprafata de
35 hect.
Serviciul filoxeric de la Minis-
terul Domeniilor ne arad. cä. in
ARSACHE
1888 a fost in aceasta comuna
suprafata. de 25 hect. vie.
In 1887 erau ad i 418 contri-
buabilI sal 494 fam., Cu 2255
suflete.
Venitul comunal in 1888 era
de 7644 1., chelt. de 5492 1.
In aceasta com. sunt 2 bi-
sericT, una la Parapani, cu hra-
mul Sf. Pantelimon ziditd de
d. Dr. Arsache la 1845, in
memoria uniculd sau fiti, care
s'a sinucis la Viena la ¡835, si
alta biserica cu hramul Sf.
Petru, ziditä la 1868.
La cea din Parapani sunt 2
preotl si 2 cintaretT ; cea-l'alta
din Balari are un preot si un
cintäret.
LocuitoriT sunt barnicT ; cu
multe vite fac multa si bulla
/e place bunul trola;
cultura.,
au case, parte zidite de cara-
mida, parte acate de pamint
tut amestecat cu paie; multe din
aceste case sunt ?tilinte cu ti-
nichea, altele cu olane, putine
din ele sunt invälite cu trestie.
Mal se vad inca pe alocurea
cite-va bordee, urme ale vechi-
lor locuinte, cace se obicinuiau
a se face pe malul DunareT.
La 1888 s'a cultivat 6000
hect. si aú produs aproximativ
50000 hectol. gnu, 60000 hect.
porumb, 12000 hectare ovaz,
12000 hect. orz, 60 hect. de
cinepa si cite-va hect, de meici.
Rapita nu s'a cultivat, gogosile
de mätasa se cultiva pentru tre-
buinta casnica. Este in comuna
moara cu vapor care misa.
treI pietre. SateniT se ocupa si
cu pescuitul baltilor de pe a-
ceasta proprietate, care le pro-
cura un nutriment abundent si
variat. Baiçile principale sunt :
Balta-StirceT, lacul Gradistea
Girla-Mare; acestea dati In ter-
men medid, afara de consumatia
locala In peste, rad si scoicT,
dar Inca peste 10000 kil, de peste.
123 ARSELE
Se face la 26 Iulie ale fie- Arsanca, deal, la V. com. Mi-
cdrur an (Sf. Pantelimon) un hdesti, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
bilciti cu ocazia hramuluT aceleT
biserid, unde vin suferinzI din Arsanca, deal, la poalele caruia
satele circumvecine ca sa cada. este situatd com. Manastireni,
la darurr cu credinta de a se pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
tamadui, caer, zic eT, mucenicul
Pantelimon fiind fost doctor, are Arsanca, piria, jud. Vilcea, iz-
darul tamaduireT. voreste din dealul Finttna-cu-
LocuitoriT din aceasta comund Scaun de la V. com. Mihaesti,
poseda 864 boT, 696 yací, 258 pl. Oltul-d.-s., trece prin cat.
bivolT i bivolite, 297 caT, 13110 Arsanca, Rugetul i Tatarani
521 porcI. si se varsa in Olt, tot in raio-
Prin aceasta comuna trece nul com.. Mihae.sth
osea bine intretinuta, care
duce la Giurgiu si la Zimnicea Arsfi (Piatra-), ruante, In e. Gura-
prin satele : Malul, Slobozia si TeghiT, jud. Buzau, cat. Arga-
Petrosani. Se mal afla spre N. salesti, pe malul drept al riu-
de com. si Drumul-UntuluT, drum luT BIsca-Mare, intre muntele
vechiti pe unde treceau TurcT Cursele i Virful-TentiT ; cul-
din raiaua Giurg-iu ce stringeau mineaza in patru piscurT for-
unt in judet. mate din stincT colosale i aco-
Pe malul DunareT in circon- perite cu brad, pin, fag si mes-
scriptia acesteT comune se afta. teacän. E foarte renumit pentru
6 pichete pentru pazit granita vinatul de caprioare i ursT, carf
despre Bulgaria. IsT gasese refugiul ad.
Arsache sau Parapani, atan, Arsä (Piatra-), pldure, in com.
In jud. Vlasca, de la care si-a Gura-TeghlT, jud. Buzau, pro-
luat numele com. de care de- prietate mosneneasca de 360
pinde ; situat pe proprietatea hect., care acopere muntele Pia-
Parapani. tra-Arsa. b alte coline;
In 1884 s'a improprietarit 230
loe tullid suprafata de 1070 hec- Arseanca i Cipreasa, priduri
tare. ale statuluT, in intindere de 700
Ad este o biserica cu hra- hect., situate in com. Birze ti,
mul SI. Pantelimon, ziditä. la pl. Ocolul, jud. Vileea..
la 1845, Cu 2 preotl i 2 din-
tlretT. Arsele, cal. al com. Nehoiasul,
Este scoala', case de proprie- jud. Buzad, situat pe malul sting
tar, osea. Sunt 8 circiumT. al riuluT Buzau, la spatele mo-
siel Arsele; are 100 loc. si 23
Arsanca, sat, face parte din com. case.
rur. Mihaesti, pl. Oltul-d.-s., jud
Vilcea. Are o pop. de 94 loc. Arsele, izvor, in com. Nehoia-
(52 b. si 42 f.). Cade in partea sul, jud. Buzau ; ese din muntele
de V. a com. intre dealurile Arsele si se scurge in riul Bu-
Rogozul i Arsanca. zad, la stinga. Cursul sati e re-
Ca pop. scolara are 14 copil pede aduce bolovanT imensT si
(7 b. si 7 f.). Este la distan ta strimteaza. foarte mult albia rlu-
de I kil, de cat. Mihaesti, unde luT Buzäü, in punctul unde da
coala. i primaria. inteinsul,
www.dacoromanica.ro
 ARSELE
Arsele, munte insemnat, in com.
Nehoiasul, jud. Buzdti, situat la
vArsAtura riuluT Bisca-RosileT In
Buzga ; e acoperit de pAdure
fin eatb..
Arsele, schit, desfiintat si acum
in ruine in com. Nehoiasul, jud.
BuzAti, cAt. Arsele, inconjurat
de muntl stincosT, cu o pozitie
din cele maT frumoase. In ju-
rul ruinelor se gAsesc multe
vulpT.
Arsene§ti-Chelbe§ti, sat, cu 142
suflete (jud.5Arges, pl. Pitesti),
face parte din com. rur.
chitele-d.-j. (V. a. n.).
Arsenia, mofie, pe munte Arsenia,
jud. Buzati, din care mosneniT
BrAesti posea. 360 hect., con-
stind din 157 hect. pOdure, res-
tul fineatA si izlaz, iar mosneniT
Goidesteni 40 hect. pAdure, afarà
de finete i izlaz.
Arsenia, munte insemnat, pe ho-
tarul comunelor BrAesti i Goi-
desti, jud. Buzla, situat intre
Ivanetul i Crucea-SpOtaruluT ;
e acoperit de pilare si putinA
fineatl.
Arsenie, vale, jud. Prahova; iz-
voreste de la N.-V., de sub
muntele ipdtu1, i se varsd in
riul Prahovita, pe malul drept.
Arsiminoaia, îruil mic, pe teri-
toriul c. Negrilesti, jud. Putna,
plasa Vrancea ; se vars1 in Arsura,ptrig, izvoreste de la locul
Putna.
Arsine§ti, izolat, In comuna
GrumAzesti, pl. de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu.
Arsi§tea i Zävoiul-de-Jos,trup
de pildure, a statulul, In intindere
de 15 hect., care, irapreunA cu
trupurile : StupAria (60 hect.),
64042. Mara., Diolionar Googralk.
129
TAtArani (20 hect.) si TrIsnea
(i5 hect.), formeazA pAdurea
Sevestreni, plasa Ocolul, jud.
Vilcea.
Arsul, falä de munte, In plaiul
Closani, jud. Mehedinti.
Arsul, munte, (v. Pietrele-Arse),
jud. Mehedinti.
Arsura, sat, in com. GhermAnesti,
pl. Podoleni, jud. Falciu, asezat
in& o infundAturl a dealuluI Lo-
han, deschisO numaT in partea
de S.
Ri- Suprafata teritoriuluI este cam
de 831 hect. ; cu o populatie
de 27 familif, sati 505 suflete
si wo contribuaba
Are o bisericä de lemn con- Arsurilor (Piriul-), mic afluent
struitA in 1870, deservia de I al piriuluT Neagra-Brostenilor,
preot si I dascAl. jud. Suceava.
Arsura, sat, in partea de N. a Ar§ani, atun, al comuneT Gruiul
com. Pihnesti, pl. Podoleni, jud.
cu o populatiune de 8
familir saii 69 suflete i 17 con-
tribuabilT.
Pe marginea de N. a satulur
curge piriiasul Arsura.
Arsura, deal, plasa
jud. BacAti, de pe teritoriul co-
muneT Tetcani.
Arsura, jlrîü, ja nastere din sa-
tul cu asemenea numire, com.
GhermOnesti, pl. Podoleni, jud.
numit Fintina-BunA, din partea
de V. a com. Pihnesti, pl. Podole-
ni, jud. FAlcitt, curge printre sate-
le Arsura, Pihnesti i Arsura ce
atirnA de com. GhermAnesti ;
spre Sud-Est formeazA hota-
rul intre comuna Pihnesti ipa-
tul Ripele din com. Drinceni.
Se varsA la &lid Ripele pe Ar§asca, ticket de granità,
mosia Ripele.
www.dacoromanica.ro
ARASCA
Arsurile, ceitun, al com. Horezul
din plaiul Vulcan, jud. Gorj, si-
tuat pe ses, spre E. de comunA
si la 16 kil. departe de orasul
T.-Jiul ; are o suprafatl de a-
proape 120 hect., din care 26
hect. arabile, 24 hect. finete, 6
hect. vie, 35 hect. prunr i izlaz
si 29 hect. pAdure.
Cu o populatie de 80 familii,
374 suflete, din carT 69 contri-
buabilf. LocuitoriT posed IO plu-
gurT, io care cu bol i vacT,
vite marI cornute, 8o oT,
44 capre, 16 cal, 8o rimAtorT.
CAtunul este strabItut de so-
seaua comunall.
Camita mal are i bisericA cu
preot i i cintAret ; 5 fintinT.
din pl. Novaci, jud. Gorj, situat
In partea de N. a comuna pe
coastele dealurilor, ramificatiT
din muntl, si la stinga JiuluT;
are o intindere de aproape 60
hect., din carT 15 hect. arabile,
io hect. finete, 2 hect. livezT
cu pomI roditorT, 2 hect. vie,
I0 hect. izlaz, si 27 hect. pA-
dure mare si micA in plaiu si
in munte, iar restul de 3 hect.
e vatra satuluT; toate sunt pro-
prietItT ale sAtenilor.
Cu o populatie de 40 familiT,
143 suflete, din carr 25 contri-
buaba Locuitoril posed A 4 plu-
gurT, 8 care cu boT, 212 V. m.
C., 4 cal, 300 oT, 110 capre, 20
rimAtorI.
CAtunul poseda i bisericA de
lemn ; slujba se face de preotul
comuner.
CAtunul mal are i &tia cu
apA i mal multe izvoare.
In
plaiul Closani, jud. .Mehedinti,
17
 AR§ASCA
pe malul sting al aper Cerna,
la gura piriulur Ar§asca.
Ar§asca, pirta, in plaiul Clo§ani,
judetul Mehedinti; izvore§te din
muntif Culmea-CerneT 0 se varsä
pe partea stinga. in Cerna. Este
renumit pentru ca pe ad i co-
boara in apa Cerna una din
potecile comuner Obir0a peste
munte.
Arpsca, oteca; peste munte in Aria, pirliaf, ese din ramura
Banat, ce pleacd din cum. rur.
ObirOa, plaiul Clowil, judetul
Mehedinti, trece pe la pichetul
Ar§asca, peste apa Cerna, in
Banat.
Ar§ita, unul dintre pi-
riuluT Moip, din comuna Bog-
dane0, jud. Suceava.
MOO, deal, plasa Tdzlaul-d.- Ar§ita, poiand, in padurea Tur-
j., jud. Bacati, de pe terito-
riul satuluT Deleni, din comuna
Draguge0i.
Ara, ramurd de ?flung, situata
Aria, deal, pl. Trotwilur, jud.
Bacail, de pe teritoriul satuluI Piatra-Muntele, cam la 4 ore
Bogdana.
Ar§ita, deal, intre comuna Fili-
orul 0 comuna Vinatori-Neam-
tu, servind de hotar natural
intre manästirea Agapia-Veche
Sihastria, din judetul Neamtu.
OameniT b4tina4 prin expre-
siunea de cargiv nu Inteleg
alt-ceva, de cit un neintrerupt
'ant de coline verzT i inflorite,
expuse razelor soareluT, avind
In acela0 timp, o traganata
adinca inclinare, spre Sud-Vest.
Ar§ita, deal, pe care cre0e pa-
durea cu acest nume, judetul
Suceava.
MOO, munte, pl. TrotouluT, ju-
detul Bacati, pe teritoriul co-
round Hirja.
130
Ar§ita, paWure, pe mo0a Si -
nauti, comuna Tureatca, plasa
Berhometele, jud. Dorohoiii.
Aria, pddure de fag, pe mo0a
Probota, comuna Dolhasca, ju-
detul Suceava.
Aria, unul dintre piscurile mun-
teluT Bourul, com. Bogdane§ti,
jud. Suceava.
Cu aa numire, 0 se varsd dupa
un curs foarte scurt in 01.1111
Pintec, pe partea dreapta, cam
la 2 kil. mal catre Sud de pi-
chetul Pintec, in jud. Neamtu.
MOO, îruz, vezi Tureatca, sat
comund, plasa Berhometele,
judetul Dorohoiti.
bata, pe teritoriul comuneT TA-
taru0, jud. Suceava.
spre Est de satul Hangu, pl.
departare de sat pe sub poalele
CeahlauluT, in jud. Neamtu.
Forma sub care ni se repre-
zinta e ca §i a uner secerr (se-
mi-lune), indreptata catre apus;
incepind recurbatura de la ra.-
sà'ritul pichetuluT Pintec In drep-
tul kilom. 120 al oseleT Prisa-
cani-Bistricioara, pana care su-
dul piriuluT TerjoaseT, afluent al
PinteculuT.
Aria, vale, in comuna rurala
Matasari, plasa Vailor, judetul
Mehedinti.
Ar§ita-Ascunsa, poiand, in co-
muna Dobreni, pl. Piatra-Mun-
tele, situata pe mo0a Alma,
jud. Neamtu.
Ar9ita-Mi§escu, munte, in co-
www.dacoromanica.ro
AR§ITA-CRETULUI
muna MalinT, (1082 m. alt.), jud.
Suceava.
Aria-Corhanei, plata, d'asu-
pra munteluT cu acest nume, din
com. Dorna, jud. Suceava.
Aria-Corni, munte, in comuna
MalinT, jud. Suceava.
Ar§ita-CretuluI, izvor de ape mi-
nerale, situat inteo padure de
brazT i frasinT, unde strabate
omul prin o cal-are strimta, la
citT-va metri departare de par-
tea dreapta a piriulur Pintec, pe
cuprinsul com. Hangu, pl. Pia-
tra-Muntele, jud. Neamtu.
Terenurile din care ese apa
sunt nisipoase i offezate sub
culmele despre S.-E. a masivu-
luT stincos Ceahlaul.
Apa izvoruluT este limpede,
Ara miros, de un gust p4cator
la limba, 0 cam sarat. Cea Intiiii
analiza s'a facut, la 1833, de
catre farmacistul A. Abrahamfi;
iar a doua, la 1856, de catre
Dr. Th. Stenner, fiind pomenite
inteun articol al Dr. Caillat, pu-
blicat In el'Union Médicalea, la
1853, co singura apa termala
a careea temperatura este un-
cata la + 200 C.
Dup5. A. Abrahamfi, tempe-
ratura s'a gasit de + 60R. cind
temperat. aeruluT era de + 15°R.
Greutatea specificA este egall
cu 1,003, continind in 7,680
grame apg : sulfat de sodl
2,755; clontrA de soditi: 2,311;
clorura de calce: 1,600 ; carbo-
nat de sodiii : 4,089; carb. de
calce : 2,888; carb. de magne-
zia : 3,933; carb. protox. de fier:
0,100; : urme ; acid
silicic : 0,444; reina de plmint:
0,044; suma substantelor fixe:
18,106.
Dui:a Dr. Th. Stenner, tempe-
ratura s'a gasit + 140,75 C. (in
acord cu determinarea Dr. Cail-
 AR3ITA-INALTA
lat) ; greutatea specifica este
egall Cu 1,0036, continind : sul-
fat de potasa (aceeasT catime
luata ca masura : 7,680 gr.) :
0,2 I 27 ; sulfat de soditi: 1,1743
clorura de sodiù : 0,2012; car-
bonat de soditi : 5,6540; carb.
de calce: 5, I I 23 ; carb. de mag-
neziti : 1,1704 ; carb. protoxid
de fier: 0,1582; urme;
acid. silicic: o,o811; resina de
pamtnt: inponderabil; suma par-
tilor fixe: 13,7642; acid carbo-
lile liber socotit in gr. : 16,7424.
Lasata in aer liber, apa aces-
tuT izvor arunca bulbucT plinT
de acid carbonic. Alta analiza.,
alara de acestea, nu este cu-
noscuta. In diferite scrierT aceste
ape sunt tratate sub denumirea
de ape minerale de la Hangu.
Aria-inaltä, munte, in comuna
MalinT, jud. Suceava.
Ar§ita-la-fundul-HartoneseI,
munte, in c. MalinT, jud. Suceava.
Aria-la-Päduret, munte, in c.
Malini, jud. Suceava.
Aria-lui-Bran, munte, in com.
Brosteni, jud. Suceava.
Ar§ita-lui-Macover, poiand, in
com. Madeiul, jud. Suceava.
Aria-luI-Toader, munte, in c.
Brosteni, jud. Suceava.
Aria-lui-Serbu§ca, munte, in
com. Malini, jud. Suceava.
Aria-Mare, munte, pl. Tazläul-
d.-s., jud. Badil, de pe terito-
riul satuluT Schitul-Frumoasa.
Arsita-MagureI, munte, in com.
Malini, jud. Suceava..
Aria-Nemti§oruluI, munte, in
com. Malini, jud. Suceava.
131
Aria-Nemti§oruluI, piria, tri-
butar NemtisoruluT, comuna Ma-
linI, jud. Suceava.
Aria-Paduretulul, unul dintre
pi scurile munteluT La- Coarne
din com. BogdOnesti, jud. Su-
ceava.
Aria-Petroni, munte, in com.
jud. Suceava.
Aria-PinuluI, munte, in com.
Brosteni, jud. Suceava.
Aria-Popil, munte, pl. Munte-
luT, jud. Bacati, com. Brustu-
roasa.
Aria-PopiI, munte, in jud. Su-
ceava, com. M'Off, are 969 m.
alt.
Aria-Puciosului, munte, pe te-
ritoriul mosieT Borca, in com.
Madeiul, jud. Suceava.
Aria-Rea, nunte, pe teritoriul
mosiel Borca, avind 1269 m.
alt., jud. Suceava.
Aria-SdrenteI, munte, in com.
jud. Suceava.
Aria-nrcutif, munte, la hota-
rul Transilvania, in jud. Neam-
tu ; situat intre curmdtura La-
zaroI, de care se desparte prin
piriul Bolohano i afluentul a-
cestuia Foldtisztpatak, i mun-
tele Grindus, de care se desparte
prin &tul Tarcuta.
Inaltimea sa este de 1372
metri.
Ar§ita-Ungurului, munte, intre
com. Farca§a si Sabasa, judetul
Suceava.
Ar§itei (Pädurea-), pddure, pe
mosia Buda, com. Buda, plasa
Berhomttele, jud. Dorohoiti.
www.dacoromanica.ro
ARTANUL
ArqiteI (Plrlul-), v. Piriul-Chi-
lieT, jud. Suceava.
Ar§iteI (Plrlul-), mic afluent, al
piriuluf Cotirga§i, com. Bros-
teni, jud. Suceava.
Ar§itei (Pirlul-), mic aftuent, al
piriuluT Holdita, com. Brosteni,
jud. Suceava.
Ar§iteI (Ph-1111-), mic afluent, al
piriului Chiril, com. Brosteni,
jud. Suceava.
Ar§iteI-Rele (PIrlul-), afluent,
al piriuluT Neagra-Brostenilor,
com. Madeiul, jud. Suceava.
Ar§itele-Mutulul, dota dealurt,
in com. MAlinT, jud. Suceava.
Arta-Burun, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Mangalia, pe terito-
riul com. rur. Hazaplar ; are o
directiune de la S.-V. catre N.-
E., avind o inaltime medie de
lo° m. si dominind com. lid-
zaplar i catunele Mustafaci, E-
rebiler i Cara-Chioi, precum
drumurile Hazaplar-Cara-Chiol,
Hazaplar-Erebiler, Mustafaci-Ca-
ra-Chioi. Culmea luT este stra-
batuta de drumul Hazaplar-Ca-
ra-Chioi. Este acoperit cu flnete
semanaturl.
Artan, deal, pl. Amaradia, com.
Capreni, jud. Dolj, in legatura
cu dealul Idean din jud. Gorj.
Acest deal are o inaltime apro-
ximativa. de 350 m.; este acoperit
cu padurT si pe poalele lur este
asezata com. Capreni.
Artanul, ciltun, al com. Raci,
din pl. JiuluT, jud. Gorj, situat
In partea despre N.-V. a co-
muna la 21/2 kilom. departare.
Poartá numirea sa din vechime.
E situat pe Valea-Racilor, filtre
dealul Ohaba, la V. si dealul
 ARTANUL
Strimba la E. Are o suprafata
de 70 hect., din carr 5 hect. pa-
dure si 16 hect. loc de cultura.,
finete i pasune, proprietate a
D-lur Sandu Urdareanu ; 40 hect.
arabile, i hect. vie si 8 hect.
prunT sunt ale locuitorilor.
Are o populatie de 62 fam.
Cu 321 sufl., din carr 60 con-
tribuabilr. Locuitorir poseda 6
plugurr, 8 care cu bol, 2 ca-
rute cu cal, 47 vite marT cor-
nute, 13 car, 93 of, 48 rimatorr
si 6 stupl.
Pe marginea despre E. a a-
cestuT cat., curge pir. Jiltul-Mic.
Prin el trece soseaua comu-
nall, care 11 pune in legatura la
N. cu comuna Ursoaia, din jud.
Mehedinti, si la S. cu comuna
so, Raci.
Are o biserica facutä de lo-
cuitorT pe la anul 18 ro, servita
de I preot i i cintaret.
Catunul are i pu t 2 fin-
tinr.
Artanul, deal, la V. comuner
nesti, pl. Mijlocul, jud. Vilcea.
Artanul, loc izolat, com. Locus-
teni, pl. Mijlocul, jud. Vilcea.
Artanul phig, plasa Amaradia,
com. Capreni, jud. Dolj, ce ese
din dealul Artan si se varsa
In dreapta riulut Amaradia, in
dreptul satulur Capreni-d.-j.
Artänelul, pirra, pl. Amaradia,
com. Velesti, jud. Dolj, ese din
dealul Rupturil e, satul Rupturile,
jud. Dolj, pl. Amaradia, com.
Velesti, si se varsä pe stinga
rfulur Geamartaluiul.
Artiri§ul, poiand, com. Dumi-
tresti, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt,
destinata pentru pasunea vite-
lor locuitorilor.
Artina, numirevechie, a unuT tirg
132
ce se pilca pe mosia Orbeasca,
in jud. Teleorman.
Artagele, jud. Buzaa. (Vezr Ar-
tagul).
Artagul, jud. Buzaa, numire data
de locuitorr padurer ce acopere
muntiT Bota-Mare si Bota-Mica,
avind ca ioo hect, mare parte
brad, Esa. si mesteacan.
Artagul, pirla, in comuna Ne-
hoiasul, jud. Buzad; izvoreste
din muntele Poiana-din-Cale ; pri-
meste pe stinga afluentir: Va-
lea-Ceper si Artagelul si se varsa
in riul Buzau, la stinga, in apro-
piere de Fata-Cheer. E foarte a-
vut in pastravr, si are mar multe
ferástrae la gura sa. Adese-orT
Ungurir s'au cercat a muta frun-
taria din Valea-Botelor pe albia
acestur piriu.
Artari, com. rur., In plasa Cim-
pulur, jud. Ialomita, situata in
partea de V. a plasir, linga calea
dintre satele tefanesti si Con-
deesti.
Teritoriul comuna apartine
locuitorilor satulur, carT sunt
mosnenT dupa. legea rurall din
1864. Sunt improprietaritr nu-
mar 8 locuitorl.
Se compune din satele Artari
si Vlaiculesti, cu resedinta pri-
marier si a judecatorier comu-
nale in Artari.
Dupa recensamintul din anul
1890, populatia comuner este
de 1436 locuitorl, cu 380 capr
de fam., sati 746 barbatT si 690
femer, totT RominT si de religi-
une ortodoxa. Dupa. profesiunT
sunt: 403 agricultor!, 8 comer-
ciantr ; 5 profesiunT libere, 16
muncitorr si 12 servitorr. §tiu
carte 172 persoane.
Populatia comuner era in 1887
de 346 familir Romtni, 2 familir
GrecT si 16 familir TiganT, saa
www.dacoromanica.ro
A RTIARUL
in total 1539 locuitorr, din carT
din 365 barbatT, 357 femer
817 copir. ContribuabilT era('
284, din cae 3 faceati comercia
cu bauturT i producte, lar cel-
l'alt1 nutria/ plugarie.
Vitele in coprinsul comuner
sunt 4045: cal, bol, or, capre,
bivoll si porcr.
Venitul comuna era in anul
1887-1888 de 3808 ler si chel-
tuelile de 1402 la
Aicr sunt doua bisericr, avind
fie-care cite un preot si doT
dascalf, platitT de comuna cus
suma anuala de 480 ler.
Instructiunea se preda inteo
scoall primara mixta de un in-
vatator retribuit de comuna..
Artari, sat, in plasa ampulul,
jud. Ialomita, face parte din co
muna cu acelasT nume, si este
situat pe loe ses la mijlocul caer
dintre satele Condeesti i $te-
fanesti. Se afta in apropiere de
l'atea Ileana, avind imprejur
multe padurr. Legenda spune,
cA satul poarta numirea de la
dor artarT , copad batrinT
grosT, cu trunchiurile impletite
carT prin marimea lor predo-
minau padurea in care satul s'a
format.
Aid este resedinta
si a judecatorieT comuner Artari.
Populatia satulur este de 256
familif Rominr, 2 familir Grecl
si 13 familir Tiganr.
Are o scoala mixta cu un in-
vatato r.
Biserica satuluT este zidita la
1875 si e deservita de dof preotr
dor cintaretr.
Artägelul, pirtia,r, in com. Neho-
lasul, jud. Buzad; lzvoreste de
la Golul-Teharauluf, din Lacul-
cu-Matasa-Verde i da in An.
tagul la Curmatura-Sasulur.
Artiarul, dmpie, in suprafata de
 ARTIARULUI (VALEA-)
85 hect. situatä pe trupul
din proprietatea Strimba-d.-j.,
pl. Cilnistea, jud. Vlasca.
ArtiaruluI (Valea-), vale, in-
cepe din trupul Iasi pe pro-
prietatea Strimba-d.-j. i dà in
valea Gaveni, la hotar, futre U-
zunul si S trimba-d.-j., din plasa
alnistea, jud. Vlasca.
Arutela, cuvint format din Ad-
Rutelam, cetate romana pe rui-
nele numite Bivolari (jud. Arges).
Arva, pirid, pe teritoriul comuneT
Mera, jud. Putna, plasa Girlele.
Se varsa in dreapta MilcovuluT,
maT sus de satul Ca'patanul. Pri-
meste ca afluent piriiasul Raiutul.
Arva-Seack pirig pe teritoriul
comund Mera, jud. Putna, pl.
Girlele.
Arva-Seack pitdure, pe terito-
riul comuna Mera, jud. Putna,
pl. Girlele, proprietate a raze-
silor din aceastä comuna. In-
tinderea cl, impreuna cu tru-
putile de padure; Cerbul, Zitia
si Pislea, e de 389 hect.
Arvat, loc de ardturd, pe hotarul
judetelor Tecucia-Tutova la 6 kil.
E. de comuna Negrilesti ; alt.
130
Arvate§ti, sat, tine de com. rur.
Igiroasa, jud. Mehedinti ; situat
pe marginea de N. a culmer
Dumbrava; are 120 familiT. Lo-
cuitoriT au I I plugurT, 23 care
cu bol, 3 carute, 76 stupT, 176
vite marT cornute, 6o or, i z caT
s't 130 rimatorT.
Arvite§ti,pesidure, de 85 pogoane,
a statuluT, in pIasa Balta-Oltul-
d.-j., jud. Romanati.
Arvinte, deal, in com. Birzesti,
133
plasa Stemnic, jud. Vasluiu. V.
Ludesti-Buddiul, deal).
Asadiç-Orman, piidure, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Nouä., pe
teritoriul comunelor rurale Do-
bromir i Ghivegea i anume
pe al catunuld Calaipci; are 75
hect. si este compusa de fagi
si curpenT. Este asezatä intre
dealurile Uzum -Mese - Sirti
Aslama-Sirtt, in partea meridio-
nata a plasiT i cea sud-estica a
comuneT Para-Chioi.
Asan, sat, face parte din com. rur.
Därasti, pl. Sa.barul, jud. Ilfov,
lìngàriul Sabarul.
Se intinde pe o suprafata de
367 hect. ; cu o populatie de 659
locuitorT. FratiT Ghermany ati 122
hect. si locuitoriT 245 hect.
ProprietariT cultiva tot tere-
nul ; locuitoriT rezervä din tere-
nul lor 49 hect. pentru izlaz
30 pentru cultura vier.
Are o biserica cu hramul Sf.
George, deservita de preot
si I cIntaret ; 4 poduri stata-
toare.
Comerciul se face de i
ciumar si 3 hangii.
Numärul vitelor marT e de
318 si al celor miel de 279.
S'a(' stabilit in comuna 6
straini.
Asan-Aga sati Bujoreanu, cdt.,
pendinte de com. Rasuceni, pl.
Marginea, jud. Vlasca, proprie-
tatea d-lor Filipescu si General
Ze fcari.
Are suprafata de I500 hect.,
din care 16o päd. S'a dat la
120 locuitorr fosa clacasT 306
hect.
Asan-Aga sal:1 Costieni, ceitun,
lipit cu Asan-Aga sail Bujorea-
nu, care formeaza un singur sat
pendinte de com. Rasuceni, pl.
Marginea, jud. Vlasca, situat pe
www.dacoromanica.ro
ASAN-BEI
loe ses in marginea de N.-V. a
plasiT la extrema vestica a co-
muneT proprietatea d-lui stefan
si d-neT Smaranda Cristopolu ;
este asezat de-a stinga vaer
Are suprafata de goo hect.
S'a dat la 56 loc. fostf clacasi
suprafata de 168 hect. Are un
petec de padure cu suprafata
de 64 hect. ; ramine loe de a-
fatua 836 hect.
Se arendeaza anual cu pretul
de 16000 leT. Este evaluata de
creditul fonciar rural din Bucu-
resti la suma de ler 200000.
Pana la 1828, aceasta mosie
apartinea unuT Turc ce se numea
Aga-Asan, care sedea in Giur-
giu ; avea i proprietatea Topo-
rul, care pe .atund era nelocuita.
Pe aceastä proprietate se afIri
Magura-lui-DirvasiO, de care se
zice «Dirvasiu a fost un hai-
duc vestit, pe care prinzindu-1
stapinirea tariT, l-a osindit la
moarte. In magua se zicea pe
atund d. se afla cu1cu5u1, sau
vizuina unta sarpe mare, asa ca
speriase vecinatatile, si Domnul
%MI de pe atund ffigaluise
mare dar aceluT, care va omori
sarpele. Dirvasig ucise sarpele
si in urma acestor fapte i se
erta pedeapsa, (jud. Vlasca, de
I. Boldescu, pag. 17).
Ad este o biserica ziditá de
satenT la 1858, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de un preot si
2 dascall.
LocuitoriT sunt harnicT ; au
case de zid, cea mal mare parte
invelite cu olane i cocenT; sunt
cite-va invelite i cu tinichea.
Este o moara si o brutarie
Sunt case, paule i magazir in-
destuldtoare pentru arendas.
In aceastä mosie, trece valea
Cringul-Frumos, ce o hotäreste
de mosia Letca-Veche.
Asan-Bei, canal, in pl. Ialomita-
 ASANACHE
Balta, judetul Ialomita, comuna
Piva-Petrei ; desparte insuselele
Gisca-Mare i Gisca-Mica.
Asanache,jud.Putna.(Vezr Balta-
luT-Asanache).
Asineasca, numire vechie, data
une portiunT de loc coprins Asäul, pilla, pl. Muntelur, jud.
intre moiiIe Cimpulungeanca, Bacatt, care izvoreste din masivul
Homocioae i Petrachesti din TarcAulur, &necio de granita,
com. Niculesti, jud. Buzati. Asa- spre-jud. Neatntu, curge de la
neasca acum e alipita Petra- N.-N.-V. spre S.-S.-E. prin co-
chestilor.
Asioani, mofe, plasa Muntelur,
jud. Bacau : «a d-sale Aga Nicu
Ghica ; pe tina mosiile Coma-
nesti, Vasäesti i altele ; fard
sat (Th. Codrescu, «Buciumul
Romino, An. I, 1875, pag. 43).
Asäul, sat, plasa IVIuntelur, jud.
Bacan, comuna Comänesti, si-
tuat pe malul sting al Trotu-
sulur, mar in sus de confluenta
acestuia cu piriul Asaul. Face
un trup cu satul Straja, situat
tot de acelasr mal, la -apusul sati.
Are o scoala mixta si o bise-
rica ortodoxa, clAdita de loc.
la anul 1790, Cu I preot si I
cintaret. Circiumr sunt 13. Capr
de familie 285, suflete 1015. Se
gasesc 105 cal, 879 vite cor-
nute, 195 porcT si 461 capre.
Pe teritoriul acestur sat se ga-
sesc izvoare de apa saratA, I
fabrica de cherestea cu abur si
15 herastrale de apl.
Asfiul, sat, plasa Muntele, jud.
Backt, comuna Valea-Arinilor,
situat la poalele muntelur Ro-
tundul si pe valea AsAulur, la o
departare de 15 kil, de satul
Lucacesti. Are o biserica, da-
dita de Vasile Bintu la anul 1800,
Cu 2 cintaretr. CirciumI sunt 4.
CapT dc familie sunt 55. Ani-
male se numara: 17 cal, 184
vite cornute, 17 porcrsi 16 capre.
134
Asäul, ballet, pl. Muntelur, jud.
Bacail, pe teritoriul satulur AsAul,
din com. Comanesti.
Asfiul, munte, pl. Muntejur, jud.
Bacati, pe teritoriul comuner Co-
manesti.
munele Valea-Arinilor si Coma-
nesti, pe care le hotarniceste
in mare parte in cursul san
inferior, si dupl ce se incarca
Cu Tarcautul, Petrosul si Sta-
nistea, se varsa in stinga Tro-
tusulur, Una satul Lunca-Asaul.
Are o lungime de 28875 m.
AsAul, schit, (vezr Lunca-Asaul),
azr liserica de mir, jud. BacAu.
Asäul, ,ces, pl. Muntelur, judetul
Bacäb, de la poalele muntelur
AsAul din com. Comanesti.
Asäul, vale, pl. Muntelur, jud.
Bacati, a piriutur cu acelast nu-
me, de pe teritoriul com. Co-
maneti. Este foarte luna; in-
cepe la hotarul spre Neamtu
si se sfirseste in malul sting al
Trotusulur.
Ascilar, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, catunul comuner
Gherengic, situat in partea ra-
sariteanA a plasil si a comuner,
la 2 kil. spre Sud-Est de rese-
dinta, Gherengic. Este asezat
pe malul drept al piriulur Tatli-
geac ; e inchis in partea sudica
de dealul Ascilar cu vtrful s'Ala
Coim-Ittiuc ;e dominat de mo-
vila Cumarova, situata la 112
kiI. spre rasaritul sati si care
are o inaltime de 64 metri.
Suprafata sa este de 1511
hectare, dintre carT 37 hectare
www.dacoromanica.ro
A SCUNSA
sunt ocupate de vatra satulur
Cu 43 case.
Populatiunea sa compusa din
Turcr si Tatarr este de 42 fa-
milir Cu 220 stiflete, ocupindu-
se cu agricultura. Casele sunt
micr mal toate; numaT vre-o
cite-va sunt mar marT si asezate
foarte neregulat. Prin sat trece
soseaua judeteana Cuzgun-Man-
galia, si de aci pleaca drumurr
comunale la Copucci si la Ciu-
ciu c-Tattigeac.
Ascunsa, bala, plasa Cimpul, pe
teritoriul com rur. Salcea, jud.
Mehedinti. De ad i procura
locuitorir comuner itnlano pa-
pura pentru facerea rogojinelor.
Ascunsa, curea de mofie, in co-
muna rurala Salcea, plasa
pul, jud. Mehedinti.
Ascunsa, inidure, in coin. rur.
Salcea, pl. ampul, judetul Me-
hedintl.
Ascunsa, pl rl f, plasa Jiul-d. j.,
com. Calarasi, jud. Dolj, ce iz-
voreste din dealul Ascunsa, ju-
detul Romanati, merge pe ho-
tarul despartitor intre judetul
Dolj si Romanati i apor
trunde pe teritoriul com. Cala-
rasi si se opreste linga niste
grAdinT, unde formeazd o mica
mlastina.
Ascunsa, fost sat, plasa
comuna Calarasi, jud. Dolj, care
s'a desflintat din cauza ca izvo-
rea apa prin casele oamenilor.
Ascunsa,sillfte, plasa Jiul-de-jos,
com. CAlara.si, in satul Calarasi,
jud. Dolj.
Ascunsa, vale, cotn. tirbesti,
plasa Oltetttl-d.-j., jud. Vilcea.
Se varsa in riul Pesceana, pe
teritoriul acester comune.
 ASCUNSA
Ascunsa, vezr Ara-AscunsI.
Ascunsä. (Poiana-), cdtun, al
corn. MinzAleti, jud. Buza; are
6o locuitorT i 12 case ; e ali-
pit de atunut Slreni.
Ascunsä (Poiana-), izvor, In
com. MinzAle§ti, jud. BuzAti, in-
cepe din dealul cAt. Poiana-
AscunsA i se scurge in riul
SlAnic.
Ascunsä (Poiana-), micl pro-
prietate a statulur; 5 hect. f't- Ascutit (Piscul-), pise de deal,
neatä, pendinte de schitul G5.-
vanele ; in com. BIlInqti, jud.
BuzAu, at. Cozieni.
Ascunsä (Poiana-), mofie, in co-
muna Minzále§ti, jud. BuzAti ;
are 360 hect. lived, curAturr,
finete i izlaz, precum O 1 1 Ascutita, movild san tumulus,
hect. pAdure, pe virful Bumba-
nutur.
Ascunsi (Poiana-), mofie In co-
muna ane5ti, jud. Buzlii, pro- Ascutita-cu-Colt, movild, intre
prietatea mo§nenilor Beldimd- satut Potelut
ne0.
Ascunsi (Valea-), piria, in pl.
Isaccea., jud. Tulcea, pe terito-
riut comuner Luncavita i pe al
atunutur Luncavita; el izvo-
rqte din poatele orientale ale
dealulur Piscul, inalt qi tutuiat, Aslama-Sritt, deal, in jud. Con-
se indreaptA spre rIsdrit, avind
o directie de la S.-V. spre N.-
E. ; curge numar prin pAdurr,
prin locurr prApAstioase ; une orT
cursul i-se pierde printre er-
burr, de unde i numele sAii de
Valea-AscunsA, brAzdeazI partea
apusanl a pld5iT .5i cea de miazl-
zi a comuner, 51 dupl un curs
de 3 kit, merge de se vars1 in
pirlut Luncavita (san Izvorul-Mo-
rilor) pe partea dreaptA, la vre-o
2-1 kil, mar sus de Moara-lur-
Trandafir ; curge pe la poa-
tele dealulur Oltoiul i Gogoncea.
135
Ascunsi (Poiana-), poiand, co-
muna Tirle0, plasa Teleajenul,
jud. Prahova.
Ascunsul, dm pie, pe trupul Ia0,
In suprafatI de 1 6o hect., pe
proprietatea Strimba-d.-j., plasa
Ciln*ea, jud. Prahova.
Ascunsul, deal, pe mo0a Mito-
cul-Dragomirner, comuna Adin-
cata, pl. Berhometele, jud. Do-
roholti.
com. BAjeti, pl. Riurile, jud.
Muscel.
Ascutita, movild, la S. de com.
BrAstAvAtul, pl. Balta-Oltul-d.-j.,
jud. Romanati.
BITA satut FrAsinetul, comuna
Cezieni, plasa Ocolul, jud. Ro-
manati.
com. Grojdibo-
dul, pl. Balta-Oltut-d.-j., jud. Ro-
manati ; are 61 metri altitudine
d'asupra nivelutur u-arel, i un
perimetru de 45 stinjenT ; e inattl
de 9 stinjenT §i are Virful ro-
tund.
stanta, pl. Silistra-NouI, pe teri-
toriul comunelor rur. Para-Chioi
i Dobromirul; se intinde de la
nord-vestut satutur Dobromirul-
din-Vale Ora la pAdurea Cojo-
carul, trecInd pe la rIsaritul pà-
durer Asadic-Orman i avind o
directie generall de la N.-V. la
S.-E., fiind ast-fel situat in par-
tea meridionalA a p1101, cea nord-
vesticA a com. Dobromirut §i
cea sud-estia a comuner Para-
Chioi; este acoperit cu pAdurr
O tu* are virful Dobromirul-
din-Vale cu 200 nietri.
www.dacoromanica.ro
ATiRNATI
Aslan, a'eal, la E. de satul Bur-
dusaci, pl. StAnimti, jud. Te-
cuela, merge in directia N.-S.,
continuind cu Dealul-BalwluT
§i formind in mersul sda bota-
rul jud. Tutova ; alt. 379 m.
Aslan, (vezr Prajanul), pilla, co-
muna LatAT, pl. Coula, judetul
Botop.ni.
Aslan-BeI, deal. (VezT Bei-Astan-
Bair.
Asmalar-Bair, deal in plasa Ba-
badag, judetut Tutcea, pe te-
ritoriut comuner Armutli i al
cAtunulur sIti Camber ; brAzdeazA
partea rAsAriteanl a pl4ir i
sud-esticA a comuner ; se intinde
printre pirlul Orta-Burup, afluent
al pirlutur Taita i valea Sinir-
Dere, ce se varsA in balta. To-
prak-Chioprul ; el tasa spre mia-
zA-noapte prelungirea stincoasA
Taq-Bair, la rAsArit dealurile Ia-
ila-Bair, Ghel-Tepe, Ianki-Bair, §i
la miazl-zi dealul Carigidi-Bair ;
se ridicA la o inAltime de 192
metri, unde este O un punct
trigonometric de observatie ran-
gul 3-lea ; este acoperit mal
tot cu pAdurr, parte in exploa-
tare, parte netliete ; numaT pe
la poalele sale se gAsesc fin ete
§i arAturr putine.
Mita, pirig, in plaiul Rimnicul,
jud. R.-SArat, comuna Jifia; iz-
voreste diii munteleDeatul-Rw,
udà partea de apus a comuner
si se varsá in riul Rimnicul-
SArat, pe dreapta tul, HITA cl-
tunul Intr. e-Rimnice. Valea sa
este adina §i impracticabill.
Atficata, movild, pl. BailWi, co-
muna SiNtea-Crucer, jud. Dolj.
Attrnati, com. rur. in pl. Mar-
ginea, jud. Teleorman, spre es-
tul p/I4i1, situatA pe valea qi pe
ATIRNATI
ambele malurT ale rtuluT Te-
leorman; are un catun, Putin-
teT. Catunul de resedinta e pe
partea dreapta a riuluT Teleor-
man, iar cat. PutinteT in stinga
riuluf, in departare de la Atir-
nati ca de 21/2 kil., in partea
N.-V. a comund. Este strabA-
tutä de doua val, Valea-Atir-
natilor i Valea-Putinteilor.
Suprafata el este ca de 4300
hect. Din acestea, 1550 pamint
arabil si 5 hect. padure apartin
d-luT G. Cantili ; 870 hect. pa-
mint arabil si 8 hect. padure,
pe mosia Putintel, sunt proprie-
tatea statuluT ; lar trupul de mo-
sie numit Foiasca are 587 hect.
In comuna Atirnati sunt im-
proprietaritT 156 loc. pe o in-
tindere de 714 hect.; catunul
PutinteT are 82 loc. pe o Intin-
dere de 339 hec. vir are pe o
intindere de 136 hect..
Populatiunea comund este de
1592 loc., din carI 246 capT de
familie, i8 necasatoritT si 29
vaduvr. Contribuabill sunt 288.
StrainT sunt: 2 Gred, 19 Bul-
garT i io UngurT.
Vite sunt: 3685, din carT 363
cal si epe, 718 bol si yací, 2396
vite cornute miel si 189 porcT.
Are o scoala mixta si douä
bisericT, una in com. Atirnati,
Cu 3 preotT si 2 cintaretT si alta
in cat. PutinteT, cu un preot si
dor cintaretl.
Pe apa Teleormanul este o
moara de macinat Cu 3 pietre.
Com. este strabatuta de ca-
lea judeteana Alexandria-Giur-
gid, care o pune in legatura cu
com. Putineiul din jud. Vlasca
cu orasul Alexandria. Prin
ca.T vecinale este legata cu com.
Pielea prin ratunul PutinteT la
N.-V. si cu comuna Storobl-
neasa la S.
Imprejurimile com. Atirnati
aü fost teatrul multor eveni-
mente razb0inice. La anul 1596,
136
cind Mihaid-Viteazul izbuti sa
treaca Dunarea si ocupa mal
multe cetAtT turcestI de pe ma-
lul drept, taja mal india 500 de
TurcT la satul Atiinati, pe apa
TeleormanuluT, care se afla in
drumul saii. In timpul razboiu-
luT din 1877, trupele rusestr ad
poposit aci, unde era stabilit un
spital militar si diferite depozite
de proviziunT.
Com. Atirnati se afla de Giur-
gid In departare de 41 kil.; de
Alexandria de 12, de T.-Magu-
rele de 50 kilom. si de Zimni-
cea de 32 kil.
Bilcid la 3 Mala si la 29 Au-
gust.
Attrnati, numire vechie, ce a pur-
tat odata com. Flan-linda, din
plasa CalmatuiuluT, judetul Te-
leorman.
Atirnati, sat, jud. Arges, pl. Pi-
testi, pendinte de com. rur.
Geamana.
Atirnati, fost sat, pl. Ocolul, c.
Cernelile, jud. Dolj, inainte de
1875.
Atirnati, rest dintr'un vechiti
sat, alipit acum cu catunele A-
lexesti, Dimulesti si Valea-Lupu-
luT de cat. Berca din com. Pi-
clele, jud. Buzau.
Attrnali, sat, pl. Jiul-d.-s., com.
Argetoaia, jud. Dolj, cu upo de
suflete, 49 barbatI si 5i femer.
Are 12 bordee si 43 case.
CopiiI din acest sat urmeazá
la scolile din satul Argetoaia-
d.-s., carT sunt la o departare
de 1260 metri.
Stiti carte 3 barb. si i femee.
AtIrnati (Dragodana-), sat, pl. AtIrnati, ceitun, al com. Titu, pl.
Snagov, jud. Ilfov, face parte
din comuna rurala Bucoveni.
Cade spre N. de Buftea, pe Attrnati, certun
www.dacoromanica.ro
ATIRNATI
malul sting al riuluT Colintina,
la mica distanta de Buftea. Ca.
lea ferata Bucuresti-Ploesti si
soseaua judeteana. Bucuresti-Tir-
goviste, trec spre E. de Atir-
nati.
Ad i este resedinta primarieT.
Satul, impreuna Cu Buftea si
Flaminzeni, are 3458 hect. Pro-
prietarul, Principele Al. B. Stir-
bey, are 2350 hect. si locuitoriT
io8 hect. Pe mosia proprieta-
ruluf se cultiva 1030 hect.
Populatia e de 441 locui-
torT.
Are o biserica Cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de i preot si
cintaretT. Biserica, ziditá pe
apa ColintineT, este foarte vechie.
Aci sunt 2 masinT de treerat
cu aburT si I pod statator.
Comerciul se face de 3 din
ciumarT i i hangid.
S'ad stabilit in sat 5 strainT.
Atirnati, sat, tine de com. rur.
Girla-Mare, pl. ampul, jud. Me-
hedinti ; Cu 135 locuitorT. Aci
se afla o balta cu mult1 pestl.
Atirnati, sat, face parte din com.
rur. oirnari, pl. Podgoria, jud
Prahova, unde se presupune a
fi sare.
Atlrnati, atun, al com. Scurtesti,
jud. Buzad; are 220 loe. i 48
case.
Attrnati (Bajenarit-Haralam-
bie), atun, al com. Clondirul,
jud. Buzad; are. 290 loc. si 61
case.
Atirnati (Cotige§ti-), ceitun, al
com. Gura-SAratiI, jud. Buzad,
cu 600 loc. si 137 case.
Bolintinul, jud. Dimbovita.
(tirlO), In plasa
 ATIRNATI
Ialomita-Baltaf jude Ialomita,
pendinte de com. Ciulnita.
Attrnati sati Coläte§ti, cdtten, al
com. Cezieni, pl. Ocolul, jud.
Romanati.
Atirnati, mic clitun, al com. Greci,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Ro-
manati, situat in spre apus de
satul Greci, In valea Oltulur, a-
proape de mlastinele facute de
apa Cernelele.
Ad i se afla peste apa Cernelele
un pod al soseler vecinafe, care
uneste Vaduleni cu com. Greci,
si se mar poate observa si acel
val minunat, acea braza din
epoca preromana, numita a lur
Novac, care vine de la apusul
soarelur si se sfirseste la rásári-
tut (V. Brazda-lur-Novac).
Attrnati, o despdrfire sail catun,
al com. Gura- PadineT , plasa
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.
Attrnati, cätun, pendinte de com.
Ghimpeteni, judetul Teleorman.
Are o populatiune de 284 sufl.,
din carT 47 contribuabilr.
Attrnati, loc izolat, pl. Oltenita,
jud. Ilfov, com. Oltenita Rurala.
Attrnati, mofie, in com. Scurtesti,
jud. Buzau, cat. Atirnati ; are
350 hect., toate arabile.
Attrnati, mofie, in com. cu ace-
lasT mime, plasa Marginea, jud.
Teleorman. Are o tntindere de
1555 hect. si e proprietatea
d-lur Gheorghe Cantili.
Atirnati, ostrov, in pl. Hirsova,
jud. Constanta, sine de com.
Ghizdaresti si anume de cat.
Tichilesti. Este situat in partea
apusani a plasir i cea sud-
vestica a com., putin mar la N.
de locul unde valea Cechirgea
54042. Nardo Diefionar fleogrqfia
137
se deschide in Dunare. Are o
suprafata de 130 hect. si este
acoperit cu tuferis si cu salcir;
nelocuit.
Attrnati, ostrov, pe Dunare, in
pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita,
in dreptul satulur Vladeni; are
lungimea de 3 kilometri si este
acoperit cu pasunT si paclurr de
salde si plop.
Atirnati, pticlure, plasa Jiul-d.-j.,
com. Argetoaia, jud. Dolj.
Atirnati, piidure, in ostrovul cu
acelasr nume, in pla,sa Ialomita-
Balta, jud. Ialomia, in dreptul
satulur Vlädeni; are 60 hect.,
padure de salde si plop.
Attrnati, pichet de frontiera, in
ostrovul cu acelasi nume, jud.
Ialomita.
Atirnati, vale, pe mosia cu a-
cela.sT nume, din pl. Marginea,
jud. Teleorman; este o ramifi-
catiune din valea Teleormanu-
luT. Prin aceasta vale trece so-
seaua j u det. Alexandri a-Giurgi u .
Attrnati-de-Jos, sat, tine de com.
rur. Batoti, pl. Blahnita, judetul
Mehedinti ; are 8o locuitorr.
Atirnati-de-Sus, sat, in pl. Bah-
nita, jud. Mehedinti, com. rur.
Scapau. V. acest nume.
Attrnati-MAgura, colintl, In com.
Beciä, jud. Buzau, pe \ralea Ar-
banasi ; acoperita de padure.
Atirnatilor (Dealul-), (leal, pl.
pul-d.-s., com. Argetoaia, satul
Atirnati, jud. Dolj, cu inaltime
de aproape 200 In.; acoperit Cu
padurr; se lasä din dealul Po
roinei, jud. Mehedinti.
Atmagea, com. rnr., In jud. Tul-
www.dacoromanica.ro
ATMAGE
cea, pl. Babadag ; situata. In par-
tea S.-V. a judetulur, la 45 kil.
spre S.-V. de orasul Tulcea, ca-
pitala judetulur, si in partea a-
pusana a plasir, la 30 kil. spre
V. de orasul Babadag, resedinta
Numele säu este turcesc si
vine de l at= cal iute sau de la
atma g6 soim repede.
Se margineste la miaza-noaptc
cu com. Orta-Chioi si catunul
er Dautcea, de care se desparte
prin valle Ghiubelca, Ca nara
Ceair i dealurile Canara-Ceair
si Dautcea ; la rasara cu com.
Bas-Chioi ; la miaza-zi cu com.
Ciucurova, de care se desparte
prin dealul Bac-Ceis si valea Dul-
gherul ; la apus cu comuna Cir-
jelari.
Dealurile cari brazdeazä com.
sunt : Sacar-Bair (Dealul-Plesuv),
Cu virful Atmagea, 315 m. la
apus; Topolog, la S. Cu 366 m.;
Taslic-Bair ; Hagi-Tepe, 322 m . ;
Cale-Bair si Ciubucluc-Bait la
apus ; Ghiubelca, Canara-Ceia
si Dautcea, 260 m., la miaza-
noapte ; dealurile Langer-Berg;
Runde-Pucla ; Iasi-Orinan, 276
metri , la rasarit ; Sivri-Tepe,
236 m.; Bac-Ceis si Cocargea la
miazd-zi. Movile sunt trei lingd
valea Regel, asezate spre S.-E.
tare Atmagea si Ciucurova.
Dintre riurile si piriurile ce
o ucla sunt mar insemnate : Sla
va- Cerchezeascä, afluentul sau,
valea Atmagea, ce trece prin
satul Atmagea, prin mijloc
rasara; valea Musafir-Culac, care
o ucla la miaza-noapte ; afluen-
tul sáí valea Bat-Ceis care o
uda la rasärit. Ca vAT avem:
valea Cocargea la rasarit, valea
Burlaculut, valea Dulgherul, va-
lea Coru-Dere (Valea-Seaca), Re-
gel si Silistea-Ciucurover la S.
si S.-E.
Intinderea rotala a comuner
este de 3563 hect., din cal-e 63
18
ATMAGEA
hect. ocupate de vatra satuluI
gradinele e/, 1500 hect. pa.-
duil, 1300 hect. loc arabil, 500
hect. neproductive; 1427 hect.
padurile sunt ale statuluT, 927
ale locuitorilor.
atune afara de cel de rese-
dinta nu maT are.
Locuitorif sunt mal totT Ger-
manI, parte ProtestIntI, parte
Anabaptisti; fama' sunt 71, din
care I minina si I ovreasca, Cu
suflete 462, din caff 7 Rominr,
5 Ovrer. CopiI in virsta de scoala
99, din carI bdetI, 48 fete.
InsuratT sunt 64, neinsuratI 2,
vaduvT si vaduve ii. Imbraca-
mintea e aceea a orasenilor.
Calitatea pamtntulul este bu-
na ; pamintul este negru i fertil.
Ocupatiile locuitorilor sunt :
agricultura cu 67 agricultor! si
67 plug,urI, 6o vinturatoff de
griunte, 4 masita de secerat;
cresterea vitelor sunt 632 ca-
pete de vite, din car! 60
52 epe, yací, 420 oI. In-
dustria: 5 meseriasI, din caer 3
fieraff, I rotar si i timplar. Sunt
2 morI pe apa, I Cu cal. Co-
mertul activ: se importa instru-
mente agricole, haine, bauturI
alcoolice, coloniale, ca: zandr, ca-
fea, cear, orez, etc., in valoare
de peste 3000 ler; se exporta
cereale si lemne in valoare de
aproape 30000 leI. E un singur
circiumar-bacan.
Budgetul e la ven. de 2884
la cheltuell de 2884 le.
aile de comunicatie sunt,
toate 6, vecinale i comunale:
1. spre Bas-Chioi ; 2. spre Orta-
Chioi ; 3. spre Dautcea ; 4. la
Macin, cu ramificatie la Cirje-
lari ; 5. la Topolog, cu judetul
Constanta, diflcilá; 6. la Ciucu-
roya, maT huna ca toate.
Instructiunea se precia in
2 scoli: una, o gradina de co-
piI micr, frcebeliana, in care
se invata mamar timba germana,
138
cu local separat ; o scoala mixta
romina, in care bimba germana
se precia de invatatorul comu-
nitatiI, cite o ora pe zi, fundatit
in 1870, refundata de stat in
1883. coala germana cu peste
20 copir, de ambele sexe, a fost
fundata. in 1884; are un 'luya-
tator, ce functioneazä si la scoala
Cultul religios e reprezentat
prin 2 bisericI: una protestanta
fundata in 1864 de comunitatea
protestanta, fär veniturI, dar
Cu io hect. date de stat, cu
un preot si un diacon, invata-
torul german ; o capeld ana-
baptista, zidita in 1870, fundatá
de catre anabaptistr, ara. veni-
turI i pamint, intretinuta de
sectarif el, cu un predicator,
care este si peste toate capetele
anabaptiste din judetul Tulcea ;
serviciul religios se face de totI
cintind în cor.
lstoricul. Pe la anul 1848, maI
multe familir din Basarabia au
trecut In Tara Romineasca, iar o
parte din ele a venit in Dobro-
gea. Neavind cu ce sa. se apuce
de agricultura, au servit i el
pe unde au putut, cu femeT si
copa', la TurcI. Dupa
anI economisind i citr-va banI,
au cerut pasei din ora..$111 Tul-
cea, a li se da acest loc spre
a funda aci un sat nemtesc ;
aceasta s'a intimplat cam pe la
1868, i ast-fel adunindu-se, cae!
li s'au dat voe, vre-o 6o familiI,
au fundat satul, dindu-I numele
de Atmagea, dupa numele lo-
culuI, care era pe atuncr aco-
perit cu padurr. In privinta eti-
mologier acestur nume, este in-
doiala; sa fie de la at, ce in-
seamna cal fugar, iute, de aceI
carY de alt-fel se gasesc prin
aceste locurI, sau de la alma-
ge repede. Este curios
ca timpul ce a trecut de la ple-
carea lor din patrie, ce! mar
www.dacoromanica.ro
A-TKEIA-PARTE
multr fiind SasT din Transilva-
nia, a fost destul de a-i face
sa uite multe din obiceiurile si
deprinderile lor, pastrind numar
bimba, cam amestecata si ea, $i
religia.
Atmagea (Virful-), dealul cel
mar inalt din plasa Babadag,
unul din cele mar inalte din tot
judetul Tulcea i chiar din Do-
brogea, fiind al 4-lea in rangul
piscurilor celor mar inalte. El
este punctul culminant din dea-
lul Sacar-Bair i prin inaltimea
sa, care este de 399,9 metri,
domina asupra ptraelor Sacar-
Dere, Atmagea, Arman-Cesme,
si asupra comuneI Atmagea,
fiind i punct trigonometric de
observatie, rangul I. Este aco-
pen it mal in totalitate cu padurI
si numar putin la poale se afla
cite-va pasunI.
Atmagea, pi« in plasa Ba
badag, judetul Tulcea, pe teri-
toriul comuneI Atmagea, careea
I-a dat i numele; el izvoreste
dintr'o prelungire orientala a
dealulur Sacar-Bair, din nordul
comunel, la apoT o directiune
de la Nord spre Sud, curge dea-
lungul dealuld Sacar-Bair, pe
sub poalele sale orientale, trece
prin mijlocul satulur Atmagea
si in sflrsit se varsä in ptriul
Arman-Cesme, sau Slava-Cer-
chezeasca, numit si Ciucurova.
Primeste ca afluent pe dreapta
numal &tul Valea-Dulgher, ce
se varsa inteinsul putin maI
sus de gura sa. De alungu-I
merge calea comunala Ciucu-
roya - Atmagea-Orta-Chioi.
A-treia-parte, sat, in plasa Fun-
dul, jud. Roman, com. Bacesti,
spre nord de tirgsorul Bace$ti,
si la marginea judetuluI despre
jud. Vasluiu, la o departare nu-
mal de 250 m. de tirgusorul
 A-TREIA-PARTE-DIN-ARM4ENI
cesti. Este asezat pe malul drept
al ptriulur Toinar i aproape de
varsarea lur in rail Birlad. Are
26 capl de familie, 32 contri-
buabilT, 115 locuitorT, din care
stie carte si 31 case. Popu-
latiunea este numar romina. Sunt
117 capete vite marr. Se mal
numeste i A-treia-parte din Ar-
maseni.
A-treia -parte-din- Armä§enI,
vezr Armaseni i A-treia-parte.
Atul, vechie numire, a pa-. Istaul,
din com. Mizil, jud. Buza.a.
Ata, pichet, pe granita Transilva-
nia, jud. Neamtu, situat in a-
apropiere de piriiasul Ata-Mica,
Intre Obcina-Cepchesulur si Che-
rechavas.
Ata, pirtg, format din doui. iz-
voare : Ata-Mica i Ata-Mare,
carT se unesc aproape de ho-
tar in jud. Neamtu. Cel
izvoreste din muntir Tran-
silvanier, intrind In judet printre
muntele Obcina-Cepchesulur
coastele Piciorulur-Cherechavas,
formind intru cit-va limita des-
partitoare despre Transilvania,
adica de la pichetul Ata pana
la punctul cotat, cu ocasiunea
delimitarir hotarulur, 847 m.; cel
de-al doilea izvoreste tot din
muntil Transilvanier, intrind pe
sub culmele muntelur Piciorul-
Icoaner; traverseaza teritoriul
plasir Piatra-Muntele, pana la
rdsaritul Piciorulur-Cherechavas,
unde se uneste in& un singur
curs cu ptriul Ata-Mica; se stre-
coara apor In directiunea V.-
N.-E., printre ramurile munti-
lor Bourul i Crucea-Rosie (de-a
dreapta), si ramurile muntilor
Ata si Magura-SomuzuluT (de-a
stinga), pana la varsarea sa in
pirtul Tarcaul, putin mal in su-
sul despre gura piriulur Lap-
139
toacele, care vine de cea-l'alta
parte a pirtulur Tarcaul.
Ata, J'amura' de munir, pe teri-
toriul comuner Pingarati, plasa
Piatra-Muntele, jud. Neamtu, si-
tuata intre Piriul-Cheer i pidul
Ata, afluentr aT Tarcaulur.
Ata-Mare, pirliaf, (v. Ata, piriu),
curge prin jud. Neamtu.
Ata-Micfi, pirtiaf, v. Ata, pirtzl,
jud. Neamtu.
Att-Sadic, ruinele unur sat, in
pl. Silistra-Noua, com. Hairam-
Chioi, jud. Constanta, situate
pe valea Armutlia in partea sud-
esticl a plasir $i a comuner.
Sunt asezate intre pichetul Att-
Sadic si pichetul Armutlia.
Audea, sat, 'in comuna Hangu,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
asezat pe valea Pirfulur cu asa
numire si a ptriulur Hangu.
Are o populatiune de vre-o
600 suflete, dintre carT : 103
capr de familie (282 barbatT, 303
femer), din carT 46 carT 5tiii carte.
Locuitorir se ocupa cu plu-
tarja i numaT prea putin Cu
agricultura.
In acest sat se afla : o bise-
rica de lemn, cu I preot $i 2
eclesiard ; 3 fierarr, 2 rotarr. Co-
municatiunea cu satele vecine
se face prin un drum natural,
care incepind di ntre kil. 100 lOI
al soseler judetene-nationale Pia-
tra-Prisaceni, duce in susul vder
pirlulur Hangu pana la satul Bo-
boteni.
Numarul vitelor se urca /a
760 capete.
Audea, a'eal, in prelungirea mun-
telur Iurca, din comuna Hangu,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
Audea, A-tia); in com. Hangu,
www.dacoromanica.ro
AURETI
pl. Piatra-Munte/e, .lud. Neamtu;
izvoreste dintre ramurele mun-
tibor Iurca (Giurga) i muntilor
Doamna, catre hotarul mosier
Baltatesti ; curge pe sub poalele
dealulur cu a sa numire, udind
satul Audea, In dreptul canfla
se si varsa:pe 'partea stinga a
piriulur Hangu.
Aurar, ved Bistrita, Ha, judetul
Neamtu.
Aurei, numire, ce se da una
partr din com. rur. Viadesti,
pl. Riurile, jud. Muscel.
Aureilor (Pädurea-), pdarure,
com. VIAdesti, pl. Riurile, jud.
Muscel.
Aureilor (Valea-), pfria, izvo-
reste din padurea Cu acela$1
nume, strabate cat. Vladesti-
Paminteni, pl. Riurile, jud. Mus-
cel, si se varsa in riul Bratia,
in raionul com. rur. Vla'desti.
Aurel, ias, (prival), jud. Braila, fu-
tre privaluI Filipoiul i Dunarea-
Vechie, com. Chiscani. Malu-
rile sale fiind ridicate servä de
drum prin bala ; el pleacd din
privalul Filipoiul mal jos de gin-
liciul erbanulur, merge spre E.,
ocolind ezerul Dunarea-Vechie
si se varsa in Dunarea-Vechie in
dreptul satulur Turcoaia din Do-
brogea.
Aurel, proprietate mosneneasca,
in com. Piclele, jud. Buzau; are
52 hect. vir, fineata si araturr.
Aure§ti, com. rur.,:pl. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea, compusa din 2 ca-
tune : Silea i Auresti. Se po-
vesteste cum ca'sr trage acest
nume din cauza, ca vecbir el lo-
cuitorT se ocupaa Cu auraria.
Este situata pe valea Oltulur
la 45 kil. departe de capitala
 AURE.51I
judetulur, si la 8 kil. de a sub
prefecturer.
Are o populatiune de 485 lo-
cuitorl : 252 barbatT i 233 fe-
mer, in care intra si 5 familir Aurora, sat, in pom. rur. Cujui-
de Tiganr; 120 capr de fami-
lie ; io8 co.ntribuabilrin 118 case. are aproape 200 familir si este
In comuna e Q singura biserica
fondata la anul 1881 cu chel-
tuiala parintelur Vlasie si a D-lor Aurul, munte, pl. Trotusul, jucl.
Nae Turanea., Gheorghe Croito-
rul, Ton Trancà si altr locuitorf.
Locuitorif se ocupä cu agri-
cultura si viticultura si prea
putinT ca dulgheria. Er desfac
produsul munceT lor la Draga-
sani si la Cimpul Mare.
Locuitorr au 167 bol, 47 yací,
42 viter, 4 cal, 24 capre, 248
or si 326 porcf. Locuitorir au
fost improprietaritr in numar
de 95 la anal 1864, cind li s'au
dat 314 hect. plmtnt.
Pe riul Oltul, in raionul com.,
sunt 4 morr.
Are o scoala ca a carel in
tretinere statul cheltueste anual
Io8o ler, lar COM. 30 le. tiu
carte 16 barbar.
Comuna se intinde pe o su-
prafata de 314 hect.
Sunt in comuna 98 merf, 79
perT, 68 nucl, 99 ciresT ; lar li-
vezile dan 12 care de fin.
Catea ferata Piatra-RImnic
calea judetiana traverseaza co-
muna de la N. spre Sud ; merg
amindoua paralel.
Veniturile comuner se urca
la 1845 ler anual si cheltuelile
la aceeasT suma.
Comuna Auresti este braz-
data de dealurile Verzi i Za-
voiul-Galita si udata de valle Si-
lea 1-1 Nisipoasa. Se margineste
ca riul Oltul, dealul Verzi, com.
Zavideni si com. Orlesti.
Aure§ti, sat, face parte din c. rur.
Aureiti, pl. Oltul-d.-s., j. VIlcea.
Aure§ti, deal, In raionul com. cu
140
acela.si nume, pl. Oltul-d,-s., jud.
VlIcea ; pe dInsul se cultiva. 58
hect. vie.
rul, pl. ampul, jud. Mehedinti ;
sat construit din nou.
Bacau, de pe teritoriul comuneT
Tirgul-Trotus.
Au§ul, vale, In judetul Olt ; izvo-
reste de la Estul comuner Vata,
pt. Vedea-d.-s. si se varsa. In
gIrla Vetisoara, pe tarmul st.,
tot in raionul comuner Vata.
Avel, deal, com. Lungesti, plasa
Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
Avere§ti, coin. rur., in partea de
N.-V. a plasir Crasna, jud. Fa-
ciu, la 17 kil. distantd de capi-
tala judetular. Situatia teritoriulur
accidentata. E marginita la N. ca
comuna Armaseni, la S. cu Ta-
balaesti, la E. ca Pahnesti,
la V. cu Botesti. Este formata
din satele : Averesti, Plopi
Rosiori, pe o suprafata cam de
1187 hect. si cu o populatiune
de 180 familiT sau 826 suflete
si 18o contrib.
Are o biserica cu preot.
I pietros, sitti4t lu Conl. Averesti,
Numarul vitelor cornute e de
500; cal sunt 50, or 500 i poni*
220.
Avere§ti, COM. rur., in pl. Fun-
dul, jud. Rotnan, spre S.-E. de
orasul Roman. Este alcatuita din
satele: Averesti, (Averesti-Ra-
zasi) i Golani (Averesti-d.-j.), Cu
resedinta comuner In p. Ave-
resti-Razasi. Este asezata pe
platoul ce desparte pirita Bra-
teasca de plr. Averesti. Este
situata la o depdrtare de 3' kil.
de Damienesti, resedinta
si la 14 kil, de orasul Roman.
www.dacoromanica.ro
AVERE$T1
legata cu amindoua aceste lo-
calitätf prin osea. Are o popu-
latiune de 284 capr de familiT,
262 contrib., 1218 loc.1 din carT
56 stia carte ; sunt 341 case. 13o-
pulatiunea este romina, afara de
6 fam. de Evrer. Lopuitorif a-
cesta comunr se ocupa, pe Irriga
altele, i cu transportul de pia-
tra din dealurile acester comunr,
care sunt situate parte in partea
clq N.-E., cele mar mur in par-
tea de N.. Are o scoala mixta
2 bisericf, una de plata si
alta de lemn. Venitul anual al a-
cester comune este de 4963 ler
cheltuelile de 3686 ler. A-
ceastä comuna tine de circum-
scriptia fiscall Bratesti. Este for-
mad. mar toata de razesT.
Avere§ti, sat, In centrul com.
Averesti, plasa Crasna, judetul
Falcia, situat pe poasta ,dea-
luid i valea cu asemenea nu-
mire, cu q popqlatiuue de 98
familif, 480 suflete i 9a cantil-
buabill. Este resedinta comuna,
are o blserica yeche c9 i preot
si 2 dascalr. Locuitorir sunt ra-
zesr vechr.
Avere§ti, deal, foarte inalt, jud.
Roman, cel mal inalt (Da tot
judetul lupa, Dealul-Marulu,r,
plasa Fundul, sprp N.-E. de s.
Averesti-d.-s. La poalele acestur
(leal este a5ezat satul Avere§ti-
cl.-j. (Golaui). Se mal ;Jume te
Dealgl-Golanilor.
Avere§ti, 1(4- izolat, in com. Gi-
rovul, pl. Piatra-Muntele )ud.
Neamtu.
Avere§ti, ingqie, in pl. Fundul,
jud. goman, com. Averesti. De-
spre aceasta mosie aminteste
document de la 1742, Februa-
rie 2, cind Ghedeon, piscop de
Roman, se jelueste lur Const.
 AVERETI
Mavrocordat c. niste partf din
proprietatea EpiscopieT de la
Averesti si de la Muncel, se im-
presor de razesT.
Avere§ti, mofie, in com. Girovul,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
situat1 pe valea CracAuluT, intre
mosiile : BotAsti, Lelesti, Giro-
vul, etc.
A fost proprietatea manAstiriT
Aron -Vodá de linga Iai,
inchinata, PatriarhieT din Tari-
grad. Se mal numeste Slobozia-
Averesti.
Avere§ti, pi/Vial., ce curge prin
com, Avere;,ti, pl. Fundul, jud.
Roman, de la N. la S. si se
varsa in piriul Brateasca de a
dreapta aproape de satul Go-
lani (Averesti-d.-j.).
Avere0i, schit, in satul Averesti,
com. Cu asemenea nume, plasa
Crasna, jud. Falciu, infiintat in
1765, de catre un razes numit
Saya, din satul Averesti, care,
calugarindu-se, a infiintat schi-
tul pe rdzesia luT. Dar inainte
de a 1 sfirsi, l-a inlocuit in egu-
menie un alt calugar numit So-
fronie, care a isprávit bisericu-
ta. Aceasta se vede din q carte
de danie facuta, schituluT de
catre niste rdzesT, prin care se
zice, ea in acel an s'a facut schi-
tul. Acest schit in urma, la 1789,
a fost inchinat EpiscopieT de
Husl i dupä secularizarea ma-
nastirilor s'a, desfiintat rAmiind
ca bisericA de mir,
AVere§ti-de-Jos, numire, ce se
mal da satuluT Golani, din c. A-
veresti, pl. Fundttl, jud. Roman.
Avere§ti-de-Sus, numire, ce se
mar da. satulur Averesti-Razesi,
jud. Roman.
Avere§ti-Räzel, sat, in plasa
141
Fundul, jud. Roman, com. Ave-
resti, spre S.-V. de orasul Ro-
man, la o departare de 14 kil.,
si la 31 kil. de resedinta pla-
sil, com. rur. Damienesti. Este
asezat pe piriul Averesti. Este
resedinta com. Averesti. Are
184 capT de fam., 182 contri-
buabilI, 790 loc., din carl 48 stiti
carte; staa in 228 case. Populati-
unea este rominA, afard. de 4 fam.
EvreT. LocuitoriT acestuT sat lu-
creaza cArute ordinare si se o-
cupä cu transportul de piatra,
pe care o scot din dealurile a-
cester com. Sunt 646 vite cor-
nute mart Are o scoará
si o bisericä de lemn. Este lo-
cuit numaT de riIzesT. Se mal'
numeste si Averesti-d.-s.
Avram, deal, pl. Tazlaul-d.-j.,
jud. BacAtl, pe teritoriul com.
Sanduleni.
Avram, movild; jud. Braila, la
3' g kil. spre V. de satul San-
cuta, din com. cu acelasi nume.
Avram, vale, plasa Siretul-d.-s.,
jud. Baca.a, com. Filipeni.
Avram-Unchia§, movild, in pl.
Gradistea, pe teritoriul comuneT
Amara, jud. R.-Sarat; e asezata
in mijlocul unuT cimp intins; e
acoperitä cu verdeatä si din de-
partare pare ca o sentinela la
postul el.
Avrama,fintind, pe rnosia Buda,
com. Buda, pl. Herta, judetul
Dorohoiti.
Avrämeni, com. rur., in pl. Ba-
.561, jud. Dorohoiti, formata din
satele AdAsIni, AvrAmeni, Bo-
rolea i Zahoreni, cu resedinta
primArieT in AvrAmeni. Are 509
familiT si 1454 suflete; 2 bi-
sericT cu 2 preotT, 2 cintaretT si
2 palamarT; o scoald cu un in-
www.dacoromanica.ro
AVRXMENI
vAtator. E la Lo kil. de Saveni,
resedinta plasil si la 58 kil. de
Dorohoiu.
Satenif posea 558 hect. 56
arir pdmint, iar proprietarir 5106
hect. 23 aril cimp, 300 hectai e
76 ara' pAdure, 14 iazuff si 12
pogoane vie. Budgetul la veni-
turT e de I. 5590 b. 89 si la
cheltuelT de le 3694. Vite marT
cornute 1131, cal 296, or 3924,
capre 3t, pord 490 si stupr 179.
Avrämeni, sat, in com. cu ase-
menea numire, pl. Ba. ea, jud.
Dorohoiti, Cu 222 fam. sau 633
sufl. i o placutA situatie ; la Ic)
kil. N.-E. de T.-SAveni, rese-
dinta subprefecturiT, si la Ii kil.
de satul Mitoc. Asezärile sAte-
nilor in mare parte sunt bune;
unele aü livezT, altele grAdinT.
Proprietatea mosieT este a fra-
tilor Isacescu.
Biserica cu patronul Sf. Ni-
colae este mica, facuta din lemn
si tencuitA la 1852, din ordinul
fostuluT proprietar marele logo-
fdt Nicolae Andrer Milo.
Are o scoala cu I invatator.
Calitatea plmintulur este burla.
SateniT poseda 429 hect. 65 ariT
pamtnt; lar proprietatea 2864
hect. 39 aril cimp si 85 hect.
93 arif pAdure de stejar tinara.
IazurT sunt treT, dintre carT
mal mane este acela numit al
MiluluT, de 4 hect. intindere.
Livezr pe mosie sunt in douil
locurr, Cu diferitl pomT roditerT
si 4 pogoane vie.
Piraie principale ce trec pe
mosie sunt VoloyAtul i Bodeasa.
DrumurT, acel de la DarabanI
la Stefanesti, la Saveni, Doro-
hoiu si Botosani.
Hotarele mosieT : Cu Ichirneni,
Sayeni, Sirbi, Liveni-Mitropoli el,
Tescureni i Adasani.
E de observat ca. familia Isd-
cescu este una din vechile fa-
mili! ale Moldover, Asa, la 1577
 AVRÄMENI
Februarie 5, manastirea Moldo-
vita din Bucovina, cumpara a
8-a parte din mosia Corlata din
tinutul Sucever, de la loan Isa-
cescu. La 1737, manastirea Iliesti
se intemeil de Iona.scu Isäcescu,
care ir dete mosiile Iliesti a 3-a
parte, Balaceanca, Iacobinesti a
4-a parte, Orasani jumatate, pe
linga Sasesoara.
Familia Milo este asemenea
vechia. Asa, la 1761, in timpul
Domnier lur Calimach-Voda, se
glsWe staroste de CernautT
Enache Milo, franc de origina.
( Letop. t. 3-a, pag. 246).
La 1769, cind tara era ocu-
pata de RusT sub generalul Elem,
in deputatia ce fu trimesa la
Imparateasa Ecaterina a II-a,
se afta si Enache Milo, bivel
Spatariu.
Pe cind republicele Venetier
Genever disputar' preponde-
renta in Orient, multe familir
din aceste locurr se stabilira la
Constantinopole, In mahalalele
Pera si Galata. Din aceste fa-
miliI italiene, trecura. in Moldova
Valahia, cu timpul, adusT de
Domnir pamintenT si fanariotr.
Intre a.sa familir era si Milo, pe
linga Alexandri, Cozadini, Cuza,
Negri, Romalo, Ventura, s. a.
Avrimeni, deal, pe mosia Sirbi,
com. Sirbi, pl. Ba.seul, jud. Do-
rohoiti.
Avrärneni, movild, formata In
hotarul mosiilor Avrameni si
Sirbi, din pl. Baseul, jud. Do-
rohoiu.
Aveameni, pirla, izvoreste de
pe teritoriul satulur i comuner
Avrameni, pl. Baseul, jud. Do-
rohoiu, trece pe mosiile Sirbi
Hanesti si se varsa in pir. Ba-
seul din pl. cu aceeasr numire.
Avrätnenilor (Valea-), vale, pe
142
mosia Sirbi, com. Sirbi, plasa
Baseul, jud. Dorohoiti.
Avrime§ti, sta, in pl. Tu tova, j ud.
Tutova, spre N.-V. de orasul Bir-
lad, pe pirtul Valea-Mare. Are
772 loc., din carT 51 stiti carte,
193 case. Formeaza o comuna
(com. Avramesti) cu catunele :
Uricarr, Marasesti i Coroba-
nesti. Are in toatA com. 1351
loc., din carT 90 stia carte, 348
contribuabilI si 854 case. Se
cultiva viea pe o suprafata de
73,50 hect., si livezile cu prunT
pe o suprafata de 8,75 hect.
Cu comerciul se ocupa in toata.
com. 9 oamenT, din carT 8 Ro-
minT si i Evreu, in lo stabili-
mente comerciale, din carT 6 cir-
ciumr. Teritoriul com, este delu-
ros. Intr'o padure din cuprinsul
acester com. s'a gasit monede
antice ce sunt donate liceulur Axinte, izvor, pe mosia Mindresti,
din Birlad. Are o scoall pri- com. Brehuesti, pl. Sirctul, jud.
mara de bletr si 4 bisericr. Con- Botosani , din care ese Pirml-
tributiile directe a loc. acester Popir.
com, se ridica la suma de 7223
L 42 b.
Avrärne§tilor, deal, la marg,inea
de S.-E. a com. Colonesti, pl.
SIOnisesti, jud. Tecuciu ; separa
aceastä com. si jud. Tecuciti de
com. Avramesti, jud. Tutova.
Alt. 370 m.
Avarne§tilor ( Pirlul-), vezr
Valea-Mare, pida, judetul Tu-
tova.
Avreliuc, movild, in pl. Constan-
ta, jud. Constanta, in apropie-
rea si la N.-V. ora.sulur Con-
stanta. Are o lnáltime de 57
metri. Fost punct trigonometric
de observatiune de primul rang.
Imprejurul acester movile sunt
o multime de altele mar miel;
ea le domina pe toate, pre-
cum intreg orasul pana la
i mosir particulare, purtind nume-
mare. Pe la räsaritul er trece
www.dacoromanica.ro
AXINTELE
soseaua judcteana Constantd
Tulcea.
Avregul, munte, in jud. Arges,
plaiul Lovistea.
Avrigianca, pod, peste viroaga
Zagna, spre S.-V. de satul Va-
deni, jud. Bräila, ca la 312 kil.
Aci se impreuna viroaga Chiter
cu Zagna. El serva de hotar
intre- com. Vladeni si Cazasul.
Pe ad i trece drumul Braila-Ga-
lati. La acest pod se intilnesc
mosiile : Slatina-Cimpineanca
Domeniul Brdiler.
Axinia, pirla, jud. Suceava, vez!
I3ugeoaia.
Axinte, deal, in COM. Plese ti,
jud. Suceava.
Axinte, o parte din fesul Siretu-
lur, in com. Dolhasca, jud. Su-,
ceava.
Axinteanca, .ftdelure, in pl. Chn-
pulur, jud. Ialomita, intre riul
Ialomita si satul Axintele; are
suprafata de ioo hect.; compusa
din stejar, ulm, salcie si paltin
In etate de io anT.
Axintele, com. rur., In pl. am.
pul, jud. Ialomita, situata in
partea de E. a plasir, pe malul
drept al riulur Ialomita, intre
comunele Fundul-Crasani, din pl.
Ialomita-Balta .si Frumusica. Se
compune din satele Axintele
Barbatescu.
Teritoriul comuner are supra.
fata de 3050 hect., din carT 160
hect. padure si coprinde patru
le proprietarilor. Dupa legea ru-
 AXIMI ELE
Tala din 1864 sunt 135 loc.
improprietaritI, lar 109 nu sunt
improprietaritT.
Dupa recensamtntul din anul
1890, populatiunea comunei este
de 1317 locuitorr, cu 294 capI
de familie si 1023 membri de
familie. Dupa nationalitate sunt:
1308 RominI, 5 Gred si 4 Bul-
garI, totr de religiune crestina
ortodoxa. Dupe profesiunI se
afta: 342 agricultorT, 3 mese-
riasT, 6 comerciantT, 3 profesiunI
libere si 40 servitorI. Din aces-
tia ioo persoane stid carte.
Populatia comuneI In 1887
era: 232 familir komInr, 5 fa-
miliï 4 familia GrecI,
o familie de UngurI si una de
IzraelitI, sad 1017 locuitorI cu
244 bárbatr, 244 femer si 529
copiI. Contribuabill se aflau 200,
din carI 14 RominI si 3 straini.
Loc. straim se ocupa cu comer-
ciul de producte, vite i bauturI,
lar ceI-l'altI cu agricultura.
Vite: 610 cal, 840 bol, 2410
7 capre, 16 bivolf i 300
pord.
Venitul comuner in 1887-88
era de 4247 leI i chelt. de
4331 ler.
Pentru instructiunea popula-
tieI este o scoala primará. cu
un invatátor retribuit de co-
muna.
Biserica s'a zidit la anu11823,
la care serveste un preot
doI dascalI; pentru intretinerea
el, comuna contribue anual cu
suma de 2401.
Axintele, sat, in plasa ampul,
jud. Ialomita, pendinte de co-
muna cu acelasi nume ; este si-
tuat la 4 kil. spre S. de riul Ia-
lomita s't inconjurat de treI partI
cu dealurl, ce sunt formate de
coasta riuluI Ialomita.
AicI este resedinta primarieT
si a judecatorid comunale.
Sunt 172 familir Ron:Lid, 5
143
familit TiganT si cite o familie
de Izraelitl, Grecr si UngurI.
Este. o scoala mixta cu un
invatátor retribuit de comuna
si o biserica la care serveste un
preot i doI dascall.
Axintoaei (Iazul-), vezI Lupe-
niI, com. Hudesti-Mari, pl. Pru-
tul-d.-s., jud. Dorohoiu.
Azacliti, sat, in pl. Macin, jud.
Tulcea, cat. comuna Pisica, si-
tuat in partea N.-V. a plásiI si
In cea apusana a comuner, pe
malul clrept al DundreI, la II
kil. in linie dreapta spre V. de
dit, de resedinta, Pisica. Vechiul
nume a tost Cazacul, pe care
Turca l'ad schimbat in Azaclid.
Dealurr nu are, pámintu/ fiind
jos si mlástinos. Dunarea 11 ucla
la apus, ca i girlele Tanase,
Hilerul si Zatoaca ; Combrea
Latimea la rasárit. BaltI sunt
Combrea, Plosca, Latimea i Mo-
canuld la S. si rasarit. Locurile
ridicate poarta numele de grin-
durr, asa avem : grindul \Tálea-
nul, Oalelor, Zatoaca i Lati-
mea ; numaT ele sunt produc-
tive, restul de mlästinI dau stuf;
numeroasele i intinsele baltI
dad peste destul de bun. La
miaza-zi este o pAdure, a Go-
laseilor. Intinderea este de 4000
hect., din care 600 hect. loc
slnatos, 250 hect. pdclure, 1200
hect. lacurr si 1950 hect. m'As-
tinI cu stuf. Populatia e de 78
fam. cu 215 sufl., top' Rominr;
se ocupa cu pescarla, agricul-
tura putina, cu 15 plugurI; sunt
4 circiumarI. Se exporta vite,
cereale i lapte. In sat e o scoala
mixta, fondatá. in 1886 de lo-
cuitorI, cu o institutoare ; o bi-
seria zidita in 1834, C11 230 leI
venit i lo hect., cu un preot
si un cintáret. Sunt 3 drumurl'
comunale : la Tulcea, Pisica
Ghecet. Satul dore§te bune cal
www.dacoromanica.ro
AZAPLAR
de comunicatie; el sta in comu-
nicatie pe apa cu orasul Galati,
In fata caruia se afla asezat.
Azaplar, COM. rur., din judetul
Constanta, pl. Mangalia ; situatil
in partea meridionala a judetula,
la 18 kil. spre S.-V. de orasul
Constanta, capitala districtulur,
sI in cea centrala a pldsir, la 20
kil. spre N.-V. de oraselul Man-
galia, resedinta er, pe un platou
al dealulur Arta-Burun.
Se margineste la miaza-noapte
cu com. Edil-Chic»; la rasárit
cu com. Topraisar ; la miaza-zi cu
comunele Sari-Ghiol i Chiragi;
iar la apus cu comunele Cara-
Omer i Enghez.
Relieful soluluI e accidentat
de urmatoarele principale dea-
lurI : Carasuluc-Bair (114 m.)
la N.-V. ; Cara-Sirtt (132 m.)
la apus, Cara-Iuiuc-Bair (130 in.)
la S.-V.; Tirpan (I r7 m.) si Ha-
zaplar (120 m.) la Co-
gea-Sirt-Bair (l00 m.) la rasara,
Arta-Burun (I 7 prin centru ;
toate aceste dealurT sunt aco-
perite ou finete i semanaturr.
Movilele sunt numeroase (34),
toate artificiale i servind ca
puncte de orientare salí obser-
vatir; principalele sunt : Orta-
Iuc la N.-V., Cara-Chioauc (zoo
m.) la N.-E., Erebi-Ler (n4 m.)
la N.-V., MustafacMuiuc (126
m.) la S.-V., Hazaplar I (120
m.), Hazaplar II (i i6 m.), Ca-
simcea (150 m.) la S.; Iasi-
Iuc (117 m.), Ciatal-Iuc (125
m.) prin centru.
Hidrografia e reprezentatá
mal prin niste vAT carY n'ad apa
de eh primavara i toamna in
timpul ploilor celor marI; prin-
cipalele sunt : Enghez-Buiuc -
Dere formata din unirea vailor
Carasuluc-Ceair i Erebiler la
N.-V. ; Chiuvan-Alceac la N.-E.
Casimcea la miaza-zi.
Clima este aceea a platouluT
AZAPLAR
dobrogean ; in genere verile
sunt calduroase, ernile aspre,
vintul din spre rasarit predo-
minind mal tot timpul anuluT ;
ploT putine ; climat relatiV sana-
tos; maladif rare.
Catunele care formeaza com.
sunt patru i anume : Azaplar,
re$edinta, spre miaza-zi, pe pla-
toul Arta-Burun ; Cara- Chioi,
spre miaza-noapte, la 4 kil. spre
N.-E. de re$edinta, tot pe pla-
toul Arta-Burun ; Erebiler spre
apus, la 4 kil. spre N.-E. de
resedinta, pe ;ratea Erebiler ;
Mustafaci tot spre apus, la 3
kil. spre N.-V. de re$edinta, pe
valea Mustafacl sati Erebiler.
Casete de $i adunate sunt insa
t'Ara regula, lipsite de gradinT
sau poni roditorY, rAü zidite $i
unele din ele ruinate.
Suprafata totala a comund
este de 10150 hect., din carT :
150 hect. ocupate de vetrele
celor 4 sate cu 204 case ; iar
restul I0003 hect. impartit intre
stat $.1 proprietariT can poseda
3600 hect. $i locuitorif carT ati
6400 hect.
Populatiunea intreaga a co-
muneT pe anul 1895-96 se ri-
dica la 198 fam., cu 571 mem-
bri, in total ded 769 suflete ;
iar In 1896-97 era de 920 sufl.,
in majoritate Turd i Tatart
In comuna nu este niel' o bi-
seric5. cretina; sunt 4 giamiT
cu cite un hoge i anume : 2
In cat- Azaplar, una in catunul
Cara-Chioi $i alta in cat. Ere-
biler.
coa1ä n'are comuna, de$1 nu-
raarul copiilor de $coala este
destul de mare, ca la f20; co-
piiI, carl pot, se duc la $colile
din satele Invecinate, ca Ghe-
ringec, Ghelingic $i Biulbiul.
Din .cele 10150 hect. intin-
derea comuneT, 150 hect. sunt
neproductive (casete loc.), i0000
hedt. sunt productive, din care,
144
dupa calitatea terenurilor: 4925
hect. loe arabil, din cari 3600
hect. ale locuitorilor, 2475 h.
loe necultivat, din care 2100
hect, ale locuitorilor, 2600 hect.
loe izlaz, din carT 700 hect. ale
locuitorilor.
Ocupatiunile locultorilor sunt
agricultura, fiind in comuna 131
plugarr, carl ati 48 plugurf (40
cu bol, 8 cu cal), 8 ma$inT de
secerat ; cresterea vitelor, comu-
na avind 14015 capete de vite,
din carI: 447 car, 781 boT, lo
bivolT, 11650 oT, 56 capre, 31
porcl. Industria este cea casnica.
Comertul e destul de activ ;
se face prin gara Murfatlar la
38 kil. spre N.; se importa ma-
nufacturr, vinuff, instrumente a-
gricole $i se exporta cereale,
vite (o1), Una, brinzeturT, etc.
Budgetul acesteT comune este
la ven. de 4918 leI; cheltuelile
se ridica. la 2176 leT, ramanlnd
decT un excedent in plus de
1742 ler. Sunt In comuna 135
contribuabilT. Calle de comu-
nicatie sunt: 1. drumul judetean
Medjidia-Mangalia, ce strabate
comuna prin mijloc, trecind prin
catunele Mustafact $i Azaplar;
2. spre Constanta direct; dru-
murT vecinale sau comunale ce
unesc satele intre ele $i cu cele
mar invecinate ca spre Enghez,
spre Cavadar, ipre Sarighiol,
spre Cara-Ornen, spre Chiragi,
spre Acbasi, Topraisari, etc.
Sunt in com. 6 mori de vint
30 putun.
Azaplar, sat, in jud. Constanta,
plasa Mangana, catunul de re
sedinta al comuner Azaplar ; si-
tuat maT mult in partea cen-
trata a pla$ir i cea meridio-
nata a comuna ; este a$ezat in
valea Dere-Alceac-Hazaplar $i e
Inchis la sud de dealul Haza-
plar cu virfurile Hazaplar I cu
126 metri $i Hataplar n du I i6
www.dacoromanica.ro
AZUGA
metri, iar la N. de dealul Arta-
Burun.
Suprafata sa este de 2200
hect. dintre carl 40 hect. sunt
ocupate de vatra satuluf cu 99
case.
Populatiunea sa, compusa InaI
ales din Turcr, este de 63 fa-
mili! cu 451 tuflete, ocupindu-
se cu agricultura i Cu cre$te-
rea vitelot. Drumurile care free
prin acest sat sunt urmatoarele:
$oseaua judeteana Cuzgun-Man-
gala care trece pi-in Centrul sa;
tuluT, strabatindu-se de la nord-
vest catre sud-est ; drumurile
comunale care pleaca dintr'insul
spre satele Erebiler, Cara-Chioi,
Topan i - Sari, Keragi, Copucci
$i Cara-Omer.
Azizie, sat, In jud. Constanta, pl.
Medjidia, catunul comuna Tor-
toman ;*situat in partea nord-
vestica a pld5if i cea apusatil
a comuner, la 6 kil, spre apus
de catunul de re$edinta, Tor-
toman. Este a.$ezat In valea Gea-
bac-Culac, intre satele Devcea
$i Geabacu si este inchis la N.
de dealul Geabacu-Bair, lar la
S. de dealul Oba-Bair. Supra-
fata sa este de 1242 hectare,
dintre carT 18 hectare sunt ocu-
pate numaT de gradinf $i de va-
tra satulur cu 34 case.
Populatiunea sa, compusa pe
jumatate din Romint este de
34 familir cu 151 suflete, ocu-
pindu-se mar ales cu cre$terea
vitelor. Fiind un sat no% are
casete mal marT, frumoase si re-
gulate bine. oseaua judeteana
Cerna-Voda-Medjidia trece pe la
sudul satulur; drumurr comunale
pleaca la Devcea $i la Geabacu.
Azuga, atan, re$edinto com'uneT
Predeal, plaint Pele., jtidetul
Prahova, in partea de N. a
reí, la 7 kil, de la hotar, unde
valle Pfahovita Azuga se bu-
AZUGA
preuna, formind riul Prahova.
Acest catun, ca i toata comuna
Predeal, este ocolit de muntI
traversat In lung si lat
de un sir neintrerupt de virfuri,
dealurr, piscuri i culnice, um-
brit cu pg.durI seculare, multa
vreme neumblate de picior de
om, udat de o multime de ape
cristaline, ce serpuesc unele li-
nistit, altele Cu o repeziciune
navalnica.
Azuga de azr, sad localitatea
unde apele Azuga i Prahovita
se intilnesc, formind valea Pra-
hoveI, s'a numit pana la anul
1881 Intre-Prahove, iar din a-
cel an, o data cu deschiderea
&el, s'a dat acesteI localitatl
numirea de Azuga, duph va-
lea ce din vechime poarta acest
nume.
Constructiunile ce se gasesc
la Azuga sunt : Casa Adminis-
tratiund Domeniilor CoroaneI,
casa os ; scoala, zidita din fon-
durile bunuluI nostru Suveran ;
fabrica de ciment ; fabrica de
sticlarie ; gara si casa Blebea.
La poalele munteluI Sorica se
ridica cladirile fabrica de pos-
tav si fabrica de salam.
Pe luncile Azuger se intinde
un sat nou, cu strade regulate,
compus din case frumoase
solide, pentru locuinta lucrato-
rilor fabrica de postav. Tere-
nul pe care este infiintat acest
sat, este dat de M. S. Regele,
proprietarul mosier, in mod gra-
hit; iar fabrica de postav, care
a &cut cu cheltuiala sa aceste
constructiI, vinde de vecI celor
ce voesc a se stabili definitiv aci,
case cu curtile lor, In pretul
costuluI i nutnaI cu conditiunea
d'a i se rambursa valoarea in
rate, pe termen de IO anI, ara
niel o dobinda. In sus, pe valea
Azuger, sunt fabricele de var
Aldasaro si Renard si in Susaiti
fabrica de cherestea Schiel.
8404t. Mareta DiOgiOnar GrOgnOICI.
145
Mara de luncile AzugeI, nu
sunt locurr proprir pentru a-
ratura., ci numal de finete. Ina-
inte cu 40-50 anI, aci se cul-
tiva in si cinepa, cartoff si le-
gume. PomiI roditorr lipsesc cu
desavirsire.
Livezile finetile sunt bo-
i cel d'al treilea cuptor, cu foc
gate in plante graminee i le-
guminoase din cele mal bune,
ceca ce da brinzeturilor de A-
zuga o reputatiune particulara.
Padurile ocupa aproape in-
treaga suprafata a teritoriuluI
comuneI Predeal. Relieful, al-
titudinea si natura terenuluI,
convin aci numaI pentru vege-
tatiunea forestiera.
Fagul formeaza specia domi-
nauta a padurilor, apor vine
bradul si moliftul, care a ince-
put a fi mal rar, din causa. ca
exploatatiunile de pana acum
s'ají facut mar mult pentru ex-
tractiunea luI.
Primele inceputurI de indus-
trie In Azuga le gasim pe la
anul 1830.
Un anume Aslan, venind din
Ruar, unde dupa cum se stie,
exista pe la finele secoluluI tre-
cut o fabrica de sticlarie, a in-
fiintat aci intre Prahova pe li-
vezI, la marg,inea padurer, cam
pe locul unde este astazI pi-
chetul de paza, o fabrica de
sticlarie. Aceasta fabricä n'a
putut functiona de cit 2-3 lunI,
raminind pustie, proprietarul
mosief, Banul Filipescu, a in-
chiriat-o unuI bucurestean, 'a-
bras Lipscanul, care a fugit
inainte d'a incepe fabricatiunea,
fabrica ramanind cu totul in pa-
rasire.
Din lemndria cladirilor fa-
bricet de sticlarie 0-ai1 construit
mal tîrziü multr täranI din A-
zuga, pe marginea soseler na-
tionale, casele lor, iar piatra si-
licatá, adusa din carierile din
Azuga, muntiI Zamura, i alt
www.dacoromanica.ro
AZUGA
material brut, adunat de labras
Lipscanul, a trecut in posesiunea
fabriceI de sticlarie actuala, care
s'a infiintat la 188o, functionind
la inceput cu un cuptor. La 1881
s'a construit inca un cuptor sis-
tematic cu gaz aerian i la 1891
direct.
Produsele fabricer de sticlarie
sunt bine cautate pe pietele ro-
mine si, sub regimul tarifuld
autonom, fabrica aceasta a fácut
insemnate progrese. Ea ocupa
actualmente 250 lucratorI, in
mare parte din Boemia.
La locul unde muntele Sorica
se scalda in apa Azuger, pe un
plato(' frumos umbrit de o pa-
dure deasa cu arborl inaltI, este
fabrica de postav de la Azuga,
un mare stabiliment industrial,
cu cladiri impunatoare i cu ma-
sinI multe si perfectionate. A
inceput sa functioneze la i A-
prilie 1887.
Fabrica de postav intrebuin-
teaza In fabricatiune numar fina
curata din tara si produce toate
tesaturile de riná cunoscute in
comerciul rominesc sub numele
de brasovenie. Ea ocupa in
permanenta un numar de 400
lucratorr de ambe-sexe, din carr
aproape jumatate sunt RominI,
iar cer-l'altI in mare parte SasI
din Transilvania.
La anul i885, inginerul E.
Erler a infiintat la Azuga, pe
mosia Sorica, o fabrica siste-
maficá de ciment romin.
La 1888, tot acest inginer a
infiintat pe Valea-Seacä o noul
instalatiune analoga', iar la 1892
a construit in muntele Piatra-
Arsa un cuptor sistematic pen-
tru var alb . Fabrica aceasta
ocupa In permanenta 70 hiera-
torI, In mare parte Ro minI.
Acum vr'o 15 anI, d. Ma-
tela Mocanu a infiintat la Azu-
ga o fabrica de cascaval, pro-
19
 AZUGA
ducind anual pow kgr. caFaval
de buna calitate, cunoscut in
toate partile sub denumirea de
cawaval de Azuga.
La anul x877, d-1 Carol Schee-
ser a infiintat aci o fabrica de
salami. Ea functioneazä regulat
Cu 5 ma0nf speciale i produce
salam de o calitate egala daca
nu superioara salamuluT de Si-
biu, precum 0 tot felul de car-
null afumate.
Azuga, stalie de drum de fier,
146
In jud. Prahova, pl. Pele, com.
Predeal, pe linia Ploe0-Predeal;
pusa in circulatie la 1 o Iunie
1879; intre statiile 13tWeni (3,7
kilom.) i Predeal (7,7 kil.), la
930,50 m. inaltime d'asupra ni-
veluluT marif. Venitul acesteT
statir pe anul 1896 a fost de
139080 1. 40 b.
Azuga, pirifi, izvorWe de la E.
de com. Predeal, plaiul Pele,
jud. Prahova, din muntele Fata-
Gavaner ; curge de la S. spre
www.dacoromanica.ro
AZUGA
N., face o curba pe la S. de
muntele Petricica, 'apoT la di-
rectia spre S. pana la locul nu-
mit Cheia-Azuger, de unde se
indrepteaza spre V. pana la
Azuga, unde se varsa in piriul
Prahovita, in fata munteluT So.
rica, nu departe de gara Azuga.
Pin Azuga primWe pe dreap-
ta, Va1ea-Limbl5elulu1 0 pe stin-
ga valle: Turcul, SteveT, Un_
ghia-Mica, Orjogoaia, Ceau§oaia,
Valea-CazaculuT i Urechia, afara
de altele mar micr.

Baarlic-Bair, deal, in jud. Cons-
stanta, pl. Medjidia, pe terito-
riul com. rur. Mamut-Cuius ; se
desface din dealul Cara-Dede-
Bair, se intinde spre miaza-noapte
tuteo directie generala de la S.
spre N., printre valle Pestera-
Dere, Petera-Ceair, Chioi-De-
resi si Cesme-Culac, brazdind
partea centralli a plasii si cea
de mijloc a comuneT ; se ridica
pana la 115 m. dominind valle
mal sus amintite, satele Mamut-
Cuius si Ibris-Cuius, asezate, u-
nul, cel d'intiiu la poalele sale
rasaritene, cel-l'alt la poalele a-
pusane ale luT ; pe muchia luT
se intretae maT multe dnimurT Baba, movi/d, in jud. Braila, la
comunale ce duc de la Mamut-
Cuius in diferite directiunT ; este latesti, din com. Fleasca.
acoperit cu finete si putine se-
m an aturr.
Baba, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
Rimnicul-d.-s., cat. com. Bdbeni,
asezat in partea de apus, la poa-
lele dealuluT Baba, pe pir. Baba.
Baba sau Räsuceni-Baba, cit.,
(v. Rasuceni-Baba), in judetul
Vlasca.
Baba, deal, in jud. R.-Sarat, pl.
Rimnicul-d.-s., se desface din dea-
lul Ematica, se intinde printre
comunele Pardosi, Babeni si De-
B
dulesti, lasa prelungirile spre ra-
sara: Babeanca, Dedulesti, Fin-
tina -TurculuT si Doul-Coae ;
este acoperit cu paduri si pa-
sunT.
Baba (La-), han, in jud. R.-Sa-
rat, pl. Rimnicul-d.-s., corn. Ba-
beni, pe drumul catre comuna
Dedulesti.
Baba, izvor, jud. Putna, care u-
nindu-se cu un altul numit Pie-
troasa, formeaza piriul Pluce0,
pe teritoriul comuna cu acelasT
nume, pl. Racaciuni.
500 m. spre V. de satul Scar-
Baba, movild, in jud. R.-Sarat,
pl. Gradistea, com. Amara, in
apropiere de lacul Balta-Alba ;
punct trigonometric de obser-
vatie pentru statul-major aus-
triac ca si pentru cel romtn, in
facerea hartiT TariT-RominestI.
Baba, viuchie de deal, in jud.
Prahova, com. Salcia, pl. Pod-
goria, acoperitä cu pädure.
Baba, peidure insemnata in jud.
R.-Särat, pl. Rimnicul-d.-s., com.
Babeni ; tine de circumscriptia
www.dacoromanica.ro
VII silvica., ocolul Babeni ; e-
senta de fag si putin stejar.
Baba, piriti, in jud. R.-Sarat, pl.
Rimnicul-d.-s., com. Dedulesti ;
izvoreste din dealul Baba si se
varsa in riul R.-Sarat, mal' jos
de cat. Dedulesti.
Baba, pirhi, in jud. R.-Sarat, pl.
Rimnicul-d.-s., comuna Babeni ;
izvoreste din dealul Baba, udá
partea apusana a comund si se
varsä in riul R.-Sarat, ling5. el-
tunul Bäbeni.
Baba, valcea, in jud. Olt, izvo-
reste dupa teritoriul comuneT
Cornatelul, pl. Oltul-d.-s., si se
varsd in Valea-GuguluT, pe tal--
mul sting, tot in raionul comu
neT Cornatelul.
Baba-Alecu, ezer, in jud. Braila,
situat la E. de ezerul Ferteletul.
Baba-Ana, com. rur., in plasa
Tohani, jud. Buzau, la o dis-
tanta de ora.sul Buzati de 41640
m., situata pe ambele malurT
ale pirluluT Istau. Limitele sale
sunt : La N. drumul Condura-
tuluT, care o desparte de com.
Vintileanca, pe care merge pana
la movila Tittrligul, de unde o
ja pe hotarul mosier Schiopoae,
BABA-ANA
pana da in drumul Amarulur ;
la S. drumul Amarulur si la V.
hotarul mosier Fulga din jud.
Prahova, pe care merge pana
In drumul Dumánoaia, atinge
putin hotarul mosier Degera-
tianca si se indrepteaza. In Dru-
mul-ConduratuluT.
Suprafata sa este de 4257
hect., din carT 2530 arabile, i0
padure, 784 fineata, 636 izlaz
si 297 smircurr si sterp. Pro-
prietatT rnaT insemnate sunt : Ba-
ba-Ana, Baba-Ana-Istaul, Urle-
tianca, Gorgonelele, Schiopoaia
Calugareni. Se cultiva mal
mult porumb i orz. Terenul e Baba-Ana, mofe, in com. Baba-
.es, mlastinos i supus adesea
inecurilor. LocuitoriT traesc nu-
maT din agricultura, ale care/ pro-
ducte le desfac la gara Mizil, cu
care comuna e pusa. In contact
prin soseaua vecinala Mizil-Co-
torcea. Are o casarie si 7 stine Baba-Ana, pirc, in com. Mon-
pe mosia Baba-Ana si In lunca
Gorganelelor.
Vite are : 354 bol, 170 vacT,
105 vitel, 4 bivolT, 31 cal, 59
epe, 37 minzT, 3600 oT, 7 capre,
4 asinT si 237 porcT.
Aceasta comuna e formata
din atunele Baba-Ana-d.-j., Ba-
ba-Ana-d.-s. si Gorganelele. Po-
pulatia este de 820 locuit., din
cari barbatT insuratr 175, nein-
suratT 9, vaduvr 8, bletT 200;
iar &raer mgritate 175, vgduve
19, fete 234. El traesc in 190
case. StrainT sunt 2 Ungurr
Grec ; meseriasT sunt 3 lem-
narT. Media na.sterilor e de 24,
a deceselor de 17, a casatorii-
lor de i I; populatia creste Cu
o medie anuald de 6-7.
Comuna are 167 contribua-
bilT, din cari 14 comerciantl Ro-
minT. Stabilimente 7.
Comuna are o scoala in cat.
Baba-Ana-d.-j., cu o populatie
de 6o elevl si o eleva. Carte
stiu 62 loc. Are o biserica in
cat. Baba-Ana-d.-s., Adormirea,
148
Cu i preot, i cintaret si I pa-
racliser.
arciumf sunt 6.
Inainte de 1830, acest teri-
toriu era o vasta leasa de ma.-
rada avind la Drumul-Margi-
neanuluT o circiuma, unde vin-
dea Baba-Ana, care a dat nu-
mete seu intregeT comune.
Baba-Ana, deal, in jud. Prahova,
la V. de cal. Nucetul, comuna
Gornetul-Cuib, pl. Podgoria, a-
coperit cu vil, si numit ast-fel
de la o vechie posesoare.
Ana, jud. Buzan, formata din
2 sforT: Gorgánelele si Duma-
noaia; are 630 hect., mar toate
arabile si o mica pad. (8 hect.)
numita. Ulmir-RaducanuluT.
teorul, judetul Buzau, acoperit
parte de padure, parte de vie,
plantata in sistem american,
putina livede de prunT.
Baba-Ana, riptI, In judetul Pra-
hoya, sub Virful-Comorilor si
dealul Baba-Ana, com. Gorne-
tul-Cuib, pl. Podgoria. Terenul
fiind humos fuge spre vale, mal
ales in timpurT ploioase.
Baba-Ana, vale, in pl. Borcea,
jud. Ialomita, lingá satul Mi-
haid-Viteazul.
Baba-Ana-de-Jos, ciitun, al co-
muneT Baba-Ana, jud. Buzad,
situat pe malul sting al piriuluT
Istaul si la o distantá. de 5800
m. de Mizil. E resedinta com.
Are 370 loc. si 84 case. De
dinsul e alipit í cat. Istaul.
Baba-Ana-de-Sus, celtut, al co-
muna Baba-Ana, jud. Buzau,
are 270 loc. si 65 case. De din-
sul e alipit cat. Gorganelele.
www.dacoromanica.ro
13A13A-DOBRA
Baba-Ana-Istäul, inoie, judetul
Buzad, fosa a statuluT, pendinte
de Mitropolie, acum vinduta
Incorporan. cu Baba-Ana ; are
654 hect. fineata, izlaz si pu-
tine araturr.
Baba- A nghelin a, finilla, in co-
muna Habudul, plasa Tirgsorul,
jud. Prahova, din care tsT ia
inceput riuletul Pribeagul.
Baba-Bair, deal, in pl. Mach'.
jud. Tulcea, pe teritoriul com.
Coium-Punar (si pe teritoriul ca-
tunuluT Coium-Punar) ; este o ra-
mura. a insemnateT culmT de
dealurT numita Ghiun-Ghiurmes ;
se desface dinteinsul si se in-
dreapta spre miaza-zi, avind o
directiune generala de la N.-E. la
S.-V., se intinde printre piraiele
Iugi-Dere i Coium-Punar. Satul
Coium-Punar este asezat la poa-
lele sale. Inträ si in jud. Constan-
ta prin prelungirea sa numita Si-
nir-Tastepesi, ce merge de se ter-
mina pe malurile inalte i ri-
poase ale piriulul Aigar-Ahmet ;
ajunge la 125 m. mnaltime, fiind
si punct trigonometric de ob-.
servatie rangul al 3-lea, domi:
nind asupra satuluT i hanuluT
Coium-Punar. Este acoperit
partea de miaza-noapte cu
durT si la miaza-zi cu finete
araturT.
Baba-Boaga, sat, pl. Galasesti,
jud. Arges, face parte din co.
muna rurala Mozaceni. (V. acest
nume).
Baba-Chira, colinei, in comuna
catunul Calvini, jud. Buzad.
Baba-Dobra, canal, In insula
Balta, pl. Borcea, jud. Ialomita,
in dreptul satuluT Cocargea.
Baba-Dobra, colind, la com.
catunul Calvini, jud. Buzau.
 BABA-DRAGA
Baba-Draga,deal, in partea sud-
estica pe teritoriul comuner Fol-
testi, plasa Prutul, judetul Co-
vurluiti, la departare de 33 kil.
de Galati. De la acest punct
calea judeteana, inceputá din
strada Traian a orasulur Galati,
se imparte in doua : linia Ga-
lati-Falciu pe malul Prutulur si
Galati-Birlad prin mijlocul jud.
Covurluiti.
Baba-Ghicea, deal, pl. Tazldul-
d.-j., com. Barsdnesti, judetul
Bacau, situat pe teritoriul sa-
tulur Caraclaul.
Baba-Ghicea, deal, in partea de
E. a satulur Cordeni, comuna
Ivinetesti, pl. Crasna, judetul
Falciu. Pe poala luT de V. si
pe sesul Crasner, e situat satul
Cordeni.
Baba-lene!, tintina O loe izolat,
In raionul cat. Sterianul-d.-s.,
com. Butimanul, plasa Znagov,
jud. Ilfov.
Baba-Ileana, deal, jud. Tecuciu,
la E. de satul Pogletul, comuna
Corbeasca; pe care se afla o
padure apartinind statulur. Din
acest deal izvoreste piriul Co-
tromantul, care unit cu Ghili-
menul formeaza Pogletul.
Baba-Ioana-Vaduva (De 1a-),
loc izolat, judetul Prahova, cu
mar multr pomr roditorr, tufe si
salda', in suprafata de aproape
2 hect., situat in com. Pucheni-
Miel', pl. Crivina.
Baba-Ivana, vale, in plasa Ia-
lomita-Balta, jud. Ialomita, teri-
toriul com. Hagieni, formeaza
marginea viilor locuitorilor co-
mune!.
Baba-Izvorul, »la, in pl. M'u-
nicul-d.-s., comuna Dedulesti,
149
jud. R.-Sarat, izvoreste din dea-
lul Baba, uda partea de apus
a comuner, si se vars5., dupl un
curs repede, in ptriul Valea-De-
dulestilor.
Baba-Lina, loc isolat, pl. Nego-
esti, com. Vasilati-Popesti, jud.
Ilfov.
Baba-Lupa, _Tintina, pl. ampul,
com. Calafat, jud. Dolj.
Baba-Moartä, deal, pe mosia
Ivancauti, com. Paltinisul, plasa
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu.
Baba-Moartä, lac, in plasa Ia-
lomita-Balta, jud. Ialomita, in
apropiere de satul Gura-Ialo-
mi ter.
Baba-Nicula, circiumd izolatd, in
drumul Border, (astazr soseaua
judeteana Iasi-Vasluiu), pe teri-
toriul com. Ciurea, pl. Codrul,
jud. Iasi; dateaza de mult timp ;
locul este insemnat pentru mul-
tele tilharir si omorurr ce se
Paceaa in timpurile mar vechT.
Baba-Nicula, poa', in soseaua
com. Ciurea, plasa Codrul, jud.
Iasi, peste Rosa (Oita).
Baba-Poenile, deal, in plaiul
Rimnicul, com. Danulesti, jud.
R.-Slrat; se desface din Dealul-
Danulestilor, brazdeaza partea
de apus a comuna, se intinde
printre rhil R.-Sarat si afluentul
sal.' Pirtul-Danulestilor ; este a-
coperit cu padurT si intinse pa-
un'f.
Baba-Rada, deal, pl. Balta, jud.
Dolj, pe care este situata com.
Zavalul.
Baba-Rada, lac, in jud. Braila,
situat la V. de com. Bertesti-
d.-j., la 3 4 kil. departare.
www.dacoromanica.ro
BABADAG
Baba-Sanda, deal, in jud. Pra
hoya, in partea de N. a ca.t.
Cuibul, com. Gornetul-Cuib, pl.
Podgoria, numit ast-fel de la o
vechie posesoare.
Baba-Sanda, japse, in jud. Bra
ila, situata la N.-E. de ezerul
erban si la V. de Orzea, ezer
cu care se uneste; prin ea trece
Aurelul, canal.
Baba-Sanda, pirig, in jud. Pm,
hoya, izvoreste din poalele dea-
luluT Cuibul, c. Gornetul-Cuib,
pl. Podgoria; curge de la N.-V.
spre S.-E. pe linga dealul si
izlazul Baba-Sanda, si se varsa
in girla Saratelul, in partea de
E. a bisericer din Cuib, tot in
raionul com. Gornetul-Cuib.
Baba-Sima, mofie, jud. Praho-
va, a statulur, pe teritoriul c.
Fulga, pl. Cimpul. A fost pana
acum cite-va decenir, a manas-
tirer Stavropoleos.
Baba-Sorca, colina, in com. :?i
ca.t. Calvini, jud. Buzän.
Baba-Stanca, viroagä, ese din
Neajlov in dreptul moarer si se
varsä in Neajlov pe proprieta-
tea Babele, jud. Vlasca.
Baba-Zamfira, movild, in com.
Mihailesti, jud. Buzlii.
Babadag, plasd, in judetul Tul-
cea, asezata in partea de mijloc
a lur.
i-a luat numele de la rese-
dinta sa, orasul Babadag.
Se märgineste la miaza-noapte
cu pl. Isaccea si pl. Tulcea, la
miaza-zi cu plasa Istrulur, la apus
cu pl. Macin si jud. Constanta,
lar la rasa& cu pl. Tulcea, lacul
Razelm si Marea.
Relieful san cuprinde doull
regiunr : esul ocupind 2/6 din
BABADAG
intinderea plasiT, i coprinzind
jumatate din marile lacurT si o
mica intindere acoperita cu stuf.
Dealurile ocupind 4r din supra-
fata el, brazdind-o la apus, mia-
za-noapte si miazA-zi. Cele mal
insemnate sunt : Culmea-Baba-
daguluT cu virful Baba, 329 m.,
Topolog, Bas-Punar, Ciucurova,
Dautcea, Consul (323 m.). Cili-
cul (405 m.), toate acoperite cu
intinse si frumoase padurl, nu-
mite pAdurile Babadagulur.
Aceasta plasA este udatA la
miazA-noapte i prin mijloc de
riul Taita cu afluentil sAl piraele
Accadin i Telita ; Telita la a-
sArit ; Slava-Rusg. cu afluentir
sal Slava-Cerkeza i Camena la
miazA-zi. Baltile sunt intinse
numeroase. Lacurile Razelm,
Babadag, Golovita, Zmeica
Sinoe comunica toate t'Are ele
si au o suprafata totala de 1800
kil. p5.tratT sau 180000 hect.
Sunt cele mal mar' din toata
Romtnia; produc peste chefal,
morun foarte cäutat.
Clima el este sanatoasa din
pricina padurilor celor intinse
si a aeruluT curat ce vine de la
mare, adus de continuele brize
dulcI ; plof potrivite, mar multe
ca in cele-l'alte plasT.
Intinderea totala a plasif este
de 1300 kil. pAtratT sau 13000
hectare, din care 3800 hectare
ocupate de vetrele comunelor,
25000 hectare ocupate de bAltr
si Io. neproductiv, lar restul dc
102000 hect. padurT si locurr
arabile.
Populatiunea sa este ameste-
cata.. Bulgarir sunt in mal mare
numar dar cedeazg terenul in-
cet-incet Rominilor. Sunt 5000
familiT cu 20000 suflete, din
care 9000 BulgarT, 3000 RominT,
2000 Turcr-TatarT, 5000 RusT-
LipovenT, 1500 GermanT, restul
alte nattonalitatT, Greef, Ovrel,
150
Comunele carT compun aceastá
pl. sunt : Babadag, oras, rese-
dinta plAsir, in centru, nu de-
parte de lacul Babadag ; Ar-
mutlia, com. rurall, cu catunele
Armutlia si Camber, in mijloc
pe riul Taita; Attnagea, la apus,
pe piriul Atmagea ; Bas-Chioi
cu cit. Bas-Chioi i Cineli, la
apus pe riul Taita ; Canlibugeac
cu catunele Canlibugeac si Pasa-
Cisla, la rasara, lingg. lacul Zme-
ica; Caraman-Choi, la S.-E., pe
lacul Razelm ; Ciamurli-d.-j., cu
cat. Ceamurli-d.-j. i Cangagia,
la miaza-zi, pe piriul Slava-Rusg;
Ciucurova, (sau Slava-Cerkeza.);
Congaz, cu cAt. Congaz, Hagi-
lar si Satul-Nou, la E., pe ptriul
Talita; Enisala, cu cAt. Enisala
si Visterna, la rasarit, nu de-
parte de lacul Razelm ; Jurilovca
la S.-E., pe lacul Zmeica ; Nal-
bant i Trestenic, la N. pe pi-
riul Tanta; Slava-Rusg. cu cat.
S lava - Rusa , Slava- CerkezA si
Teche, la miazg-zi i apus, pe
piriul Slava ; in total pl. are
com. urb., 12 com. rur., ce cu-
prind 19 sate.
S'au cultivat in pl. Babadag
37837 hect., din mil 28912 h.
cereale 5i 9125 hect. legume.
Calle de comunicatie sunt :
soseaua nationalg Tulcea-Baba-
dag-Isaccea, soselele judetene
Babadag-Macin, Babadag-Juri-
lovca i alte drumurT comunale
ce unesc com. intre ele.
Aceasta pl. cuprinde vechiul
mutesareffic turcesc al Babada-
guluT, cu re5edinta In orasul Ba-
badag ; avea 24 com. rur.; dar
la 1892, din ele 8 au format
o nota plasa aceea a IstruluT,
iar treT s'au dat nougT p1d5T a
IsacceT.
Babadag, com. urb., in jud. Tul-
cea, pl. Babadag, jud. Tulcea,
Ja 440 54' 55" latitudine borealA
BABADAG
situata in partea centralg, a ju-
detulur, la 35 kil. spre iniaza-zi
de orasul Tulcea, capitala dis-
trictuluT si in partea rAsIriteanl
a plasiT, a carel resedintA este.
Numele san este turcesc 5i
vine din cuvintele: baba=tatA,
pkrinte ,51 dagh=munte ; adicg
tatal muntilor, caer se credea
el dealul, la poalele cgruia este
asezat orasul, este cel mal tnalt
munte sa0 deal din Dobrogea
intreagg..
Hotarul ski amAnuntit este
acesta plecind de pe malul
nord-vestic al laculur Toprac-
Chiopru de ling5. cAt. Satul-Nou,
se indreapa mal întîiu sprt
S.-S.-V., urcind valea Sini-Dei-e,
pe la poalele dealurilor Tas-Bair
si Asmatar-Bair ; urca in dealul
Cara.gidi-Bair, de unde o ja spre
apus pe muchia luí pata la
poalele dealuluT Tasli-Bair; d'aci
o ja spre miazA-zi, taie %ralea
Cari-Iol-Dere, urca in dealul
Carada-Bair, se indreapta spre
rasarit pe muchia luí, o la apor
spre S.-E., taind valle Hribes-
coi-Hara, Sevaiova-Hara ; lar de
la poalele dealuluT Camena, o
la spre rAsarit, taie soseaua na-
tionall Tulcea - Babadag- Con -
stanta, la kilom. 47, tale %ralea
Gealtai-Deresi i ajunge la poa-
lele moviler Visterna, de unde
o ia spre miaza-noapte pe la
poalele dealuluT Bairac Bair, ,
printre dealurile Balta - Bair s't
Stuparul, spre Nord-Est urca
coboara dealul Culacula-Bair,
taie valea Ceairelor, dealul Ca-
labalic-Bair, trece pe la poalele
moviler Chiuciuc-Suhat, ajunge
pe malul laculuT Babadag, il tra-
verseaza oprindu-se pe malul
opus la cherhanaua satuluT Ze-
bil; de ad se Indreapta spre
N.-V.-V., taie lar lacul Babadag
dealungul, pargseste lacul, taie
soseaua nationala la kil. 30,