Sunteți pe pagina 1din 792

rl

p
'1'04

www.dacoromanica.ro
, I% V,

'
MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMINIEI
O.IIII.........

54042. Mari. Mclionar Geoprqfie.

www.dacoromanica.ro
SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMINA
FUNDATA LA 15 IUNIE 1875
RECUNOSCUTX DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN zo FEBRUARIE 1897

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMÌNIEI
ALCATUIT §I PRELUCRAT DUPA DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE
DE

GEORGE IOAN LAHOVARI


PRWDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI,
PRWDINTE AL SOCIETXTH PENTRU INVXTATURA POPORULUI ROMIN,
SECRETAR GENERAL AL SOCIETXTII GEOGRAFICE ROANE

GENERAL C. I. BRATIANU GRIGORE G. TOCILESCU


SUB-§EF AL STATULUI MAJOR GENERAL, MEMBRU AL ACADEMIEI ROMTNE,
DIRECTOR PROFESOR UN1VERSITAR,
AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI

VOLUMUL I.
,,,,,J,....W...

BUCURE§TI
STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR-. BERZEI, 59
1898.

www.dacoromanica.ro
MaiestatiI Sale

CAROL I, REGE AL ROMINIEI

Homa2iiit de cel n2a1 adinc respeck

§i eterna tecunoscinta.

www.dacoromanica.ro
PRE-CUVINTARE
eCitutatu-nT-au a p1in4 pmvila i invatátura lut
Platon, case poruncéSe : Non sama naif, sed et
Patria et amieis vivendum. Adecii : 1111 mima
pentru folosul t'ostra, ce ti pentru a Patriil ceva
slujim, polla prriatinilor jo s a l'Asa, sl nu
ne
eantemyr.

onumentala opera, al careia prita lrolum vede acum lumina tiparuluT,


este rodul staruintelor statornice i migaloase ale SocietatiI Geografice
Romine, in timp mal bine de 15 anl de zile.
In paginele imediat urmatoare, cititorul va putea alfa istoricul luerariT futre-
prinse, diferitele incercárl fácute, multele greutag intimpinate, precurn si planul
si dispositiunea operel impreuna cu nutaele modestilor el colaboratorl.
Nu unul, nu doul orl ece, ci treIzed sunt aceia, cae maT mult de dragostea
lucruluI Imbolditl, de cat atrasI de niste mieI i neinsemnate premil banestI,
inchinat munca si stradaniele- lor, spre a inzestra fie-care judet al taril cu dictio-
t'Ami saÂ1 geografic, statistic si economic, si a face ast-fel cu putinta lucrarea
ComisiuneI de redactie a Illarelut Dictianar Geografie al Bominiel.
Misiunea, asa de bine usurata, a acesteI Comisiunl a fost mal mult de a
contopi si prelucra bite° ordine strict alfabetica dupa un plan uniform, dictio-
narele geografice partiale, adfiogInd, prescurtind, eliminind si indreptind, acolo
unde s'a gasit de trebuinta. Ea s'a silit, pe eit a putut, sa tnlature urmarile firestI
ale unel colaboratiunI asa diferite In timp i'In persoane, si sa remedieze la lip-
sele inevitabile ce decurg din colaboratiunea mal minora la una si aceiasT lucrare :
lipse, intre carl cea mal de eapetenie este unitatea de conceptiune si de executiune.
Comisiunea este departe de a-g face vf° iluziune. Ea stie, ca nutnal simpla
bunavoitita nu e de ajuns, spre a crea o linee opera; ea serierea de fata are tuve-
derate lacune, erorl, nepotriveli de date si de stil s'ar fi putut da tablourI Sta-
tistice mal complete, stiinte mal sincronisticef s'ar fi putut adaoga planurile ora-

www.dacoromanica.ro
VIII

selor maT insem.nate ; s'ar fi putut indica prin charta directiunile si curentele rim-
rilor, situatiunea geografica. a localitatilor ; s'ar fi putut in fine ilustra publicatiu-
nea cu peizajele frumoase ale natureT, cu monumentele publice, tipurile populare,
resturile antice etc. Toate acestea Comisiunea le stie, si este cea d'intlit ea sa le
recunoasca ; dar tot inteo vreme ea este incredintata, ea are in parte-1 pe tog bar-
batif seriosT, earl stit cu ce greut4T se poate duce la capat o lucrare de acest
fel, prima incercare de Enciclopedie nationala, conceputa pe un plan asa de Indus,
si care necesarmente trebue sa poarte urmele unor lacune inevitabile si unor difi-
cultatl Inca pe nedeplin invinse.
Pentru asemenea lucrarI enciclopedice, ce ail de scop ca sa presinte la un
moment dat imagina villa si reala a fortelor unel tall in toate ale eI manifestatiunl,
orl-ce traganare aduce, credem, mal multa pagnbil, de cat folos. Este mal bine de
a da la lumina cu un minut mal inainte, o opera, fie si mal putin desavirsita, dar re-
clamata zilnic de nevoile multiple sociale si publice, si facuta cu intentiunea binevoi-
toare de a umple lacunele si a rectifica erorileprin editiunT orf suplimente ulterioare,
de cit de a astepta anI peste anl, cu speranta de a face ceva mal bun si mal
desavirsit, iar la fine sa nu fact nimio. .11fai bine astdii un oti, de cdt Wine un boü,
zice proverbul batrinesc. Si chid vedem inceputurile modeste ale unor opere
enciclopedice devenite mal apoT celebre, cum sunt lexicoanele unul Rittert Brock-
haus oil Meyer, sat. cind comparam micul digionar topografic §i statistic (41 Rom&
niet, de vr'o 500 paginT in-8°, al lur D. Frunzescu, publicat in 1872, cu cele 5 marT
vo. lume de cate 1000 paginl in-40, cit are sa ocupe 'Wank Diclionar Geografic, cind
mal departe, admiram conditiunile technice de executiune, earl fac onoare vechiuluf
Stabiliment grafic I.V. Socec, Societatea Geografica Romina, credem ca poate fi mandra
de opera pornita din initiativa sa. Aceasta opera depaseste cu mult cadrul obielnuit
al dictionarelor geografice publicate in alte tart. Pe and acele dictionare se reduo
mal adesea la o simpla nomenclatura, opera noastra grupeaza intr'o forma comoda
si concisa un foarte mare numar de date statistice, sociale, geografice si istorice,
etnografice. si archeologice ; ea insus este o valoare nu numaT informativa, das si stiin-
pea, din care se vor putea adapa tot hate° vreme : istoricul si geogTaful, politicul
s'i economistul, filologul si archeologul, publicistul si biurourile administrative,
In scurt orI-cine ar voi, ca sa stie sat ca sa Invete ceva asupra trecutulul s'i pre-
sintelul PatrieT Romine.
Si fiind ca vorbim de insemnatatea MareluY Dic¡ionar,dac6 n.'ar fi de ea
simpla nomenclatura topica, care pentru prima ()al% se da aci in chip asa de com-
plet, continand aproape 30000 numirT, si totug istoria, ca si filologia, ca si
etnografia ar avea de gasit inteinsa comoara cea mal pretioasa de materiale nece-
sare in deslegarea atator probleme.
Se stie ea aceste numirT topiee alciltuese livreaua teritoriuba, ca gurile carT le-at

www.dacoromanica.ro
Ix
grait pentru inttiasl-clata a arautit de mult, fara s5, laso alte urme despre exi-
stenta lor de al pe ele : batrine numirT de rfurf i pirae, de val, piscurT si muntl,
dealurI i campil, de sate si orase, numirl carT traes° neintrerupt In graiul natiu-
nel i sunt ab:tea marturil despre popoarele ce ail trecut "In curs de veacurl prin
valea Dunaril si Carpag. Si cum, apa trece petrele rdmIn, multe din ele staA inca ne-
Intelese, ca si tainita din .care luat obarsia.
In orT-ce caz, si pentru orl-ce alternativa, Marele Dictionar Geografic al Rominiel,
urmat poate mal tirzitl. de volume suplimentare, de tabele statistice rezum.ative
de un atlas geografic, va servi drept baza temeInica pentru orl-si-ce lucrare in viitor.
Cu asa incredintare Comisiunea, In numele Societatil Geografice Rol-111m,
cere voie si se 'ncumeta ca s Inehine cu adîiic i nemarginita recunostinta,

c.534/e

aceasta pirga modesta, nas3ut'a', i crescuta sub nobila i binefacatoarea impulsiune


a Aceluia, care n.0 este numaT Augustul urzitor si generosul protector al Institu-
tiunel noastre, dar este Intemeietorul Regatulut .Romfnilor. El este Acela care, prin bate-
lepciunea-I batraneasca i prin curagiu-I barbatesc, ne-a 'nvatat maT bine a cunoaste
ceea-ce poate patria noastra, pentru ca sá tim ceea-ce (Masa este; si cunoscind
mal bine ceea-ce dinsa este, s'o iubim mal mult i sa ne silini a fi si mal vrednicT
si de EL si de dinsa.

1 .Martie 1898.

64042. Mareta Mci tonal. Geografic.


II

www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE

Istoricul 4MareluT Dictionar geografic» este insusY istoricul SocietAtir note geografice.
In anul 1875, Iunie 15, o noul Societate si-a vdzut fiinta tn tiara noastrA tarA. In aceastA ,zi
Mária Sa Domnitorul Carol, a pus bazele i a. inaugurat n fata unta numär de fruntasla ZiT, profetorT,
oamenI de stiintA, etc. constituirea, Societtifit geografice romine.
lat.& imprejurarile in earl s'a näscut Societatea noastrA geograficA Era in ajunul deschiderel unut
congres geografic international la Paris, si urma ca Rominia sa profite de buna-vointa initiatorilor
acestul congres, care ne invita a lua parte si nol la 'dinsul si a ne face cunoscutl
Märia Sa Domnitorul tinea foarte mult ea sä participe si Rominia la acel congres international.
Dorinta MArier Sale, in imprejurArile de atuncr avea o insemnAtate politicA deosebitA ; Alteta Sa RegalA
yoia sl aducä, o noul contributie la idealul general. independenta tgreT. Tinea Domnitorul Carol, nu
actul participArd in concertul stlintific international sa facä ca Europa sl-si indrepte privirile-T genetoase
asupra Rominier.
prin d. Titu Maiorescu, pe atuncr ministru de culte si instructie publicA, MAria Sa Domnitorul
provoca o adunare pregAtitoare, la care furä invitati a lua parte mal multT bArbatT insemnatT si cu dorul de tara.
D. Maiorescu comunica acester adunArl cestionarul supus congresulur international de cAtre
Societatea geograficA din Paris $ o invitl a lucra din toate puterile spre a inlesni participarea Rominier
la Expositia internationall a CongresuluT geografic de la Paris, Din nenorocire, timpul, care ne des-
paria de de epoca fixatA pentru deschiderea congresulta, era prea scurt si s'a vä'zut cA era imposibil a se
aduna materialele necesare, pentru ca participarea noastrA la expositiunea geograficA sä. se poatA face
cu succes, in mod complet i demn.
Dacl nu puteam lua de astA datl parte la Congresul i Expositia geograficä internationalA din
Paris, Maria Sa Domnitorul a fost de pArerea, cA trebuia cel putin a ne pregAti pentru viitor ; aceastA
idee a fost primitA cu entusiasm de intreaga adunare si ne aduse la aceea de a forma o Societate geo-
graficA permanentl, care sä lucreze pentru respindirea stiintelor geografice in tara i sl caute a face tara
mal mult cunoscutA in strAiratate. Se alese o comisiune care sA elaboreze un proect de statute ; proectul
propus deonor. d. Prof. V. A. UrechiA, fost ministru mal tirziä, s'a discutat in mal multe sedinte
pregAtitoare ; la 9 Iunie statutele SocietAtef se adoptará definitiv i la 15 Iunie, Maria Sa Domnitorul
prezidA India sedintA a SocietAter geografice romine.
Societatea geografic5. se puse pe mcm i incepu activitatea sub cele mal frumoase prevestirI,
cad înc sunt mal bine de 23 anT, 4e end ea publicA l3uletinul sag, In care sunt cuprinse atitea studir
importante, mentor% comunicArT, etc. ; s't tine conferinte urmArite de totT cu cel mal mare interes.

www.dacoromanica.ro
XII

Dar lucrarea cea maT Insemnata, datorita iniiative i activitatiT el, este fail indoialä elaborarea
dictionarelor geografice, din care s'a nascut acum Marele Dictionar geografic al Rominiet.
Ina de la inceputul anuluT 1882, conducatoriT Societatei a avut ideea pentru redactarea unuT
dictionar geografic. Ideea la inceput n'a fost destul de clara; intre propunerea vaga i nedeterminata de
atuncf i sinteza Martini Dictionar asa cum se infatiseaza azT, e o mare deosebire.
Timida la inceput, Societatea geografica mergea pe dibuite ca la orr-ce intreprindere. Un ches-
tionar incomplet de 19 intrebarT redactat de reposatul profesor, dr. Barbu Constantinescu, membru in
comitetul societater, a fost impArtit prin intermediul ministeruluT de interne in toate comunele din tara
gin dorinta d'a aduna stiintele cele maT arnanuntite pentru cunostinta tareT noastre».
La aceste intrebArT aveaa sa rAspundA primariT i invatatoril comunelor, Tar cu aceste stlinte so-
cietatea avea de end sa proceada la alatuirea unuT «Dictionar comunal» pe cit se va putea maT
complet.
Dar in anul urmAtor 1883, dupa ce socretatea, geograficâ prirdisei gstiinte» de la vr'o 2500 comune,
d. George I. Lahovary, secretarul general al societateT, recnnoaste in raportul sag anual a gstiintele
primite sunt departe de a fi complecte», dar spera ca se vor putea complecta maT tirzia cu stiintele
statistice si economice ce se string din intregul regat de catre ministerul de razboia, elaborindu-se cu
chipul acesta un gDictionar comunal», dupa exemplul altor state, Belgia de exemplu.
Insuficienta stiintelor provenita din totala lipsA de pregAtire a celor chematr sá rAspundA la
chestionarul intocmit de .Societatea geografica, decide in anul urmator 1884, societatea sA parasesca lu-
crarea inceputa i sa se indrumeze pe alta cale.
In acest scop, in sedinta adunareT generate_ din 23 Februarie 1884, prea mult stimatul nostru
Vice-Presedinte, d. General Gh. iVlanu, al aruT nume Il gasim in tot-d'auna in fruntea misarilor culturale
serioase i cu resultate practice pentru tara, dintr'o impulsiune generoasa i laudabila dorinta de a vedea
propasind cunostintele geografice ale patrier, a instituit un premia de 7 000 leT pentru cea buna
prelucrare a unuT Dictionar comunal al RominieT, in care pentru fie-care comuna sa se dea notite istorice,
statistice si etimologice, pentru a fixa scrierea ortografica a numeluT lor, etc.
Se alege o comisiune ad-hoc compusa din d-ni!: Grig. Lahovary, acttialmente presedinte la malta
Curte de casatie, d. Anghel Dernetresctr i raposatul dr. Barbu Constantinescu, care intocmeste urma-
torul prospect continind conditiunile si detaliurile acesteT lucrar!; acest prospect 11 reproducem in extenso,
de oare-ce a servit de baza tuturor dictionarelor gepgrafice ce s'ati intocmit de atund incoace:

Acest Dictionar va coprinde descrierea judetuluT, pläilor, (ocoalelor, plaiurilor),


comunelor (oraselor, tirgurilor, satelor, atunelor), locurilor istorice, a riurilor, piraielor, girlelor,
lacurilor, instne/or, muntilor, dealurilor, sesurilor i apelor minerale.
Descrierea judetelor, a plasilor, plaiurilor se va face pe larg aratindu-se situatia,
hotarele (naturale saa artificiale), intinderea, clima, calitatea soluluT, muntif i riurile, productia
agricola, industriale si comerciale, a ailor de comunicatie, impartirea administrativa, judiciara,
militara si bisericeasa, precum i centrurile cele maT populate si mal productive.
La descrierea fie-careT comune (oras, tirg, sat sad catun) se va da :
Numele actual obicfnuit si oficial (in transcrierea foneticA) precum I numele ce
l'a mal avut In vechime.
Situatia naturala, fixindu-se pe riurl i muntT, precum í altitudinea for d'asupra
niveluluT mAriT, pe cit va fi posibil.
Populatia i etnografia (atit pe comune, eft $i pe sate si catune, dindu-se numarul
contribuabililor, a familiilor si a sufletelor).
Producerea agricola, industria/a si comerciall. Numarul vitelor pe comune, sate
$i cAtune.
Aratarea institutelor de culturA, de bine-facere, a fabricelor precum si a monu-
mentelor celor mal insemnate. Numarul bisericilor si a deserventilor, precum si h. scoaleIor cu
statistica
Istoricul comuner, aratindu-se evenimentele cele maT insemnate in istoria tarn carT
s'ail petrecut inteinsa.

www.dacoromanica.ro
Pentru elaborarea acestuT dictionar s'a dat raga.z concursurilor timp de un an, adica pana la
Aprilie 1885.
Paralel cu initiativa d-lur general Manu, el George Lahovary anunta in raportul sat' care adunarea
generala din IO Februarie 1885 ca se lucreaza la un dictionar geografic i istoric al Rominier.
In adevar d-sa a publicat ca suplimente pe linga Buletinele SocietatiT din 1886 si 1887 sub titlu de
«Material adunat etc.» primele mustre spre a servi la facerea unuT mare dictionar geografie al RominieT.
La 1 Aprilie 1885, data pentru cind era fixat concursul generaluluT Manu, nepresentindu-se nicr
o lucrare pentru premiul de moo leT, coneursul s'a mar prelungit incä pentru un ani Cu speranta, ca cel
putin in al doilea an se va gasi macar un singur concurent, pentru o lucrare asa de interesantii.. Ami-
narea lima n'a avut resultatul dorit, cacT nicT de asta-data nu a sosit vre-o lucrare ; atunct comitetul con-
'siderind greutatile unuT dictionar al intregeT tail, a redus, in tntelegere cu donatorul, la data judW
lucrarea pusa la concurs, instituind doua premiurl de cite 500 leT Le-care, pentru cea maT buna prelu-
crare a until dictionar geografic, topografic si statistic a cite un judet din Rominia ; i S'a pus la concurs
judetele Doljul si Iasi. Pentru elaborarea acestor dictionare se dete un termen pana la r Aprilie 1886,
end iardsY nu s'a presentat' nimenT sà concureze. La 14 Maiii insa" acelasT an, d. P. Condrea, institutor
in oralul Birlad si membru activ al Societilter geografice, &finite a lucrare intitulata : «Dictionarul gea-
grafic al judetuluT Tutova» $i insotita de o adresa, in care zicea, ca de si lucrarea sa nu cuprinde unul
din judetele puse la concurs, totust a luat curagiul a se presenta cu acea lucrare, cacT a crezut ca ono-
rabilul donator nu a avut o predilectiune anumitA pentru acele judete. Comitetut a decis atuncT ca sa
se publice un noti concurs pentru 31 Decembrie 1886, lasind la facultatea concurentilor alegerea judetuluT
ce vor voi sa studieze i instituind iarasT 2 premiT de cite 5oo leT fie-care.
Aceasta masura din urma a dat resultate neasteptate, cad la termenul fixat, biroul societateT a
primit patru elaborate, cu a carora cercetare s'a ocupat o comisiune ad-hoc.
In seara de I Februarie x887, in fine d. profesor Grigore Tocilescu in numele comisiuner,
dete cetire plenuluT societate rezultatele cercetarilor, inteun lung si minutios raport, asupra patfu
manuscrise , cuprinzind dictionarele geografice ale judetelor Dorohoiti, Tecuciti, Dimbovita i Tutova.
Raportorul recunoscind ca de $i treT din patru lucraff ati merite egale, totusT în vedere ca nu
sunt de cit doua premiurr, propunt :
A se acorda premiul I de 500 leT autoruluT DictionaruluT judetuluf TutoVa; a se acorda premiul
II de 500 lef autoruluT dictionaruluT judetuluT Dimbovita; a se tipari cu spesele societater elaboratul judetulur
Dorohoiti, dindu-se autoruluT acestur dictionar un numar de exemplare tiparite, care O. reprezinte cel
putin jumatatea valoareT unuf premiti.
Desigilindu-se apoT plicurile cu numele autorilar se proclama ca premiar: I) d. Petru Condrea
revisor scolar, II) Dim. Condurateanu, directorul scold. primare No. 2 din Tirgovistei III) Nicu-Filipescu-
Dubati din Iasi%
Inceputul °data fAcut, societatea geografica s'a indrumat pe o cale bund, mare si frumoasa, maT
cu seama avind sprijinul maT multor barbatT luminatT i insufletitT de patriotismul cel maT cald.
D. Dimitrie Sturdza, actualul prim-ministru, trite° scrisoare ce o adreseaza societateT geografice,
ofera suma de una mie ler pentru urmarirea lucrareT Dictionarului Geografic acordindu-se premiT pentru
cele maI bune lucrar?, privitoare la doua sat1 treI judete, ce se vor maT prezenta in viitor la concurs.
Tot in sedinta de la 3 Februarie 1887, D-1 avocat Ion Fdtu declara ca si d-sa doneazd societatef
suma de leT cincT sute in aceleasT conditiunf i pentru acelas scop ca d-ni? general Manu i Dimitrie
Sturdza.
Conformindu-se dorinter domnilor donatorT,, biroul societAtei publica un no 0 concurs instituindu-se
treT premiI de cite 500 leT fie-care, pentru cel mat bun dictionar geografic, topografic si statistic pentru
orl-care judet din Rominia afara de judetele deja premiate.
Conditiunile de amanunt i cuprindere ramin aceleasT, iar termenul kentru depunerea manuscriselor
se fixeazd pang la i Decembrie 1887.
In acelas timp d. Const. Poroineanu, proprietar, institue un premiti de 500 leT, pentru cel maT
bun dictionar geografic daca se va prezenta la concurs asupra judetuluT Romanati.
Concursul a -prins; si de asta data biroul societater a avut multumirea de a primi u lucrar?
pentru 9 judete, prezentindu-se pentru 2 judete cite 2 manuscrise.

www.dacoromanica.ro
XIV

Comisiunea insarcinata cu cercetarea elaboratelor pentru premiile «Sturdza» i Const. Poroineanu»,


compusa din D-ni! Dr. Baxbu Constantinescu, Anghel Dimitrescu, N. Mihallescu si Gr. Tocilescu, a supus
prim raportorul el, d. Tocilescu, despre rezultatul lucrarilor sale.
Cele it manuscrise prezentate cuprindeati dictionarele judetelor Arges, Ialomita, last (2 manuscrise),
.Mehedinti, Putna, Prahova (2 raanuscrise), Roman, Romanatl i Tecucid.
Raportul cornisiuner examinatoare, inteun lung raport analitic, recomanda:
Pre,miul I «Dimitrie Sturdza» a se acorda autorulul dictionarului judetulul Arges, care s'a silit a
da societater o lucrare cit mai complecta, mal metodica i mal pretioasä asupra judetuluT Arges;
Premiul II «Dimitrie Sturdza» pentru dictionarul IasT, al caxur autor semneaza.: fassiorum ;
Pretniul II «Const. Poroineanu» se va imparti In doua: jumatate se va acorda autoruluT
dictionaruluT judetulul Roman plus i se va da si Ioo exemplare din opera sa tiparita; jar cea-l'alta
jumatate cu dreptul la acelas sume de exemplare, autorulul dictionarulur jud. R.omanati.
Desigilindu-se plicurile, s'a g,asit in acela al jud. Arges, numele d-ltif George I. Lahovar, secretasul
general al societateT. In acelas plic se afla i urmatoarea declaratie a d-lul Lab:wad. «Declar cá, da.ca
lucrarea mea va fi premiata, renunt la stuna fixata ea premiu spre a se institui Cu dinsa ui no0 premiu,
Iii aceleasT conditiuni ca cele precedente. Bucuresti Decembrie 1887».
Prin urinare premiul I de 5oo let s'a acordat d-lul George I. Lahovari, pentru dictionarul
judetului Arges; premiul II de Soo ler d-lui Const. Chirit.A, revisor acolar pentru dictionaxul judetulut
Iasi ; preraiul HL de 250 le i d-luT Const. Locusteanu, actualmente profesor la gimnaziul din Caracal, pentru
dictionarul judetului Romanati ; i premiul IV de 25o lei d-lut Petru Condrea, autorul dictionarulut jucl.
Roman. D. Condrea a mat fost premiat in anul precedent pentru dictionarul judetuluT Tutova.
Pang acuma sunt deja sapte dictionare premiate i tiparite. Insernnat progres, siintr'un timp atit
de scurt.
Pentru anul urmator e instituit un not" premia de 500 1cL premiul «George I. Lahovari pentru
cea mat buná prelucrare a unur dictionar geografic afara de cele 7 judete deja premiate. AceleasT conditunl
ca in trecut, termenul de prezentare Decembrie 1888.
In sedinta adunarel generale din Martie anul urmator (1889) acelas raportor d. Gr. Tocilescu,
numele comisiuneT examinatoare da citire raportului säü asupra celor doua lucran ce s'au prezentat
la concursul din Ast an, dictionarele judetelor Braila si Vasluiu, conchizind a se acorda premiul d-luT Con st.
Chirita, autorul dictionandur Vasluiú. Cea-l-alta se respinge ca nesuficienta. Notam ca. d. Chirita, in anul
precedent a fost premiat pentru diet. judetului
Pentru anul 1889, d-nul Grigore Tocilescu ofera i d-sa un premiu de 500 leT pentru judetul Vlasca.
In adunarea generala din a. 1890 in urma raportultu d-luT Grigore Tocilescu se premiaza d.
inginer Antonescu-Remus, pentru lucrarea sa asupra judetultu Viasca. Cele-l-alte ,trei elaborate: Braila,
Mehedinti si Tutova se resping ca defectuoase.
D. deputat Gr. Cozadini si D. St. Hepites oferd In sedinta. 2-a a adunarel ,generale din 1890 cite 500
leT pentru a se premia: dictionarele judetelor Neamtu i Braila.
Mará de aceste doul premil, pentru anul urmator, a mal ramas si premiul «Ion petu de 500
lei; de asemenea si d. general G. Manu oferá un noü premill de 500 ler pentru dictionarul geografic al
jud. Teleorman.
Concursul din 1891 a atras 13 elaborate, din ean 3 pentru judetul Braila, cite 2 pentru judetele
Neamtu i Mehedinti si cite unul pentru urmatoarele judete: Teleorman, Buzau, Falciu, God, Ilfov.
S'a acordat: premiul I d-luT Profesor B. Iorgulescu pentru dictionarul judetulur Buzaa; premiul II
d-luI Pandele Georgescu, pentru judetul Teleorman ; premiul d-luT Const. I. Gheorghill, profesor, pentru
judetul Neamtu; premiul IV (ex aequo) sqo ler, a se imparti 'hare d-nir: Iulian Delescu, Basil pimitrescu
si N. T. Vilcu, autoriT dictionarelor judetulur Braila.
De asemenea se aproba tot in adunarea generala din Martie 1891, a se acorda cite 200 leT ca
recompensa d-lor : Constantin Chirita (lasT) pentru dictionarul judetului Falchi; col. Vasilia-Nasturel pentru
judetul Gorj; C. Alexandrescu, institutor, pentru judetul Ilfov ; N. D. Spineanu, pentru Mehedinti.
M. S. Regele ordoná ea din -caseta proprie, sa se tipareasca in &la mil exemplare dictionarul
judetulut Buzatt, lar A. S. Regala Printul Ferdinand, institue un premiii de woo leT pentru judetul

www.dacoromanica.ro
XV

Bacaù. Ast-fel Societatea geografica merge cu pag marl spre scopul ce urmareste. Pana acum sunt
premiate si tiparite 19 dictionare de judet.
Pentru 1892 societatea publica urmatoarele 6 concursurl:
Premiul I «Principele Ferdinand» (moo lel) pentru dictionarul judetuluT amintit ;
Premiul «Mihail Bals» (500 leT) pentru dictionarul judetuluT Tecuciù
Premiile «Dacia Rominia» à cite 5o0 lei ;
Premiul «Clubul Regal» de 500 lei;
Premiul «Maior Mares» de 5 oo lei ;
Premiul «Solomon Halfon» de 500 leT.
S'at prezentat 4 manuscrise pentru judetul Bacati si cite unul pentru judetele: Muscel, Covurluiu,
Botosani i Prahova. Comisiunea examinatoare a gasit bune si a premiat urmatoarele dictionare :
Judetul Bacati, de d-na Hortensia Racovita; judetul Muscel de d-nul C. Alexandrescu ; judetul
Covurluiti de d-nul Moise Pacu i judetul Botosani de d-niT V. I. Nadejde si I. Titu. Cele-l-alte manuscrise
Comisiunea le-a eliminat dela concurs ca incomplecte.
M. S. Regele cu malta-I solicititudine pentru societatea geografica., institue pentru anul 1893 doul
premiT de cite r000 leT pentru cea mar bung. lucrare asupra judetelor Putna i Suceava; si tot ast-fel face
A. S. Regall Principele Ferdinand, pentru judetul Dolj.
Exemplele aceste frumoase venite de sus, gasesc imitatorT printre membrir eliter noastre inte-
lectuale, i manifestarT de cald patriotism Intimpina Societatea geografica pretutindenT. D. Al. N. Lahovari,
regretatul barbat de stat, propune un premiti de 500 leT pentru cea mal bunä lucrare asupra judetuluT
natal al familid Lahovari Maw; d. Tocilescu mar darueste inca 500 lei pentru judetul Constanta,
Eminenta Sa Parintele Ghenadie, pe acea vreme Episcop de Arges, moo leT pentru judetul Olt ; tot
asa reposatul Petru Stoicescu, un premiti de I000 lei pentru judetul Prahova.
Pentru anul 1893, sunt publicate 'Inca 5 alte premiT de cite 5 oo leT pentru cele maI bune dic-
tionare geografice asupra judetelor Constanta, Ialomita, Tecuciti, Olt, Prahova, Putna, R.-Särat i Tulcea.
Premiul «Mihail Bals» pentru judetul Tecuciti, ramine de asemenea pentru acest noti concurs,
de oare-ce in anul trecut nu se prezintase nicT o lucrare.
In total deer la sfirsitul anuluT 1891 sunt 21 judete cu dictionare i numaT pentru 12 ele lipsesc.
In adunarea generall a societateT din 14 Martie 1893, obtin premiI d. Const. Alexandrescu, pentru
judetul Vilcea (500 leT); d. Serafim Ionescu, revizor scolar, pentru judetul Suceava (woo leT) si d. I.
Provianu, institutor din CalarasT pentru judetul Ialomita (500 lei).
Un manuscris care s'a prezintat pentru judetul Constanta se respinge ca defectuos. La cele-
l-alte premir nu s'a prezin tat nicT o lucrare, premiile se mentin pentru anul urmator.
Se infiinteaza pentru sesiunea. din 1894, cind Societatea publicA urmatoarele concursurT
Premiul Majestatir Sale Regelui , pentru judetul Putna.
Premiul «Principele Ferdinand», pentru judetul Dolj.
Premiul «Episcopul Ghenatlie de Arges», pentru judetul Olt.
Premiul «Petru Stoicescu», pentru judetul Prahova.
Premiul «Clubul Regal si Grig. Tocilescu» (impreunate moo leT), pentru judetul Constanta.
In sesiunea aceleTasT adunart d. Menelas Ghermani, fost ministru, si d. Ion C. Gradisteanu, deputat,
oferä amindo/ un premiti de woo leT, pentru dictionarul judetuluT R.-Sarat.
Ministerul Cultelor i Instructiuner Publice, ofera de asemenea woo let pentru dictionarul
geografic al judetuluT Tulcea.
Premiul Bals» se mentine pe anul urmator pentru dictionarul judetuluT Tecuciù'.
In adunarea generala din Martie 1894, d. Grig. Tocilescu, dind seama de lucrarile intrate la concurs,
propune :
A se contopi cele doua manuscrise prezintate pentru judetul Dolj i a se acorda premiul de
r000 ler d-soarelor Ana Cumbari si Maria Manoil i d-lor Mihail Canianu si Aureliti Candrea;
a se acorda premiul «Episcopul de Arges» d-lor C. Alexandrescu si G. Sfintescu, pentru
judetul Olt ;
a se acorda premiul Mihail Bals de woo leT d-lur Th. Ciuntu, pentru judetul Tecuciti ; si

www.dacoromanica.ro
XVI

a se acorda premiul «Ion C. GrAdisteanu si Menelas Ghermani» de moo leT, d-lur Gr. G. DAnescu,
pentru judetul R.-SArat.
Pentru anul 1895, nu rAnfin de cit numar 4 din 32 judete la concurs si anume : Prahova, Putna,
Tulcea si Constanta.
Biroul a primit 3 manuscrise pentru judetul Prahova, 2 pentru Putna si 1 pentru Constanta.
Comisiunea examinatoare prin glasul raportorulur el d. Grig. Tocilescu, propune :
A se contopi cele 3 manuscrise prezintate pentru judetul Prahova de d-soara Paulina Brgescu,
d nir C. Alexandrescu si Ioan Moruzzi, acordind in acelas timp cite un premiti de 500 ler fie-cArur concurent ;
a se acorda premiul M. S. RegeluT d-lur Mihail Canianu si Aureliu Candrea, autorir dictionarulur
judetuluT Putna; iar pentru judetul Tulcea si Constanta, singurele ce mar rAmtnea fArA dictionare, a se
publica un noti concurs.
In sedinta din 2 Martie 1896, adunarea generan ascultA raportul comisiuner asupra uniculur
elaborat, un voluminos manuscris asupra judetulur Tulcea si d. Tocilescu, raportor, conchide a se premia
d. Gr. G. DAnescu, autorul OA
In acelas timp pentru a termina si cu dictionarul Constanta singurul judet ce a mar rAmas,
plenul societAter decide ca tot d. DAnescu sA fie insArcinat a lucra pang la I Ianuarie 1897 dictionarul
judetulur Constanta, acordindu-i-se un premiti de moo ler pentru aceasta.
In fine in anul trecut, 1897, la adunarea generall, d. Gr. DInescu se achitA constiincios de sar-
cina ce i s'a incredintat, dupl cum se constatA din raportul d-lui Tocilescu.
Iat&-ne deer gata cu dictionarele geografice ale celor 32 de judete ale RominieT .
Opera pornità in 1886 e terminatA dupA 12 anT de muncl stAruitoare si neintreruptl.
Fie-care judet si-a cApb.tat dictionarul slii; Societatea GeograficA insA nu se opreste aci.

* *
*

In sedinta adunArir generale din ilia Martie 1896, s a numit o comisiune compusl din d-nir
George I. Lahovary, secretarul general al Socieatir, general C. BrAtianu de la Institutul geografic al ar-
mate! si Gr. Tocilescu, profesor universitar, si i s'a pus insArcinarea esA facl toate lucrArile pregAtitoare,
esi. stabileasa norma cum are a se face contopirea diferltelor dictionare partiale, sl fixeze abreviatile
eintrebuintate, sA hotArascI materiile streine, care urmeazA a se elimina din dictionare, in fine, s5. ia
etoate mAsurile pregAtitoare pentru a face posibilA inceperea tipAririr marelur Dictionar in anul viltor».
Aceastd comisiune se si puse imediat pe lucru. Misiunea eT era insl foarte anevoioas1 si difi-
eultAtile se ivirl chiar de la inceput.
Intr'adevAr materialul din care urma a se alcAtui si prelucra marele Dictionar Geografic, era
opera a 30 qi mar bine de autor!, si se intelege cA fie-care din acestr autorT avea limba sa, metoda sa,
specialitatea sa, care difereati foarte mult de la unul la altul, cu atit mar mult cu cit din acestr 31 de
autorI, flier jumAtate nu erati specialistr, profeson de geografie, iar ce!-raltr eraii amatorr; ast-fel cA fie-
care dedea o mar mare important& uneT materii asupra celor-1 alte ; asa sunt dictionare care abtindeaz1
in detalil istorice si arheologice, altele in date statistice ; altele art dat o mare importantl pArtir strate-
gice si militare ; iar altele aii reprodus legendele, basmele si cintArile, care sunt legate mar de fie-care
localitate in tara noasta si asa inainte.
Misiunea deer a comisiuniT era foarte gingasA ; ce sl scotT ? Si ce sA pAstrezT ? CAcr toate ari
interesul lor special. Mai ales la nor, unde avem lips1 complectA de serien f speciale, ca dictionare isto-
rice, arheologice, statistice etc., nu poate fi vorba de un dictionar pur si simplu geografic, care s'ar re-
duce atuncr la o nomenclaturl de nume geografice, cum este dictionarul reposatulur Frunzescu. La nor,
o lucrare ca aceasta, care pentru prima ma se prezintä publiculuT sub aceastA forma, trebuie O. aibA
un caracter enciclopedic, dacA ne putem exprima ast-fel.
Istoria si geografia nu se puteati deosebi, una se complecteaa prin cea-l'altà, si ce sunt legen-
dele de &it o istorie popularA poetizatA de geniul natiunelor ; iar arheologia este istoria scrisA in pieatrA,
si la nor pisaniile bisericilor, pomelnicile si pietrele mormintale, sunt paginT nestimate ale istorier neamu-
lui nostru : de aceea cu mare sfiald am forfecat partea istoricA si arheologica a dictionarelor judetelor.

www.dacoromanica.ro
XVII

O altA dificultate si prin urmare o lacura inevitabill in lucrarea de tal, este cestiunea impArtiril
administrative a judetelor.
Lucrarea dictionarelor geografice pe judete a durat vr'o zece, doi-spre-zece anr, si In acest inter-
val s'ail succedat 4 legT care ail modificat fie-care intinderea pläsilor si plaiurilor tArii. Ast-fel inainte de
1882 eraA 164 plds1 0 plaiurT ; la 1882 s'ail redus plA0le in mod provizoria ; la 1887 s'a adoptat o
alt1 impArtire, rAmiind in toatl tara 119 p16.0 0 plaiurI ; la 1892, o altA lege inmultqte pläsile 0 pla-
iurile la 227 ; lar peste 4 anT, la 1896, se revine la impArteala din 1887, adicd la 119 p110 si plaiun. In
asemenea conditiunT este imposibil a se face o exactä arltare de pläsT, clef pAng. la terminarea tipäririi
dictionarulur, in anul 1900, este posibilA, ba chiar probabill, o noul sub-impArtire a judetelor in plAsi 0
plaiuff ; de aceea am adoptat ca norme impArteala ce era in vigoare in anul cind s'au lucrat dictionarul
judetelor.
lar in ceca ce privete gruparea satelor 0 cAtunelor in com. rur., schimbarea fiind 0 maI fre-
cuentg, am urmat aceias regulA ca si pentru plAst Asemenea am pAstrat denumirile de hectare, fd la' fi
pogoane, ast-fel cum le-am gAsit in dictionarele partiale, clef pe de oparte s'ar fi ingreunat foarte mult
ucrarea noastrA si prin urmare s'ar fi intirziat cu atit si tipArirea DictionaruluI general, dacä am fi flcut
conversiunea fAlcilor si pogoanelor. in hectare ; de alt-fel pentru uzul practic este maT nemerit a se pAs-
tra mAsurile vechI, cu care sunt incá obicInuite populatiile rurale ; iar pentru lucrArr stiintifice, lesne se
poate face conversiunea de care fie-care. Tot pentru aceste motive, am pAstrat diferitele provincializme
ce se intilnesc in limb5., precum : ias 0 iesäturd care la Moldova insemneazg heleftea, lac inic, jar iezd-
turd este ceea ce in Muntenia numim jag sali canal derivat dintr'o girlA ; hirtop, pälimar, ciardac, pri-
val 0 altele, care sunt tntelese astAzI de totT RomtniT. In privinta datelor statistice, ne facem toate re-
zervele, 0 este lesne de inteles pentru ce.
InsemnAtatea statisticir nu este incA priceputa la nor, cAcI alt-fel nu putem intelege fluctuatiele
la care este supusa aceastA institutie, atit de trebuincioasä.
De aceea vedem ca trite() zi serviciul se desfiinteazA, 0 in alta se retnfiinteazg ; sau se trece de
la un minister la altul, fOrä sä. fie vre-o ratiune plauzibill pentru aceste perpetue mutatiunI si schimbAn,
ast-fel cA, din nenorocire, un serviciti statistic, ast-fel cum este inteles in tArile occidentale, maT cl nu
existA la noI ; 0 datele statistice, ce bine rail sä string, pe apucate, de catre vre-un ef de serviciti
mat zelos, nu pot fi serioase. NoT am cAutat pe cit s'a putut a ne apropia de adevAr, dar este foarte
cu gred. Ast-fel datele statistice culese de serviciul mareluf stat major diferä, in proportiunT colosale de
cele culese 0 publicate de Ministerul de Interne sail de AgriculturA, sub care se aflA Directia statisticA.
In ceca ce priveste ortografia numelor geografice, am mentinut sistemul fonetic, admis si de
Academie. La ceca ce am tinut mar mult, a fost a avea o ortografie uniformä, in tot cursul Dictionarulur
0 a nu schimba de la o fasciculä la alta, ortografia numirilor geografice.
Pentru Dobrogea am aplicat bine inteles aceeag metodA, de 0 poate une-ori ar fi trebuit sl
scrim alt-fel. SA sperAm el o datA cu aparitia Marelur Dictionar geografic se va introduce atit in cArtile
didactice cit si in actele oficiale, o ortografie simplä, rationald si uniformA 0 cd nu ne vom mal Intilni
cu Tirgul-Vester, cu Câmpul-Lung, cu Romnicu-Valcit, cu Batus-han, Buda etc.
CA nu se vor descoperi in aceastá lucrare eran, onzisiunt i chiar date eronate, nu putem lua
asupra noastrA ; dar cititorul sA fie indulgent i sA se gindeascl la toate greutAtile ce o asemenea com-
pulsare 0 compilare prezintl, 0 la imensul material ce a trebuit sA studidm.
De alt-fel orT cine a avut ocaziune a consulta mal des marele enciclopediT streine, bunA oarA pe
Larousse, la Grande Encyclopédie, Brockhaus sail Meyer's Conversations-Lexicon, geografia universalA a
lur tlysée Reclus etc. s'a putut lesne convinge ca sunt multe gre§elf, cite-odatA imposibile de evitat.
Inainte de a incheia aceastA prefatA, Comisiunea sine a aduce meritate multumirT la totT aceT
domnr si doamne, cad ne-ati venit in ajutor in lucrarea noastrA, trimitindu-ne notite asupra unor gre§e1I,
lacune, sail date eronate din dictionarele partiale, cit i Domnilor Scarlat Cocorescu 0 Mih. Canianu, cad
cu mult zel si inteligentA ne-ail ajutat la alcätuirea i prelucrarea materialulur AMarelur Dictionar geo-
grafic» 0 fac cu mare scrupulozitate corecturile tipografice.

840494 Meted. IlictiOriat deogfiViel


In

www.dacoromanica.ro
XVIII

acum dupI aproape un sfert de veac de munca rocinicl, cind tn parte s'a realizat unui din
idealurile SocietAter geografice, nu putem de &it sá IncheiAm cu cuvintele statorniculuT raportor al co-
misiuneT dictionarelor geografice:
«Nict odatel ca astd-st existenta politicd a Rominiet, n'a fost mal bine asig-urati i; dar in acelaft
qtimp nia odatd nu s'a cerut de la foriele el proprit mat mull; de aceea nu este scop mal nobil, ce
cSocietatea ,g-eograficti poate acum sd urnareascd, de cit acela de a ne da bilanjul exact al fdrit, de a
cartita mijloacele sale de tot felul, de a spune pa/riel noastre ceea-ce este, ca sei poatti dinsa inlelege
«,ri mal bine ceea-ce poate.c.

www.dacoromanica.ro
DICTIONARELE GEOGRAFICE PARTIALE PE JUDETE
°Ala. AII SERYIT LA ALCXTUIREA

MARELUI DICTIONAR GEOGR AFIC AL ROMINIEI"

I. Arge§ de d. George loan Lahovari. Muscel .de d. C. Alessandx.dcu.


Bacati de d-na Hortensia Racovitl. Neamtu de d. C. D. Ghiorghiu.
Botosanl de d-nii V. C. Nadejde §i I. Titu. Olt de d-ni.1 C. Alessanclrescu §.1 G. Sfin-
Bräila de d-ni1 I. Delescu, B. Demetreseu- tescu.
Oprea §i N. Yilcu. Prahova de d-ra Paulina Bratescu §i d-nii
Buzia de d. B. Iorgulescu. C. Alessand.rescu §i I. Moruzzi.
Constanta de d. Gr. G. Danescu. Putna de d-nif Milmil Canianu §i Aurelifi
Covurluiti de d. Moise Pacu. Caudrea.
Dimbovita de d. Dim. Cdndurii,tianu. R.-Sarat de d. Gr. G. Drmescu
DO de cf-rele Ana Cumbary Vi Ataxia Roman de d. P. Condrea.
ianoil §i d-nil Mihail Canianu §i Aureliii Romanati de d. C. Locusteanu.
Candrea. Suceava de d. Serafim Ionescu.
Dorohoia de d. N. Filipescu-Dub5,11. Tecuciil de d. Th, N. Cinutu.
Filial de d. C. Cbirità. Teleorman de d. P. Georgescu.
Gorj de d. Col. Vasilit-Ngsturel. Tulcea de d. Gr. G. Ditnescu.
Ialomita de d. D. Provian. Tutova de d. P. Condrea.
IasI de d. C. ChiritI. Vasluifi de d.. C. Chiritit.
Ilfov de d. C. Alessandrscu, VIlcea de d. C. Alessandrescu.
MehedintI de d. N. P. Spineanu. Vlasca de d. Antonescu-Remul,

www.dacoromanica.ro
AUTORII DICTIONARELOR GEOGRAFICE PARTIALE PE JUDETE :

Alessandrescu C.: Ilfov, Mused, Olt, Prahova Ionescu Serafim D.: Suceava.
qi rilcea. Iorgulescu B.: Bueclii
Brätescu Paulina: Prahova. Lahovari George loan: Argef.
Candrea Aurelifi: Dolj Ili Fuina. Locusteanu Const.: Boman*
Canianu Mihail: Dolj §i Plana. Manoil Maria: Dolj.
Chiritä Constantin: Falcig, /aft §i Vasluig. Moruzzi I.: Prahova.
Ciuntu Th. N.: Tecuciii. Nidejde V. C.: BotoFanl.
Condrea P.: Roman §i. Tutova. Nästurel-Vasiliti, Col.: Gorj.
Conduratianu Dim.: Dimbovifa. Pacu Moise: Covurluiu.
Cumbary Ana : Dolj. Provianu D.: Ialomila.
Dinescu Gr. G.: Constanfa, Himnicu-Sarat §i Racovità Hortensia: Bacaii.
Tulcea. Reniu9-Antonescu: Vlaga.
Delescii lulian : Braila. Sfintescu G.: Olt.
Demetrescu-Oprea B.: Braila. Spineanu N. D.: Mehedinit.
Filipescu-Dubiù N.: Dorohoiii. Titu I.: Boto§ani.
Georgescu P.: Teleorman. Vilgu N.; _13rdila,
Ohior&-hiti C, D.: Neamiu,

www.dacoromanica.ro
PREMIILE OFERITE PENTRU DICTIONARELE GEOGRAFICE

Majes/atea Sa Regele Carol I . Ler 2000


A. S. R. Principle Ferdinand * 2000
I. P. S. S. Mitrofiolitul Ghenaa'ie , 1000
General G. Manu s rsoo
Grigore G. Tocilescu * r000
Dimitrie A. Sturdza » r000
Fe/re Stoicescu i woo
Ministerul Instructiuner pdlice ) 1000
Cluául Regal s moo
Mih BalF a r000ail
Grigore Cozaa'ini i 500
Societalea eDacia-Rominias , soo
loan Fatu i 500
Menelas Ghermani s 500
loan C. Grit dz;steanu s soo
Solomon Halfon i soo
Stefan Hefiites s 500
George Biz Lahovari s 500
Alexandru N. Lahovari i 500
Major Mare)s- s 500
Constan/in Poroineanu . i 500
Total 18,000 la'

Al. S. Regele a óine volt inca' a tipsiri cu spsele Sale, diclionarele ju-
delelor Buzdzi fi Suceava, lar A. S. Principle Moftenitor a platit imfirimarea
Diclionarelor jua'efelor Bacda fi Dolj.

www.dacoromanica.ro
IZVOARE,
°Alai AU POST CONSULTATE DE AUTORI/ DIFERITELOR DICTIONARE DE JUDETE :

Alessandrescu C. Geografia jud. Mused. Brezoianu Joan, Mantistirile inchinate.


Geografia jud. Pima. Buletinul Minist. Agricult. Comerc. gi Industria.
Geografia jud. Ilfov Buletinul Minist. Instructiet Publice.
Alexandrini N. A. Studiu statistic asupra agri- Buletinul Societafii Geogr afice Romine.
cultura jud. Iagi, 1884. Buletinul Societtitif de media gi naturaligtt.
Studiu statistic asupra populafiet jud. 141, 1886. Calenderu Dr. N. Raport de inspec(ie, 1888.
Analele Academia Borgne. Calimah-Papadopol. Nottla istorica asupra o-
Antinescu Zaharia, Pharul. ragului Botogant.
Antonescu-Remu§, Podul peste Duntire gi por- Dundrea in literatura gi in traditiune, 1886.
tul Constanta. Monografia asupra lui qtefan Glteorghita 'Ponta
Apostolescu Dr. Isvoarele minerale sulfurbse de Scrisori despre Tecucitt.
la Strunga. Convorbiri literare.
Apostolide Dr. D. Apele minerale de la Costa Cantacuzen Elisei, Haile stalistice despre mo-
(Neamfu). giile din Moldova, (gBuciumul» vol. I Ili II).
Archiva gtiintificti gi literara, din Iagt. Canternir Printul, Descrierea Moldovet.
Aricescu C. D. Istoria Revoluget de la 1821. Cantemir Dr. Beiile de la Baltate0.
Istoria Cimpulungului. Carmen Sylva, Povegtile Pelegului.
Asachi Gh. Nuvele istorice a Rominia, Ia§I, 1867. Cazaban, inginer, Harta jud. lagi.
Ancrescu Al. Teatru de operafittni austro-romtìne. Chiru Constantin, Canalizarea riurilor.
Aurelian P. S. Tara noastrti. Cobllcescu Gr. Cursul de Geografie al Rominiet.
Babe § I. G. Din plaiul Pele. Diverse chestiuni geologice.
Bälcescu Nic. Magazin istoric. Codrescu Th. Uricarul, colectiune de documente.
Istoria tut Mihaiii-Viteazul. gBuciumul roman».
Bengesco Georges, Alexandre le Bon. Noti(e statistice asupra mogiilor din Moldova.
Bianu Dr. Higiena oragului Bucuregti. Cogilniceanu Mili. Letopisetile Moldovet.
Bilciurescu C. Mtintistirile f i Bisericile din Bo- Comäneanu, Istoria Terii.
minia. Cordea C. V. Conferinie asapra pescuitulttl.
Boldescu. Memoriul fi not* istorice despre eco- Crapelian Ing. Harta jud. Prahova.
lile din Vlagca. Creangi. Harta jud. Iagt.
Boleac Cesar, Mind stirile inchinate. Crivat N. Geografia jud. Tecueiu.
Topographie de la .Rountanie, 1852. Dianu Floru. Note asupra instala(lundor de la
Studil archeologice asupra Bornattatului «Cronica Manic.
Tradastrel». Salinele nomine.
Brezoianu Th. GPografia Rom:WA Drighicescu, Major. De la 0 rgova la Marea-Nea-
Brezoianu loan, Vechile instituliuni ale Rominia. gra gi cbstele Mari de la Varna la Cetatea-Albcl.

64042. Mantle Dieflanar Goo9m.11o. IV

www.dacoromanica.ro
XXVI

Drfighici Manolache, Istoria Moldova 1857. Minciulescu A. (inginer), Harta jud. Covurluiii,
Encyclopédie (Grande), Mil Ladmirault. Galati., 1886.
Erbiceanu C. letona Mitropoliei Moldova Marini V. Disertatiunea istoriei entice.
Fitu Anastasie, Descrierea giintrebuintarea apei Martian, .Analele statiRtice,anit 1861, 1862 gi 1863.
comune gi apelor minerale din Bominia. Melchisedec Episc., Cronica Hugilor gi a Epis-
Fig-uier Louis. La terre et les mers, 1864. copia
Fic§inetcu I. V. Geografia jud. Bacau. Notite archeologice asupra manastirilor din Ro-
Filip, ciip. N. Geografia militará asupra Oltenia minia.
Fotino Dionisie, Istoria Daciei. Papismul fi starea actual a bisericei ortocloxe.
Frunzescu Dim. Dictionarul Rominia (Diet. Notite istorice asupra mandstirilor.
geografic fti statistic). LOovenismul.
Gegii P. A. Calatoria acestuI misionar ungur Cronica .Romanului gi a Episcopia
In Moldova la 1836. Mihäilescu N. Geografia jud. Ilfov.
Ghica loan. Convorbiri economicr, 1880. Mihäilescu St. C. Statistica invatamintului pu-
Gorjan Colonel, Geografia jud. lifov §1 Prahova. blic i primar.
Grozivescu, Harta jud. Bomanati (topografica), Mihalcea I. C. Statistica invatamintulut rural
1886. din jud. Ilfov.
Guritä, cipitan A. Masivul Bucegilor. Mumuianu, Geografia jud.
Hasdeu B. P. Istoria critica a Rominie7. Musceleanu Preotul Gr. Monumente i inscrip-
Columna lut Traian. tiuni istorice din Bominia de peste Milcov, Bu-
Archiva istoricd a Bominia curegti, 1863.
letona toleran( religioase in Bominia. Nicolau Lazir. Ilempatph rtig Bkmxtu, 1879.
Cuvinte din bdtrini. Nädejde V. C. Geografia jud. Bologani.
Hue-Fernande, Le parole. Harta jud. Botogani.
Hurmuzache Eud. Colectittne de documente is- Notice sur la Boumanie, publicata do comisiunea
torice. romaul la expozitia universala din Paris, la
Ianescu, col. George M. Geografia militara a 1867.
.Rominiet. Obédénare, La Boumaine économique.
Ienescu C. Geografia jud. Prahova. Odobescu A I. tra580 Ittyrreavbç.
Harlan P. Tesaurul de monumente istorice. Serien literaregtiintifice.
Ionnescu G. L (Gion), Rominia In secolul XVII: Antichitatile jud. Bomanalt, din Analele Acade-
sell* geografice. mid, 1886.
Calatoriile lul Carol XII. Palla de G. Statistica invIgainintului rimar Ur-
Ionescu Ion, (de la Brad), Descriptia jud. Dorohoiu ban gi rural.
Mehedinti. Pallade V. Statistica invatamintuluf public.
Ionescu-Cheianu, Geografia jud. Filcea Parteni, Harta Bominia
Ionescu, cäpitan N. Geografia Olteniet. Paul de Aleppo, archidiaconul, Calatoria facuta
Lahovari George I. Material pentru un dic- In Moldova de patriarchal Macarie din Antio-
tionar geografic 1886, 1887. hia, descrist In limba araba.
Oltul (conferinta). Petrescu D. Geografia jud. Muscel.
Dictionarul jud. Argeg, 1867. Petrescu D. I. Buchetul.
Begatul Bominia statistica comparativa, Bu- Poni P. Apa minerala de la Manastirea Neamtu.
cure§t1, 1881. Analizarea apelor de la Piatra, de la Tazlat
Hirtil vechi, publicate In g ConvorbirI literare de la Oglinzi.
anil 1886-1894. Popescu-Zorileanu Dr. Apele minerale din jud.
Genesa ogtirei rominegti, Bueure§tI, 1893. Vilcea.
Langeron, Conte de, Mémoires. Predescu Dr. St. Apele mineral e de la Coact.
Larousse P., Dictionnaire Universel. Pumnul Arune, Leptuariu .Rominese, (t. I. rt.
Laurian A. Treb. Magasin istoric. 111.1V).
Istoria Rominilor, Radian S. P. Studiu agricol asupra jud. Bacau.
Lesviodax, Istoria bisericeasca. aabner-Tuduri, Dr. Al. Studiu asupra apelor
Licherdopol I. P. Bucuregtit minerale din jud. Neamtu.

www.dacoromanica.ro
XXVII

SAghinescu V., institutor, Geografia fi harta i/ente cronici straine.


jud. Fcilciu. Expunerea situatiunei jud. Vlafca, pe 1888.
§incai, Cronica Rominilor. Geografia descriptiva a jud. Gorj, de mal multi
Sinod Sf. raport pentru fixarea parohiilor urbane invatatoff.
rurale din Begatul Rominiet, otat In §e- Geografia tara, de Genilie, 1838.
dintele de la 8 §i 9 Decembre 1888, Bu- Geografiile D-lor Gorjan, Mihaescu, Nitulescu, Ale-
cure§t1. xandresou i D-rei Dimbeanu.
Sion G. Istoria politica fi geograficei a f aril. Hrisoave 6 acte de proprietate vazute pe la mofnent.
§oimescu I. N. Istoria Rominilor din amindoucl Incercari critica asupra invaTdmintulut, 1887.
Daciile. Indicator al com. urb. fi rur. din regatul Bominiel.
Istoria Romina. Ispisoace vechi de pe la proprietari.
Soutzo, Prince N. Notions statistiques sur la Legea pentru organizarea -autoritatilor adminis-
Moldavie (Iassy, 1849). trative.
Stefänescu Gr. Geologia. Monitorul Oficial pe 10 anI in urma.
Sturdza D. A. Explorapuni arheologice in Ro- Recensimintele anilor 1885-1890.
manati. ecensimintul copiilor in vrrtsta de §coalti, din jud.
Sulzer, Geschichte des transalpinischen Dacien Prahova ; lucrare special& de D. Fréddric
1796. Damé.
Tocilescu Gr. G. Istoria _Rominilor. Tabelele de rechizitii.
Dacia inainte de Romani. Tabelele indicind distantele hilometrice de la o
Brazda lur Novac, conferintg. tinutti, la Societatea comuna la alta inauntrul fie-carut jud. al tara
geograficl. Trompeta Carpatilor, 1671.
Baporturi asupra citor-va mancIstiri, schituri fi
biserici din tara'.
HArti :
Revista pentru istorie, archeologie fi filologie.
Cursul de istorie fi epigrafie la facultatea de Harta drumurilor, (dresata de serviciul tecnic
litere §i filosofie, (Bucure§t-1). al jud. Bacau).
Urechie V. A. Operile lui Miron Costin. Harta generala a Dunarei de la Bratla la Su-
Istoria Rominilor. lina, lucratl de comisia Dunarean& la 1887.
Istoria fcoalelor. Harta geologicil a tarii, ce se public1 acum..(Foile
Studiu istoric asupra Romanatului fi bisericilor relative la Romanati).
din acest judet. Harta instructier publice, publicatii de Ministerul
Vicärescu T. C. Luptele Rominilor in resbelul de Instructie, 1887.
din 1877-78. Harta Moldovei, lucratg, de statul-major.
Varlam Lates, Arh., Schitul Durtit. §i Muntele Harta Rominief, de Filipescu-Dubá.u.
Ceahlau. Hartile Statului-major Austriac.
Xenopol A. D. Istoria Rominilor, in 6 volume. Harta Pirii-Rominefti,lucratd de Statul-inajor ru-
sesc, la 1833.
Diverse Harta vamalcl, lucrad de D. Gr. P. OlAnescu,
directorul vámilor din Ministerul de Finance,
Anaforaua din 1794 asupra intinderei tirgului 1889.
mofiei Botofani, ce se aflei in original in arhiva Harta viticola f i filoxerica, lucratit de serv. fi-
primariei de Botofani. loxeric din Ministerul de DomeniI, la 1888.
Calendarul pentru Romini, 1853.
Condica Episcopiei Buzeiu. Informatiuni de la autoritäti:
Condica manastirei Banu §i a altor manastiri.
Corpus inscriptionum latinarum. Arhiva protopopiel din Muscel.
Curierul financiar, 1889. Arhiva Revizoratului, Dimbovita-Muscel.
Datele stafiunilor meteorologice Comindarefti fi Budgetul casal comunale al urbei Giurgiu, 1883.
Budgetul Eforiet Spitalelor civile, pe ultimil anI.
Dictionnaire général de biographie et d'histoire, Pa- Budgetele fi expunerea situatiunei orafulut Caracal.
ris, 1866. Budgetul veniturilor fi cheltuelilor jud. Vlafca, 1888.

www.dacoromanica.ro
XX VIII

Creditul agricol din Giurgiu, lista imprumutatilor instructiuue, la economia rural& a comunelor,
din judet pe 1888. la productiune, la justitie, la drumurl, la dis-
Directia regid tutunurilor : lista pe comune de tantele kilometrice dintre comune §i la budgete,
numárul cultivatorilor i productia pe intregul
judet, pe 1888. Reviste :
Informaflunt diverse de la Prefectura, de la Ca-
sierie, comitetul permanent, revizorat §colar, Albina Romineasca, (1844).
regiment, tribunal, protopopie, credit agricol, Asachi.
primArie.
Biserica, ortodoxa.
Ministerul culletor i instructiund publice : lista de
Buciumul Pietret
elevI ce at urmat in fie-care §coala rumia in Buciumul romin.
cursul anului 1888 i cîi trebue dupá lege
Contimpuranul.
sa, urmeze Cu matare de felul §coaleI i sta-
Convorbiri Literare.
rea ei.
Curierul romín, pe anii 1836 1848.
Ministerul de Domenii, serv. silvic : lista padu-
Foaia Rominismul.
rilor Statuhu din fe-care comuna din acest
Foaia §tiintifica literam.
judet (V1a§ca).
Vestitorul.
Pcklurile particulare supuse regimulul silvic.
Zimbrul, (1855).
Ministerul de interne : Indicatorul cel mal nou de
comune, coniribuabil 1i buclgete din bate judetele
.Regatulut Rominiel. Statisti ce:
Mifcarea populatiunit tarit pe anul 1880.
Osebite cercetarl locale i culese prin inva- Statistic:), Prefectura Buzau.
tatorl. Statistica bisericeasca Biserica ortodoxa Ro-
Protopopia din YlaFca : lista mi§carii populatia mina .

pentru fie-care biserica din fe-care comuna, pe Statistica judiciara, a Rominia pe 1885-1888.
anul 1888. Statisticele oficia1e agricole de la 1859-1893.
liegimentul al Y-lea de dorobantt din Giurgiu, lista Statisticele oficiale, publicate de la 1859 1892.
comunelor cu numarul soldatilor din fe-care Statistica populatiunii ì vitelor date de catre
comuna. Comitetele permanente.
Serviciul filoxeric din Ministerul Domeniilor : lista Statistica recrutarii contingentului 1888.
de suprafata viilor ce exista in fe-care comuna. Statisticele voalelor pe diferiti
Veniturile i clieltuelile, lnate dupa budgetele co- Statistica §coa,lelor rurale §1 urbano pe 1885 86.
munelor. Statistica §coalelor i populatiuniI colare din can-
celarla revizoratului pe 1890.
R ap orturl :
Raportul ComisiuniI Sf. Sinod 1889. TablourI:
Raport general asupra pelagra 1888 (11a§ca).
Raport general asupra starii serv. sanitar 1878. Tablot general al comerciului Rominia pe 1887.
Raporturi economice ale legatiunilor i consula- Ta,blourile economice de la Camera de Comert
telor, 1888. din Boto§anr.
Raporturi trimise de autmitatile diskictelor di- Tablou de mo§iile i ecaretele domeniale, 1888.
feritelor departamente : relative la populati- Tablot de mo§iile sta,tului pendinte de Afluiste-
une, la serviciul sanitar, la armata, la culte rul de Domenil.

www.dacoromanica.ro
PII.ESCURTÁRT

jud. judet hect hectare


pl plaza saù piafa pad. padure
com. sat o comuna 1311ri
com. rur comuna rural& alt altitudine
com., urb comuna urbana bis biserica
cta. catun sf. sfintul
s. sat c. f. cale ferata
dr dreapta budg budget
st . stinga ven. . veniturI
Est chelt .. cheltueh
Vest fam. familil
Nord loc. locuitorI
Sud suflete
d. j. de jos contrib contribuabilf
d. s. de sus 1. b lef, banf
d. mj. de mijloc v. a. n. ved acest numo
supra. suprafata v. a. c. ved acest cuvint
kil. kilometri

www.dacoromanica.ro
MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC
AL ROMNIEI

Aaron-Vodknandstire, j ud. IasT, Abdulah, sat, jud. Constanta, acela al catunelor lor Mametcea,
(vezr Aroneanu, s.). pl. Mangalia, catunul comuner Abdulah si Musurat ; se intinde
Osman-Faca ; este asezat in par- din satul Mametcea i pana. in
Aaron-Vodä, sat, jud. Iasr, (vezr tea septentrionala a p14er si S. satulur Abdulah, tredind prin
Aroneanu, s.). cea meridionalä a comuner, la satele Mametcea i Abdulah pe
5 kil. spre S.-E. de catunul de la E. satulur Osman-Faca i prin-
Abager, phig, jud. Tecuciù, iz- resedintd, Osman-Faca, pe am- tre dealurile Cuan-Deresi-Bair,
voreste din lipa cu acelas nume, bele malurr ale \raer Abdulah- Mametcea i Tekirghiol, trecind
curge prin centrul c. r. Valea- Deresi, inchis si dominat la V. pe Ruga satul Abdulah cu 2
Rea si se varsa in partea dreapta de dealul Osmancea, lar la 11- kil. mar spre rasárit. Este talata
a riulur Berhecia, in raionul a- s'Ara de dealul Cuan-Deresi-Bair. de drumurile comunale Abdulah-
cester comune. Are o populatiune de 75 fam. Mametcea, Hasi-Diiliik-Abdulah
Cu 314 suflete, a cal-0r ocupa- Hasi-Dtiliik-Musurat; este do-
Abager, ?Vd, situata in mijlocul tiune este agricultura si eres- minata de virfurile Echitepe
padurer numita «Codri-Vladnicu- terea vitelor. Iuci-Iuk-Berichi.
lur», proprietatea d-lur Constan-
tinidi, in satul Vladnic, c. r. Abdulah-Dere, vale, in jud. Con- Aburaman-Ahmet-Ciflic, tno-
Valea-Rea, jud. Tecuciti. stanta, pl. Constanta, c. r. Ha- fie sall ferina. Vezr Ahmet-Ab-
sancea, cat. Mametcea; se des- duraman.
Abagiu, pisc, c. r. Valeni, pl. chide din dealul Musurat, mer-
Podgoria, jud. Muscel. ge spre N.-V., pe litiga dealul Abra du, ruinele uner vechr ce-
Cuan-Deresi-Bair, si pe Ruga' mo- tatur, situate Ruga satul Bratesti,
Abazoaia,plidure, la i kil. E. de vila Suci-Iuk-Berihi ; e taiata de pl. Jiul-d.-s., jud. Dolj.
s. Maldaresti, pendinte de c. r. calea comunala Abdulah-Hagi-
Negulesti, jud. TecuciiI. diiliik ; se deschide in valea Acairac-Bair, a'eal, pl. Baba-
Cuan-Dere. dag, jud. Tulcea, pe teritoriul
Abazu, vale, In c. r. Baneasa, cat. comuner urbane Babadag ; braz-
jud. Teleorman, incepe Abdulah-Deresi, vale, in jud. deaza partea de rasarit a plaser
de la cismelele cat. Constanta, plAi1e Constanta cea de miaza-zi a comuner;
unde este gura el, si se Intinde Mangalia, pe teritoriul comu- are o directiune de la N.-V. spre
pana in dreptul comunelor Bog- nelor rurale Hasancea, Ostnan- S.-E. ; din el isT ia nastere pi-
dana i Pirlita, unde este coada eT. Faca si Musurat i anume pe riul Gealtai-Dere, alluent al pi-

54049. Maree Dictionar Geogrqfle. 1

www.dacoromanica.ro
ACALEA 2 AC-BALCIC-UBA

riuluT Slava ; este acoperit in 11(103 m.). Suprafata sa este de taiat crucis de drumurile comu-
mare parte cu padurT earT apar- .6o hect. din carT 2 hect. ocu- nale CadichioT-Hoscadin-Kiragi
tia comuneT Ciamurli-d.-j. ; pe pate de vatra satulur cu 2 case. si Valali-Acbasi, fiind situat in
la poalele sale apusane trece Are o populatiune de 2 fam. partea sudica a plasef i cea
soseaua nationala Tulcea-Baba- Cu 6 sufl., ocupindu-se Cu a- centrall a comuner.
dag-Constanta, si pe muchie gricultura.
merge drumul comunal Baba- Painintul produce ()yaz si se- Acargea-Ceair,vale, in jud. Con-
dag-Ciamurli-d.-j. ; poalele sale cará.. Satul este asezat la poalele stanta, o alta numire a vaeT Cia-
sunt acoperite de finete $i iz- ripoasesaCi malurile stincoase ale caldere ; pleaca sub numele de
lazurI. vZieT cu acelas nume; la rdsarit Dautlar-Biiitik din dealul Cesme-
de s. e un mic tuRiris. Pi-in s. trec Culac-Bair ; se continua sub cel
Acalea, sail Acafic, Aralicifi, os- urmatoarele drumurr comunale de Acargea-Ceair si in fine sub
tren), tn Durare, situat in dreptul unul de la Valali trece prin s. ce! de Ciacal-Dere ; sub al 2-lea
comuneT Desa, pl. ampuluT, jud. si merge la Sarighiol, un altul nume brazdeaza partea sudica a
Dolj. Are pridure in intindere de de la Kirap.:i la Cadikiii, trece plaseT Medjidia si pe cea rdsdri-
63 hect., proprietatea StatuluT. pe la rásririt de s., si unul ce teana a comuner Mamut-Cuius,
merge prin vale catre satul Ki- printre dealurile Acargea-Bair I
Acar-Cula, pilla, pl. Isaccea, ragi, spre satul Sarighiol. si Acargea-Bair II, taind drumul
pe teritoriul comuneT Balabancea comunal Alacapi-Mamut-Cuius.
si pe al catunuluT Hancearca, jud. Acargea, vale, in judetul Con- E dominata de movilele Cazilgic-
Tulcea. El izvoreste din poalele stanta, plasa Mangalia, pe te- Iuk si Acargea-Iuk.
orientale ale dealuluT Amzalii, se ritoriul comuneT rurale Kiragi
indreapta spre S., avind o di- si anume pe acela al catunelor Acargea-Iuk, inovild, in jud.
rectiune de la N.-V. spre S.-E., sale Hoscadin i Acargea. Este Constanta, pl. Medjidia, pe te-
curgind printre dealurile Han- un alt nume dat vaeT Kiragi. ritoriul comuner rurale Mamut-
cearca i Amzalti, i brazdtnd Tine de la satul Hoscadin pana Cuius, in partea sudica a plaseT
partea despre miaza-zi a plaseT la satul Acargea, formind un cea rasariteana a comuneT,
cea apusanri a comunef; curge unghili drept, avind directia mal* pe muchia dealuluT Chacal-Bair ;
prin padurT, esind la luminis nu- intiiil de la E. spre V. .si apoT dinteinsa se desface spre
maT aproape de varsarea sa de la S. spre N.; are o lungime sarit dealul Acargea-Bair, iar
in piriul Taita, (dupd un curs de 21/2 kil. si este situata in spre S. dealul Ciflic-Bair ; are
de 4 kil.), la vre-o 800 metri partea sudica a plaseT si cea o inaltime de 155 in., domi-
mar sus de comuna Balabancea; centrala a comuner ; trece prin nind vaile Acargea, Ciacal -
malurile sale sunt putin inalte, satul Acargea si pe la E. satuluT dere si un drum comunal Ala-
dar pe alocurea pietroase Valali, printre dealurile Acargea capi-Mamut-Cuius, ce trece pe
stincoase. Hoscadin, este ti-lata de dru- la poalele sale ; este acoperita cu
mul comunal Sarighiol-Valali, verdeata. Aceasta mnovilA tinde
Acargea, sat, jud. Constanta, iar pe ea drept merge drumul s'A dispara, fiind-ca locuitorif o
pl. Mangalia, catunul comuneT Hoscadin-Acargea. ara necontenit.
Kiragi ; este asezat ìn partea me-
ridionalä a plaseT i cea centrala Acargea-Bair, deal, in jud. Con- Ac-Balcic-Uba, moviM, in jud.
a comuneT, la 3 kil. (in linie stanta, pl. Mangalia, pe teri- Constanta, pl. Medjidia, pe te-
dreapta), sail 6 kil. (pe drum) toriul comuneT rurale Kiragi, ritoriul comuneT rurale Alacapi,
la S. de catunul de resedintá anume pe acela al catunuluT sati in partea rasariteana a pla.seT si
Kiragi. Este situat in fundul Acargea; se desface din poalele cea nordica a comunef; pe o
vaer Acargea Kiragi), In- vestice ale dealuluf Sarighiol, se prelungire rasariteana a dealuluT
chis la apus de dealurile Acargea indreapta spre V., cu o direc- Docuzol-Bair ; are 59 m., do-
cu Virful Acargea I, (1o7 ie de la E. spre V. minind vaile Hagi-Cabul, Kiostel
si Mezarlic-Bair cu virful Valali si se sfirseste in valea Acargea. Docuzol, satul Kiostel i dru-
(102 m.), iar la rasarit de dea- Are o indltime maxima de murile comunale Docuzol-Kiostel
lurile Kiragi cu virful Ulala (103 To6 metri, pe care o atinge in si Hagi-Cabul-Kiostel ; este de
m.) i Acargea cu virful Acargea vtrful Sinir-Tepe-CadichioT; este natura stincoasa, ca i dealul

www.dacoromanica.ro
AC-BAF 8 ACHANGI

pe care este asezata ; e acope- brazdeaza teritoriul saii (in for- Chioi. Basinul sad, Cu o supra-
rita Cu verdeatá. ma unur triunghiti neregulat cu fata de 50 kil. patr. (sad 5000
un perimetru de 36 kil. hect.), e cuprins filtre dea-
Ac-Baqi, sat,jud. Constanta, pl. 3549 hect. supraf.), sunt: dealul lurile Eni-Ormangic-
Mangalia, catun. comuner Sari- Eski-Balic si Eni-Ormangic-Tepe Tepe, Bostanariile i Fundul-
ghiol, situat in partea meri- la V.; prelungirr ale dealulur Cili- Burter la V., Cilicul si Caraman-
dionala a plaser i cea centrall culur la N., Carcaman-Bair la Bair la E. Afluentir principalT
a comuner, pe ambele malurr E., si Curu-Bair la S. Pirlul sunt : pe dr. valea Biuluc-Car-
ale valor Mangalier si Ac-Basi- Accadin 11 udä prin mijloc. Trec talle, iar pe st. valea Kioserelic,
Culac, la locul lor de unire, pi-in S., afluentir sAI Kioserelic unita cu valea Culac-Cirlar ;
800 in. spre E. de catunul de si \ralea Cismeler In partea nor- malurile lur sunt ripoase in ge-
resedinta Sarighiol ; este inchis dica, valea Culac-Cizlar la E. neral.
de drumul Ac-Basi la N. si Ha- valea Biuluc-Cartalic la V.
gilar la S. Casele sunt miel, nu Clima e sanatoasa. Pamintul pro- Aceacovski, bral secundar al
tocmar frumoase si curate, ase- duce putine cereale, teritoriul Dunarer si in special al bratulur
zate Para ordine pe 5 sad 6 fin- fiind acoperit cu padurr intinse si Chilia, situat in partea rasad-
durr ce poarta numele de ulitr. pasunr bogate. Locuitorir in go teana a judetulur Tulcea si a
Intinderea catunulur e de 399 fam. cu 370 suflete sunt de 3 plaseT Sulina ; se desface din bra-
hect., din carI 54 hect. sunt ocu- fclurT : RominT multI, Grecr pu- tul Chilia, ceva mar jos de hl-
pa.te de vatra gradinile sa- tinT, Turcr si mar putinr; Ro- serica lipoveneasca din oraselul
tulur. minir sunt venitr din Moldova Vilcov, asezat pe malul sting al
Populatia totala e de 34 fam. si pastreaza datinele tara lor ; bratulur Chilia, (din districtul
Cu 174 sufl., ocupindu-se cu cele-l'alte natir sl-ad amestecat Vficov, in Basarabia), se in-
agricultura si cresterea vitelor. moravurile. Satul are o origina dreapta spre rasarit, avind o
veche, locuit la inceput de Turcr, directiune generala de la S.-V.
Ac-Ba§i, deal, ce face parte din asta-zr Rominir sunt in maiori- spre N.-E., si se: deschide
culmea Hazaplar, din pl. Man- tate, Turcir retragindu-se dupa mare. Are o lungime de 4 kil. ;
galia, c. Sarighiol, cat. Ac-Basi, resbelul de la 1877. Drumurr co- intre dinsul i bratul Serednar,
jud. Constanta, se desface din munale la: Alibei-Chioi, Meidan- se afla. ostrovul Aceacovski. A-
dealul Casimcca, cu ò directie Chioi, Orta-Chioi i Dautcea. dincimea sa e de vre-o 3-4
de la N.-V. spre S.-E., mergind metri; dar gura e de multe-orT
printre valle Ac-Basi-Culac si Accaclin, pirifi, In pl. Isaccea, potmolita Cu nisip.
Viilor, dominind prin:inaltimea jud. Tulcea, pe teritoriele co-
sa de 72 m. valle de mar sus, munelor Meidan-Chioi, Alibei- Aceacovski, insuld, in Basara-
valea Mangalia, satul Ac-Basi, Chiol (si al catunulur acesteia, bia, districtul Vilcov, situata
drumul Cara-Omer-Mangalia si Accadin, de la care sr-a luat In partea de S.-E. a tarir si
Ac-Basi- Sarighiol- Capucci, dru- numele). Sub numele de Va- a districtulur. Tulcea ; e ase-
mul FIazaplar-Mangalia ; e aco- lca-Cismeler, izvoreste din dea- zata in bratul Chilia, si anume
perit cu finete si putine seinii- lul Fundul-Burter, de pe teri- t'Are bratele Aceacovski si Se-
ndturr. toriul comuna Meidan-Chioi ; se rednar; are o forma lunguiata,
indreapta spre miaza-zi, avind Cu o lungime de 3 kilom. si Cu
Accadln, sat, in pl. Isaccea, jud. o directiune generala de la N. o tntindere de 250 hect.; apar-
Tulcea, catun. comuner Alibei- la S., trece prin. padurI, prin tine Rusier; nu este productiva,
chioi ; asezat in partea sud-esticä satul Accadin, de unde incepe fiind acoperita numar cu nisip;
a plaser, i cea d. mj. a comu- a lua numele de piriul Accadin, ea este formata de aluviunilc
ner, la 3 kilom. spre N.-V. de si dupa un curs de 12 kil., se continue ale bratulur Chilia.
satul Alibei-Chioi, resedinta co- varsa in pirlul Taita, pe stinga,
muner, pe ambele malurr ale in l'ata frumosulur deal Consul, Achangi, vale, In jud. Constanta,
piriulur Accadin. Numele linga satul Alibei-Chioi; el bräz- pl. Mangalia, pe teritoriul co
e turcesc; vine de la ac-=--curat deaza partea sudich a plaser, mune rurale Sarighiol; se des-
cadin=cadiná., decT tradus ar si a comuner Meidan-Chioi si pe face din dealul Hagilar ; In-
fi Cadina curata. Dealurile, carT cea apusana a comund Alibci- dreptindu-se spre rasara, trece

www.dacoromanica.ro
ACHEWLUI 4 AC-PUNAR

In Bulgaria; prin satul Achangi tul culminant al dealulur Mun- daciculur dava cu tracicul dama,
din Bulgaria si dupa un drum tele-lur-Hasan, caer are o inál- care se reduce la damas[sskr],
de 8 kil. se deschide in mare, time de 201 metri, si domina dam [in veda] = casa, zend: de-
brazdind ast-fel partea sud-estica asupra piriulur Acic-Tepe si a- ma, locuintd, greceste : adiLoç=--
a plaser si pe cea sudica a comu- supra orasulur Isaccea. Partea edificiu, 86.)p.x casa; latinesce:
ner; este larga mult si acope- sa superioara este stincoasa, domus. Prin scaderea lur a din
rita Cu pasune si finete. lar coastele i poalele sale sunt dava in e ajungem la deva
acoperite cu padurr de stejarT ; [ipa], care Sirk a dat nastere
Achesuldf mic afluent el este punct trigonometric de lur Sepa, Cu semnificatie in limba
al piriulur Neagra-Brostenilor, observatie rangul al 3-lea; pe tracia de orar. De partea
jud. Suceava. la poalele lur curge pir. Acic- I-ia a cuvintulur Acidava nu
Tepe. se poate zice nimic sigur; de
Achesului (Virful-), munte, in si se cugeta la sanscritul accha
com. Brosteni, jud. Suceava. Acic-Tepe, in pl. Isac- atuncr Acidava ar fi egal
cea, judetul Tulcea, pe terito- Cu Bärenloch=locuinta ursulur
Achim (Valea-lul-), vale, in c. riul comuner urbane Isaccea ; [Tocil. eDacia a R.» 241]. Dru-
Vispesti, c. Valeanca, jud. Buzan', izvoreste din padurile Taita din mul roman ce trecea prin Aci-
incepe din coastele muntelur poalele dealulur Cocosulur, curge dava este constatat prin urmele
Istritasi, se scurge in valea Na- pe lingA dinsul si pe la poa- vizibile ce ne-ad ramas i care
ianca. leIe dealulur Muntele-lur-Hasan se continua spre Ponte-Aluti
Acic-Tepe, se tndreapta spre soa- mar departe in sus pana in Tran-
Acic-Suat, deal, in pl. Istrulur, re-rasare, avind o directiune de la silvania.
pe teritoriul com. Casap-Chioi, V. la E.; curge mar india prin
jud. Tulcea. El este mar mult padurr intinse i apor pe cimpie Acigosul, munte, in c. Brosteni,
o prelungire sud-estica a dealu- dupa un curs de io kil., jud. Suceava.
lur Cara-Bunm, incepind des- merge de se varsa in balta Ca-
facerea de la virful Movila-lur- paella, formind si o mica mlas- Acmonia, cetate daca, mentio-
Tincu ; brazdeaza Nord-Estul tina la värsarea sa. El primeste nata de Ptolemeu ; unir o aseazä
plaser si al comuner, se intinde ca afluent, pe dr. Valea-Capa- gresit la Tumu-Severip, cores-
pe lingl balta Zmeica, lasind cha. Este taiat de dru mu- punde municipiulur i mar tirziO,
spre rasarit prelungirea numita rile comunale Isaccea-Manasti- colonier Drubeta.
Dealul-Cale; poalele sale se ter- rea- Cocos -Tiganca-Taita si de
mina pe nesimtite pe malurile soseaua nationala Tulcea- Isac- Ac-Punar, sat, in pl. Macin, jud.
pfriutur Casap-Chioi, carr sunt ri- cea-Mácin, filtre ki/. 31 si 32. Tulcea, cat. comuner arjelarr,
poase, si pe ale baltilor Zmeica situat in parteasud-estica a plaser
si Sinoe; are ca ináltimr un vid Acidava, staflune romana, jud. si In cea nordica a comuner, pe
de 65 metri, altul de 45, altul Romanatr, la soseaua veche, care ambele malurr ale piriulur Ac-
de 33 metri, altul de 29 metri, mergea de la Romula in susul Punar-Dere, de unde si-a luat
toate puncte trigonometrice de Oltulur, pana la Sarmisegetuza, numele ce insemneaza «tintina
observatie de rangul al 3-lea si de aci la Apulum. curata», si la poalele dealulur
este taiat de un drum comunal ce Tabla lur Peutinger o indica Amzalii. Locuitorir se ocupa, cu
pleacä din Casap-Chioi sí merge a5a:Acidava XXIV millia pas- agricult. i cu cresterea vitelor.
la niste diste (pescarir) pe mar- suum, departe de Romula la N. Are o populatie de 256 loc.,
ginea bálter Zmeica; este a- Se aseaza de unir (Goos) cam din carT 186 sunt ortodoxr
coperit numar cu finete i izla- In fata Slatiner la Ganeasa sati la 70 mahometanT. In sat este o
zurr i putine araturr. Gradiste. D. Grig. Tocilescu insa geamie, nu este Inca biserica
o aseaza cu siguranta la Ienu- romineasca, niel scoala. In acest
Acic-Tepe, deal, in pl. Isaccea, sesti,unde a constatat ruine catun se gasesc 61 cal, 37 epe,
jud. Tulcea, pe teritoriul comu- insemnate de castel roman si 3 armásarr, 142 bol', 141 vacT,
ner urbane Isaccea, situat in caramizr cu inscriptir romane. 2 talar, 1024 or, 32 berbecr,
partea despre N. a O.' ser i cea Miillenhorf foarte corect a ob- 51 capre, 8 tapr, 19 porcr
apusana a comuner; el este punc- servat identitatea originara a 14 scroafe 894).

www.dacoromanica.ro
AC-PUNAR-DERE 6 ADAM

Ac-Punar-Dere, trîü, in pl. udat de piriul Hobana, vare se Maicer-Domnulur a disparut din
Macin, jud. Tulcea, pe teri- varsa in riul Birlad si de ptriul biserica, l numar mar tirziù s'a
toriul comuna arjelari, si pe Cetatuia care unit cu piriul regasit intr'un copac din gra-
al cdtunulur Ac-Punar. El izvo- Becea se varsa in Birzota.. C. dina schituluT. Preotir, inconjuratT
reste din poalele occidentale ale Adam este resedinta subprefec- de multa lume, miscatT de o
dealulur Amzalii, se indreapta turer Corod ; are 5 bisericr, un asemenea minune, au ridicat
spre S., avind o directiune de schit de calugarite (vez! manas- sfinta icoanä din gradilla si au
la N.-E. spre S.-E., trece prin tirea Adam), un ospicia de alie- reasezat-o in biserica ce se
mijlocul satulur Ac - Punar natI i doud scolr, una de 131- reconstruise. Multr credinciosT
dupa un curs de 4 kilom. se etr si alta de fete. aü venit sa se inchine la
varsa in piriul Iaila-D ere tn fata BudgetuL acester c. pe anul sfinta icoa.na, aducind darurr
dealulta Dijkadael-Bair si a pi- 1882/83 a fost de 4170 1. 70b. In banT si scule ; ast-fel s'a
riulur Domus- Culac ; malurile putut zidi o biserica mar mare,
sale sunt loase si la val-satura Adam; sat, in jud. Tutova, pl. In apropiere de vechea biseri-
sa formeaza tufarisurr cu Corod, spre S.-E. de oras pe cuta, in care s'a asezat icoana.
El Sr-a luat numele de la satul piriul Hobana. Are 1340 loc. Pana la 1836, schitul era de ca-
Ac-Punar, pe care II uda. (din carT 186 stia carte). For- lugar!, lar in acel an s'a schim-
meaza o comuna (c. Adam) cu bat in manastire de mala, cum
Acre!, vez! Coltul-Acref, jud. Su- catunele Steicesti si Cau es ti. (Vezr este pana astazr. Dupa aceasa
ceava. Adam, c. r.). traditie urmeaza., ca atit manas-
Urea cit i satul i in urmà in-
Acrida, veche cetate in ruine, si- Adam, sat, jud. Suceava, pl. o- treaga c. ati luat numirea de
tuata aproape de varsarea Jiulur muzulur, pendinte de c. Preo- Adam, dupa numere ciobanuluf
In Dunaxe, in apropiere de c. testi. (Vez! Adamoaia). calugär, intiiul intemeietor al bi-
Grecesti, pl. Jiul-d.-j., jud. Dolj. sericer si al schitulur.
Adam, fintiner, pe mosia Hili-
Ada-Ghiol, lac, in jud. Constan- seil-Galati, c. Hilieü, pl. Cosula, Adam, mofie, in jud. Tutova, pl.
ta, pl. Constanta, pe teritoriul jud. Dorohoiu. Corod, c. Adam, proprietatea
comuner rurale Gargalicu statulur, arendata in ultimul pe-
anume pe acela al catunulur ah- Adam, mahala, in comuna Seaca, riod cu 1. 8910 anual.
man; este situat in partea rasa- pl. Dumbrava-d.-s., jud. Dolj.
riteana a pläser i cea sud-vestica Adam (Cetatea -lui- ),
a comuner, la I kil. spre V. Adam, meburstire de calugarite, mare de piatra. Turcir ir zic Bi-
de satul ahman, inteo scobi- lînga satul cu asemenea numire, serica-lur-Aa'am, in jud. Tulcea,
tura pe care o face lacul Tasaul jud. Tutova si la E. de dinsul. Aci pl. Sulina.
In partea sa nordica. De sigur se lucreaza. sieacul. Numara. 300
ca acest lac facea mar 'nainte calugdrite i surorr. Aicr la 15 Adam, perdure, in jud. Tutova, pl.
parte din lacul Tasdul i numar Aug. este hramul manastirer, la Corod, c. Adam, in máxime de
In urma vre-unur cutremur s'a care vine multa lume. Pana In peste 136 hect., proprietatea
deslipit. Pe la nordul acestur anul 1885 era un ospiciii de alie- statulur.
lac trece drumul comunal ah- natl. Inainte de anul 1836 a fost
man-Tasaul. Este dominat de manastire de calugarl. Origina Adam, phia, (vez! Hiliseil-Curt)
virful ahman, care e la nord. acester manastirr este cuprinsa s. c. Hilisen, pl. Cosula, jud. Do-
in urmatoarea legenda: Pe la rohohl.
Adam, com, rur., jud. Tutova, 1595 tul cioban, anume Adam,
pl. Corod, la 29 kil. de Bir- ridica In apropiere de s. o Adam (Vatra-minästirei -),
lad, se compune din satele bisericuta de birne, cu patronul mafia Statulur, jud. Tutova,
Adam (1340 1.), Cluesti (2501.) tutulor sfintilor, unde se retrase pl. Corod, a apartinut schi-
Rust1 (Steicesti) (2101.), peste impreuna Cu altr calugarr tulur cu acest nume, arenda a-
tot: 186o 1., din carT 300 calu- fonda ast-fel schitul ce poarta nu- nuala pentru periodul 1880/85 a
garite 1 surorT, 14 ovrer si 67 mele sati. Cu vreme, bisericuta fost de 4800 1. Pe aceasta mosie
tiganT. Teritoriul acester c. este distrus de Tatarr, iar icoana Se aula si o padure de 300 hect.

www.dacoromanica.ro
ADAM 6 ADAM-CLISSI

Adam, schit de maicT, jud. Su- rala de la N.-V. catre N.-E., numentuluT era o scara circulara
ceava, pl. omuzuluT, tine de o inaltime medie de 150 m.; pe cu 8 trepte. O parte din pietrele
c. r. Preote0. (Vez! Adamoaia). culmea, san maT bine zis pe par- carT InvestmIntan edificiul ca-
tea sa vestica, merge drumul zusera, din cauze necunoscute,
Adam-Clissi, sat, in jud. Con- comunal Adam-Clissi-Molceova- In jurul monumentuluT, i zaceati
stanta, pl. Medjidia, catunul co- Talaman; este situat in partea acoperite de un strat de pamint,
mune! Enigea; situat in partea nord-vestica a pla§eT i cea su- pe care crescuse o padurice ;
occidentall a p115er i cea sud- dica a comund. altele eran risipite prin cimitire,
vestica a comuneT, la 3 kil. (in pre la ci§mele. Gasirea acestuT
linie dreaptA) spre V. de c5.- Adam-Clissi. I. Monumentul tri- Monument, precum §i a Tropa-
tunul de reedinta, Enigea. Este umfal al Impdratulut Traian. eulur o datoram distinsulut nostru
situat pe ultimele ramificatiunT Acest monument este situat arheolog, d. Grigore Tocilescu,
sud.vestice ale dealulur Adam- la z kil. spre N.-E. de Tro- care dupa o muna, neobosit4
Clissi-Bair, care predomina paeum Trajani pe muchia dea- de zece anT a dezgropat o parte
prin inaltimea sa, la 2 kil. spre lulur Adam-Clissi-Bair, la 2 kil. din gloria str.lbunilor ;noWl.
S. de monumentul Adam-Clissi. spre N. de satul Adam-Clissi ; Monumentala sa lucrare «Mo-
Suprafata sa este de 505 hect. el a fost desgropat de catre numentul de la Adam-Clissi»,
dintre care 5 hect. sunt ocupate d-nul Grig. Tocilescu In ultimir iT va constitui un titlu neperitor
numar de vatra satuluT cu 57 case. anT. AzT pare ca o movilä pentru posteritate.
Populatiunea sa este de 62 inalta de 20 m. Construita din- II. Altarul san Mausoleul,
fam. cu 266 sufl.. ocupindu-se tr'un miez de plata, al caruT indliat de Traian.
in special cu agricultura §i in diametru este 32 m., lar cir- La 200 m. spre E. de mo-
general cu cre§terea vitelor. Ma- cumferinta de 102 m. Monu- numentul triumfal, d. Tocilescu
joritatea locuitorilor sunt Ro- mentul in vechime a avut un a descoperit resturile uneT alte
mInT. La N.-Vestul satulul se in- vestmInt de blocurT de plata constructiunT de forma patratA;
tinde o pad., care este for- cioplitä§i cu frize i metope cele 4 zidurT ale bazeT inalte 12
man.' din fagY miel, piticT, con- ce representan in sculpturile lor m., o scara cu 6 trepte, bucatT
stituind ast-fel maT mult un cring. scene din razbolul Romanilor cu de arhitectura, (arhitrava, frisa,
Drumul comunal Cherim-Cuiusu- paca'. Marginea superioara era soclu i pilastril), i mar multe
Enigea trece prin mijlocul sa- crenelata cu 30 pietre, ce avean piad cu inscriptiunT. Aceste in-
tuluT, iar cel de la Chioseler la sculptate pe ele 30 prizonierT scriptiunT ne arata el imparatul
Arabagi trece putin pe la V. principT dad, lar d'asupra, din Traian In acela., an 108/109 a
satuluT. De la Adam-Clissi, mal mijlocul acoperl§uluT, se ridica inaltat mausoleul in conoarea
drept, pleac,1 inca un drum co- pe o baza sexagonal'a' un traen memoria prea vitejilor barbatr,
munal la Talaman. Pe teritoriul urja-, de 12 m. inaltime, pe al carT an murit pentru patrie». Se
comuna se afla ruinele une! in- caruT pieptar era representat da lista generaluluT mort §i a
semnate cetatT romane Civitas Traian calare calcind In picioare soldatilor carl au perit tnteo
Tropaeensium i a doul mo- pre regele Decebal. Coiful §i scu- batalle, ce probabil avusese loc
numente : Trofeul i Mausoleul, tul trofeuluT nu s'al gasit ; proba- nu departe de Adam-Clissi. D.
inaltate de lmparatul Traian la bil cä ati fost de metal i au Tocilescu crede, ca aceasta ba-
a. 109, d. Chr. disparut. Dota grupe de cite talle s'a dat intre RomanT i Dad
3 statue (4 barbatT, 2 femer) pre riflgä valurile luT Traian din
Adam-Clissi, deal, in jud. Con- marl se tnaltan la picioarele tro- Dobrogea, i a ea figureaza pe
stanta, pl. Medjidia, pe terito- feuluT. Pe una din fetele sexa- unul din baso-reliefurile ColumneT
riul comuneT rurale Enigea gonuluT era sapata inscriptiunea, Traiane : anume acolo unde se
anume pe acela al cAtunuluT san pe care cu ajutorul fragmentelor reprezinta o batalle pe linga 3
Adam-Clissi; trece printre vaile descoperite, d. Tocilescu a com- valurT, i Imparatul Traian se
Uzum-Culac la V. Curu-Culac pletat-o, §i a constatat ca mo- vede, calare urmat de garda
Enigea-Alceag la E., pe sub mo- numentul a fost ridicat de Tra- ca ajuta pre RomaniT
numentul Adam-Clissi i putin ian In anul Io8 109 i inchinat deja InconjuratT de barbar!
pe la rasaritul satuluT cu acela.g zeuluT Marte, razbunatorul. De la expu§T In perico!. Dupl d. To-
nume, avind o directiune gene- trotuar pina la platforma mo- cilescu, mormintul avea ö 11111-

www.dacoromanica.ro
ADAM-CLISSI 7 ADlimETI

time de aproape 32 metri, Cu 3 Clissi-Bair, de unde ti ia nas- renul este ses, intretdiat in par-
etaju. d, in forma rug-ilor (rogi, terca, trece prin satul Adam- tea despre S.-E. de valea Na-
piren.), cae sub numele de Con- Clissi ; drumul comunal Adam- novulur si in partea despre V.
secrationes figureaza une-or/ pre Clissi-Molceova merge prin mij- de un mic deal acoperit cu pa-
monedele imperiale romane, si locul Arad, lar drumul Urluia- dure. Pe valea Nanovulur, in
al caror tip a fost creat de fai- Enigea o tale pe la mijloc. partea despre S., creste trestie
mosul mormint al regeluT asiatic si papura.
Mausolus. Ada-Tarla-Cula, pirig, 'in pl. Ba- Ocupatiunea locuitorilor este
III. Cetate numita In vechime : badag, jud. Tulcea pe teritoriul numaT agricultura si cresterea
Municipium Tropaei, de la Con- comuneT rurale Babadag, izvo- vitelor.
stantin cel Mare incoace: Civi- reste din dealul Iaila-Bair, se in- Numarul vitelor e de x735 ca-
tas Tropaeensium, in secolul al dreapta spre rasarit, avind o di- pete, dintre care : mInzT, arma-
VI, Tropaios. rectie generala de la S.-V. la N.- sad, caí si epe 189; vite cor-
La 1 kil. de Trae' si Mau- E ; brazdeazd partea rasariteana nute mar/ 399; vite cornute miel'
soleti, se aflä ruin ele une/ ce- a pase/ si cea de miaza-noapte a Io16, porcT 123 si magad 8.
t'IV romane, intärita cu zidurr comuna, curge mar intiiu prin pa- Solul destinat culture/ cerea-
si tumud si avind 4 partr. SI- dur/ si apor prin cimpiä intinsa, si lelor este destul de fertil. Cul-
paturile, incepute acolo de d. dupa un curs de 2 kil. printre tura sistematica nu se face de
Tocilescu, inca din 1890 si con- dealurile Iaila-Bair si Ghel-Tepe, catre locuitorr, ci numaT pe mg>
tinuate fra intrerupere, ai.1 dat merge de se varsa in ezerul sia proprietate.
la iveald insemnate edificir, din sati balta Toprac-Chiopru, in par- oseaua judeteana Rosiod-A-
car/ mentionam : a) basilica fo- tea de miaza-zi a lur; la varsa- lexandria, o strabate in tot lun-
rensis, b) basilica triiana, c) ba- rea s'a plantat de locuitoriT gul e/, de aproape 2 kil. precum
silica bizantina cu o critca sub din Babadag 1 hectar de vi/. si diferite drumurT naturale ce
altar, si d) basilica cimiterialis. duc la locurile de aratura ale
Printre inscriptiun/ si sculpturr, Adimesti, com. rur., in plasa lo cuitorilor.
merita a fi citate : un trofea al Marginea, jud. Teleorman. E Populatiunea este de 792 lo-
luí Constantin (2 m. 75 inalt), situata pe malul drept al riulur cuitod, din cuí*: 196 sunt cap/
inaltat d'asupra portiT principale Vedea, pe calea judeteana. Ro- de fam., locuind in 237 case.
si inscriptia de fundatiune a ce- siod-Alexandria, la distantä. de Strain/ sunt 61: 8 GrecT, 19 Bul-
tate/ (an. 317), din care se vede 5 kil, de orasul Alexandria, 32 garT si 34 UngurT.
ca orasul luí Traian fiind da- kil. de orasul Rosiorr si 46 kil. Din punct de vedere finan-
rimat de barbad, a fost recon- de Turnu-Magurele. Limitele sale ciar, c. are 185 contribuabilf,
struit «de la temeliT» de catre sunt: la N. riul Vedea, incepind din cad 1 o8 platesc impozitul
imparati/ Constantin si Licinius din hotarul c. Nanovu apuca funciar, 157 calle de comunica-
espre intarirea aparad/ graniter In susul riuluT pana in hotarul tiune, 5 patente si taxa. propor-
imperiulur». Prin sapaturile sis- comuna Buzescu ; la V. c. Bu- tionald. Venitul comuneT este de
tematic conduse de d. Tocilescu, zescu, trecind pe linga padu- 2973 ler, din care 1235 zecimí
ese la iveala, nu numar orasul rea proprietater Mavrodinulur, comunale si restul din accize
Constantinic, dar si ruinele cela scoborind la S. prin Valea-Ada- si altele.
anterior, si se poate spera, ca mestilor si apucind spre E. laxas/ Numarul locuitorilor impro-
Adam-Clissi va deveni adevaratul pe hotarul c. Nanovu, atingind prietarit/ dupa legea rural& din
Pompeji al Orientulur. si valea Nanovulu/ si mergind 1864 este de 96 pe o Intindere
pana in malul dulur Vedea de de 284 hect. In ani/ din urma
Adam-Clissi, vale, in jud. Con- unde am plecat. s'al"' maT dat locud pe mosiile
stanta, pl. Medjidia, pe teri- Suprafata sa este de aproape Statulu/ din judet la citl-va din
toriul comuner rurale Enigea si 2600 hect., din care 2284 ara- locuitori/ aceste/ comune.
anume pe acela al cAtunuluI bile, 150 hect. padure tufdris, Comuna are o scoala mixta,
s'al Adam-Clissi, situata in partea 17 hect. vil', 50 hect. izlaz, 47 frecuentata de 37 elev/ si 4
sud-vestica a pase/ si cea meri- hect. flnete, 40 gradinr de zar- eleve. Carte stiti 35 loc. Are
dionall a comuner, intinzindu- zavat si restul nisipiste formata o singura biserica, cu un preot,
se dealungul dealulur Adam- din revarsarile dulur Vedea. Te- un eintaret si un paracliser.

www.dacoromanica.ro
ADÄMEM 8 ADINCA

Circiumr sunt trer. Locuintele Adäme§ti, vilicea, in jud. Te- Acia§anita, ldure, pe mo0a Mi-
sunt cea mar mare parte bordee. leorman, cunoscutA mar mult sub tocu, c. Mitocu, pl. Prutul-d.-j.,
Traiul locuitorilor este neingrijit. denumirea de valea ovArqtilor; jud. Dorohoiti.
Frigurile bintue comuna in totT inceputul er este la S.-E. c.
anir. Mavrodin, de unde ja direc- Adinc, ias (hele0e5), de peste
Intemeierea acester comune tiunea putin spre V. O se im- pl. Muntelur, jud. BacAti, 10
dateazA de pe la '836; ea nu figu- preunl cu Valea-Nanovulur, pe hect. din c. MArgineqti.
reazA mar pe niel una din hAr- teritoriul comuner AdAme0i. Loc. scot multe peOe raer
tile geografice, de dit sub de- din acest iaz.
numirea de ovlreqti ; numirea Adimoaia, sat, vezr s. Preute0i-
oficialA de AdAmeST ce poartA AdAmoaer, jud. Suceava. AdInc (Izvorul-), isvor,h1. c. r.
astAzr, i s'a dat mar In urmA ; Lapop, jud. BuzAti, incepe din
loc. din comuna O de prin prejur Adämoaia, schit, in c. Preu- pAd. BrAdeanca i se unqte
ir zic insä tot ol.rArqti, pro- te0i, jud. Suceava, numit schi- cu izv. SArat, numit O Gira-
babil de la qovarul ce cre0e tul Preuteqti, Brana O MAnAsti- rece.
abundent in valea Nanovulur. oara. AflAtor In satul Brana
Comuna actuall a fost populatA pe t5rmul drept al pifiulur cu Adine (Putul-), locuinfd izolatcY,
pe la 1839 de locuit. adug in acest nume. Infiintat la 1716, jud. R.-SArat, vezr Putul-Adinc.
silA de pe moOile ov5.re01 O de Ieromonahul Mihail, ceva
Icoana, foaste ale Mitropolier, mar la deal, a fost mutat Adinc, piriiaf, pl. Muntelur, jud.
däruite orapilur Alexandria la unde se aflA acum la 1792 de BacIii, curge pe teritoriul c.
intemeierea lur (vezr istoricul a- Ierosimonahul Kelsie. Are o MAgire§ti, izvore0e din Iazul-
cestuT ora). Vechiul sat ovA- bisericA de lemn cu patronul Adinc §i te varsä in piriul Mo-
re§ti era situat pe coasta din Adormirea Maicer Domnulur. ine0i.
st. a dealulur; era foarte popu- AdAposte0e ciad cAlugArr. Se
lat i, prin mutarea locuitorilor intretine din cele 40 fAlcr fAcute Adinc, piriiaf, plasa TazlAul-de-
In Valea-Veder, s'a format o sin- danie din trupul moqieT Fun- sus, jud. BacAtI, pe teritoriul
gura comuna cu Adäme0i, care doaia, de Constantin i Elena c. Nadi a; se vars1 in pirlul
era numaT un cAtun. AdAmescu. Nad4a.
Mo0a ce poartA numele de o-
vAre0i este proprietatea doam- Adä§ani, sat, In c. AvrImeni, Adinc (PIrtul-), pirizl, izvorWe
ner Paulina de Kotzebue, datA pl. Ba.5eu, jud. Dorohoici, 15 kil. din dealul Holm, de pe teritoriul
fiindu-r ca dotA de cAtre pärin- N. de tIrgul Saveni, reedinta s. i c. PAItinipl, pl. Prutul-d.-j.,
tele sAti, generalul Mavrus. subprefecturer. Are 123 fam. 371 jud. Dorohoiti ; se varsA in 111
Multime de mAgurr o incon- suflete. Aezárile sAtenilor sunt Prut.
joar5.: MAg. Chiala, MAg.-Mare, parte bune. Biserica Cu patronul
a Stupärier sati Stupinelor, a San- Sf. Ilie are 1 preot, 1 cantor, Adinca, com. rur., in pl. Dealul-
dulur, a RAcitulur, a lur Opr4, 1 palamar ; frumwl ziditA li Dimbovita, jud. DImbovita, la
a Pencer sati Fetelor, a Cioarer incApAtoare, este fácutA la 1837, 18 kil. de Tirgov4te. AceastA
O MAg.-MicA. Mar toate sunt de vornicul Iordachi Ciolac. c. este situatA mare parte pe
situate in porteo. de S.-V. i Calitatea plmintu/ur este in sub coaste de dealurr i pe
sunt continuarea mAgurilor ce mare parte bunl §i fertilA. vdr; lar o micä parte pe linia
incep de la Dunäre (a se ve- SAtenir improprietAritr aii 215 oseler judetene, ce uneSe T'ir-
dea istoricul judetulul). InAlti- hect. de loe, lar proprietarul gov4te cu Ploe0i. In cuprinsul
mea lor variazA filtre 12-15 m., moOer 1891 hect. cimp §i 14 acester comune in diferite direc-
iar periferia lor este de 25-30 hect. pAdure. Iaz este unul nu- tiunT sunt : valea Coaster, valea
metri. mit al Ciolaculur (v. acest nume). Unchia§ulur, valea °anca, valea
In anul 1871, aceastA c. a Piriul principal ce trece pe Sandulur, valea RAduculur, va-
fost alipitA de comuna vecinA Na- mo0e este VolovAtul. Drumurr lea Olarulur, valea Bisericer, va-
novul, de care a fost desli- principale sint: acel de la A- lea Voinqtilor, \ralea LupuluT i
pitA in 1876, formind amindouA vrAmeni la SAveni §i acel du- Piscu-RaculuT. Prin raionul a-
comune osebite. cAtor la Dorohoiu. cesta comune, curge piriul Pis-

www.dacoromanica.ro
ADiNCA 9 ADINCA

covul, peste care sunt trer po- pl. DealuluT, apartinea Mitro- Adinca,pir., incepe din pld.Nem-
durl: unul la $oseaua judetiana polier din Bucure$ti, iar in urma teasca pe prop. Furceni, pl. Nico-
$i dota in alta linie comunala. secularizara averilor manase- le$ti, jud. Tecucia, trece prin pAd.
Populatia acesteT comune este re$tf, a devenit proprietatea Movileanca, continua. de la N.
de 911 loc. -rominT, ale caror Statulur. spre S.-E. prin partea vesticA
case sunt a.$ezate pe trer ulite : a satuluT Sili$te pana aproape
Drumul-Ploe$tilor, Drumul-Gura- Adinca, jadintT, in c. Flore$ti, de s. Condrea, c. Umbreare$ti,
Ocnie i Valea-Voine$tilor. pl. Jiul-d.-s., jud. Dolj. unde se varsä in balta satulur.
Locuitorir acester comune se AceastA vale mal poarta i nu-
ocupà cu dogaria, fac : putinT, Adinca, peia'ure, in jud. D'hubo- mele de eValea-Bitoiulur», cu o
01e1, hardae i alte vase de visa, care unita cu alta vecina., fin tina numitA a Fin tina-BitoiuluT»
stejar. ET se mar ocupa. $1. cu ce tine de c. Sa.cueni, cuprinde la 3 kil. in dreptul satuluT Po-
agricultura. In comuná se cresc peste 86,750 arir. doleni.
animale cornute; pamlntul sea
produce pAdure, tufári i po- Adinca, trup din mafia Doagele, Adinca, 'ir., c. u. Ocnele-Mari,
rumb. In comuná este o bi- jud. Teleorman (vea c. Dobro- pl. Ocolul, jud. Valcea, se varsà
seria intretinuta de enoriasr, o te$ti). In riul Saratu, care uda c. Oc-
$coala intretinutä de stat, o ju- nele-MarT, pe malul drept.
decAtorie comunall $i un $ef de Adinca, vale (pl. Bistrita-d.-j.,
garnizonA. Aceasta comunä se jud. Bacat), in c. Dealul-Not. Adinca, vale, pe proprietatea Ca- -
caleti, a EforieT Spit. civile din
invecine$te spre E. cu ' com.
Adinca, vale, pe mo$ia Dobir- Bucure$ti, situata in pl. Margi-
Ghirdoveni, pl. Filipe$ti, jud.
nea, jud. Vla.$ca.
Prahova, precum i cu com. Hai- ceni, c. Dobirceni, pl. tefa.-
manalele $i cu mangstirea Mar- ne$ti, jud. Boto$ani. Adinca, välcea, pe mo$ia Doa-
gineni, tot pl. Filipe$ti $1. jud. gele, jud. Teleorman, incepe
Prahova, de carT se desparte Adinca, vale, c. BAje$ti, pl. dinspre c. Stoborl$6, se abate
prin padurT, dealurT i vaí i cu jud. Muscel. pe linga. s. Meri$ani $i se pierde
cae se une$te prin $oseaua ju- in valea TecuciuluT. Serve$te ca
detiana Tirgovi$te-Ploe$ti; spre Adinca, vale, c. §uica, pl. Vedea-
hotar natural al mar multor
V. se tnvecine$te cu com. SA- d.-j., jud. Olt. mo$1T.
cueni, de care se desparte prin
cimpie i cu care se une$te Adinca, vale, incepe din hotarul Adinca, lcea, In jud. Teleor-
iarl$T prin $oseaua judetianA ; mo$ier Preote$6, c. Oporelul, pl. man, filtre c. Nanovul i mo$ia
spre N. se invecine$te cu C. Oltul-d.-j., jud. Olt, merge pa- orapluT Alexandria, spre S.-V.,
Gura-Ocn iteT, despartindu-seprin ralel cu Valceaua-luT-Iona$ $i se face parte din valea NanovuluT,
pAdure i unindu-se prin dru- varsa in valea Oporelul. insg. poarta. nume deosebit
murI vechiale; iar spre S. serve$te de hotar al mo$iilor
cu c. Buc$iani, despartindu- Adtnca, vale, c. Arice$ti, pl. Pod- Alexandriel qi Mavrodin.
se prin cimpie i unindu-se goria, jud. Prahova, la poalele
iarasTprin drum vecinal. C. dealulul Durduci. Adinca, välcea, In jud. Teleor-
Adinca are un venit de 2197 man, la S.-E. comuneT Piatra,
Copil cu etatea de $coala, Adinca, fr., se mal nume$te spre c. Viipara ; se pierde in
sunt cam 145, adica 71 ba.etT Gornet, izvore$te din poalele \ralea CalmatuiuluT. Pe dealul ce
$i 74 fete. Localul $coaleT este dealuluT Gornet, c. Gornetul-Cuib, poartä acela$r nume sunt situate
noa, de zid $1. e cu primaria la pl. Podgoria, jud. Prahova $1 se viile locuitorilor din comdnele
un loc. coala este fondata la varsa. In piriul SArAtelul pe tár- Piatra i Vii$oara, de cit-va timp
1838. Ea este mixta. $1 frecu- mul drept, tot In raionul comuneT distruse $1 inlocuite cu arAturT.
entatA de 30 pana la 40 elevT Gornetul-Cuib. Se nume$te ast-
$i eleve. coala. are 17 pogoane fel de la adIncimea ce a fAcut Adinca, välcea, in jud. Vla.sca,
de pamint. apa in curgerea sa. Se mal nu- ce vine din sus de Bitcoveni-
me$te Gometul, pentru-ca, Incoa- se varsà in valea Clenita
Adinca, vu5sie, jud. Dimbovita, jura dealul cu acela$ nume. In Bitcoveni-d.-s.

54042. Mande Dictionar Geograjlo. 2

www.dacoromanica.ro
ADINCATA 10 ADINCATA

Adincata, com. rur., plasa Ama- Suprafata teritoriu/ur comunal gotnirnet, cu resedinta prima/1er
radia, jud. Dolj, la 20 kil. este de 3809 pog. din care 2516 In Adincata. La 29 kil. de Mi-
spre N. de Craiova si la 9 kil. pog. pamint arabil. hailenT, resedinta plasilor Ber-
de resedinta plaser, c. Melinesti. Mosiile de pe teritoriul com. homete si Cosula si la 32 Id/.
Situata pe dealul Icleanul, pe se numesc Adincata i Pome- de Dorohoia. Are o populatie
malul drept al riulur Amaradia. testi; aa o Intindere de 2516 de 448 fam. i 1952 sufl. ;
Se margineste la E. si S.-E. cu pog. i daa un venit de 49081 bis., cu I preot, 3 cintaretr, I pa-
c. Goesti, la V. si S.-V. cu c. ler. Mosia Adincata este data in lamar ; I coala cu un invatator
Almajul si Bradesti, la N. cu C. loturr. Mosia Pometesti apartine si 62 elevT. Locuitorir posed
Negoesti si la S. cu C. Goesti. Mosnenilor din acest cátun. 1174 hect. 40 ar. pamtnt; pro-
Terenul comuner este acciden- Padurile aa o intindere de prietarir mosiilor 902 hect. 28
tat de dealul Icleanul, cu o inal- 916 pog. din care : 458 hect. ar. cimp si 1790 hect. 24 ar.
time de roo. m. acoperit cu viT tufAris. Alte spete sunt: cer, padure. Budgetul comuner este
cu semanaturr. Terenul este girnita, alunT i fagr. de ler 4220 la ven. si de ler
campus din pamint negru, ar- Mara de pamtntul arabil pe 4196 la chelt. Vite maxT cor-
gilos i nisipos. Comuna este care se seamana gnu, porumb, nute 618, or 968, car 69, porcr
udata de fiul Amaradia, ce intra orz, ováz, cinepa si putin in, 257 si stupT 110.
pe la E. in c. i curge cu in- se mar gasesc loo pog. livezr
dreptarea N.-S. Se compune din de prunr, dar carl sint Adincata, com. rur., pl. Cimpu,
5 cat. Adincata-d.-j., unde e tite pe la casele oamenilor. jud. Prahova.. Este situatA linga
resedinta comuner, Pometesti, Locultorir comuner se ocupa 14111 Prahova, fut.' un unghia ce-1
Popeasa, Salciile i l'anclara. mult cu agricultura si cu eres- formeaza riul Cricovul-Sarat, var-
In comuna sunt 2 bisericr terea vitelor. Industria este pu- sindu-se in Prahova, la 40 kil.
veohr de aproape wo de mi*, tin desvoltata, prea putinr loc, se departe de capitala judetulur
din care una este facuta de Ca- ocupa Cu cresterea gindacilor si la 12 kil. departe de a plaser.
tinca Fiscutoaia. Cea parohiala, de matase. Se lucreaza cara- Comuna Adincata la inceput
cu hramul Sf. Nicolae in cat. mida. Un om face 200-400 bu- a fost situata pe o coasta, mar
Adincata-d.-j., cea-l'alta filiall cap* pe zi i vinde miea cu 20 spre rásaritul comuna Mar t'ir-
in s. Pometesti, iarasT cu hra- pana la 25 ler. O moara de zia locuitorir s'aa mutat linga
mul Sf. Nicolae. Serviciul aces- aburl se afla pe mosia d-lur valea Prahover, care face stri-
tor bisericT se face de i preot Zamfir Tecovicr. caciunr locuintelor lor. N'are
si de Z cintaretr. In comuna sunt 7 circiumr nicT un cat. alipit. Se maT nu-
In cat. Pometesti se afla o Cu boiangerir. El ti desfac pro- meste de locuitorir vecinT
scoala mixta ce functioneaza de ductele la gara Craiova. Duc RasanT. Populatiunea comuna
la anul 1834, avind un singur in- cereale, vite si importa cele ne- e de 1575 loc. (805 barbatI,
Witator, fiind intretinuta de Stat. cesare pentru casa. Transportu/ 770 femeT), in care intra si 7
Populatia comuner este de 282 11 fac cu carutele si Cu carele fam. de tiganr-ferarT .si 4 fam.
c. de fam. cu 1099 sufl., din pe soseaua judetiana Craiova- de bulgarT, casatoritT cu romince
care 584 barbatT si 515 femer. Amaradia, lunga de 2 kil. Prin a- locale, ocupindu-se cu comertul
Dupa felul ocupatiuner sunt: pusul comuner pe dealul Icleanul gradinaria.
670 agricultorT, 8 comerciantr, trece un drum vechia numit Dru. ContribuabilI sunt 389; case
4 de profes. lib., 85 muncitorT mul Idean. de locuit 250 si i bordeia.
si 32 servitori. titi carte 82 Venitul budgetar, pe anul In comtina e o singurà bis.,
barbar. Dupa legea rurala din 1893-94 a fost de 1. 2850.45 de.servità dt un preot.
1864 sint 192 loc. Improprie- Chelt. aa fost de 2604.45. Locuitorli te ocupl cu agri-
taritr. Numárul Vitelor e de 1687 cultura si tu cresterea vitelor. Er
Case sint 250, flcute din zid, capete, din carT 519 vite cor- desfac produsul muncer lor la
paiante, avind fie-care cite o nute, w000r, 46 casi 182 porcr. Ploesti.
mica gradind. Doua case sint In comuna sunt : 142 cal,
vechr, boerestI: una facuta de Adlncata, com. rur., jud. Doro- 228 vacT, 9 bivolT, 649 bol, 12
vistierul Badescu, lar cea-l'alta hola, pl. Berhometele, formata din capre, 1631 or si 245 porcr.
de Manolache Fiscuta. satele: Acancata i Mitocul-Dra- 216 loc. s'a.0 improprietArit

www.dacoromanica.ro
ApiNCATA .11 ADINCATA

la 1864 pe mosia Adincata-Ra- Arges, pendinte de c. r. Bu- rastea, Hantesti, Burdujenr, Mi-
sanT, cand li s'ají dat 1099 hect. nesti, (v. a. n.). tocu, Salcea si Bucovina.
coala exista in comuna de
la 1872. Localul e proprie- Adincata, sat, in com. Adin- Adlncata (Matee§ti-), numirea
tate a comuneT. titi carte 79 cata, pl. Berhometele, jud. Do- data uneT partI din en. Mierea,
barbatr si 6 femeT. In anul 1893 rohoia Mi 327 fam. san 1308 sufl. c. Gura-NiscovuluT, jud. Buzla.
a fost frecuentata de 76 baetT placuta situatie in infundatura
si 4 fete, din numarul de 150 unuY hirtop, (valcea), adumbrit Adtncata, a'eal, in com. Graj-
copil (80 b. 70 f.), Cu virsta de de padurea de pe dealurile ce-1 dana, c. Lunceni, jud. Buzaa,
scoala. Cu intretinerea eT Statul inconjura. La 25 kil. de tirgul acoperit de padure i livezT.
cheltueste 1080 Id anual. MihailenT si la 32 kil, de orasul
In total comuna se intinde Dorohoia. Adtncata, deal, pe teritoriul com.
pe o. suprafata de 2799 hect. Asezarile satenilor sunt in Zeicoil, s. Diaconesti, pl. Ama-
din carr 900 hect. izlaz, lar res- mare parte bune, mal multe radia, jud. Dolj, ce se asa din
tul, afara de 25 hect., pamint cu livezT, restul cu gradine. dealul Radinesti , jud. Gorj,
de cultura. Proprietatea mosier este a despartinci piriiele Adincata
StupT de albine sunt vre-o 26 StatuluT; tnainte de secularizare Viu, in tot cursul ion.
in toata comuna. era a M-reI Teodoreni, din Bur-
Comerciul se exercita de 4 dujeni, inchinata la SE Munte. Adincata, fost metoh al Episc.-
circiumarT. O sosealeaga aceasta Biserica cu patronul Sf. Du- Buzar', in c. Gura-NiscovuluT, c.
comunä cu com. Ciorani-d.-j. si mitru, Cu I preot, 2 cintaretT, Cirlomanesti, jud. Bnzau.
Ciorani-d.-s. palamar, este de lemn, mica
Se margineste la E. cu jud. si vechie, facuta de gramada Adincata, mofie, in com. Beli-
Ialomita, la N. cu comunele satuluT. coala cu I invatator tori, jud. Teleorman, are in-
Salcia i Ciorani, la V. cu riul si 62 elevr, n'are local propria tindere de 420 hect., proprie-
Cricovul-Sdrat si la S. cu rtul al sati. tate a d-luT Dim. D. Bildirescu.
Prahova, care o desparte de Calitatea pamintulur mal mult Pana in anul 1881 forma un
jud. Ilfov. mediocra ca loe de padure. singur trup cu mosia Gongul,
In vechime mal tot trupul de la care a rost deslipita prin
Adincata, cdtun, tine de com. acesteT mosiT era acoperit cu cumparare.
Belitori, din pl. TirguluT, jud. padure mare, in care pe incetul
Teleorman. E situat pe valea s'al facut curaturl, in urma lo- Adinc ata saa Mierea,pdeiure a
ce poarta acelas nume, la dis- cuinte i apoT sat si locurl de Statului pe mos. Gura-Izvorului
tanta de 28 kil. de Turnu-Ma- agricultura. Satenir-improprieta- din c. Girlomanesti, c. Gura-
gurele, de 16 kil. de Rosiorl ritl aa 793 hect. 43 ar. pamtnt ; NiscovuluT, jud. Buzaa ; are 498
si 4 kil. de com. Belitori. Pe lar proprietatea mosieT are 615 hect.
lîngä marginea luT trece calea hect. 84 ar. cimp si 1074 hect.
judeteana Tumu-Rosiorl i linia 15 ar. padure, parte baria., Adincata, frfrnü, afluent al Bah-
ferata Costesti-Magurele ; am- parte tirara. Intre esentele de Iuiulur, in pací. Deleni, c. De-
bele drumurT se impreuna in arborl domina: fagul, mesteaca- leni, pl. Copula, jud. Botosani.
dreptul garir Troianu, situata nul i tejarul, iar pe piscurr
la o departare de i kil. 200 incepe a se ivi bradul. Adincata, pir, in c. Zeicoiti,
m. de cat. Tot pe ad trece PiraTe principale sunt : Valea- s. Diaconestii pl. Amaradia, jud.
vechiul val roman numit Tro- Mate i Granicerinl. Dolj, izvoreste din dealul Adin-
ianul, ale caruT urme se disting PTeatra calcara si gresa se ga- cata si se vana pe dr. riulur
foarte bine. Este populat nu- seste, dar se extrage numar Ploscuta, in fata satulur Dia-
maT de Io familif, care traesc pentru trebuintele locale. conesti.
In bordee. Aci se afla si o casa Drumurl principale sunt : acel
confortabila, care serveste de de la Zvorastea la Burdujeni, Adincata (Valea-),pirtit, incepe
conac al proprietatil. acel ce duce la trecatoarea de pe cimpia dintre mosiile Do-
de la Itcanr. robantul i Basesti, jud. Teleor-
AdIncata, sat, jud. Arges, pl. Hotarele mosieT sunt cu ; Zvo- man, apuca 136 linga comunele

www.dacoromanica.ro
ADiNCATA 12 ADiNCATURA

arligati si Caravaneti, se 'km- Sf. Nicolae deservid de 1 preot reste din coastele dealulur Pre-
preuna cu mar multe valcele si 2 cintaretr. In sat sunt 9 ca!, dealu, c. Opariti, pl. Teleajen,
neinsemnate, pe dr. si pe st., 116 bol, 6 magarT, 155 o!, 73 jud. Prahova, si se varsa in pi-
trece apor prin cat. Adincata, capre. riul Saratelul, tot in raionu/ co-
intra pe c. Belitori, unde se mune! Opariti.
impreuna cu valea Gongulur si Adineata-d.-j., mofie, pl. Ama-
se termina in valea Urluiulur, radia, c. Adincata, jud. Dolj, Adinci, (Valea-), pirig, in pla-
In dreptul comuner Belitori, unde cu o intindere de 2516 pog. sa /saccea, judetul Tukea, pe
io are gura. arabile, si un venit de 450811. teritoriul comunelor Tata si
Este proprietatea Statulur. Parkes ; isT ja nastere din dea-
AdIncata, vale, in cat. Gura-Nis- lul Telita, nu departe de s. Te-
covulur, c. Mierea, jud. Buzar', Adtncata-d.-j., nutne ce a purtat lita, face mal india un arc de
ese din coline si se scurge in pana in anul 1873, comuna A- cerc, Cu deschizatura spre apus
riul Niscovul, filtre valle Nisi- dincata, (v. a. n.), jud. Dolj. si apor se indreapta spre miaza-
poasa si Mierea. noapte, avind o directiune ge-
Adincata-d.-j., peaure, pl. Ama- nerala de la S.-E. spre N.-V. ;
Adincata, vale, izvoreste de la radia, c. Adincata, jud. Dolj, curge printre dealurile Sarica
E. comuner Vata, pl. Vedea-d.-s., In intindere de I 1 o '12 hect., pe la apus si Comorir la rasarit;
jud. Olt, si se varsa in gira mosia Adincata. Felul arborilor brazdeaza partea nordica a pl.
Vetisoara, pe malul st., tot in ce compun aceasta padure sunt : si a com. Telita si cea apu-
ralonul comuner Vata. alunr, fagr si emita, care pre- sana a comuner Parkes ; dupa
domina. un curs de 7 kil., facut nu-
AdIncata, vale, c. Coltesti, pl. mar prin padurr, merge de se
Oltetu-d.-s., jud. Vilcea. AdIncata-d.-j., silifte, in c. A- varsd in balta Saon, trecind prin
dincata, pl. Amaradia, jud. Dolj. stuferisul ce inconjoara aceastà
Adtncata, välcea, brazdeazä te- bala, si pe linga dealul Criglic
ritoria comuner Ursoaia, pl. Adincata-Mici, vale, in jud. si manastirea Saon; pe o parte
Mijlocul, jud. Olt, curge catre S., Vlasca, care incepe din pad. din albia sa merge soseaua na
taie dealul Golasul O da in Plap- Camineasca si se scurge in apa tionala Tulcea-Isaccea, intrediad
cea, pe partea st., in cat. Sta- Calni5tea pe proprietatea Bila. de drumurile vicinale Nicolitel-
nislavesti. Parkes si Telita-Parkes.
Actincatel, (Pirlul-), pe mosia A-
AdIncata, viilcea, uda teritoriul dincata, c. Adincata, pl. Berho- Adinci,(Valea-), ,ces, in c. Luciu,
comuner Ballnesti din pl. Jiul- meiele, jud. Dorohoia, izvoreste jud. Buzati, limitat de un triun-
d.-s., jud. Olt, si se varsa in din dealul Mitoc, alt. 470 m., ghiii de movile avind baza m-ide
lita Iminog, tot pe teritoriul a- formeaza un iaz la esirea din din s. si m-la mare, lar virful
cele! comune. satul Adincata, primeste pe st. consta din 3 m-le: Movilele Cu
&tul Ciacilir si pe dr. piriul cruce. E acoperit Cu semanaturr
Adincata-d.-j., sat, pl. Amaradia, Poiana-Rosie, trece prin pad. de orz si mult stuf.
c. Adincata, jud. Dolj, cu 66 Hintesti si se varsa. in &tul
fam. de 133 sufl. In comuna. Valea-Mare (alt. 300 m.) Adinci, (Valea-), ,ces, in c. Fin-
sunt 63 case si 2 bordee. Dota testi, jud. Buzad, acoperit cu fi-
din aceste case sunt vechr boe- Adincatul, fitiii, pe mosia l'Alti- nete §i vil mosnenestr.
restr, una facutl de Vistierul Ba- nisul, c. Paltinisul, pl. Prutul-d.-j.,
descu si alta de Manolache Ti- jud. Dorohoiti, AdIncit, (Valea-), vale, izvoreste
senta. Copiir din aceasta comuna din raionul c. Valea-Lunga, pl.
urmeaza la scoala din satul Po- AdInci,(Din-Valea-),firifi, cur- Prahova, j ud. Prahova, si se varsa
metesti, c. Adincata. In virsta ge prin valea cu acelas nume in Valea-lur-Dan, tot in ralohul
de scoala sunt 35 copir (21 baetr din c. Dobirceni, pl. Stefanesti, c. Valea-Lunga.
si 14 fete). Stia carte 41 loc. jud. Botosani4
(37 barba! 0 4 femer). Are o AdIncatura, canal (prival), in in-
biserica parohiala cu hramul Adinci, (Valea-), firiii, izvo- sula Balta, plasa Ialomita-Balta,

www.dacoromanica.ro
ADINCXTURA 13 ADJUD

jud. Ialomita, se intinde pe te- tusul, in apropriere de confluenta mul Adormirea. Cu intretine-
ritoriul comunelor Dudesti si Fe- luT cu riul Siretul. rea acestora comuna cheltueste
testi. Distanta luT de capitala jude- pe an 2100 let IzraelitiT ag
tuluT e de 44 kil. spre N. er 2 sinagoge ad.
AdincAtura, loc cu izvoare, pl. MarginileacesteTcomune sunt : Instructiunea publica se preda
TazlAul-d.-s., jud. Bacart, de pe la N. Adjudul-Vechiti, la S. si in 2 scolT, din care una de bletT
teritoriul c. Nadisa. V. cu rtul Trotusul, care o des- si una de fete. Cursurile lor le
parte de comunele Copacesti urmeaza 8o copiT din earl: 51
Adtnateaua, vale, in jud. Olt; Ruginesti, la E. Siretul care o baetT, 29 fete, din 289 (139
1ST la nastere din partea de N. desparte de jud. Tecuciú, la S.-E. baetT, 150 fete) cu virsta de
a c. Chita, pl. Vedea-d.-s., c. Burcioaia. scoall. Cu intretinerea lor co-
se varsa in piriul Ciorica. Inaltimea AdjuduluT este de muna cheltueste 2846 leT anual.
118 m. to deasupra niveluluT In anul 1884 s'a intemeiat
Adtrici,(Piscul-Väet-),frumoasa MareT-Negre. in aceasta comuna o societate,
colina acoperitá cu padurr i vil Descrierea politicel. Popu- cu numele «Solidaritatea», al
in partea nordica a c. Plescoia, latiunea comuneT, dup'1 recen- caruT scop este fructificarea
jud. samtntul din 1890, e de 429 c. capitalizarea economiilor socie-
de fam., cu 2171 sufl., din carT: tarilor.
AdIncul, vezT Piriul-Adinc, jud. 1040 barbatT i 1131 femeT. Serviciul medical se face de
Putna. Aceasta populatiune se tmpartea doctorul plaser stabilit in co-
ast-fel: muna. Tot acest medic este in-
AdIncul, las, in marime de 41/2 Dupa starea civila : 1197 ne- sarcinat Cu cautarea bolnavilor
hect. format de piriul Avrameni, insuratr, din earl: 545 barbatT, din spitalul comuneT, care are
pe mosia Sirbi, c. Sirbi, plasa 652 femeT ; 796 insuratT, din carT: to paturr.
Ba.seul, jmi DorohoiiI, in partea 176 vaduvI, 96 bärbatT, 8o fe- Acest spital e intretinut de
de N. in hotar cu Avrameni. meT si 2 divortatT (I barbat c. si subventionat de jud. In
I femee). anul 1864 s'a deschis si o far-
Adtricul, firizi, in jud. Dorohoitl, Dupa nationalitate : 1385 ro- macie de d-1 M. Vasarhely.
incepe din pad. Goroveiti, trece minT, to grecT, 16 bulgarT, 75 Comuna numara 402 contrib.,
prin s. si c. Virful-CimpuluT ungurl, 3 rusT, 14 germanr, 3 adica I la 5.40 de loc. In anul
se varsa in Siret, dupa ce pri- italienT, si 665 diferite nationa- 1886 eraa 409 contrib., lar in
meste ptriele: Humi i Arinilor. MAT. anul 1869 erail numaT 332. -

Dupa religie : 1414 ortodoxr, Budgetul pe anul 1893/94 era:


Adincul,f rival, in despartirea co- 109 protestantr, 614 mozaicr VeniturT . . . . 34094.77
muneT Gropeni, jud. Brälla, ?titre 34 armenT. CheltuelT . . . 34049.44
Dunarea-vapoarelor i Dunarea- Dupa felul ocupatiuneT: 205 Excedent . 45.33
vechie ; uneste iezerul Babalic cu agricultorl, 98 meseriasT, Ito co- Budgetul fond. drumurilor :
privalul Lata. merciantT, 52 profesiunT libere Veniturl 7196.56
si 76 servitorr. Cheltuell . . . . 3180.
AdtriculuI,(Finttna-),fintind, pe tiü carte 7io persoane : 423 In altT anT, budgetul de veni-
mosia Dimaeheni, c. Dimacheni, barbatT, 287 femeT. turile i cheltuelile comuneT, era:
pl. Cosula, jud. Dorohoin. Numarul caselor de locuit: 481 In 188586 la ven. 32380,
si 2 bordee. 0. la. cheltuelT 33380 ; in anul
Adjud, (Ajud, Agiud) sari Adju- Miscarea populatiuneT pe anul 1882/83 la veniturT 34716.42 si
dui-Not:1 sail Tirgul-Adjud, 1892 a fost : 25 casatoriT, 107 la chelt. 32414.72; lar in 1868/69
com. rur. situata in jud. Putna, nasterT si 95 mortl. Excedentul la ven, 8883.
pl. Racaciuni, la 460 5' 30" lati- de nasterl a fost decT de 12, Adjudul-Nod are un biurod
tudind N. si la 240 48' 20" Ion- adica 88,75 mortT la too na.sterT. de posta i telegraf si o static
gitudine E. Cultul crestin ortodox e re- de drum de fer (vezT Adjud
Descrierea firicd. Comuna prezentat prin 2 bisericT: una statie).
Adjudul-Noil e asezata la limita parohiall, cu hramul Sf. Du- Descrierea economicd.Agri-
de S. a plaseT, in st. riuluT Tro- mitru, cea-l-alta filiall, cu hra- cultura.-24ezat in lunca Tro-

www.dacoromanica.ro
ADJUD 14 ADJUDUL-VECHIO

tu§ulur, Adjudul are un teritoria de po§tä pe timpul existenter lul drept al Siretulur, la o de-
foarte fertil, din care cauzd §i acestur servicia. Era a§ezat in pdrtare de 3 kil. de sub-prefec-
cultivarea pdmintulur se face pe drumul ce duce de la Foc§ani tura pld§er 12.6ciciunT (Adjudul-
o scard, relativ intinsd. spre Bacan la 21 kil. de po§ta Non) §i la 47 kil, de capitala
In C. sunt: 234 cal, 179 bol, Bere§ti. Avea 36 cal de po§td, judetulur.
8 bivolf, 2 mdgarr, 97 or, 39 cdpitan, I ceau§ §i 9 surugir. Se mdrgine§te la N. cu C. Be-
capre i 135 porcr. Pretul unur cal de po§tA varia, re§ti, la S. Cu Adjudu1-Noil, la
Industria. In c. Adjudul- dupd distantd, de la 2-4 1, n. E. Cu 1-11 Siret, care '1 desparte
Nou sunt urmdtoarele fabricr §i de po§td, fiind socotit cite 13 b. de judetul Tecucia, iar la V. Cu
stabilimente industriale mar in- de cal §i de kil., plus 50 b. de c. Ureche§ti.
semnate : i fabricd de fringhir, fie-care po§tä pentru cdrutd. Indltimea acester comune d'a-
4 de rachiu de prune §i de tes- Notite istorice fi arkeologice. supra nivelulur mdrer este de 135
covina, 4 brutdrir, 4 cofetdrir, Tirgu/-Adjud a fost intemeiat de metri.
io cardmiddriT, 3 tdblcdriT, 3 serddreasa Ilinca Canta, pe mo- Descrierea politia.Comuna
dogArir, etc. Mar mentiondm prin- §ia D-lur Bal§, in urma autori- Adjudul-Vechiti se compune din
tre diferitif industria§T: 8 fierarT, zatiunir obtinutd prin hrisovul cdtunele Si§cani i Adjudul-
I curelar, 20 cismarT, 30 croi- din 15 Februarie 1795, dat de Vechiti. Primdria se aflá in a-
torT, etc. Mihail utu, Domnul Moldovir. cest din urmd cdtun.
Comerciul se exercitä de 141 Locuitorir din Adjudul-Vechiti, Populatiunea comuner, dupa
persoane, din carT : 63 rominr, 63 ingrozitr de desele vdrsdri ale recensdmintul din 1890, e de
israelitl, 9 armenr, 3 germanT §i Siretulur, pArdsirä incetul cu in- 204 c. de fam. Cu 814 sufl., din
3 grecr. Ca stabilimente comer- cetul acea localitate, strAmutin- carr: 412 bArbatr §i 402 femer.
ciale mar insemnate numärdm : du-se in Adjudul-Noti (v. Adju- Acea.std populatie se impkrtia
27 circiumT, 2 cafenele, 3 bir- dul-Vechiu). ast-fel:
turr, 2 hotelurr, 13 lipscdnir, 8 La nordul acestur tirg se afta Dupd starea civila : 450 nein-
bdcdnir, 6 bogasierir, 2 chiris- mar multe movile din vremea suratr: 237 bArbatr §i 213 fe-
tigif, etc. Comerciul cu cereale rdzboaielor lur Stefan-cel-Mare. mer; 320 insuratr ; 43 vdcluvr
este foarte activ ; 14 firme se (14 barbatT §i 29 femel) §i un
ocupa exclusiv cu desfacerea ce- Adjud, stalie de dr. d. f. in jud. divort,at bdrbat). Sunt totr ro-
realelor din Imprejurimr. Putna, pl. Racdciunr, c. Adjud, minr i cre§tinr-ortodoxr. Dupd
Se face bilciu anual la 23 A- pe linia MArd§e§ti-Bacdu (pusd felul ocupatiunir, sunt: 230 a-
prilie, 5 August §i 26 Octombrie. In circulatie la 13 Septembrie gricultorT, 2 meseria§r, 3 comer-
Armata.In Adjudul-Nou e 1872) filtre statiile Pufe§ti (10.9 ciantr, 5 profesiunr libere §i 5
re§edinta batalionulur al 2-lea a kil.) §i Sascut (13.7 kil.) la 94 m. servitorT.
regimentulur Putna, No. lo (de indltime d'asupra nivelulur mdrir. Stid carte 34 persoane : 32
infanterie), avind in garnizoand, Venitul acester statir pe anul blrbatr i z femer.
compania 7-a. 1896 a fost de 162470 L. 99 B. Numdrul caselor de locuit 123,
Ca'r de comunicalie. Calle de han, 2 circiumr, moard.
comunicatie ale Adjudulur-Noti Adjudul-Noil, parohie, jud. Put- Mi§carea populatiuner in anul
sunt : i. oseaua nationala care na, pl. Rddiciunr, compusà din 1892 a fost: 8 cdsdtorir, 29 na.5
vine din Foc5ani, trece podul comunele Adjudul-Nou i Bdr- ten, 33 mortr. Excedentul de
de fer de peste Trotu§ §i ina- cioaia. Biserica parohiald, cu mortr a fost decT de 4, ceca ce
inteazd spre nordul Moldover; mul Sf. Dimitrie, se aflA in Ad- revine la 134 mortr la mo na§-
oseau a vecinald lungd de judul-Nou ; lar din cele filiale terr.
4160 m., care '1 pune in lega- una in Bdrcioaia, cu hramul S-tir Cultul cre§tin-ortodox e re-
turd la N. cu Adjudul-Vechiti ; VoevozT, §i alta in Adjudul- prezentat prin 2 bisericr: una
caile ferate Adjud-T.-Ocna Non, cu hramul Adormirea. parohiald Cu hramul SE Nico-
Bucure§ti-Foc§ani-Pd§cani. A- lae, in cdtunul Adjudul-Vechit ;
ceastA din urmd linie, traver- Adjudul-Vechia,com.rur. in jud. cea-l'altd Hall, in cdt, Si§cani.
seazd Trotu§ul pe un pod lung Putna, pl. Raciciunr. Pentru intretinerea bisericer pa-
de 271 m. Descrierea fizicesi Comuna rohiale, comuna prevede in bud-
Adjudul era o statie de cal Adjudul-Vechili e a§ezatd pe ma- getul er 435 ler anual.

www.dacoromanica.ro
ADJUDUL-VECHIO 15 ADJUDUL-VECHIÙ

coall nu se afla in comuna. «eum dicti Cives [Cibinienses] ac marul croniceT despre Tara
CopiT in virsta de a urma la universi allí mercatores dictorum Moldoveneascay, scrisä in limba
scoala sunt : 6o bletT Sedium [Saxonicalium] ant alter polona in anul 1566 si publicata
51 fete. evrumquandoqunque cum eorum impreuna cu traducerea romi-
Numarul contrib. e de 171, venalibus seu mercibus terram neasca in Letopisetele luT Ko-
adeca i la 4,76 loc. In anul dominii nostri [Moldaviensis] gálniceanu, vol. 111, p. 471 485.
1886 eraa 132 contrib., iar in subintravernit, extunc «in oppido «Powiat Hadziowski» e forma
1869 erati numaT 120. nostro Egyd halma computatis polona in care ne da cronicarul
Budgetul comuneT pe anul fi- eorum rebus venalibus de qua- numele districtuluT AgIudulur
nanciar 1893194 era urmdtorul : libet marca dent quatuor grossos (Letopis., III, p. 484).
VeniturT . . 3470.13 monetae terrae nostrae protri- Adjudul a continuat sa for-
CheltuelT . . . . 3430.74 buto.» meze un judet aparte si in se-
Excedent . . 39.39 D. Hasdeti sustine cA numele colul al XVII-lea, judecind dupl
Budg. fondurilor drumurilor : primitiv al acestur °rasa era un document din 1631 in care
Venituff . . . 242.50 «Movila lur AgIud-Egydhalmay, un anume Popa Pavel, se zice
CheltuelT . . . . 242.50 iar Adjud n'ar fi de cit o forma a fi din judetul AdjuduluT (vezT
aflate pe teritoriul co- romineasca a luT Egyd, «Ae- «Arhiva istorica a RomanieT»,
mune! sunt, dupa ultima numa- gidius», un nume greco-latin, tom. I, partea I-a, p. 106).
ratoare, 168 bol, 207 vacr, 26 care in veacul de mijloc se In descrierea MoldoveT ia
cal, 644 or, 3 capre i 77 porcT. obicInuia mult in Ungaria. (Ety- tara RominestI facuta de cro-
Industria fi comerciul. In- mologicum magnum Romaniae», nicarul Miron Costin in 1684,
dustria AdjuduluT-Vechiti se re- VOI. I, p. 513). in versurT polone, cintul al 3-lea,
duce la cea casnica. Comerciul Din asezdmintul comercial al se pomene,te de tirguprul Ad-
de asemenea e prea putin dez- luT stefan cel Mare, din 1460, ¡Lid ca localitate mal insemnata
voltat. El se exercita in cite-va reese el Adjudul era pe acea in judetul Putna. («Arhiva»,
eirciume, unde e in acela$ timp vreme un punct comercial pen- tomul I, partea I-a, p. 171).
si debit de tutun. Ca piata de tru transitul postavurilor din In timpul luT Cantemir, Ad-
comercia serva tirgul Adjud. Polonia prin Moldova spre Mun- judul 41 pierduse din insem-
Cal de comunica/le. Pe tenia. Tata. i pasagiul in care natatea luT, judecind dupa des-
lingl soseaua vecinala care pune se vorbeste de acest orasel : crierea ce o face acest principe
in legatura Adjudul-Vechia la . a kto povezeta sukuo in scrisoarea Moldover.
S. Cu cat. icani, cele-l-alte «do Basarab dati imet na go- De atuncT tirgusorul a sea-
cli de comunicatie ale Adju- «lovnom myt6 u SoCavè ot patat din ce in ce mal mult,
duluI-Vechia sunt soselele co- «grivnu tri grosi a u Roma-, pana la sflrsitul veaculuT al
munale care-1 leaga la S. Cu Ad- «nova tragu i u Bacovè i u XVIII-lea, dind o mare parte
judul-Noa (lungimea 4.160 m.), «Azuda i u Putnoru i u Vaslui din locuitorT, ingrozitr probabil
la N. cu com. Beresti, paralel «i u Berlade i u Tekuel ot voza de pagubele ce casunaa con-
Cu linia ferata, iar la V. cu «g zlati . tinua varsarile SiretuluT se str5.-
com. Urechesti, traversind ... cine va duce postavurl mutara mal spre miaza-zi cu
seaua nationala. gin Basarabia, va piad vaina in veo 3 kil., in localitatea numita
Notile istorice.Cea maT ve- «Suceava de grivna treI gro$T; de atuncT Adjudul-Noa (v. a. n.).
che mentirme despre Adjud ne «lar in tirgul Romanuluf, in
intimpina in conventiunea comer- 4Bacdg, in Adjud, in Putna, In Adjudul-Vechia, sat, in com.
cian. din 1433 intre Domnul mol- «Vasluia, 'in Birlad si in Tecucia Cu aceln nume, jud. Putna, pl.
dovenesc Ilia i SasiT din Tran- «de car 2 galbenT (Arhiva Racaciunr. Asezat pe malul drept
silvania. Originalul se aflä in ar- «istorica a RomanieT», tom. II, al SiretuluT, la 3 kil. spre N.
hivul national din Sibiti (Tab. p. 173.) de com. Adjudul-Noa. Ad i e
Sax. No. 67), iar o copie in In a doua jumatate a seco- resedinta primarieT. Are o
«Exercitationes diplomaticae» de luluT al XVI-lea, Adjudul forma parohiall cu hramul Sf.
Eder (Hermannstadt, 1802, mss. un district a parte si era unul Nicolae, Cu intretinerea careia
in bibliot. evanghelica din Bra- din cele 24 districte ale Mol com. cheltueste 435 leT anual.
sov 26, b, in 4). Iata pasaglul: dover. Aceasta o stim din «Su- coala. n'are. CopiT in %Tinta. de a

www.dacoromanica.ro
ADJUDUL-VECHIt1 16 ADUNATI-DE-GIORMANE

frecuenta scoala sunt 79(43 baetl, Adunat-IstAu, mofle, in c. Mi- 1176 hect. 50 are cu vie. Pro-
36 fete). Comunicatia in acest zil, jud. Buzar'. (Vez! Istau). duce vin bun care se vinde la
sat se face prin poselele veci- Bucurepti sub numirea de vin
nale i comunale, care'l pun in Adunati, sat, jud. Arges, pl. de Copaceni.
legatura la S. cu satul Siscani Galasepti, pendinte de c. r. Exista o pcoala comunall
cu com. Adjudul-Non, la N. logi. (V. acest nume). mixta cu 4 clase si cu un inva-
cu com. Beresti, iar la V. cu tator; casa este de zid damita
tirechepti. Adunati san Adunati-Negra§i, de fostul proprietar al mopieT,
Pentru cele-I-alte date, a se sat, cu wo loc., jud. Arges, d. PetrovicT-Armis. In 1888 a
vedea com. Adjudul-Vechia. plasa Galaseptl, face parte din urmat la pcoala 63 bletl, 22
Negrasi. (V. acest nume). fete.
Adjudul-Vechill, mofie a Sta- In aceasta comuna sunt 3 bi-
tulu/ in jud. Putna, pl. Ra.- Adunati, cdtun, c. Cazad, jud. sericr, din care 2 In Adunati-
caciunT, com. Adjudul-Vechiti, Dimbovita. (Ved Cazaci). CopacenT pi una in Edita. Bi-
fosa proprietatea manastireT serica parohiala este in Adu-
Mera. Ea se margineste de toate Adunati, cdtun, c. Pietropita, jud. nati cu hramul Adormirea, cu
partile cu proprietatile foaste a Dimbovita. (Vez! acest nume). 4 preotT si 6 cintaretl.
d-luT Al. Balp, afara despre In 1888 era(' vite: 280 bol
partea de rasarit, unde se uneste Adunati, vechia cdtun, pe care-1 si yac!, 50 cal, 720 oT, 130
cu Lespezile. A fost arendata formati actualiT locuitorT a! catu- porcT.
impreuna cu aceasta din urma nulur Gradinari, pl. Sabaru, jud. Depinde aceasta comuna de
mosie, care e asezata dincolo Ilfov, situat pe malul drept al Reg. 5 de dorobantl cu repe-
de Siret in judetul Tecuciti, pe riuluT Argep. (Vez! Gradinari). dinta in Giurgiu, de batal. 2,
periodul 1880-85 cu 19000 comp. 8 cu resedinta in Calu-
leT anual ; iar pe periodul 1885 Adunati, cdtun, face parte din gareni. Sunt 8 circiume. Case
95 cu 16500 leT anual. c. Bucovul-Adunati din pl. si de proprietar pi de arendap cu
jud. TeleormanuluT, are 130 loc. paule i magaziI indestulatoare.
Adjudul-Vechit, parokie, in si 34 contribuabilT. Bilciii la 15 August.
jud. Putna, pl. RäcaciunT, for-
mata din com. cu acelas nume, Adunati-Bute§ti, comund ru- Adunati-Copficeni, cdtun, jud.
avind ca singura bis. cea pa- raid, pl. Glavacioc, jud. Vlasca. Vlasca, pendinte de comuna cu
rohiala, cu hramul Sf. Nicolae, (Vez! Butesti-Adunati). icelas nume, situat pe malul
in cat. Adjudul-Noti. drept al riuluT Argep, departe
Adunati-Copäceni, com. ruralä, de Bucurepti 22 kfl., de Giurgiu
Adjudul-Vechit, padure a Sta- compusä din catunele Adunayi- 53 kil. (V. c. Adunati-Copaceni).
tuluT, jud. Putna, pl. RacaciunT, Copaceni, Beresti i Pirlita, si- Este proprietatea d-luT Pe-
pe teritoriul comuneT cu acelas tuata pe malul drept al riuluT trovicT-Armis. Supraf. totala a
nume. Are o intindere de 8 Arges in plasa Cilnistea, jud. mosieT este de 1143 hect. 71
hectare. Vlasca, departe de Bucuresti are; s'a dat la 122 loc. fostr
de 22 kil., de Giurgiu de 42 clacasT in 1864 461 hect. 51
Adomireasa, deal, la N.-V. c. Idl., de resedinta papel' Ghim- ari, ramine 682 hect. 20 ari.
Stanepti, pl. Cerna-d.-j., jud. Vil- pati de 24 kilom. se afld po- Din acestea sunt 60 hect. 42
cea, din care izvorepte valea cu sea comunala de 2 kil. pana da ariT pad., si 158 hect. 22 ariT
acelas nume si care se varsa in soseaua nationala Giurgiu- vil, care produc vin bun.
in riul Cerna. Bucurepti. In acest catun este o scoala
In 1887 a fost populatie 211 comunala, si o biserica cu
Adomireasa, vale, jud. Vilcea. contribuabill cu 632 fam. sat1 hramul Adormirea MaiciT Dom-
2 567 suflete. nului cu 2 preotT si 2 dascall.
Adruma, pise de deal, pe mo- Venitul comunal in 1888 a (V. c. Adunati-Copaceni).
sia Horodistea, comuna Horo- fost 5217 1., chelt. 3392 le!.
distea, pl. Prutul-d.-j., jud. Do- In 1888 s'a cultivat de catre Adunati- de- Giormane, com.
279 loc, din c. suprafata de rur. in pl. Jiul-d.-j. jud. Dolj, la

www.dacoromanica.ro
ADUNATI-DE-GIORMANE 17 ADUNATI-DE-GIORMANE

20 kil. S.-E. de Craiova i la miaza-zi, pentru a ajunge mar Giormane s'a numit ast-fel fiind
23 kilom. departe de rqedinta curind Ia Bechet, unde se varsa format din locuitorl din catu-
p1äer, Caciuläte§ti. In Dundre. 2. de Pirlul-GioroculuI, nele de mal sus, dar mal mult
Comuna este situata pe esul izvore§te din c. Cacaletul din din Giormane. Catunele ce com-
din stinga Pula i pe primul Romanatr, trece prin c. Giorocul- pun ad comuna sunt acelea4I,
platoii ce se inalta peste §esul Mare i patrunde prin miaza-zi adica : Bratovoe§ti, care este
acestuI rig, la o depärtare de 2 In raionul acesteI comune, in- cat. de re§edintd, Adunati-de-
kil, de apa JiuluI; platoul acesta fra in pad. Statuld Bratovoe§ti Giormane i Giormanele. Mult
poartä numele comuna. dupa ce cutreera pad. in toate timp s'a numit Bratovoe0, dupa
Se invecine§te la rasarit cu directiunile, formeaza la hotarul numele catunuluI de reedinta.
c. Giorocul-Mare, la opus cu c. catre Roji tea, balta Ochiul, a- A fost unita cu comuna Gio-
Foi§orul, de care se desparte poi intra in C. Roji§tea i se in- rocul-Mare, avind rqedinta in
prin riul ,Pul, la nord Cu co- drepteazá de se varsa in Jiti ; Giorocul.
munele Secuiul i Ghindeni, pl. 3. de Jietul, care se aliment, din In fie-care cat. se afla cite
Ocolul i la Sud cu c. Roji§tea. baltile Giormane, din deborda- o bis. :
Terenul comunerprezinta cite- rile JiuluI i din miel izvoare ce Biserica din Bratovoe§ti
va ondulatiunI, casi pledind din le intilne§te in cursul sati, curge serbeaza. hramul Sf. VoevozI ;
apa JiuluI se ridica spre rasarit, pe la poalele satuluI i pe la este zidita la anul 1856 cu aju-
avind icr i colo forma unta picioarele primulur platal, merge toral Principelur C. Bibescu
amfiteatru. Intre aceste onda- catre miaza-zi pana la marginea cu al locuitorilor satulur.
votn cita : Dealul-Bal- paduref StatuluI Bratovoe0i ; aci Biserica din cat. Adunati-
tilor, pe care se afla a§ezat ca- dupl ce formeazä mal multe de-Giormane, ca hramul Sf. Ni-
tunul Adunati, Dealul-Modru- balp cu stuhurr, trestie, etc. se colae zidita pe la 1840 de C.
zulla', care formeaza Valea-Mo- indrepteaza spre Jiti. 4. de Piriul- Ghiurba, G. Giormaneanu, D.
druzuluI (loc arat), Dealul-Viilor, Morilor, care une-off prime§te adosa i aiçi locuitorr ; pe linga
cultivat, Dealul-ElqteuluI plan- prisosul bAltilor Giormane, mer- aceasta bis. se afla i cimitirul
tat Cu Vil. Entre aceste dota ge in c. Roji§tea §i se varsa adi satulur, fiind la i kil. depar-
din urma, se afla Valea-Drosu- in balta Strimba. Jiul are vad tare.
luI, cultivata. in dreptul acesteI comune; pi- Biserica din cat. Giorma-
In partea de S. a comuna, raiele ati toate podurI pe teri- nele cu hramul Sf. Nicolae, zi-
In central cat. Adunati-de-Gior- toriul acesteT comune. dita la anul 1753 de C. Poe-
mane, legate filtre ele printr'un Istoricul Comunei. Laind naru, proprietar aci. Toate bi-
piriti lung ca de zoo m., §i care fie-care 01-un in parte, despre sericile sint de zid.
le face sä comunice una cu alta, cat. Bratovoe0i se spune ca Dol preotr oficiaza la cele
se afla ni§te baltl; ele a(' o supraf. acum 150 de anI in urma, tra.- ti-a bis. succesiv, fiind ajutatI
ca de 200-300 pog. Apa ion latí pe acest loc trer salí patru de trer dascalI. Fie-care bis.
de prisos se asa in cel din urma familiI, care 4/ petreceati vreata are cite o proprietate de 17 pog.
es al JiuluI, preumblindu-se adi mar mult in marea padure a arabile, date dupa legea din
in toate directiunile, formind mal StatuluI numita Bratovoe§ti ; in 1864.
multe baltace, smircurl aceasta padure atit ace§tI lo- In com. se afla o coa16., in cat.
numite jiete, carI in dreptul cuitorI cit i alti din comunele Bratovoe§ti, care functioheaza
cat. Bratovoe§ti merg de se varsa vecine se ascundeati in timpurile din anul 1869. Este intretinuta
in Jiü. Toate aceste qiete» sint nepacInice ; mar pe urma. se sta- de stat i de com. i are t) pro-
pline cu pe§te, saü acoperite cu bilira cu totul in catan; filtre prietate de 171/2 pogoane.
stuh, trestie, zavoaie, papura, etc. ace§tia se spune cá. se afla unul Populatia comund pe catune
Din baltile Giormane se scoate Cu numele de Bratu, de unde In anul 1893 a fost :
anual 5000-6000 kgr. peste: apoI a derivat numele catunulur. Adunati-de-Giormane 787 su-
crap, tiuca, cosace, belbite, etc. Catunul Giormane, ce se crede flete, Bratovoe§ti 807 suflete
Comuna este udata 1. pe la a fi existat mal inainte de anul Giormanele 596 suflete: in to-
miaza-noapte de Jiil, care dupa J743, IL trage numele (se pre- tal 2190 suflete.
ce formeazd linia despartitoare supune) de la o veche familie Aceasta populatie locueF,Ite in
catre apus, se indrepteaza spre de germanI. Cat. Adunati-de- 52 case i 310 bordee.

54042. Mareta Dictionar Geogrcuto. 8

www.dacoromanica.ro
ADUNATI-DE-GIORMANE 18 ADUNATI-StRBENI

Dupa legea din 1864 sunt 221 male domestice si de unde im- baltl se scoate anual pana la
impaminteniff, iar dupa cea din portá unelte de munca, tmbraca- 5000 kg. pe.ste.
1889 sunt 69 insurater. minte, precum: stamba, basmale,
Media nasterilor pe ce! 3 anI postav, asemenea i incaltaminte. Adunati-de-Giormane, piaban,
din urma. 70, a mortilor 69. Transportul 11 fac cu carele pl. Jiul-d.-j., juct. Dolj, c. Adu-
Populatiunea este stationara. pe soseaua nationall Craiova- nati-de-Giormane pe care este
Frigurile bintuesc mult co- Bechet, ce strabate comuna pe asezata tomuha cu acelas nume.
muna. o intindere de 8 kil.
Case sunt 52 in toatä com.; CirciumT sunt 5, i anume 2 Adunati-Mo§fent, cdtun, ibrmat
iar bordee 310. in Adunati- de - Giormane, 2 in numaT din mostenl, alipit de
S uprafata teritoriuluT comunal Bratovoesti si una in* Giormanele. catunul Calddrarui, al comuneT
este cam de 14 miT pog. din Comerciantl sint StrimbehT, din pl. si jud. Tele-
care 8048 pog. arabile, 800 pog. Budgetul comuna pe exer- ormanuluT. Are 391 loc. sl 48
fineata, woo islaz, 2000 10C §i citiul 1893-94 este de 3239 contribuabill.
teren sterp, 2000 pog. padure. ven. si de 2900,42 chelt.
Mosia Bratovoesti, cu puturile, Animale: vite cornute 400, o! Adunati-NegraqI, . Actunati,
apartine StatuluT, inainte se nu- 1480, cal 180, DOITT 120 i ca- jud. Arges.
mea si Mandstiricea, din cauza pre 84.
cà apartinea manastireT Horezul. Adunati-Proviter, (Pralioviter),
Arendatd, de la 1893 98, cu Adunati-de-Giormane, sat, pl. sat, face parte din c. r. boina,
42150 leT anual. Jiul-de-jos, comuna Adunati-de- plalul Peles, jud. Prahova. In
Suprafata Vinduta este de Giormane, judetul Dolj, cu 787 sat sunt case, 2 circiumr Si 2
1618 hect. 7955 m. p. Supra- suflete, (469 barbatl si 318 fe- morí. Populatiunea este de 424
fata Amasa este ca la 5433181. me1). Este situat la 2 kil. spre suflete. Vite in calun sunt: 6
Restul mosieT este al d-luT Cos- nord de Bratovoesti. In comuna cal', 96 bol si yac!, 27 0i, 7
tache Dumba si al loc., cu un ami lo case construife din capre i 68 porcr.
venit de 71481 ler. cardmidä. si 90 bordee, con-
Statul are pädurea Bratovo- struite din pamint batut in- Adunati-Purcirenl, (vez! Pur-
esti de 800 hect., care a apar- grada cu nuele. CopilT din a- careni, jud. Muscel).
tinut familiel Brincoveanu. Tot ceasta comuna urmeazà la scoala
in Bratovoesti este si acea a mixta din satul Bratovoesti (a- Adunati-Sirbenl, com. rur., pl.
d-luT Costache Dumba ce a apar- ceiasT comuna) ce se &este la Glavacioc, jud. Vlasca, situad pe
tinut socruld sal Emanoil ; supr. o distanta. de 2 kil, de satul ambele coaste ale vareT yirho-
este de 75 hect. compusà din Adunati - de- Giormane i &hit vuluT, departe de Bucuresti cu
stejar care predomina, frasin, In numar de i i baetl. In virsta. 42 kit, de Giurgiu u 76
ulm, alun, jugastru si corn. de scoall sunt 59 copiT (38 de resedirIta pasa', Obedent cu
Viile, de 65 hect., se gasesc baetT si 21 fete). Stiii carte 27 23 kit.
pe mosia locuitorilor Mosneni- barbatl si 2 femeT. In acest sat Aceasta proprietate era a d-luT
Bratovoesteni ; produc vin rosu. este o biserica de zid, fondata dr. Carazisu; azT este in 'pose-
Pe mosia Statulut sunt 3 morí la anul 1840 de Dumitru sia mostenitorilor 1u Spiridon
de apa. (pe apa Giorocul). Stine bel(' i Dumitru Chimpa; are Cazoti. Cu un venit anual de
sint pe proprietatea StatuluT si preot i I ctntaret si ser- i0000 ler.
a d-lui Dumba, carT produc cam beaza hramul Sfintilor Arhan- Are suprafad totall de 1230
la 6000 kgr. beinza. ghelT Mihail si Gavril (8 No- hect.; s'aa linproprietirlt 90 loc.
Se &ese z calad pentru embrie). In centrul satulur Adu- la 1864, aa luat 326 hect., re-
fabricarea tuiceT din tescovina; nati sunt doua balv numite mine 904 riect. Din acestea Ste
se fabrica. i caramida. Se lucreaza Baltile-Giormanului, car4 comu- pad. 160 hect.
de catre femeT tesaturT de bum- nica futre ele printr'un mic Are o biserica si un preot cu
bac, in, ctnepa, borangic, etc. piriu, ce se scurge in Jia. Su- 2 clndretr, cu Aramul Sf. Ni-
Schimbul 1'1 fac cu orasul prafata fie-carel balti este cam colae.
Craiova i cu schela Bechet, de 50 pog. i adincimea va- Este o scoala mixta cu 3 cla-
unde duc producte agricole, ani- riaza intre 4-5 m. Din aceste se, mi lun invaltor; la aceasta

www.dacoromanica.ro
4DPNATI-TEIULUI tQ AFTFrI

aü urmat in ¡888, bdetl 77, spre Bucsoreni. Formeaza co- Ceair, Cula-Ceair i Chior-Dere;
fete i6. muna cu catunul Brigleasa avInd are o directiune generala de la
In i 887 s'a cultivat 940 hect. resedinta in s. Adunati-Teiulur. S. la N.-V., fiind situat 'in par-
cu diferite cereale. Numarul contribuabilor este de tea sud-esticä a pld§er Silistra-
In 1887 venitul comunal era 116, Cu 508 loc. in 171 case. Noul si a comuner Bairam-Dede
de ler 2655, chelt. 2388 ler. Ocupatiunea locuitorilor este si in partea apusanä a plaser
In acela§ an aa fost 133 con- agricultura si cresterea vitelor ; Mangalia si a comuner Cara-
trib. Cu 465 fam. saa 708 su- el posea. 19 plugurr, 30 care Omer.
flete. cu bol, 5 cdrute si it8 stupT.
Odinioara se cultiva mult tu- Are o biserica cu un preot §i Afiniqul, tnunte, in c. Brosteni,
tun, azr nu se mar cultiva. Pa- dor cintaretr. Budgetul comuner jud. Suceava.
mintul acester mosir este argilos, este de 1179 1. la ven., si de
sarac, convine multá apä i ples- 640 1. la chelt. Afini§uluI(Coasta-),numire data
neste la caldurr marT; se pro- Vite sunt : 340 vite marT parta de N. a manast. Fetele
duce tiault ovaz. cornute, 21 cal, 150 or si 196 din com. Valea-Muscelulur, jud.
Aceastri comuna depinde de rimatorl. Aceasta c. se margi- Buzaa ; e acoperita de pa.d.
Reg. 28 de dorobantT, cu rese- neste: la rasárit cu c. Rucsoreni ; afine.
dinta in Gaesti. la apus cu c. ; la
Prin comuna trece soseaua co- miaza-noapte cu c. Plopi, avind Afini§ulul (Pirlul-), mic
munala, care duce la soseaua ju- o supraf. de I00 hect. pamint. afl. al pir. Chiril din c. Brosteni,
deteana ce merge pe valea Drim- Locuitorir acester comune, parte jud. Suceava.
bovniculur. sunt mosnenT, si parte impro-
Sunt 3 circiumr. prietaritT dupa legea rurala. din Afinata, sat, face parte din c.
Locuitorir sunt putin munci- 1864. Prin aceastä c. trece so- r. Rusanesti, pl. Cerna-d.-j., jud.
torr, casele lor sunt acute de seaua judeteana. Tumu-Severin- Vilcea. Aci este si resedinta co-
gard invelite cu cocenT ; prea Dumbrava-Dolj, din care se ra- muner. Are o populatie de 212
putine din ele sunt ipvelite cu mifica doul sosele comunale ce 10C. (95 barbatT si 117 femer).
sindrill. o leagá cu com. vecine Podul- Copir in virsta de scoall 13
Vite marl sunt: 406 bol GrosuluT i Baltati-d.-s. (8 bletT si 5 fete). Este o bis.
vacT, 2570 or i capre, 800 porcr. de lemn reparata la anu11827.
Acest s. s'a numit Adunati- Adunatul, vez! Niscovul-Adunat, Ctitorir i anul fondarer nu se
Sirbenr dupa nutnirea mosneni- jud. Buzar'. cunosc.
lor Sirbenr de alaturr, cacr s. Cade in centrul comuner si
acesta a fost o adunatura de Afighinea,vale, in ju d. Constanta, este udat de riul Cema si de
satenT venir aci inainte de 1802; plasile Silistra-Noud si Manga- *tul Afinata.
satul s'a marit sub protectia ve- lia, pe teritoriul comunelor ru-
chiulur proprietar dr. Carazisu, Tale Bairam-Dede i Cara-Omer ; Afinata, deal, c. Rusanesti, pl.
care, ca doctor al principelur se desface din ramurile nord- Cerna-d.-j., jud.
firbe,T, a putut sa adune pe estice ale dealulur Bair-Iuiuk si
aceasta proprietate sateniT cir- din cele nord-vestice ale dealu- Afinata, pirig, se varsa in riul
cumvecinT, ce fugeaa de pe pro- luT Caraomer indreptindu-sespre Cerna, pe teritoriul comuner Ru-
prietatile alaturate. miaz5.-noapte ; mal india cu nu- sanesti, pl. Cerna-d.-j., jud. Vil-
Mida la 21 Mar si la 8 Sep- mele de Dere-Chioi, apor Alibi- cea, dupd ce uda satul cu ace-
tembrie. Chioi, apor Cala i in fine Afi- las nume. El isvoreste din coas-
ghinea, trecind prin sateleAlibi- tele comuner.
Adunati-Teiuldf, com. r., in par- Chioi, Cala i Bairam-Dede ;
tea de N.-V, aplaselDum,brava, inergind printre deolurile Bai- Afrimeqti, cdtun de mosnenr, in
jud. MehedintY, la distanta de ram-Dede, Curu-Bair, Sara-Bair c. Malul din pl. i jud. Teleor-
42 de resedinta judetuluT, Alibi-Chioi la V. si dea1urile man, situat pe valea Cotmeni,
este situat pe culmea Brigleser Mezarlic-Bair, Mezarlic i Alibi- are 150 loc. i 2$ contrib.
si valle Brailoiu ce comunica cu Chioi la rasarit ; primeste pe par-
val ea Albulestilor, si komanul tea dr. valle Chiogherciu-Punar- Aftiti, lac, pe mosia Statulur Vo-

www.dacoromanica.ro
AFUMATI 20 AFUMATI

rona, c. Poiana-Lunga., pl. Siret, delor i despre care spun sa- un preot i 2 cintaretT. Biserica
jud. BotosanT. tenir, el a fost afumat in casa are o proprietate de 17 pogoane
unuia din locuitorli satuluT. In- arabile, date dupa legea rurala
Afumati, com. r., pl. Bäileti, jud. nainte de anul 1885, c. Afu- din 1864.
Dolj, la o departare de 45 kil. mati avea ca cat. alipit c. ve- In catunul Afumati se afla o
spre S.-V. de orasul Craiova, cina Boureni. AzT se compune, scoala mixta construita de co-
si de ii kil, de resedinta dupa cum se vede de mal sus, muna.. Functioneaza din vechr
se', care este Bailesti; situata. din dota catune: Amzulesti timpurT, si pe la anul 1863 a
pe sesul DunareY. Afumati, care este si catunul de fost asezata pe baze mal temei-
Se invecineste la N. cu comu- resedinta. nice. Este intretinuta de Stat
nele Intorsura si Silistea-Crucea, In comuna. se afla o biserica, comuna; localul e in bung stare;
la S. cu c. Coveiu si C. Cata- care nu se stie de cine este frecuentatä de 56 bg.etr si 6
nele, la E. cu C. Urzicuta si la fondata; dar se cunosc reedifi- fete.
V. cu C. BourenT. catoriT sal (de la 1861-1863) Totalul populatiuner din c.
Comuna este cu totul easa, cal-1 sunt: fostir proprietarT lo- este de 264 fam. cu 1153 sufl.
prezinta lusa cite-va movile cali Iancu Teodor Iota, Stan- din care 584 bArbatT si 569 fe-
anume : doua la miaza-zi numita. cuta Paianu, Vasile Stanel, fost meT. Dupa starea civilA, sint:
una Movila-Turculur i cm-Palta arenda i mal multf satenr. In 608 neinsuratT (310 bgrbatT
Movila-Descultanilor. Tre/ mo- a doua intrare a bisericeT se 298 femer), 528 insuratr si 17
vile la miaza-noapte : Movila-Braz- gaseste urmatoarea inscriptie : vkluvr (io barbatT Si 6 femeT)
data, Movila-Molier i Movila- eziditu-s'a aceasta sfinta i dum- tiü carte 69 barbatr si 8 fe
cu- tir. O movild la rasa& nu- nezelasca biserica, unde se prAz- meT.
mita Movila-Boilor si una in nueste hramul SE cuvios Saya, Dupa felul ocupatiund sunt :
cat. Amzulesti, numita. Movila- Sfinter cuvioase Paraschiva, SE 88o agricultorT, 4 meseriasr, 9
Bercevilor. Ioan Botezatorul si SE Erarh comerciant/ si 3 cu profesiunr
In comuna Afumati sunt treT Nicolae, acum din non pe ho- libere.
baltI: I. Alaturea de s. Afumati, tarul d-lur Dinu Teodor Iota Media anualä a nastexilor este
incepe din restul teritoriuluT a- Amzulesti d. s. unde fiind a- de 4.25, iar a mortilor de 3.25.
cestuf sat si se scurge in piriul lergatort si staruitorT din inceput tolile ce bintue comuna sunt:
Baboaia din c. Urzicuta; aceasta si pana in sfirsit cu alergatura, frigurile palustre.
balta se numeste Brazdata. II. S5.- cu dare de ball/ i altele, Pre- Dupg legea ruralg, din 1864
raceaua in S. pe limita catre c. otul Ilie Amzulescu, Iancu I. sunt 135 loc., lar dupl legea din
Catanele, are o supraf. de Io Iota, Vasile Stanel, arenda.sul 1879 sunt 7 insurAter improprie-
pog. III. Balta Izvoarele. In el- Amzulestilor-d.-s., Cocoana San- tAritT. In c. se gasese 175 case
te-sT trele baltT se gasesc pestl, cuta Plianu, proprietareasa si 79 bordee, din care In Afu-
dar foarte Floarea Popos, matT: 88 case de pgmint batut,
Istoric. Dupa cum spun ha- etc. (urmeaza numele inca a 36 20 de gard si 5 de zid; total 113
trina' din comuna., aceasta. com. loc. satenT), ajutind i totT loc. case. In cItunul Amzulesti 46
(Amzulesti) si-a luat numele de dintr'aceste doua catune: Am- case de pgmint batut, 3 de iid,
la un anume pastor Amza, care, zulesti i Afumati si alt/ pra- 12 de gard si una de paiante.
venind cu turma sa aid, a pus voslavnid crestinT de prin orase Bordee sint 44 In AfumatT
inceputul satulur, ce s'a numit si sate, unde tnfrumusetindu-se 35 in Amzulesti. NumaT 29 case
Amzulesti. Mal ttrziü Amzulesti cu zugraveall, dupa cum se an pe linga ele cite o gradina.
a fost despartita in doul de vede, cu bine cuvintarea prea Suprafata teritoriuluT comunal
catre proprietariT loca% dind SE-sale, D. D. Calinic, episcopul este de 6993 pogoane, din carT :
satelor nouä formate numele de Rimniculur-NouluT-Severin. In Pamint arabil 6257 *pogoane;
Amzulesti-d.-s., i Amzulesti-d.-j, zilele prea inaltatuluT nostru Finete 293 pogoane;
Mal tîrziü primul sat a luat Dotan Alexandru loan Cuza, Islaz 140 pogoane
numele de Afumati. Numele a- intiiul Domnitor al Principate- Lac si teren sterp 55 pogoane;
cesta de Afumati se crede, ca. lor-Unite Valachia si Moldova Pg.dure 171 pogoane.
vine de la un zapciu ce venise la leatul 1863, Octombrie 16.* Mosiile de pe teritoriul co-
sa inscrie pe loc. la darea liu- In serviciul bisericer se afta munal se numesc: 1. Afumati,

www.dacoromanica.ro
AFUMATI 21 AFUMATI

2) Amzule§ti, i apartin d-lor pro- duc pe §oseaua comunall veci- gurr : 239 Cu bol i 17 cu cal.
prietarl Constantin C. Paianu, nalA Afumati-Boureni-Maglavit Locuitorir au 347 care §i
Traian Djuvara, Theodor B. Da- san pe calea jud. Craiova-Ca- rute : 308 cu bol o 39 cu cal.
videscu, Pache F. Iota, precum lafat. La Craiova se duc pe Viea se cultiva pe o suprafat5.
4 d-ner Lucia Demetriades. In drumul vecinal-comunal Afu- de 50 arir.
trecut apartineail d-lor C. Paianu mati-Intorsura-Radovan. Comerciul se face de to
Theodor Iota. Suprafata lor Comuna mar este strábAtutA ciumarT §i i hangid.
este de 2581 pogoane; ven. de de calea feratA Craiova-Calafat, Are o §coalA mixtá. cu care
96000 ler. la o miel depArtare de at. de Statul §i comuna cheltuesc a-
Se seamAnA pe ele grtil, po- re§edintA. nual 2734 leT, impreunl cu mi-
rumb, orz i meiti. O brani§te de Afarl de clile mar sus numite cile alocatiunT ale comuner pen-
85 hect. 70 ari se afll pe mo§ia c. mar este strAbAtutä de calea tru intretinerea el. Obicrnuit se
d-lor Constantin C. Paianu, Tra- vecivall coniunall Urzicuta-Afu. frecuentA de 23 bletr 4 9 fete.
ian Djuvara §i a doamner Lucia mati-Bourenr ce trece de-alungul NumArul vitelor e de 1258
Demetriades, in at. Amzule§ti. §i prin centrul atunulur de re- vite marr: 181 cal i epe, 5 ar-
AceastA brani§te este impArtitA §edintA Afumati ; aceastä cale mAsarT, 580 bol, 91 vacr, 47 vi-
futre proprietarir sus numitr are o lungime de 4 kil. ter, 9 taurr, 71 bivolr §i 274 bi-
c1-va locuitorT din Amzule§ti. Venitul comuner pe 1893-94 volite i de 4428 vite 123
Lemnele ce compun paidurea a fost de ler 4294.50, iar chel- capre, 4163 or, 142 rimAtori.
sunt: Gorunul, salba-rdoale, etc. tuelile de leT 3968.47. Are un hele§ted i 3 ma§inr
Viile de 38 Va hect. apartin Vite cornute sunt 200, or de treerat cu
locuitorilor atenT i produc vin i8o, porcr 14. Dintre locuitorr 243 sint fin-
de calitate mijlocit. proprietásitT §i 164 netmproprie-
In comuna Afumati se gAsesc Afumati, coin. rur., pl. Dimbovita, taritI. In comunA sunt 49 streinT
jo industria4 §i anume : in Afu- jud. Ilfov, situat.á laN.-E. de Bu- de ambe-sexe.
mati: un cojocar i cincr fierarT cure§ti, pe malul st. al vdier Pa- AceastA comunA este In le-
tiganT ; in Amzule§ti: I cojocar, sáruica, distantA de 16 kil. de gAtur5. cu Colintina §i Dasalul-
cizmar i 2 ferarr. Bucure§ti, lingA pací. Grdcli§tea. Creata prin §osele vicinale.
In* atunul Afumati sunt 4 Se compune din satele : Afu- Despre infiintarea acester co-
eirciumr, lar in cAt. Amzule§ti mati §1. Boltasi, cu o populatie mune gAsim din spusa celor 135-
2. Comerciantr in toatA comuna de 1667 loc. carr trlesc in 322 trinl urmAtoarele :
sunt 14, din care 6 ctrciumarl, case. In. partea de N.-E. a comuner
iar restul comerciantr de grine. Suprafata totall a comuner e Afumati era satul Nona, pe pro-
Locuitorir 41 desfac productele de 4157 hect. arabile. Proprie- prietatea boerulur Nona, 1ingA
la schelele Calafat i Bistret, tariT, fratir M. i N. Dumba, aii vAlceaua Nona, numitä azr va-
rare-orl la Craiova. 3075 hect. arab., §i loc. 1082 lea Strahova. Allturr era satul
In schimbul grinelor se im- hect. arab. Sac§ori, numit si Frumu§lca, pe
porta din Craiova scindurr pen- Proprietarir cultivA 2400 hect. proprietatea une cocoane, nu-
tru ingrAditul curtilor, mare can. arab. (150 rezervate pentru islaz, mitA Frumu§ica.
titate de unelte agricole, arute, 525 hect. arab. pAcl.). Locuitorir Boerulur Nona, proprietar pe
imbrAcAminte, lemarie §i fierArie cultivA tot terenul fárl a re- atuncr a uner bucAt1 de mo§ie,
pentru constructia caselor, bor- zerve locurr de islaz. pe care era satul Nona, fiind
deelor, magaziilor. Locuitorir se Comuna numArA 301 contrib. silit de Ipsilante, (care avea
duc la cele 4 bilciurr anuale din 4 are un budg. de 6681 ler la el ad i mar multe trupurr de mo-
unde cumpArá vite pen- ven. i 6126 la chelt. In anul §ie) a-Y vinde mo§ioara ce o a-
tru plugArie, precum §i cele pen- 1885 eraa 274 contrib. vea, pe un pret de nimic, boe-
tru industria casnicA. La Bistret Dintre loc. 358 sunt plugarr. rulur Nona i-ar fi scApat din
se duc pe drumul comunal ve- Ocupatia lor de cApetenie e a- gur5. vorbele : «mar bine a§ da-o
cinal Afumati-Bistret, ce duce la gricultura, cre§terea vitelor de pomanA de cit pe nimic.»
schela, care se aflA la o micä cultura livezilor ; 38 ad diferite Ipsilante nu prerde ocazia
depArtare de Bistret pe mar- meserir. in prezenta martorilor, carr att
ginea DunArer. La Calafat se ArAtura se face cu 256 plu- auzit pe boerul Nona, face ac-

www.dacoromanica.ro
AFLMATI 42 AF1.1144CIORT

tele de danie si devine proprie- Construirea localulut scoaleT a Afumati, sat vechiii, in jud. Vil-
tarul acelet mosir. In urma a- costat 4390 let, din care judetul cea, locul de nastere al lur Radu-
cestora boerul Nona a fugit, nu a dat 1965 let si 71 banT, lar Vodd de la Afumati.
se stie unde. restul de 2424 let 1-a dat com.
Joita, o fatd crescutd de su- coala functioneazd din timpurr Afumati, cdtuq, (tirld), in plasa
flet de Ipsilante, a primit din mal vecht ; are i singur invd.- Ialomita-Balta, jud. Ialomita, pe
partea acestuia, ca zestre, o parte tAtor. In sat e o bis. parohialä teritoruI comunet p.ncldret.
din mosie despre rásdrit, ce se cu hramul Sf. Nicolae, deservitä
intindea pAnd. la Moara-Dom- de I preot si 2 cintdrett. Afumati, cit. al c. Surdulesti
neasca $i indrilita de azi, dar plasa si jud. Teleorman. Se con-
i-a rdscumpà..rato generalul Ma- Afumati, sat, din c. r. cu acelas siderd ca o mahala a s. si nu
vrui proprietarul mosieT Moara- nume (v. a. n.) plasa Dimbovita, e trecutd osebit.
Domneascd. jud. Ilfov, situat 'pe malul sting
Aga Alecu Schina, devenind al vdiet Pasdrea. Afumati, staliune de dr. d. f. in
ginerile lut Ipsilante, cact a luat Biserica cu hramul Ador- jucl. Dolj, pl. Balta, c. Afumati,
In casátorie pe fiica sa Maria, mirea, deservitá. de 3 preotT pe linia Craiova-Calafat (pusd
a primit de zestre mosia Afu- 2 cintdrett, a fost zidità de un In circulatie la i Dec. 1895)
mati, alcAtuità din mal multe Cantacuzino, la a. 7144 (1636) intre statia Portoresti (I0 kil.)
tru purT, cu satele mal sus nu- restauratà.' in urmd de Ipsilante. statia Bdilesti (14 kil.) la 52.84
mite i satul de la Podul-Ian- Ad i erban Cantacuzino a zidit m. inatime d'asupra niveluluI
culut, compus din cite-va familit o fabricd de postav. La anul naret. Venitul acestet statit pe
de Bulgart. Cu acestia si cu '530, sub Domnia lut Radu de anul 1896 a fost de z8070 1.
Rominit din satele pomenite maT la Afumati, se dete, pe cimpia 45 b.
sus, Aga S china a format satul din jurul acestut sat, o vestità
Afumati, dupá cum se vede azi. bätälie intre Romint i Turct, cart Afumati, deal, spre N.-F. de c.
In urma acestora, intre anii" intraserd in tara spre a aseza Ursi, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt. cu
1828-29, Schina mal aseazä in in scaunul domniet pe Mehe- directia dela N. spre S. In lun
s. Afumati alte familit de Bul- met-Bey. gime de 2 kilom. i jum. Pe
gart aduse de generalul Kisse- Alexandru Moruzzi Voevod el se cultiva tot felul de cereale
leff de peste Durare. Schina a (1795) a fácut o fabricd de hir- servä si de islaz.
avut proces cu generalul Mavru tie la Afumati, i Icind 'T ati
pentru cotropirea pArtet de mo- venit mazilie, zice Dionisie Ecle- Afumati, fort, in jurul Bucuresti-
sie dan'. de Ipsilante ca zestre siarcul, ati pus-o in spinarea lor, jud. llfov.
JoiteT, trisa Schina a perdut pro- mitropoliet de 'T ati dat suma
cesul. de pungl de bant geremea, zi- Afumati, loc izolat, in coprinsul
cind cd mitropoliet 'T este de c. cu acelast nume, jud. Ilfov.
Afumati, sat, pl. Bailesti, com. trebuinta sd facä hirtie de ti- Cade spre V. de vatra satulut.
Afumati, jud. Dolj, cu 840 sufl. pografie».
(414 karbatt si 426 J'eme°. In Afuniati, numire vechie, a cit.
acest sat sunt 113 case si 44 Afumati, sat, face parte din c. Bujore.sti din c. Antonesti, jud.
bordee; 88 case sunt fácute din r. Ursi, pl. Oltul-de-sus, jud. Olt. Teleorman, care se mal pds-
pdmint tatut, 5 sunt de cdrd- Are o pop. de 300 loc. Este treazd i astAzt printre locuitort.
midd si 20 de gard. Numat 29 situat pe dealul Afumati. Aci
case au gradina lor. e o biserica ziciltä pe la anul Afurnati, silifte, pl. Bdilesti, jud.
In sat sunt 6o6 cat, r000 1870. Dolj. c. Boureni.
vacT, 19 bivolt, 1700 ot, 7
capre si 302 porct. Afumati, sat, in jud. Tutova, pl. Afumäcioara, sau Semeseasca
coala din acest sat este Pereschiv, com. Chilieni, pe piriul (CrAciuneasca), mosie in c. Bol-
mixtá si a fost frecuentatd de Micul-Pereschiv, la norg de satul desti, s. GrAdistea, jud. Buzdu,
30 bIett si 3 fete din Afumati Chilieni. Are 147 loc. si 37 are 450 hect. araturt i islaz.
si de i7 blett si 3 fete din case. In acest mimar intrd
satul Amzulesti, com. Afumati. pop. cd.t. Rotdria. Afumiciori (Siliqtea-), fost sat

www.dacoromanica.ro
AFURISITI 23 AGAPTA

In c. Boldesti, jud. Buzar', situat situata in padure, la E. de sa- neT urbane Macin ; este asezat
pe silistea GrOdisteT; în urma tul Agafton, jud. BotosanT. Sunt partea apusana a plaser, si
invaziunilor rusestI din 1808 s'a 2 bis. tu 3 preotT, I diacon si in partea nordica a comunef;
risipit; dup5. 1828 loc. intor- 124 calugarite din carT 53 stid el este mal mult o prelungire
dindu-se, s'ad stabilit in c. Grá- carte. Imprejurul manastireT este orientan a dealuluT Orliga (din
distea al c. Boldesti. Din aceasta rezervata o intindere de 171 com. Julia), si se intinde de-
cauza, c. Gradistea poarta nu- hect. pamInt pentru cultura. alungul grindulur Somova si a
mele de Gradistea-AfumaciorT. Legenda spune ca sunt maT glrliter CoticeruluT; are o Mal-
mult de 100 anf, clnd pe locul time de la 80I0I metri; are
Afurisiti, etItun, in partea de S. mangstireT era padure, un ca- o directie de la N.-V. spre
a comuneT Scortarul-Noti, jud. lugar, numit Agafton, de la S.-E. ; din el T.5T la nastere
Braila, pe muchia ce separa lunca foasta manastirea DoamneT, po- plrlul Valea-Poper (afluent al
BuzauluT de platoul nordic al gorindu-se in padure auzi di'n plriuluT Jijila) ; el comunica Cu
judetulur, linga drumul dintre tr'un frasin un glas Ingeresc, si dealul Sal-aria de la rasaritul
Roman si Constandinesti si la Intorcinclu-se la al sal, spuse cele sati, lar prin valea care le uneste
patru kil. spre S. de Scortarul- auzite. In urma vre-o cig-va ca- fnerge soseaua judeteana Macin-
Nod. Vatra satulur este de 4 lugarT aü taiat frasinul si arboriT Isaccea-Tulcea, i drumul comu-
hect. avind 9 case cu 11 c. de vecinT si ad cada o bisericutá nal Macin-Jijila; este Intret5.-
fam. salí 49 sufl. Animale sunt: de lemn pe locul frasinuluT si iat de cite-va val' rIpoase; la-
24 caT, 74 vite cotnute, 120 of cite-va chiliT imprejur. poalele sale despre &lita Co-
rimatori. Calugarit insa n'au putut sta ticerulur se In tind viile orasuluT
mult timp alcI, cacT se zice c5. Macin, iar creasta i cele-l'alte
Afurisiti, movile, situate una la ati fost alungatT de Olareasa din poale sInt acoperite cu pasunT,
S. si alta la S.-V. catunulur cu familia Pisoschi, care s'a calu- flneturT si islazuri.
acelas nume din c. Scortarul- garit si a adus in locul caluga-
Noti, jud. Braila. rilor, calugarite de pe la ma- Agape, deal, numit ast-fel dupa
nastirile vecine, lar ea a devenit numele unuT vechiu locuitor ra-
Agades-benisi, (v. Valea-AlbA), staritd. zes. Se afla pe teritoriul satuluT
sat In c. Uscati, pl. de Sus-Mij- anul 1844 s'a maT cladit Oteleni, c. Oteleni, pl. Mijlocul,
locul, jud. Neamtu. o bis. cu hramul Pogortrea sf. jud. Falciu.
Duh, cu batir adunatT din mi-
Agafton, jud. Buzad, vezT A gaton. lostenie ; lar k 1889 s'ad re- Agapia, Petricani-AgapieT, jud.
parat i zugravit din nod. Neamtu.
Agafton, sat, in partea de S.-V. Aerul saltaos i pozitiunea
a comuneT artesti, pl. Tirgul, frumoasa a acester localitAtT Agapia, sat, c. Filiorul, pl. Mij-
jud. Botosani, are intindere de atrag multI VizitatorT in timpul locul-d.-s., jud. Neamtu, asezat
16r hect. si populatie de 67 vera strimtoarea celor dota ca-
ram. Cu 267 sufl., 67 contrib. pete ale muntilor Magura (Mun-
Avind 51 vite cornute, 7 caT, Agafton, /M'Are a StatuluT, jud. celul), fortnate catre rásarit-m.-
20 pote!, 250 'Ele stupT. In sat BotosanT imprejurul mangstireT noapte de Dealul-Mare, iar catre
se afla o circiuma, un comer- Agafton, in intindere de vre-o S. de thuntele Ciardacul, pe
ciant $i 2 meseria1. 20 hect. ; compusa din partile mosia cu a sa numire, la 35 kil.
Satul se zice cá.' s'ad format numite : Mlada, Runcul i Hu- departare de orasul Piatra. Se
din stolnicir servitorT al manas- margineste la N. cu s. Vinatori-
tirei Agafton, cu care se Inve- Neamtu, la V. cu manAst. Secul
cineaza. Agaia, loc de isvoare, pl. Munte- Sihastria, de carT se desparte
luT, jud. Bacati, In apropiere de prin munir Ciungi, Arsita, Ma-
Agafton, deal, in partea de Nord cat. Agasul, de unde obirseste gura si Dealul-Mare; la S. cui s.
a manastireT Agafton, jud. Bo- pirtul Filiorul, de carT se desparte pi-in
tosanT. muntele Clardacul; si la E. cu
Aganim, deal, in plasa Mgcin, s. Cehlaesti, de care se des-
Agafton, inlindstire de calugaxite, j'ud. Turcea, pe teritoriul comu- parte pi-in linie conventionall.

www.dacoromanica.ro
AGAPIA 24 AGAPIA

Are o populatiune de 240 fam. pia, mosia Grasi i Apa Neam- ruita de D. M. Atanasie Ro-
carl se ocupa cu agricultura si tuluT; decT, parere mal vrednica set, etc. Din acareturT citam :
Cu cresterea vitelor. de admis este ca. Petru-Voevod "sir: 1. Geasi, cu catunul
Aceasta localitate este vestita a reedificat numaT sad a zidit Ballseni, din jud. Neamtu, data
pentru tesaturile de sieac de tot din nod aceasta mandstire, pe de Bogdan-Voevod i D-na lur
felul (rosid, cafenid, alb, etc.), urmele si locul unde fara in- Maria, la io Mala 7077 (1560).
foarte fin lucrate; asemenea pen- doiall a existat vre-o locuinta Muntir i Silistea, din jud.
tru ciorapir impletitT din lira monahala. (V. Piatra-luT-Aron). Neamtu, de Petru-Voevod-$chio-
alba tigae, carl sunt foarte mult b) .Aga.pi a-din-Vale, linga cur- pul, la 7095.
autati in comercia; tot aicT se sul apeT (v. Agapia, si in Pindesti din jud. Roman,
mal lucreaza mohairul, o md- mijlocul vaieT formate de ra- de Petru-Voevod la 7095.
tasa fina, din care se fac came- mura MagureT, s'a zidit cu mult Tirgul-Non, din jud. Neam-
laucele (adica stergarul cu care mal tirzid de cea-l'alta (adica tu, de Iestion Usmel la 7099.
se imbrobod maicele, i inveli- dup5. 57 de anT, la Iunie 1642), Satul Filiorul s't Cehla-
tura ce se vede la cAlugYarT si de catre Hatmanul Gavril, fra- esti, din jud. Neamtu, de Irimia
arhiereT, pusa peste potcap si tele luT Vasile Voda, si sosia Movill-Voevod la 71 1 1,, ase-
atirnind pe spate). Numarul tesa- luT Kneagina Liliana, dupa cum menea.
toarelor calugarite, pentru sieac, se vede de pe inscriptiunea pusa Mosia Icuseni, din judetul
e de 18. Mara de acestea, fe_ deasupra bisericer. IasT.
meile din sat lucreaza foarte Din odoare sfinte insemnam: Vicoleni, din jud
mult un fel de tesatura numita o evanghelie in limba slavond, tot de Irimia Moya.
catrintd. imbracat4 in argint, data de Negresti, din jud. Roman,
In acest s. se afla dota scoll: ctitora Kneagina Liliana, la a- de Logofátul Lupu Stoicea, la
una de baetT, populata cu 68 de nul 7154. Un aer de atlas rosid, 7111.
elevT (bdetl) si alta de fete, po- cusut numar in fir de aur, co- 8. Pustiana, din jud. Bacau,
pulata de 99 eleve, dintre carT roanele sfintilor inconjurate cu de Doamna Liliana la 7155.
numal 24 ad urmat in tot cur- pietre ; deasupra este cusuta IO. Cornauti, din tinutul Ho-
sul anuluT. cina cea de taina, iar imprejur tin, de Safta, fiica HatmanuluT
urmatoarea inscriptiune in limba Gavril, la 7176.
Agapia, mänästire de calugarite, slavona : cLuind piine in sfintele Comarna, din jud. Iasf,
jud. Neamtu, situata in cuprin- prea cinstitele si Miä de pri- de Mes Alexandru-Voevod la
sul curbaturer muntilor Magura, hana ale sale miinT, multumind 7185.
putin mal catre apusul satulul bine-cuvintind, a sfintit frin- Chiperesti, din jud. Ia$T,
Agapia; posea dota bisericI gind i dete sfintilor si apostolilor de lonas Petrisor (de la 1863
znarr s'E zicind : luatr i mincatT, a- aceasta mosie a fost data cu
a) Agapia-din-Deal (numita cesta-T trupul med, pentru ertarea embatic la SE Spiridon din IasT).
Agapia-Vechie), cu hramul Minu- pdcatelor. Io Stefan Voevod., Balanesti, din jud. Te.
nea SE Arhangheli, construita O bedernita de atlas, cusutd cu cuciti, luatl schimb de Egum.
in fundacul despre miaza-noapte sfintl i cu margaritare, scrisa Germano, de la Teodor Can-
a muntilor Dealul-Mare i Ma- imprejur cu litere de fir in timba tacuzen pentru mosia Gosmani.
gura, precum si a pad. Agapia, slavona, ca e facutit de tefan- Boistea, cu o bucata de
dupa cum se zice la 1585 (7093) Voevod, la Episcopia RadAu- loe, din jud. Neamtu, de Arch.
de Petru al IV-lea supra-numit tuluT. O icoand, Maica Domnu- Chedeon.
chiopul. luT, peste tot cu argint, vre-o Piriti-de-Rotovlestr si In-
Aceasta data l'usa nu poate ctte-va salbT de monede antice ggresti catunul, de Arhiepisco-
fi tocmaT cea adevarata i cea de aur la git, diadema i alte pul Silvestru.
mal vechie, de oare-ce manasti- bijuteriT. O cruce mare de ar- Poiana-luT-Ureche, din jud.
rea pastreazä documente cu mult gint poleita cu aur, data de Neamtu, de loan Th. Calimah-
mal anterioare aceluT an (7093), Vistierul Iordachi Miclescu la Voevod.
precum si un hrisov al luT Bog- 1813. 0 poala la Maica Dom- .17. 0 bucatä de loe in Foc-
dan-Voevod, prin care la 7077 nuluT, de catifea rosie, cusuta sanT, cu bis. Sf. Dumitru, de
(1569), darueste manastireT Aga- cu fir de aur, foarte bogata, da- Setrarul Vicol.

www.dacoromanica.ro
AGAPIA 25 AGAPIA

Jumatate din mosia Bros- top' marturisind cu acest zapis de alt1 15 patriarhT, s'a dobin-
teni, din jud. Botosani, de schim. al nostru, fiind sf. manastire A- dit ertarea pacatelor si bine-
Asineta *tirbatoaia, la 1836. gapia lipsita, si de multe ostI cuvintarea calugarilor stramu-
Biserica Cuvioasa Paras- straine stricata, i noT ne-avind tatl. (V. Uric. II, p. 224).
chiva din IasT, de Vornicul Va- de unde sa dam, sA putem a ne La 1821, in timpul revolutieT,
sile Rosset ; etc. sindrili sf. manästire scos'am a ars manastirea, lar parte din
Podgorir (vil) : 20. La Nico- un sat vinzator, anume orcani, calugarite s'ad retras, impreuna
resti, 12 pogoane de vie, date ce sunt la tinutul OrheiuluT, cu cu starita Elisabeta, pana dupa
de Catinca Bogdaneasa. vatra de sat si cu veciniT, i cu potolirea rezmeriteT, peste hotar
La tifesti, 12 pog., de locurT de helested l cu sandnic in Bucovina.
logoatul Gheorghlta Sturdza. Inteapa NistruluT, ca sa se afle La 1834, murind starita Eli-
La DragasenT, 3 pogoane, cine-va sA ne faca plata pe acel sabeta Costachi, s'a zidit schitul
de Efrem i Ioana. sat, s'a ne putem ridica nevoile cu hramul Nasterea DomnuluT,
La Cruel, 12 pogoane, de noastre. Aflatu-s'ad dumnealuT cu i000 galbenT lásatT prin tes-
Constantin Buca. Duca, marele vistiernic i ne-ad tament de d'insa pentru acest
La VisanT, io pogoane, facut noua plata deplin pe acel scop.
de Lascarache Rosset, Biv vel sat, carele serie mar sus or- La 1844, s'a asezat Cu incu-
Vistiernic. cani, la tinutul OrheiuluT, drept viintarea lur Mihail Sturdza Voe-
La Ursoiti, 3 pogoane, de Soo de Id batutT gata, $i ne-a vod, de catre mitrop. Meletie, un -
Elenca Palade. facut dumnealur deplin plata in asezamint povatuitor (regulam.).
La Cotnari, 3 pogoane, de minele noastre, de'naintea pa- Numarul calugaritelor la stra-
Scarlat Gr. Radu. rintelur Episcopulul Serafim de mutare era foarte restrins ; cu
La Cotnari, 12 pog., de Hui. i nor tij, pentru mal multa timpul insa a sporit, asa ca. la
polcov. Vas. Neagu, la 1856; etc. credinta, am iscalit, i pecetea 1872 erad 490. Asta-zT sunt 355
Case: Mar multe dughene sf. mandstirT noT am pus ca de malee si 6. de surorT. Ina-
In lag. se stie. Ghenar 7181» (1673). inte cea mal mane parte erad din
Manastirea Agapia prin pozi- (V. asemenea Tirgul-Neamtu). clasa bogad, sad mal bine zis,
tiunea ei pitoreasca., frumoasä Manästirea Agapia a servit a aristocratieT moldovenestI.
strategica in acelas timp, fiind de azil monahilor (calugarY), Manastirea Agapia a fost In-
imprejmuita de trer partl cu pana la 1803; in acest timp irisa chinata Mitropolier MoldoveY,
muntl acoperitr cu imense pa- mitropolitul Veniamin Costachi, starea 2-a.
durT de brazT, dar maT cu seamä vazind reaua tntocmire, precum
prin multele bogatir i veniturr maT cu seama si unele fapte din Agapia, mofle, in jud. Neamtu,
ce poseda, de multe orl si-a a- vIeata particulara a unor monahT, damita (impreuna cu muntil)
tras privirile diferitilor navali- i-a strämutat pe totI (15 cttf manastirer Agapia, prin hriso-
torI, si in multe findurT a fost eraù'), d'indu-T sub ascultarea e- vul din 24 August 7093 (1585),
ocupata si pradati de osti. De gumenilor de la alte manastirT de Petru IV chiopul i masita
una din acele ocupan l scrie I. (Neamtul, Rica), iar In locul mal tirzid prin diferite alte do-
Neculcea ea' s'a intimplat in al lor, tot pentru corectiune, a stra- natiunT (v. Agapia, manastire).
6-lea an al DomnieT luT C. Cante- mutat calugari%ele care populad Se megieseste cu mosiile Balta-
mir (intre 1689-1693), navAlind schitele: Prepodoamna din ca- testi, Filioara, Varaticul i To-
LesiT, cu craiul lor Sobieski, in pitala IasT ; Socola de linga. IasT; polita-Secalusesti. De la secula-
ara; iar la intoarcere a lasat ostr VinatoriT, din jos de orasul Pia- rizare, apartine, cu veniturile er,
In tetatea NeamtuluT, Suceava, tra; Gircina, aproape de Piatra statulut
Secul, manastirea Armeneasca, (v. Hrisov. A. Moruzzi, 1803),
Agapia, ampu-Lung i Hangul dindu-le staritä pe schim. Naza- Agapia, peiduee, In jud. Neamtu,
(v. «Vieata luT C. Cantemir» de ria, care, retragindu-se la Varatic, situata pe mosia Cu aceiasT nu-
I. Neculcea). De altele jata ur- facu loe maicer Elisabeta Cos- mire; are o intindere de x726
matoarea marturie : tachi (sora mitr. Veniamin). hect. sad 3640 pog. E pusi in
«Adica Ieromonahul Egumen La 1815 (luna Mala), prin o exploatare.
Teofan, cu tot soborul de la sf. scrisoare a patriarhuluT de Con-
manastire Agapia, scriem flor stantinopol, Evhetes, iscalita Agapia, îrîa, 'in jud. Neamlu,

64042. Mareie Dtationar GeogrOo. 4

www.dacoromanica.ro
AGAPIA-VECHIE 26 AGXPIOAIA

cu opa foarte limpede (careia mal citeste : «Florica . 7245» Pluton si Dolhesti din aceeasT
calgtoriT iT zic i lacrima virgi- (1737). La usa intrareT se Arad com. (Pipirig).
neT), izvoreste din infundatura resturT dintr'o inscriptie, deve- Populatiunea sa se ridica la
ramurilor muntilor Mägura, c. nid. indescifrabila. Traditia zice 104 sufl. sati 18 fam., carT se o-
Filiorul, plasa de Sus-Mijlocul, ca. acea inscriptie, daca se citea cupa mar cu searna cu cresterea
putin mar catre apus de manas- de la dreapta spre sango., arata vitelor.
tirea Agapia-din-vale; curge a- locul unde se afla ascunsa o Terenurile acestuT sat fiind de
proape in hule dreapta spre rd- mare comoard ; iar de la sanga formatiune muntoasä i impro-
sarit, udind mandstirea Agapia spre dreapta, arata pe fonda- priT agricultureT, locuitorir IT-au
(pe partea despre miaza-zi a er) torT. Comoara s'a gasa in 1865, angajat pamtntuff pentru culti-
satul Agapia (pe partea des- de niste caldtorT austro-ungarT, vare, in afará de raionul com.,
pre miazá-noapte) in dreptul ca.- intee grota, ce era sapata sub adicä tocmaT prin com. Pastra-
ruja esind din strimtoarea mun- biserica si a carel' gura era as- veni, Timisesti, etc.
tilor, primeste pi-tul Filiorul (pe tupan Cu o mare piatra. Sta- Numárul contribuabililor 18.
dreapta), traverseaza apoT so- rita de la Sf. George conserva Numarul vitelor se urca la
seaua judetiand Piatra-Neamtu acum lada in care a fost 'castra- 831 capete, dintre carT : 22 bol,
intre kil. 32-35, varsindu-se in ta comoara. E probabil ca aci 14 yac!, 700 01, 20 cal, 30 rt-
piriul Topolita (pe dr.), in fata fi fost unul din cazurile despre matorT si 45 vite miel cornute
satuluT Topolita si a soseleT co- care vorbeste incai in a sa (vitef, juncT, etc.).
munale vecinale, ce duce din c. cronica. (Cronica, vol. III, pag.
Cracloani prin satele 53. Ed. II). AgApieni, deal, linga satul cu a
-Topolita -Humulesti, dupa Din obiectele sacre ale aces- sa numire in jud. Neamtu ; se
un curs de 13 kil. socotit din tel bisericT n'a ajuns pana la detaseaza din ram. Cotnarelul,
vîrful obirsier sale. noT de cit o icoana., care se afla indreptindu-se in direct. N.-S.-E.
la pardsitul schit Fundaturile. LocuitoriT zic Agapchieni.
Agapia-Vechie, miindstire de
calugarite, in jud. Neamtu, (v. Agaua, atun, pendinte de co- Ag5pieni, pi« in c. Pipirig, pl.
Agapia-din-deal, mänastire). muna Stancuta, plasa Balta, ju- de Sus-Mijlocul ; izvoreste din
detul Braila, situat pe malul ve- ramurele muntilor Cotnarelul, in
Agaton, ruitte de bis. sapata in rige! Stoenesti. Se invecineste partea hotaruld jud. Suceava,
seinca m. Crucea-SpataruluT, in la E. cu Dunarea-Vechie, la V. curge pi-in satul Cu a sa nu-
fata fostuluT schit de maicT Sf. cu ezerul Zatna. Are ioo su- mire in jud. Neamtu, paralel
George, jud. Buzati. Are 5 m. flete, 22 familiT. Acest catun a cu drumul natural ce uneste
lungime si 4 latime. Partea de suferit multe pradaciunr din par- acea localitate cu satul Cujbeni,
stined, care acopere altarul, sta tea Cerchezilor, In timpul raz- si se varsa pe partea stinga a
inca, iar aceea care acopere res- boluluT dintre RusT .si TurcT, de plr. Ozana.
tul, s'a daramat. Stranile sunt sa- la 1877.
pote in piatra, ale caror urme AgApioaia, pilla, in plaiul
se Arad numaT la paretele drept. Agapieni, sat, in com. Pipirig, nie, jud. R.-Sarat, izvoreste din
In altar, d'asupra proscomidieT, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neam- culmea Cimpulungeanca, virful
se poate citi inca aceasta in- tu ; este asezat intre culmile Goicel, uda com. Valea-Salciel
scriptie: despre E. al muntelur Cotnare- In partea de apus, de la V. la
«Pomenirea Neagoe Basarab. lul si a ramurelor carT se de- E., si se varsa in riul C11114111, pe
«Pomenirea arhiepiscopuluT taseaza din muntele Halanca dreapta luT, mal jos de catunul
Dosifteiti. (Halesia), i muntiT marginal Valea-SalcieT, dupa. un curs cam
«Pomenirea monahier Teo- jud. Suceava, pe mosia statuld de 6 kil.
dora. MuntiT.
«Ponenirea monahuluT Aga- Vatra satuluT are o intindere Agäpioaia, vale, in plaiul Rimnic,
ton.» de 14 hect., 30 ariT; cu margi- com. Valea-SalcieT, jud.
Pe fereastra de E. a altaruluT nea teritoriulur säü formeaza ho- rat, in partea de apus a el, pe
se gaseste o inscriptie poste- tarul jud. Suceava, megiesin- fundul careia curge piriul Agá-
rioara fondarel bis., din care se du-se cu satele Tarateni, Cujbeni, pioara.

www.dacoromanica.ro
AGAPIOASA 27 AGEMLER

Agäpioasa (ungureste Gyepecze- d'a st. In Trotus, avind o lun- trece prin satul Sofular la V.,
patak), "fria, jud. Bacan, pl. gime de 9 kil. Musur-Cuiuk la S.-V., adiacentA
Muntelur, c. Brusturoasa, care pe stinga, Chiorcui pe dr. la N.-
vine din Ardeal, curge de la N. Agä§ul, vale, jud. Bacla, plasa V., Agemler ce trece prin sa-
la S. pe granitA, unde se in- MunteluI, c. Aggsul, pe terito- tele Agemler i Ciobanisa, si
carel cu plrliasul Lupul si se riul satulur cu acelasT nume, In valea Canara-D ere la rAsArit.
scurge d'a st. in pirlul Sula, care curge piriul ce-I poartA Suprafata totall a com. este
dupl un curs de 3100 m. numele. de 1985 hect. din carr 72 hect.
ocupate de vatra satulur cu grA-
AgfiricioaeI (Valea-.), v. Popes- Agemler, com. rur., putin insem- dinele si cu 66 case, restul de
tilor (Valea-), com. Miclesti, pl. natl, asezatä in partea centran 1913 hect. impArtit futre stat
Crasna, jud. Vasluia. a jud. Constanta, la 42 kil. spre cu proprietarir carr aa 1553 h.
V. de orasul Constanta, capi- locuitorir ce posedl 360 hect.
Agästin, plasa Munteld, tala districtuluI, si in partea nor- Clima com. este excesiva, ne-
jud. Bacla, care curge prin c. dicà a plIsir Mangalia, la 35 kil. fiind adApostitl nicr de dealurr,
ComAnesti si se varsl in riul spre N.-V. de orAselul Mangar nicr de pAdurr ; verile sunt ar-
Trotusul. lia, resedinta er. zAtoare si ernile aspre ; vintul
Se märgineste la miazl-noapte de N.-E. predomina; maladiile
Aga§ul, com. rur., pl. Muntelur, Cu comunele: Copadin (pl. Con- o bintue des; ploae in cantitate
jud. Baca'a, la o dista* de 8o stanta i Biulbiul (pl. Medjidia), putinl.
kil, de cap. jud.; infiintatl In 5 la miazd-zi cu com. Enghez, la CAtunele carT o compun sunt
Februarie 1893, cu cAtunele Co- rAsárit cu com. Osmancea si la tren Agemler, resedinta, in par-
tumba, AgAsul, Sulta si Goioa- apus cu comunele Kazil-Murad tea räsariteanl, pe valea Agem-
sa, ce tineaa mar inainte de c. si Carabact (pl. Medjidia). ler, 'filtre dealurile Ciobanisa-
Brusturoasa. Relieful solulur e accidentat Bair la N., Edil-Chioi la S.; Cio-
de culmea Enghez cu ramifica- banisa, in partea centran, la I00
Agfi§ul, sat, pl. Muntelur, jud. tiile sale ; principalele dealurr m. spre N.-V. de precedentul,
Bacla, al com. Agasul, situat carT o brAzdeazg. sunt : Culac- resedinta, pe vAile Agemler
de-a st. Trotosulur, si pe piriul Bair cu virful Sofular (128 m.), Canara-Dere, tare dealurile Cio-
Cu acela.sT nume, la poalele mun- la S.-V., Chedreanu (130 metri), banisa la N. si Chedreanu, la
telur Pietrosul si la o depArtare prin interior; trzun-Bair cu miazA-zi ; Sofular in partea sud-
de 4237 m. de cAt. Sulta. ful Caugagi (150 m.), la N.- vesticl a comuner, la 4 kilom.
Are 4 circiumr, I moarA si 4 Vest ; Arabi-Iuk-Bair Cu virful spre S.-V. de resedintd, pe va-
fergstrare. Capr de fam. sunt 69, Arabi-Iuiuk (137 metri), Arabi- lea Sofular intre dealurile Cular-
suflete 378. Animale sunt : 19 Alciala (128 m.) si Ciobanisa- Bair la apus, Chedreanu la N.
car, 246 vite cornute, 49 porcr Bair, cu virful Copadin (123 m.) Casicci la E. Aspectul lor
si 81 capre. In vechime era re- la N.; Edil-Chioi-Tepe (130 m.) n'are nimic caracteristic.
numit pentru fabricarea brinze- la S -E. ; toate aceste dealurr Populatiunea com. este urml-
turilor. sunt acoperite de finete si se- toarea : 74 fam. cu 353 sufl.,
mAndturr. Movile sunt putine ImpArtitd ast-fel :
Aga§ul, vto,sie, jud. Bacla, pl. farä insemnatate, fiind micr DupA sex 189 bArbatr, 164
Muntelur, c. AgAsul, aproxim. tiniind a dispare. femer.
de 15150 hect., proprietar Eug. Hidrografia este mar slab re- Dupl stare civill : 205 ne-
Ghica. Pe aceasti mosie se afll prezentatà ca orografia , cAcT casAtoritr, 144 cAsAtoritr si 4
pAdurea Pietrosul. Aci sunt 5 ape curgAtoare in adevAratul valuvr.
ferlstrare care dan multa che- sens al cuvIntulur nu existA, ci Dupl. instructie: 5 t.it carte,
restea de brad si molift. numar niste vAT carT contin apl 348 nu stiu.
toamna i primAvara dupa to- DupA cetAtenie : 280 cetAtenr
Agàul,phig, jud. Bacla, pl. pirea zApezilor ; aceastl uscl- rominr, 73 supusT strAinT.
Muntelur, c. Aggsul, care izvo- ciune trebue atribuitl lipser de Dup5. religie : 15 ortodoxf,
reste din locul numit Agaia, de pldurr, carT Intretin umezeala. 79 catolicr si luteranT, 259 ma-
pe muntele Pietrosul ; se varsA Principalele vAT sunt: Sofular, ce hometanT.

www.dacoromanica.ro
AGEMLER 28 AGI-GHIOL

Dup5. ocupatiune : 73 agric. Populatiunea compusa din Bul- spre N.-E. de cat. de resedinta
meseriasT, I comerciant. garr i Turcr, este de 38 fam. Techir-Ghiol ; este asezat la 11/2
Dup5. avere : improprietaritl Cu 206 sufl.; se ocupa aproape kil, departe de mare in partea
29, neimproprietaritr 45. nurnar cu cresterea vitelor. Din extremitatea S.-V. a loculur
Comuna n'are scoala, niel bi- Agemler pleaca urmatoarele dru- Agiagea-Ghiol, la deschiderea
locuitorir merg la satele murr : unul spre rasara la Os- vailor Iuntacan-Dere S. si N. si
invecinate, ca Osmanfaci ; sunt mancea ; unul spre S. care se este inchis la N. de dealul
Insa 2 geamir in catunele Agem- desface in douà ducind la So- Lazmahale, la V. de dea1u1 Te-
ler i Ciobanisa. fular si la Casicci ; altul spre legraf-Tepesi-Bair si la S. de
Ocupatiile locuitorilor sunt : V. la Besoul si altul spre N.-V. dealul Agigea cu movilele Tuzla-
Agricultura, fiind in com. 73 la Copadin. Iuk (39 metri) si Cum-Tepe (5
plugarr, carT aa 34 plugurr (Cu metri). Populatiunea sa, care este
bol 24, Cu cal lo), 47 care si Agentie,staliune de supraveghere, compusa din Sirbl i Turcr, se
carute (18 cu bol, 29 cu cal), In pl. Tulcea, jud. Tulcea, pe ocupa aproape numar cu pes-
si I ma,siná de secerat. teritoriul com. r. Malcociu. E carla. oseaua judeteana Con-
Cresterea vitelor, al/1nd com. situata in partea nordica. a pl. stanta-Techir-Ghiol trece prin s.
7597 capete de vite, din carT : si a comuner, la 4 kil. spre N. si din s. mar pleaca drumurr
153 car, 139 bol, i0 magarT, de s. Malcociu, si la 3 kil. spre comunale la Lazmahale i la
7260 or, 35 porcr. N.-V. de cat. Perislava; este Hasj-Diuluk.
Comerciul e putin activ, se asezat in dreptul miler cu No.
face prin gara Medjidia la 38 44, de unde bratul Sulina se Agigea, bala, in jud. Constanta,
kil. spre N.-V., si consta in desparte de bratul Sf. Gheorghe, pl. Constanta, pe teritoriul co-
import de manufactura, instru- In fata une! miel insulete mlas- mune! r. Techir-Ghiol i anume
mente agricole, vin, i in ex- tinoase (de 10 hect.) ; este inte- pe acela al catunulur saa Agigea,
port de cereale, vite (ol), lina., meiata de comisiuneaDunareana, de unde i-a venit i numele de
brinzeturr, etc. pentru a supraveghia navigatiu- Agigea-Ghiol; este situat in par-
Budgetul com. e de 2761 1. nea bratelor Sulina si SE Gheor- tea S.-E. a plasir i cea rasa-
la veniturT, 1358 1. la cheltuelT. ghe; la apus de dinsa, pe ma- riteaná a comuner, la N.-E. 51
CM de comunicatie ale com. lul st. al bratulur Sf. Gheorghe In marginea satulur Agigea si
sunt : drumul mare Copadin- se afla o ridicatura de 4 metri la 212 kil, spre S.-E. de s. Laz-
Osmancea pe la rasarit, i car inaltime, acoperita cu verdeata mahale. Este la marginea mara,
comunale saa vecinale la satele si care e punct trigonometric insa nu comunidi Cu ea, i este
invecinate ca : 1. spre Osman- de observatie de rangul al 3-lea. inconjurata de toate partile de
cea direct, 2. Mangana prin Os- aceste dealurr ; Dealul-Denis -
mancea, 3. Agemler, 4. spre Aghi (Iazul-), numire data une! Ialasi-Bair la Nord, Telegraf-
Enghez direct, 5. spre Sofular partr din mosia Smeeni, jud. Tepesi-Bair la V., si Agigea la
direct, 6. Copadin direct. Buzad. S. si in ea se deschid valle
Iuntacan-Dere I spre N. si Iunta-
Agemler, sat, in jud. Constanta, Aghi (Iazul-), vad, peste riul cra- can-Dere II spre S. In partea
pl. Mangalia, cat. de resedinta matuiul, in c. Smeeni, jud. Bu- vestica este acoperita cu stuf.
al comuna Agemler; situat in zar', lingä care se afla si o in- Din ea se extrage foarte mult
partea vestica a plasir i cea semnata movila cu acela. r nume. peste. Are 75 hect. intindere.
rasariteana a comuna, la
kil. spre V. de c. Osmancea Agia, baltd, pl. Cimpul, c. Ciu- Agi-Ghiol, com. rur, situata in
foarte aproape de cat. Ciobanisa. perceni, jud. Dolj, spre S. de partea rasariteana a judetulur
Este asezat in valea Canira-Dere, Buicliu. Intindere de aproape 15 sudica a plasil Tulcea, la 15
si este inchis de dealurile Cio- hect. Nu are scurgere. kil. spre S.-E. de orasul Tulcea.
banisa-Bair din spre N., Edil- Numele salí e turcesc si e
Chioi-Tepe din spre E., si Che- Agigea, sat, in jud. Constanta, luat de la lacul din apropiere,
dreanu din spre S.-V. Are o pl. Constanta, cdt. comuna Te- numit Agi-Ghiol si care e sarat
supraf. de 850 hect., dintre care chir-Ghiol ; situat in partea S.-V. si amar (agi = amar, ghiol =lac).
35 hect. arab. ; are 40 case. a plasir si a comuner, la 3 kil. Se margineste la N. cu ora-

www.dacoromanica.ro
AGI-GHIOL 29 AGI-GHIOL

sul Tulcea, la S. cu lacul Razim, torl. Comerciul e activ si consta' Ghiol-Sabangea, lar cel rasari-
la V. cu com. Cataloi i Congaz, In import de coloniale si in ex- tean este limita intre comunele
la E. cu com. Sari-Ghiol. port de cereale i vite ; sunt 8 Agi-Ghiol i Sari-Ghiol. In partea
Relieful solulur este acciden- comerciantr. nordica, el primeste Valea-Tulcer,
tat; ca dealurr avem : dealurile Veniturile sunt de 1785 ler, unitä cu valea Agi-Ghiol. Malu-
Ciatal-Tepe, Iamalac (218 m.) la iar cheltuelile de 1620 1e1; cu rile sale sunt in general inalte ;
N.-E. ; Desli-Cairac (164 m.) la un excedent in plus de 165 la apa sa este saratá, amara, si
N.-V.; Orta-Bair, Causul-Mare, Cár comunale sunt acele care pe fundul lur nomolul este ames-
Dealul-cu-Cunund, Pietrosul duc la comunele invecinate, la tecat cu sare si cu iod in foarte
Dealul-cu-Pomr la V. si S.-V.; Tulcea, Sari-Ghiol, Cataloi, Ze- mare cantitate, asa ca sunt de
ele sunt acoperite cu livezr bil, Bestepe. o putere exceptionala si, dupli
semanatuff; movill sunt nume- Bisericr sunt 2, una in Agi- marturisirea und doctor, ele ar
roase ; filtre ele distingem : Mo- Ghiol cu hramul SE Voevozr, fi mal tarr ca cele de la Lacul-
vila-Hotarulur, Ciobanilor i To- alta In cat. Sabandgia tot cu Sarat din judetul Braila. Baile
ximiul (115 m.) artificiale hramul Sf. Voevozr; ati cite 10 acestea sunt cunoscute numar
acoperite cu verde*. hect.; la fie-care e cite I preot in jud. Tulcea, si de aci chiar
Ape sunt foarte putine : Valea- si I cintäret. vin numar 50 60 familir ; ne-
Tulcer de la N. la S. trece prin coll sunt 3, I de bäetr, alta fiind stabiliment balnear, vizita-
sat si se varsa in lacul Agi- de fete in Agi-Ghiol, si a 3-a toril stati in satul Agi-Ghiol
Ghiol ; Valea-Cazangia la S.-V. mixta in Sabandgia, fie-care cu apor, peste zi, off li se aduce
Bältr sunt : Razelm la S. si E.; cite I invatator. acasa apa, curatitä de noroiu,
Agi-Ghiol lînga comuna, amar cu care fac bar calde de iod,
sarat, si ale clrur ape de cu- Agi-Ghiol, sat, in pl. Tulce a, jud. orr se duc de 2 orr pe zi la
rind au inceput a fi intrebu- Tulcea, cdtunul de resedinta al lac, fac bar red, se ung cu no-
intate ca bar. comuna Agi-Ghiol, situat In par- roiul iodo-sárat, il lasa de se
Clima In general e sanatoasa; tea nordica, lingà lacul Agi- usuca pe dinsir cit-va timp,
vinturile de N.-E. si de la mare Ghiol de la care Sr-a luat numele. apor intrá in lac de se curata
sufla des; ploaie putina, mala- Intinderea satulur e de i6o hect. de el. Num ele sau vine de la
diile sunt rarr. Populatia e de 276 fam. cu 1576 doul cuvinte turcestr : agi =
Catunele carr o compun sunt : sufl., din carr 1234 Rominr, 334 amar ;;;i ghiol = lac, decr tradus
Agi-Ghiol la N., resedinta, tina Bulgarr ; se ocupa cu agricultura ar fi Lacul-amar.
lacul Agi-Ghiol, Sabandgia, la cresterea vitelor.
5 kil. spre S.; linga lacul Razelm. Agi-Ghiol, in pl. Tulcea,
Intinderea comuner este de Agi-Ghiol, lac insemnat, In plisa jud. Tulcea, pe teritoriul /com.
peste 3100 hect., din mil 215 Tulcea, jud. Tulcea, pe terito- rur. Agi-Ghiol ; este formata din
hect. vetrele celor 2 sate, 1850 riul com. rur. Agi-Ghiol, situat dota miel' pillase, ce izvorlsc,
hect, ale locuitorilor, restul al in partea sudica a plaOr i in unul din dealul Uzum-Bair,
statulur. cea sud-estica a com.; el este altul din Dealul-Mare, se unesc
Populatia este amestecata ; format de lacul Razelm sau Ra- la poalele dealutur
elementele predominante sunt zim si este alinientat tot de el, se indreapta spre miaza-zi, avInd
Romtnir i Bulgarir. Sunt 365 asa ca secind Razelmul une- o directiune generala de la N.-
familil cu 2078 sufl., din cal-l: orr seaca i Agi-ghiol ; are o V. spre S.-E., brazdeazä partea
Rominr 295 fam. cu 1702 sufl. ; forma lunguiata, cu o lungimc de miaza-zi a plasir si a com.
Bulgarr 66 fam. cu 339 sufl. ; de 31 kil. si o largime medic
2 Malcoci, pe cea räsáxiteana a
33 Grecr i Ovrer. de 800 m., cu o intindere de com. Catalor si pe cea centralä
Calitatea pamintulur este burla. 2'/2 kil. (sau 250 hect.); une-orr a com. Agi-Ghiol, i dupa ce tre-
Ocupatiunile locuitorilor sunt: seacä foarte mult si se reduce ce poalele dealulur Cau5u1-Mare
agricultura, 240 plugarr cu 188 intinderea la jumatate ; partea Dealulur-cu-Cununa, merge de
plugurr. Vitele sunt in numär sudicà apartine catunulur Sa- se varsa, dup1 un curs de 7
de 3212 capete, din care 480 bangea ; pe malul apusan al lur, kilom., in piriul Valea-Tulcer,
bol, 318 yací, 512 cal i epe, si pe la poalele dealulur Pietro- de dreapta, chiar in interiorul
1231 or, 180 capre, 445 rima.- sul, merge drumul com. Agi- satulur Agi Ghiol. Pe valea sa

www.dacoromanica.ro
AGIOGLU 80 AHMED-ORMAN

merg doug drumurl comunale com. TAmdseni. Venitul com. Agudu (Lisce§ti-), ceitun, al c.
Catalor- Agi- Ghiol si Malcoci- este de 2078 1. anual ; iar chel- Vernesti, jud. BuzAti, i6o loc.
Agi-Ghiol; malurile sale sunt tuelile de 2059 1. In com. sunt si 30 case. Avea intinse livezr de
joase si acoperite cu verdeatg. 157 cal; 68 bol, 790 or si 202 duzr pang in anul 1863 si o
porcr. dezvoltatg cultura a viermilor de
Agioglu (Iazul-I lar, aflg- mgtasg, ceea ce a contribuit la
tor din sus de satul Ortesti, c. Agiudeni, mofie, In pl. Moldova, schimbarea vechiulur sgt1 nume
DrAggnesti, jud. Suceava, ocupa jud Roman, c. Agiudeni, lingg Liscesti.
o suprafatg. de 1200 m. p. din satul cu asemenea numire. A-
mosia Giulesti. Contine peste : ceastg mosie era din vechime a Aguzilor (Dealul-), pisc de deal,
caracuda, stiucd, clean, etc. si mandstirer Trer-Sfetitelor (Trer- pl. Siretul-d.-j., jud. Bacg.C.t, c.
raer. Erarlir) din Iasr si mar pe urmg Pgrincea, care se inaltg lingg s.
a scoalelor, lar acum e vindutd Pgrincea.
Agioglu (Lunca-luï-), luna de de ved de stat cu 235,100 1.
rachitg., in 5esul Moldover, mosia Ahmed (Prundul-luI-),
Giulesti, din com. Drggdnesti, Agfrcia, sat, in com. Vadurile, In Dungre, in dreptul satulur
jud. Suceava, in suprafatg. de pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu, Glrcovul, din pl. Balta-Oltu-d.-j.,
5 6 falcr. situat pe malul drept al riulur jud. Romanati, compusg din 3
Bistrita. Terenurile sale sunt in- bucAtI, numite : Surla, Cgtina
Agioglu (Moara moarei", clinate spre S.-V. si pdturile Gircovul, pe care se afig si o
pusg in miscare de apa razulur sale contin formatiunT cu sare, pgdure de aproape 160 hect.
cu acest nume, jud. Suceava; greziurr virstate cu pAturr sub-
aduce venit net 1500 1. anual. tirr de congloMerate, etc. Po- Ahmed (Movila-lui-),
pulatiunea acestur sat se urca in jud. Constanta, pl. Hirsova,
Agiud, Ajud, jud. Putna, vezr la cifra de 244 sufl., saii 74 C. pe teritoriul com. rurale Calfa,
Adjud. de fam., carT trlesc In 73 de este situata in partea nord-est
case ; repartizindu-I pe catego- a plAsiT i cea nordicg a com.,
Agiudeni, sat fi com. rur., riT, avem dupg sex : 114 bgr- la 2 kil, mar spre N.-V. de s.
pl. Moldova, jud. Roman, spre batr, 130 femer ; dupa starea Calfa ; este asezatg pe culmea
N.-N.-E. de orasul Roman. civilg : 118 necgsgtoritr, 100 cd- dealulur Ceemsi-Cubair, la ex-
Este alcgtuitg numar dintr'un sätoritI, 26 vgduvr; 5 .5tia carte, tremitatea sa de S.; avind o
singur sat, Agiudeni. Este a- 239 nu stiti. ináltime de 223 metri, domina
sezata pe sesul Siretulur, tuteo Locuitorir se indeletnicesc cu satul Calfa, valea Chior-Dere,
pozitiune joasg, din care cauzg agricultura si cu plutgria. valea Topolog-Dere, precum si
adese-orT, cind riul Siretul vine Numgrul vitelor este de 190. drumurile comunale Calfa-Orum-
mare, este supusg inundatiuni- bei, Calfa-FAggra.sul-Noti si Rah-
lor. Este la o departare de io Agircia, piriii, spre marginea c. man-Topolog ; este acoperità cu
kil. de orasul Roman si de 13 Doamna, pl. Piatra-Muntele; iz- verdeatg.
kil. de Elisabeta-Doamna, rese- voreste din munir Doamner (ra-
dinta plásir, si e legatg cu amin- mura Cernegurel), in partea lor Ahmed-Abdurahman(Ciflic-),
dota prin sosele. Are o popu- despre N., curge in jud. Neam- mofie, in jud. Constanta, pl. Hir-
latiune de 249 c. de fam. (184 tu, pe lingg satul cu a sa nu- soya, pe terit, c. r. Ostrov si a-
contrib.) cu 885 loc. din carT mire, strgbAtindu-1 printre doug nume pe acela al cgt. Olí Ah-
2 tiü carte; sunt 255 case. Din culta de deal si se varsg futre med-Aiggr de unde luat
acestia 175 c. de km. (563 1.) localitatile Cazaci i Agircia pe numele. Are aproape 100 hec-
sunt Ungurf si 2 fam. Ovrer. Se dreapta riulur Bistrita. tare si se Invecineste cu ciflicul
cultivg mult cartofir cu carr se Tas-Burun, care este la apusul
face comercig. Sunt 957 vite Agrilor (Valea-), vale, in plasa el; la S. se mgrgineste cu valea
cornute marr. Are o bisericg, Ialomita-Balta, jud. Ialomita, pe Rost-Dere, lar la N. cu dealul
catolicg, de zid, fiicutg la 1881 teritoriul satelor Stelnica si Mal- Sinar-Tastepesi.
Intretinutg in bung stare. For- tezi, are lungimea de 500 m. si
meazg o circomscriptie fiscald cu adincimea nu trece de 8 m. Ahmed-Orman, pcidure, in pl.

www.dacoromanica.ro
AHMUDIA 31 Al-ORMANULUI

Isaccea, jud. Tulcea, pe terito- nale, unul de la Ostrov trece Ai-Orman, sat, in plasa Macin,
riul com. r. Orta-Chioi, situaba prin sat i merge la Coium-Pu- jud. Tulcea, cat. com. Coium-
in partea de miaza-zi a pla01 nar, altul pleaca la Orum-Bei Punar, a.5ezat pe ri'ul Ai-Orman
a comuna ; ea se intinde la altul la Fagarawl-Nott. Locui- (Padurea-Ursulur, pe turce. te),
poalele rasaritene ale dealulur toril se ocupa mal mult cu a- la 4 kil. spre N.-V. de re.5edinta.;
Cizlar-Bair i cele nordice ale gricultura. are o intindere de 550 hectare,
dealulur Ghiobilche-Bair ; este din carr 40 hect. vatra satuluf,
strabItuta de la N. la S. de dru- Aigar-Ahmed, vale insemnata, o populatie de 88 familif cu
mul com. Atmagea-Orta-Chioi ; In jud. Constanta, pl. Hiqova, 444 suflete, ingrijitorr de vite.
lar pe la poalele er nordice trece pe teritoriul com. rur. Orum-Bei
drum. judetian Babadag-Macin ; Ostrov ; se desface din poa- Al-Ormanului (Valea-),
ea are o intindere de peste 200 lele sudice ale dealuluI Ghiol- in plasa Macin, judetul Tul
hect., din care 6o hect. apartin gic-Bair, sub numele de \ralea_ cea, in partea de miazd-zi a
satuluT Orta-Chioi; esentele prin- Orumbeilor ; trece prin partea pla§iI; mai poarta i numele de
cipale sunt: stejarul i fagul. sudica a satuluI Orum-Bel, avind Picineaga, de la comuna Pici-
Numele el vine de la cuvintele o directiune de la N.-E. catre neaga, pe care o uda ; este for
turcetr : Ahmed, nume propriti S.-V.; la virful Arman-Tepe 4I mat, la izvorul sal', de dou;i.
Orman padure ; decI tra- schimbä numele in Valea-Pinga- Valea-Cirjilar, ce izvo-
dus ar fi : Padurea-luf-Ahmed. Dere, urm'ind aceeasf directiune raste din dealul Ghiolgic-Bair
pana' in dreptul satuluI Faga- Valea-Capra ce ese din dealul
Ahmudia, cdt., de vre-o i2 case, raul-Noti, de unde îi schimbä Ta0c-Bair. Valea-Cirjilar isvo-
situat in partea nordica a pl4if directiunea i numele, trece rete chiar din jud. Constanta,
Sulina, jud. Tulcea, i cea cen- pe la räsaritul encuita Ali-Mur- dar infra indatä in jud. Tulcea;
trald a com. Sfitofca, pe dru- tazi i pe la nordul satuluI Fa- aceste doud miel pirirase se un esc
mul ce une*te Sktofca cu Pe- garawl-Noti. De aci ja direc- nu departe de izvorul lor .5i se
riprava ; locul d'imprejurul säti tiunea spre N.-V. §i numele de indreapta mal intir spre N.-V.,
e acoperit cu nisip, i poarta Aiglr-Ahmed (numele valer) trec pe la dota kil. spre S.
numele de Hasmacul-cel-Mare; merge cu aceasta noud direc- de com. CIrjilar i la 2 kil. spre
la inceput populatia era maho- tiune 1 cu acest nume, pana la N. de satul Canat-Calfa, (al co-
medalla ; in urma razboiuluI de satul Aiga'r-Ahmed, de unde ja muna Coium-Punar), despartind
la 1877, retras, i Lipoveni numele de Dereaua-RW i di- tot-de-odata i teritoriul acestor
pescad, in numar de 13 familiI rectiunea spre apus, trecind pe dota comune, se indreapta apor
cu 52 suflete, a ocupat acest la sudul cifliculur Ta.5-Burun spre N., trece pe litiga satul
sat. pe la sudul ruinelor Ta.5-Burun Ai-Orman, de la care 0-a luat
pe la nordul dealuluI RW, §i numele, pe la doua kil. spre
Aigar-Ahmed, sat, in jud. Con- §i se varsa. in Dunare la I kil. V. de cat. Hasanlar (al comuna
stanta, pl. Hir§ova, cat. comu- spre N. de Movila-PopeI, dupa Cirjilar), se Indreapta apol spre
na' Ostrov, este wzat in par- un drum de aproape 25 kilom. V.-N.-V., directie ce o tine pana
tea de N.-V. a plaOr §i cea ra.- Prin aceasta vale curge un &l'a la varsarea sa in Dual-e; uda.
sariteana a comuna, la 61/a kil. destul de insemnat, care poarta com. Picineaga la miaza-noapte,
spre rasarit de cat. i rqedinta acelasI nume de Aigar-Ahmed. §i merge de se varsa in Dundre
Ostrov. Malurile sale sunt in general fi- pe dreapta el, putin mal sus
Este situat pe valea Algar- poase §i foarte inalte, din cauza de comuna Picineaga.
Ahmed, la nordul pir. Algar- terenulur care este foarte moale Cursul sati este mar bine de
Ahmed, inchis de dealul Sloir- §i pe care II roade &tul mereil. 25 kil, de lung §i prin aceasta
ta..5-Tepesi din spre N. PAmIntul Este situat in partea nord-vest. este socotit printre principalele
produce mar mult gria i ovaz. a pla§iI, cea centrala a comuna putinele fiurr ale pla§ir Macin
Pe la rAsaritul acester comune Ostrovul i cea nord-vestica a chiar ale jud. Tulcea; el este
trece piriul Coium-Punar care comuna' Orum-Bei. Malurile sale repede aproape de izvorul sàO,
vine din jud. Tulcea i care se pe alocurea sunt pline cu bu- fácind 21/a m. pe secunda i mal
varsa in &tul Aigar-Ahmed. catf de padurr de o intindere la vale de s. Ai-Orman to mic-
Prin sat trec drumurile comu- mal mult saa mar putin mare. §ureaza iuteala, facind i m. i mal

www.dacoromanica.ro
AITAN-DERE 32 ALACAPI

putin chiar pe secunda., trece a plä5iT Mangalia, partea apu- Docuzol-Bair cu Virful Docuzol
prin padurr pänd la s. Ai-Orman sana. a comuna Tekirghiol 5i (108 m.) la N.-V. de satul
51 de ad i pana la vassare numaT partea nordica a comuneT 5i a Docuzol ; Docuzol-Bair, alt deal
pe dimpie intinsa ; malurile sunt satuluT Musurat; are o lungime cu acelag nume la rdsdrit de s.
in general ripoase. de 4 '/2 kil.; este talara' de dru- (cu virful Chiostel II 58 m.) ;
Basinul san este cuprins In mul Tekirghiol-Musurat 5i Ab- Hagi-Cabul cu virful Ac-Balcic-
partea despre N., (daca cuprin- dulah-Tekirghiol. Uba (59 m.) la N.; e prelungit
dem Inteinsul 51 pe acela al prin interiorul comuneT cu dealul
rluluT Cerna, cu care se une5te Aivalik-Bair, deal, in jud. Con- Chiostel cu virful Chiostel I, (76
la gura sa) intre o linie, ce de stanta, pl. Silistra-Noua, com. m.) ; dealul Medjidia (90 m.) la
la gura sa trece prin mlastina Regep-Cuiusu ; se desface din apus; Cara-Acic-Bair (1122 m.)
din fata, 5i pe culmile dealurilor dealul Cara-Peretlic-Artasi, se in- tot la apus ; dealul Tasli Bair cu
Bujor, Priopcea, Piatra-Ascutitd, dreapta spre rasara printre valle vtrful Alcapo (83 m.) la rasara ;
Megina, Daiaman-Bair, Almalia, Regep-Cuiusu 5i Calaigi-Ceair, dealul Gherme-Bair (79 m.) tot
David, Amzalii, Ciubucluc-Bair, tuteo directie generala de la la S.-E.; dealul Sis-Tirla (58
Topolog la miaza- S.-V. spre N.-V., brazdind partea m.) la rasarit, Horoslar-Bair (52
noapte, 5i la miazal-zi intre dea- de la miazd-zi a plá5iT 5i pe m.) la N.-E. ; 5i dealul ancal
lurile Ghiologic-Bair, Canat-Cal- cea nordica a comuneT; satul (56 in.) la N. Aceste dealurT
fa, Ghiun-Ghiurme5 5i Movila- Regep-Cuiusul e asezat la poa- sunt acoperite mal toate cu
Cazacilor. Suprafata sa este de lele sale sudice; pe muchia sa semanaturT i fineturr. Movilele
220 kil. p. (salí 22000 hect.), trece 5i hotarul Dobroger spre sunt numeroase 5i au servit ca
cuprinzind doua partí din cilla Bulgaria; el sta in legatura cu puncte de orientare ; principa-
ale plasiT Macin cu teritoriile dealurile Sinir-Iol-Bair 5i Uzum- lele sunt chiar virfurile dealu-
comunelor Picineaga, Coium- Mese-Sirti ; are 120 m. Inaltime ; rilor amintite maT sus; ele sunt
Punar, Cirjilar, Cerna, Satul-Nou. este acoperit cu fineturT 5i pa- raspindite in toate partile ; la
AfluentiT sal* ceT mai insem- durT, 'filtre care insemnam pa- ele mal addogam movila Cara-
flap' sunt pe dreapta : valea durea Catana. Chioi (31 m.) la rasara de satul
Canat-Calfa i alte maT multe Alacapi, dominindu-I, precum 5i
miel vAT repezT, ce pleacd din Ajiudeni, numire ce se mal da valea sa.
dealurile Ghiun-Ghiurme i Ca- sat. Agiudeni, din jud. Roman. Hidrografia este reprezintatd
nat-Calfa ; iar pe stinga valea numaT prin váT, carT au apa nu-
arpar, valea Hormular 5i piriul Alacapi, sau Alacap sail Ala- maT primavara i dupa ploile de
Cerna, cel maT insemnat, unit capo, com. rur., din jud. Con- toamna. ; pAncipalele sunt va-
cu Valea-UlmuluT, valea Megina stanta, pl. Medjidia ; situata in lea Carasu sau Medjidia prin
5i valea Iaila. Fiind maT in tot- partea centraIa a judetuluT, la mijlocul comuneT, venind de la
d'auna cu apä, el fertilizeaza lo- 24 kil. spre apus de ora5u1 Con- S.-E. spre N.-V. ; ea poarta di-
curile pe unde trece, dindu-le stanta, capitala districtuluT, 5i in ferite sub-numirT pe unde trece;
o rodnicie, ce rar se intilne5te partea rasariteana a pla5i1, la 12 asa, ja numele de valea Cara-
in aceastd plasa. kil. spre ra.sarit de ord5elul Me- cuius-Dere pana la s. Alacapt, de
djidia, re5edinta eT, pe valea unde ia pe-cel de valea Alacapt, 5i
Aitan-Dere, vale insemnata, in Carasu. In urma pe cel de Carasu sati Me-
jud. Constanta, pláile Constanta Se margine5te la rasarit cu gidia ; ea este larga 5i malurile
5i Mangalia, pe teritoriul comu- c. Omurcea, pl. Constanta, la ají amfiteatru ; in ea se deschid
nelor rurale Tekirghiol i Mu- miaza-noapte cu C. Caratai, la valle Alacapo ce curge sub nu-
surat, se desface din poalele miaza-zi cu c. Murfatlar, plasa mele de Horoslar-Ceair, de la
apusane ale dealuluT Tekirghiol, Constanta 5i la apus cu c. Bid- E. spre V.; valea Carataialceac,
se Indrepteaza spre miazl-zi, bid i ora5u1 Medjidia. valea Chiostel unita cu valea
avind o directiune de la N. catre Relieful soluluT este in gene- Hagi-Cabul, toate pe dreapta ;
S., facind ast-fel hotar filtre pl. ral destul de accidentat de cul- piriul Docuzol cu malurile m15.-
Constar*. 5i Mangalia ; bráz- mile: Medjidia, Docuzol 5i Endee- 5tinoase, unit cu valea Docuzol-
deaza partea sudica a pla5iT Cara-Chioi. Principalele dealurT Ceair pe dr. se varsd In balta
Consta,nta, partea nOrd-vestica carT brazdeaza comuna sunt : Medjidia sa0 Carasu; balta, Ca-

www.dacoromanica.ro
ALA CAP! 33 ALACAPI

rasu Cu vre-o cite-va insule se Dupi. cetatenie : supusr streinI spre V. de s., care n'are statie
prelungeste putin si pe terito- 7, cetAtenI rominI 1544. saz' hala; drumul judetean Me-
riul comuneI spre V.; e acope- Dupa religie : crestinI orto- djidia-Cara-Murat, trecind prin
rita cu stuf. doxr 1142, mahometanI 409. s. Docuzol ; drumurI comunale
Clima comuneI este riguroasa, Dupa ocupatiune.: agricultorr ce uneall enuncie intre ele ca:
cu ved calduroase si ernI fri- 259, comerciantl 8, industriasI Caratai-Murfatlar, Tortanan
guroase, fiind expusa vintuluI n'are, alte profesir 43, total 310. Docuzol, Biulbiul prin Murfat-
dominant de rasara; rare- off ImproprietaritI 667, neimpro- Turc, Medjidia direct, Constanta
vinturile aduc picor prin aceste prietáritI II, total 678. prin Murfatlar, Omuscea-Ha-
regiunI, totusI clima e destul de Contribuabill 310. sancea.
sanatoasa. Suprafata comund e de 'o' 13 Prin comuna., la V. si E. de
Catunele carr compun comuna hect., din carI 68 hect. ocupate s. Alacapi trec valul de piatra
sunt: Alacapi, resedinta, spre de vetrele satelor cu 311 case, si cel de pamint ale luI Traian,
S.-E., in valea Carasu, la intil- 9225 hect, ale locuitorilor, (vezI la judet).
nirea el cu valea Horoslar-Al- 820 hect. ale statulur cu pro-
ceac ; Chiostel in partea cen- prietariI. Alacapi, sat, in jud. Constanta,
trala, la 61/2 kil. spre N.-V. de Ocupatiunile locuitorilor sunt: pl. Medjidia, cit. de resedinta
resedinta, in valea Chiostel, nu Agricultura, fiind in c. 259 al comuna Alacapi ; este asezat
departe de balta Carasu; Do- plugarI cu 161 plugurl, avind in partea rasiriteana a plasir
cuzol spre N., la io kil. spre 25 ma.5inT de secerat, 4 masinr cea estica a comuna, pe valea
N.-V. de resedinta, pe piriul Do- de batut porumb, 134 grape de Alacapi i Carasu ; este incon-
cuzol, 'l'Are cele douI dealurI fier, 176 care cu bol, 57 cdrute jurat de dealurile Caraucic-Bair
Docuzol ; mal avem apoI tirlele cu cal, 142 puturI, (I in cimp) la V. (73 in.), Horoslar-Bair (31
lur adula si Manase-Ieciu la si i pod plutitor (in Docuzol). m. cu movila Cara-Chioi) la E.
1/2 kil. spre N.-E. de s. Docu- Industria este cea domestica, Tasli-Bair (83 m.) cu movila
zol, tot pe piriul Docuzol. simpla ; mar e in comuna, o Alacapt. Are o supraf. de 2834
Instructiunea e reprezentata moarl de Niki- t (in Chiostel). hectare, din carT 26 hectare o-
prin i coala mixta de baetr Cresterea vitelor este iardsI cupate de vatra satulur cu 86
fete, cu Io hect. pamtnt, avind o ocupatie principala ; sunt in case.
invatator cu 69 elevI inscrisi comuna 9 armasarl, 263 cal, Populatia sa e de 8o familir
(40 bdetI si 29 fete), promovatI 339 epe, iii mirar (total 813); cu 279 sufl., ocupindu-se cu a-
37 elevr; scoala e in cit. Do- 7 taurr, 775 bol*, 661 vacT, 391 gricultura si cu cresterea vite-
cuzol. Sunt i 2 colT musulmane viteT (total 1835); 7 magarI ; lor. La V. de sat trece c. f.
alipite de geamiile din catunele 597 berbecr, 6220 of, 2588 miel Constanta-Cernavoda si un val
Alacapi i Chiostel. (total 9405) ; 18 capre ; 268 pord ; al luT Traian, iar la N.-E. alt
Cultulreligios se exercita in& o maT toate se exporta. val al luI Traian.
bis. cretina, cu hramul Sf. Dumi- Comerciul este ficut de 8 co-
tru, avind io hect. pAnfint de merciantI, (7 carciumarT, i ba- Alacapi, movilä ins emn ata, in j ud.
la stat, cu i preot, i paracliser can); e destul activ, se importa Constanta, pl. Medjidia, com.
si I cintaret ; mal sunt 3 geamir, masinI agricole, unelte de lucru, si cat. Alacapi, pe muchia dea-
In fie-care cat. cite una, avind manufacturI si se exporta ce- luluI Tasli-Bair, la i 1/2 kil, de
cite io h. pamint si cite i hoge. reale, (orz, oviz, secara, po- sat, cu 83 m. inaltime, domi-
PopuIatiunea comuna este de nimb), vite, tina, brinzeturI; gara nind satul i valea Alacapi, va-
318 fam. cu 1551 sufl., impar- cea maI apropiata este Murfatlar, lea Carasu, catea ferata ; ded
lita in modul cum urmeazi : la 5 kil. un punct strategic important.
Dupa sex : barbatI 830, fe- Budgetul e de in 5162 leI
mer 721, total 1551. la ven. si 3989 1. la chelt., cu Alacapt, vale, in jud. Constan,
Dupa stare civill: necasato- un excedent de 1173 1., sunt pl. Medjidia, in c. si cat. Ala-
ritI 932, casatoritI 580, vaduvI 310 contrib. cap?, vine din dealul Horoslar-
38, divortatI 1. Cal de comunicatie sunt : c. Bair, se indreapta spre apus,
Dupa instructie: stid carte 51, f. Constanta-Cernavoda, prin va- trece prin satul Alacapi, printre
nu stiti 1500. lea Carasu, trece pe la 500 m. dealurile Tasli-Bair i Horoslar-

64042. Mangle Dictionar &cifraste. 5

www.dacoromanica.ro
ALAII-BAIR 84 ALBA

Bair, i se dqchide in valea Alb (Phiul-), phig, in c. Uscati, guta, Ulmul i Rotunda, in par-
Carasu ; e Mata de valul mare pl. de Sus-Mijlocul, (v. Valea- tea de S.-E. a com. StanilWi,
de pamint al luT Traian. Alba, ptriu), curge in judetul pl. Prutul, jud.
Neamtu.
Alah-Bair, deal, in judetul Con- Din inscriptiunea ce se afla la Alba, deal, numit i dealul Valea-
stanta, pl. Medjidia, pa terito- manastirea Razboieni se vede, ca AlbieT, in c. r. VagiulWi, pl.
riul com. Ta.5-Punar i anume locul unde s'a dat razboiul intre jud. Mehedinti.
pe acela al cat. Ba1tage0 ; se TurcT i tefan-cel-Mare pe atuncT
intinde pe la nord-estul satuluT se numea Piriul-Alb Alba, deal, in plasa Ora4 i in
Baltagqti printre valle Sati- a dat numirea v5.ier prin care partea de miaza-noapte a com.
Dere i Saragea-Dere, avind o el curge Valea-Alba. Prin ur- Odobeasca, jud. R.-Sarat, aco-
directiune general& de la S.-V. mare Vornicul Ureche gremte, perit cu finete i izlazurT.
catre N.-E. ; are o inaltime maxi- cind da' a intelege ca Valea-
ma de 204 m. pe care o ajunge Alba s'ar fi numit, pentru-cd Alba, fintind, pe mo§ia -Havirna,
in vIrful sau Saragea-Tepe. Este poiana unde a fost batalla, s'ar com. Havirna, pl. Prutul-de-s.,
situat in partea septentrionala fi nalbit de trupurile celor pre- jud. Dorohoie.
a pl4i1 §i a com.; Valle sale ritT (Letop. tom. I. pag. 151).
sunt stincoase i prapastioase. Pe valea plriulur pe care inscrip- Alba, j'inane-Y, pe mo0a Pomirla,
tia Il numqte Piriul-Alb, in de- com. Pomirla, pl. Prutul-de-s.,
AlapetuI, canal, in insula Balta, partare de o ora de la satul jud. Dorohoiti.
pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita, Razboienr, spre rdarit, tingd s.
teritoriul comuneT Bordwani; Tupilati, se afla o catuna raze- Alba, plidure, pl. MunteluT, jud.
alimenteaza lacul Alapetul. eascl, care i astazr se numqte Bacau, in com. Darmanqti.
Valea-Alba (v. manastirea Raz-
Alapetul, lac, in insula Balta, pl. boieni). Alba, fitrifi in c. r. Imoasa, pl.
Ialomita-Balta, jud. Ialomita, te- Motrul-de-sus, jud. MehedintT,
ritoriul com. Bordwani; este a- Alb (Pirlul-), pirin, in com. Vin.l- trece in hotarul Corcove!.
limentat prin canalul cu acelag tori-Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul,
nume. izvorqte din muntiT Malura- Alba, pida, incepe din m0a
SihleT, curge spre N. in jud. d-luT Vi4oreanu, com. Colone0,
Aläuta, mic a.fluent al ptriuluT Neamtu; trecind pe la schitul pl. Vedea-de-j., jud. Oltul, curge
Sabasa, jud. Suceava. Sahastria, In dreptul caruia se de la N. la S. distanta cam 300
unqte cu Piriul-Negru. Numirea m., apoT face o intorsatura lar
Alb (Izvorul-), sat, in judetul sa provine din pricina ca scur- la N. §i alta la S., i se unete
Neamtu. (V. Izvorul-Alb). gindu-se pe terenurf friabile de cu girla Gruiul-Mare, tot in ra-
calcar, apele sale duc pu lberea ionul com. Colone0:i.
Alb, pilla, (v. Cracaul-Alb), pirtu, lor alba in mare departare (v. Se nume§te Alba, pentru-cä
in com. Cracaoani, pl. Piatra- Pirtul-Negru). pamintul pe unde trece este alb.
Muntele, jud. Neamtu.
Alb (Isvorul-), ramurd de munir Alba, pirig, pe teritoriul comuna
Alb (Izvorul-), piria, (v. Izvo- (v. Isvorul-Alb, jud. Neamtu). Racoasa, jud, Putna, plasa Z5.-
rul-Alb), in com. Buhalnita, pl. brauti, cel maT mare afluent al
Piatra-Muntele, jud. Neamtu. Alba, sat, in com. HudWi-Mari, uOtei; e format din 3 &ale :
pl. Prutul-de-sus, jud. Dorohoiù, Alba, Limpejioara i Piriul-Vir-
Alb pirio, in comuna cu 273 fam., 1215 suflete. lanuluT; se varsä in uOt.a., filtre
Hangul, pl. Piatra-Muntele, jud. satenilor sunt satele Racoasa i Gogoiul.
Neamtu, izvorqte din partea a- mult bune. SateniT improprieta-
pusana' a munteluT TableT (ra- ritr au 408 hect., 18 arif pamint. Alba,pirig, in pl. Ora., c. Odobea-
mura Ceahlaulur); curge spre sca, izvorqte din jud. R.-Sarat,
S.-V., formind in parte hotarul Alba, v. Razboienr, jud. Neamtu. dealul Alba, se indrepteaza de la
TransilvanieT, pana la varsarea N. spre. S., udind com. in partea
sa in pir. Pintec. Alba, bala", intre bältile Lun- de miaza-noapte O. se varsa in

www.dacoromanica.ro
ALBA ALBELE

riul Rimna, mai sus de catunul Alba (Piatra-), in com. hectare (175 ramin sterpe, 75
Mahriul, dupa un curs de 7 kil. Trestia, jud. Buzar', pe care o islaz si 200 hect. padure).
desparte de com. Pirscovul. Comerciul se face de 2 eh--
Alba, ripd, com. Valeni-de-Munte, ciumarT.
jud. Prahova. Alba (Piatra-) saa Rupturile, iz- Populatia lui e de 46 loc.
vor, in com. °dalle, jud. Buzau, Numarul vitelor mal-Y e de 102,
Alba, vale, in com. rur. Vagiu- incepe din c. Piatra-Alba si se si a celor miel' de 573.
lesti, pl. Vailor, jud. Mehedinti. scurge in Muratoarea Posobes-
tilor. Albeasca, sat, Cu 13 fam., jud.
Alba, vale, in com. rur. Inoasa,
plasa Motrul-d.-s., judetul Mehe- Arges, pl. Pitesti, face parte din
dinti.
Alba (Ripa-), colina, in c. AMI- com. rur. Galdsesti. (Vezi acest
zalesti, jud. Buzar', facind hotar nume).
Alba, vale, (v. Valea-Alba), jud. despre c. Manesti. Este formata
Neamtu. din paminturT albe ; are putin Albeasca, movild artificiall, in
islaz pe poale. pl. Gradistea, com. Ciineni, jud.
Alba, vale, izvoreste de la V. de R.-Sarat, Una catunul Plasoiu ;
comuna Predealu, plaiul Pele- Alba (RIpa-) saii Ruptura, co- pe dinsa sunt doul cruel de
sul, judetul Prahova, de sub lina, in c. Laposul, jud. Buzar', piatra. Din batrinT se spune
poalele muntelur Caraiman, cur- acoperita de huma si putina niste ciobanT calatorind cu tur-
ge de la V. spre E. si se vana verdeata. mele lor prin aceasta plasa, i po-
In riul Prahova, pe tarmul dr., posind a.ci, ati fost surprinsi de o
In dreptul cat. Busteni. Alba' (RIpa-), colina, in c. Vis- furtuna ; unul din el fiind tras-
pese, cat. Valeanca, jud. Buzar", nit, cer-lalti ingropara, ir ri-
vale neinsemnatd, in plasa formata din paminturT albe. dicara aceasta movila deasupra
Oras, c. Odobeasca, jud. mormintului, precum si dota
rat, in partea de miaza-noapte Alba (Ruptura-), colind, in c. cruel de piatra; ei numindu-se
a ei, pe fundul careea curge pi- Pändtaul, cat. Diculesti, jud. Bu- Albulesti sau Albesti, i mo-
rliasul Alba. zar', acoperita cu padure. vila a fost numitä de popor Al-
beasca.
Alba (Balta-), com. rur., jud. Albe (Pletrele-), colina, in c.
R.-Sarat. (V. Balta-Alba). Beceni, cat. Gura-Oci, jud. Bu- AlbeI (Dealul-), a'eal, se intinde
zar'; islaz de vite. la N. c. Osesti, pl. Stemnic, jud.
Alba (Movila-), movild, judetul Vasluiu, despartind teritoriul
Braila. (V. Bordeiul-Verde). Albe (Pietrele-), munte, in com. cestei com. de acel al comuna
Gura-Teghi, cat. Lunca-Vascu- Buda-Rafaila.
Alba, (v. Valea-Alba), loc izo/al, luT, jud. Buzar', face hotar des-
in com. arligi, pl. Piatra-Mun- pre com. Nehoias. Albele, sat, plasa Tazlaul d.-j.,
tele, jud. Neamtu. jud. Bacail al com. Bru-sanesti,
Albe (Pietrele-), sorghite de ape situat in valea piriului Albelor,
Alba (Movila-), Movilä, in pl. miner., in care predomina sulful, la o departare de 7 loo, in. de
Borcea, jud. Ialomita, spre N. In c. Gura-Teghi, cat. Lunca-Vas- satul Barsanesti (scoala). In anul
de satul Calarasi-VechT. culur, jud. Buz5.a. Nu se poate 1891, din acest catun, a ur-
utiliza din cauza departarei mat numaT 2 bleti la scoall, din
Alba (Valea-), vale, pe care este salbaticier locului. 22 copir in virstä de scoala.
asezata c. Bucovat, jud. Dolj, Are o biserica de ritul ortodox,
pl. Jiul-d.-mj. si in care se. afla Albeanul, sat, din com. rur. Pir- cladita pe la 1863 de caluga-
cetatea Jidova. (V. a. n.). lita-Sarulesti (v. a. n.), pl. Ne- rui Ioachinx ; este deservita de
goesti, jud. Ilfov, asezat in niste 2 cintaretT si de preotif satClor
Alba (Piatra-), cdtun al com. locurr smircoase, spre V. de de prin prejur. CireiumT are 2.
jud. Buzar', situat futre Pirlita. Are o suprafata de 900 Capr de fam. sunt 93, sufl. 303.
izv-. Posobeasea i Gortea. Are hect., proprietate a D-lui Ma.n- Animale sunt : II cal, 214 vite
230 lot. i 4 case. ciulescu, din carr se cultiva' 450 cornutc, 5 pord.

www.dacoromanica.ro
ALBELE 88 ALBENI

Albele, lac, in pl. Ialomita-Balta, judetul Baca, care Prin comuna trec soselele :
jud. Ialomita, se intinde pe te- izvoreste din muntele Pravila, Zorlesti -Albeni , Bengesti -Al -
ritoriul com. Cocargea i Du- curge prin com. BArsAnesti beni ; riul Gilortul si piriul Cal-
desti. se varsä la s. Poiana, din com. nicul.
Tirgul-Valea-Rea, d'a dreapta
Albele, mo§ie, plasa TazlguluT-Mare, dupA ce s'a in- Albeni, sat, plasa Bistrita-d.-j.,
jud. BacAd, din com. Misa- carcat cu apele piriia.suluT Pre- jud. BacAli, al c. Valea-Seaca.
nesti, care avea pArtr rázesesti. luca. Se glseste situat lingl satul
Despre aceastA mosie Th. Co- Valea-Sacg (scoalg). Are 59 capT
drescu, ne dA, urmAtoarele date: Albene$ti, sat, jud. Arges, pl. de fam. i 211 sufl. Sunt 105
(Buciumul Romin, anul I, 1875, Oltul, pendinte de com. rur. vite cornute i 35 porcT.
Pag- 34)- Launele-d.-j., (v. acest nume).
«In amasa mosie erau razesr Albeni, cdtun, judetul Gorj, face
Postelnicul Costache Ciocirlie Albeni, com. rur., din pl. Ama- parte din com. Albeni (v. acest
cu al luT, carT la anul 1840 s'ad radia, jud. Gorj, situatA la S. nume); e situat intre riul alnicul
judecatpentru impresurarea pAr- plasiT, pe vAile alniculuT i Gi- Gilort i chiar la confluenta ion.
tilor lor din acel hotar cu casa lortuluT, precum si pe dealul Are 150 fam. cu sufl.,
rAposatulul Hatman Constantin Prunestilor, la o distant& de 134 contrib. ; 2 bisericT, cu
Paladi ; ad pArtl si sfintele má- 25 kilom. de capitala judetulur. preot i I cintAret.
ngstirT Berzuntul, RAducanul, Bi- Se limiteazg la N. cu com. Ben- Suprafata sa totalä e cam de
sericani i altT maT multT razesT gesti i Negoesti, la S. cu com. 1350 hect.
pArtasT in ea ; avea sat cu o Barzeiul-de Gilort, la rAskrit cu Are 7 fintinT.
bisericA, un preot, doT dascAlT, com. Barzeiul-de-PAdure si la o- LocuitoriT posed 512 vite marT
treT nevolnicT, dota vAdane, pa- pus cu com. Bobu. cornute, 33 caT, 380 or, 182
tru slujba,sr volnicT, pe lingl AceastA com. se compune din capre, 213 rimAtorT si 9 bivolT.
mosiile BrAtila, Poiana-Berzuntul cAt. Albeni, Mirosloveni i Pru- MaT posed 74 care cu bol,
altele cu un numar de ro loc.» nesti. 35 plugurT si 17 stupT.
Intinderea sa este de aproape Notiie lstorice. In interiorul
Albele, trup de molde, nelocuit, 2000 hectare, din carT 1500 acester comune, pe platoul nu-
proprietate a statuluT, pendinte ale loc., carT in cea mal mare mit ampul-Mare, se afll mal
de com. Tangirul, pl. CAlnisteT, parte sunt mosnenT, iar restul multe movile, in carT s'ad gAsit
jud. Vlasca ; se arendeazá irn- ale proprietIter ; din amasa su- ghiulele de tunurT, de unde ere-.
preung cu Tangirul i Miráml prafata. : 335 hect. sunt pAdure, dinta cA ele ar fi servit ca for.
pe pretul de 14700 ler pe fie- 998 hect. arAturT, 44 vir, 623 tificatiunT in timpul unor rez-
care an. Alb ele are cu dinsa pA5une si lived. Are o popula- bele petrecute acolo in trecut ;
trupurile Manaful si ialiul. Aci tie de 320 fam., 1896 sufl., sunt iar pe sesul ce se intinde pa-
este o pAdure cu suprafata de 285 contribuabilT. ralel cu riul Gilort, spre apusul
400 hect. Depinde de ocolul LocuitoriT se ocupg cu agri- comuneT, se aflA o ruing, ridi-
silvic Ghimpati. cultura, cresterea vitelor, cultura catA peste 2 metri d'asupra so-
In 1882 s'a improprietArit un viilor si a livezilor de prunT. luluT si In diarnetru de peste 20
numAr de 19 loc. insurAter, luind In amasa' com. sunt 4 bi- metri, construitg din pietre
suprafata de 250 hect. sericT, dintre carT una de peste cArAmidA cu var, aci s'ad g5.-
500 ami; deservia de 3 preotT, 3 sit oseminte de om i diferite
Albele, munte, situat la hotarul cintAretT; sunt 7 morl, 18 fin- obiecte de fier, precum: arme
TransilvanieT, in prelungirea m. tinT, 3 circiumr. Locuitorir po- vechT, roate de cdrute, etc. De
PietrAria Straja, pe cuprin- sed 57 plugurT, 130 care cu la aceastA ruin& spre S., para-
sul com. CAluggreni, pl. Piatra- bol, i cArutà cu caT, 1116 vite Je! cu Gilortul, se aflA sub sol
Muntele, jud. Neamtu. Are o marT cornute, 89 caT, 9 bivoll, o cale asternutl cu pietre, pe
inlltime de 1600 m. Se mal nu- 968 oT, 489 porcT, 337 capre. Ruga carT se aflg sfArAmAturl
meste Obcina-Albilor. Venitul com. este de 1393 de pietre i cArkmizT ; acestea
1. 33 b. si cheltuelile sunt de atestA cA ruina, ar fi fost un
Albelor (Piriul-), A-4 pl. Taz- 1332 1. 44 b. monument, de la care pleca acea

www.dacoromanica.ro
ALBENI 87 ALBEM

cale spre S., pe ale carel laturI mitindu-se spre Vest cu hotarul tia sa este de 1580 loc. din
se vede ea ar fi existat locuinte mosid BrOdeanu i Smeieni, barbatI insurati 344, ne-
omenestI. Nu se stie timpul pana da in albia Calmatuiuld, insuratT 37, vOduvI 6, baetT 379;
existenteI acestora ; se zice insa trece riul $i o ja pe hotarul iar lema maritate 344, Ocluye
cä acolo ar fost un oras,
fi mosieT Maxenul-Virtoapele pana 32, fete 438, care traesc in 310
poate chiar din timpul Roma- In movila CiovliculuT. case. StrainT sunt : 2 grecr
nilor. Suprafata sa este de 5940 izraelit. MeseriasI sunt : 5 fie-
hect, din care 4669 arabile, 389 rail, I masinist si 4 dulgherr.
Albeni, 7nofie, plasa Bistrita-d.-j., padurr, 173 fineata, 625 izlaz Media nasterilor e de 57, a dece-
jud. Baca'', din c. Valea-Seaca, si 84 loe sterp. selor de 29, a casatoriilor de 9.
parte a satenilor si parte a pro- Proprietati mal insemnate, a- Populatia creste decr cu o me-
prietarulur. Era' de pamintul posedat de loc., die anuala de 28 sufl.
sunt : Albesti sati Cacaleti, Co- Sunt 292 contribuabili, din
Albeni, pisc de deal, plasa Bis- tuna sati altuna, Udati-Minzu carI 18 comerciantI, 17 romin/
trita-d.-j., jud. Bacati, c. Valea- sati Salcianca, Udati-Minzu sal"' si strain. Stabilimente sunt
Seaca, de linga s. Valea-Seaca, Rasideasca, Udati-MarI sati Ni- 17. Venitul caselor 1920 1,, taxa
sectia Albeni. culeasca, Valeanca cu Tufele- proportionala 96 leI. Venitul
Cotund si Albesti-Statulut Te- fonciar : 93240 1. Darea cailor
Albeni, vale, plasa Bistrita-d.-j., renul e ses, accidentat putin de comunicatie 1752 1. ; paten- _
jud. BacIti, c. Valea-Seaca, care de malurile CalmatuiuluI ; pa- ta 597.50; fonciera 1. 5367.60.
se inclinà spre pirful Valea-Saca. mintul e fertil i accesibil tu- Total fiscal 1. 7717.10, perce-
turor culturilor, mal cu seama perea le! 771.71, judetene leI
Albert, deal, plasa Trotus, jud. porumbuluI i orzulur ; se mar 2045.62 ; drumurT ler 857.21;
Bacati, situat in apropiere de cultiva: gnu, secara, meiti comunale 1. 2045.62; comerciale
Grozesti; aci se gaseste sare la rar rapita, precum si plante 1. 49.45. Total general 1. 13486
supraf. pamintuluT. din mica cultura, In specie ci- banI 81. Budgetul com. e de
nepa. 5110 leI.
Albert,peldure, (plasa Tro tus, ju d. E bogata in vite, care ser- Com. are o scoala de baeti
Bacail), din c. Grozesti. vesc nu numar pentru muna., in comuna Albesti frecuentata
dar si pentru comert. Sunt 609 de 35 elevr. Carte stiu 126
Albe§ti, com. rur., in pl. ampulur, bol, 468 yac!, 214 vise!, 9 bi- locuitort Are 2 biserici in ca-
jud. Buzati, situata la S.-E. de volI, 280 cal, 208 epe, 22 tunele Albesti si Udati : St Ni-
orasul Buzati si la o distanta de mine, 2870 o!, 2 capre, 5 a- colae i St Dumitru, cu 2 pre-
22 kil, de dinsul, pe ambele ma- sinI$i 235 porcr. StupI 31. otr, 2 cintaretI si I paracliier.
lurI ale riuluI almatuiul. Limi- Industria e limitata numar la CirciumI sunt io. Casele lo-
tele sale sunt : La N., incepind trebuintele casnice si in cit- cuitorilor sunt curate si :con-
din movila CiovliculuT, se mar- va la cultura viermilor de ma- struite cu oare-care ingrijire.
gineste cu hotarul mosid Bentu tase. Cultura albinelor e negli- Aspectul com. e placut, clima
(com. Tabdrasti), Minzul si Cal- jata, fiind numai 31 stupi. Are sanatoasa, dar expusa vinturi-
darusea (com. Cilibia), se intin- o moard cu abur! 5i 4 serle: lor si adesea secetei.
de pana in pilcul de padure 2 pe mosia Albesti si 2 pe mo- In padurea Albesti, situata
Tufele-Lupascu, de unde se sia Udati-Mart Com, e pusa in putin mar la S. de com. Al-
lasa in jos, limitindu-se spre contact cu Buzar, prin $oseaua besti, a fost in 1808 o crincena
E. cu Movila-Popii mosia Albesti-Buzati, prin Tintesti, pre- lupa intre TurcI i Rust For-
Tuguiatul, pana. da In hota- cum si cu diferite com. circum- tificatiunile ridicate in padure
rul mosiei Meteleul-Lipdnesc vecine, fie prin drumurI natu- se vad si asta-zi.
la S. merge clt-va tot pe ho- rale, fie prin vecinale-com.
tarul mosieI Lipaneasca, apor Transportul productelor se face Albe§ti, com. rur., in partea de
o ja pe hotarul mosier Rotun- prin gara Cilibia. S. a pl. Crasna, jud. Flciü, for-
da-MitropolieI (com. Bradeanu), Aceasta com, e formata din mata. din satele: Albesti, Gura-
atinge putin mosia Margineanu- catunele .Albesti, COltunawl, Co- Albesti i tirgusorul Docolina ;
Valeanca si se urca in sus, fi- tuna, Udati i Lucieni. Popula- la o distanta de 26 kil. de ca.

www.dacoromanica.ro
ALBESTI 38 ALBE8TI

pitala judetulur, cu o populatiune torT, 6 meseriasT, 17 comerciantI, Budgetul comuneT se urcd la


de 433 fam. saú 1906 sufl. din 9 profesiunr libere, 20 munci- 1917 1. ven. si 1824 1. chelt.
care 422 contribuabill. torr si 20 servitorT. Cu stiind In jurul comuner se aflA 11-
Intre loc. sunt vr'o 20 fam. de carte se gasesc 129 per- vezT, finete i pdd. acoperite cu
evrer, stabiliti n tirgusorul Do- soane, iar 2432 nu stiti a serie fag, mesteacdn, anin, plop, etc.
colina. citi. Are trei muntT: Boldul, Voivo da,
Pe partea de V. a com. trece Vite : 56o cal, 400 bol, 2800 Obirsa, carT apartin numar a-
catea nationald i calea feratd. oT i 750 porci. Budgetul la veni- cesteT comune ; tu totT se afld
Vasluiii-Birlad, i riul Birlad pe turi era de 7806 1. si la cheltueli stine, unde se fabrica brinzA.
hotar. de 6787 1. Instructiunea In com. Rtul BrAtioara (v. a. n.) trece
Are i coald si 2 biserici cu se predd in 5 scoale, din carr pe la E. de cdt. andesti
preoti si 2 cintlieti. o scoald de 1)5.0 si una de Bratia pe marginea de V. a el.
Vite : 1247 vite cornute, 168 fete se afld in satul Albesti, o Pe riul Brdtioara sunt in raio-
caT, 458 or o 566 porci. scoald de bdetT si una de fete nul comuner 4 ferAstrae si
In satul Buesti si o scoall mixtd moard. ; lar pe Bratia sunt 13
Albelti, com. rur., in plasa Ialo- in Socoale, avind 3 invdtAtorT ferdstrae si I moard. In aceste
mita-Balta, jud. Ialomita, este si 2 invdtAtoare. ferdstrae se tae lemne de brad.
situad pe partea dreaptd a riu- Sunt doud biserici cu cite In cdt. Albesti loc. sunt mos-
luí Ialomita, intre com. Poiana patru preotT i patru entdretT, nenT i posedä pdmintul prin
si Mdrulieni si se intinde din patiti de comund. cu 620 leT mostenire, din mosT-strdmosT ;
riul Ialomita, pe cimpia BdrAgan, anual. lar ceT din eAt. andesti s'au
pAnd maT spre S. de linia fe- Pe la capaul de S. al teri- impropriedrit, in anul 1864, pe
ratd Bucuresti-Fetesti, pe o su- toriului com. trece ealea feratd proprietatea statuluT, Berevoesti.
prafatd de 940 hect., din carT Bucuresti-Fetesti. Comuna se intinde pe o supra-
so hect. pádure. Pe teritoriul fatd de 690 hectare. Printeinsa
com. se afld patru mosiT : Bu- Albe§ti, com. rur., pl. Dimbovita, trece soseaua comunald, care std
esti, proprietate a statuluT, cu judetul Muscel, 7 kil. departe in legAturä cu orasul Cimpulung.
4500 hect., fostd pendinte de de Cimpulung. Este situatd pe Bilciu la 15 August.
mAndstirea Cernica, arendad malul sting al riuluT Bratia si Are o bis. fondad de loc.
pe periodul 1883-1893 cu su- pe valea numitd 4Strigoiuly. comuneT, deservid. de 2 preoti
ma de 40100 lei ; Albesti cu Se compune din 2 cdtune : si I cintdret; o scoall mixta.
3700 hectare, Batalu cu 850 Albesti i Cindesti, avind o po- Cu intretinerea scoaleT, statul
hect., si Zamfiroaia cu 400 h. pulatie de 894 loc. (462 bArbati cheltueste 1404 1. anual.
sunt propriedtr particulare. si 432 &me° cu 217 c. de fam., In raionul comuneT sunt 3 iz-
Dupd legea rurald din 1864 carr trAesc in 217 case. voare cu apd minerald, carl con-
sunt lmproprietAriti pe terito- Ad a fost tnainte vreme re- tin mult iod, i 14 cariere de
riul comunei 120 loc. ; 214 se sedinta plaiului Nucsoara. piatd, din care se exploateazd
gdsesc fárd proprietAti, Aceasd comuna se mdrgi- o piatrá de o structurd groso
Com. este formad din satele : neste la E. Cu com. Voinesti, land, dar cu bobul foarte strins,
Albesti, Buesti, Batalu si So- la V. cu com. Nucsoara, la S. in cit formeazd o piatrd excelentd
coalele, cu resedinta primárier cu com. Godeni i la N. cu pentru constructiT i chiar pen-
si a judecatoriel in satul Al- munt.ir comunei Nucsoara, ne tru sculpturd. Cu acest calcar
besti. maT fiind in aceastA directiune numulitic dela Albesti s'a con-
Populatiunea in 1890 era de niel o comuna pAnd la hotarul struit la inceput, si s'a restaurat
2561 loc. cu 530 capT de fam. Transilvanier. chiar acum In urmd, celebra
si 2031 membri de fam., sau LocuitoriT se ocupa cu agri- mAndstire Curtea-de-Arges. Pia-
1300 bArbatT i 1261 femer. cultura; mare parte sunt pie- tra de Albesti serveste azT la
Dup. nationalitate : 2552 Ro- trari, dogari i scindurarT. constructiT de poduri i alte edi-
minT, 5 Greci, 2 Bulgarl si 2 Er aü pentru trebuintele ion ficir. La aceste cariere lucreazA
Germani. Dupd. religiune: 2559 casnice: 460 bol, 330 vacT, 16 peste 100 lucrAtorT, ItallenT in
crestinT ortodoxi si 2 catolicT. taurl, 158 viteT, 1640 of i ber- cea mal mare parte.
Dupd profesiune : 638 agricul- becT, 284 capre i 20 porcT. Catierele de plata de la Al-

www.dacoromanica.ro
ALBEVTI 39 ALBEgI

besti eral cunoscute i exploa- Cind recolta e bund, se fabricä vad i astazT urmele uner inta-
tate 'inca din vechime ; ast-fel ad in termen mijlociu moo d. riturr, °corita cu sant, lunga ca
se stie ca mandstirea Curtir-de- 1. tuica si 800 d. 1. vin. de 6o m. i malta de vre-o 3
Arges, a fost cladita. de Neagoe Pamtntul nu e prielnic la toata m., pe l'higa care, cu ocaziunea
Basarab (la inceputul secoluluT cultura. Sunt In comuna cam araturilor, se gasesc fragmente
al XVI-lea) cu piatra din Albesti. 140 merT, 8o perT, 300 duzI, de caramida, virfurr de sagetT
In Condica Visterier, 1694 (e- Too ciresT, 5000 prunr. si arte unelte de rdzboili.
ditla. Aricescu), pag. 39, citim: Comerciul se face de 6 cir- Suprafata sa este de 1120
«23 '/2 tarea s'a(' dat pietrarilor ciumarT. Veniturile comuna se hect., din care 570 arabile, 15
de la Albesti pentru niste pietre urca. la suma de 5132 Id si padure, 8o finete i livezr si 55
ce ati 'Wat de treaba caselor chelt. la 5100 ler. vil. Locuitorir improprietaritT
Domnestr O sing,url sosea 'T inlesneste dupa legea rurala sunt in mi-
Pe locul numit Plaiul-Bise- comunicatia cu c. Cornatelul. mar de 117, pe o intindere de
rica se zice, cá a fost asezat Girlele Seaca i Val-de-El mía 550 hect.
in vechime s. Albesti. La Si- c. Albesti dela N. la S. Numarul vitelor: 84 cal, 423
listea, loc izolat, se crede cá a Se margineste cu comunele : vite cornute marT, 1235 vite
existat un sat, pe care l'ar fi Cornätelul, Val-de-El, Poborul, cornute micr si 92 pOrcr.
däramat Tätarir. Ata la Plaiul- Radesti, Ibänesti i Urluiasca. Car de comunicatie are : so-
Bisericir, cit si la Siliste, se vad Aceasta comuna s'a infiintat seaua vecinall, care o pune
ruine de bisericr. pe la anul 1700, din loc. venitr legAtura cu comunele Dulceanca
de peste Olt, mar ales din Vil- Nenciulesti.
Albe§ti, com. rur., pl. Oltul-d.-j., cea i Romanati, padurile si valle Populatiunea este de 974 sufl.
jud. Olt, compusä. din 5 catune : de aci servindu-le de ascunza- din care 168 capT de fam., 27
Linia-Mare, Craciunesti, torT, in vremurr de nevor. neinsuratT si 7 vaduvr. Numarul
esti, Valea-Val-de-El i Valea- caselor este de 272.
Sed. Albe§ti, com. rur., in pl. Tirgu- Comuna are 208 contrib. ,
Este situata pe Dealul-Mare lur, jud. Teleorman, situatä pe din care 129 platesc impozitul
Dealul-Mihdesti si pe valle: Valea-Vezer, la punctul unde se funciar, 167 cale de comuni-
Val-de-El i Gugu. impreuna aceastä vale cu Valea- catie, 2 patenta si taxa propon-
Are o populatiune de 1684 Burdei sali a Zbirglezer, la dis- tionall. Venitul anual al com.
loc. (868 barbatT, 816 femer); tanta de 13 kilom. de Rosiori, este de 1705 ler, din care 586
400 c. de fam., 380 contrib.; 21 de Alexandria si 44 de re- zecimr comunale i restul din
sunt 372 case de locuit. sedinta. Limitele sale sunt: la accize i alte veniturr.
In comuna sunt douä. bis. (la N. comunele Dulceanca i Meri- Biserica are un preot si un
Gura-Seci i Val-de-El) deser- Goala, incepind din hotarul celer cintaret.
vite de 3 preotr, platitr de com. d'intiiä, luind directiunea spre
Ocupatiunea de capetenie a V., printrevlicelele care formeaza Alb e§ti, sat, din partea de N. a
locuitorilor e agricultura. Sunt si hotarul com. Meri-Goala, de adi com. Buimaceni, pl. Jijia, jud.
2 rotarl IO dulgherT. ET desfac spre S. il formeaza albia Vezer Botosani, situat pe tdrmul sting
produsul mu [leer ion la Dragasani, si piriul Baracea care o separa al Jijier.
Cimpul-Mare i Dobrotinetul. de com. Peretul, sue la deal Mosia se intinde pe valea Jijier
Locuitorir sunt mosnenT, M'ara spre E. pe hotarul mosier Pa- si dealurile din dreapta in stinga
de 4, carT improprietarit la rul-Rotund , de unde apor se Jijier, parte cimp, parte padure ;
1864, pe mosia Lereasca, din- injugä iardsT cu hotarul Dul- are o suprafata de 3493 hect.
du-li-se io hectare. El el 30 cencer spre N. La suprafata satulur Albesti,
cal i epe, 1027 or, 314 porcr. Comuna este asezata in& o se numara i suprafata catunulur
Suprafata comuner e de 2900 pozitiune foarte frumoasa, pe Capul-Padurer din c. Buimaceni.
hect. deal, dominind toata lunca Vezer Are o populatie de 266 fam. cu
coala dateaza cam de 55 anT. spre Alexandria si Rosiori. In 889 sufl.; are o biserica de lemn
Cu intretinerea el, statul chel- partea despre apus, pe dealul cu I preot i 2 cintAretr i o
tueste anual To8o ler. titi carte numit al lur Panait, in depar- moara de apl. In acest catun
40 barbatI i L femee. tare ca de i kil, de comuna, se sunt 538 vacr i bol, 134 cal

www.dacoromanica.ro
ALBWrI 40 ALBEgI

marT i miel, 2096 oT, 140 porcI mare rurale, i de bletT cu I in- a acestur catun, care se intinde
si 8o stupT. Sunt 5 circiume, 7 vatator retribuit de stat si com. pe o suprafata de 68o hectare
comerciantl si 3 meseriasT. de fete Cu i invatatoare pamint, pe care locuitoriTil po-
retribuitä de comuna.. Localul sea din mosT-stramosT.
Albe§ti, sat, pl. Ocolul, comuna scoaleT este construit de com., Aci este resedinta primarieT.
Simnicul, jud. Dolj, Cu 457 sufl., a costat 5000 1.; serveste atit Are o scoall, conclusa de un
227 barbatT si 228 femeT, are scoaleT de bletT cit i celeT de invatator normalist si o biserica.
93 case si 16 bordee. Este si- fete. (V. c. r. Albesti).
tuat pe malul sting al Amara- In sat se afta o moará Cu a-
dieT, la 3400 m. spre S.-V. de burT. Albe§ti, sat, in partea de N.-V.
imnicul-d.-s. In sat este o scoala a satuluT Pietresti, plasa Stem-
al caruT local este construit din Albe§ti cu Scorte§ti, sat, in c. nic, jud. Vasluid, situat pe o
caramidä din fondurile comuneT; Braesti, plasa arligatura, jud. rtpa a dealuluT Albesti ; are o
functioneazä din 1889, avind un Iasi ; e asezat pe valea pirluluT suprafata de 400 hect., si o po-
singur invatator. Stiti carte 3 Ciorbolea (v. a. c.) ; e format pulatie de 70 fam. sai.1 326 sufl.;
barbatT si 2 femeT. din dota razdsif vechT, al el- Biserica a fost zidita de obstea
In sat este o biserica fondata rora teritorin s'a alipit in urma locuit. la 1737.
de locuitorT, cu hramul Sfintir- la mosia Brlesti (v. Braesti, s.), Numarul vitelor e de 204 vite
VoevozT, deservitä de un preot Cu care asta-zT formeaza un sin- marT cornute, 8o or, io capre,
si un cintaset. gur trup. 40 caT, 40 pord i 50 stupr.
LocuitoriT posea 25 caT, 105 Are o populatie de 68 fam.,
bol si vacT, 4 bivolT, 104 of, 75 Cu 276 loc. RominT, intre carT, Albe§ti, stalie de dr. de f. in jud.
capre. parte sunt de origine RusT ro- Prahova, pl. Cricovul, com. Al-
manizatl ; o bisericuta de lemn besti-Paleologu, pe linia Ploesti-
Albe§ti, sat, in partea de N. a aproape ruinata, care ar avea Buzad (pusa in circulatie la 13
com. Albesti, pl. Crasna, jud. o vechime de aproape peste 200 Sept. 1872), filtre statiile Va-
Falciu, situat pe valea piriuluT anT, de oare-ce se gaseste o carte lea-Calugareasca. (5.9 Idl.) i Ino-
Strasdic; este resedinta comuna donata el de la 1706. testi (9.2 kil.), la 112.58 m.
Are o scoalä infiintata in anul In partea despre V. de la bi- time d'asupra niveluluT mariT.
1868, 2 bisericT cu 2 preotT si seria, cam la 500 m., sunt treT Venitul acesteT statiT pe anul
4 cintaxetl; una din ele are o pietre marl cu inscriptiT slavone 1986, a fost de 82458 1. 72 b.
vechime de 200 anT, iar acea nedescifrabile. Atit dupa inscrip-
de la cimitir e facuta in 1875. tiunT, cit i dupa pozitiunea pie- Albe§ti-Cacaleti, aitun de re-
Proprietatea mosier este a lo- trelor i dupa oasele ce se ga- sedinta al c. Albesti, jud. Bu-
cuitorilor vechT razesT, care se sesc in pa.mint se presupune ca zati. Are 770 loc. carT trAesc
ocupa' l Cu lucrarea viilor si a ar fi fost din vechime un ci- In 156 case. Mal insemnat are
livezilor. mitir. casele proprietater, apartinind
In marginea despre S. a sa- familiei Vernescu.
Albe§ti, sat, in pl. Ialomita-Balta, tuluT se afla o velnita. de fa-
jud. Ialomia, pendinte de com. bricat rachiii. Albe§ti, cdttin al com. Trestioara,
cu acelasT nume, este situat de- Numarul vitelor se urca la jud. Buzan, 20 loc. si 8 case.
a-lungul coaster de N. a Ba- 1296 capete, din carT : 443 vite
raganuluT pe malul drept si la mar-1 cornute, 17 caT, 801 oT Albe§ti, deal, face hotar intre
departare de i kil, de riul Ialo- 35 rimatorT. comunele Idniciü i Albesti, pl.
mita. Pe teritoriul satuluT sunt Crasna, jud. Falciti.
3700 hect. pamint arabil si 50 Albe§ti, sat, face parte din c. r.
padure. Cu acelasT nume, jud. Muscel. Are Albe§ti, deal, in raionul com. Al-
In acest sat se afta reved. pri- o populatie de 694 loc., carT se besti, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt,
maria com. Albesti si a judec. ocupa, pe litiga agricultura, si pe care se cultiva. 3 hect. si 75
comun., o bis, la care servesc cu pietraria, dogaria i scindu- ariT vie.
2 preotT si 2 cintaretT. Instruc- raria.
tiunea se precia in 2 scolf pri- Riul Bratia udd partea de V. Albe§ti, deal, se intinde spre E.

www.dacoromanica.ro
ALBWT , 4i ALBETI-PALEdLOGti

de satul Albesti, com. Chetresti, care s'ad arendat, pe periodul tala judetulur si la 7 ldl. de a
pl. Stemnic, jud. Vasluiti. 1888-93, cu 56o leT anual. plasir.
Se compune din 2 catune :
Albe§ti, inofie, c. Albesti, pl. Al- Albeqti, peidure in pl. Dumbrava, Albesti-de-Mur si Vadul-Parulur,
besti, jud. Buza, proprietatea E- com. r. Cosovatul, jud. Mehe- cu o populatiune de 1082 loc.
forier Spitalelor Civile din Bucu- dinti ; are o suprafata de 2300 (545 barbar si 537 femer), in
resti; are o arenda. anuala (1886) hect., proprietatea statulur. care intra si 3 fam. de TiganT
de 5000 ler. fierarT; 250 c. de fam. si 197
Albe§ti, poftri, judetul Prahova, contribuabilr.
Albe§ti, din c. Albesti, moyie, in statie de cal de posta., pe cind In comuna sunt doul. bisericr;
com. si cat. Albesti, jud. Buzati, functiona acest servicia in tara, una la Albesti-Mur, prefleuta. in
proprietatea statulur, pendinte Ja 17 kil, departe de Ploesti si 1892, Cu hramul Sf. VoevozT
de Sf. George-No5. Are 748 h. la 18 kil. de Mizil. Posta Al- si alta in Vadul-Parulur cu hra-
din care 642 arabile, 86 islaz besti avea 40 cal, un capitan, mul Sf. 111e.
si 29 fineatl. In localitate e cu- un ceaus (chihaia) si io surugir. Locuitorir se ocupa numar Cu
noscutl mar mult sub numele Pretul unur cal de posta si de agricultura. Produsul muncer il
de Unguriul. kil. era de 13 b. si se mar pla- desfac in orasul Ploesti. El ail
tea cite 50 banr de fie-care posa 77 cal si epe, 63 vacT, 1454 or,
Albeqti-Caealeti, mo)sie, in com. pentru caruta (1868). afara de boir trebuinciosT la -
Albesti, catunul Albesti, judetul munca cimpulur.
Buzati, are 1412 hect. din care Albe§ti-Brateqti, com. rur., jud. LocuitoriT s'ad Improprietarit
1050 arabil, 92 padure, 220 Arges, pl. Arges, la 10 kil, de In 1864 pe mosiile numite Poi-
islaz si 50 saraturr si sterpe. resedinta plasir (Curtea- de-Ar- nareanca, Margineanca si Vadul-
ges) si la 35 kilom. de Pitesti. Plrulur.
Albe§ti, mofie, pe teritoriul com. Se compune din satele : Alb.- ' coalá nu este in comuna.
imnicul, jud. Dolj, pl. Ocolul. Pamtnteni (350 loc.), Alb.-Un- titi carte 40 barbar si nicr o
A fost proprietatea scoaler Obe- gureni (360 loc.), Bratesti (346 femee. Copir in virsta de scoall
deanu din Craiova, dar acum e loc.) si Dobrati (354 loc.), peste sunt 116 (6o baetr si 56 fete).
a statulur. A fost arendata pen- tot 292 contribuabilT Cu 1410 Comuna se intinde pe o su-
tru periodul 1879/1884 Cu 3477 loc. din carr 22 TiganT, pe riul prafatI de 1255 hect.
ler, 50 b. anual. Arges in -apropiere de orasul Comerciul se exercitá in co-
Curtea-de-Arges. Sunt 4 bisericr muna. de 5 circiumarr.
Albeq-ti, mofie, in com. cu ace- deservite de 5 preotr, 3 cinta- Veniturile se urca la cifra
lasT nume, jud. Teleorman, a- retT si 2 paracliserT, o scoalá de 9421 ler si cheltuelile la
vInd intindere de 570 hectare. mixta si 5 circiurnr. In aceasta 3565 anual.
Facea parte din trupurile mo- comunà se mar aflä casele fos-
sier Peretul, de care a fost des- tilor proprietarT, una zidita de Albe§ti-de-Mur, sat, face parte
partirá in 1892 prin vinzare. Dr. Marsil (1830) s'i alta de te- din com. rur. cu acelasr nume,
fan Burchi (1859). Budgetul com. pl. Cricov, jud. Prahova. In sat
Albe§ti, mofie, In plasa Ocolul, pe anul 1882-83 a fost de 1885 sunt 95 case O o dirciuma. Po-
jud. Vilcea, proprietate a ma- leT, iar pe anul 1887-88 de pulatiunea este de 410 locuitorT.
nastireT Dintr'un-Lemn, care a 2523 ler la veniturr si de 2111 Satenir au 12 caT, 150 bol, 4
devenit proprietatea statulur In ler la cheltuelT. Numárul vitelor bivolT, 668 or o 62 porcr.
urma secularizarer averilor ma- In intreaga com. ati fost in 1887
ndstirestr (1864). de 3529 capete, din care 916 Albe§ti-Paleologu, COM. rur.,
bol si vacr, 84 cal, 1888 or, 120 pl. Cricovul, jud. Prahova, nu-
Albe§ti, Valea-OrbuluI, Live- capre si 521 rimatorr. mita ast-fel dupl numele vechi-
dea-din-Pietrari §i Grindea- lor proprietarr. Se crede cá da-
nu, mo,sir ale statulur, foste Albe§ti-de-Mur, com. rur., pl. teazl de vre-o 115 anT.
pendintr de schitul Dintr'un- Cdcov, jud. Prahova, situatá pe Este situata pe loc .es, linga
Lemn, situate in com. Pietrari- loc ses, tina riul Cricovul-S1- riul Cricovul-Sarat, la 20 kil.
d.-s., plasa Ocolul, jud. Vilcea, rat, la 20 kil. departe de capi- departe de capitala judetulur si

104042. Mareta Dieltonar O eeurqfia. 6

www.dacoromanica.ro
ALBEVTI-PXMINTENI 42 ALBINA

la 4 kil, de a plasiI. N'are niel Comerciul se exercita In co- luI, jud. Buzar', formata din 4
un catun alipit. muna de 5 dirciumarl. corpud: Albesti din c. Albesti,
Populatiunea comuneI e de Veniturile comund se urca la Unguriu (Ojeasca), Magura din
81I loc. (358 barbatI si 453 fem.), 2590 leT anual si cheltuelile la com. Magura si Beilicu din co-
in care intra si 5 familir de Ti- 2472 ler. muna Sageata. Se arendeazA im-
ganI fierad si 1 Grec. Comuna e strAbatuta de so- preuna.
CapI de familie sunt 174; con- seaua nationala Ploesti-Buzati si
tribuabill 141 ; case de locuit de soseaua judet. Urlati-Urziceni. Albeyi-Ziliyea, mofie, in c. Ma-
172 O 6 circiumr. Se margineste la N. cu cat. xenu, jud. Buzati, pendinte de
In comuna e o singura bise- Valea-Mieilor (com. ValeaCalu- Banul, fosta proprietate a sta-
rica, fondata la anul 1799 o re- gareasca), la S. cu cat. Cioceni, tuluT si acum Vinduta in 122 lo-
paratd la 1892. Are urmatoarea la E. cu com. Urlati si catunele tud. Ea face un singur corp cu
inscriptie : Cu vrerea tataluI si a Loloiasca si Magula si la V. cu mosia Virtoapele-BanuluI, avind
fiuluI si cu ajutorul SfintuluI Duh, comunele Valea-alugareascA si impreuna 603 hect. VezI Ma-
s'ad Inceput aceasta sfinta si Albesti-de-Mur. xenu-Virtoapele.
Dumnezeiasca biserica in satul
Albesti, ce se praznueste cu hra- Albeyi-Parninteni, sat, pe riul Albia, loc, numit ast-fel pe unde
mul Adormirea Precistd si a Arges, jud. si pl. Arges, pen- curge dul Motru In c. r. VA-
sfintilor doftorI Cosma si Damian dinte de c. r. Albesti-Bratesti, gulesti, pl. Vailor, jud. Mehe-
si s'ati ostenit cu toata chel- (v. a. n.), are '00 fam. cu 350 dinti.
tuiala DumnealuI Barbu Vaca- sufl. si o bis, cu hramul Ador-
rescu Voevod si sotia sa Stanca mird, deservita de doT preotr, Albia, munte, formeaza hotar in-
si cu fiir Ileana, Alexandru, In un cintaret si un paracliser. tre c. Borca, jud. Suceava, si
zilele Domnulur nostru Ion Ale- Transilvania.
xandru Constantin Moruzzi Voe- Albe4ti-Sfoara, mofie a statuluI,
vod. Sfirsit, si luI Dumnezeu In com. cat. Albesti, jud. Buzan, Albianu, localitate sdratel, In c.
lauda., 1799 August II». pendinte de episcopie (primitiv Spinesti, Dealul-PoeneI, judetul
Bis. e deservita de I preot. de manastirea Berca); are 173 Putna, pl. Vrancea.
LocuitoriI se ocupa numar cu hect. din care 81 arabile, 72 is-
agricultura. El desfac produsul laz si 20 fineata. Albie, locuinlii izolatit, in plasa
muncer lor la Ploesti, gara Al- Orasuld, com. Odobeasca, jud.
besti si Urlati. Ad I I ca, 34 Albeyi-Tufele, mofie a statu- R.-Sarat, pe riul Ittmna ; ad e
epe, 130 vad, 5 bivolI, 791 oI, lur, jud. Buzati, pendinte de e- un mic han.
245 pord, afara de boir tre- piscopie formata din dota sforT:
buinciosI la munca cimpulur. una a mAnastirer Banu si alta Albie, numire vechie, data com.
113 loc. s'ati improprietaxit a manastird Bradu, din care si cat. Odobeasca, jud. R.-Sarat,
pe mosia Albesti-Paleologu, la cauza se numeste . si Bradeanca. dupa forma si situatia lor pe
anul 1864, dindu-li-se 471 hect. Are 740 hect, din care 705 ara- albia riuluT Rimna, care o udd
pamint. bile, iar restul fineata si poenT. prin mijloc.
coala dateazd in comuna de Vinduta proprietarulur Cacale-
42 anI. Localul e proprietatea tilor, cu care a incorporat'o si Albiilor (Pirtul-), mic afluent
cornund. Cu intretinerea scoaler a trecut'o de la c. Bradeanu la al piriuld Borca, jud. Suceava.
statul cheltueste anual 1566 1. c. Albesti.
Comuna se intinde pe o su- Albin, izvor, pl. Tazlaul-d.-s., jud.
prafata de 1471 hectare. Vin si Albeyi-Ungureni, sat, pe riul Bacaii, linga satul LudasT, care
tuica nu se fabrica ad ; stupI Arges, jud. si pl. Arges, pen- da nastere pIrliasuld Vararla.
cu albine sunt 41. dinte de c. r. Albesti-Bratesti,
Terenul cultivabil e prielnic are 360 loc. s'i o bis., cu hra- Albina, sat, pendinte de com. r.
la toatä. cultura. In termen me- mul Sfintir Ingerr, deservita de Degerati, din plasa Ocolul-d.-j.,
diu produce : 14700 hectol. gnu, un preot si un cintaret. jud. Mehedinti, situat pe mar-
210 hectol. orz, 12600 hectol. ginea soseleI Prunisori-Degerati.
porumb. Albeyi-Unguriu, mofie a statu- OameniI din acest sat se ocupa.

www.dacoromanica.ro
ALBINA 43 ALBOTA

cu apicultura; ají peste 100 Albina, pisc, pe creasta sirulur de cea, numit ast-fel pentru cä este
stupT. dealurT ce brázdeaza si incon- foarte aproape de albia OltuluT,
jura com. Costesti, pl. Horez, batind apa chiar in el.
Albina-Brustura, sdtifor, in jud. Vilcea. Acest sir de dea-
partea de V. a com. Armäsoaia, lurT se prelungeste pe toata par- Al-Biserice, lac, zis si ipotul,
pl. Racova, jud. Vasluiti, incon- tea de E. a com., in stinga riu- la N. de cat. Broastele, com.
jurat de toate par* cu dea- lur Costesti. Cimpina, plaiul si jud. Prahov a.
lurT. Are 8 case si 8 fam.
Albina, vale, in com. rur. Cos- Albisenilor (Piriul-), pirita, In
Albina, deal, In c. r. Degerati, teni-CovrigT, pl. Vallor, jud. Me- com. Calul-lapa, jud. Neamtu,
pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti. hedinti. pl. Piatra-Muntele, izvord5te din
ramura despre S. a munteluT
Albina, deal, la V. de com. BIT-- Albina, 'ir., in raionul com. Bir- Cernegura, curge paralel cu pi
zesti, pl. Argeselul, jud. Mus- zesti, pl. Argeselul, jud. Muscel; riul Dunare si se varsá pe san-
cel. S'a numit ast-fel de la va- izvoreste din com. Vulturesti, ga pirluluT Calul.
lea Albina. aceeasT plasa, si se varsa in riul
Argesel, la com. Voroveni. Uda Albita, sat, in com. Drinceni, pl.
Albina, insulei pe Dunase, in pl. coastele de V. ale dealuluT cu Podoleni, jud. Falciu, situat in
Borcea, jud. Ialomita, in drep- acelasT nume. ses, pe malul PrutuluT, spre S.
tul com. Ciocanesti-Sirbi. de tirgusorul Drinceni, pe o su-
Albina, vale, in fata com. Voro- prafata de 96 hect. si cu o Po
Albina, insuld in Dunare, in drep- veni, pl. Argeselul, jud. Muscel, pulatie de 15 fam. si 66 sufl.,
tul satuluT Chiseletul, jud. Ilfov. spre V. de Dealul-PäuneT. locuitorT razesr.

Albina, t'usuta' in Dunare, in fata Albina, vtrf de munte, in judetul Albtea, numire ce se da in seco-
satuluT Surlari, proprietatea sta- Arges, pl. Lovistea, pe frontiera lul al 17-lea pirlulur Albuia din
tuluT, jud. Ilfov. despre Transilvania. jud. Roman. Aceasta se con-
statä dintr'un document de la
Albina, lac, in pl. Borcea, jud. Albinari, cdtun, al com. Paltineni, 1615 Martie 24, unde se gäseste
Ialomita, teritoriul com. Gildati. jud. Buzaa; 6o loc. si 16 case. trecut cu acest nume.

Albina, loc izolat, com. Beleti, Albinari (Mosneni-), päd. par- Albota, com. rur., din jud. Ar-
pl. Podgoria, jud. Muscel. ticulara supusa regimuluT silvic ges, pl. Pitesti, la 14 kil. de c.
inca din anul 1883, pe mosia r. Bascovul-Flesti (resedinta sub-
Albina, locuintel izolatd, in jud. Mosneni-Albinari, pendinte de prefectureT) si la 24 kil. de Pi
Tutova, pl. Pereschivul, com. com. Aricesti, pl. Podgoria, jud. testi. Pe deal se afla resturile
Praja. Prahova. unta castel roman. Se compune
din 3 cat. : Morlevesti (69 fam.
Albina (Ostrovul), pdriure a Albinari-Curmatura, a'eal, pe cu 200 loc.), Mosneni-Albotesti
statuluT, in intindere de 175 h., care e situad. com. Aricesti, pl. (59 fam. cu 150 loc.) si Albota
in jud. Ilfov. (V. analul-Du- Podgoria, jud. Prahova. d.-s. (38 fam. cu 150 loe.);
n'Arel, padure). are in tot prin urmare 166 fam.
Albinata, isvor, pl. Tazlaul-d.-j., Cu 143 contribuabilT, sau 500
Albina, pilla, (v. Valea-AlbineT), jud. Bacail, de pe teritoriul co- loc. din carT 4 fam. cu 16 loc.
com. Botesti, plasa Crasna, jud. muneT Tirgul-Valea:-Rea. TiganT si o fam. de GrecT. In
Falcia. apropiere de com. curge riul
Albinele, loc izolat, com. Surpa- Teleorman. Com. Albota se in-
Albina, pichet pe Durare, No. 22, tele, pl. Oltul-d.-s., jud. \alma. vecineste la N. cu com. Bradul-
jud. Ilfov. d.-j, ; la S. cu com. rur. Mus-
Albiori (Piatra-), loc izolat, la cel ; la E. cu com. rur. Hintesti
Albina, pisc, com. Madulari, pl. i kil. spre S. de vatra satuluT si la V. cu com. rur. Podul-
Cerna-d.-s., jud. Vilcea. Calinesti, plasa Cozia, jud. Vil- Brosteni. Com. are 2 bisericf

www.dacoromanica.ro
ALBOTA 44 ALBU

vechT fácute de loc., o scoall La N.-V. de Albota, pe dea- Albote§ti, silif te, pl. Muntelur,
ruralA si 4 circiumT. Budgetul lul StirculuT, intre erbAnesti si jud. Baclii, in partea de N.-E. a
com. Albota pe anul 1882-83 Jarcaleti, se vld incl rui- tirguluT Moinesti. Se vAd i ur-
a fost la veniturT de 1078 1. nele case! proprietaruluT Cara- mele une! bisericT.
29 b. si la cheltuelT de 1069 1., costea, prAdatä i distrusä de
lar pe anul 1887-88 de 1973 TurcT, la 1821, in timpul za- Albote§ti-Peletiuci, mo,s-ie, pl.
1. la veniturT si de 1511 1. la vereT. Bistrita-d.-s., judetul BacIA, pe
cheltuelr. Numárul vitelor in c. Mal multT locuitorT din com. com. Spineni, care avea patT
era in 1887 de 1499 capete, din erIpAnesti, afirmA cl ati vá- rAzAsestl: «in care mosie aveau
care 422 bol si vacT, 26 caT, zut, la multi consAtenT, diferite parte si Paharnicul Ionitl. Iu-
947 oT, 23 capre i 107 rimA- monede romane de argint, de ra5cu , zestre de pe cocoana
torT. maimea uneT piese de 2 leT, d-sale linea i Gh. TAtarul avea
cu efigia luT Traian sati vre- 271 stinjenT, i nepoatele sale Ca-
Albota, ved Valea-Orbulur, jud. unuT general roman, precum tinca si Marghioala BAncilescu ;
Vilcea. monede de aram1 din seco- dumnealuT Stolnicul Alecu Du-
lul al 17-lea. mitriu avea 130 stinjenT; erati
Albota, sdtifor, in partea despre altT maT multI rAzesT in ea,
N., a com. Roscani, pl. Turia, Albota-de-Jos, mofie, in intin- pe lingl mosiile Sttncesti, Sprin-
jud. Iasi, cu o suprafatd de 259 dere de 600 pogoane, din care ceni, Calinesti i altele ; fArA
hect. si o populatie de 3 fam. 200 pogoane 1:sature, jud. Ar- sat». (Buciumul Romtn, Th. Co-
cu 9 locuitorl. ges, pl. Pitesti, proprietatea sta- drescu. Anul I, 1875, p. 36).
Numaul vitelor e de 57 ca- tuluT, fost.1 pendinte de schitul
pete, din carT : 46 vite marT cor- Tutana; este arendatA impreung Albu, deal, in c. r. Incoasa, pl.
nute, 4 cal i 7 rimAtorl. cu vatra schitulul Tutana i cu Motru-d.-s., jud. Mehedinti, pe
trupul AlimInesti, pe periodul care se aflA poiana SolzeT.
Albota, deal, situat la S.-V. de 1883 93, cu 24308 1. 70 b.
com. Florul, pl. Mijlocul, jud. anual. Albu, local/tate, in pl. Ocolul-d.-j.,
Olt. Are directiunea N.-V. care jud. Mehedinti, cunoscutA sub
S.-E. si merge paralel cu dealul Albota-de-Sus, sat, pe apa Te- numele de Hanul-AlbuluT, pen-
Stircul. Printre ele curge piriul leormanulur, jud. Arges, plasa dinte de c. r. Pavaul.
Florisorul. La S., in marginea Pitesti, pendinte de com. rur.
Vede!, se aflA palurea Albota Albota, (v. a. n.); are 38 fam. Albu, piria, pl. Tazaul-d.-j., jud.
(v. a. n.) cu 150 loc., si o bisericA. In BacIii, care curge pe teritoriul
acest sat este reved. PrimárieT. c. Tirgul-Valea-Rea si se vara
Albota, lac, pe malul drept al in riul Tazaul, pe sano.
CAlmaululuT, din com. Lacurezi, Albota-de-Sus, mofie, in intin-
jud. BrAila, la 3 kil. spre N.- dere de 920 pogoane, din care Albu, pida, izvoreste din c. Co-
V. de satul Lacurezi. Ad a 500 pogoane pAdure, jud. Ar- coti, pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehe-
fost t'ida Albota de la loc. cAreT ges, pl. Pitesti, proprietatea sta- dinti, udA teritoriul comun6T Co-
tire si-a luat numele satul Slu- tuluT, fosa pendinte de schitul coti, Izvorelul, Plopi, Podul-Gro.
jitori-Albotesti. Locuitorir erail Tutana. suluT, unde la numirea de Va.
slujitorT sati cAlaasT la isprAv- lea-VirtopuluT, apoT, maT jos de
nicia din Focsanr. Albote§ti, mofie, pl. MunteluT, Drfn cea.
jud. Badil, din com. Podurile,
Albota, pddure, cu intindere de cu o intindere aproximativ de Albu sati Pirlul-Alb, phig, ce
400 450 hect. Se afld la N.- 300 hect., impArtitA intre sAtenT curge pe teritoriul comuneT
E. teritoriuluT com. erlaInesti- si proprietarT. Acestia stApinesc zantia, jud. Putna, pl. ZAbrAuti;
d.-j., plasa erbAnesti, jud. Olt. partea cea mar mare. se vars1 in Vizantia-Mare. Are
In marginea de E. a palureT, izvoare de pAcurA si de apl
pe matca Vede!, mincindu-se Albote§ti, fes, pl. MunteluT, jud. sulfuroasA.
malul, s'a vAzut urme de zidA- BacAti, pe care se aflA satul
riT foarte vechl. RusAlesti, din com. Podurile. Albu, vale, numitA i valea Al-

www.dacoromanica.ro
ALBU 45 ALCEAC-CULAC-PUNAR

buluI, jud. Mehedinti, pe unde stinga de pirlul Pricopul si a- Argeselul. Ocupa partea de V.
curge piriul Albu, i loc culti- cesta pe stinga pe ptriul Stanita a comuneT.
vabil foarte fertil ; sine de te- $i pe piriul Calugarita, dupd Are o populatie de 48 loc.
ritoriul comunelor Cocoti i Is- care apoI se varsa in riul Siret (28 barbatI 20 femer) i nu-
i

vorelul. de a stinga la S. de satul Ro- mar 12 case.


tunda. Se numia mal inainte Numele sail vine, se crede,
Albu (Calul-), jud. Buzati, vezI Alblea. de la un cioban Albu, care a
Calul-Alb. avut senä pe acest loc.
Albuleqti, com. rur. mn partea de
Albu (Malul-), clit. al c. Valea N.-E. a plasiI Dumbrava, jud. Albule§ti, deal, in coin. rur. Al
MusceluluI, jud. Buzad; 140 loc. Mehedinti, la distanta de 53 bulesti, pl. Dumbrava, jud. Me-
si 37 case ; e resedinta comuner. kil. de la resedinta judetuluI. hedinti.
Este situatd pe valea Bicle-
Albu (Malul-), culme, in com. siuluI-Albulesti, pe marginea san- Albuleqti, vale, In com. rur. Al
Majetul, jud. Buzáli, c. Valea- ga. a piriuld ce vine de la Rieles, bulesti, pl. Dumbrava, jua. Me
LupuluI, proprietate a mosne- si poarta numele de valea Bi- hedinti.
nilor Tanasesti, din c. Pältineni. clesiuluI, valea Albulestilor la
Piria matca \raid Piria, intrind Albulet, tirld sau satit,or, la nor-
Albu (Malul-), colla, in com. in jud. Dolj ia numirea de Valea- dul mosier Liscoteanca Eforier,-
Piclele, jud. Buzati, pe mosia luI-Petru. Este formata din treI din com. Filiu, jud. Bräiia, ca
statuluI Sforile-BanuluI ; face ho- catune i anume: Padina spre la 3 kil. spre S. de satul Bor-
tar despre c. Trestioara. miaza-zi, Dealul-Mare spre apus deiu-Verde, infiintatä de familia
Marceni spre rasärit ; avind satenilor Albulet. Vatra acestor
Albu (Malul-), colini, in c. Va- peste tot 242 contrib. cu 1190 Orle este de 3 hect., are 7 case
lea-MusceluluI, jud. Buzar', for- loc. in 335 case. Ocupatiunea si populatia de 7 C. de familie
matä din gips ; produce foarte locuitorilor este agricultura si sau 27 de suflete. Vitelc sunt :
multe alune. cresterea vitelor. ati un pa- 16 cal, 4 cornute, 240 o! §i 5
mint fertil care le poate produce p orcr.
Albu (Malul-), milmistire, In cat. de la 80o si pana la i000 oca
Pandtaul, com. Begu, jud. Buzde. uta. Aci statul posea mal' multe Albuluf, vez! Fintina-Albuld, jud.
hectare de pamint, parte culti- Neamtu.
Albu (Malul-), o frumoasa rete- vabile, parte acoperite cu pa-
zaturä de munte in c. Trestia, dure. Locuitorir posea 74 plu- Albului (Valea-), vale, in plaiul
jud. Buzad, acoperitä de pa- gurl, 148 care cu boI, 23 carute Vulcan, jud. Gorj, spre N.-E.
dure si islaz. si 96 stupI. Are o biserica cu de com. Topesti. Pleaca de la
un preot 2 cintareO ; are o
i N.-E. spre S.-V. din dosul deal.
Albue (Valea-), vale, In plasa sc. cu i invät. frecuentata de 44 Ciunca, pe o intindere de 2 kil.
Siretul-d.-s., jud. Roman, prin elevI si 3 eleve. Budg. com. este pana sub dealul Streaua, unde
care curge &tul Albuia. Aceasta de 2121 le! la venit. i cu 1027 da in Valea-Ciuresului, lasind la
vale este cea maI mare din pl. le! la chelt. Numarul vitelor in V. dealul Streaua i la E. dea-
Siretul-d.-s. aceasta com. este de 888 v. m. lul Ciunca.
c., 6o cal', 318 o! si 641 rima.-
Albuia, piria mare, ce curge prin torl. Albutele, numire, ce se da uneI
com. Bara i Doljesti, pl. Si- Prin aceasta comuna, trece partI din com. rur. Beleti, pl.
retul-d.-s., jud. Roman. Isvo- soseaua comunala Plopi-Baltati, Podgoria, jud. Muscel.
reste aproape de marginea de Albulesti-Piria.
N.-E. a judetuluT, la E. de satul Alceac-Culac-Punar, îruz, In
Curge de la Nord- Albule§ti, sat, face parte din com. pl. Babadag, jud. Tulceaj pe te-
Est catre Sud-Vest si primeste rur. Birzesti (v. a. n.) pl. Arge- ritoriul comuneT Nalbant si al
pe dreapta &fui Buhoanca, lar selul, jud. Muscel. Este desparta catunelor Trestenic í Nalbant.
pe stinga pirlul Velnitei, de cel-alt catun (Birzesti) cu care El izvoreste dintr'o prelungire
&tul Poenele - d. -j., marit pe formeaza com. Birzesti, prin 1.1111 orientala a dealuluI Cilicul, se

www.dacoromanica.ro
ALCEAC-DERE 46
.,,
ALDENT

indreapta spre miaza-zi, avind de unde incepe piriiasul cu a- Suprafata comuner este de
o directiune generall de la N.- ce/asT nume. 1498 hect., din care 781 ara-
V. spre S.-E., brazdind partea bile, 164 pad., 156 fineata, 198
nordica a plasir si _räsariteana aAldama§, irîi, plasa Muntelur, izlaz, 4 lived, 57 viT i 138 loe
comuner; el curge printre dea- judetul Bacati, curge prin co- sterp. Mara de pamintul locui-
lurile Biuiuc-Cara-Tepe si Chiu- muna Brusturoasa, si se varsa torilor are proprietatT mal in-
ciuc-Cara-Tepe de o parte ; Coci- in dreapta Trotusulur, dupa ce semnate : Aldeni, Ddscalesti,
Tepe si Sari-Tepe de alta parte serva ca hotar despre Ardeal. Manasia i Podeni. Terenul e
spre rasarit; el are un curs de accidentat, prezentind o multime
io kil., i dupa acest mers nu- Aldea, deal, pl. Tazlaul-d.-s., jud. de coline i val, totusr se cul-
mar prin cimpie, merge de se Bacati, de pe teritoriul com. tiva: gnití, porumb, orz si plante
varsa in piriul Telita, pe dreapta, Bucsesti, despartind Tazlaul-Sa- din mica cultura..
la 2 kil. mar jos de satul Nal- rat, de pirtul Cema. Numarul vitelor este de 204
bant. Numele se mar prescur- bor, 36 vad, 8 viter, 9 cal, 12
teaza., rdminind numar Valea- Aldea, piala, In c. r. Albulesti, epe, 4 mind, Soo or, 68 capre
Alceac-Punar. pl. Dumbrava, jud. Mehedinti. si 93 pord. StupT 15. Industria
e limitata la trebuintele casnice,
Alceac-Dere, vale, in jud. Con- Aldeanu, pisc, pl. Tazaul- d. -s., avind numar o moara de apa.
stanta, pl Constanta, pe teritoriul jud. Bacan, din dealul Aldea, Comertul consta in desfacerea
com. rur. Cara-Harman si anume c. Bucsesti. lemnelor, tuicer i vinulur. Are
pe acela al cal. sati Cavargic. Se un erg la 27 Iulie. Cea mar im-
intinde de la N.-E. catre S.-V., Aldei, deal §i loc izolat in raio- portanta cale de comunicatie
trece prin satul Cavargic i apor nul comuner Radesti, pl. Rturile, este soseaua judetiana Buzati-
se deschide in apa Casimcea. jud. Muscel. Lopatari, prin Sapoca.
Este coprinsä. intre Cara-Tepe Comuna e formata din. 3 ca
(165 m.) la E. si Aliculac-Bair Aldeni, com. rur., in pl. Sldnic, tune : Aldeni saü Dascalesti, Ma.
(I 14 m.) la V. si este strabatutä jud. Buzati, situata pe ambele nasia i Podeni. Populatia este
de mar multe drumurT comunale. malurr ale Aula Sldnic, /a o de 670 loc. din mil 748 barbar
distanta de 23 kil. de orasul insuratT, 13 neinsuratT, 4 vaduvr,
Alce§ti, cdtun, (v. Anesti), jud. Buzar'. Limitele sale sunt: la divortat si 192 baetr, lar fe-
Mehedinti. E., incepe din colina Virful-Mare, mer maritate 148, vaduve 18,
care o desparte de cat. Blajani, fete 746. ET &dese in 153 case.
Alciuc-Dere, vale, in jud. Con- mergind pe pl. acester coline StreinT sunt 3 grecr. Meseria§
stanta, pl. Mangaba, pe teritoriul pAnd in hotarul mosier Zarnesti este i cojocar. Media nasterilot
com. rur. Hazaplar anume (cat. Cernatesti); la S. continua e de 28, a deceselor de 20 si
pe acela al catunuluT san Cara- pe mentionatul hotar pana trece a casatoriilor de 8. Populatia
chioi. Se intinde de la N. catre riul Slanic, din sus de cal. cal- creste cu o medie anuala de 8
S. d'alungul si pe la vestul dea- daru§a (com. Cernatesti), apor in suflete.
lulur Cogea-Sirt-Bair. Este Mata linie dr., o ja pe hotarul mo- Din punct de vedere financiar
de drumul comunal Carachioi- sier Manasia, pana da in mune. c. are 132 contrib., din carT
Gheringek. Este continuad la Plescoilor ; la V., continua pe comerciantr, 6Rominr si i strein.
N. de %ralea Kiivan-Alceak. pl. muncelulur Plescoilor pana in Stabilimente 1. Ven itul castlor
muntele Moara-de-Vint si se 600, taxa proportionall 12. Ve
Aldama§, deal, plasa Muntelur, lasa pe pl. acestur munte pana nitul fonciar e de 30146; clarea
jud. Bacan, com. Brusturoasa, in hotarul mosier Baesti ; la N., cailor de comunicatiune 792,
situat Ene. pasul Ghimes, in continua putin pe zisul hotar, patente 85.58, fondera 1905.56,
dreapta riulur Trotus. Pe dina apor se diriges pre viea Baesti- taxa spirtuoaselor 196.31. Total
lur se afla cladirile carantineT si lor, trece riul Slanic, linga cat. fiscal, 2979.45. Percep. 278.31;
ale vanner ungurestr. Ciurciurele (com. Baesti), urc'd judetene 554.23; drum. 199.11
muntele Ciuciurelulur prin vine cornunale 554.23; comerciale
Aldama§, izvor, plasa Muntelur, locuitorilor, atinge vatra catun. 6.42; total general 4571.75
jud. Bacati, com. Brusturoasa, Bilesti si ajunge in Virful-Mare. Bu dgetul comun d'este de 941.72

www.dacoromanica.ro
ALDENI-DASCÁLEgi 47 ALEOR

Are o scoall in c. Aldeni, cuprinde 122 case, cu 104 con- soseaua Caracal-Craiova, aproa-
frequentata de 32 elevl si I tTib., 121 fam. i 491 sufl. Lo- pe si in partea de N. a com.
eleva. Carte ser' 77 1. Are o cuitorir de aicr sunt totr RominT ZInoaga, pl. Ocolul, jud. Ro-
bis. Sf. George, cu i preot, razesr. Mar inainte cu citr-va anr, manati.
cintaret si paracliser; o
I Aldesti constituiaq' com. aparte,
ciuma si un bun local de pri- de care attrnaU i satisoarele pirta, in plaiul Rimnic, com,
Constructir mar insera- Sipotele si Panasesti. Chiojdeni,. jud. R.-Sarat, izvo-
nate sunt cas ele proprietarilor. In acest sat e o biserica, ce reste din dealul Cataut, uda co-
Dupl traditla locala, o mare poseda 8 fálcr de pamint, pro- muna in partea de miaza-zi
parte din teritoriul acester com. venit de la satisorul Pan asesti rasarit si se varsa in R.-Sarat,
a fost in vechime proprietatea Aldesti, bisericeste fac parte la rasarit de cat. Chiojdeni-MarT,
unuia Aldea, de unde numele din parohia ProdAnesti, cu un dupa un curs repede de 21/2 kil.;
de Aldeni, mar tirziti l'a cum- preof ajutor i 2 cintaretr. Ase- face intru cit-va hotarul intre
parat dascalul Vasile, de la care menea e o scoala mixta. (V. Be- com. Chiojdeni i Dumitresti.
'sr-a luat numele de Dascalesti. resti, com.).
In timpul lur Mateiti Basarab, Aldumireasa,pldure particularl,
aceasta com. exista. Alde§ti, sat, face parte din com. supusa regimulur silvic, aparti-
Tot dupa traditie, se zice, ca rur. Otesti-d.-s., pl. Oltul-d.-s., nind de com. Gageni, pl. Cer-
ad i ar fi fost un sat tataresc ; jud. Olt. Cade in partea de S. na-d.-j., jud. Vilcea.
inteadever, vechile ruine dupa a comuner. Are o populatie de
malul dr. al Slaniculur (in fata 154 loe. AleculuI (Satul-), atta, alipit de
primarier) si un vechiti put, Pu- cat. Aliceni, din c. Zilisteanca,
tu1-Tatarulur, pare a confirma Alde§ti, sat, in pl. Siretul-d.-j., jud. Buzaù. (V. Aliceni).
traditia. jud. Roman, com. Oniscani, spre
N.-V. de micul tirgsor Oniscani Aleia-Teilor, drum, vez! T'ir-
Aldeni-Dascile§ti, cdt. de re- si la i kil. departare de el. Are nauca, sat, pl. Herta, jud. Do-
sedinta al c: Aldeni, jud. Bu- 17 capr de fam., 17 contrib., rohoiù.
zar', situat pe malul sting al r. 53 loc., din carY 4 §titi carte
SlAnic, are 270 10C. i 66 case. 18 case. Sunt 76 vite cornute Aleonte, insuld pe Dunare, in
mar!. pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita,
Aldeni, colina, in 6. Vintila-Vodd, in dreptul com. Borduseani
cat. Sirbesti, jud. Buzar', aco- Alde§ti, mahala, in com. r. Sa- spre V. de insula Balaban, are
perita de semanaturr. marinesti, plasa Motru-d.-s., jud. lungimea de 3 kil. si este aco-
Mehedinti. perita cu padure de salcie si
Aldeni, proprietatea statulur, in
circumscriptia comuner cu ace- Alde§ti, nzahala, din com. Brea-
las! nume, jud. Buzar', pl. Sla- za-d.-s., pl. si jud. Prahova. Aleonte, plidure, in insula cu a-
nic, are o padure ca de 200 po- celasT nume, in pl. Ialomita-Bal-
goane. Alde§ti, mofie, in pl. Siretul-d.-j., ta, jud. Ialomita, are 6c) hect.
jud. Roman, comuna Oniscani. de salcie.
Alde9ti, sat, pe piirtul Simnicul, Aceasta mosie apartinel. filtre
jud. Arges, pl. Topolog, a fost anir 1840-1850, impreuna cu Aleonte, pichet de frontiera, pe
alipit de com. rur. Budesti, mosiile Sohodolul, Ruptura si Dunare, in pl. Ialomita-Balta,
iar in urmä s'a alipit de c. r. arlegi, Vorniculd Alecu Ca- jud. Ialomita, In insula cu ace-
Blidari, are 53 fam. si o bise- targiu. lasT nume.
rica cu hramul Cuvioasa-Paras-
Alde§ti, numire vechie, a unuia
chiva, cu un preot si un cintaret. Aleonul, deal, cu vil i pAdure,
din trupurile de mosie, pe care in com. rur. Batoti, plasa Blah-
Alde§ti, sat, in com. Beresti, pl. s'a infiintat orasul Alexandria, nita, jud. Mehedinti.
Horincea, jud. Covurluiù, asezat jud. Teleorman.
m partea N.-E. a comuner, la Aleor, munte, in com. Brosteni
departare de vr'o 4 ki1. de ea; Aldil (MfigUra-), magurd, jud. Suceava.

www.dacoromanica.ro
ALES J ALEXANDRIA

Ales, numire vechie, a cat. Caier, apa, pl. Jiul-d.-j., com. Roz4tea, 46 capI de fam., 35 contribuab.,
din com. Buda, jud. R.-Sarat. jud. Dolj, care se pierde in pa- 186 loc., din carT 4 . ti5 carte
mint. 42 case. Sunt Loo vite cor-
Alesi, locuinid isolatd, pl. Dim- nute mart Acest sat este in-
bovita, jud. Ilfov. Aletea (He1este4 /ac, pl. O- fiintat in anul 1878, prin im-
colul, com. jud. proprietarirea noilor insurater
Ale§i, locuintrY isolatd, pl. Sna- Dolj, in N.-N.-E. com. Coso- numit ast-fel in onoarea poe-
gov, jud. Ilfov. veni-d.-s., lung de 150 stj. si tuluT V. Alexandri.
lat de 50 stj.
Alesi-Ciocänesti, sat, face parte Alexandria, com. urb. in jud. Te-
din com. rur. Ciocá'neti (v. a. Alesteul (Helesteul), moard de leOrman, resedinta pl. Marginea
n.), pl. Snagov, jud. Ilfov. Se apa, pl. Jiul-d.-j., com. Sadova, §i pana. in 1892 a pldsilor unite
intinde pe o suprafata de 3597 jud. Dolj, pe mosia Domeniu- Calmatuiu-Marginea ; e situata pe
hect. cu o populatie de 252 loc. lur CoroaneT. lunca riuluT Vedea i inconju-
D-1 VI. Ghica, proprietar, are rata de toate partile de dealurT.
2662 hect., din carT cultiva 944, Alevra, un ¿as, al morilor din pl. Rtul Vedea curge in partea des.
So rärntn sterpe, 484 rezervate OrasuluT, com. VirtiFoiti, jud. pre E. a orasuluT. Distanta a-
pentru islaz i 1154 pldure. Lo- R.-Sarat, ese din riul Milcov, cestuT oras de la Zimnicea este
cuitoriI ati 935 hect., pe carT le de pe dreapta luT, la apus de de 39 kil., de la T.-Magurele
cultiva, dará. de 59 carT ramin cat. Rotarqti, trece prin acest de 46; de la Rosiori 32, lar de
s terp e. cat., i se varsà tot in Milcov la Giurgiu de 63 Idl.
Numárul vitelor marT e de la rasarit de el (cdtun); II-a luat Suprafata orasuluT este de 244
206 i al celor raid de 148. numele de la un fost proprie- hect. 3209; stradele sunt drepte
Comerciul se face de i cir- tar, Alevra. foarte largl, lar intinderea ce
ciiunar. i s'a dat la formarea luT este
Aci este un frumos palat al Alexa, peidure, pe mo§ia Plopeni, mal mare de cit a fost trebu-
D-luT VI. Ghica, nezat pe deal, jud. Boto§ani, com. Satu-Bur- 'utä pana acum, multe locurl
inconjurat de gradinT i movile dujeni, pl. Siret. fiind ramase inca virane.
bine ingrijite, pe la poalele ca- Acest ora., este punct de in-
ruia curge Ciorogirla. Alexa, tipa, pe mola Mogw0i, tersectiune al mal multor dru-
com. Buda, pl. Herta, jud. Do- murl : I. a caer nationale T
Alesi-de-Tei, sat, jud. Argq, pl. rohoiti. AlexandriaMtAne§ti ; 2. al callor
GA15.§e0, pendinte de com. r. j udeten e Alexandria-Giurgia, Ro-
Tel. (V. a. n.). Alexandra, izvor, pl. Siretul-d.-j., siori-Zimnicea, i al drumuri-
jud. BacAll, de pe teritoriul c. lor mixte de la Pite§ti la Zim-
Alesi-Pasärea, sat, pl. Dimbo, Gioseni. nicea.
vita, jud. llfov, face parte din Linia ferata Ro§iori-Alexan-
com. r. Pantelimonul-DobroWi Alexandrei ?Vd stin- dria s'a inaugurat in Septembre
(v. a. n.). Cade spre N. de Pan- coasa, pl. Siretul-d.-j., jud. Ba- 1895; iar linia ferata Alexan
telimon. Are o suprafata de ola, de la Gioseni. dria-Zimnicea este inca In con-
1120 hect., din carT proprieta- structiune.
rul, D-1 C. C. Stefanescu are Alexandrescu (Lacul-lui-), he- Arara de mo§ie, care este de
Io6o hect. si locuitorir 6o, pe lefteil insemnat, in com. Vadul- 2500 hect. arabile, orasul mal
carT le cultiva, fru-1 sa rezerve Sorqtilor, cat. Cbociçi, jud. Bu- posea. padurea Bomboreasca
locurl de finete. contine mult pete. In intindere de 70 hect. si o
Populatia satuluT e de 50 loc. bran4te de 50 hect. la margl:
Comerciul se face de 2 cir- Alexandri, sat, in pl. Fundul, nea despre N.-E. a ornuluT, unde_
clumarr. jud. Roman, c. Ciuture0i, spre este locul de petrecere al 1ocui
Numarul vitelor marT e de 32 N.-V. de satul Ciuture§ti i a- torilor in timpul veril.
a celor micT de 37. laturea cu dinsul de care este Dealurile inconjuratoare ale
separat prin un mic piriia4. Este orasulul sunt acoperite cu
Alesteil (Helesteti), izvor de a§ezat pe o mica pana. Are gate plantatiunT de vil, a caror

www.dacoromanica.ro
ALEXANDRIA 49 ALEXANDRIA

intindere se urca. la 753 hect. 246 1. din telefon, 13390 1. 50 Nicolae si Tareviciul IsT stabi-
Vinul ce ele produc este de o b. din telegraf si 33375 1. 8o b. lira pentru scurt timp cartierul
calitate excelenta, Insa nu se din posta. general In Alexandria si de aci
poate conserva vara. Producti- Spitalul comunal-judetean are au trecut la mosia Dracea.
unea vinuluT acestor va atinge 25 paturl cu un medic si un Cu ocaziunea sapaturilor ce
in uniT anT suma de 30000 hect.; sub-chirurg. Are doua piete s'ati facut imprejurul Alexan-
totusT nu este suficienta pentru marT, una pentru cereale, unde drieT, in interes arheologic, s'au
consumatiunea locala, ci se maT populatiunea rurall din satele gasit diferite produse de olarie,
introduc In oras vinurT si din de prin prejur .$i din judetul pe carr d-I Tocilescu le atri-
alte partT ale Viril'. Vla5ca vine In fie-ce Vined a- bue epoca pre-romane; aseme-
Populatiunea este de 11503 si desface productele si a se nea s'aa gasit si fragmente de
sufl., 5546 c. de fam. si 2110 aproviziona cu cele trebuincioa- diferite unelte. Pe linga Alexan-
contribuabill. Dupa nationalitatT se si o alta piata unde este dria, d. Tocilescu a constatat
sunt : 9774 RominT, 928 SirbT, concentrata vinzarea tutulor ar- si existenta a dota valurT de
685 BulgarT, 26 GrecT, 59 EvreT, ticolelor de indestulare zilnica. pamint, carr plecaa dela Olt si
8 Germanr .$i 12 Austro-ungarT. Ca constructiunT mal insemnate mergeaa spre Frasin, la N. de
Dupa confesiunT, 11413 orto- are treT otelurT: Theodoru, Ia- Giurgia.
doxr, 2 catolicT, 8 protestantr covache si Paspale (cu o sala Pentru comercia de cereale,
si 59 mozaia. de spectacole). care a luat mare avint de vre-o
Numarul vitelor : 10051 ca- Dintre edificiile publice se 15 anT, s'aa construit in oras
pete, din cad 1552 cal, 64 ma- poate cita catedrala SE Alexan- multime de magazff ; desfacerea
garr, 2772 vite cornute marT, dru, o cladire mareata, ince- cerealelor se facea prin portul
4673 vite cornute miel' si 1041 puta in anul 1875, dar ne- Zimnicea ; de la constructiunea
porcT. terminata. inca.. Localurile pri- Enid ferate Costesti-Magurele,
Siguranta publica in oras este maria, scoalelor publice si a altor mare parte din producte se trans-
incredintata unuT politaT, ajutat autoritatT lasa mult de dorit. portaa la Rosiori, pe unde se
de un comisar-director cu tra Orasul Alexandria prezinta o aduceaa o parte din marfurile
comisad si altT agentr politie- deosebitä importantd prin in- destinate comerciula local, iar
nestI inferiorT. Orasul e impar- semnatul numar de prävaliT si o alta parte din marfurT se a-
tit in treT despartirT : coloarea prin comerciul intins ce face ducea tot pe la Zimnicea, din
de rosu, de galben si de al- cu locuitoriT satelor de prin pre- cauza eftinatatiT transportula pe
bastru. Cheltuelile intretinereT jur, dupa valea VedeT, a Teleor- apa.; dar de la inaugurarea 1-a-
politier sunt in sarcina com. manuluT si din jud. Vlasca. mura de linie ferata Rosiori-
Administratiunea com. este con- In anir 1853 si 1854 Alexan- Alexandria (Septembrie 1895),
clusa de consiliul com., compus dria suferi si ea, cu intreaga transporturile se fac numaT pe
din 15 membri, avind ca dele- tara, greuatile ocupatiunilor aceasta cale.
gatT pe primar si doua ajutoare. straine. Ad isT avea stabilite Cea mal mare parte din lo-
Pentru instructiunea publica armata rusa, depositele de apro- cuitorT se ocupa numaT cu agri-
sunt treT scoale primare de 131- vizionare, spitalele, etc. cultura, invoindu-se in dijma.,
etT cu o populatiune de 364 In timpul resbeluluT pentru atIt pe domeniul orasuluT, dt si
elevI ; dota scoale de fete cu independenta din 1877, acest pe alte mosiT Invecinate.
137 eleve si un gimnaziti clasic oras a fost un centru insemnat Budgetul comuneT pe anul fi-
cu patru clase si 116 elevT. de aprovizionare a trupelor ru- nanciar 1890-1891 a fost la
In Alexandria este resedintd , sestT, si dind aceste trupe fu- veniturT de ler 252411 si la chel-
de judecatorie de ocol, rese- sera invinse, In luna August, tuelT tot atit ; in interval de 5
dinta circumscriptiuner I I. fis- acel an, in ata PlevneT, de os- anT, veniturile aa sporit.
cale si a batalionuluT al II-lea tirile la Osman-Pasa, spaima Comuna si odiseniT trag un
din regimentul 20 dorobantl ; se raspindise si printre popu- venit insemnat din bilciul anual
are si un oficia telegrafo-postal latiunea din Alexandria, care In- de la RusaliT, care se tine pe
sí telefonic, al cdruT venit pe cepuse a pdrasi ora5u1, apuclnct dealul de d'asupra Veda, la mar-
exercitiul 1896 97 a fost in calea catre muntT. Imparatul ginea orasuluT, l'higa soseaua A-
total de 47012 1. 30 b. si anume Alexandru al II-lea, marele duce lexandria-Giurgiu si unde sunt

54042. Afarole Dialionar Geografie. 7

www.dacoromanica.ro
ALEXA NDRIA 50 ALEXENI

construite gherete pentru co- cu Mitropolia, care poseda aci, de statia Buzesti de 9.5 kil.
merciantI. Acest bilciú incepe unde este astazT Alexandria, Statie finala; la 42.88 m. mg-
in Dumineca dupl. Inaltare si mal multe trupurT de mosie. Se time d'asupra nivelulur marir.
sine pana dupa RusaliT, intoc- dete comuneT numirea ce poarta, Venitul acesteI statiT pe anul
maI ca i tirgul rnosilor in Bu- dupa numele DomnitoruluT de 1896 a fost de 215.363 1. 75 b.
curesti. atuncT, Alexandru Ghica. Mosia
Bilciul AlexandrieT este ve- MitropolieT avea patru trupurr, Alexandroaia, plasa Si-
chiul i istoricul bilciti al Ma- dupa cum se vede si in hrisov : jud. Bacali, care se
vrodinuluI, care la anul 1879, Vaaianca, Aldesti, Vdcares- varsa in dr. RacatauluT, com.
din cauza deselor neintelegerT teanca si Negreasca. Pe terito- Racatati.
ce se iveati pe fie-care an intre riul acesteT mosiT se aflati pe
comercianti si reprezentantiT pro- atuncr, doul sate : Bicteni pe Alexandroaia, îrîi7, plasa Si-
prietateT MavrodinuluT, a fost malul dr. al VedeT i Mitropolia, retul-d.-j., jud. Baal), ese din
stramutat pe teritoriul comuneT pe coasta vaeT Nanovulur. Amin- izvorul Alexandra si se varsa
Alexandria, In conditiunT satis- dona aceste sate s'ati contopit In Siret pe st., dupa ce udl. com.
facatoare i avantagioase pen- In urma cu orasul cel not', in Gioseni.
tru comerciantI si comuna. care a si venit, mal erziti, o
In privinta industrieT, Alexan- mare multime de BulgarT de pe Alexandru, movild, spre S. de
dria poseda : i moat% cu aburT, la istov, in urma foculuT de la s. Rominesti, c. Movileni, plasa
tipografie, 4 brutariT, z fabricI 1837, care a distrus acest oras, Copofi, jud. Iasi; serveste de
de luminarT, 2 ateliere mecanice precum si un numar de loc. din hotar intre mosiile Rominesti
pentru reparatul masinelor agri- Zimnicea. Colonia bulgara sta- si Tautesti ; e artificiala si are
cole ; apor vin diferite cojocariT, bilita in Alexandria a avut pand o vechime necunoscutd.
ateliere de confectionat haine ta- in anul 1875 o vieata proprie a
rAnestI, cizmàrii, cgrutasT i alte sa. AtIt in viata sociala cit Alexe, ciftun, la sudul satuluT Na-
meseriT de mal mica importanta. In cea publica, BulgariT din a- zfru, jud. Braila, din com, cu
In anul 1875 s'a infiintat in cest oras format' un element acelasT nume. Acest cat. unit cu
Alexandria o societate econo- deosebit in mijlocul populatiuneT cat. Jipa, formeaza satisorul PA-
mica. Teleormanul , al carer ca- romine. In scoalele lor si In trana. (V. a. n.)
pital trece astazI de 600.000 si gimnaziul ce intretineati, prele-
aduce insemnate servicir agri- gerile se fliceati in limba bul- Alexe mic aflucnt,
cultorilor, comerciantilor i ora- gara i cea romina era facul- al CotirgasuluT, jud. Suceava.
senilor din localitate. tativa. Oficiul divin prin bis, tot
Istoricul. Intemeierea acestuT In limba bulgarl se fAcea. Im- Alexe (Poiana-luI-), p o i an , si-
oras dateazä de la anul 1834, multindu-se numarul scoalelor tuata pe loe boeresc in cuprin-
dupa cum rezulta din statutele romine i inlaturindu-se, dupa. sul padureT Negresti, corn. Do-
coprinse in hrisovul Domnito- 1875, limba bulgara, grape apoT breni, plasa Piatra-Muntele, jud.
ruluT Alexandru Ghica. El a fost relatiunilor de inrudire si a- Neamtu.
populat de catre loc. venitT din facerilor de comerciii si de in-
orasele Zimnicea si tirgul Ma- terese, procesul asimilatiuniT a Alexeanca, pitclure, in pl. Om-
vrodinuluI. ComerciantiT si me- urmat treptat cu toate puluT, jud. Ialomita, teritoriul
seriasiT din aceste localitAtT, ne- populatiunea rurall este Inca comuner Alexeni, este formata
putindu-sT exercita liberT comer- inapoiata in instructiune, ur- din mar multe trupurT, avind o
ciul lor, au jaluit generaluluT meaza si ea treptat curentul a- supraf. de 60 hect. cu esenta
Kiseleff, aratlndu-I cA, fiind su- cesteI asimilatiunT cu populatiu- de stejar, salde, plop, ulm, anin
pusT la taxe grele catre pro- nea romind. si jugastru.
prietarT, precum si la daca, sunt
hotarltr cumpere o mosie Alexandria, stalk de dr. d. fier, Alexeni, com. rur., in pl. Ctm-
si sa intemeeze un oras. Incu- in jud. Teleorman, pl. Marginea, puluT, jud. Ialomita, este situata
ragiatI Ii proiectul lor, cumpa- com. Alexandria, pe linia Ro- pe partea st. a riuluT Ialomita
rara mosia Brezoaia din jud. siori-Alexandria (pusa in cir- si a pfriuluT Sarata, intre comu-
lifov i flcura in urma schimb culatie la 2 Dec. 1895). Departe nele Manasia i Brosteni-nor.

www.dacoromanica.ro
ALEXENI 51 ALGHIA

Teritoriul comuner are supraf. dascalf, retribuitr din fondurile vesti, plasa Oltetul-d.-s., judetul
de 8 mo hect., din care a treia comuna cu suma de 780 le!. Vileea.
parte este acoperit Cu pad. Prin com. trece calea jude-
coprinde tre! mosir apartinind teara Slobozia-Urziceni. Alexe§ti, mahala, din com. Sla-
particularilor i purtind numi- vesti, pl. Oltetul-d.-s., judetul
rile proprietarilor actuall. Dupa Alexeni, sat, in plasa Cimpulur, Vilcea.
iegea rurala din 1864, sunt im- jud. Ialomita, pendinte de com.
proprietaritr pe acele mosir 208 cu acelasT nume, este situat de-a- Alexieni, cdtun, al com. Slavesti
locuitorT. lungul malulur sting al riulur Ia- din plaiul Vulcan, jud. Gorj,
Comuna se compune din sa- lomita, mar jos de confluenta prin el trece soseaua comunall.
tele Alexeni si Pupazeni, avind riulur Sarata Cu riul Ialomita. tefänesti-Valari.
resedinta primarier si a judeca- Se invecineste la V. cu satul Situat pe ses spre N. de c.
torier in Alexeni. Pupazeni, de care este lipit, si la 12 kil. departare de T.-Jiu,
Populatia, dupa recensimin- la E. cu satul Brosteni-Nor, ce are o suprafata de aproape moo
tul din 1890, consta din 1583 se afli in departare de 2 kil. hect., din can! 210 hect. padure,
loc., Cu 376 c. de fam. si 1207 Aicr se afla resedinta prima- 180 arabile, 167 livezr prunr,
membri de fam., sati 804 barbatr ria si a judecatorier comunale, 3 vie si 44o izlaz.
.si 779 femer. Dupa nationali- are i coall de baetT i i de Are 26 plugurr, 16 care Cu
tate : 1565 RominT, 7 GrecT, 7 fete, cu I invatator si I inva- boT si yac!, I cu cal', 4 mor!
BulgarT si 4 GermanT. Dupa reli- tätoare, precum i i biserica la pe apa care trece in a-
giune, sunt: 1579 cre§tinY orto- care serve§te I preot si I cin- propiere de acest catun si 6
doxr si 4 catolicr. Dupa profe- taret. fintinT.
siunr: 397 agricultor!, 17 me- Pe marginea de N. a satulur, Are o populatie de 75 fam.,
serias!, 19 comerciantr, 6 pro- pe deal, trece calea judeteana 6o contribuabilr, 259 sufl.
fesiunT libere, 36 muncitorr Slobozia-Urziceni. Produce aproximativ 500 hec-
15 servitorT. Din acestia stin tolitri porumb, IO hect. fasole,
carte 77 persoane, lar 1506 nu Alexe§ti, sat, in partea de E. a io decalitri vin, 40 hectol.
com. Borasti, pl. Fundurl, jud. 10 decal. tuica si 3 kgr. dinepa.
Populatia, in 1887, se ridica Vasluin, asezat pe dealul cu a- Numarul vitelor este de 150
la 2085 loc., care se compunea semenea numire. Are o supra- vite marl cornute, 292 or, 96
din 425 barbatI, 385 femer si fata de 429 hect. si o populatie rimatorr si 6 cal.
1275 copir, san 350 fam. Ro- de 6 fam. san 20 sufl. Are o biserica cu I cintaret
m'in!, 15 fam. sigan! si 6 fam. si I scoala.
Grecr. Numarul contrib. era 288, Alexe§ti, attin, pendinte de c.
din carT 9 facean comert Cu rur. Piclele, din jud. Buzan, pla- Alexoael (Fintina-), pe mosia
producte, bauturr, etc., iar cer- iul Pirscovul, Cu ioo loc., in a- Hiliseul-Gafencu, com. Hilisen,
l'altr se ocupan cu agricultura. propiere de riul Buzan, are o pl. Cosula, jud. Dorohoin.
Vite: 300 ea!, 460 bol, 3000 biserica. (1882).
or, 30 capre i 1500 porcr. Alghia, baltd, In com. Cristesti,
Budgetul comuner era la ven. Alexe§ti, deal, formeaza margi- jud. BotosanT, formata de piriul
de 5564 le! si la cheltuelT de nea despre E. a com. Borasti, Alghia.
4252 le!. pl. Fundurr, jud. Vasluin, pe
Instructiunea in com. sepreda coastele lur se afla putine pa- Alghia, cleal, in partea de S. a
in doua scolT, una de baetr cu durr i dota vi!, iar cam pe la com. Cristesti, pl. Cosula, jud.
un invatator retribuit de stat si mijloc, unde-r mar ridicat, sunt Botosani.
com. si una de fete cu o inva- dota movile, una 'bala de vr'o
tatoare retribuita numar de com. 50 m. si alta de 40, de o ve- Alghia, pirizz, jud. Botosani, iz-
Localul de scoala, construit de chime necunoscuta. voreste din dealurile padurer
com. este in latina' stare si ser- De pe virful lor se vede intr'o Unguroaia, curge pe pamintul
veste pentru amindoul. scoalele. departare foarte mare. locuitorilor din Cristesti, com.
In com. sunt dota bis. la Cristesti, formeazá in cursul
carT servesc dor preotT i dor Alexe§ti, deal, la E. com. Sla- san balta Alghia si se varsa in

www.dacoromanica.ro
ALGHI ANU 52 A LI-BEI-CHIGT

01'111 Unguroaia, comuna Cris- fiind oT. Pamintul produce pu- stuf In cea mar mare parte, si
testi, pl. Cosula. tin °yaz si mal putin gnu. Prin al carel venit statul Il arendeaza..
sat trece soseaua judeteana Mol- Clima comuneT este sanatoasa,
Alghianu saz' Albianu, pida, ceova-Medjidia. Se afla la sudul cu aer curat ; vintul predomi-
ce uda teritoriul com. Poianca, baltd Carasu, la 2 kilom. spre nant este cel despre rasarit ;
jud. Putna, pl. Vrancea ; se var- S. si este dominat de vIrful Ca- ploile sunt rarT, mar cu seamd
sa In Putna. ra-Iuc. vara; boalele ce bintue comuna
sunt tifosul provenit din raceala,
Algtiul, munte, plaiul Dimbovita, Ali-Bei-Chioi, com. rur., din jud. lar la copiT varsatul, frigurile,
jud. Muscel, cu virful de o ma- Tulcea, pl. Isaccea, situata in pojarul, sunt frecuente.
rime impozanta. Pe coaste este partea centrald a judetulur, la Catunele, carT compun com.
paduros, lar pe culme cu pa- 30 kil. spre S.-V. de orasul sunt doud: Ali-Bei-Chioi, rese-
sunT ce nutresc numeroase tur- Tulcea, capitala judetuluT i in dinta, asezat spre S.-E., nu de-
me de vite. partea sudica a plasiT, la 28 kil. parte de pirlul Taita; Accadin
spre miaza.-zi de orasul Isaccea, spre central comuneT, pe pIrtul
Algoioasa, /Vd stincoasa, plasa resedinta pläsir. Accadin, la 3 kil. spre N.-V. de
MunteluT, jud. Bacati, pe teri- Dealurile, carT brá.zdeazà a- catunul de resedintd.
toriul com. Brusturoasa. ceastá comuna., sunt : Eni-Or- Se margineste la miazd-zi cu
mangic-Tepe (259 m.) i Eschi- catunele Cineli (al com. Baskioi)
Ali-Bei-Ceair-Bair, areal, In jud. Baile (265 m.) la apus ; Consul si Dautcea (al com. Ortakioi)
Constanta, pl. Medjidia, pe te- (329 m.) cu prelung-irile sale, la de care se desparte prin riul
ritoriul comunelor Medjidia miaza-zi; Stamuni-Culac (221 m.) Taita si dealul Consul ; la 1-1-
Cocargea ; se tntinde tntre balta Carcaman-Bair (170 m.) la ra.- sarit cu com. Nalbant i catunul
Carasu i valea Biringi-Medji- slrit; Curu-Bair (242 m.), Muni- e! Trestenic, de care se des-
dia-Dere de la virful Cara-Iuc Bair, Misaco-Bair, Gir-Bair, Ca- parte prin dealul Carcaman-Bair ;
si panä la marginea occidentala racus, Sersencula, Delictas si la miaza-noapte cu comunele
a orasuluT Medjidia, este strá- Chiricicaral prin interiorul co- Telita i Meidan-Chloi; lar la
batut de soseaua judeteanä Mol- muner ; natura acestor dealurT apus cu com. Balabancea, de
ceova-Medjidia si este situat in este pletroasa in general, si a- care se desparte prin dealul
partea meridionali a plasif coperite cu putina iarbd, afara Ormangic-Tepe i Eschi-Balic.
cea occidentala a comuneT Med- de vre-o cite-va acoperite cu Suprafata comuneT este de
jidia. padurT. Movile sunt doul : Pa- 1570 hect., din carT 118 hect.
trascu (170 m.) i alta de 15 m., ocupate de vatra satelor (celor
Ali-Bei-Ceair, sat, in jud. Con- naturale i acoperite cu ver- doua); iar din rest 490 hect. a-
stanta, pl. Medjidia, cat. com. deata. partin locuitorilor si 962 hect.
Cocargea ; este situat in partea Riurile piraiele ce uda a- statuluT. Suprafata totala e 4030
de miaza-zi a pläsiT s't cea de ceasta. comuna sunt: Riul Taita, hectare.
rasarit a comuneT la 3 i/2 kil. ce o udä la miaza-zi putin; pi- Populatiunea com. este com-
spre V. s't putin spre S. de orasul riul Accadin format din Valea- pusa din RominT, GrecT si TurcT.
Medjidia. Este situat in Valea- CismeleT, unita cu Valea-Chiose- Sunt 245 fam. cu 922 suflete;
Biringi-Medjidia-Dere, inchis la raje si primind ca afluentl copif in virsta de scoall 78 (42
N. de dealul Alibei-Ceair-Bair, Valea-Culac-Cizlar, pe stinga si bletT, 36 fete) ; lnsuratY sunt 208;
la V. de valea Iuci-Culac, lar Valea-Buiuc-Cartalic, pe dreap- neinsuratT 22; vaduvr i vaduve
la S. de dealul Congas-Bair. ta ; apoT o nelnsemnatd Derea 25. Obiceiurile lor sunt grecestl,
Suprafata sa este de 1448 (pifia) a satuluT Ali-Beikioi ; piriul amestecate cu cele turcestT. Im-
hect. din cal< 6 hect. le-a ocu- Accadin este alfluent al riuluT bracAmintea lor consta din suc-
pat vatra satuluT cu 18 case. Taita, dar atit el dit si cele-l-alte mane de fina lucrata i vapsita
Are o populatiune de 24 fam. putine-orr au apa In albia lor ; In casa, flanele, pantalonT largf,
cu 117 sufl., in cea mal mare cit despre vál ele sunt tot-d'a- caclulT de piele de oaie, palarir.
parte RominT, ocupindu-se pu- una goale. O bala are comuna, La Turd, pantaloniT de la ge-
tin cu agricultura si mal mult situata In partea despre rasarit, nunchT in jos sunt strimtY, spin-
cu cresterea vitelor, majoritatea apartinind statuluT; acoperita cu tecatT de la pulpa in jos si fria-

www.dacoromanica.ro
ALI-BEI-CHEOI 53 ALI-BEI-CHIOI

inte ; in cap poarta cealma. Ro- format in urma distrugerei ve- ven. $i chelt., ce se string din
minif din cdtunul de re$edinta chiului s. Ali-Bei-Chioi, de cdtre contributii, acsizurl, amenzi, obor
sunt putini $i se poarta nem- Cerchezr, irisa s'a a$ezat mal la comunal, morl, marcatul masu-
te$te, ceI din catunul Accadln N.-V. de vechile urme, pastrind rilor; totu$I ven. sunt intrecute
sunt multi, venitI din Moldova numele vechiului sat. Este do- de chelt.; com. are 2'0 contrib.
$i poarta costumul national mol- minat de movila Ali-Bei-Chioi, CAI de comunicatie sunt: ca-
dovenesc. care este la nord-estul sàü si lea judeteana Babadag-Mácin, ce
Calitatea pämintutui : este un are o inaltime de 163 metri; trece pe la S., apor drumuri co-
pamint argilos, amestecat cu movila artificiala ce a servit de munale ce duc din Ali-Bei-Chioi
putind huma. Se seamáná: gnu, punct de observatiune. la satele Cineli, Balabancea,
orz, secara, meia i pdpu$oi ; Accadln-Meidan-Chioi, Coco$-
inului $i rapitei le-ar prii, dar Ali-Bei-Chioi, sat, in pl. Isac- Telita, Trestenic- Frecatei - Tul-
locuitorif nu le seamanä. Pa- cea, jud. Tulcea, com. Ali-Bei- cea ; Nalbant-Cataloi.
durile ocupa 2000 hect., iz- Chioi ; este a$ezat In partea Sud- Comuna are o singura $coala,
lazul 460 hect., apartinind pe Estica a pla$iI, $i in cea de Cu un invatator, fundata in 1884
din dota statului $i locuitorilor. miaza-zi a comuna, la 3 kil. spre de °Inda loc. O singura bis.
Ocupatiunile locuitorilor sunt : S.-E. de s. Accadln; este cat. are com., fundata. 'in 1859 de
Agricultura, avind i io plugurr; de re$edinta al comuna Teri- loc., cu un pteot $i un cintaret ;
cre$terea vitelor, comuna pose- toriul satí are forma a doul tra- slujba se face in limba greacä,
dInd : 3406 capete, din cari 280 peze neregulate, cu un perime- ceca-ce ar trebui indreptat.
bol $i yací, 400 cal* i epe ; tru de 33 kil. de lungime i Cu Istorie. Satul este fundat in
1500 or i berbed, 900 capre o Intindere de 1500 hect. din 1833 de loc.: Burlacu stefan,
tapI, 26 bivolI i bivolite, 300 cari 70 hect. ocupate de vatra Dumitru Ivanciu, Gumei
porcI. Industria e reprezentata satulur; are ca dealurI: Consul Ivanciu Dobre, Nicolae Peiciu,
printr'o moara Cu aburT, pentru la S.; Stamuni-Culac $i Patra$cu Panait l'amase, Stoian $i Váleanu
gri$. Comertul consta la rasarit, Curu-Bair la Nord; Ilie. eintecele poporane sunt gre-
In importul lucrurilor trebuin- Eschi-Balic la apus. Rtul Taita ce$ti cu intonatiuni jalnice, din
cioase i in exportul de vite $i '1 udà la miaza-zi, cu afluentiI pricina suferintelor jugului oto-
cereale ; sunt in comuna trei sal: pirlul Accadin prin mij- man ; versurile sunt pläcute, dar
comerciantr, circiumarr. loc, dereaua Ali-Bei-Chioi la ra- neintelese, de oare-ce sunt ames-
sara; clima e sanatoasä, expusa tecate cu grecizme $i turcizme;
Ali-Bel-Chioi, sat, in jud. Con- vintului de E.; are o populatiune ele cuprind episoade din lupta
stanta, pl. Mangalia, cät. comund compusa din Greci $i RominI: de la Sevastopol, jafurile Cer-
Cara-Omer, este a$ezat in partea 155 fam. cu 558 sufl. Pamintul chezilor i gon irealor de Ru$T, etc.
sud-vestica a pla$ii $i putin cam este roditor, dar adese-ori seceta.
centralá a comund, la 6 kil. bintue$te ; se cultiva porumb, Ali-Bei-Chioi, deal, in jud. Con-
spre N. de cat. de re$edinta, raen $i gen. Are o $coala la stanta, pl. Mangalia, pe terito-
Cara-Omer. Este situat in Valea- care vin i copiI din s. Accadin, riul com. rur. Cara-Omer $i a-
Ci$1eI sati Ali-Bei-Chioi, inchis o bis. veche. La miazd-zi dru- nume la hotarul catunelor sale
la rasarit de dealul Mezarlic, mul judetean Macin-Babadag, Mamuzli $i Ali-Bei-Chioi ; este
lar la apus de dealul Sari-Bair drumurile comunale, la comunel e continuarea dealului Mezarlic-
si Alibi-Chioi. invecinateMeidan-Chioi,Nalbant, Bair $i se indreapta spre mia-
Suprafata sa este de 720 Orta-Chioi-Telita. Este fimdat la za-zi, avind o directiune gene-
hect., din care i hect. este o- 1833 de ni$te loc, din satele in- ralä de la N. spre S.; se intinde
cupat de vatra satului cu 4 case. vecinate, plecatI de frica impo- de-a-lungul $i la apusul vdilor
Are o populatie de 5 fam. cu zitelor. Obiceiurile populatiund Cisla, Ali-Bei-Chloi $iDere-Chloi,
30 sufl., ocupindu-se in cea mal sunt grece$tr, majoritatea fiind Cu o inaltime medie de 16o m.,
mare parte cu cre$terea vitelor Gred, amestecate cu obiceiurI fiind acoperit mal numai cu pa-
$1 mal cu seama cu a oilor. turce$tr; Rominir se poarta ca $uni $i pe alocurea cite-va pe-
Prin sat trec drumurile comu- in tara transdanubiand, de tece de semanaturI. Este situat
nale Calfa-Chioi-Cara-Omer ; oare-ce sunt veniti de curind. intre partea S.-V. a pla$ir i a
Mamuzli-Ghiuvenli . A cest sat s'a Budgetul, consta in 3000 leI comund.

www.dacoromanica.ro
54 AL1MAN

Ali-Bei-Chioi, ruine, in jud. Con- satul Cavargic in apropierea ca- Istrulur, azr Babadag, jud. Tul-
stanta, pl. Mangalia, pe terito- ruia se afla. cea, pe teritoriul com. Casimcea
riul com. rur. Cara-Ornen; sunt si al cat. Ali-Facht, care i-a dat
ruinele unur sat distrus de nä- Ali-Cul ac-D ere, A-1% in foasta numele, el este o prelungire
välirile Cerchezilor i Bazabu- plasa a Istrulur, jud. Tulcea, pe occidentald a dealulur Ciaric-
zucilor. N'a mar ramas de cit teritoriul com. Cogealac, îT ja Cairac, se intinde de la N.-E.
niste darimaturr, insa un alt sat nastere din dealul Cascalac-Bair, la S.-V., de-a-lungul piriulur Su-
Cu acelasT nume s'a construit din poalele lur despre miazd-zi, flaru, izvorul pirlulur Casimcea,
la 11/2 kil. spre N.-V. de ruine. se indreapta spre soare-apune, facindu-r malurile malte, pie-
avind o directiune de la N.-E. troase si stincoase, fiind si el
Aliboca-Suhatu, girid, in plasa spre S.-V., ese din jud. Tulcea, prin multe locurr stincos ; are
Sulina, jud. Tulcea, pe teritoriul infra in plasa Constanta, a jud. virfurT tnalte de 312 m., altul
com. rur. Chilia-Vechie ; se des- Constanta, pe teritoriul comuneT de 281 m., ambele puncte tri-
face din lacul Baciu, ja o direc- eremet, trece pe la poalele dea- gonometrice de observatie de
tiune spre N., formeaza. lacul lulur Ali - Culac-Bair, unde pri- rangul al 3-lea. La poalele sale
Tihac ; de aci se indreapta tot meste ca afluent pe dreapta, apa despre miaza-zi sé afla. ruinele
spre rasarit, primeste in sine pe Ali-Culac, i dupl un curs de 8 Saxan-Culer; prelungindu-se prin
partea dreapta, varsaturile pi- kil. tot prin cimpir merge de dealul Saxan-Cula ; iar la poalele
raTelor ce nasc din lacurile Pe- se varsd in piriul Casimcea, pe despre apus se aflä asezata o
purnicul, Pesceanul i Cimpoaia; stinga lur, la I kil, mar jos de parte din satul Ali-Fachi ; el este
brazdeaza partea apusaná a pa- satul eremet ; malurile sale in intretaiat de drumurile comu-
siT i sudica a comuner, dupa jud. Tulcea sunt joase, iar in nale : Casimcea-Caildere, Casim-
un curs lung de vre-o 14 kil., Constanta sunt ripoase. cea-Caildere-Eschibaba, .Ali-Fa-
merge de se varsa in balta chi-Caildere. In partea rasarit.
Ghiolu-Batacu, pe care o pune Ali-Culac-Dere, vale, in ju d. Con- este acoperit cu vi-e-o 120 hect.
in comunicatie ast-fel cu baltile stanta, pl.. Constanta, pe teri- padure, iar restul este coprins
Postal-, Tihac, Baciu, Costin- toriul com. rur. Pazarli i anume numar cu pasunT i putine fin*.
Ciuc i Costin ; printr'o edita, pe acela al cal. sati eremet.
ea comunica cu gina Iacob-Su- IsT ia na.stere din dealul Casca- Aliman, com. rur.,jud. Constanta.
hat ; ambele sale malurr sunt a- lic-Bair (Tulcea), se indreapta pl. Silistra-Noul.
coperite pana in departan ne- spre S. avind o directiune ge- Se gaseste a.sezatä in partea
masurate cu stufurr intinse. nerará de la N. catre S.-V., face apusand a judetulur la 77 kil.
hotarul intre comunele Cara-Har- spre V. de ora.sul Constanta,
Aliceni, atan, al com. Zilisteanca, man i Pazarli, trece pe la ra- capitala districtulur, i in cea
jud. Buzau, situat impreuna Cu säritul satulur eremet i apor nord-estica a plasir, la 46 kil.
com. Suditir pe mosia Slobozia, se deschide in apa Casimcea. spre N.-E. de ora.selul Ostrov,
din care cauza poarta i nu- Prin mijlocul acester vAi curge resedinta ocolulur; comune in
mele Slobozia ; are un bun teren mica apa Ali-Culac. vecinate cu &usa sunt: Mirleanu
agricol pe malul drept al riulur la 5 kil. spre N.-V., Beilicu la
Cilnau. Populatia sa e de 480 Ali-Facht, sat, In foasta plasa a 9 kil. spre S.-V., Rasova la io
loc. si mo case. Istrulur, azT Babadag, jud. Tul- kil. spre N.-E., Cuzgun la
cea, cat. com. Casimcea, situat kil. spre S.-V., Caraulic la 13
Aliculac-Bair, a'eal, in jud. Con- in partea nordica a comuner, pe kil. spre S.-V.
stanta, pl. Constanta, pe teri- malul drept al piriulur Casimcea Forma hotarulur san este ne-
toriul com. Cara-Harman si a- sau Tasdul, la 4 kil. spre N. regulan', seamana cu aceea a
nume pe acela al cdtunulur sau de resedinta. Intinderea e de unur corn sati un dreptunghiu
Cavargic. Este coprins futre va- 970 hect., din care 18 hect. va- alungit, lungimea lur este de
lea Aliculac-Derea, Alciac-Derea tra satulur; populatiunea in ma- 35 kil., tar intinderea sa totalg
si piriul Casimcea, avind o di- joritate musulmana si se ocupa este 241/2 kil. p.
rectiune generará de la E. catre cu cresterea vitelor. Se margineste la miaza-noapte
V. Are o inaltime de 114 m. Cu com. rur. Rasova din plasa
dominind valle sus numite Ali-Fachi, deal, in basta plasa a Medjidia, de care se desparte

www.dacoromanica.ro
ALIMAN 55 ALIMAN

prin gira Venga; la rásarit tot muna este inalt i stincos, mal hect. are 167 hect. pamint ne-
cu aceasta comuna, despartindu- cu seama linga sat si la coltul productiv (case, baltf i dru-
se prin balta Vederoasa cu pre- sud-estic. murT) si 2281 hect. loe produc-
lungirile er Limpezisu, Sarpu Clima comuneT, vara, de si tem- tiv, din carT : 2012 hect, loe
Valea-Polucci, la miazá-zi cu co- perata prin apropierea DunäriT cultivabil, ro hect. loe neculti-
muna rurala Beilicu, de care se si a baltilor, iarna in schimb este vabil, io8 hect. loc izlaz, 46
separa prin dealul Chior-Buius ; aspa; vintul de N.-E. si visco- hect, loe vir, 105 hect. loe pa-
iar la apus cu comuna rurala lele o bintue mar tot timpul dure.
Mirleanu, despartindu-le dealul in lunile geroase ; ploae cade Ocupatiunile locuitorilor sunt :
Zbreia. in destula cantitate, frigurile bin- Agricultura : fiind in com. 129
Relieful solulur este in gene- tue comuna din pricina exa- plugarT, carT au 73 plugurf, 6 care
ral putin accidentat. Dealurile : latiunilor nesanatoase ale bal- cu bol, 124 carute cu cal, I trior.
Polucci (80 m.) la S., Chior- tilor inconjuratoare. Pescuitul se face mar ales in
Buius (121 m.) la S.-V., Zbreia Suprafata comuner este de balta Vederoasa. Cresterea vi-
([15 m.) la N.-V., se gasesc 2448 hect., din carT 105 hect. telor, avind com. 3602 capete
pe hotare i trimet pe teritoriul ocupate de vatra satuluI cu grg- de vite, din carI: 155 cal, 597
comuneT numar ramurr si pre- di nr si Cu 125 case, restul de bol, 2 mágarl, 2560 oT, 150
lungirT; prin interiorul comuneT 2343 hect. apartine tot locui- capre, 130 porcr. Industria e
avem dealul Catita (94 m.) ce torilor. cea mar simpla, domestica; sunt
domina satul Aliman; ele sunt Comuna este forman. dintr'un in comuna 6 industriasI (fierarT,
acope'rite cu semanaturf si fi- singur eitun, resedinta Aliman, tabacarT) si 6 morT de vint. Co-
nete. Movilele sunt putin nume- asezat in partea rasäriteana a merciul se face prin gara Cer-
roase, printre cele 7 ce are co- comuner, pe o pozitie frumoasd, na-Voda, la 28 kil. spre N.-E. ;
muna, insemnam : Movila-Sapata inalta pe malul báltef Vederoasa ; consta in import de manufac-
(105 m.) la V. de sat, domi- casele sunt miel, neregulate si tura, unelte agricole, si cu ex-
nindu-1 si Comoara (115 m.) la ulitele sunt intortochiate. portul de cereale, vite, lina, etc.
N. linga ruinile satulur Muzait. Populatiunea tota1á e de 203 Budgetul se compune din ve-
Apa, care uda comuna, este familif cu 575 suflete (300 bar- niturr de 2077 ler si cheltuelile
Dunarea, sail mal' bine zis bratul batf, 275 femel). sunt de 1593 ler, raminind decT
Venga la miazá-noapte, formind Dupd starea casatoritT un excedent in plus de 4821.;
ostrovul Huzun-Ada, acoperit 322, dintre carT : 175 ba.rb. si 147 sunt 103 contribuabilf. Ce de
cu pietri i nisip si a carel ju- femer. NecasatoritT 224, dintre comunicatie sunt reprezentate
matate rasariteana apartine co- carT : 112 barbatI si 112 femeT. numaT prin dota comunale
muner si inchizind intre dinsa Vaduvr 28, dintre carr: 12 bar- vecinale ce duc la satele apro-
si balta Vederoasa o intincIere batI si 16 femer. Divortat piate ca la Mirleanu, Rasova,
de teren (loo hect.), acoperit barbat. Polucci. Biserica este una sin-
cu iarba buna. pentru Ostia. Dupa. instructie : carT stia a gura. in comuna, cu hramul Ador-
Valle sunt: Polucci-Ceair sail scri si citi 91, din carT : 83 bar- mirea -Maicif-Domnulur (la 15
Urluia la hotar Tiitiiliic-Ceair la batT si 8 femer. CarT nu stiti August). Ziditä si intretinutä de
S. si S.-E. ce se deschide ca 484, din carr: 217 barbatf comuna, cu preot, I paracliser
cea precedenta în balta Sarpu 267 femer. Dupa cetatenie: ce- si I eintaret, - are si 10 hect.
sati Vederoasa, trectnd si prin tätenT RominT 567, din carr : 300 pam. de la stat.
sat; valea Catita la miazá-noap- barbatf si 275 femer. Dupa re- coala. este una mixta rurala,
te, prin interiorul comunef, des- ligie, ortodoxf 575, din carT : infiintata de stat cu i invatator
chizindu-se în balta Vederoasa. 300 barbatr si 275 femef. Dupa si 95 elevr inscrisf, din carT :
Baltr n'avem pe teritoriul co- profesiI: agricultori 192, indus- 48 baetr si 48 fete ; mar are si
muner, avem insa la hotar, balta triasT 2, comerciantr 6, diferite lo hect. pam. de la stat.
Vederoasa cu prelungirile er su- profesir 3, total 203. Dupa a-
dice, Limpezisu i Sarpu, acope- vere : 192 improprietaritT, decr Aliman, deal, in pl. Rimnic, jud.
rite cu stuf i insule plutitoare totr. Contribuabilf 203. R.-Sarat, se desface din culmea
(a se vedea cuvintul Vederoasa);. In ceea-ce priveste calitatea Cimpulungeanca, brazdeazä par-
malul lor apusan din spre co- pamintulur, com. din cele 2448 tea de apus a comuner Valea.

www.dacoromanica.ro
ALIMANUL 56 ALIMÄNETI

Sacie!, §i se sflr§We linga riul S.-E., linga Calmatuia, cam in Gindacr de matase se cultiva
Cilnaa; el este acoperit cu mijlocul Boianulur, in locul nu- In mica cantitate ; stupT sunt
nete §i ima5. mit azT Virtopul. Inteo zi de foarte putinr. Cinepa i inul, de
Paste, navalind Turca fara veste, ar isbuti foarte bine, fiindu-le
Alimanul, deal, la E. com. Vid- pe cind lumea era inca in bis., solul destul de favorabil, sunt
plasa Ocolul, jud. satul fu pradat i lumea mace- putin cultivate.
Separa aceasta com, de orasul larita. Cîçi aa putut sal:a s'aa Comerciul se face de 5 ch.-
Rimnicu-Vilcea. ascuns inteo pad. din apropiere ciumarT.
lingl tirla unur cioban bogat, Veniturile i chelt. comuneT,
Alimanul, trup din mafia Sta- dupa unir Turc, numit Ali saa dupa ultimul budget se lidicä
tuluI Bogdana- Nenciu1W.i, pe Aliman. Noul s. s'a numit apor la suma de 4700 leT anual.
care s'ají improprietarit in anul Alimane§ti. Comuna n'are de cit o osea
188o un numar de 36 insuratel Afara de treT fam. de Tiganr, In interiorul saa, care o leaga
s'a mar vindut in urma §i in Bulgar, 2 GrecT i I Ungur, la N.-V. cu Izvoarele. La E.
loturr locuitorilor. Este situat in totT loc. sunt Rominr §i singura S. se intinde cimpia Boianulur
partea de E. a comuneT Bog- Ion ocupatiune e agricultura. Me- Cu tarinile locuitorilor, pe care
dana spre mo§ia Ulmeni, jud. seria.5T sunt numar: 2 cojocarT, sunt a§ezate mar multe magurr
Teleorman, lar casele de locu- abagiu, 3 rotar, 3 cizmarr lacurr: Magura-V4er i Lacul-
intä ale insurateilor s'a(' clädit Romtnr fierarT l Cm- TurculuT, M5.gura cu-Cruce,
la capul din spre E. al comuner plarT strainT. ET desfac produc- gura-luT-Cioc, lacul Speteza, etc.
Bogdana, unde formeaza ca un tele lor la Slatina, Caracal Se limiteaza la N. cu cat.
catun osebit. Turnu-Magurele. Vilcelele, com. Barcane,ti, la
Teritoriul comuner se intinde N.-V. alipita cu com. Izvoarele ;
Alimanul,plaia, pendinte de com. pe o supraf. de 1750 hect. Lo- la E. se intinde cimpla Boia-
Dragoqti, jud. Gorj, are o tal- cuitorir in majoritate sunt mes- nulur pana in Cahnatuiu.
time aproximativa. de 400 m. nenr. Numal 15 s'au improprie-
Vara serva de p5sune vitelor. tarit dup5.1egea rurala din 1864. Alimäne§ti, deal, judetul Olt,
Productiunea agricola e me- format de malul sting al pirlu-
Alimanul sau Aliman-Mirtati, diocra, din cauza soluluT argilos Iminogul, pe care e situata
In Dunare, in fata sa- §i a reler culturr. Recoltele sunt comuna cu acest nume, plasa
tulur Bistretu, plasa Balta, jud. mal des bintuite de mana Jiul-d.-s. Acest deal formeaza
Dolj, este proprietatea StatuluT. secetä. inarginea de N.-V. a platouluT
Locuitorir posea : i8o bol, numit ampia-Boianulur.
Alimanul- Mirtati, insultI, in 95 yací, 13 bivolr, 120 cal
Dunare, pl. Baile0, c. Bistretu, epe, 2000 or, 55 capre. Alimane§ti, deal, in raionul com.
jud. Dolj, este proprietatea Sta- In raionul comuner sunt 2 bi- AlimanWi, plasa Jiul-d.-s., jud.
tulur. sericr: una vechie, aproape rui- Olt, pe care se cultiva 45 hec-
nata, cladita pe la anul 1780 tare vie.
Alimine§ti, com. sur., pl. Jiul- alta nota, deservite de trer
d.-s., jud. Olt, situatà pe coasta preotT platitT din budgetul co- Alimfine§ti, deal, situat in par-
culmea dealulur din st. Imi- muner §i din ven. cultuluT..In tea de E. a com. Izvoarele, pl.
nogulur, la o distanta de 25 kil. com. mar e §i o moara cu aburT. jud. Olt, pe stinga
de capitala jud. §i la 5 kil, de coala s'a infiintat pe la i88o, Iminogulur, formeaza un ir cu
rewdir4a. insa a functionat cu multe Badia la N. i Parvaneasa la S.
N'are niel un ca.t. alipit i o lung-T intreruperT, pana la 1889, Se numWe ast-fel, fiind-ca pe el
populatiune de 1560 loc. (795 de cind s'a, desfiintat, neavind este asezata comuna cu acest
barbatT i 765 femer), 350 con- local. tiü carte 100 barbatT nume.
tribuabilT, 300 capT de fam., 250 'o femer.
case i o bordee de locuit. Bauturr spirtoase nu se fa- Alimäne§ti, mofie, proprietatea
O legenda spune, cá cu 300 de brica in com.; viile insa, carT statulur, in jud. Argq, pl. To-
anT i maT bine, satul acesta era ocupa o intindere de 63 hect., pologul, pendinte de schitul Tu-
a§ezat Cu vre-o 3 kil, mar spre produc 175 hectol. vin. tana. Aceasta mo§ie impreund

www.dacoromanica.ro
ALIMÄNESTI-CIOFRINGENI 67 ALIOR

cu Albota-d.-j. si Albota-d.-s., brieni (Alimanesti-d.-j.), Ionesti, Tot prin comuna trece si so-
ati fost arendate pentru perio- Poenari (Moara din Siliste) si seaua vecinala Polovraci- Cor-
dul 1882-83 Cu 1. 26035 anual; Tomulesti, avind in tot 246 con- sorul.
iar pe periodul 1883-93 cu trib. cu 1239 loc., din carT 15 In com. sunt 3 mol% 12 fin-
24308 1. 70 b. anual. TiganT. In com. sunt 4 bisericI, tinI §i 75 stupI.
In Ciauresti, Gabrieni, Ionesti si Venitul comuna este de leT
Alimäne§ti-Ciofringeni, cont.r., Poenari, si 2 colI primare ru- 776, lar chelt. de 1. 713.
pe rlul Topologul, la vr'o 8 kil. rale. Budgetul comund pe anul In com. sunt 2 bis., I preot
de com. rur. Tigveni, resedinta 1882-83 a fost de 1897 1. 72 si 2 cintareti.
sub-prefecturir Si 27 kil. de Pi- b. la ven. si de 1290 la chelt.,
testi, jud. Arges, pl. Topologul, lar pe anul 1887-88, a fost de Alimpe§ti, cdtun, jud. Gorj, face
se compune din urmátoarele sa- 3037 1. la ven. si de 2896 la parte din com. Alimpesti (v. a.
te : Alimanesti-d.-s., Braditesti, chelt. In intreaga com. erati in n.), este situat pe ambele ma-
Burlusi, Ciofringeni-Parninteni, 1887 un numar de 839 capete lurr ale OltetuluT.
Ciofringeni-Ungureni, Duculesti, vite marT, 811 bol si vacT, 28 Are o suprafata de 340 hect.,
Ghibesti, Lacurile, Piatra, Scheiu cal* si 488 capete vite mdrunte, calitatea pamintulur este me-
si Schitul-Mater, avind peste tot 50 or, 30 capre si 408 rimatorI. diocra.
587 fam. CU 2352 sufl., 7 bis., Are 79 famifir cu 268 sufl.,
In Burlusi, Ciofringeni, Ducu- Alimpe§ti, com. rur., din pl. A- din carl 73 contrib.
lesti, Ghibesti, Lacurile, Piatra maradia, jud. Gorj, situata in Locuitorif posea 16 plugurT,
si Schitul-Mater, 1 scoala pri- partea-I de ra.särit, pe ambele 34 care cu bol, 376 vite marl
mara rurala si 3 circiumI. Bud- malurT ale riulur Oltetul, la o cornute, 3 cal, ii6 oT, 6 capre,
getul com. pe anul 1882-83 a distanta de 40 kil, de capitala 32 rimatorT.
fost de 2608 1. 24 b. la venit. judetuluT, limitata la S. cu Cor- Ca drumurr de comunicatie
si de 20011. la chelt. Prin com. sorul, la N. cu com. Sirbesti, la sunt : soseaua comunall Alunu-
trece soseaua Pitesti-Curtea-de- E. cu com. Milostea din jud. Poenari, ce trece prin mijlocul
Arges-Rimnicul-Vilcer. Dupa o Vilcea si la V. cu c. Zorlesti. catunuluT, apoT un alt drum de
publicatie oficiala din 1887, Se compune din 2 catune : comunicatie ce trece peste Dea-
aceasta com. numára. 417 con- Alimpesti si Beresti. lul-MuereT, si care din cind in
tribuabilI si are un budget de Are o suprafatá de aproape cind se transforma in osea,
5729 1. la venit. si de 5634 la 400 hect., posesiunea loc, care poartd numele de soseaua veci-
chelt. In com. era in 1887 un sunt mosnenr; din aceasta su- nala Albeni-Zorlesti ; mal* sunt
numar de 1167 capete vite marT, prafata 20 hect. padure, 7 hect. si alte potecT de cal si de pi-
108o boT, 87 vacT si caT si 1593 vie, wo hect. aratura, lar res- cior, ce leaga acest catun Cu
capete vite marunte, 575 oi, tul de 273 h. livezr si pasune. maT multe sate din jud. Vilcea.
206 capre si 815 rimatorT. Locuitorir posea. 20 plugurI, In acest catun se mal gasesc :
39 care cu bol, 1 caruta cu cal, 2 morT, 4 fintinT si 1 circiumd.
Alimane§ti-d.-j., sat, din judetul 452 vite marT cornute, 5 cal, Catunul maT posea si I bis.
Arges. (V. satul Gabrieni). to capre, 43 pord, 178 oi, 2 cu I preot si I cintaret.
morr si 1 circiuma.
Alimäne§ti-d.-s., sat, pe apa To- Are o populatie de 123 fam. Ali-Murtazi-Ciflic, mofie, in j ud.
pologulur, jud. Arges, pl. Topo- cu 500 sufl., din carT I IO con- Constanta, pl. Hirsova, pe te-
logul, face parte din com. rur. tribuabilT, 20 soldatr dorobanti ritoriul com. rur. OrumbeT si a-
Alimanesti-Ciofringeni. (V. acest cu schimbul. nume pe acela al satuluI Paga-
num e). Locuitorir se ocupa cu agri- rasul-Noti ; are 8o hect. dintre
cultura, cresterea vitelor, culti- carT cea mal mare parte sunt
Alimine§ti-Poenari, com. rur., Varea livezilor de prunI, etc. cultivabile, iar restul pasunI ;
pe apa TopologuluI, jud. Arges, Prin comuna trece riul Olte- prin aceasta mosie trece dru-
pl. Topologul, la 13 kil, de com. tul, ale cdruI malurT, cel dupd mul OrumbeT-Fagarasul-Noti.
rur. Tigveni, resedinta plasir si dreapta se chiama Dealul-Mue-
la 22 Icil. de Pitesti, se com- reT, iar cel dupa stinga, Dealul- Alior, bala, pe mosia Baluseni,
pune din satele : Ciauresti, Ga- niel. com. Fintinele, pl. Siret, jud.

64042. Marele Dielionar Geogrqfic. 8

www.dacoromanica.ro
ALI-PAA 58 ALMAJUL

Botosani, cu o suprafata de 7 Comuna este udata de riul 1834 si este intretinutä de stat.
hect. ; e bogata in pestr. Jiul, ce o desparte de comunele Localul construit din zid cu
Cotofeni-din-Dos si Mihaita, a- cheltuiala comuner (4000 1.) este
Ali-Paga (Terenul-luI-), o in- vind in comuna, directiunea NV.- in bulla. stare.
tin dere de pamint in suprafata SE. In aceasta comuna., Jiul Populatiunea comuner este de
de 120 hect., situat in jud. Con- primeste &fui Almajul, care ja 2125 loc. (1058 barbatr, 1067
stanta, pl. Silistra-Noug, pe te- nastere din Valea-Meteulur si femer).
ritoriul com. rur. Lipnita si pe care se varsa in 14111 Jiul, linga Dup. legea rurala din 1864,
acela al cat. san Coslugea, in hotarul dintre comunele Coto- sunt 318 impamintenitr. Popu-
partea de miaza-zi a cat. linga feni-din-Fata i Almajul, are a- latia com. e bintuitä de frigurr.
valea Almaliculur, dominat la cest pîrîü directiunea N. spre In comuna se gasesc 457 case
miaza-zi de movila Caragea (149 S.; pe piriul Almajul sunt in si 4 bordee. Mar toate sunt con-
m.), lar la miaza-noapte de mo- aceasta comuna. doua podete : struite din zid i numar cite-va
vila Coslugea (119 m.), este a- unul Ruga soseaua nationala si sunt de bime si de nuele ; fie-
coperit cu tufaxisurr, livezr altul lingA cea vecinald. In cu- care are gradilla. In catunul de
In coltul nordic, cu cite-va crin- prinsul comuner pe rlul Jiul sunt resedinta se afla o casa boe-
gurr; si-a luat numele de la dota vadurr de podurl umb15.- reasca zidita in anul 1786, de
fostul er proprietar Ali-Pasa, care toare. Dinca Almajanu.
locuia in satul Coslugea. Comuna se compune din trer Suprafata teritoriulur comunal
catune: Almajul-Birnici, care este este de 4270 pogoane, dintre
Alistan, tintina; pe mosia Putu- cdtunul de resedinta, Almajul- carr 3740 pogoane pamint arab.,
reni, com. Cotusca, pl. Prutul- Mosneni i itoaia. 240 finete, 560 izlaz , 5 pog.
d.-j., jud. Dorohoiti. In comuna sunt trer bisericr lac, 175 pog. padure.
si anume: Mosiile de pe teritoriul comu-
Alingele, Giosetul i Muschia, Una parohiala in cat. Almajul- nal sunt: Almajul-Birnici, Alma-
pdclurl particulare, supuse regi- Birnici, fondata de clucerul Bar- jul-Mosneni iSitoaia. Alta-data
mulur silvic, pendinte de com. bu Pasnare la anul 1789, cu apartineati d-lor Dincä Alma-
Birlogul, pl. Ocolul, jud. Vilcea. hramul Mart. Barbu. Una in ca- janu, Iancu Socoteanu, Nicolae
tunul itoaia, fundata in anul Dobriceanu i mosnenilor. Azr
Almajul, com. rur., in pl. Jiul-d.-s., 1819 de Dimitrie Medelnicerul- apartin mosnenilor, d-ner Elena
jud. Dolj, la o departare de 15 Socoteanu, serbeaza hramul Sf. Conduratu, d-lur C. N. Mihail,
kil. spre N.-V. de Craiova si Dumitru ; alta se afla in catunul d-ner Elena Sefendache. Venitul
la 15 kil. departare de rese- Almajul-Mosneni, fundata la anul intreg al acestor mosir este de
dinta pláii, Filiar. 1865 de mosnenr. 75000 de ler.
Situata pe sesul si pe dealul Dor preotr i trer cintaretr slu- Pe pamintul arabil se sea-
numit Almajul. jesc cu rindul la cele trer bi- mana gnu, porumb, orz, ()yaz,
Se margineste la N.-V. cu co- sericr. meiti, rapita, fasole i cartoff.
muna Cotofeni-din-Dos, de care Cele dota sunt de Padurea Mosneni in intindere
se desparte prin piriul Almajul, zid in buna stare, lar a treia de 6o hect. apartine mosnenilor.
la S. se tnvecineste cu com. aproape in ruina. La fie-care Padurea itoaia de 27 '/2 hect.
Isalnita, de care se desparte se gaseste scrisa pe piatra de apartine d-lur C. N. Mihail. Pa-
printr'o linie conventionala ; la d'asupra user din tina, data durile sunt compuse din cer,
V. ea com. Mihaita, de care se fonclarer, asemenea si numele stejar, salcie, plop, etc.
desparte prin riul Jiul, lar la E. fondatorilor. Se lucreaza i cardmida.
cu comunele Adincata, Goesti, Bisericile din Almajul-Birnici Locuitorir îT desfac produc-
Maldesti i Izvorul. si itoaia ati fie-care cite o pro- tele ion in orasul Craiova, unde
Terenul comuner este acci- prietate de 17 pogoane arabile, duc grine i zarzavat si de unde
dentat de dealul Almajul cu o date in urma leger rurale de la aduc obiecte pentru casa. Trans-
inaltime de 94 m. aproximativ 1864. porta productele cu carele cu
si dota movile inalte de 6m., des- In comuna Almajul, in ea-u- bor, lar proprietarir cu trenul,
pre carT barba' spun ca servia0 nul de resedinta, se afla o scoala ce are statia la com. Cotofeni,
de streje in timpul razboaelor. mixta, care functioneaza de la la 2 kil, departe de Almajul.

www.dacoromanica.ro
ALMAJUL 59 ALMALI-CULAC

Calle ce strabat com. sunt : Almajul. Are o populatie de 273 Almajul-Mo§neni , pddure, pl.
calea ferata, calea nationala ce fam. cu 1179 sufl. Este rese- Jiul-d.-s., com. Almajul, s. Al-
merge paralel cu calea ferata dinta primaria In acest s. sunt majul-Mosneni, jud. Dolj, in in-
cu Jiul ; are In comuna o Jun- 359 case si I bordein ; dintre tindere de 6o hectare, apartine
gime de 31/a kil.; calca vecinalà care una boereasca, zidita la mosnenilor. Lemnul ce se ga-
ce duce de la com. Cotofeni- 1786 de boerul Dinca Alma- seste este: cer, emita, salcie,
d.-s. la comuna Isalnita, are o janu. coala functioneaza din plop si stejar, care predomina.
lungime in comuna de 2 kil., anul 1834, este lntretinuta de
calea comunall lunga de 5 kil. Stat, care a chelt. 4000 1. pen- Almajului (Dealul-), deal, pe
CirciumI sunt IO §i anume : tru construirea el, localul fiind teritoriul com. Almajul, s. Al-
4 in cat. Almajul-Birnici, 3 in de zid. tiri carte 46 barbatT si majul-Mosneni, jud. Dolj. E a-
Almajul-Mosneni, 3 in itoaia. 2 femef. In sat este o biserica, coperit cu finete.
ComerciantT sunt ro, totT cfr.- fondata de clucerul Barbu Pas-
ciumarT. nare la 1789, care si azI este in Almalia, deal inalt, in pl. Isac-
Vite cornute 286, or 167, bund stare, are r preot si un cea, jud. Tulcea, pe teritoriul
cal 71. cIntäret si serbeaza hramul Mar- comuneT Balabancea si al cat.
tiruluT Barbu. arciumT sunt 4. Hancearca, este situat in par-
Almajul, pe teritoriul com.
deal, Inainte de construirea huid tea sudica a pläsiT i cea apu-
Izvorul, jud. Dolj, pli. Ocolul. ferate, cind calátoria de la Cra- sana a comuneT; el este punctul
iova la T.-Severin se fama cu culminant al DealuluT-Tigancer,
Almajul, pildure , pe teritoriul diligenta, era aci prima statie si prin inaltimea sa, care este
com. Melinesti, jud. Dolj, plasa avea o capetanie de posta cu de 375 metri, fiind i punct
Amaradia, s. Almajelul, in in- 32 cal. trigonometric de observatie, ran-
tindere de aproape 200 hect., gul al 3-lea, este pus in rindul
apartinlnd mosnenilor. Almajul-Birnici, vtofie, judetul celor mal inalte piscurT din pl.
Dolj, pe teritoriul satuluT cu Isaccea i chiar jud. Tulcea ;
Almajulpiria, pl. Jiul-d.-s., com. acelasT nume, apartinind d-neT dominind asupra satelor Han-
Almajul, jud. Dolj, ia nastere Elena Conduratu. Fusese mal cearca iTiganca-Taita (ale co-
din valle MeteuluT, com. Bra- 'nainte proprietatea luT Dinca muna Balabancea); de la poa-
de0, pl. Jiul-d.-s. si se varsa Almájanu. lele sale orientale izvoresc pi-
in st. riuluT Jiul, tina hotarul iaiele i Carbunaria,
dintre com. Cotofeni-din-Fatä. Almajul-Mo§neni (Bogea), sat, afluentl al piriuluT Taita, lar din
com. Almajul. pl. Jiul-d.-s., com. Almajul, jud. poalele apusane izvoreste pirlul
Pe acest Orla, ce curge in Dolj, Cu 709 sufl., 365 barbatT Valea-Megina, afluent al piriuluT
directiunea de la N.-S., sunt 341 femeT, are 147 case, con- Cerna. Pe la poalele sale trece
doua podete statatoare, unul struite mal toate din zid, afara drumul comunal Cerna-Han-
lîngäsoseaua nationald i altul de cite-va, ce sunt construite cearca-Tiganca. El este acoperit
linga soseaua vecinald. din gard cu pamInt batut. A- peste tot numaT cu padurT.
proape fe-care casa are gradina
Almajul, pîruil, c. Cotofeni-din- el. Copia' din acest sat urmeaza Almall - Culac, movild insem-
FatA, jud. Dolj, pl. Jiu1-6.-s., ce la scoala mixta din s. Almajul- nata, in jud. Constanta, pl. Si-
se scurge in st. Jiulul pe hota- Birnici ce este la o distanta de listra-Noua, pe teritoriul comu-
rul dintre com. Almajul si com. 500 m. tiú carte 44 barbatT na rurale Lipnita i anume pe
Cotofeni-din-Fata. femee. In sat este o biserica acela al catunuluT säü Coslugea;
fondata in anul 1865 de mos- este asezata pe muchia dealuluT
Almajul, tes, pl. Jiul-d.-s., com. nenir, Preotul Stavarache, Coslugea, In partea de miazá-
Almajul, jud. Dolj, pe care este fan Luminararu i Alexandru noapte a plasiT i cea centrall
situata com. Almajul. Barbu ; aproape in ruina; are a comuneT, are o inaltime de 133
un dintaret si se serveste de pre- m., este acoperi.ta cu verdeata,
Almajul-Birnici, sat, in c. Al- otul bisericer Almajul-Birnici. fost punct trigonometric de ob-
maju, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., arciumI sunt treT si comer- servatie gradul 3-lea si domina
situat pe malul st. al piriuluT ciantI tot treT. prin inaltimea sa, s. Lipnita, de

www.dacoromanica.ro
ALlvIALI-CULAC 60 ALMALtUL

care e despartit prin o distanta. la rasaxit cu com. Girlita, sepa- muner ; malurile lur sunt in ge-
de i 2 kil., valea Almaliculur rata prin ezerul Girlita, la mia- neral limite si ripoase, iar valea
ce pleaca chiar din poalele sale za-zi cu Bulgaria, despartita prin sa poarta i numele de Beilic-
nordice, drumul judetian Eze- ;ralea Rege-Deresi-Ceair, dealul Ceair. Inteinsul se deschid pe
Chioi-Lipnita si drumul comunal aimeselic-Bair i cu com. Eze- stinga, valea Trincovita, la locul
Lipnita-Coslugea ; la rindul Chioi, despartita prin valea Ca- numit Cismeaua-Ostrovenilor, iar
e dominata. de movila Caragia nara-Ceair. pe dreapta Iaguda-Ceair i pi-
(149 m.); tot printeinsa trece Relieful solulur e destul de riul Pampur-Ghiolg,iu ce vine din
hotarul dintre satele Lipnita accidentat si anume de culmile : Bulgaria; alte val* mar sunt
Coslugea. Terenul, pe care e Ostrovul la miazd-noapte, repre- Rege-Deresi- Ceairla N.-V. de
asezata aceasta movile este pre- zentata prin dealurile Ieralcea- hotarul spre Bulgaria, de la hice-
sarat cu alte movile, filtre carT Bair, cu virful Alrnaliul, 134 m. put i pana la Ibraim-Pasa-Cis me ,
avem movilele : Curdeli, Veli- la N.-V., dealul Trincovita, 92 valea Curu-Canara la S., ce se
Chioi, Caragia, etc. m. la N., Cdramida 78 m. la E. deschide in lacul Gtrlita. Lacul
si de culmea Almaliul la centru Girlita uda comuna la rasaxit ;
Almali-Culac, vale, in jud. Con- si miaza-zi reprezentata prin dea- malurile lur sunt in general inalte
stanta, pl. Silistra-Noua, pe te- lurile Sari-Mesea-Bair I, II, III, si stincoase ; inteinsul sunt bunT
ritoriul comuna rurale Lipnita (102, 93, 84 m.) prin interior si pestr ce se consuma in localitate.
anume pe acela al cat. sau apus ; Belezlichi-Sirti, 114 m. la Clima com. este sanatoasa ;
Coslugea; se desface din poalele S. Aceste dealurr sunt acope- ploae cacle in cantitate potri-
razaritene ale dealulur Coslugea, rite in cea mar mare parte cu ceea ce face ca pamintul
se indreapta spre rásarit, pe la pasunf i semanaturT. Ieralcea- sa fie destul de fertil.
poalele nord. ale dealulur Uzum- Bair are pe dinsul, pe coama, Comuna este formata dintr'un
Bair i dupd un drum de 4112 kil., ruine de forturr turcestr, ca A- catun : Almaliul, mare si frumos,
dupa. ce a brazdat partea de rab-Tabia II si Gabrovita, iar asezat pe ambele malurT ale pi-
miaza-noapte a plasir si pe cea la poalele estice sunt sadite vil riulur Almaliul si pe 3-4 var
de N.-V. a comuna si a cat., ce dati un vin bun, vil carT de miel ce se deschid in el; inchis
merge de se deschide in valea alt-fel se mar gasesc si la poa- la N. de dealul Ieral-Ceea-Bair
Coslugea pe dr., ceva mar sus lele nord-estice ale Sari-Mesea- Trincovita, la V. de movilele
de deschiderea acesteia in ezerul Bair I, Sari-Mesea-Bair II si Be- Gabrovita i Almaliul, iar la S.
Oltina ; malurile sale sunt pre- lezlichi-Sirtt, sunt acoperite cu de Sari-Mesea-Bair II. Este un
arate cu tufixisurr; printeinsa arborI izolatl si tufarisurr ce sunt sat bogat, cu case marr, frumoase,
merge si drumul comunal Cos- resturr din intinsele padurr de bine ingrijite i a.sezate in ordine
lugea-Satul-Nog. odinioara. Movilele sunt putine, pe trer ulitT paralele cu piriul si
insa au avut o importanta oare- vre-o 12 transversale ; fie-care
Almallul, com. rur., in jud. Con- care, servind ca puncte de ob- casutä are gradinita el; la apus
stanta, pl. Silistra-Noul. Este servatie i dese-orr intarite spre sunt vir intinse, ca i la rasarit,
asezata in partea apusana a ju- a servi ca puncte de aparare lar numeroasele (25) morT de
detulur, la 124 kil. spre V. de ale Turcilor contra Rusilor ; prin- vint inveselesc i mar mult as-
ora.sul Constanta, capitala dis- cipalele sunt Arabei, 102 m., ce pectul sau.
trictulur si in cea apusand a are tinä ea fortul Arab-Tabia Suprafata comuner este de 24
plasir, la 5 kil. spre V. de ora- pichetul romin No. 3, Ga- kil. p. sau 3422 hect. sau 7000
selul Ostrov, resedinta el; co- brovita 115 m., asta-zr acope- pogoane, din carT 6o hect. ocu-
munele invecinate cu dinsa sunt: rite cu verdeata. pate de vatra satulur cu gradi-
Eze-Chioi la 7 kil. spre S.-E., Hidrografia este reprezentatá nile locuitorilor, avind 285 case,
Bugeacul la 8 kil. spre N.-E., prin piriul Almaliul, ce pleaca decT un sat mare ; restul im-
orasul Silistra din Bulgaria la din dealul Ieral-Ceca-Bair, se in- partit in tre locuitorT, carT au 2745
7 kil. spre N.-E. dreapta mar intiiu spre N.-E., hect. si statul cu proprietarir ce
Se margineste la miazd-noapte trecind prin satul Almaliu, apor posea 17 hect.
Cu com. urb. Ostrovul, de care spre S.-V. si se varsa in lacul Populatiunea totall a com.
se desparte prin dealurile Ieral- Girlita, in partea Jul apusana, este de 1590 sufl., care se im-
cea-Bair, Trincovita si Carämida; dupa ce a brazdat nordul co- parte dupa cum urmeaza: dupa

www.dacoromanica.ro
ALMALIUL 01 ALMA§UL

sex : 801 barbatI, 789 femeT, telor; sunt 5 comerciantT, totT cial partea sudica a comuneT ur-
357 capT de familir, 1230 alte circiumarr. Comerciul se faceprin bane Ostrov, toatá comuna Al-
persoane, total 1590; dupa stare orasul Ostrov, lipsind cale fe- maliul, care e asezata pe ambele
necasatoritT, 444 bärbatT rata, care sa treaca prin com. malurT ale sale si partea nor-
434 femer, total 878; casatoritT : Budgetul comuneT e de 6366 leT dica a comuneT Eze-Chioi. Aflu-
326 barbatr, 326 femeT, total la venit. si de 3518 leT la chelt., entiT sal sunt : pe partea dreapta
652; vaduvr: 31 barbati si 29 raminind decT un exceden t in plus valle Gabrovita, Iaguda-Ceair si
femeT, total 6o; dupa instructie: de 2847 leT. Calle de comunicatie piriul Pampur-Ghiolgiu-Ceair, lar
stiti carte 223 barbatT, 52 femeT, sunt : un drum mare Ostrov- pe stinga, valea Trincovita. Pe
total 275; nu stiti 579 barbatT, Cuzgun ce trece pe la rasarit de valea sa merg drumurile comu-
737 femeT, total 1315 ; dupa ce- sat si din care se desface o ra- nale ce duc de la Almaliul, la
tatenie : cetatenT Romîni 801 mura. spre sat ; apoT drumurT comunele Eze-Chioi si orasul Os-
barbatT, 789 femeT; dup,a religie: vecinale la Eze-Chioi i Gtrlita, trov.
ortodoxr, 801 barba, 789 femeT; Bugeac, Silistra bulgara. Bise-
dupa. ocupatie, 344 agricultorT, rica este una singurd, infiintata Almare, deal i punct trigono-
5 comerciantT, I industrias, 7 intretinutä. Cu PD hect. pa- metric de observatie, in judetul
alte profesa, total 357; contri- mint de la stat, cu hramul Inal- RomanatT.
buabilT 357 ; dupa avere: 304 tarea-DomnuluT i avind ca de-
improprietaritT, 40 neimproprie- serventr 2 preotT si I cintaret. Alma§ul, sat, in c. Dobreni, pl.
taritr, total 344. coalä este una, rurala mixta, Piatra-Muntele, jud. Neamtu, a-
In privinta calitater pamin- Intretinuta de stat cu I invata- sezat pe valea piriuluT cu a sa
tuluT, suprafata com. se imparte tor si o invätatoare, cu 68 elevT numire, cum si pe coastele dea-
asad: 660 hect. teren nepro- inscrisf. lurilor Almasul, BisericeT, Hir-
ductiv, 2752 hect. teren pro- cul, Morilor, Cierilor, etc.
ductiv, din carT 2172 hect. teren Almaltul, jud. Constanta, Este format din doua trupurr:
cultivabil (2162 hect. al locui- pl. Silistra-Noul, udind terito- Cotuna-d.-j. i Cotuna-d.-s., carT
torilor), 16 hect. teren peculti- riile comunelor Almaliul, Ostrov la un loc poseda. 96 de case in
vabil (al locuitorilor), 415 hect. Eze-Chioi. Izvoreste din poa- carT traesc 396 sufl., sati 96 capT
teren izlaz (tot al locuitorilor), lele rasáritene ale dealuluT Top- de familiT romine si o fam. evre-
159 hect. teren vil (din carT 152 ci-Olu-Sirti, se indreapta maT iascä. Din tre acestia sunt 128 bar-
ale locuitorilor). tirzia spre N.-E., pana la satul batí, 204 femer; 199 necasäto-
Ocupatiunile locuitorilor sunt: Almaliul, de aci spre ra'sdrit ritr, 153 cAsatoritT, 33 vaduvT,
agricultura, cu 344 plugarr carT pana la locul numit Cismeaua- divortat i 7 nevolnicT; din
au 164 plugurT, roo care cu Ostrovenilor, de unde se dirige acestia numaT 26 posedá cunos-
bol, 193 cärute cu caT, 5 ma- spre S.-E., pana la värsarea sa tintá de carte.
sinT de secerat, 3 trioare, 5 ma- In ezerul Girlita. Curge printre Sätenif se ocupa cu agricul-
sinT de vinturat, cultivarea dealurile Ieralcea-Bair, Trinco- tura si cresterea vitelor, dar mal
a celor 159 hect.; cresterea vi- vita, Caranvizi la N. si Sari- Cu osebire Cu negotul poamelor
telor, posedind com. 6308 capete Mesea-Bair la S. Lungimea luT (fructelor), de care e imbelsugat
de vite, din carr: 353 caT, 846 e de iz kil., avind in tot-d'a- acest sat ; putinT se ocupa i Cu
bol, 12 bivolT, 5060 oT, 14 ca- una apa ce curge printre niste exploatarea padurilor vecinase.
pre, 22 porcT ; sunt i 24 puturT malurT inalte i ripoase ; \ralea In sat se afla 2 bisericT cu 2
(din carT I 7 prin sate, 7 pe cimp), sa maT poartä numele si de Bei- preotT si 2 eclisiarhT ; o scoala
si 3 podurT statatoare pe riul lic-Ceair. comunala cu o populatiune de
Almaliul. Basinul sati care are o intindere 47 elevT ; o moara situata la
Industria este cea simpla, de 15 kil. patr. salí 1500 hect., marginea Cierilor si care apar-
casnica ; sunt in comuna : 7 e coprins filtre dealurile : Sera- tine proprietatiT ; 2 circiumT ; o
morT cu apa si 2 morr de vint. cea-Bair, Iapce-Bair, Caranvizi la cladire cu 6 odaT ce servä. de
Comerciul e destul de activ N., Topci-Olu-Sirti la V., Belez- locuinta arendasulur; 5 ferastrae
si consta in importul manufac- lichi-Sirti la S., ezerul Girlita (v. Almasul, mosie). Sunt 3 ro-
turilor, uneltelor agricole i in la E., coprinzind coltul N.-V. tarT, 3 fferarr, I stoler.
exportul vinulur, cerealelor, vi- al plasiT Silistra-Noua, si in spe- Numarul contribuabilflor, 49.

www.dacoromanica.ro
ALMA§UL 62 ALMAJELUL

Comunicatiunea cu satele ve- loboacelor,, Ponorulur, Dosuri- pir. Cracaul, ducind cu sine
cine se face prin drumul ce da le, etc. urmatoarele ptria.,e Dosurile
In oseaua judeteana Piatra- Patura cultivabila (supra-solul) unit cu Calugarita, Piriul-Mari-
Neamtu, in dreptul kil. 7. nu este tocmar priincioasa agri- nesa, Pirtul-Run-
Numarul vitelor se urca la cultura ; plantele ce se cultiva, culu T, Piriul-lur-Barcan, Piriul-Mo-
454 capete, dintre carr: 40 bol, mar cu osebire porumbul, reu- lidulur, PirtulToloboacelor, Pi-
42 yací, 28o or, ro cal, 25 ri- §esc grea, din care pricina se rlul-Ponorulur, etc., (v. a. n.).
matorl, 30 viter, i6 juncr, i taur. cultiva mal mult prin gradinr, In prundul dus de curentul
Se povestete, ca in apropiere lar finetele ocupa partea cea acestur pifia se gasesc bolovanr
odinioara ar fi fost o crincend mal insemnata a culturer, i se marT de grez carpatic vechia,
batalle filtre Rominr i Ungurr. deo6ibesc in finetele posesier, carr coprind cristale marT de
cunoscute sub numirile speciale pirita cubica ; asemenea, bolo-
Almawl, deal, lingá S. cu acea§T de : finatul Vatavulur, fin, din vanr de calcar silicios, cu cris-
numire, servete de loc cultiva- pir. Hirculur, fin. din MestecenT, tale miel de acela§T mineral (pi-
bil sätenilor, fiind situat pe par- fin. din Pod4, fin, de la Fintlna- rita), insa in catime mal mica;
tea lor, i de hotar despre Ne- Albulur, fin, de la Ro§canr, fin. cum i bolovanT plinr de numu-
gre§ti, in jud. Neamtu. de la Poarta-Tariner, fin. din lite, din carr se aratA finta t'O-
Hirtoape, etc., i fin. locuitorilor rimulur eocen, In sus spre o-
Alma§ul,ma,cie, in com. Dobreni, fin, de la Par, fin, de la NucT, biria Cu toate acestea,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu, fin. de litiga Arini-luT-David-Bal- minere de fier, prin localitate
este alcatuita din trer trupurr: mu§, fin, de la SpinT, fin, de imprejurime, nu se pot gasi,
Horinteti §i Ro§cani, la Gh. I. Necular, etc. dupa cum s'a fost crezut de
.

carr impreuna se márginesc cu ; Pentru exploatatul padurilor catre multr, carT au cercetat a-
mo0a Dobreni, la E.; cu SO.- sunt 5 ferastrae, purtate cu apA, ceasta regiune.
rata-Balaurulur, la S.-E.; cu a§ezate la ora departare
cina, la S.; cu Cuejdiul, la S.-V.; de satul Almasul, cunoscute sub Alma§ul, schit de alugarqe, si-
cu piriul i dealul Cuejdiulur, la numirile ferastraul N°. j al lur tuat in catunul-d.-s. al s. Alma-
V.; cu Cracaoani, Poiana-Alma- I. N. a Sultaner, N°. 2 ferast. §ul, In corn. Dobreni, pl. Piatra-
5u1uT, Negreti i Dolheti, la N. de la Cioanca, N'. 3 ferast. de Muntele, jud. Neamtu ; este zi-
Suprafata totala impreuná cu la Rafaila, N°. 4 ferast. de la dit de catre Lupu Ba4 i Mo
trupurile i vatra satulur Al- Molid (acesta din 1887 se poarta nahul Rafall.
mapl, e de 1677 hect. 54 arir prin ajutorul uner locomobile, La inceput, se zice, era des
(1178 falcr) ; lar numal a tru- de un timp insa nu mar func- tinat pentru azilul calugarilor,
pulur A1ma.,,u1 e de 314 hect. tioneaza), N°. 5 ferast. de la fa- §i se intretinea din milostenir,
6o arir (220 rala), dintre carr brica, care a fost ars acum nefiind subventionat ; astAzT lima
207 hect. apartin posesier, iar se face din nou. este populat de 20 calugarite
restul de 107 hect., locuitorilor. avind drept starita pe malea
Teritoriul mo§ier e acciden- Alma§ul, pi« in jud. Neamtu, Suzana tefanescu, sora fostulm
tat de dealurile Bi- izvorqte dintre o ramificatiune Episcop de Roman, Melchi-
sericer, Runculur, Curmaturile, a dealulur Tarnita Muncelul, sedec. Serviciul divin este sa-
Ta14manul, Fericile, Lacurile, In spre marginea despre apus vir*it de catre preotir schitulul
Cosmenilor, Cierilor, Tiganca a com. Dobreni, plasa Piatra- Horaita, ce se rinduesc s'apta-
etc., carl In mare parte sunt a- Muntele, curge in directiunea minal.
coperite cu padurr, presarate cu S.-E., treand pe la schitul
poenT i poenite, ce poarta a- Alma.5u1, pana in dreptul kil. Alma§ulul, sat, ved Poiana Al-
desea numirile dealurilor, orT 7 al oseler nationale judetene ma,uluT, In com. Dobreni, pl.
nurnirile: Poiana-Varniter, Impu- Piatra-Neamtu, de unde se ridica Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
titelor, Lazurca, etc. catre N.-E., traversind §oseaua
carl strabat terenu- judetiana Dobreni-Roznov, pe Almäjelul, com. rur., a..5ezata in
rile acester mo§ir sunt : Alma- la sudul s. Dobreni, in fata ca- partea de N. a pla§ir
§ul, Marineser, Runculur, Pi- ruia primind §i apele ptr. Ne- jud. Mehedinti. Se marginqte
riul-lur-Barcan, Molidulur, Po- gue§ti (de a st.), se varsa in la rasarit, cu com. Dobra, la

www.dacoromanica.ro
ALMÀJELUL ALUNELE

miaz5-zi Cu com. VIddaia, la apus si din btrne. CopiiT din acest Alticioarele, pîrîz7, izvoreste din
cu com. Corlätelul si la miazA- sat urmeazá la scoala mixta din poalele pAdurer ClAbucetul, si se
noapte Cu com. Slawma. Situad' com. Melinesti, ce este la o de- varsá in riul Teleajenelul, in ra-
pe cimpie, la dista* de 46 kil. pärtare de 5376 m. Stia carte ionul com. MAneciul-Ungureni,
de resedinta judetuluI, formeazd 5 bdrbatT i i femee. plaiul Teleajenul, judetul Pra-
com. singurä, avind 386 contrib. hoya.
Cu T800 loc. in 402 case. Ocu- Almäjelul, dmpie, in com. rur.
patiunea loc. este agricultura Almäjel, pl. Cimpul, jud. Me- Altoae (La-), loc izolat i punct
cre5terea vitelor. ET posedä hedinti. de hotar In com. Valea-Musce-
142 plugurT, 192 care, 16 cárute jud. Buzäu.
Cu cal avind si 105 stupT. Almäjelul, colina, pe teritoriul
Are o bis. Cu 2 preotl i 2 satuluT cu acela0 nume, com. Altoae (La-), loc isolat punct
cintAretr, o coall cu un invA- jud. Dolj, pl. Jiul d.-s., de hotar in com. Mäne.,ti, jud.
tator, frecuentad de 29 elevI si la poalele cäruia e valea Al- Buzdti, pe plaiul Bercioae.
3 eleve. májelul.
Budgetul comuna este de Altoaele, poiand, in pAd. statu-
4520 1. la ven. si de 1893 leI AlmAjelul, a'eal mare, in c. r. luT Barbu din com. Grájdana,
la chelt. NumArul vitelor este Almájelul, pl. Cimpul, jud. Me- jud. Buzga.
de 1152 vite mari cornute, 51 hedinti ; este acoperit cu viT, ce
caT, 450 oT i 504 rimAtorT. produc vinul renumit de Al- Altoi (La-), loc izolat, acoperit
Prin aceastá com. trece so- májel. de livezT, in com. MAgura, jud.
seaua comunalä Ragova-Vinjul- Buzad.
Mare-CorlAtelul-Almájelul. Almäjelul, pi?* izvorWe din
In partea de V. a comuneT dealul Fratostita, udd s. AlmA- Altu-Cucei, trup de plidure, a
Almájelul se afla dealul numit jelul, jud. .Dolj, pe st., curge statuluT, In intindere de 25 hect.,
Dealul - BrincoveanuluT, zis as- paralel cu valea JiuluT si merge formind, impreund cu trupul
tä-zI i Dosul-Gropilor, unde se apoT de se varsd In st. acestuT CAtetul, pAdurea Cdtetul, situad
víd urme de o ziddrie veche. ria, In fata satuluI Petruletul. in com. Dozqti, pl. Cerna-d.-j.,
Relativ la acest deal si zidAriT jud. Vilcea,.
vechl, se povestete, de bdtrinT Almäjelul, vale, pe teritoriul co-
din com. Almájelul, VlAdaia muneT Filia0, s. Almajelul, jud. Altatul, movild, pe mo0a Stiu-
Corldtelul, o legendA despre fa- Dolj,_plasa Jiul-d.-s., pe care e beieni, comuna Stiubeieni, plasa
milia domnitoare Brincoveanu. situat satul Almájelul. Basen, jud. Dorohoin.

Almäjelul, sat, pl. Jiul-d.-s., com. Altarul, unde a fost capela A-luI-Cristoiti, vie fi teren de
jud. Dolj, a.5ezat pe va- militará in tabära de la Fur- arciturd, in dealul Oltului, si-
lea AlmAjelul in st. riuluT ceni, la 6 kil. S.-V. de orasul tuad in com. Prunderii, plasa
la 4 kil. spre E de Filia5i. Po- Tecucia . Oltul-d.-j., jud. Vlicea, foste pea-
pulatiunea e de 27 fam. cu To6 dinte de Episcopia Rimnicu-
sufl., 55 bArbatT si 51 femer. Altarul, piidurice, in plasa Mar- luT ; proprietätT ale statula
Are 25 de case. CopiiT din a- ginea-d.-s., jud. R.-Slrat, la 11-
cest sat urmeazá la colile din slrit de soseaua nationalä; azI Aluna sati Alunul, 'fria, pe te-
Filiasi, ce sunt la o depArtare este exploatad. ritoriul com. Strloani-d.-s., jud.
de 7'2 kil. Sta"' carte To bár- Putna, izvoreste din dealurile
batI i 3 femeT. Altfimu§ul, munte, plaiul Dimbo- VarniteT, udá satul Varnita
vita, jud. Muscel, formeazä linia jos de care se vars1 in Susita.
Almäjelul sati Almajul, sat, pl. de despArtire intre riul D'hubo-
Amaradia, com. Melineti, jud. vita si rail Argwlul, impreunä Alunele, deal, situat pe locul sA-
Dolj, Cu 19 fam. i 85 sufl.; 45 cu muntif Draxinul, Mära, Te- tenilor In fundacul din susul
bArbatI si 40 t'eme. E situad. felega, Preajma, Muntisorul, CA- satuluT Negresti, com. Dobreni,
la 5 kil. spre S.-V. de MelinWi. pitanul, PlAisorul, PravAtul si Ma- pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu ;
Are 24 case construite din zid teiaul. servá de teren cultivaba.

www.dacoromanica.ro
ALUNEN! 64 ALUNIgIL

Aluneni, nume vechiti al cdtu- In termen mijlociti se fabricA Aluni§ul, ginA, strAbate comuna
nulur Sldmnesti, com. Mierea- In com. 6000 decal. tuicd. S trimbeni, plasa VArbildul, jud.
Birnici, pl. Amaradia, judetul Inul i clnepa se cultiva prea Prahova, de la N. la S., se
Dolj. putin. uneste cu gira Bertea i impre-
Sunt in com. 50 merT, 130 und isT continua drumul pe mo-
Aluni (Valea-cu-), pir., izvo- per!, 200 ciresT, 8o nucr. Un sia Stefesti.
reste din raionul com. Valea- hect. livede dd. 2 care fin.
Lungd, plaiul i jud. Prahova, Comerciul se face de patru Aluni§ul, izvor de ape minerale,
se varsd. in Valea-lur-Dan, tot circiumarr. In com. Colti, jud. BuzAti, cdt.
In raionul com. Valea-Lungd. Venitul comuner se urcd la Alunisul ; contine sulf si mag-
2040 1. 5i cheltuelile la 2035 1. nesie. Nu se poate utiliza din
Aluni§elul,välcea, izvoreste de la O osea inlesneste comuni- cauza depArtArer, greuater dru-
estul com. Pdrosi, pl. Oltul-d.-s., catia cu comunele Fdgetelul si mulur si a singurdtdter pozitiuner.
jud. Olt, uclA cAtunul Mijlocul, Spineni, precum isoseaua veci-
se varsd in stinga amgri- nalA care inlesneste comunicatia Aluni§ul, izvor, In com. Colti,
soareT, tot in raionul comuner cu Poborul si Profa. jud. Buzáti, cdt. Alunisul, incepe
Pdrosi. E udatd de riurile: Vedea, din Polana-Corduner si se scur-
Alunisul, Papcica si Buduslu- ge in izvorul Valea-Boulur. In
Aluniqul, com. rur, pl. Vedea- vesti. albia sa se gAseste adesea mult
d.-s., jud. Olt, compusä din trer Se mArgineste cu comunele : chilibar.
cAtune Alunisul-d-s., Alunisul- Profa, Spineni, Ursi i FAgetelul.
d.-j. i Dealul-Gruiulur. Se crede cA aceastd comuna Aluni§ul, fan/ de munir, in pl.
Isr trage numele de la pirlul dateazd din timpul lur Neagoe- Vrancea, jud. Putna, servA de
Alunisul. Basarab. hotar intrejud. Putna i R.-SArat.
Este situatA pe malul riulur
Vedea, la 36 kil, departe de Aluniqul, sat, face parte din com. Aluni§ul, no1ie, fostA a statulur,
capitala judetulur si la 5 kil, de r. Strimbeni, pl. VdrbilAu, jud. in comuna Valea-Teanculur, jud.
a pldsir. Prahova. are io hect. pAcl., fineatl
Are o populatie de 990 loc. si vie. Egumenir Grecr ar ma-
(526 bárbatl si 464 femer), 270 ceitun,al com. Colti, nAstirer Banul, de care depin-
capT de fam., 240 contrib. in jud. BuzAti, situat pe malul dr. dea, ridicaserä vinul de aicr la
301 case de locuit. al izvorulur Alunisul, are 130 un mare renume.
In comuna' sunt doud. bisericr loc. si 29 case. E renumit prin
(la Alunisul-d.-s. si la Alunisul- chilibar i biserica sApatA in Aluni§ul, mofle, jud. Muscel, pro-
d.-j.), deservite de trer preotr. corpul une! sena prietate a statulur ; apartinea Mi-
Locuitorir se ocupd numar cu tropolier din Bucuresti. In anul
agricultura si cultura prunilor. Aluni§ul, ciitun, comuna Pietrari, 1878, venitul acester mosir era
E/ desfac produsul muncer lor jud. Dimbovita. (v. a. n.). de 1812 1., *1 a fost ipotecatA
la Slatina, Pitesti si gara Corbu. pentru asigurarea biletelor ipo-
Locuitorir din cdt. Alunisul- Aluni§ul, dmpie, vez! Dealul - tecare emise dupa legea din
d.-s. si Dealul-Gruiulur sunt mos- Porcilor, deal, jud. Vilcea. 1877. Pentru periodul 1881-86
nenr, iar ce! din Alunisul-d.-j. arenda a scAzut la 1450 1. anual..
s'ati impropriearit la 1864 pe Aluni§ul, deal, In com. BrAdAte-
175 hect., impArtite la 46 loc. lul, judetul Suceava , de sub Aluni§ul, trup din mosia statulur
Sunt in com. 35 cal si epe, 420 care izvoreste pirlul cu acest Corbi, pe care s'ad improprie-
bol', 150 yac!, 1000 or si 240 nume. tArit locuitorir din cd.t. SecAtu-
porcr. rile, comuna si plaiul Nucsoara,
ToatA comuna se tntinde pe Aluniqul, deal, in jud. Tecucid, jud. Muscel.
o suprafatd de 160o hect. la S. si paralel cu valea Alu-
Cu intretinerea scoaler statul nisul, pe care o alimenteazd cu Aluni§ul, munte, pe creasta cd-
cheltueste anual 1404 leT. apd pe timpurr ploioase ; alt. ruja trece hotarul tntre c. Bros-
carte 150 bArbatT si ii femer. 363 m. teni, din jud. Suceava si Buco-

www.dacoromanica.ro
ALUNIVL 05 ALUNtTL

vina, avind 1347.5 m. altitu- tacgn, din pl. Bistrita, judetul improprietarit dupa legea din
dine d'asupra niveluld marir. Neamtu. 1864. Ad e o bis. zidita la a-
nul 1810 de Preda Iepure, Bar-
Aluni§ul, fiiidure, in tntindere de Aluni4u1, fost schit de calugarÌ bu Anghel i Cirstea-cel-Negru
1390 hect., proprietate a statu- in com. Colti, jud. Buzaa, cat. §i reparata la anul 1877.
luI, jud. Muscel. Face parte din pendinte de Episcopia
marea padure Corbi, plaiul Nuc- Buzar'. Biserica e sapata in cor- Aluni§ul-de-sus, sat, face parte
para, formata din lo trupurI: pul uneI imense stind de pla- din com. r. Aluniul (v. a. n.), pl.
Preotesele, Bindea, Za- ta N'are inscriptiunl. Traditia Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o po-
noaga, Papaul, Rusu, Platica, il atribue o vechime de peste pulatie de 576 loc. Locuitorif a-
Alun4u1, Padurile i CrIngul, T000 de anI. Are o legenda cestlif cdt. sunt mosnenr. Aid
avind toate o intindere de 17530 identiea cu a schituluI N'ama- e o bis. ziditä la anul 1887 de
hect. e0, din judetul Muscel : «Un enoriag.
cioban, care p4tea turma ad,
Aluni§ul, pirtg, izvorete de pe aude in somn o voce, care II Aluni§ul-Mlajetul,pildure a sta-
teritoriul com. Fagetelul, plasa ordona sg. sape în coasta stincer; tuluI, in comunele Colti i M11-
Vedea-d.-s., jud. Olt, i se varsa el se supune, i dupa putina jetul, pe mo0a Mlajetul i Alu-
in 14111 Vedea, tn raionul com. munca gasete o icoana aMaicir- jud. Buzan, pendinte de
Domnulur. LocuitoriI se alar- Episc. Buzan. E formata din
meaz5., maresc deschizatura trupurile Aluniui, Fata-Mare,
Aluni§ul, jud. Suceava, a- dad forma uneI bisericr, unde Fini4u1, Ocolul-BordeiuluI-Savd,
fluente al omuzuluI-Mare, 1340 depun acea icoand, care se con- Poiana - Corduner i Valea- cu-
m. lungime. serva §i astd-zr». Tot 'in aceasta Bordeele, constituind un corp
sencä sunt sapate i dota chi- de 627 hect.
Aluni§ul i Heroaia,proprietayi AzI serva ca bisericä de mil-
ale statuluI, jud. Muscel, pen- locuitorilor din Alunipl. Aluni§ulul, ved Poiana-Alunip-
dinte de Mitropolia din Bucu- jud. Suceava.
re0, carI s'a(' arendat pe pe- Aluni§ul, fost schit, în cat. Alu-
riodul 1886-96 Cu 1485 1. a- nipl, com. Strimbeni, pl. Val-- Aluni§uluI (Virful-), colinit, in
nual. hila, jud. Prahova. com. Blajani, jud. Buzad, aco-
perita de padurr, vi! §i araturT.
Aluni§ul, rancurci de muntI in Aluni§ul, vale, com. Frfnce§ti,
prelungirea catre E. a ramureI pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. Aluni§uluI (Pirlul-), firlu, In
Porfir, perpendiculara pe intinsa com. Bogcldnesti, jud. Suceava,
irä a TareauluT, incepind de la Aluni§ul, vale, com. Sirineasa, avind lungimea cursuluT de 3000
nodul ce-1 formeazä cu ramura pl. Oltul-d.-s., jud. Vtkea. m., impreuna cu Piriul-Plopilor
Nechitulur, in partea despre N.- formeaza pirlul MoiR.
V. a schituld Nechitul, catre o- Aluni§ul-aaTáne§ti, pliclure, in
blqia piriuluI Malina, (afluent com. Balane0, jud. Buzaii, pe Aluni§ului (Valea-), vale, situ-
din dreapta riuluI rapa) pana in mo0a Cozieni-Tihule0, proprie- ata la S. de ttrgworul StAni-
malul drept al riuld Bistrita, tate a statuluT, pendinte de E- §e§ti, jud. Tecuciri, merge in di-
marginit pe sub coastele sale piscopie. E formata. din trupu- recia E.-V.
E.-V. pana in valea Do-
despre S.E. paralel, de ptriul rile Aluniul, Birza, Cozieni, Fa- brotforuluI, in raionul com. Sta-
Mastacanoasa, iar din coastele caianca, Mwasca, Talpiciti n4eW ; alt. la obiqie 355 m.
sale de catre N., se detaeaza Te4u1, formind impreuna un la varsatura 190 m.
intrio alta ramura numita a Ne- corp de 416 hect.
gule§tilor. Alunul, com. rur., plasa Oltetul-
Este acoperit cu padurI, in carI Aluni§ul-de-jos, sat, face parte d.-s., jud. Vilcea, compusa din
predomina arboriI de alun, de din com. r. Aluniul, pl. Vedea- 3 catune : Alunul, Igoiut
la carI se pare ea luat chiar d.-s., jud. Olt. Are o populatie
numirea. In toata intinderea de 257 loc. Este situatd pe valea riulur
sa strabate teritoriul com. Mes- LocuitoriI acestuI catun s'ari Oltetul, la 6o kil, departe de

5;042. Marais Digtonar Geopreilla. 9

www.dacoromanica.ro
ALUNVL 66 ALUNULUI (MOVILELE-)

capitala judetulur si la 25 kil. de nucr; iar livezile dar' ca la 300 Alunul, deal, la S.-E. com. Alu-
Horez, resedinta pläir. Inainte care de fin. nul, pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea,
vreme, cät. Alunul forma o sin- Veniturile comuner se urca pe care se cultiva 31 hect. vie.
gura com. si tinea de judetul la 1384 L i cheltuelile mar la
Gori; cät. Igoiul forma o sin- aceiasT suma. Alunul, pida, in c. r. Closani,
gura com. si cat. Bodesti apar- E brazdata de dealurile: Ma- pl. Closani, jud. Mehedinti.
tinea de com. Mateesti. teesti, Turcesti i Berbesti, carr
Are o populatie de 1294 loc. o separa de comunele cu acelasr Alunul, firtg, pe teritoriul com.
(649 barbatr si 645 femer); 267 nume i de dealurile: Colibilor, Paulesti, jud. Putna, pl. Vrancea,
capT de fam., 263 contribuabill; Seciulur, Ciocanele, Corsorulur, izvoreste din Muntisor si se
in 285 case. Brinzan, Rosul i Tutunarulur; e varsa in dreapta CozieT.
In toata com. sunt 6 bisericr. udatä de valle: acata, Corne-
Locuitorir se ocupa cu agri- tuluT, Pretroasa, Laculur, Rosia Alunul, îrîü, in plasa Ora.sulur,
cultura, pretraria, dulgheria si Aninoasa, d'ara de rtul 01- com. Andreasi, jud. R.-Sarat,
rotaria. El desfac produsul mun- tetul, care o strabate de la N. izvoreste din virful Alunulur,
cer lor la Craiova si Tirgul-Ho- spre S. uda comuna in partea de ra-
rez. Se margineste cu comunele sara si miaza-zi, si merge de
Locuitorir sunt mosnenr; 15 Mateesti, Turcesti, Berbesti, se varsa in riul Rimnicelul ; are
Impreprietarit la 1864, cind vesti, Coltesti i jud. Gorj. un curs repede i prapastios,
li s'ají dat 33 hect. paniint. Er si nu s'a putut face morl pe
art 45 cal, 258 boT, 195 vacr, Alunul, sat, face parte din com. dinsul.
25 capre i 270 or. rur. cu acelasr nume, plasa 01-
Pe riul Oltetul sunt 5 morr tetul-d.-s., jud. Vilcea. Are o Alunul, trup de ddure a statu-
in raionul comuner. populatie de 561 loc. (287 bar- lur, in intindere de 125 hect.,
In cat. Igoiul sunt maT multe batl si 274 femel); iar ca po- formind, impreuna cu trupurile
carien l de piatra. La locul nu- pulatie scolara are 50 copir (29 .Padina,-Seaca, Piraele, Mdgura-
mit eGherghinoaia» se aflä baetT si 21 fete). Aci e rese- Albu, Muntele-Neteda i Dosul,
pamtnt o materie combustibild dintaprimArier si scoala comuner. padurea Costesti, situata in co-
sau carbunr de pamint, care ma- In raionul acestur cat. sunt muna Costesti, plaiul Horezul,
terie e in ardere continua de la 3 bis.: una in Cornet, cu hra- jud. Vilcea.
1886, pana acum (1892). Se ga- mul Cuvioasa-Paraschiva fon-
sesc tn pamint straturr de scoicT data la anul 1838 de VI. De- Alunul, vale, in plasa Ora.sulur,
si inda S'a(' gasit i masele conesi, I. Rosca, s. a. ; una in jud. R.-Sarat, in partea de mia-
de mastodontr, picioare de ele- Rosia cu hramul Sf. Dumitru, za-zi a comuneT Andrea.si; e
fantl petrificate. fondata la anul 1803 de Pos- inchisa intre Dealul-Furului si
coala dateaza in com. de telnicul Constantin ; si alta in Virful-Alunului, lar prin fundul
22 anT. Localul e bun si apar- Podurr cu hramul SL Nicolae eT curge torentul Alunul ; este
tine comuner. titi carte 174 bar- fondatá. de D. Sutoiti. Catunul una din cele mar frumoase
batí si 2 femer. Cu intretinerea Alunul forma in vechime o sin- din partea loculur, marginita
scoaler, statul cheltueste anual gura com. si tinea de judetul fiind de muntr inaltr acoperitr
108o ler, iar comuna 15 ler. Gorj, apor s'a unit cu catunul cu padurr.
Femeile cultiva prea putinT Igoiul i Bodesti i asta-zr for-
gindacr de matase. StupT cu al- meaza impreuna com. Alunul. Alunul, vale, in com. rur. Balo-
bine sunt vr'o 15. d.-j., plaiul Closani, jud. Me-
In termen mijlociti se fabrica Alunul, d cal, pe teritoriul satuluT hedinti.
1500 decal. tuica. Minjesti, com. Mogosesti, plasa
Toatä comuna se intinde pe Stavnic, jud. Iai, numit ast-fel Alunului (Poiana-), d ea/ , in pl.
750 hect. pamint. de la padurea de alunr ce se drasulur, jud. R.-Sarat. (Vezr
Terenul cultivabil produce afta pe el. Poiana-AlunuluT).
2500 hectol. porumb i 90 hectol.
gnu. Aproximativ sunt in com. Alunul, deal, la V. comuner S1A- AlunuluI (Movilele-), dota mo-
ca la 150 merT, 70 perT, 190 vesti, pl. Oltetul-d.-s., jud. vile, in pasa Borcea, judetu

www.dacoromanica.ro
ALUNULUI (CULMEA-) 67 AMARA

spre N. de satul Pie- luat numele de la lacul in comunele Ciineni i Gradistea-


troiul. Amara, linga care e asezata. d.-s. si primeste in sine &tul Vi-
istoric. Mar inainte se numia roaga. In comuna sunt i 34
Alunului (Culmea-), f ir de dea- SIobozia-Amara, probabil de la puturr, Cu o adincime de la
lurf, in pl. Orasulur, jud.R.-Sarat, permisia data locuitorilor ca sa-sT 8-10 metri.
se desface din virful Alunulur, in- faca locuintele lor aci. Clima comuna este tempe-
tra in plaiul Rimnic, face hotarul Pana la anul 1864, tinea de rad. si sanatoasa ; lama insa su-
fiare acest plaid si plasa Mar- Amara si cat. Maraloid, care a- pusa raceler vintulur de rasarit.
ginea-de-sus, se scoboarà apor cum e trecut la comuna Cfineni, Comuna nu mar are alt cat.,
printre riurile Milcov, R.-Sdrat copiir din Maraloid, venead de cit cel de resedinta.
Slimnic, despartind basinu- la scoala din Amara. Suprafata comuner este de
rile lor; trimete spre dreapta ra- Este asezatä In partea de 2858 hect., din carT 38 hect.
mificatiunile : Dealul-Lung, Dea- miaza-zi a judetulur, la 25 kil. ocupate de vatra satulur, 564
lul-Peletic, Dealul-Tinos i Dea- spre S.-E. de orasul R.-Sarat, hect. proprietatea locuitorilor
lul-Costandoid, printre afluentiT si in partea de apus a plasiT 1494 hect. ale statulur. Ca su-
riulur Rimna, apor Dealul-Streaja Gradistea, la 8 kilom. spre V. prafata, comuna este a 9-a din
Dealul-Nucilor, printre aflu- de Gradistea-de-sus, resedinta plasa.
entir Slimniculur. Virful princi- Comunele cele mal' a- Populatiunea com. in anul
pal din aceasta culme este Alu- propiate de dinsa sunt: Slobo- 1892 era de 164 familiT, carT
nul, cu o inaitime cam de 550 m., zia-Galbenul la 7 kilom., Balta- coprindead 612 sufl., din carr
care se afla pe teritoriul com. Alba la 7 kilom., Ciineni la 8 311 barbatT si 301 femer, aflin-
Andreasi; are padurr i pasunT kilom., Ghergheasa la 8 kilom., du-se 55 cu stlinta de carte,
intinse; inainte a fost punct tri- Drog la 9 kilom., Gradistea-de- si restul (557) fara stiinta de
cronometric de observatie, care jos la IO kilom. si Visani la 15 carte ; dupa religie i nationali-
a servit statulur major austriac, kilom. tate : 602 RominT si IO streinT,
la facerea hartir tarir Ronfinestr. S6 margineste la miaza-noapte dupa starea civilä: 299 clsato-
cu comuna Balta-Albá, de care ritT, 313 necasatoritl si 26 va-
Aluta, vezr Oltul. se desparte prin niste dealurT duvr. Ca populatie, comuna e a
ce inchid la S. lacul Balta-Albá; 12-a din plasa.
Alvinesti, vale, in judetul Con- la miaza-zi cu catunele Sdva- Portul locuitorilor este comun
stanta, pl. Hirsova, pe teritoriul resti 5i Pläsoiul (ale com. Cii- intreger plasT. (A se vedea la
comuna Topalu, se desface din neni), despartid pi-in valea pi- plasa Gradistea).
poalele nord-vestice ale dealulur riulur Viroaga; la rasarit cu com. In comuna e o singud bise-
Olacu i dupa un drum de vre-o Gradistea-d.-s., cu cat. Maraloiti rica, zidita in anul 1819 de un
5 kil, se deschide in Dunare; (al com. Ciineni) i riul Buzad; egumen de la schitul Rogoz si
are o directie de la N.-E. spre iar la apus cu comuna Gher- cu ajutorul locuitorilor Ionita
S.-V. Brazdeaza partea sud-ves- gheasa. Gheorghe BrindusT, reparad de
del a plasir i cea sudica a com.; Amara este o com. de cimp locuitorT in 1844; are un preot
este tiiata de drumul comuna si decT n'are dealurr importante si un cintaret.
Topalu-Boazgicu. pe -teritoriul er, afad de malu- Comuna are o singur coala
rile piriuluT Viroaga ; lar ca mixta, fundad in 1882 de co-
Alzas, locuinlä izolatif, (v. Ata, este Valea-Viroager. muna, cu I invätator.
pichet), jud. Neamtu. Riurile suntmicLi lid insem- coala e de nuele cu valatucT,
ndtate; principalul este Viroaga, avInd ca pamint vre-o 8 hect.,
Amar, pirig, curge prin satul care udd com. in partea de apus 6872 centiarir.
Mindresti, com. Puteni, plasa Valea-Sälcier, care se varsa in Calitatea pamintulur este me-
Nicoresti, jud. Tecucid, si se Viroaga pe teritoriul com. la S.. diocra, fiind compus din huma
varsa in pIriul Gerul. de cat. Amara; riul Buzad se argill. In privinta cultura, cele
afla la 5 kil, spre miaza-zi de 2820 hect. ale comuner se divid
Amara, com rur., in plasa Gra- comuna. Pe Ruga c. este marea ast-fel: 2498 hect. pamint arabil,
distea, ltngä lacul Amara, jud. bala Amara, cu vi-e-o 600 hect. 137 hect. ima i 185 hect.
R.-Sarat. suprafata si care se tntinde padure.

www.dacoromanica.ro
AMARA 68 AMARA

Ocupatiunile locuitorilor sunt: R.-SArat, la 27 kilom. de R.- Sodiá 20.5970


agricultura, avind pentru aceasta. Särat si la 3 kil, de riul Bu- Oxid de magnesiu . 10.8570
90 plugurr si o masinä de tre- Mil, de care e despArtità prin » calci . . 0.7160
erat; cresterea vitelor, fiind in malurile lur inalte. Are o intin- Sesquioxid de fer
com. 1859 capete, din carT 332 dere de 600 hect. ; se intinde Potasiá
nedetermii tato
bol, 233 vacT, 145 cal, 123 epe, si pe teritoriul com. Clineni. Lithiu
926 or, 5 capre, 95 rimAtorT. In- Din intinderea sa, 400 hect. a- Materir organice
dustria in aceastá com. e simplà, partin statulur i sunt date cu Aceste substante se pot grupa
fiind cea domesticA. Comerciul arena.. Ven. el este de 10000 1. in modul urmator :
comuner constA in importarea Intima se gAseste: crap, ca- Clorur de sodiá. . 34.749
lucrurilor necesare pentru racudA i albisoarA, in mare can- Sulfat de » . . 18.935
tinere, constructiuni i lucrurr titate, care se vinde in R.-SA- )0 magnesia. 27.330
manufacturale; i in exportarea rat, Ploesti, Buzdti i chiar in Carbonat de calciti. . 1.278
cerealelor, vitelor i pestelur, pe Bucuresti. Apa báltiT este sAratA; » magnesia. 3.669
care locuitorir 11 scot din balta ar putea deveni chiar apA me- AceastA analisl este fAcuta
Amara si 11111 BuzIá. Transpor- dicinall bund, dacA s'ar putea numar aper, nu si nAmolulur la-
tul se face prin gara FAurer (jud. Canaliza apele dulcr, cari se varsI culur.
&Ala), la 17 kil. spre miazl- inteinsa, dindu-li-se acestora o Apa, precum i nAmolul aces-
zi. In com. sunt 8 comerciantr scurgere in riul BuzAti. Nu este tur lac, de si nu sunt bine cu-
(5 Rominr, 2 Armenr, i Evreti, supusl usaciunir ca Balta-Al- noscute de medicr i prin ur-
din carr 3 sunt circiurnarT. ba, de oare-ce are izvoare in- mare niel' recomandate, si de si
CAlle de comunicatie sunt ur- terioare, pe lingA piriul de vara, nu s'a fácut niel o instalare pen-
matoarele: oseaua comunal1 Viroaga. Pe malurile sale, mar tru luare de bar, totusr locui-
ce vine de la com. Ghergheasa Cu seamil cel despre apus, creste toril judetulur, din propria lor
si trece printeinsa, spre a se mula trestie i rogoz, din care initiativl intrebuinteaa cu suc-
duce la Gradistea-d.-j. ; drumul tAranir fac rogojinT, pentru el ces apa i nAmolul laculur. Su-
spre Visani ; soseaua spre Balta- pentru export. ferinzir, carr fac bAT in acest lac,
Albd i Boldul ; drumul spre Slo- inchiriazA locuinte in satele Slo-
bozia-Galbenu i Drog. Amara, deal, pe mosia Amara, bozia, Amara si Slobozia-Noul.
Budgetul. Comuna are 132 c. Movileni, pl. Copou, jud. IasT.
contribuabill; 2666 ler 42 b. la Amara, mofie, pe teritoriul com.
veniturr si 2288 ler 27 b. la Amara (La-), han, In pl. Gra- Movileni, pl. Copou, jud, IasT,
cheltuelT. distea, com. Amara, jud. R.-SA- formeazá un trup cu mosia Bu-
rat, pe drumul dintre Amara tuluc, din com. PAusesti, plasa
Amara, sat, in pl. Ialomita-Balta, Balta-AlbA, la 4 kilom. spre arligAtura, (v. Butuluc). In a-
jud. Ialomita, pendinte de com. miazl-noapte de Amara. ceastA localitate nu sunt de cit
Slobozia, este situatA pe partea doul case s't o moard cu vaporT.
de V. si in apropiere de lacul Amara, iaz, v. Buddiul, .piriu, c.
Amara, de la care si-a luat nu- Movileni, pl. Copal, jud. Iasi. Amara, mofie a statulur, in pl.
mirea. Gradistea, in com. Amara, jud.
Acest sat este infiintat de Amara, lac, cu n'A minerall, in R.-SArat, are o intindere de 1679
citr-va anT si are 190 fam. Ro- pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita, hect., din carr 1394 hect. loc
minf. este situat spre N.-V., la 5 kil. arabil, roo hect. imas si 185 h.
Aicr este o scoalà mixtA cu de satul Slobozia i intre satele pldure.
un invAtAtor retribuit de com. Amara si Slobozia-Nouä.
Locuitorir satulur se ocupl Analiza acestur lac este a- Amara, pei-dure a statulur, in pl.
Cu plugAria si vara inchiriazA ceasta : Gradistea, com. Amara, judetul
locuintele vizitatorilor laculur A- AnhydridA silicicA . 0.0033 R.-SArat, in intindere de t85
ntara. sulfuricA. 28.8870 hectare; esenta dominantA de
Clor 21.0870 lemn este salcia.
Amara, bata' mare, in pl. Gra- AnhydridA carbon. n edeterminate
distea, lingl com. Amara, jud. borla .JJ Amara, pirta, izvoreste din p5.-

www.dacoromanica.ro
AMARA 69 AMARADIA

durea Chircia 51 se varsa In la- Din Dealul-MueriI, se lasd spre propie de varsarea lor in aceste
cul Drac5ani, com. Drac5ani, pl. E. Dealul-Murgasuld, ce merge riurI.
Meletin, jud. Boto5ani. de la N.-V. spre S.-E., ayind la Aceasta plasa mar tine i de
V. valea Giamartaluiuld, lar la basinul riuld Olt 5i anume de
Amara, pirig, v. piriul Budaiul, E. valea riuld Fratila. Atit dea- afluentiI sal din dr. Oltetuld
com. Movileni, pl. Copal, jud. lul dt 5i valle se prelungesc pe numitI Fratila i Giamartaluiul,
Ia5i. teritoriul jud. Romanati. Pe li- caff trec in jud. Romanati.
mita catre pl. Jiul-d.-s., se in- Plaza Amaradia din punctul
Amaradia, plath, jud. Dolj, nu- tinde dealul Icleanul, ce este o de vedere administrativ e for-
mitá ast-fel de la riul Amaradia prelungire a dealurilor Andree5- mata din 18 comune 5i anume:
ce trece prin ea in directiunea tilor 51 Prigorier din culmea Adincata, Amara5ti, Balota, Bo-
N.-V. spre S.-V. Zanoaga, jud. Gorj. Acest deal dae5ti, Bulze5ti, Cdpreni, Goo-
Forma sa se poate asemana se continua prin Dealul-Mare, deni, Goe5ti, Meline5ti, Mierea-
-Cu un paralelogram lungit de ce desparte valea riuluI Ama- Birnici, Murgaiú, Negoe5ti, S15.-
la N.-V. spre S.-E. radia de valea piriuluI Almajel, vuta, Stoina, Talpa5i, Valea-
Se margine5te la N. cu parte pl. Jiul-d.-s. Bould, Vele5ti, Zeicoig. Re5e-
diii jud. Gorj, incepind din dr. Tot din dealul Icleanul se lasa dinta sub-prefecturd este in c.
comuneI Valeni ; la E. cu jud. dealul Chicioard, ce desparte Meline5ti.
Vilcea, pana in dreptul comund miel afluentI din dr. Amaradid Populatia pläil Amaradia e
Capreni din aceasta de alte piriia5e ce se varsa. di- de 6131 C. de fam., cu 24984
La S. se margine5te cu pl. rect in sufl., din care 12617 barbatI
Ocolul din acest judet. Terenul tertiar constitue solul 12367 femer.
La E. cu jud. Vilcea, de la intregd Dupd starea civill, populatiu-
com. Valeni la N. pana in drep- Pe teritoriul acestd pla5r cur- nea se imparte In: neinsuratI
tul comuneT Bizgarli, Romanati. ge riul Amaradia ce intra in 13021 : barbatI 6787, femer 6234;
La V. se margine5te cu pl. aceasta pl. pe la com. Capreni; insuratI 10480: barbatT 5240,
Jiul-d.-s., din dreptul com. Ca- 1-1111 curge pe teritoriul acesteI femeI 5240; vaduvI 1471: bar-
preni pana la com. Malaeasa, pla5T de la N.-V. spre S.-E., batI 603, femer 868; divortatr
din pl. Ocolul, despártindu-se lasind in dreapta sa, comunele : : barbar 8, femer 4.
pe o mica intindere prin riul Capreni, Sloina, Valea-Bould, Dupa nationalitatI, sunt: Ro-
Amaradia. Bodde5ti, Me1ine5ti, Goodeni, mlnI 24933, sirbr 23, UngurI
In privinta reliefuld, pl. A- Negoe5ti ; iar in st. comunele : 14, EvreI 12, GrecI 2.
maradia se poate imparti in .Capreni, Mierea-Birnici, Nego- Dupa felul ocupatiund, loc.
doua regiunI : regiunea dealu- e5ti i Adincata. Din dreptul se impart In: agricultorI 18206,
rilor la E. 5i regiunea vailor la comuneI Adincatase indrepteaza muncitorI 888, servitorr 260,
V.; ambele regiud se intind in spre S. curgind putin pe limita comerciantI 85, prof. liberale
directiunea N.-V.-S,-E. Dealurile catre pl. Jiul-d.-s. Riul Amaradia 84, meseria5I 82.
ce accidenteaza aceasta plasa prime5te riul Plosca pe stinga Dupa instructiune sunt: cu
sunt : Dealul-MuieriI, ce se lasa ce vine din com. Grädi5tea, jud. 5tiinta de carte 1721: barbatI
din culmea Zdnoaga, din jud. Gorj, uda. comunele Zäicoiú, Tal- 1567, femeT 154; fara 5tiinta de
Gorj, trece pe teritoriul acestd pa5i 5i Amara5ti, cu directiunea carte 23263: barbatI 11050, fe-
printre valea Aula Plosca, N.-S., dealungul Dealuld-Muerif mer 12213; la i000 loc. 5tia
la V. 51 limita catre jud. Vil- 5i se varsa in Amaradia la s. carte 69: barbatI 63, l'eme' 6.
cea, pana la izvorul fiuld Gia- Amara5ti. BisericI sunt 55, din care 21
rnartaluiul; de aci pana In li- Pe dr. Plosca se incarcg cu parohiale i 34 filiale, deservite
mita de S. a pld5iI este strins me multI afluentr, intre care se de 22 preotI parohI 5i de 6
intre valle riuld Amaradia numara Ploscuta (vezi cuy. Plos- preotI supranumerarI 5i de 51
V. i a riuld Giamartaluiul la cuta) pe dreapta. cintaretr.
E. Catre S., i anume din punctul Atit Amaradia, cit i Plosca, scoli sunt 17 : zsde baetI, 2
unde riul Giamartaluiul trece in primesc pe ambele malurT aflu- de fete 5i 13 mixte, cu 15 inva-
jud. Romanati , Dealul-MueriI entI, ce curg prin vál strimte t'atoe 5i 2 invatatoare. Aa urmat
se continua prin dealul Flore5ti. la izvor i largI cu cit se a- la 5coala, In anul 1892-93,

www.dacoromanica.ro
AMARADIA 70 AMARADIA

453 copir: baetT 399 si 54 fete. goesti, Amaresti, Mierea-Birnici, Saca. La E. cu judetul R.-
Ati virsta pentru a urma la scoala Slavuta, Zeicoiu, Tilpasiti, Ve- Vilcer.
3356: 1798 blietT í 1558 fete. lesti, Balota, Bulzesti, Murgasiti, Relieful solulur acester plAsT
Juriile comunale judeca pri- Goodeni Melinesti , Bodaesti , este, spre V. in partea riurilor
cinr miel; tin de judecAtoria o- Valea-Boulur, Crusetu, Stoina Blahnita i Gilortu, mal mult
colulur Jiul-d.-s., cu resedinta in Capreni. In jurul orasulur Cra- ses, lar in partea de E. deluros.
iova de asemenea erati: Izvorul, Dealurile ce strAbat aceasta
Numarul vitelor e de 43968 Motoci, Mischi, Ghercesti, Pie- plasA sunt: Plesa, al Jiulur, SA-
capete, anume : cal 284, epe lesti, Simnicul, Isalnita, Breasta, celul, Zorlesti, Prigoria i Dea-
541, armasarT 25, minzr 104. Cernelele, Bucovatul, Balta-Ver- lul-Muerir.
Vite cornute : bol 6415, vacr de , Podan, Livezile , Glodul , Cel mal renumit platotz din
3700, viter 1355, taurr 784, bi- Preajba , Malul -Mare , Sacuiti , aceasta plasa este : Cimpul-Ma-
volT 27, bivolite 21. Ghindeni, Cosoveni i Carcea, re, ce se ridicA filtre basinurile
OT si miel 190o7, berbecr toate in numar de 40 ce com- Blahnita i Gilortu, spre N. de
3397. puneati plaisile unite Amaradia- Tirgul-Carbunesti. (A se vedea
Porcr 155I, scroafe 1465, Ocol, cu resedinta sub-prefec- la com. Albeni).
vierr 51r, purcer de lapte 1597. turer în Melinesti. Clima acester plasr este tem-
Capre 2463, tapT 185, iezr Localitatr istorice in aceasta peratA.
446. pl. sunt : Putineiul, com. Mierea- Plasa Amaradia are o supra-
Magarr 6, cada 14. Bimici, mide s'a dat batalia fa.tA de 41800 hect. din carr
Cu comerciul se ocupi ata dintre Mihaiti-Viteazul i TAtarir. 6025 hect. padure, lar restul
strainir cit i indigenir. La Cru- In jurul comuner Goesti, cat. aratura, dealurr, vAT, livezr si vil.
set si Negoesti se fac bilciurr Muereni, se vad ruinele une Solul Amaradier este putin
anuale. Comerciul Il fac mal cetAtr romane, numitä de loc. productiv; izlazurile i finetele
mult cu orasul Craiova, unde se Cetatea-Muerir. sunt cele mar intinse; produce
duc cu caree cu carutele pe cu toate acestea tot felul de
Amaradia, 'Las* este situata
soseaua nationall Craiova-Tirgu- cereale.
Jiu. De asernenea se duc pe la In partea de E. a jud. Gorj. Riurile ce strA.bat aceastA pl.
bilciurile ce se tin in comunele Aceasta pl., pana la 1883, forma sunt : Gilortu, care este cel mal
maT sus numite ; vind mal mult plasa singurA, dar de atuncr s'a voluminos, apor vin : Ciocadia,
cereale, vite, cAramida, lemne, etc. unit cu plaiul Novad i for- Blahnita , Galbenul , (Bala- de-
Calle de comunicatie 'ce stra- meaza o singura plasA sub de- Fier), Cilnicu i Amaradia.
bat plasa Amaradia sunt: calea numirea plasa Novaci-Amaradia oselele din aceastA pl. sunt
jud. Craiova-Ttrgu-Jiti, cu dota Cu resedinta in cAt. Hirisesti din urmAtoarele :
podurr pe riul Amaradia, unul plaiul Novaci, apartinind com. I. oseaua judeteanA T.-Jiu-
la Adincata si unul futre Stoina Novaci. Vilcea, care infra in aceastA
si Capreni; car comunale neso- Numirea de Amaradia plasa mal la V. putin de com.
seluite i anume: Murgasi-Velesti luat'o de la riul Amaradia, care Copacioasa si trece pe la Scoar-
prin com. Balota, de unde are ia nastere din aceastA plasa, din ta, unde se desparte in dota:
un ambrasament spre Bulzesti. punctul de bifurcatie al dealu- o ramura apuca spre S., iar
Gaia-d.-j. de pe aceastA linie rilor Prigoria i Muerea. alta merge spre Vikea si trece
este unja cu Goesti printr'un Se margineste la N. cu plaiul pe la Coliba.si, Bengesti-d.-mj.,
drum, care, de la MAtaesti din Novaci cu care se atinge prin prin apropiere de Ciocadia, prin
pl. Ocolul, duce la Negoesti, la comunele: Ciuperceni, Bumbesti- arliger, Piticu, Zupesti, Poenari,
Goodeni, etc. Piticu, Ciocadia, Blrzesti i Sir- Ciuperceni, de unde apor intra
Un drum proectat duce de besti. La V. cu comunele: Voi- in Vilcea.
la Bodaesti, de Ruga, Amaradia, testi, BAlanesti, Pistesti-din-Vale 2. oseaua judeteand T.-Jiu-
la Fratostita, din pl. Jiul-d.-s. Pistesti-din-Deal, Budieni Scoarta-Dolj, in aceastA plasa
Inainte de 1892, pl. Amaradia asa din plasa Ocolul. La S. este aceia.sr, pana la Scoarta,
era unita eu pl. Ocol. Pl. Ama- Cu plasa Gilort prin comunele : de aci apuca spre S. si trece
radia-Ocol coprindea comunele : Curteana, Rogojeni, Pietresti- In apropiere de com. Pojogeni,
Goesti, Adincata, Ne- d.-s., Piriul, Licuriciti, Adunati apor trece prin

www.dacoromanica.ro
AMARADIA 71 AMARADIA

de unde putin mar la S. intra mal la S. intra in plasa Gi- si parte din plasa Ocolul, tre-
in plasa Gilortu. lortu. end pe la ea-une/e Ulmetul,
Sosele vicinale in aceasta pl. In plasa este judecatorie de Crusetul, Mierea-Birnici, Spineni;
sunt : ocol cu resedinta in Pietresti- Negoesti, Pometesti, Adincata-
oseaua vecinala, care plea- d.-s. d.-j., Malaesti, Milesti-d.-j., Flo-
ca din com. Ohaba, trece prin Este resedinta companier a VII resti si Albesti.
Glodeni si Bisnegi de unde intra din reg. 18 dorobantr. Volumu/ apelor sale, in par-
in plasa Ocolul. Locurr istorice sunt in com. tea de sus este putin abundent,
oseaua vecinala, care vine Albeni : Cimpul-Mare si In com. din cauza fundulut nisipos care
despre Surupatr, j'Arà in aceasta Birzeiu-de-Padure, locul numit face ca apa sa se filtreze in gai-
plasa mal la N. putin de com. Silistea. mtnt ; in josul cursulur srai insa,
Magheresti-din-Deal, trece pe la Plasa are 25 comune : incepe a-sr mari volumul prin
aceasta comuna, pe la Sacel, Glodeni, Magheresti-din-Deal, apele te primeste de la deose-
de unde apor merge de da in Sacelul, Cirliger, Sirbesti, bite izvoare. Fundul Amaradier
soseaua judeteana T.-Jiu-Vilcea. Corsorul, Zorlesti, Rosia- catre sorginte e nisipos, iar in
S oseaua vecinall ce vine d.-j., Prigoria, Negoesti, plasa Gilortulur este namolos
de la Ciocadia i hita in aceasta Bobu, Scoarta, Co- pe toata intinderea sa, de aceea
plasa mar la S. putin de aceasta pacioasa, Pojogeni, Stefanesti, nu existá pe clima morr orr fe-
comuna si merge de da in so- Birzeiu-de-Gilortu, Birzeiu-de-P1- rastrae, din cauza ca in vreme
seaua judeteana T.-Jiu-Vilcea. dure, Poiana-Seciurile, Pojarul- de plor arunca prundurr i dis-
Soseaua vecinall ce vine d.-s., Pojarul-d.-j., Pietresti-d.-s., truge tot ce s'ar gasi pe dinsa.
despre Pietresti-d.-s., pl. Gilortu, Albeni i arbunesti. Amaradia prim este ca afluentr
jara. in aceasta plasa mar la N. Ca centre de desfacerr co- In jud. Dolj:
putin de Pietresti-d.-s. si trece merciale In aceastä plasä sunt: In dreapta : piraiele Plo-
pe la comunele: Stellnesti, Co- Pietresti-d.-s. i Tirgul- pul, com. Capreni ; Boul, Bou-
jani, alnicul, Albeni, unde se nesti. sorul, Mierea, com. Valea-Bou-
desparte in doul ramurr; una In acea,sta plasa sunt 22 de lur; l Mueristil, com. Mdinesti.
merge de da in soseaua jude- scoll cu 1003 elevr inscrisr, din In stinga : ptraiele Ama-
teana T.-Jiu-Vilcea, iax alta trece carr urmeaza. cursurile 816 elevr razuia, corn. apreni ; Valuta,
pe la Calugareasa, Negoesti, si 20 eleve. satul Crusetul; Valea-Mare, sa-
Poiana, Pojarul-d.-s. i Pojarul- tul Mierea ; riul Plosca, com. A-
d.-j., de unde apor infra in pl. Amaradia, Hl; izvoreste din c. mdre0.
Gilortu. Seciurile, plasa Amaradia, jud. Largimea medie a albier sale
Sosele comunale in aceasta Gorj, dintre dealurile Prigoria nu trece peste 15 m., iar adin-
plasa sunt Muerir, bifurcatiunr ale culmil cimea variaza de la I m. la 2
i.Soseaua comunala, care in- Zanoaga, curge de la N. la S. m. maximum. De si seaca cite
tra din plasa Novaci in aceasta udind comunele Pojarul-d.-s. o data. in timpul veril, totusr in
plasa la comuna Piticu si trece Pojarul-d.-j., Logresti-Mosnenr, cursul säti inferior nu se poate
pe la Zorlesti, Rosia-d.-s. si Ro- Logresti-Birnicr, Tindalesti, Col- trece prin vad, din cauza ca
Seciurile i Poiana. testi, Busuioci, Hurezani-d.-s. fundul albier este mlastinos.
oseaua comunall, care Pegreni din judetul Gorj) dupa Sapte podurl se gasesc pe A-
pleaca din comuna Poenari ; a- care intra in jud. Dolj, pe la maradia, din care 3 in judetul
ceasta osea trece prin Poena- com. Capreni. De ad isT schimba Dolj si 4 in jud. Gorj :
rile, Sirbesti, Beresti, Alimpesti, directia catre S.-E. pana la S. Podul drumulur de fier in
Nicoresti, Corsiorul i Peticia, de de com. Goesti, unde din non dreptul catunulur Troaca, lung
unde intra. in Vilcea. schimba directia catre S.-V. de II0 M., cu tablier metalici
Soseaua comunalä, care descriind un arc de cerc pana la 25 kil. de Bucuresti, 'filtre
pleaca din soseaua vecinala Co- in dreptul satulur Troca, com. Craiova i Isalnita ;
jani-Albeni, de la com. alnicu Cernelile, unde se aruncà in stin- Podul drumulul de fier in-
si trece prin Birzeiu-de-Gilortu, ga Jiulur. tre statiile Copacioasa i T.-Jia
Lujelesti, Comanesti-d.-j., Bir- In curgerea sa in jud. Doljiti, cu 2 deschiderr de 15 metri
zeiu-de-Padure, de unde putin uda pl. Amaradia pe la mijloc, fie-care ;

www.dacoromanica.ro
AMARADIA 72 AMARUL

Intre acelea§T statiT pod cu la E., riul


GAgeni-Vintileanca ; Media na#erilor e de 66.3; a
tablier metalic Cu o singurä des- Sarata, care o desparte de c. ruortilor de 48, a casatoriilor
chizatura de 15 metri ; Cioranca i hotarul mc*er Mar- de 18. Populatia cmte c u o
La kil. 348 un pod cu o gineni, zis treT movile, care o medie anuala de 23 sufiete.
singura deschidere de 15 m. ; desparte de com. Mihailqti ; la Din punct de vedere finan-
La kil. 348 metri 912 tot S., hotarele m44leT Glodeanul- ciar. comuna are 31 I contrib'ua-
asemenea Sdrat, Bolde0, zis O Moara-Bi- bar, din care 27 comerciantr
Al "oseleT nationale Cra- rauluT, Znagovul i Afumacioara; RominT. Stabilimente 13. Veni-
iova-T.-Severin, la satul 'pinito.; la V., piriul Istati, care o des- tul caselor 4800. Taxa propon-
Al oseleT judetene, care parte de m(*a Fulga, jud. Pra- tionalg. 120; ven. fonciar 151344;
leaga Craiova cu nordul jude- hoya. darea calor de comunicatie
tuluT la Negoe.,5tT. Suprafata sa este de 668o h., 1866; patente 664.15; fondera
La comuna Logreti-Mo.5- din carT 4990 arabile, 280 finea- 12070.44. Total fiscal 14600.59.
neni, jud. Gorj. ta, 743 islaz §i 667 lacul Ama- Perceperea 1460.05; judetene
rul i teren sterp. Proprietati mal 3120.50; drumurr 1385.65 ; co-
Amaradia, pi« izvorqte din insemnate coprinse in teritoriul munale 3120.50; comerc. S0.25.
muntele Pleea, jud. Gorj, uda acesteT comune, sunt : Barbu- Total general 23737.54. Budge-
plaiul Novaci li plasa Ocolul, leanca, a statuluT, Amarul, dat in tul comund e de 4420.91.
curge de la N. la S. prin cdt. loturT, Ciura, Sinaia (a Eforier Are 2 coll in com. Amarul
Stáne§ti, trece pe la E. de c. Spital.), Dulbanul, Movileanca, i Miro0 cu un numár regulat
Mwte§ti, sub numele de apa Scortianca, Mis*, Sauleasca de 8o elevT. Carte t.iii 127 loc.
Mwte0, uda comunele Ohaba Cretuleasca. Terenul sati e un Are 2 bis. in com. Amarul 11
Glodeni, 4I indreapta apoT vast es intrerupt de movile MiroO, avind ambele aceialT pa-
cursul spre S.-V. pe la S. co- mal cu seama de cite-va ape tronT: SE Nicolae i SE Deme-
muneT VoetWi; aci primWe In stag,nante, care formeaza lacurT, tru. Catedrala este SE Nicolae
dreapta piriul Valeni ce izvo- smircurT O tufAr4. Cultura prin- din c. Amarul. Preotl sunt 2,
re§te din poalele plaiuluT Sclivia cipala e orzul §i porumbul, apoT entaretT 2, paracliserT 2. Nu-
5i care aduna apele piraielor Va- secara i gnu!. Ca industrie are marul circiumilor e de io. Ca-
lea-GrululuT, Inoasa i Pirlul-cel- o moara de aburl O o stina pe sele sunt ordinare.
Mare ; din Voite§tT, ptriul Ama- mo0a Scorteanca. Face comert Comuna g-a luat nWere,
radia infra in com. Balanqti, cu cereale, pe care le desface cam pe la anul 1840, in urmá.-
strábate aceasta comuna in lun- la gara Mizil, cu care e legata toarele imprejurArT : cálugAri-
gul eT §i intra in com. Budieni, prin §oseaua vecinald Mizil-Co- tele de la mdnAstirea TigIne0,
de aci infrá in com. Pietreti- torea prin Casota, precum §i proprietare ale moOeT Amarul,
de-Varsaturl, mergind a se vársa cu alte drumurr naturale, din art inceput sa. dea locurT de casa
In pi, in jos de com. Ia. i. care mar insemnat e drumul A- oamenilor de servida aT manas-
maruluT. tireT, pe aceasta mnie. Proprie-
Amaradia-de-Apus, locuing i- Vite are : 810 boT, 402 vacT, taxiT vecinT, suferind de lipsa
zolatii, in pl. Amaradia, jude- 230 viteT, 4 bivoll, 210 caT, 250 bratelor, le-a(' imitat. Ap.: Const.
tul Dolj. epe, 50 mina, 1754 ol, 7 capre, Scortianu, in anul 1842, a da-
I asin O 410 porcT. ruit locurT de casa orT-caruT
Amaradiel (Valea-), pe mo0a Comuna e formata din catu- muntean, ce s'ar stabili pe mo-
Cristineti, com. Ibaneti, plasa nele : Amarul, Dulbanul, (Satul- Oa sa Scortianca. Milla Cal.-
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti. Noti), MiroO, Movileanca, Scor- bunescu a darult pe mo0a Mo-
teanca i Sinaia. Populatia e de vileanca. Daniel Co1ib4ianu, a-
Amarul, com. rur., in jud. Buzati, 1690 loc., din carT barbatT in- renda§ al EforieT Spitalelor, a
pl. Tohani, la distanta de ora- suratT 359, neinsuratT 3, vAcluvr stabilit maT multI loc. pe mc*a
.51.11 BuzAti de 33 kil., situata in- 12, bletT 449; femeT maritate EforieT, Sinaia. Zinca DrAguli-
jurul laculuT Amarul. Limitele 359, vaduve 41, fete 467. El neasca a vindut mo§ia Mis*
sale sunt : la N., Coada-Amaru- traesc in 388 case. StrainT sunt mal multor locuitorl claca§T in
luT, Valea-DragurreT li mal multe 4 Austro-Ungarr. Meseria5T su nt : 1056, dind na§tere cAt. MiroO,
pietre care o desparte de com. I lemnar, 1 cizmar O 2 fierarT. singurul care era populat mal

www.dacoromanica.ro
AMARUL (SUDITI) 73 AMXRX.STI

d'inainte, sub numele de Baje- hoya, proprietatea Eforid spita- V. se afla. dealul GolumbuluI ce
nari-CretuluI. lelor civile din Bucuresti; are se continua prin Dealul-PeriuluI.
Se crede, ca prin teritoriul o arena anual de 5244 leI. Aceste dealurr sunt cam de 200
acester com. ar trebui sA treaca m. inaltime; sunt acoperite de
Valul-luf-Traian, ale caruI urme, Amarul, vechie numire a cat. padurI, tufarisurr si putine vil.
D-1 Schuchardt, in 1885, le-a Sinaia, comuna Anvarul, jud. Intre aceste dealurI se gasesc
constatat pana in apropiere. In Buzai. mal multe val, ?are care se nu-
valea Dulbanulur se gasesc multe ma'ea' Valea-Balaciulur, Valea-
hirburI de p5.mint, pe carr loc. Amarului (Drumul- ), drum PeriuluI, valea Tatulesti, valea
le atribue' Tatarilor. vechig, jud. Buzaa, ce pune in Balcanul, valea Amarasti , va-
comunicatie comunele Amarul lea Apostul, Valea-cu-Meri, toate
Amarul (Suditi), crYtun de re- si Baba-Ana cu jud. Prahova. la E.; la V. avem valea Golum-
scdinta, al com. Amarul, judetul El formeazd hotarul intre maI buluT, Valea- Seaca, Valea-Plo-
Buzad, situat pe tarmul de E. multe mosiI. puluI, valea Aria, valea Maima-
al lac. Amarul. Are 6 io loe, nul, valea Catules ti.
carr trAesc in 145 case. Printre Amarului (Movila-), movild in- Comuna este udata de riul
batrtnI se maI pastreaza numele semnatä, pe mosia Amarul, jud. Amaradia ce udd o mi& parte
Suditi, ce-1 purta acest sat, pe Buzati. din teritoriul acester comune,
cind era supus manastirer Ti- trece la S. in comuna Godeni,
ganesti. Amazaua, vale, in pl. Borcea, dupa ce a tdiat soseua Meli-
jud. lalomita, linga satul Roseti- nestilor. Tot prin aceasta com.
Amarul, deal, formeaza malul Volnasi i canalul Borcea. curge riul Plosca, ce vine de la
sting a1 piriuluY Galben, prin N. din c. Talpasoiul, merge de la
dreptul com. CirligeT, pl. Novaci- Amficsine§ti, mofie nelocuita in N.-S. intre dealul Golumbuld
Amaradia, jud. Gorj ; mar la plasa Siretul-d.-s., jud. Roman, Dealul-MueriI si se varsa la. A-
vale se numeste, Ghionoiul. com. Gadinti. maradia, chiar pe limita de S.
a acesteI comune.
Amarul, lac insemnat, in com. Amärä§ti, com. rur, pl. Ama- Plosca are mal multe vadurI
Amarul; contine mult peste. E radia, jud. Dolj, la 34 kilom. si un pod intre catunele Flcasi
format din apa ce se aduna in de Craiova si la 5 kil. de re- Plopul. Pe Amaradia se afla
santul soseler, din varsaturile sedinta plasiI, com. Melinesti. un pod la Gura-Plostet Riul
piriuluI Istau si ale Arad Dra.- Situata pe loe ses de ambele GiamartaluiuluI face putin limita
guna. malurI ale riuluT Plosca, si pe catre comuna Velesti. Acest rili
El se scurge sub forma de costisea dealuluI Golumbul la V. are un vad l'are comunele ce
viroage i da, maT la vale, na.s- Muerif la E. le desparte, Din dealurile Go-
tere laculuI Boldesti. Capul saii Comuna Amarasti se mArgi- lumbuluI i Muerif, se lasa miel
de N. poarta numele de Cotul- neste la N. cu com. Talpasiul, pirliase intermitente ce curg pe
Amarulur, iar cel de S. Coada- .1a S. cu com. Godeni, la V. cu valle cu acelasI nume ; ast-fel
AmaruluI. com. Mierea-Birnici, lar la E. pe stinga primeste Piriul-Bala-
cu com. Velesti. Limita Enid ciulur, valea CA-
Amarul, mofie a statulta, in com. de N. catre com. Talpasiul In- tulesti , piriul Baicanul, pirtul
Amarul, jud. Buzar', pendinte cepe din dealul Golumbul si ti- Valea-cu-Meri. In dreapta riul
de Tigane§ti; are 600 hect., ne panl la riul Giamartaluiul. Plosca prim este Piriul-Golum-
din carI: 450 arabile, ioo izlaz, Limita Enid de V. merge pe buluT, piriul Valea-Seaca, piriul
26 fineata i restul sterp. Acum dealul Golumbul i dealul Pe- Plopul, piriul Maimanul.
e incorporata cu mosia Glo- pana in Valea - Tarniter.
riul , Comuna a fost infiintata la
deanul-Sarat, cu care se aren- Limita linie/ de S. Vine din li- anul 1832.
deaza impreuna. mita Velestilor pana in riul A- Catunul de resedinta este Far-
maradia. casiul. Se compune din cinc! cat.
Amarul,mo,sie, com. Amarul, jud. Terenul comuneI este acci- si anume : 1. Amarasti cu ma-
Buzan, pl. Tohani, pendinte de dentat la E. de Dealul-Muerif halale AmArasti, Blicanul, Plo-
manastirea Sinaia, din jud. Pra- din case se lasa Dealul-Inalt ; la togi 51 Farcasanca. 2. Catunul

84049, M'arel* Diejionar Googrago. 10

www.dacoromanica.ro
AMARA5TI 74 AMXR4TI

Farcasiul Cu mahalale Farcasiul, cu, Grigore I. Columbeanu si jud. Vilcea, compusg din 5 cgt.:
Petrache$ti sati Golasei i Plo- clacasilor. Amgrasti, Palanga, Gusoeni, Pa-
pul. 3. Cat. Golumbul cu ma- Se seamand pe ele griti, po- dina si Verdea. tsT trage numi-
halale Golumbeni-Mosneni sati rumb, orz, etc. rea de la niste fugar! venitT de
Golumbelul. 4. Cat. Baicanul, Padurile sunt : la Amarasti-de-Ctmp. Data nu se
si 5. Cat. Golumbeiul. Padurea statuluT, Golumbul, in cunoaste.
In comuna sunt 5 bis., din tntindere de 490 hect. Padurea Este situata pe ptraiele Pes-
carT 2 sunt dgrimate si nu maT d-luT Leoveanu, numitg. Ama- ceana, Aninoasa, Verdea, Ne-
functioneaza. Nu se stie bine de rasti, in intindere de 600 hect. moiul si Nevropita ; la 64 kil.
cine sunt fondate ; reedificatoriT Padurea d-luT M. Marascu tot departe de resedihta judetulur
insg. sunt loc. comuneT. Cea din In Amarasti cu o suprafata de si la 16 kil. de a subprefecturel.
cat. Golumbul, mahalaua Go- 630 hect. Pgdurea mosnenilor Are o popul. de 1630 locuit.
lumbul, a fost zidita la leatul Farcasenr si GolumbenT, de 450 (810 barb. si 82o fem.), in care
1816. Cele-l'alte 2 existente, a- hectare. infra si 6 familif de Tiganr ;
dica i din mahalaua Plopul, lar In trecut, toate padurile erati 356 capT de fámilie; 267 con-
cea-l'alta. din Amärgsti, sunt fg- proprietatea Bibestilor si a Mi- tribuabilr in 400 case.
cute- din birne. DoT preotT si 4 tropolieT. Sunt compuse din fag, In comung. sunt 4 bisericl: 2
cintar' etT oficieaza succesiv la jug,astru, corn, plop, cer, gtr- In cg.t. Amargsti, una in cat.
cele 3 bis. existente. Biserica nita, etc. Predomina emita si Palanga si una in cat. Padina,
din cat. AmArasti i cea din cerul. carT se intretin cu ajutorul eno-
Golumbul aii pamtnt arabil, dat Viile, cu o mica intindere, a- riasilor.
dupg legea ruralg. din 1864. partin loc. pe a caror proprie- LocuitoriT se ocupa parte cu
Se afla o scoala mixta in tate se gasesc. Produc vin alb agricultura si viticultura, parte
cat. Fgrcasiul cu I invatator ; de bung. calitate. cu dulgheria. Vinurile le desfac
scoala functioneazg de la anul Livezile de prunT aveag inai n te maT la toate orasele din Oltenia
1840. Este intretinuta ata de o intindere mar mare, dar din si Muntenia.
Stat cit si de com. coala nu cauza uscaciuneT ají ramas ca In comuna sunt 24 ca!, 288
are local propriti, cacT cel ce fi la io hect. boT, 121 yac!, 2 bivolT, 779 oT.
construise com. s'a darimat cu O moarg de aburIse gaseste pe LocuitoriT sunt mosnenT.
totul. Cel inchiriat de com. este proprietatea d-luT Columbeanu. tiri carte 79 barbatT si 5 fe-
de birne acoperit cu tabla. Se lucreazg. caramidd. Un om me!. Cu intretinerea scoaleT sta-
In anul scolar 1892-1893, scoala face pana la 200 bucatT pe zi. tul cheltueste anual 1080 leT si
a fost frecuentata de 34 copiT. In com. sunt 3 circiumr: comuna 50 le!.
Populatia comuneT este de in Amarasti, i in Farcasiul si plica se fabricl in termen
1368 sufl., adica 715 barbatI si In Golumbul. Comerciantl sunt mijlochi 1000 decal.
653 femeT. Dupa legea rurala 3, circiumarT. LocuitoriT se duc Comuna, cu izlaz cu tot, are
din 1864 sunt 198 impamtnte- rare-orT cu productele la Cra- cam 1401 hect. Ad sunt, cu
nitT. iova. Se tine la RusaliT un bticiti aproximatie, 569 merT, 560 perT,
Casele sunt facute din birne pe proprietatea d-luT Margscu 679 nucT, 465 ciresT ; iar live-
si din zid. Cele maT multe case si se numeste hilciul de la Gura- zile dar' pina la 400 care de fin.
aú grading. Plostei. Prin com, trece o cale Venitul comund se urca la
Suprafata teritoriuluT comunal vicinalg, ce o uneste cu com. 1813 leT anual si cheltuelile la
este de 17361 pog., din care : Talpasiul. Diferite potecT serpu- 1324 le!.
8680 pogoane pamint arabil ; esc pe dealurT si pe val. oseaua comunall de la N.
2i70 pogoane finete ; 2170 izlaz ; Venitul budgetar pe 1893-94 la S. inlesneste comunicatia fil-
4340 pogda.ne padure. a fost de 3243 1. 43 b. tre com. Glavile si Nemoiul.
Mosiile de pe teritoriul comu- Cheltuelile budgetare aii fost E brazdata de dealurile : Pa-
nal se numesc Amarásti, de 2697 1., 89 b. langa, Padina, Campul-TeiuluT,
casi si Golumbul ; ati o supraf. Vite cornute 515, oT 937, Drumul-Oilor, Aninoasa, Poiana-
de 8680 pogoane si dati un ve- porci 170, capre 220, ca! 45. Lungg., Dealul-Mare, Brozba
nit de. 18684 le!; apartin d-lor Dealul-Verder si udata de vil-
M. M. Leoveanu, Mihail Maras- Amärä§ti,com.rur., pl. Oltul-d.-j., celele: Nemoiul, Navropita, Ce-

www.dacoromanica.ro
AMÀRÄTI 76 AMXRXTI-DE-SI.TS

tateaua, Aninoasa si Verdea. Arnärä§ti, mahala, pl. Amaradia, aburT si 3 bisericT : S-tir Voi-
La V. este mosia statuluT nu- com. Amarasti, satul Amarasti, vozT, cladita la 1657 de mona-
mita Episcopia. jud. Dolj. hul Visarion; SE Nicolae, din
margines.te la N. cu com. 1675 si SE loan din 1865, Cu
Glavile, la S. cu com. Nemoiul, Amärä§ti, vale, plana Amaradia, 3 preotT si 6 cintaretT.
la E. cu com. Orlesti i Zavi- com. Amarasti, satul Amarasti, Imprejurul satuluT se afla treT
deni si la V. cu com. Zavoeni jud. Dolj. magurT marT si una mica din
si Gusoeni. viemile vechT, de cind cu jidovir
Amäri§ti, pichet de grani0, pe uriasiT, si se mal poate ob-
Amärä§ti, sat, pl. Amaradia, com. Durare, pl. Balta-Oltul-d.-j., ju- serva urme de saliste de sat in
Amarasti, jud. Gorj, situata la detul Romanati, in dreptul co- treT locurT : la Salistea-Amaras-
confluenta, piriuluT Plosca cu riul mund Potelul si insuleT Ibra, in tilor, PisculuT i Polovinele sati
Amaradia, la 5 kil. spre N.-E. fata satuluT Ostrov, din Bul- Bucinisul, unde se gasesc olariT
de Melinesti. Are 585 suflete, garia. caramizT mar-1 de Antilla, si
310 barbatT si 275 femeT. Lo- monede vechr de argint si aur,
cuesc in 145 case construite Arnärä§ti-de-Jos, coin. rur. in sulite, pietre de risnita, cioburT
parte din druetT (birne nedun- partea de V. a plasiT Balta-Oltul- de oale groase i alte scule de
gite) si parte din zid. CopiiT din d.-j., judetul Romanati, formata la oamenir de demult. Satele
acest sat urmeaza la scoala mixta humaT din satul cu aceiasT nu- Amarasti sunt infiintate de vre-
din satul Farcasiul, com. Ama- mire ; se margineste la S. cu un Amar san Amarascu (Ama-
rasti, ce este la departare de mosia domeniala Sadova (Dolj), rasti, familie nobila in Oltenia).
3554 m. tiü carte 23 locuitorl la rasarit cu com. Bucinisul, la Posteritatea unuT Amar -Ama-
dintre carl si 2 femer. In sat N. Cu com. Avarästi-d.-s. (Go- rastiT ir intimpindm printre a-
este o bisericä parohiala con- dinelul), si la apus cu Dobro- ceT boerT, pe carl la 1719 îl ga-
struitA de enoriasiT satuluT, din testi ; e departe de Caracal de sise in Dolj administratia Aus-
btrne, avind hramul Adormirea- 22 kil. spre S.-V., lar de Co- triaca, Dragan A., Dumitrascu
MaiceT-DomnuluT. Are proprie- rabia de 32 kil. spre N.-V. Te- A., Ilie A. si Const. Amarascu.
tate de 17 pogoane arabile dupa renul pe care e asezat satul este E aií fundat cite un sat pe
legea rurala din 1864. Are ses, i spre S.-E. se afla Magu- proprietatile lor, numaT in 01-
eintaret si se deserveste de preo- ra-cu-Vita, punct triangular, cu tenia, de aceea Amarasti nu
tul bisericilor din satele Farca- 125 m. inaltime d'asupra nive- sunt de cit peste Olt, in Romi-
siul i Golumbeiul, pl. Amara- lulur mariT. nia-Mica. (Hasdeti, Afagn. Ety-
dia, com. Amarasti. arciumT Are 3492 locuitorT, din carT mologicum Romanice).
sunt 2. 1795 barbatT si 1699 femeT, 744
capT de familie, 1619 casatoritT Amärä§ti-de-Sus, numele oficial
Amirit§ti, sat, face parte din si 1875 necasat., 276 cu stiinta al uneT com. r. in partea
com. rur. cu acelasT nume, pl. de carte. Din cele 744 de fa- a plasiT jud. Ro-
Oltul-d.-j., jud. Vilce.a. Are o miliT, sunt 8 de TiganT, 2 de manati, cAcT in vorbirea comuna
pop. de 502 10C. (250 barb. GrecT, 2 de SirbT si I de Bul- se numeste Godenelul. Se com-
252 fem.). Aci e resedinta com. garl, lar restul de Rominr. Popu- pune numaT din satul cu aceasta
Copir in vrasta de scoala, 91 latiunea, robusta i muncitoare, numire. Se marginaste la N. cu
(47 baetT, 44. fete). Are 2 bise- se distinge prin un port special; Dvorsca, la V. cu Dobresti, la
riel: una fondatl de locuitoriT se ocupa cu agricultura. In 1887 S. cu Amaxasti-d.-j. si la E. cu
comuna la 1886 si alta veche, ati fost vite marT 1968, vite micT niste cimpil intinse, la extremi-
fondata tot de locuitorT. 2525, pord 359, etc. Casete tatea carora e com. Rotunda.
sunt maT toate bordee in pa- Satul e asezat pe teren yes, si
Amitiíqti, deal, in raionul cofii. mint. Budgetul com. pe 1886-87 e departe de Caracal de 2! kil.
Amarasti, jud. Vilcea, pe care a fost de 5914 1. la veniturT spre S.-V. ; lar de Corabia de
se cultiva 202 hect. vie. 5878 1. la cheltuell; contrib. sunt 34 kil. spre N.-V.
418. Are o scoala primara mix- Dupa numirea comuna a sa-
Amärà§ti, locuinpi isolatd, plana ta de gradul II cu I invatator. tuluT, in partea loculuT este si o
Oltul-d.-j., jud. Vilcea. Sunt 15 circiumT, o moara .de hora, tAlunel din Godinel» (vezT

www.dacoromanica.ro
AMXRAZUIA 76 AMUTLU-CULA

muzica in Hasdeu, Maga':. Etym. Afluentir sAT sunt piraiele Hor- dealulur Arman-Tepe, la hotarul
Romania.), ga i Judele. judetulur Constanta cu judetul
Are o populatie de 1299 sufl., Tulcea, in partea de rasArit a
din earl 642 bArbatT, 657 fe- Amärazuia, piriii, uda extremi- plAsir si a comuner. Are 8o hect.,
mer, 354 c. de fam. ; 609 ca- tatea com. Gradistea, pl. Oltetul- dintre carr jumAtate sunt culti-
siltoritl si 689 necasAtoritr ; 188 d.-s., jud. Vilcea ; formeazA li- vabile, iar restul pasune si finete.
cart' stici citi si iiii cad nu mita intre aceasta comuna
stir' ; i 239 contrib. Ocuiiatia comuna Tina si se varsa in rlul Amorni, a'eal, pl. Jiul-d-s., com.
locuitorilor e agricultura si cres- Amaradia din Gorj. Salda, jud. Dolj, la poalele co-
terea vitelor. In 1887 aú fost muneT Salda, cu InAltime de
vite marl 1420, vite mid I107 Amäräzuia, vale, in pl. Gilortu- aproape Ioo m.; este acoperit
500 rimatorl. luT, jud. Gorj, pleadi din com. cu pAdurr si vir.
Are 7 circiumr; casele lo- Piscolii, de la N. spre S., si dintre
cuitorilor sunt cele mar multe Artanul i TAndAlesti, ambele Amorni, vale, pl. Jiul-de-s., jud.
bordee de pamint. ramificarr din Dealul-Muerir. Dolj, com. Salcia, pe care este
Budgetul comuner pe 1886-87 AceastA vale isr ja numirea situatA comuna Salcia.
a fost de 3232 la venit. si 3177 dupa riul cu acelasT nume ce o
ler la chelt. strAbate de-a lungul WI; pe Amortitul, jud. Putna, una din
Are o scoala primara mixt1 dinsa se afla situate comunele : cele zece barierr ale Focsanilor,
de gradul II cu i invAtAtor Horezeni-d.-j., Cordesti situat5. la N. orasulur.
2 bis.: Sf. Nicolae (1843) si S-tir si Bacesti.
VoivozT (1872), Cu 2 preotr si 4 Amortitul, jud. Putna, makala
cintaretr. Ambroze, fintind, pe mosia i- in FocsanT, despartirea
In cuprinsul comuner se aflä poteni, com. CordAreni, plasa
ruinele unur sat vechifi numit Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu. Amortitul, jud. Putna, fes de
Polovinele, unde se gäsesc cup- 75 hect. la marginea de N. a
toare si caramizr marl' de Antina, Amedia-Tabia, fort, de cate- Focsanilor ; sadit cu vil.
si mar e o tabard, Bucinisul, unde goria II, in jud. Constanta, pl.
s'a gAsit sulite, arcurr de fier, Silistra-NouI, pe teritoriul co- Amut-Bair, deal Insemnat, in
etc. Tar In niste gropT s't san- muner urbane Ostrovul, asezat jud. Constanta, pl. Constanta,
turf din localitatea Bastelele s'a inteo pozitiune foarte favorabill pe teritoriul com. rur. Cara-Mu-
gAsit unelte de fier i olArir. intre valea Regederesi-Ceair si rat ; situat in partea centrala si
Spre rasarit se afld o magurA, dealul Ieral-Ceca-Bair, aproape apusana a plasir i cea centrall
Sapata. Prin aceste asezaminte de hotarul comuner Almaliu, sudica a comuner. Se intinde
vechr, de care se spune cä ati pe drumul ce duce de la Al- de la sudul satulur Cara-Murat,
fost sate cu bisericr si care s'ati math' la Silistra; de ad i pAna se indreapta spre S. si se sfir-
stricat de Turd si Thad, prin la frontiera Bulgarier nu este de seste in valea Cioban-Dere. Are
aceste mine, se gasese Ina mo- 61 un kilom., lar pAnA la Al- o inAltime maxima de 104 m.,
nede romane. mallu sunt 3 kil. Este secon- pe care o atinge in virful Ca-
darul fortulur Arab-Tabia, asezat ra-Murat-Iuk ; mar are un virf
Amirizuia sat' Arnirizoaia, la un kil, mar spre N.-V. si este bait de 103 m. anume Cara-
izvoreste aproape de co- secondat de care fortul Arab- Murat-Tepe si care este In opo-
muna Piscoiú, pl. Gilortul, jud. Tabia, asezat la un kil, mar spre zitie cu cel-lalt, cAcr pe dud
Gorj, din Dealul-Muerir. S.-E. El este apArat de o com- Cara-Murat-Tepe este aproape de
Curge de la N. la S.-V., tre- panie a reg. 34 de infanterie, extremitatea sudica, cel-lalt este
cind pe la Piscuiti, Hurezani- care este cu sediul in Constanta. la cea-lalta extremitate. De-a-
d.-j., Cordesti si Bacesti, din jud. lungul acestur deal merge so-
Gorj, de unde infra apor in jud. Amet-Agi-Abdurahman, mo- seaua judeteana Cara-Murat-Ca-
Dolj, pl. Amaradia, udind cat. fie, in jud. Constanta, pl. Hirsova, nara.
Bulzesti iBalosani si merge pe teritoriul com. r. iriul i a-
de se varsa, in stinga Amara- nume pe acela al cat. Terzi-Chioi. Amutlu-Culac, pfrig, in pl. Ba-
did, mar jos de Capreni-d.-j. Este asezat la poalele apusene ale badag, jud. Tulcea, pe terito-

www.dacoromanica.ro
AMUTRIUM 77 AMZALtI

riul comuner Ciucurova, izvo- prin partea orientan a satulur zacea-Uzunlar $i de drumul Am-
re$te din dealul Periclic, se in- si merge la Toprai-Sari ; de la zacea-Osmancea.
drepteaza spre miaza-noapte, a- Biuiuc trece un drum prin cen-
vind o directiune de la S.-V. trul satulur $i duce la Pervelei; Amzali, sat, jud. Constanta, pl.
la N.-E., brAzdind partea apu- un altul de la Edil-Chioi duce Medjidia, cat. comuner Mamut-
sana. a plasir $i a comuna; el la Gherengic. Satul este l'ileon- Cuiusu ; este situat in partea
curge numar prin padurr ; malu- jurat de o multime de movile; centrala a pl. i cea nordica a
rile sale sunt inalte $i pietroase. ast-fel la N. este Eschi-Iuc, la com., la 12 kil. spre N. de cat.
Totu$r pe albia sa merge dru- V. Meragi-Iuc, la E. Ufac-Iu- de re$edintA Mamut-Cuiusu. Este
mul vecinal Ciucurova-Hagi-O- cler i Pinar-Iuc. in partea sud- a$ezat pe valea Ghiaur-Amzali,
Iner. Dupl un curs de 3 kil. vesticA, pe marginea drumuluT la 3 kil. mar spre S. de balta
lungimc, merge de se une$te Mustafaci, se aflA cimitirul tur- Carasu i este inchis din spre
cu piriul Cai-Culac i amindouà cesc. V. de dealurile Arinutlu-Bair $i
unite merg de se varsa in Suprafata sa este de 1400 Uduamel-Bair, din spre S. de
Ba$-Punar (sati Slava ru- hect., din carT 40 le ocupa va- dealul Amzalir-Bair, iar din spre
seascA) pe partea dreapta. tra satuluT cu 63 case. Popula- E. de dealul Cara-Durac-Bair $i
tiunea este de,41 fam. cu 260 este dominat mar ales de virful
Amutrium, veche cetate romana, suflete, carr se ocupa cu agri- Hosu-Iuc din dealul Amzali-Bair.
pl. Jiul-d.-s., com. RAcari, jud. cultura. Suprafata sa este de 2106
Dolj, (vezr com. RAcari). hect., dintre care 17 hect. sunt
Amzacea-Bair, dealinsemnat, in ocupate de vatra satulur cu
Amza, atun, in plasa Ialomita- jud. Constanta, plasa Mangalia, case.
Balta, jud. Ialomita, pendinte de pe teritoriul com. rur. Edil-Chioi Populatiunea, care este com-
com. Ciulnita ; este situat la V. a.nume pe acela al cat. salí pusa numaT din Turcr, este dc
In apropiere de satul Ciul- Amzacea. Se intinde pe la nordul io familir cu 50 suflete, ocu-
nita. Teritoriul satulur are su- satulur Amzacea i este incon- pindu-se cu agricultura. Drumul
prafata de 2000 hect. $i este jurat de valle Amzacea-Dere, comunal Ivranes-Beilicul trece
proprietate particulara, pentru Sinar-Dere $i Muratan, avind o prin sudul satulur.
care se plateste fondera. 852 1. directie generan de la V. spre
E. Are o inaltime medie de 95 Amzali-Bair, deal, in jud. Con
Amza, pidure, pl. Jiul-d.-j., com. de in. cu o movila mar insem- stanta, pl. Medjidia, corn. Ma-
Grindeni, satul Ostroveni, jud. nata, numitä. Eski-Iuc. Este si- mut-Cuiusu , cdt. Amzali. Se in-
Dolj, pe mo$ia Ostroveni, in tuat in partea centran a com. tinde pe la sudul satulur Am-
intindere de 7 hect. cea septentrionala a pla$ir. zaliT i printre \dile Ghiaur-Am-
Este acoperit numar cu verde*, zalir Dermen-Culac i Pescera-
Amzacea, sat, in jud. Constanta, pe care o pase vitele locuitorilor Ceair, avind o directiune gene-
pl. Mangana; cat. comuner Edil- Amzacenr. ran. de la apus spre rasara.
Chioi, fiind situat in partea sep- Are o inaltime maxin-ia de 127
tentrionala a plasir i cea me- Amzacea-Dere, vale, in judetul m., pe care o atinge in virful
ridionan a comuner, la unirea Constanta, pl. Mangalia, pe te- sàú Hosu-Iuc. Este acoperit cu
vAer Muratan cu valea Kiuvan- ritoriul com. rur. Edil-Chioi pa$une.
Alceac ; este inchis intre dea- anume pe acela al satulur ski
lurile Amzacca-Bair la N. $i Amzacea. Se desface din dealul Amzalii, a'eal, in pl. Isaccea, jud.
Cogea-Sirt-Bair la S.-E. Casele Meragi-Bair indreptIndu-se spre Tulcea, pe teritoriul comuna
acestur sat sunt foarte rAsle- apus; se une$te cu valea Sinar- Balabancea $i pe aPela al. cat.
tite $i a$ecjate neregulat; numaT Dere, merge printre dealurile Hancearca i Balabancea. El
in partea sa nord-vestica sunt Amzacea -Bair i Cerchez -Iuc - se desface din dealul David, se
ceva mar adunate la un loc, Bair, trece pe la nordul satuluT indreapta spre miaza-zi, aVind
formind un grup a parte. Aci Amzacea $i pe la sudul virfulur o directiune de la N.-V. la S.-E.;
locuesc Turcr, TAtarT i Sirbr. Balabanar-Tepe i se continud brAzdeaza partea apusana a pl.
Prin sat trec urmAtoarele dru- cu valea Cealic-cu-Ceair ; este servindu-T chiar de hotar catre
murr comunale : Cara-Chioi trece taiatA de $oseaua judeteana. Am- pl. Macin i partea S.-V. a com.

www.dacoromanica.ro
AMZE-SAISI 78 ANADOL-CHIOI

Balabancea, desparti nd' o de com. departare de satul Amzulesti. plasa Negoesti, jud. Ilfov, com.
Cema (din pl. Macin). El se in- Cu virstd de scoald sunt 29 131- Vasilati.
tinde printre pir. Taita i Cerna, etT i 40 fete. Stia carte 51 barb.
lasind spre rasarit dealul Ca- si 3 fem. Pe limita acestuI sat Ana-Davila, izvor de afta' mi-
rapcea, spre miazá-zi alt deal cu satul Afumati, pl. Bailesti, nerala, in valea riuluT
Carapcea, spre apus dealul Cer- este o biserica. In sat sunt 46 jud. Vilcea, avind ca substante
na, din el izvoreste ptriul Ar- case de pamint batut, 3 de zid, fixe: Bicarbonat de magnesie, de
carcula; si pe la poalele sale 12 de gard i i de paiente. calce si soda (In mare cantitate),
occidentale curge riul Cerna. Se mar afla 100 caT, 200 bol iodur de magnesie i iodure al-
Are ca inaltime un pisc de 330 vacT, 767 or i 300 porcT. caline (concentrate), clorur de
m., un altul stincos de 250 m., In Amzulesti se gasesc 2 ciz- sodiu (concentrat), clorur de
un altul, dealul Cerna de 242 mari, 2 fTerarT, i cojocar. Sunt calce, sulfat de calce si sulfat
m. si altul, deaful Sut-Bair de 2 circiumi in sat. de soda (in mare cantitate), sili-
165 metri, toate puncte trigo- cate, fosfate i oxid de aluminiu.
nometrice de observatie rangul Amzulesti, branifte, pl. Bailesti,
al 3-lea. Este acoperit in mare coni. Afumati, satul Amzulesti, Anadol-Chioi, sat important, in
parte cu padurT, pe coaste tu- jud. Dolj, in intindere de 85 jud. Constanta, pl. Constanta,
fárisurl si pe la poale pasunI hect. si 70 ariT, pe mosia d-lor cat. comuneT Palazul-Mare ; este
intinse. Constantin C. Paianu, Trajan situat in partea rasariteana a
Djuvara si Luca Demetriadis. cea merdionala a com.,
Amze-Saisi, deal, in desfiintata Predomina gorunul. la 4 kil. spre S.-V. de cat. de
pl. a IstruluT, azi Babadag, jud. resedinta Palazul, la 23 kil. spre
Tulcea, pe teritoriul com. Casap- Amzulesti, mofie, pl. Bailesti, S.-E. de resedinta plasiT, com.
Chioi ; el este maT mult o pre- com. Afumati, satul Amzulesti, Caramurat si la 2 kil. spre N.-V.
lungire a dealuluT Caranasuf. Are jud. Dolj, cu 2581 pogoane ara- de orasul Constanta, nu departe
o directiune generala de la V. bile; aduce venit anual de peste de ¡azul Tabachria. Este inchis
spre E.; brazdeaza partea su- 60.000 leT; apartine d-lor C. C. la S. si V. de pietrosul deal al
dica a com.; ultimele sale co- Paianu, Trajan Djuvara, Teo- Constanter, iar la N. si E. de
line se intind si dispar pe ma- dor B. Davidescu. Apartinea in dealul Anadol-Chia. Are o in-
lurile piriului Casap - Chioi, ce vechime luí' C. Paianu i luT tindere totala de 2015 hect.,
sunt cam ripoase si pe malul bál- Teodor Iota. din carT 91 hect. ocupate de
tul Sinoe si a prelungiriI aces- locuintele i gradinile locuito-
tela, numita balta Sinoaia. Ca Amzulesti, nume, ce purta in rilor Cu 130 case.
Inaltime are un virf de 30 m. si vechime com. Afumati, pl. Bai- Populatia intreaga este de 172
o ridicatura de 5 m. pe malul lesti, jud. Dolj. fam. cu 531 sufl., in maioritate
baltiT Sinoaia, ambele puncte tri- Turd si TatarT, carT se ocupa
gonometrice de observatie de Amzulesti, fost sat, pl. Bailesti, cu agricultura. putin, mar mult
rangul al 3-lea. Este acoperit in com. Boureni, jud. Dolj. cu cresterea vitelor, aci se face
cea maI mare parte cu araturT un important erg de vite in
prea putine finete. Amzulesti-de-Jos, nume, ce pur- primele zile ale luí Septembre,
ta in vechime satul Amzulesti, unde se vind o multime de vite
Amzulesti, sat, pl. Bailesti, com. pl. Bailesti, com. Afumati, jud. din toate partile jud., fie pen-
Afumati, jud. Dolj, despre care Dolj. tru comunele carT n'ati vite in
barrilla' spun ca-si trage numele destul, fie pentru comertul ex-
de la un pastor Amza, care a- Amzulesti-de-Sus,nume, ce pur- terior al Constanter. Pamintul
seclindu-se cu turma aci, a pus ta in vechime satul Afumati, pl. produce orz, ovaz si secara;
temelia satuluI, caruia de atuncI jud. Dolj. griul reuseste putin, tot asa si
in colo i s'a (lis Amzulesti. Are cele-l-alte plante. Prirl sat trece
508 suflete : 233 barb. si 275 Ana (Baba-), jud. Buzad, vezT insemnatul drum national Con-
fem. CopliT din acest sat ur- Baba-Ana. stanta-Babadag-Tulcea; alte dru-
meaza la scoala mixta din sa- murr carT pleaca din sat sunt
tul ce este la '000 m. Ana (Baba-), locuin0 izolatei, spre Hagidiuliuc, Lazmahale, Ha-

www.dacoromanica.ro
ANADOL-CHIOI 79 ANDR4WI

sancea $i Horoslar. Un scriitor lea MilcovuluI, intre proprie t. Col- 220 hect. pad. i maracinI
grec, d. Papadopolu Vretos a feasca-Vacareasca $i Obedeanca, mo hect. bä1ti i mo$ia Orbo-
presupus ca ad i ar fi fost ora- din pl. Glavacioc, jud. Vlara. e$ti cu 210 hect. pamInt de a-
$ul Tomis; de sigur insa ca To- l-aura i izlaz, 200 hect. pad.
mis trebue a$ezatä pe locul Con- Andolina, vale, in plasa Borcea, $i märacinT $i 100 hect. balti$.
stante! de azI. jud. Ialomita, teritoriul comuneI Dupä legea rurala din 1864
Vara$ti. Aceasta vale, incepind s'ad improprietarit 170 loc.
Anadol-Chioi, deal, in jud. Con- din lacul Boianul, are directia neimproprietáritT se mal afla 38.
stanta, pl. Constanta, comuna spre N.-E in lungime de de Se compune din satele An-
Palazul-Mare, cat. Anadol-ChioI ; kil., dupa care se indreapta spre dra$e$ti i Orboe$ti $i din cat.
se desface din dealul Constan- E., unde are adincimea cea mar Cadlna $i Bdlanica, avind re-
te, se intinde spre räsarit, printre mare, purtind numirea de Ba- $edinta primarie $i a judecd-
lacul Siut-Ghiol, iazul Tableada talurile ; de ad i se indrepteaza torier comunale in s. Andra$e$ti.
.5i lazul-Mare, PAcindu-I acestur spre N., desfácindu-se inmai Dupa recensamintul din anul
din urmä tarmul inalt i pietros; multe ramurI, carI mic$orindu- 1890, populatia comuneT se urca
e presärat cu movile ca Tabia- se din ce in ce, se pIerd. la 938 loc. cu 230 c. de falb.
Tepe, Ruga satul Anadol-ChioI. 708 membriT de familie, sau 479
Pe un cot al sal este a.$ezat Andona, baltd, pl. Siretul-d.-s., barbatI $i 459 femeI. Dupa nati-
satul ; pe muchia lur trece dru- jud. Bacati, formata de Siret, in onalitate: 931 RominI, 3 Gred
mul Constanta-Tulcea, acoperit dreptul com. Buhoci. 4 Bulgarr, totY de religie cre-
cu semanauff $i la poale cu $tind ortodoxa. Dupd profesiunI :
gradinI de zarzavat ce alimen- Andonia, rnocie, in jud. Tutova, 273 agricultor!, 5 comerciantr,
teaza ora.$111 Constanta. pl. Tirgul, com. VindereI, pro- 7 profesiunI libere, 15 munci-
prietatea statuld, arendata im- torl' $i 17 servitorT. Din ace$tia
Analoage, vale, in partea de N. preuna cu mo$ia Tihue$ti in ulti- $tiil carte 181 persoane.
a comuna Vutcani, pl. Mijlocul, mul period cu 2728 le anual. Populatiunea comuneI se ri-
jud. dica in 1887 la 161 familiI Ro-
Andonia, piídure, in jud. Tutova, mine, 5 fa mili! de Tigatir $i 3
Analogul, sat, pendinte de com. pl. Tirgul, com. Vinderer, in ma- familir de GrecI, salí 940 loc.,
Colone$ti (v. a. n.), pl. StAni- rime de 5 hect., proprietatea din carT 303 barbatT, 260 femer
$e$ti, judetul Tecucia. Situat in statuluI. $i 377 copa. Numarul contribua-
partea dr. a riuluI Zeletin, la o bililor era de 163, din caz-1' 9
distanta de 8 kil. N.-V. de t'ir- Andra§easca, »dure, in pl. Ia- se ocupar' cu comertul iar ce!.
gu$orul Colone$ti, re$edinta co- lomita-Balta, jud. Ialomita, pe l'altI cu cre$terea vitelor $i cu
muneI. Acest sat a avut mar teritoriul comuna Andra$e$ti; agricultura.
multI loc. 7 asad nu are de cit are suprafata de 220 hect. cu Vite : 416 cal, 380 bol', 6160
4 C. de fam. cu 23 Suflete, 3 urmatoarele esente : ulm, Salde, oT, 9 asinT, 8 bivoli $i 738 ri-
fam. de TiganT i i romind. plop $i stejar. matorl.
Tigana se ocupa cu facerea Budgetul com. era de 3205 1.
lingurilor, de aceea se numesc Andrä§e§ti, com. rur., in pl. Ia- la veniturr $i 4347 la cheltuelI
glingurarTy. ET sunt .improprie- lomita-Balta, jud. Ialomita, este In 1887.
taritt situatA pe partea st. a riuluI Sunt doua bisericI la carI o-
lomita, intre comunele Perieti ficiaza 2 preotr $i 2 entaretI,
Analogul, deal, la V. satuluT Ana- Ciochina. Teritoriul comund are platitT de com, cu suma anualA
logul, hotar filtre jud. Tecucia o supraf. de 12600 hect. $i se de 352 le.
$i Tutova, alt. 437 m. intinde din riul Ialomita spre Instructiunea se predl inteo
N. pana in jud. Braila, unde, in $coall primara mixta, de un in-
Analogul, munte, pl. MunteluI, apropiere de acest jud., tot pe vatator retribuit de com. coala
jud. Bacati, de pe teritoriul com. teritoriul acesteI com., s'a in- are local proprid, construit de
Podurile. fiintat $i comuna Milo$e$ti. Co- comuna.
prinde dota mo$iI: Andra$e$ti Prin comuna trece calea ju-
AncuteI(Podul-), toa', peste va- cu 9755 hectare pamint arabil, deteana Slobozia-Urziceni.

www.dacoromanica.ro
ANDRXETI 80 ANDREA1

Pe teritoriul acesteI comune, Comunele cele mar apro- Neagrd unitd cu piraiele : Alu-
pe o intindere de 200 hect., se piate de Andreall sunt : Odo- nul, Scorbul, Lacul,MArul-CorniI,
aflA Fundata, lac cu ap5. mi- beasca, la 14 kil. spre rdsdrit ; Pirlul Ciocrinel, afluente al pi-
nerall. Brcnteni la 16 kil., tot spre rd- riuluI Valea-Larga, o uda in
sdrit ; I.acul-luT-Baban, la 24 kil. partea de rAsdrit ; apoI piraiele:
Ancifa§e§ti, sat, in pl. Ialomita- spre miazd-zi; Dumitrqti, la 32 Jinurul, Girbova, afluentI al Mil-
Balta, jud. Ialomita, pendinte kil. spre S.-V.; i Bisoca la 35 covulu4i Bursucul, Aluni§ul, a-
de com. cu acelag nume; este kil. spre V. fluentr a/ RimniceluluT in par-
situat pe malul sting al riuluI Comuna se marginete la mia- tea de miazd-zi udd comuna ;
Ialomita, pe un mic grind in- za-noapte cu cdt. Vulcdneasa in sfirOt, piraiele Titila
conjurat de pddurr. Valea-Largd ale com. Bra5teni, ambele afluente ale
Ad este rqedinta primdrier de carT se desparte prin culmea MilcovuluI, o udd in partea de
a judecAtorieI comunale. Are dealuluI Chicioara ; la rdsdrit cu S.-V.
o coald mixtA, cu un inviltdtor com. Odobeasca, de care se Clima comuneI e foarte sAnd-
retribuit de com. desparte prin 01111 Valea-Nea- toasd.
Biserica este ziditA la 1821 grd ; la miazd-zi cu coin. Dea- Cdtunele carr compun aceastd
pentru serviciul religios este lul-Lung, de care se desparte comund sunt urmatoarele : An-
un preot i un cintdret. prin culmea Dealul-Lung; la o- dre4 , cAtunul de resedintA,
Populatia satulur e de too pus cu riul Milcov §i cdt. An- unde se aflA i coala, e a§ezat
familif de RominI, 2 familiI de drea1.11-d.-s., al com. Mera, jud. cam in mijlocul comuneI, pe un
GrecI i t de Tiganr. Putna, de care se desparte prin mic pîniia afluent al piriulur
LocuitoriI satuluI sunt plu- Milcov. Sdri ; Tiritul, la rasdrit, la IO
gaff i posed 270 cal, 250 boI, Andrea5i este o comuna de kil. spre E. de Andrea0, cdt.
3450 oI, 8 bivolI, 6 asinI i 422 munte, i are multe dealurI im- de rqedintA, pe riul Rimna ;
rimAtorI, ded in total 44o6 vite. portante. Culmile: Alunulta, La- Rimna, tot spre rAsdrit, la 61/2
Pe lingd sat, pe marginea de culuI, ChicioareI i ScorinuluI, kil. spre E. de cAt. Andrea.5i,
N., trece catea judeteand Slo- o strAbat în toate directiunile, pe riul Irimna ; Titila, spre
bozia-Urziceni ;lar spre N.-E. prezintind urindtoarele dealurT la r kil. spre S. de c5.t.
se afld satul Fundata, cu apd sati piscurI mal insemnate : Chi- Andreai, la poalele virfuluI Ti-
minerald. cioara, Poarta-ScomuluI, Papa- tila ; Hotar, spre apus, la 112
log la miazd-noapte ; Crucea- kil. spre V. de cdt. Andrea0,
Andeá§e§tilor (Valea-), vale, CiocAneluluT, Tierna, Ariciul , pe riul Milcov; i cAtunaele An-
in pl. Ialomita-Balta, jud. Ialo- Bursuc, Tiritul, Scoru, Mup- drea.5111-Mic, la miazd-zi, Andrea-
mita, situatd. filtre satul Andrd- noaia, Rima, la rdsdrit; Alu- Ia miazd-noapte, i An-
riul nul, Lacul, Spoata, Plcurele, Ci- drea.5111-Muntenesc, in opositi-
narul sati Jinurul, Coltul-PorculuI, une cu cel moldovenesc, la apus.
Andrea§i, com. rur., in pl. Ora- GroapoLaculuI, Sorbul, Girbo- Suprafata com. este de 260o
lingd riul Milcov, jud. R.- va, Marul-Corni la miazd-zi, iar hect., din carI 75 hect. ocupate
Sdrat. la apus sunt Titila sal-1 Chitila, de vatra satelor, 81 hect. ale
Istoric. PAnd la 1876, An- Hotarul. Toate a- locuitorilor, (date dupa legea din
dreai facea parte din pl. Mar- ceste virfurI sunt stincoase ; pu- 1864), 2544 ale proprietAtiT par-
ginea-d.-s., de la 1876-1892 tine dintre ele sunt acoperite cu ticulare i ale statuluT.
a flcut parte din Marginea-d.- pIdurI i mal putine cu Populatia com. este de 112
s.-Ora.5111, iar de la 1892 dupd In privinta riurilor este bine fam., carl coprind 650 suflete,
impArtirea noud, face parte din udatd. Riul Milcovul o udd in din carI 331 bárbatT i 319 fem.;
pl. OrapluT. partea de apus, precum i a- dupg starea : 300 cdsAto-
Este aezatd in partea de fluentul sAti Pirtul-SdreI; piraiele ritl, 310 necIsAtoritl i 48 v5.-
miazd-noapte a judetuluI, la 59 Vulcdneasa, Butucoasa i Va- duvr; io titi carte (afarA de
kil. spre N.-V. de orapil Rim- lea-Larga, toate afluentl al' Mil- copiii de la coa.11) lar restul
nicul-Sdrat, 11 in partea de apus covulur, o brAzdeazd in partea nu ; totI sunt RominI orto-

a pld.5iI Ora5uluI, la 17 kil. spre de miazd-noapte; riul Rimna doxI; printre eT se mal aflA
V. de com. CotWi, reedinta afluenta sAI : Scorinul, Valea- RominI ardelenr.

www.dacoromanica.ro
ANDREA1 81 ANDREETI

In comuna este o singura bi- practicabile ; ele sunt a$ezate pe Andrea§i, p1rui, in pl. Ora$uluT,
seria, Cu hramul Adormirea- marginea riurilor ; a$a sunt : pe com. Andrea$1, jud. R.-Sarat,
Maicir-Domnulur (15 August), valea Piriulur-S arel, la Andrea$ul izvoreste din Virful-Alunulur, uda
construita de locuitorr in anul moldovenesc ; pe valea piraielor cat. Andrea$i i se varsa in riul
1891; are un preot $i un din- Vuldneasa i Valea-Larga, la Milcov, dupa un curs de 3 1/2
taret; 17 pogoane panfint. com. Bro$teni ; pe valea riulur kil., repede $i spumos. Valea
Istoric. Mar exista in comuna. Rimna, la Odoba,sca, Dealul- sa este frumoasa, s'abatid $i
o biserica foarte veche, de lemn, Lung, Cote$ti acoperita cu padurr.
faxa Inscriptiunr; niel bätfinir rat; pe muchiile culmilor Alu-
nu $tia sa spuna de cine e Pa- nulur, Stoica Dealul-Ro$u, la Andree§ti, com. rur., la S. de
cuta ; probabil el tot de locui- Bisoca, Jitia i Dumitre$6. com. Vladimir, din pl. Gilortul,
torr; n'are preot i locuitorir Comuna are 137 contrib. ; ven. jud. Gorj si in directie S.-V. de
se duc la biserica din comuna sunt de 1338 ler 12 ball]; lar ora4u1 T.-Jiul, la o distanta de
Mera (jud. Putna). chelt. de 1338 1. io b. 44 kil.; se compune din ca-
Comuna are o sin gura scoala Portul locuitorilor. Pe l'higa tunde : Andree$ti, Blindule$ti,
mixta, care ca local avea, pana costumul general al pld$ir In- Pluscul-de-Apus, Plurul-de-Ra-
In 1892, o casa. de bime, ce- tregr, satenir mar poartä cama$I sarit $i Saseni ; se margine$te
data pe timp nehotarit ; acum de bumbac $i de ciltr, peste la N. cu com. Sdule$ti, la V. cu
s'a terminat cladirea facuta Cu carr pun sumane, itarT; in cap com. Bibe$ti, la E. cu com. Vla-
banirjudetulur ; are un Invatator dejar, in picioare cipicr; feme- dimir $i parte din comuna CA-
Cu 23 elevr, totr baetr. ile poarta cdma$T nationale, su- preni din judetul Dolj.
Pamintul este mediocru, im- mane, catrinte, in picioare ci- Situat pe $es, coaste i vil-
propria pentru agricultura, fiind piel', pe cap concia $i $tergare. cele, pe ambele partr ale riulur
pietros stincos i prapastios, bun Gilortul, are o supratata apro-
numar pentru finete $i padurr. Andrea§i, sat, in plasa Ora$ulur, ximativ de 2067 hect., din carr
Cele 2525 hectare ale comuner jud. R.-Sarat, dtunul de re$e- 720 hect. padure, 742 hect. ara-
se divid ast-fel : 120 hectare a- dinta al comumer Andrea$i, a- bile, 533 hect. fin*, 24 hect.
rabile, cam vre-o 300 hectare $ezat cam in mijlocul com. pe vie, 28 hect. livezr de pninr $i
ima i Testul de 2135 hectare pirIul Andrea4i; mar cuprinde 20 hect. izlaz.
acoperit cu padurT i locurr im- cdtunele : Andrea$ul-d.-s., Sor- Locuitorir sunt parte mo$nenr
practicabile. bul, Catanoiul i Butucoasa; are $i parte improprietar' itr dupl
Ocupati u nile 1Qcuitorilor sunt : o intindere de 1200 hect., cu legea ruralä. din anul 1864.
pupnä agricultura, ne avind pa- o populatie de 51 familiT, cal-Y Cu o populatie de 250 fam.,
mint arabil in mare cantitate, cuprind 298 sufl. ; ad i se afld 1249 sufl., din carr 261 contri-
lemnaria i dogaria. Cre$terea $coala i biserica. buabilr, intre carT sunt i 5 fam.
vitelor nu e lasata mar pre jos, Se mar numea $i Andrea$ul de Tiganr.
cAcT sunt in com. 1587 capete, muntenesc. Rominir in genere se ocupa
din carr: 114 bol" 72 vacr, 109 cu agricultura $i cre$terea vite-
ce, 48 epe, 1003 or, 16i capre Andrea§i (Dealul dintre Va- Ior, iar Tiganir cu fieraria.
$i 8o rimatorr. Industria e sim- lea-Neigrä §i-), deal, in pl. Numarul vitelor este de 645
pta., avind ca ramura Ora, jud. R.-Sárat, in partea de vite marr cornute, 39 car, I I 15
Comertul comuner e neinsemnat, apus a er, in com. Andrea$i ; oI, 251 capre, 315 rimAtorT.
consistind in export de lemne, se intinde printre afluentir riulur Satenir aü I 13 plugurr, 4 ca-
lina de or, i tn im- Rimna ; este acoperit cu putine n* cu cal, 135 care cu
port de cereale, spirtoase i lu- finete $i multe padurr. 12 fintinT $i 15 puturT.
crurr de bacanie. Transportul Calle de comunicatie de care
se face prin gara oräselulur O- Andrea§i igolatd, dispune sunt : $oseaua judetea-
dobesti (jud. Putna), la 18 kil. in pl. Ora$ulur, com. Andrea$i, na, care trece de la N. spre S.
spre N.-E. de Andrea4i. jud. R.-Sarat ; asta-zr han pe pe Una. cgt. Phwul-de-Apus ;
.Car de comunicatie sunt nu- drumul spre Jitia, la 81/2 kil. oseaua vecinalä care incepe din
mar miel drumurr, carr, in tim- spre miaza-zi de catunul de re- $oseaua judeteana $i merge spre
purr tirite de ploae, devin im- $edinta. E. in cat. Andree$ti, trecind

54049. Manis Dishonor Geognitta 11

www.dacoromanica.ro
ANDREEM 82 ANDREIEM

riul Gilortul pe un pod de lemn Andrei, meigurä, com. Dobridor, Intr'un document slavon din
bine construit, de aci pe Valea- pl. Cimpul, jud. Dolj. 1445, emanat de la Domnul
DepluT in com. Vladimir ; o MoldoveI Stefan, fiul luI Ale-
alta psea comunala leaga cat. Andrei, movilä, (v. Denteni, deal), xandru-cel-Bun, se pomenete
Plu§cul-de-Apus cu comuna Bi- com. Dranceni, plasa Podoleni, de un sat Andreia§, pe 1-tul Put-
besti. jud. aloja. na, pe care Domnul 11 daruete
Aceastä com. are o coall Banuld Oana Ureacli.
primara, fondata. la anul 1884, Andrei, movilä, (v. DorneI, Mo-
2 bisericI, z de zid facuta de vila-), com. Belce0, pl. Bahluiti, Andreiasul, munte, situat pe te-
Const. Poenaru Bataiosul la a- jud. ritoriul comuna Mera, jud. Put-
nul 1839; iar cea-l-alta de lemn na, pl. Girlele, proprietatea sta-
fama la anul 1812; bisericele Andrei, firig, se varsa in Cun- tulur.
sunt deservite de i preot i 2 grea-Mare, pe tarmul drept, in
cintaretI. raionul com. CiontAgeti, plasa Andreiasul sart Andreiesul,pa-
Oltul-d.-s., jud. Olt. rohie, judetul Putna, plasa
Andreesti, catun, rqedinta com. lele, coprinzind satul cu acelag
cu acela§I nume, din plasa Gi- Andrei, vale, pe teritoriul satulta nume. Biserica parohiall situata
lortuluI, jud. Gorj. Chi§careni, com. Sipotele, plasa in acest sat are hramul S-tir A-
Situat pe es §i coastd, are o Bahluiu, jud. Ial, numit.O. ast-fel posta'.
suprafata de aproape 86o hect., dula numele unur om, care a
din carl 301 hect. padure, 300 tinut in posesie mult timp a- Andreiasul-de-Sus, sat, in pl,
hect. arabile, 225 hect. finete, ceasta vale, renumita pentru bo- cat. comuna Andre-
8 hect. vie, 10 hect. livezI de gatele sale finete. jud. R.-Sarat, la 2 '/2 kil.
prunI i 13 hect. izlaz. spre miaza-noapte de cat. de re:
Cu o populatie de 78 familif Andreiasca, fintind, pe mo§ia edint,a Andreia0, pe Piriul-Sarel.
cu 534 sufl., din caff 70 con- Stanqti, com. Tureatca, plasa Intinderea i populatia sunt co-
tribuabill, intre aceste familir se Berhometele, jud. Dorohoiu. prinse in cat. de rwdinta.
afla i 2 de TiganT.
Locuitorif sunt parte mo§nenI, Andreia§ (Andrie§u1), numit Andreiasul muntenesc, numire
parte improprietAritI dupa legea malinainte Sindrilari-Andreia.5, veche a comund i a cal.
rurall. Er posed 35 plugurI, 2 sat, in com. Mera, jud. Putna, jud. R.-Sarat, spre a sC''
cartne cu cal*, 40 care cu bol, pl. Gtrlele. E nezat In stinga deosebi de cat. Andreiwl
245 vite cornute marI, 13 cal, Milcovulur, nu departe de izvo- dovenesc (al comund Mera, jud.
405 or, 100 capre i 90 rul luI, la poalele dealuld An- Putna), pe partea cea-l'alta a riu
dreiapl. Populatiunea e de 695 luI Milcov, 11 la o departare nu-
Cale de comunicatie din acest locuitorr, carI stau in 205 case. mal' de 600 metri.
ea-un sunt descrise la com. sa. Cultul e reprezentat printr'o bi-
In cat. se gasesc z fintinI i 3 sericä parohiala cu hramul S-tiI Andreiescul, deal, pe mo0a Cu-
pututi. Apostoll. Are o coa1ä mixta liceni, com. Tureatca, pl. Ber-
Are o coalä primara', fon- inteun local inchiriat. In acest hometele, jud. Dorohoiii.
data la anul 1884, i o biserica catun se afla o stinca de sare,
de zid, fondata de Const. Poe- la locul numit Fata-Spumer, §i AndrelesculuI(Podi§u1-),p04
naru-Bataiosul, la anul 1839; de- micT izvoare de ape minerale pe mo0a Crainiceni, com. Horo-
servita de z preot §i I cintäret. neanalizate inca. di§tea, pl. Prutul-d.-j., jud. Do-
Majoritatea satenilor se ocu- rohoiu.
AndreI, iaz, pe mo§ia Hudqti, pa cu facerea de vase, cofe, do-
comuna Hudqti, plasa Prutul- nitY, din bradul ce-1 cumpara in Andreie§ti, sat, in pl. Rimnicul-
d.-j., jud. Dorohoiii. Vrancea. d.-j., cat. comuneT Drog, jud. R
Notile istorice. Satul Andre- Sarat, in partea de apus a cc>
Andrei (Poiana-lui-), loc izolat, ia.5 e foarte vechifi, dato- mune, la 3 kil. spre V. de cat.
In padurea statuluI Magura, din rete numele unta vechirt pro- de rqedinta Drog, i in apro-
com. Magura, jud. Buzau. prietar din Vrancea, zis Andre- piere de lacul Jirlati sati Drog

www.dacoromanica.ro
ANDRIENILOR 83 ANGHELE

este pe cimp intins ; are o in- si Hatmanul Alecu Aslan, d-na Larga, comuna Viperesti, jud.
tindere de 4 hect. cu 87 fam., Elenca Tudurusceasca si altI Buzaa.
ce cuprind 392 sufl. In vechime multI razesT i partasT in ea, pe
se numea Hoinari; numele de Ruga moiile Casin i altele; ara Anei (Cimpia-), d'Ole, in jud..
asta-zT Il are de la un vechia sat. (aBuciumul Romin», Th. Vlasca, pe proprietatea Strim-
proprietar, Andreevicr. Codrescu, Vol. I, pag. 38). ba-d.-j., in trupul Ia.si ; are su-
pi-afata de 195 hect.
Andrienilor, jud. Suceava, vezT Andrie§oaia, iaz, plasa Bistrita-
Bitcele-Andrienilor. d.-s., jud. Bacati, in com. Fin- Anei (Vadul-), mofie neloculta,
tinelele, avut in pestr si racT. pl. Dimbovita, jud. Ilfov, fosta
Andrieqeni, sat, in centrul com. proprietate a statu luT, actualmen-
Epureni, pl. Turia, jud. Iasi ; Andri§oaica, fosa proprietate a te a D-luT Nic. Iacovache.
situat pe podisW dealuluT Soci, fam. Dumitrascu Bratianu, com.
ce formeaza malul sting al se- Racovita, pl. Riul-Doamner, jud. Anei (Valea-), vale, com. Star-
sulur riulur Jijia. Suprafata teri- Muscel, trecuta prin cumpara- chiojdul, plasa Teleajenul, jud.
toriuluT e de 1430 hect., cu o toare in posesiunea d-lur Raco- Prahova.
populatie de 171 fam. saa 647 viceanu, carele a ramas si ca
loc. RominT, carT se ocupa cu ctitor al bisericer din Racovita, Ami (Groapa-), vale, in coin.
lucrarea pamintuluT si cresterea dupa moartea luT Dumitrascu Drajna-d.-s., pl. Teleajen, jud.
vitelor; sunt i citI-va locuitorT Brätianu. Prahova.
Evrel.
AicT este resedinta comuneT. Andronache, mofie uelocuitä, pl. Ane§ti, sat, (y. com. rur. Izvo-
Are o bis. zidita in anul 1834, DImbovita, jud. Efov, face parte rul-Anestilor), jud. Mehedinti.
Cu 2 preotr si 2 cintaretl si o din com. rur. Colintina-Fundeni
scoala infiintata in anul 1868. (v. a. n.). Este proprietatea D-luT Anghel, vale, izvoreste din com.
Mosia este proprietatea sta- G. Nicolescu si are i6o hect., Cetateni-din-Deal, si se varsa In
tuluT. din carr se cultiva 148 hect., nul Dimbovita, pe malul drept,
Numarul vitelor e de 3011 restul e izlaz si vie. in raionul comuneT Cetateni-din-
capete din casi: 963 vite marl Vale, pl. Dimbovita, jud. Mus-
comute, 1746 oT i 180 rimatorr. Androne, deal, 108 m. alt., la cel. In timpiT secetosT seacä cu
3 kil. V. de com. Corod, jud. desavirsire.
Andrie§e§ti, sat, pl. Bistrita-d.-s., Tecucia.
jud. Bacati, cat. al com. Fine- Anghel, lac, pl. Jiul-d.-s., com.
nelele, asezat pe dealul cu acela.sT Androne, loc arabil, situat la V. Mirsani, jud. Dolj, lung de I lis
nume, la N. de Hemeius, rese- de s. Corod, in raionul com. hect.
dinta, de care este departat cu Corod, plasa Nicoresti, judetul
doua. kil. Are case dese, printre Tecuciu. Anghel(Crucea-lui-), jud. Buzad
care o ctrciuma. CapT de fam. saa Crucea- de-la-Posada, cruce
sunt 36, sufl. i ii ; printre care Androne§ti, mallaba, in com. r. si punct de hotar pe 1-tul Sghia-
106 RominT, 3 TiganT si 2 E- Padina-Mare, pl. Dumbrava, jud. bul, filtre comunele Minzalesti
vreT. In sat se numara: 3 cal, Mehedinti. Lopa.tari.
90 vite cornute, 54 oT si 66
porcI. Androni, deal cultivabil, pe mosia Anghel (Valea-lui-), vale, in c.
Probota, com. Dolhasca, jud. Plescoiul, jud. Buzan; tl la na-
Ancirie§e§ti, deal, plasa Bistrita- Suceava. stere din Virful-VirlanuluT, stra-
d.-s., jud. Bacaa, comuna Fina- bate cat. Plescoiul, unde se une-
nelele, pe malul drept al Bis- Andronic, hirtop, pe teritoriul ste cu Valea-Finttner si se scurge
tricioarer. satuluT Onesti, com. ipotele, in Mil fiuzati.
pl. Bahluia, jud. Iasi.
Andrie§e§ti, mofie, pl. Trotus, Anghele, sati for, pe mosia Slo-
jud. Bacla, care avea partl raze- Andruloiului (Poiana - ), loc bozia-Sihleanu din com. Scorta-
sestl. In aceasta mosie avea parte izolat, in padurea statului Valea- rul-Noti, jud. Braila, situata pe

www.dacoromanica.ro
ANGLIELEgi 84 ANGHELWI-TXMXpANCA

tarmul BuzaeluluT-Sec, de pe Numarul caselor de locuit este se exereita numaT de 3 persoanc,


lunca stInga, a riuluT Buzaii, a- de 129. in 2 circiumT.
proape de Crucea-Impuscata, la Miscarea populatiuneT in anul Ca't de comunica/le. Comuna
7 kil. spre N. de s. Scortarul- 1892 aA fost : 3 casatoriT, 26 nas- Anghelesti e pusa in legatura
Vatra satuluT este cam de tul, 27 mortT. Excedentul de la V. cu Ruginesti prin o osea
2 hect., avind 2 case cu 7 loc. mortI a fost decr de 1, ceea ce comunala de-a-lungul pir. Domo-
Vite sunt: 6 cal, 6 vite .cor- revine la 104 mortl pentru sita i prin alte 2 sosele comu-
nute si 5 rimlítorT. nasterT. nale, la N.-E. cu Copacesti, lar
Cultu/.Din punctul de ve- la S.-V. cu Päunesti, peste deal.
Anghele§ti, vezI Mateesti, jud. dere bisericesc, comuna Anghe- Notite istorice. Anghelesti pa-
Vilcea. lesti face parte din parohia Co- re a-sT trage numirea de la ve-
pacesti, avind ad o biserica fi- chiu-T proprietar, paharnicul An-
Anghele§ti, com. rur., in judetul hala cu hramul Sf. Gheorghe. ghel.
Putna, pl. Racaciunl. coalä nu se afla in comuna.,
Descrierea fizicd. Comuna Cu toate cá. sunt 71 copiT in Anghele§ti, atto', tine de com.
Anghelesti este situata pe pir. vrasta de a o frecuenta. rur. lupca, plaiul Closani, jud.
Domosita, care trece prin mij- Comuna numara 95 contrib., Mehedinti.
locul er si pune in miscare 6 adica I la 537 locuit. In anul
morl. Comuna e Inconjuratä de 1886 erau 83 contribuabilT, lar Anghele§ti, piidure a statuluT,
padurT si ea inslisT e situata in- In 1869 erau 75. situata pe com. cu acela,sT nume,
teo padure de pomT roditorl: Budgetul comuna pe anul fi- jud. Putna, pl. RacaciunT. Se a-
merr, perT, nucT, prunT, princi- nanciar 1893 94 era urmatorul: rendeaza impreuna cu mosia Vi-
pala resursá a razesilor. VeniturT 3659-91 tighesti, fostä proprietate a ma-
Distanta de sub-prefectura pla- Cheltuell . . . 3598.26 nastirer Rachitoasa. Se compune
siT, Adjudul-Nou, e de 8 kilom. Excedent . 61.65 din 2 trupurT : 1. Anghelesti, in
spre S.-V., lar de capitala ju- Budg. fondurilor drumurilor : intindere de 250 fald (35S hect.)
detuluT, de 45 kil. spre N.-V. Venitul 232. si 2. Hlisa-de-la-Schit, in tritin-
Marginile comund sunt : la CheltuelT 225. dere de 30 falcT (42 hect.). In-
E. com. Ruginesti, la N.-E. com. In altT anT, budgetul de ve- tinderea totalä a pIdureT e decT
Copacesti, la N.-V. com. Corna- niturile i cheltuelile com. era : de 280 Miel (397 hect.). In pad.
telul, iar la S. coin. Paunesti, din In 1868-69 la veniturT 1261, se gaset,te stejar mal mult de
plasa lar in 1885-86 la veniturT '105 cit fag, mesteacan si plop.
Descrierea politicd. Popu- si la cheltuelr 1105.
latiunea comuneT, dupa cel din Descrierea economicit.Agri- Anghele§ti, poiand, com. Fili-
urtnä: recensamint din I890, e cultura. Pamintul com. Anghe- pesti-de-Padure, plasa Filipesti,
de 142 capT de familie cu 520 lesti, fiind pietros si rau, prin- jud. Prahova, care serveste maT
sufl., din carT 271 barbatT si 239 cipala resursa a locuitorilor sunt mult de izlaz.
femeT. Aceastä populatiune se fructele l cu deosebire merele,
impartea ast-fel : cad se produc in mare cantitate. Anghele§ti, schit de maja, pe te-
Dupa stare civila : 269 neinsu- Vitele aflate pe teritoriul co- ritoriul com. cu acelasT nume,
raff. din carr 156 barbatT si 113 mune( sunt, dupa ultima numa- jud. Putna, pl. RacäciunT.
femer ; 204 insuratT si 37 vlduvr, rätoare, de 480 cap ete, din carT
din carT 13 barbatT si 24 femeT. 115 bol, 138 vacT, 23 cal, 107 Anghelestl-Tämä§eanca, cdt.,
Dupa nationalitate : 508 Ro- oT, 39 capre si 58 porcI. pendinte de com. Obedeanca,
minT si 2 Ungurf. Industria. In comuna Anghe- pl. NeajlovuluT, jud. Vlascz Si-
Dupa religie : 501 ortodoxT, lesti, industria e prea putin dez- tuata pe platoul dintreValea-Bra-
2 catolid i 7 armenT. voltata. Pe linga cea casnica, tilor si Valea-DrimbovniculuT.
Dupa felul ocupatiuneT : 162 putem mentiona numaT ca sta- Departe de Bucuresti 36 kil.,
agricultorT, z comerciantr, 5 pro- bilimente industriale : 4 fabricT de Giurgiu 65 kil.
fesitinT libere si 3 muncitorT. de rachiu de prune si tescovina, Proprietatea d-luT G. M. TI-
titi carte 19 persoane, din 8 lemnarif si 2 lingurarir. tarescu. Are suprafata totall de
carT 13 barbatT si 6 femeT. Comerciul e aproape nul. El 297 hect. ; s'a dat la 33 loa

www.dacoromanica.ro
ANGIIEL1NEI (DEALUL-) 85 ANINIUL

improprietáritT in 1864, I 24 hect., fel de la aniniT ce sunt in pà- Anini§ul, com. rur., din plaiul
räminind proprietAtiT 173 hect. durea de pe el. Se intinde de Novaci, jud. Gorj, situatg. la N.-
Are venit numaT 4000 leT. la V. la E., apoT intorcindu-se E. plAsiT, pe doul dealurl nu-
Aci este o circiumg, case, spre S., se uneste cu Dealul- mite Aninisul-din-Deal si Ani-
pátule si magaziT indestulátoare RádiuluT, formlnd amIndoug un nisul-din-Vak, la o distantg de
facute de proprietarul actual. fel de cetate naturalá. 34 kil. de capitala judetulur. DupA
Prin cátun trece soseaua jude- un hrisov ce se gAseste la lo-
teanä ce duce la Obedeanca. Anina, se numeste partea dealu- cuitorr se crede a fi fondatA
(VezT comuna Obedeni). luT despre Valea-RaculuT, spre pe timpul luT MateT Basarab.
apus de lantul dealuluT ce se Se compune din 2 cát. si anu-
Anghelinei (Dealul-), a'ea4 jud. intinde de la N. la S. prin com. me Aninisul- din- Deal si Ani-
Vasluiá pe a cáruia coastá de Miclesti, pl. Crasna, jud. Vas- nisul - din-Vale, si se limiteazá
E. se aflà o miel parte a satu- luiá ; i s'a dat aceastä numire, la rg.sarit cu com. Novaci, la o-
luT Stioborani ; Incepe de la N. fiind-ca pdmintul este nisipos, a- pus cu com. Radosi, la S. cu
din Dealul-Popestilor, din com. ninos, dupá cum 11 numesc lo- com. Ciocádia si la N. cu coa-
Miclesti, intrá pe teritoriul com. cuitoriT. mele Gruiul, Väraticul si dealul
tioborgni, pl. Crasna, si se ter- Jerdául.
mira pe teritoriul com. Tanacul, Anina, deal, judetul Vasluiu. v. Are o suprafata aproape de
In sesul numit al Fintineld. Holmul, deal, COM. Draguseni, 1172 hect., din care 160 hect.
pl. Fundurile. al-aura, 186 livezI, 384 izlaz,
Anghelutä, a'rum, (v. Drumul-luT- 440 padure si 2 viT.
AnghelutA), com. Basesti, plasa Anini (Lacul-cu-), cat. al com. PámIntul este de o calitate
Mijlocul, jud. Fálciti. Pänátä.ul, jud. Buzg.ti ; 200 i0C. mediocrg..
i 63 case. I-se dä in genere Populatia este de 223 fam.,
Anghelutà, pod, in com. Ciurea, numirea de SlabiT. cu 641 suflete, din carT 179
pl. Codrul, jud. Iasr, peste ripa contribuabilT. Venitul com, este
Anghelutá, la satul Piciorul-Lu- Anini, 'pierna; com. Popesti, pl. de 1425 leT ; lar cheltuelile de
puluT. Cerna-d.-s., jud. Vilcea. 1088.
LocuitoriT posea 39 plugurT,
Anghine§ti, sat, pe malul drept Anini (Izvorul-cu-), sorginte de 63 care cu bol, 1 cArutl cu cal,
al riuluT Arges, jud. si pl. Ar- ape minerale, in com. Chiojdul, 28 stupr de albine, 542 vite
ges, face parte din com. rur. jud. Buzan, avutä. maT cu seamá marT comute, wo caT, 3 mA-
Tutana ; are 310 locuitorI si o In sulf. gaiT, 2022 01, 318 capre, 193
bisericl. rimAtorT.
Anini (Valea-cu-), vale, in com. Prin com. trece plrlul Ani-
Anichita, finthur, pe mosia Va- Cisläul, jud. Buzad; incepe de nisul, soseaua vicinalA Bumbesti
culesti, com. Váculesti, pl. Co- la Piatra-BufneT, udg. cismeaua de-JiT-PolovracT.
sula, jud. Dorohoiii. Ungureni si se scurge in riul In com. se mar aflA lo morl,
Buzáti, putin maT sus de má- 13 fintInT, 4 joaggre O 2 cir-
Anicuta, sorginte cu al:à mine- ngstirea Cisläul. ciumT.
rala, in Valea-TiseT, com. Ola- Com. are 2 biserid cu 1 preot
nesti, jud. Vilcea, apá termalá, Aninl (Valea-cu-), vale, izvo- si 3 cintra-O.
cu temperatura de 140 R. (vezT reste din raionul com. Valea-
Etna-Anicuta). Lungg, plaiul si jud. Prahova, Anini§ul, padure, a mosnenilor
si se vara. in Valea-luT-Dan, d'aválmasT in com. Colti, jud,
Anei (FIntina-) , loc. izolat .5i tot in raibnul comuneT Valea- Buzlá, catunul Colti-d.-s., are
punct de hotar despre Prahova, Lungd. 8 hect.
in pgd. Cislául, din com. Cisidul,
jud. Buzdá. Aninilor (Dealul-), deal, plasa Anini§ul, ptrig, jud. Gorj, izvo-
Jiul-d.-j., com. Sadova, jud. Dolj ; reste din muna Rátunda ka Bái-
Anina, deal, in com. Solesti, pl. inalt de 35 m., are directiunea leasa, trece prin mijlocul com.
Crasna, jud. Vasluiii, numit ast- de N.-S. si este sterp. Aninisul, se impreunA in com.

www.dacoromanica.ro
ANINIVL-D1N-DEAL 86 ANINO4SA

Ciocadia cu piriul Carpinisul, Aninoasa, com. rur.,jud. Dimbo- aü vil. De la Tirgoviste la Ani-
apor ast-fel unite se varsa in vita, pl. Dealul-Dimbovita, spre noasa se poate merge in 20
&tul Ciocadia in dreptul com. N. de Tirgoviste la o depar- minute cu trasura.
Ciocadia. tare de 5 kil. Alta data aceasta
comuna era un simplu catun al Aninoasa, com. rur., In pl. Gi-
situat
cdtun, com. Viforita. Este asezata pe lortul, jud. Gorj, la N. de com.
pe malul sting al piriuluT Ani- lingä un mare deal cu vil, ce Turburea si la 45 kil. spre S.-E.
nisul, face parte din com. Ani- poarta numele de Dealul-Ani- de orasul T.-Jiti ; se margineste
nisul, jud. Gorj, ocupind o su- noasa. In partea de N. si E. la S. cu com. Turburea si Gro-
prafata aproximativ de 390 hect.; aceasta comuna mal are dealu- serea, la N. cu com. Bibesti, la
produce un media de 146 hectol. rile ce se numesc Cornetul, E. cu com. Pegeni si la V. cu
porumb, ioo kgr. fasole, 70 kgr. Ograzile si Fetile, ce sunt pline com. Costesti-Daia din pl. Jiul ;
brilla., 150 hectol. säminta de cu vil, carT produc vinurI bune despartita prin Dealul- erpoae-
cinepa, 35 decal. vin, 50 decal. si In marT cantitatT. In partea lor, se compune din cat. Ani-
tuica, 6 kgr. ceara din 13 stupT. de S. si V. comuna este incon- noasa, Cornisani i Bobaia.
Populatia este de 74 fam., cu juratä cu cimpie si produce po- Situata pe sesul cu aceia.sT
213 sufl., din carr 59 contri- rumb mult. Aceasta comuna, care numire si pe ambele 1)1111 ale
buabilT. Eiposedä 13 plug,urT, 21 nu are alte catune, se compune riuluT Gilortul, are suprafata de
care cu bol, i carutg cu cal, din cincT ulite i anume: Mita- aproape 2344 hect., din carT
65 cal, 1240 oT, 98 rimatorT Dreapta, Valea-Mare, Valceaua, 700 hect. padure, 1010 hect.
162 capre. Marginea si Ulita-Fintiner, avind arabile, 589 hect. finete, 20 hect.
Catunul este udat de piriul peste tot o populatie de 700 vie, 25 hect. livezr de prunT si
Aninisul, are si 5 fintinT. sufl., de origina numal romind. 6 hect. izlaz ; cam 950 hect. din
Catunul are i biserica zidita Prin com. trece un mic Ornas aceasta intindere apartine pro-
la anul 1884 de loe.; este ser- ce se numeste Valea-Mare. Prin prietaruluT Negrea. LocuitoriT
vita de I preot si 2 cintarett partea de apus a acesteT com. sunt improprietariV dupl legea
trece soseaua nationala ruraId din 1864.
atun, asezat viste-Transilvania. Aninoasa se Populatiunea e de 275 fam.,
pe dreapta plriulur Aninisul, face invecineste spre rasarit si miaza- Cu 1338 sufl., din carT 260 con-
parte din com. Aninisul, jud. zi cu com. si manastirea Vifo- tribuabill, l'Are carl se afla
Gorj, ocupind o supraf. aproxi- despartindu-se prin dealurT 2 familiT de Tiganr. Numarul
mativ de 782 hect. cu viT i unindu-se pi-in sosea soldatilor dorobantl cu schimbul
Populatia este de 149 fam., vecinala; iar spre apus si miaza- In aceasta comuna este de 20.
cu 428 sufl., din carT 120 con- noapte cu com. Doicesti, de Comuna are la veniturT 1. 2786
tribuabilT ; el posea 26 plu- care se desparte iar prin dealurT b. 89, lar la cheltuell 1. 2082
gurl, 42 care cu bol, 360 vite Cu vil i prin cimpie i cu care b. 55.
marl cornute, 782 oT, IoI porcT, se uneste pi-in soseaua nationala Locuitorir posea 67 plugurr,
156 capre. sus-zisa. Aninoasa are o scoala 134 care cu boT, 475 vite mal-1
Catunul este udat de &tul si o biserica, Intretinuta de eno- cornute, 16 caT, 749 or, 63 de
Aninisul ; are 8 fintinT, 4 joa- riast 'coala din Aninoasa este capre, 543 de rimatorT.
gare si 7 morT de macinat. infiintata in toamna anuluT 1889 Prin comuna trece o osea
Mara de soseaua descrisk la si are un invatator, salariat de vecinall, care o leaga cu C. Bi-
comuna, in acest catun mal stat, un local nou de zid, a- besti despre N. si cu Groserea la
este si o poteca ce trece peste proape bun, dar cu primaria la S.; douà sosele comunale, dintre
muntii Baileasa, Florile-Albe, un loc. coala este mixta. Ea carT una o leaga cu soseaua ju-
Coasta-CrainiculuT, la Timpa. n'are pamint. Copit cu etatea deteana, iax cea-r alta cu cat.
de coalä sunt peste 70 in com. Sterpoaia din com. Bibesti.
AninisuluI (Valea-), vale, In Comuna are peste 150 contrib. Are o scoall de bletr, fon-
com. Colti, jud. Buzati, cät. Colti- si un venit anual de 1320 leT. data la anul 1874.
d.-s., izvoreste din muntele Vir- Toamna se fac multe petrecerT Comuna are 2 bisericr, din
ful-OaeI si se scurge in Valea- prin dealurile Aninoasel i VI- care i nu functioneaza, si alta
Coltilor. foriter, unde multI TirgovistenT de zid facuta de proprietarul

www.dacoromanica.ro
ANINOASA 87 ANINOASA

Negrea la ¡886; in partea des- cul satuluT formeaza o insula a- setea sa dealurile din juru-T, a-
pre N. a bisericer ce nu func- coperita cu legumr de tot felul. coperite Cu stejarT, mesteacanT
tioneaza se af1á o cruce mare In riul Bratia se varsa Valea- $i aninr.
de plata cu inscriptia : «Con- Rugencer, Valea-Ciurarulur, Va-
stantin Basarab Voivod III», din lea-Tiganier $i riul S15.nicul, fu- Aninoasa, sat, face parte din
anul 1708. tre comuna Vlade$ti i Aninoasa. com. rur. Glavile, pl. Oltul-d.-j.,
In comuna se mal gasesc: Pe 1-1111 Bratia, in interiorul co- jud. Vilcea. Este situat la E.
moara cu abur $i i herastrati ; muner, este o moad. comuner i udat de valea cu a
7 fintinr, 7 puturr $i 2 ci$mele. In partea de V. este rlul Sla- cela$1' nume. Are o biserica de
nicul, in care se varsa Valea- lemn veche, in stare proasta.
Aninoasa, com. rur., pl. Rin- SilisteT, iar intre acest Anul fondarer $i ctitorir nu se
rile, jud. Muscel, situad la S.- nul Bratia sunt dota marT za- cunosc. E la distanta de i kil.
V. de ampulung, 12 kil. de- voaie de aninT, despártite prin- de catunul Pesceana, unde este
parte de acest ora, pe ambele tr'un prund i Dealul-Erjer. $coala.
znalurr ale 1-11.110 Bratia j riulur Pamintul se poseda de locui- In acest cat., lîngA biserica,
Slänicul. toff prin improprietärire, dupa e un izvor a carel apa lasa, pe
Se margine$te la Nord cu co- legea din 1864, cind ati capatat unde trece, un strat gros $i ro
muna rur. Berevoe$ti-UngurenT, painint 204 sätenr. Mosia Ani- $u ca $i rugina de fer.
la E. cu com. rur. Cote$ti, la noasa, pendinte de Mitropolia
V. cu com. rur. Badesti $i la din Bucure$ti, s'a vIndut de ved' Aninoasa, atun, alipit impreuna
S. Cu com. rur. Vlade$ti. La E. la locuitorT ; iar trupurile ramase Cu cAt. Ungureni de cat. Cislaul
$i V. este inconjurata de douà nevindute s'at1 arendat pe pe- al comuner Cislaul, jud. Buzau.
marr padurT, proprietatr ale sta- riodul 1887-97 Cll 3600 id a-
tulur. nual. Aninoasa, ctitun, re$edinta com.
Se compune din 3 cat. : Ani- In comuna este r coalà mixta cu acelasr nume din plasa Gi-
noasa, Bro$teni i Valea-Sili$ter, $i 2 bisericr (una din ele e mä- lortul, jud. Gorj.
cu re$edinta in cat Aninoasa. nastirea Aninoasa. V. a. n.). Are o suprafata de aproape
Intreaga com. are o popula- 1074 hect., din carr 301 hect.
tie de 1133 locuitorr: 565 bar- Aninoasa, sat, jud. Arges, pl. päolure, 500 hect. arabile, 250
batl $1 568 femer, cu 269 capT Pite$ti, pendinte de com. rur. hect. finete, ro hect. vie,
de familie, carl traesc in 266 Biscovu-Fle$ti. (v. a. n.). hect. Iivezr de prunr, $i 2 hect.
case. Intre ace$tia sunt $i izlaz.
familir de TiganT. Aninoasa, sat, face parte din Are populatie de 209 fami-
Numele saa vine de la padu- com. rur. cu acelaqr nume, pl. cu 1074 suflete, din carT 199
rea de aninT ce a existat adi jud. Muscel, situat pe contribuabill, filtre ace$tia se
In timpurile vechr, din care se malul sting al riulur Bratia. Adi afla $i 2 familir de TiganT. In
mal gase$te i azT o bund parte. este re$edinta primaria cat. sunt 20 de dorobantr cu
Ocupatia principala a locui- In partea de E. a satuluT e schimbul.
torilor este agricultura. El au o mare padure a statulur, care Locuitorir poseda 30 plugurr,
1000 yací, 25 cal, 2700 or, 300 11 desparte de com. Cote$ti. 54 care cu bol, 350 vite marT
porcI, afana de boir de jug. Are o biserica deservid. de cornute, io cal, 600 or, 40 ca-
Comuna se intinde pe o su- 2 preotT $i i cintaret (fosa ma.- pre i 400 rimatorT.
prafata de 1455 hect. nastire) $i o $coall mixta, care Cale de comunicatie catunul
Numarul contribuabililor e de dateaza din anul 1837, cu in- are i osea vecinall, care 11 lea-
250. Veniturile com. in anul 1887, tretinerea careia statul cheltu- gä cu com. Bilce$ti.
eraa de 1083 ler i cheltuelile e$te anual 1242 Id. Are 2 bisericr descrise mal
de 1758 ler. Populatia lur e de 433 locui- sus la com. sa, precum i o $coalli
Prin comuna trece $oseaua toril': 222 bärbatr, 211 femer; primará descrisa la comuna.
care o une$te cu Vade$ti $i Be- To capr de familie. Este udat Cdtunul mal poseda moara de
revoe$ti-Ungurenl. de mar multe v51, carT se varsa abur i herdstraul, descris la com.
Este strabatuta de la N. spre in nul Bratia. Pozitia lur e pla- sa, precum $1 2 ci$mele $i 4
S. de 1.'1111 Bratia, care in mijlo- cuta i concura mult la frumu- puturr.

www.dacoromanica.ro
ANINOASA 88 ANINOASA

Aninoasa, numire, ce purta in garT, cu zidurile de cetate, ce Aninoasa, phig, pl. Amaradia,
vechime atunul i mosia arto- se Arad si azr, fosa darimate pina com. Zalcoiul, jud. Dolj, izvo-
cleasca, din com. Beiul, pl. Mar- la pAmint i cu locuinte pentru reste din dealul RAdinesti (Gorj),
ginea, jud. Teleorman. calugarT. formeaza putin din unja de N.
La anul 7328 (1730) Octom- a com., primeste pe stinga Stir-
Aninoasa, culme, din pl. Jiul, jud. bre, Daniil Mitropolitul, care a cul-Mare si se varsA pe stinga
Gorj, in partea despre E. a com. fost egumen la Aninoasa, a fa- Ploscuter.
Costesti, vine despre N. in spre cut manAstirir un turn i chili!;
S., unindu-se cu dealul comuner iar egumenul Mihall Tartasescu Aninoasa, .piria, izvoreste din
Groserea, numit Cornisani, lar ir facu paraclisul, la anul 1778. dealul numit Magura, la N. de
la N.-E. se uneste cu al com. AstAzT totul e ruinat, afarl de satul Pades, judetul Mehedinti,
Piscurile. AceastA culme de deal, biserica. trece prin Pade i imediat se
in toatA intinderea sa, in drep- MAnastirea Aninoasa avea mar varsA in riul Motrul.
tul com., este acoperita cu prunT multe proprietatr insemnate, fu-
si vil*. tre carT i Piscul-Negoiulur, jud. Aninoasa, pirta, izvoreste de sub
Muscel, lingA granito. Transil- poalele dealulur MAgura, com.
Aninoasa, deal, in com. Glavile, vaniel. Stroesti, pl. Horezul, jud. Vil-
pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea. La 182f, in mAnAstirea Ani_ cea, í curgind spre V., prin
noasa, se intArirA mal multr Ar- centrul com., se varsti in riul
Aninoasa, deal, in com. Ama- nautT, din cer fugitT de la DA: Cerna.
rasti, pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea. gAsanr. Vr'o 24 din eT furA prinsr
si omoritr de Turcr, care apoir Aninoasa,phig, com. Alunul, pl.
Aninoasa, izvor, in comuna rur. detera foc mAnAstirer. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea. Dupl
judetul Buzau; ese din ce udA centrul com., avind di-
muntele Salcia, trece prin ca- Aninoasa, mofie, plaiul Nucsoa- rectia de la E. spre V., se varsa
tunul Aninoasa, tale in curme- ra, jud. Muscel, proprietate a lu riul Oltetul.
zis cat. Cislaul, unde i se d statulur. Inainte de secularizare
numele de Cacicea si se varsA apartinea Mitropolier din Bucu- Aninoasa, poiand, com. Balcesti,
In Iazul-Morilor, abatut din riul restr. La anul 1871 aceasta mo- pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.
Buzau. sie avea un venit anual de
13900 ler si a fost ipotecatA, Aninoasa, vechig schit, in com.
Aninoasa, fosa mandstire de cl- impreuna Cu alte 380 proprie- Cislaul, jud. Buzar'. Din pric'ina
lugarr, jud. Muscel, metoh al tatr ale statulur, pentru asigu- el se darAma, calugarirs'au retras
Mitropoliel din Bucuresti, acum rarea imprumutulur domenial de mar jos si dupA staruintele lor
reclusà la biserica de mir, pen- 78 milioane. pe Ruga Doamna Neaga, spune
tru intretinerea careia se inscrie Pe periodul 1883 88, veni- traditia, ea le-a zidit un alt schit,
anual in budgetul statulur, o tul acester mosir a scazut la unde e acum manAstirea CislAul.
suma de 1070 /el. suma de I0000 le! anual. Traditia pare cä se intemeiza
AceastA manastire s'a fondat, pe un fapt adevarat, caer in
ca biserica de mir, de Clucerul Aninoasa, padure a statuluT in grAdina DascAlulur se vAd urme
Pana Tudoran Vladescu i ju- intindere de 750 hect., pen- de zidurr i oase de oamenr.
pinita sa Alesandra, la anul 7186 dinte de com. Aninoasa, plasa Oasele fiind de o deosebitA mA-
(1678) Septembre 20, sub Dom- jud. Muscel. rime, ag dat na.stere alter ere-
nia lur Duca Voevod, (v. con- dinte, anume, ca aci ar fi fost
dica manAstirir la Ministerul de Aninoasa, pddure, supusA regi- ingropatT uriasr.
Culte). Catre finitul vieter sale, mului silvic, com. Valea-Ma-
Tudoran Vladescu, fiind atuncr re, pl. Riul-Doamner, jud. Mus_ Aninoasa,piria, izvoreste din co-
aga, s'a calugArit, primind nu- ce!, compusl din stejar, fag, muna Jupinesti, pl. Riul-Doain-
mele de Tudosie Monahul. (V. carpen, jugastru, ulm, frasin ner, jud. Muscel, de la locul
Aricescu, «Istoria Cimpulung. »). plop, avind impreunA cu trupul numit Coada-Aninoaser, strabate
Atuncr el prefacu biserica de pAdure ampulungeanca, 75 partea de V. a comuna Jupt-
de mir in manAstire de calu- hect. nesti i intra pe teritoriul ca-

www.dacoromanica.ro
ANINOASA 89 ANINOASEI (VALEA-)

tunulur Valea-Nandri, comuna sting merge urcindu-se pana la 13 comerciantl Romtnt. Stabili-
Dirmane$ti. In ea se varsa vaile Piatra-Ciorter, de ad i la Putul- mente 3. Chirla caselor 1540 let ;
Meri$uluT, Ca.panulut i Iepure. finputit, la Mima $i apot iar in taxa proportionala 44.6o. Ve-
Piatra-Ro$ie. nitul fonciar let 344.99, Darea
Aninoasa, vale, com. Caline$ti, Suprafata com. este de 2680 cailor de comunicatie 1260 ler.
pl. Cozia, jud. Vilcea. hect., din carl 320 arabile, 982 Patente 116 1. Fondera 1905.45.
padure, 284 fineata, 496 izlaz, Taxa spirtoaselor 680.6o. Total
Aninoasa, ptr, , izvore$te din dea- 58 livezt, 37 vie $i 503 sterp. fiscal 3962.05 Perceperea 328.15,
lul Otasaul, de la N. comuneI Proprietatt mal insemnate sunt judetene 697.45, drumurt 227.15,
Genuneni, plasa Oltul-d.-s., jud. Hotarul-Frasinul $i Rate$ti. Te- comunale 697.45, comerciale 2
Vilcea, $i se varsa in iazul mora, renul este foarte accidentat, fiind Totalul general 5914.25. Bud-
forinat din riul Bistrita, tot pe format din coline $i val Cul- getul comuna e de 1522.53.
teritoriul com. Genuneni. tura pamintulut se face pe o Comuna avea o $coala in ma-
s cara mica $i numat p entru trebu- nästirea Rate5ti. Carte $titi 91
Aninoasa, pir., izvore$te din co- intele locuitorilor producind po- loc. Are 2 biserict de mir cu
muna Glavile, pl. Oltul-d.-j., jud. rumb, orz $i putin alac. 2 preott, i diacon, 2 cintarett
\alma, de la Ripa-Inalta, $i se Ca substante minerale are in $i i paracliser. Catedrala e Sf.
varsa in riul Pe$ceana, la com. abundenta sare in muntele Bo- Nicolae. La acestea se adaoga
Amdra$ti. tanul. Industrie n'are de cit te- $i schitul Rate$ti. arciumt sunt
saturile de mohair, scoarte, bete, 2. Locuintele sunt ordinare, cite-
Aninoasa-de-Mice§ti, pdartire a etc., ce se fac in manastirea va mal bune, in catunul Gura-
statulut in intindere de 250 hect., testi; iar comerciul consta mal Aninoaset (Cojanul). Are i nis-
jud. Muscel. mult in transportare de lemne te ruine numite Casa - Impard-
desfacere de tiña. Comuna teasca.
AninoaseI (Gura-), co,,. rur. In e pusa in comunicatie cu ora-
jud. Buzau, plaiul Pirscovul, la $ul prin $oseaua vecinala Buzati- Aninoasei (Gura-), sal Cojanul,
o distanta de 24 kil, de ora$ul Ru5iavetuI prin Maräcineni ; are at. de re$edinta al com. Gura-
Buzau i situata pe malul sting un vad la riul Buzad in dreptul Aninoaser, jad. Buzar', situat in
al riulut Buzan. Limitele sale com. Satucul, prin care se pune varsatura Aninoaset in riul Bu-
sunt : la N., incepe din Piatra- In contact cu soseaua judeteana zar', are 180 loc. $i 45 case.
Ro5ie $'t merge urcindu-se pe Buzati-Frontiera.
plaiurt pana in virful muntelut Vite are : 226 bol, 127 vacr, Aninoasei (Muchia), colind, in
Botanul, pe hotarul pad. Flori- 36 vitet, 18 cal, 13 epe, 4 minzT, com. Pickle, cat. Joseni, judetul
cica, care o desparte de com. 980 or, 34 capre $i 28 porcI, Buzaa, acoperita de pad. de 186
Policiori; la E. se lasa in jos stupt 30. hect., constind din 2 trupurt
de muntele Botanul, trece pe la Aceasta com. e formata diri Floricica $i Covergile.
Haidinul, se urca pe movila Vi- catunele: Baceni, Botanul, Gura-
foritef, apot continua pe slem- AninoaseI, Ratesti, Titirligul $i Aninoasei (Valea-), loe izolat
nea muncelulut Rate$ti pata la Viforita. Are 1260 loc., din cart frumoasa poiana in comuna
Poiana-Feter, de unde, tot pe barbatt insuratI 215, neinsuratt Valea-TeanculuT, judetul Buzan,
slemne, se indrepteaza spre 21, vg.duvY 13, divortatI 6, 1350 unde dup1 traditie, ar fi fost
raturl $i de ad i spre riul Buzati 374; iar femet maritate 215, va- un schit in vechime.
In dreptul cat. Satucul (com. duve 65, fete 351; el traesc in
Cinde$ti); la S. merge pe albia 321 case. Straint nu sunt. Mes- AninoaseI (Valea-), vale, in com.
riulut Buzati pana la Plopit-lut- te$ugarr sunt 2 lemnaff, 2 ciz- Valea-TeanculuT, jud. Buzar', in-
Iarcoci, unde trece Buzaul i se mart $i i fierar. Media na$teri- cepe din poalele dealulut. Chil-
continua pe malul drept pana lor e de 33, a deceselor de 27, miziul $1 prin mijlocul comunel;
la Salcia-Ro$ie in marginea pad. a casatoriilor de 8. Populatia se impra5tie peste eimp.
Ungureul (com. Malura), pe ho- cre$te cu o medie anuall de 8
tarul careia merge pana. la Ciu- suflete. AninoaseI (Valea-), vale, In co-
hai la V., pleactt de la Ciu14, Dinpunct de vedere financiar, muna Gura-Aninoaset, judetul
trece riul Buzdu $i pe malul com. are 210 contrib., din cart Buzaci, incepe din dealui Vi-

454042. Manad Malionar asogrodlo 12

www.dacoromanica.ro
ANINOSUL 00 ANTINA

forita si se scurge in lita Bu- Antemireasca, mica perdure mos- ToútooMynat 'cok iixiopioug
zad. neneasca, pe mosia Coca-Mere- Piritot, b ai-10 atpov 'Avvivez ...y
lasca, din com. Niculesti, jud. NimenT insa. facut cercetarT
Aninosul, trup de padure, a sta- Buzad. Are 36 hect. ceva mal mult serioase Ja fata
tuluT, in intindere de 896 hect., locului inainte de colonelul Vla-
formind impreuna cu trupurile Antemire§ti (Coca-), sad Coca- dimir Blaremberg, care la 1836
Hotarasa (127 hect.) si Valea- Plinä, cätun al com. Niculesti, a descoperit la Antina, Inteo
Urzica (240 hect.) pad. Modoaia, jud. Buzad, situat pe malul st. movila., un sarcofag. Dura aceia
situatá in com. Brosteni, plasa al izvorului Coca. Are 340 loc. ruinele ad fost studiate pe rind
Cerna-d.-s., jud. si 77 case. de Laurian i Boliac, de Papa--
soglu, de d-ni! D. Sturdza, Grig.
Anino§ani, clitun, com. andesti, Antile§ti, deal, pe care se afla Tocilescu, V. A. Ureche si in
judetul Dimbovita. trupul mosier cu acest nume, fine de A. I. Odobescu, care a re-
jud. Suceava. zumat la 1878 in urmatorul mod
Aninoqita, deal, apartine com. toate datele relative la cestiune.:
Sdulesti, jud. Gorj ; are direc- Antile§ti, mo)sie, ará sat, in com. Comuna Recica saU Antina. Mo-
tiunea N.-S.-E.; este o prelungire Ciumulesti, jud. Suceava, avind vila Alexandru i alte nu-
a dealuluT Cicoarea-luT-Iepure, se suprafata de Iso Mid, loc de meroase movile. Ruinele apa-
termina la S. in Valea-Gilor- cultura. Este proprietatea mal- rente ale uneT intinse cetati Ro-
celor Epraxia, Olimpiada si Eu- mane, cu zidurile de piatra
xenia Ganea. La 1745, satul in- caramida, etc. CaT romane cu
Aninul, /ac, in coin. rur. Ciresul, treg Antilesti, la Suceava, a fost diferite directiunr. In sarcofage,
pl. Cerna, jud. Mehedinti. dat de zestre de catre Ileana, pe l'higa schelete, sunt vase,
fata vornicului §tefan Ruset, ramasite de vestminte i orna-
In com. rur. Izvorul- fiicei sale Maria, ( Uricariul de mente, si monede romane de
Onestilor, pl. Ocolul, jud. Me- T. Codrescu, Vol. XI, p. 227). Pe la Antonini pana la Sever. Al-
hedinti. la 1843 era a spatarului Vasile tar votiv al NemisideT, pe care
Milo, formind un trup Cu Sp5.- avem urmatoarea inscriptiune :
Anisaia, finitud, pe mosia Za- taresti. ( Buciumul Romin , I, Nemesi victrici Iunius Caninus
mostia, com. Zamostia, pl. Ber- 1875, p. 39). evocatus ex voto posuit (Mom.
hometele, jud. Dorohoiu. C. I. L.» ¡592); o dedicatie luT
Antim, vale, la N. comuneT Jupiter Tutar in urrnatoarea cu-
Anita, atun, jud. Arges, pl. Pi- limänesti, plasa Cozia, judetul prindere : gIovi Optimo Maximo
testi, face parte din com. rur. Vilcea. defensori et Tutatori Caius Iulius
Galdsesti. Se... manus cumIuliaRufina con-
Antina, In districtul Romanati. La juge volum libentes posuerunt
Aniteasca, maña/a, numita. satul Resca sau Recica, linga stele funerare a Claudiei Amba;
Mahalaoa-Aniteasca, in com. rur. riuletul Tesluiul, se allá urmele eDis Manibus Claudia Amba
Balta, plaiul Cerna, jud. Mehe- unuT oras din epoca Romanilor, vrxit annos XX fecit in Dacia
dinti. pe care poporul il numeste An- annos V, Claudius Montanus,
tina. Deja in secolul trecut ge- emmunis ex numero Syrorum
Antal, vale, pl. Tazlaul-d.-s., jud. neralul rus Baur ( Mém. sur la Sagittariorum benemerenti paler
cu izvoare de apa, con- Valachie 1778, p. 198), mentio- ejus fecit, ( C. I. L.* 1593) si a
tinind fier si pucioasa. In apro- nind Recica gvillage avec une Antonius Nicanoris, o stela
piere sunt multe puturl cu pa- église et un pont sur le Teslui*, foarte frumoasá care se pls-
cura. ne spune ca: ton y trouve des treaza In Muzeul National
débris des anciens retranche- care este impodobita cu bustul
.Antalului (Valea-), deal, plasa ments . MaT tirzid, la 1818, o acelui personaj i cu frumoase
Siretul-d.-j., jud. Bacati, comuna mentioneaza Fotino (t. I, p. 153): ornamente, sub care se poate
Tamasi, situat linga satul Che- eXstrzva Po ithoiiletarpoo, alXi- citi : «Dis Manibus, Antonius Ni-
tris ; este acoperit cu padurT Owv tetpaXwvrips+ laTicrilauctop.6- canoris* ; lar restul este stricat
si vil. yo°, 1=1 iceptoxt TOO T67t06 ca i plata. (Ved «Analele A-

www.dacoromanica.ro
ANTINA 91 ANTINA

cademieT Romine», t. X, sect. II, gime aceastä inscriptie intere- sää Romulenscs, ordo Romu-
pag. 332-5). santä : lensium in inscriptiunT (Mom-
Cea ce dovedeste mal cu de- «Imp. Caesar M. Iulius Phi- msen).
osebire marea insemndtate in ve- lippus Pius Felix invictus Au- Dar de unde vine numele
chime a acestuI punct geogra- gustus tribumcia potestate y Antina ?
fic, este cä tocmar aci se uniati Cos III pater patriae proconsul Fotino sus¡inp.a, el pe lingd
ambele cär romane, carT plecaä et M. Iulius Philippus junior Antina ar fi locuit poporul sla-
de la Dunäre spre CarpatT, una imperator Cos II procos prin- vic Antac saü Avtc., despre
din Celeiù, cea-l'altä din Izlaz, ceps juventutis pater patriae ale cdruia lupte cu Imperiul Ro-
ast fel el Antina forma un cen- Pius Felix Augustus et Marcia man Oriental, vorbesc Jornan-
tru de comunicatiune. $antu- Otacilia Severa Sanctisima Au- des, Procopiu, Teofilact i altiT.
rile cetäteT care se vad, zicea gusta nostra restitutores orbis Schafarik e(Slowanské starozit-
räposatul Laurian («Magazin is- totius ob tutelam civitatis Co- nosti pag. 459, 462), a demon-
toric», II. 96), formeazä un poli- loniae suae Romulae circuilum strat insa prin analiza tutulor
gon Cu opt laturI, al cdruT dia- rnuri manu militari a solo fe- fintinilor istorice, cum ca tribul
metru mal lung face-aproape la cerunt». Antilor, cunoscut numaT in se-
o mie de pa.sT. Riul Tesluiul Inscriptia se aflä in Muzeul coliI VI-VII, era asezat pe tar-
curge prin mijlocul cetäteT; in National din Bucuresti, si a fost mul Mära-Negre in regiunea
unele locurr ale luT se af1ä un restabilitä i citità de d. To- NipruluT, nu dincoace de Prut,
strat de a/Amid, cea ce face cilescu. Prin urmare, Romula iar cu attt mar putin la capAtul
sä credem cd a fost constrins care era municipiu pe vremea apusan al DacieT. Afard de a-
in un canal, dar acum merge luí M. Aureliu si L. Verus, a ceasta, chiar dac5. AntiT ar fi
dupl bunä pacerea sa färd vre-o devenit colonie in timpul luí inaintat intfun moment panä
silä artificia15.. RominiT nostri Filip Arabul, pe la 248, si fiind- aproape de Olt, totusT din ter-
nu sunt oamenT earl sä mal c1 CarpiT, neam barbar, cu care menI etnicT, limba nu formeaz1
constringa riurile. Chiar la po- se lupta impäratul, nicT odatd numirl topice prin
dul cel zidit peste rill se uniati provincia, Romula e 'Maria cu sufixul -ina. Dupl cum nu e-
cele doua drumurl de piatrd, un mur ; iar de-asupra porter s'a xistä Serbina, Bulgärina, Tur-
unul care venea de Izlaz i cel- asezat piatra cu inscriptiune. cina, Grecina, Ungarina, etc.,
l-alt de la Celeiù i duceati care Din Romula sari Romulas, prin tot asa din Antl nu se putea
miaz5.-noapte la Rimnic...» trecerea luí 1 in n ca in seamän naste Antina.
O asemenea statiune nu pu- Similem i chiar latineste Cuvintul sunä de tot latineste.
tea s5. fie uitatä pe tabla Pen- Ruminalis =Romularis: Rumina Trecem cu vederea peste deri-
tingeriand, itinerar oficial al tu- nunc ficus, Romula ficus erat... vatiunea propusd de Valliant :
tulor statiunilorluT Ro- (Ovid, «Fast.» II, 411), s'a falcut Antina=Constantina («La Rou-
man in secolif III si IV; si s'a R6muna, de unde apoT numele manie», I, 88) ; dar ne vom opri
bänuit de de mult, in adevdr, districtuluT Romanati, in vechile o clipà asupra uneT alte etimo-
cum ca anume aci a fost sta- documente RomanatT insemnind logiT mal discutabile. Incepind
tiunea Romula, care se mentio- literalmente locuitorT din Ro- de la Blaremberg, generalmente
neazä si de geograful Ravennat muna, cu acelasT sufix -atT= ates se crede, c5. Antina este Anto-
sub formula de Romulas prin care se forma latineste nu- nina, dui:4 numele impäratuluI
Dacia...», pag. 450, ed. Acad.). mele etnic din numele unuT oras Antonin Caracalla (Xenopol, in
Aceastä banuiald s'a si veri- cu finalul -na, de ex. Casinates, Tocil.,«Rev.», II, t. I, p. 292-3).
ficat prin descoperirea la Recica Arpinates, Ravenates, Antina- Netrecerea silab can» in vocalä
a und inscriptiunT din timpul tes, etc. (Fidenates -um = nasald obscur5. n'ar fi tocmar o
luT Filip Arabul, unde locali- din orasul Fidena). Romanati piedicä foneticd, cdcr in numirT
tatea se numeste «Colonia Ro- Romunales, cu un sufix etnic topice latine, initialul «a» derivä
mula» si se arat5. ca. «in anul curat latin netrecut in graiul une-orT din prepozitiune, ca in :
248 s'a construit un vallum in Rominesc, probeaza existenta Admediam, Ad potens, Ad a-
jurul ziduld orasuld.»(«Anal. A- formeT Romuna saü Romunas quas, etc., adicl Antina=Ad-
cademia Romine», seria II, t. 8. deja in epoca Romanä, pe ling5. Antoniam , cu o contractiune
1886, pag. 14). DIm in intre- primitivul Romula cu etnicul cam violentä, dar nu peste pu-

www.dacoromanica.ro
ANTINA 02 ANTINA

tinta. Exista insa o alta dificul- a se fi nascut pe o alta cale. pátat el o nomenclatura daco-
tate mar speciald. Latinul An- Colonir rdmanT isT mal aducean latina ata de pipaita ca Antina
tonina trebuia sa devina la Ro- aminte de strabuna cetate An- si Romanati ? (VezT Magn. Etym.
minT Tira, dupa cum din «Vi- tinum in Italia, astazI cività Rom.», Hasdeu).
din» s'a facut «DiTu» ; i loca- d'Antino», nu departe de Roma Aci prin Antina, punct central
litatT numite Tira se si allá in In tara Marsilor, i ast-fel nu- si cu mare insemnatate, trecea
Rominia, ba chiar in Romanatr, mele ora.suluT dacic a fost mo- calea Romana, care in Tabla
tocmaT pe calea Romana de la delat dupd o reminiscenta ita- luT Peutinger trece prin Drube-
Izlaz spre Resca. Fotino con- lica. In scurt, Antina, din Ar- tis (T.-Severin), Amutrium, Cas-
funda pe Antina, cu tinna, nu e o transitiune curat fo- tranova, linie neexplorata si al
cum leTira:dupa.
confunda netica datorita Rominilor din cara trased ar fi, se presupune
Vaillant «Antine ou Tia», de epoca post latina, ci este o la- pe la Cacaleti (Romanati) spre
sunt 2 puncte geografice tinizare din acele timpurT pri- Brb.desti (Dolj), in care direc-
foarte depArtate unul de altul. mitive ale colonizarif, cind era tiune se observa. si multe ruine.
Tira poate fi Antonina ; dar proaspatá in memoria legiona- Pana acum Antina san ceta-
Antina, nu. rilor nomenclatura topica din tea ce sta sub pamint la Resca,
NumaT printr'un dublu -inna Italia. Asa dar aceia.sT localitate nu s'a explorat sistematic, ci
s'ar explica conservarea finaluluT se chiama la Dad Arcina sad s'a devastat am pu tea zice. Multe
in Antina. ET bine, in regiunea Artina, latineste Romula sati cladirT din Caracal sunt cons-
unde Tabula Peutingeriana pune Romuna. Din termenul latin su- truite cu caramizT i pietre a-
pe Ro mula, tot acolo la Ptolo- pravietueste RomanatT = Ro- duse de la Resca ; iar antichi-
meu, care ne da' nomenclatura munates, ca nume al distric- tätile gásite acolo s'el imprastiat
din epoca dada., se afla 'Ambo- tuluT intreg; din cel dacic An- la diferitT particularT, in dauna
va, Arcinna. Unir archeologl o tina, ruine ale vechiuluT oras la stiinter. Pe fie-ce zi taraniT des-
cauta in Dolj ( RevistaRomana coastele caruia maT trdeste abia copera cite ceva, banT, scule,
1861, pag. 421) ; altiT in Gorj un satulet numit mal tirziu «Riu- etc. ; lar d'id nu ad de lucru
(Goos, pag. 5 I), dar de-o-potriva sor », slavoneste «Recica de scot la caramizT, formindu-sT de-
fära niel o proba, recunoscind unde se scot pana astral acele pozite. Toate zidirile din Resca
irisa unir si altiT ca era in 01- late si masive caramizT, carora sunt din aceste caramizT, cdrora
tenia. Antina, adica. Antinna, dialectul local al Romanatenilor legionariT RomanT, le au dat o
fi-va oare numele cel vechiu da- le-a insusit denumirea topica a consistenta de piatra. Forma lor
cic al RomuleT, latinizat de ca- AntineT, zicindu-le caramizT de e patrulatera mare, si poarta pe
tre legionarT? Se stie ea in la- Antina». Ba ceva maT mult ; fete diferite scrililiturr; unele au
tinitatea vulgarl -ei-§i-ti se con- In Romanati populatiunea zice litere.
funda; iar la Rominif din Ba- cu acest sens chiar simplu Pe un fragment de marmura
nat aceste grupurr fonetice se ramida-antina, la plural cara: gasit aci, la 1870, se vede un
confunda pana asta-zT. Prin An- mizT-antina, ará adjectivul de». cerb in fuga apucat in ghiarele
tina = Artinna se justifica atit Cuvintul Antina ajungtnd a ex- vulturuluT ; partea superioara
conservatiunea finaluluT ina, pre- prima o carámida de calitate este spartá ; lar mar jos se ci-
cum i nescaderea initialuluT a superioara ; ba chiar se imita testeurmAtoareainscriptie: Tur-
la vocalä obscura, de oare-ce, aceastá caramidá. masgada Maximus Maximinus
dinaintea luT r, el se pastrea- Romanati si Antina ar fi de et Julianus Maximinus ex voto
za tot-dea-una intact, fie tonic, ajuns ele singure pentru a do posuerunt . Hirschfeld publica a-
sau netonic. MaT ramtne o sin- vedi nestramutata staruinta a ceastà inscriptie considerind pe
gura intrebare. De ce oare -r- Rominilor in Dacia luí' Traian, Turmasgada ca zeitate locall
a trecut in -n- ? Ar fi foarte le- spulberind asa numita teorie a daca; Mommsen vede ad turma
gitima influenta finaluluf -n- pen- luí' Rösler. Masgadoe ; lar d. Tocilescu
tru a preface pe Artinna in An- Daca neamul Rominesc ar fi crede sá fie un geniu local, cicf
tina, dupa pum s'a prefacut r venit de peste Dunare abia in parerea luT Mommsen e putin
in I s in (Cununl».(Coronam secolif XII sau XIII, vre-o zece probabila.
sseninogserenum», gminune», veacurT In urma luT Aurelian, In Muzeul National se afla
etc. Forma Antina totusT pare atuncT de la cine oare ar fi cá- un sarcofag foarte artistic lu-

www.dacoromanica.ro
ANTICA (CALE-) 03 ANTONETI

crat si gasit la Resca tuteo murile indicate in acea ing,usta il i Paraschiva CAplescu,
movilä ce s'a explorat; se mar tabla din Orbis pictus. Curios cu hramul Sf. Nicolae i reparata
afla mar multe antichitatr de e ca dealungul acestor cal sunt de enoriasr la anul 1875.
metal si de lut, impreuna cu raspindite magurr i cetatr de
multe din inscriptiunile ce am pamint. Antohesti, sat, pl. Siretul-d.-s.,
dat mal sus. jud. Bacati, a.5ezat pe deal; e
Antita, loc izolat, com. Auresti, resedinta com. Otelesti ; a.sezat
Anticä (Cale-). In jud. Roma- pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. pe piriul Berheci i piriiasul Fun-
nati se observa la com. Celeiul, dul. Are o biserica, cladita de
pl. Balta-Oltul-d.-j., futre alte Antoce (Balta-luI-), baltd, in locuitorT la 1815, si I circiuma.
antichitatT romane, si o cale as- partea de S.-E. a com. Slobozia- CapT de familie sunt 94, suflete
ternuta cu plateä aproape de Secatura, plasa Cosula, jud. Bo- 362. Animale se numara : 29
locul unde rasar din apa pe tosani ; e formata de piriul Cor- cal, 223 vite cornute, 63 porcr.
rnalul nostru picioarele de pia- naciul.
tra ale unur pod pe Durare si Antohestilor (Dealul-), deal, si-
linga o cetate cu intariturr ro- Antoceni, sat, pe mosi a cu acelasT tuat la marginea vesticA a com.
mane. Urmele acester car se con- nume din com. Uidesti, plasa Colonesti, jud. Tecuciu ; separa
tinua. spre N., trecind prin Bras- Moldova-d.-j., jud. Suceava. A- aceasta comuna. i jud. Tecuciu
tavatul, Sludina, Devesel, Co- zat pe albia piriulur al cartia de com. Antohesti, jud. Bacäu ;
manca si la Resca se impreuna nume poartd, numara 6o case, are o altitudine de 500 m.
cu un alt drum vechia ce venea populate cu 56 capr de familie
de la Izlaz, unde lar se observa. saa 301 suflete, din carT 139 Antohi, tintina, pe mosia Mi-
intariturr i cetatr de pamint. barbatT si 162 femer, (2 streinr). leanca, comuna Mileanca, plasa
Calea de la Izlaz, numita, de lo- Contribuabilr are 40. Vatra satu- Prutul-de-j., jud. Dorohoiu.
cuitorl, a TroianuluT, apuca mar lur ocupa o suprafata de 2 falcr
In finte dreapta pe malul apu- si 371/2 prajinT. Biserica si scoala Anton (Dealul-luI-), deal, la nor-
san al Oltulur prin satele Tia- din Forasti servesc acestur sat. dul com. Brädätelul, judetul Su-
Mare, Potlogeni, Cilieni, Rusa- Mosia, proprietatea mo.steni- ceava, acoperit de lanurr,
nesti (unde in o magua mare torilor defunctulur Dimitrie Sta-
ce s'a explorat, s'a gasit o fru- mate, e in suprafata de 16o Pala Anton (Movila-luI-), moviM, in
moasa stell cu doT ler culcatr din cari 130 cultivabilf si 5o fi- com. ameeni, cät. SAcioara, jud.
ridicata lur Aclius Valens), flete. ImproprietaritT, dupa legea Buzad, pe mosia Salcioara.
Scarisoara, Gostavätul, Slaveni din 1864, sunt 28 mijlocasT
(unde In o cetate patrata s'a 7 palmasT, stapinind 134 falcr, Anton, pod, peste Ripa-Grosu-
gasit tablele sculptate cu figura 6o präjinr. Singurul drum prin- lur, linga satul Piciorul-Lupulur,
zeulur Mithra cu inscriptia : (Soli cipal e la Oniceni (400 com. Ciurea, pl. Codrul, jud.
invicto Mithrae» si un altar: «ara Iasi.
Solis ), prin Stoenesti (unde dru- Antoceni, mic afluent, al Piriu-
mul are 5 stinjenr si I palma lur-CroitoruluT, din com. Uidesti, Antoneasca, sfoara de mofie, in
grosime), prin Fasca.s, Resca jud. Suceava. com. Lipia, jud. Buzau, face
(Antina), unde se unea cu calea parte din trupul Mircesti, pro-
care vinea din spre Drubetis, prin Antoceni, deal, pe coasta caruia prietatea mosnenilor, ceata Io
Castra-nova, apor prin Falcoiul, sta satul cu acest nume, jud. nita Turea.
Streje?ti, Vldduleni, Brincoveni, Suceava.
Piatra, Tenosesti, Slatioara, Dra- Antonesfi, com. rur., in centrul
novat, etc. si ese din Romanati, Antofiloaia, sat, face parte din plasir Tirguljudetul Teleorman,
suind cursul Oltulur spre Tran- com. rur. Rifovul, pl. Crivina, pe valea numita Tinoasa. Se
silvania. jud. Prahova. Are o populatie compune din patru catune : An-
Drumurile romane, care mer- de 66 loc. (32 barb. si 34 fem.). tonesti (resedinta), Cetatea,
geau de la Izlaz si Celda la An tina, Este situat pe tarmul drept al fane§ti §i Bujoresti. Catunele
nu sunt mentionate in tabla lur rtulur Teleajenul. Ad e o biserica Cetatea i Bujoresti sunt situate
Peutinger, cadnu eraa toatedru- fondatä la anul 1783, de cuvio- pe Valea-Tinoaser, lar cat.

www.dacoromanica.ro
ANTONEM 94 APA-NEAGRÄ

fanesti pe Valea-Ciineasca, in a- cu primdria, avind un invatator Antonoaei (Valea-), viroagd,


propiere imediata de comuna si 49 elevr ; alta in cat. Cetatea, in com. Tintesti, jud. Buzar', se
Bivolita. Catunele Cetatea si Bu- Cu un invatator si 39 elevr. Bi- scurge in lacul Bentul, Face ho-
joresti sunt departe ca de z kil., sericr sunt doua : una in com. tar despre com. Tabardsti.
iar at. tefä.neti, se gaseste la Antonesti cu un preot si dor
5 kil, de resedinta comuner. dintaretr; alta in cat. Cetatea Antonu, deal, pe mosia Buda,
Intinderea comunersi a catune- cu un preot i un cintaret. Adi com. Buda, pl. Herta, jud. Do-
lor, dimpreund cu moiile aflate este si o moard cu aburr si doud rohoiti.
pe dinsele, si cu pätninturile o- elestae cu peste, formate prin
cupate de locuitorT, dupa legea oprirea aper din pirlul Tinoasa. Apa-Acra, obirsia pirita/II Mi-
rurald, este de 3000 hect. Din Comuna Antonesti este legata hailet, din com. arul-Dorner,
acestea 1069 sunt pamint arabil prin sosele vecinale cu catunul jud. Suceava.
izlaz, apartinind mostenitori- Cetatea si comuna Radoesti la
lor decedatulur Gheorghe An- N., cu com. Licuriciul la S., si Apa-Bunä, pirtiaf, in partea de
tonescu ; 465 hect. ale d-luT C. Po- cu cdt. $telnesti prin comuna S.-V. a comuner Corbita, plasa
Mimos, la Bujoresti, si 515 hect. Bivolita la E.; lar la V. cu c. Zeletin, jud. Tecucia, curge spre
ale d-lur D. Orbescu in catunul Dulceanca prin com. Licuriciul. E. si se varsd In partea dreapta
Cetatea. Locuitorir improprietd- La nordul catunulur Cetatea a Berheciulur ; Cu alt. 232 m.
ritr dupa legea ruralä pe cite se afla o magura, careia ir zice la obirsie i I00 la gura.
trele catunele sunt in numar de Mágura-Briestilor, în directiunea
128 loc., pe o intindere de 58o comuner Radoesti. Apa-de-Leac, j'India, com. Ca-
hect. Restul este ocupat de Comuna Antonesti (pe atuncr pul-Pisculur, plasa Riurile, jud.
vetrele satelor. Se gasesc in Bujoresti), a fost bintuita de Muscel.
aceastd comuna si cite-va vir; foamete pe la anul 1809, pe tim-
intinderea lor este de 55' s hect. pul ciumer luT Caragea. Purta Apa-de-Leac, izvor Cu apa de
Mal sunt i vre-o 8 livezr cu mar lnainte numirea de Speria- pucioasa, in com. Ocina, plaiul
prunT. Populatiunea com. este tul, numire ce se aude i as- Peles, jud. Prahova.
de 1138 sufl., din care 320 capT td-zr printre locuitorl. Pe mosia
de familir Cu 255 contribuabilr. Cetatea s'a gasit, in mar multe Apa-de-Leac de la Ion Nitu,
Solul este accidentat ; pe Va- rindurT, diferite specimene de izvor, ce curge din coasta dea-
lea-Tinoasa, ripos i mlastinos ; carie grosolana si primitiva, pre- lulur luda-Mica, com. Provita-
pe Valea-Ciinelur este mar re- cum si unelte de piatra. d.-j., plaiul i jud. Prahova. Apa
gulat Cea mar mare parte insa Cesar Boliac, In descrierile din acest izvor se intrebuinteaza
este fertil si pe el izbutesc toate sale arheologice, numeste acea- de locuitorT pentru diferite boale.
semanaturile obicinuite. stá cetate Tinosul, probabil dupd
Vitele sunt in numar de 3463 piriul ce curge la poalele er; Apa-Dulce, grld, izvoreste din
capete : 189 cal si epe, 705 vite iar descoperirile facute sunt con- dealurile ce apartin com. Draj-
cornute marT, 2288 vite cornute siderate si de d-1 Gr. Tocilescu na-d.-j., plaiul Teleajenul, jud.
281 porcr. ca urme de asezamintele cele Prahova, udd com. Predeal, pl.
Comuna Antonesti e situata mar vechr ale Dacier. Teleajenul, despartind-o de co-
la 16 kil. de Rosiori si la 46 munele Ariceti si Surani, apor
kil. de re5edinta judetulur, T.- Antone§ti, mofie, situata in com. se impreuna cu Orla Turburea
Magurele. cu acelasT nume, jud. Teleor- si formeaza riul Matita.
Budgetul comuner este de ler man, a mostenitorilor deceda-
2821 la cheltuelr si tot atita la tulur G. Antonescu. Are o in- Apa-Galbenä, pfria, cu apa mi
veniturr. tindere de 1069 hect. Ca si co- nerald, In com. urbana Bala-
Catunul Cetatea forma co- muna, pe care se afla, a purtat de-Aramd, plaiul Closani, jud.
muna osebita pana in anul 1884, poarta inca numirea de Spe- Mehedinti.
cind a fost alipit la comuna An- riatul.
toneAi. Apa-Neagrà, sat, In plaiul Clo-
Sunt 2 coa.le mixte : una in Antonoaia, tipa, com. Drajna-d.- sani, judetul Mehedinri ; Vine de
comuna de resedinta, la un loc s., pl. Teleajenul, jud. Prahova. com. rur. Negresti ; este situata

www.dacoromanica.ro
APA-NTEAGRA 95 OEN1

in partea de N.-V. a comund, Apa-Rece numit i Izvorul-Mare, Comunicatia la aceste surse


pe albia Aula Motrul. La Apa- obirsia eriorul-Mare, minerale se face cu inlesnire.
Neagra, mal sus de frumosul din com. Sarul-DorneT, judetul Sunt bune pentru reumatism.
pod ce este construit pe apa Suceava. Analiza chimica a apelor s'a
Motrulul, legind soseaua comu- facut de rdposatul Dr. General
nata Padesul-Closani cu soseaua Apa-Rosei, pridure particular5, Davila.
judeteara vecinall Baia-de-Ara- supusä regimuluI silvic, aflata
ma-Severin, precum si cu so- pe mosia. Genuneni, com. Ge- Apa-Säratä, levar, cu apa saran,
seaua ce merge la Tismana-T.-Jiti, nuneni, pl. Oltul-d.-s., judetul in com. Tatarul, plasa Cricovul,
jud. Gorj, se impreuna apele Vilcea. jud. Prahova, pe proprietatea
Bulba si Bribina cu Motrul. mosnenilor, situat pe deal. Este
Populatiunea acestuT sat este Apa-Rosie, loc izolat, c. Genu- departe de drumul de fier, insa
de 18o sufl., In 47 case. Lo- neni, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. circulatia se face cu inlesnire,
cuitoriT sunt foarte muncitorri fiind osea.
sunt improprietaritT dupá legea Apa-Rosie, piria, Cu apä mine- ApeI nu i s'a fa'cut inca
din 864 Ail 14 plugurr, 20 care rala., in com. rur. Degerati, pl. o analis5. chimica,
cu bol, 2 carute Cu cal, 150 Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti.
stupT. Numarul vitelor este de Apa-Saratä, levar, cu apa s5-
200 vite marr cornute, 16o oT, Apa-Rosie,pirig, in pl. Rimnicul, rata, in com. Titireciul, pl. Oco-
20 capre, 8 cal si 6o rimatorr. com. Jifia, jud. izvo- lul, jud. Vilcea.
Proprietatea acestuI sat este reste din muntele Necule, udá
parte a statuld si parte a locui- comuna in partea de apus si Apa-Sarata, mica' cu
torilor. se varsà in rlul Rimnicul-Särat, aspa sal-ata, la V. com. Laical-
mal sus de cat. Intre-Rimnice. Runceasa, pl. Argeselul, jud.
Apa-Neagrä, deal, in partea de Muscel, intre valea Valeanca si
V. a comund Motoseni, judetul Apa-Säratä,numire data comu n er valea GhermaneT, pe virful nu-
Tecuciu. Pe panta acestuT deal rur. Sarata, jud.Buzall; v. Sarata. mit Olarul.
se afla situat satul numit Cdp-
talan'. Apa-Särata, jud. Muscel. Sub Apä-Särata, mind de sare, jud.
poalele malusuluI, unde coborY Muscel, pe dealul de deasupra
Apa-Neagrä, mofic, a statuluI, la Apa-Sarata, com. Cimpulung, bisericeI, unde e satul Apa-S5.-
tine de manastirea Schitul Bala- este un isvorel (stubeiti) cu opa rata.,linga Gradiste, ale carel
de-Arama, In comuna Negoesti, sarata., care se strecoara chiar urme se vad i astazr.
plaiul Closani, jud. Mehedinti; din vechia minà de linga Gradiste. Aceasta salina se zice ca da-
are mal multe trupurT. Contraccir de sare, dupavremI, teaza din timpul Dacilor si Ro-
opreati pe locuitorT sá la apa manilor i ca s'a astupat nu cu
Apa-Neagrä, pddure, in partea din stubeiti, sub cuvint cá aduc mult inaintea luI Negru-Voda,
de V. a com. Motoseni, judetul pagubl intereselor lor. Cind cu probabil saii din cauza ver-unuT
Tecuchi ; din padure izvoreste vizitarea ampulunguluT de Kis- cutremur de pamint, san din
pirlul cu acelasT nume. seleff, locuitoriT se plinsera a- cauza slabireT loculuT. Traditia
cestuia i Kisseleff ordonl a se spune ca Ocna s'a cufundat,
Apa-Neagrä, izvoreste din ldsa In pace crestiniT sa la apa dupa vremI, fiind captusita pe
dealul DorofteI, jud. Tecuciu, sal-ata ca i pana ad. De la a- dinauntru si a esit apa d'asu-
traverseaza satele Fundatura si cest izvorel sarat, localitatea s'a pra ; lar apa ce se stringe din
Frumuselul, unde se varsa in numit Apa-Saratd. ploT in gura ocneT si se re-
pir. Frumuselul ; alt. la gura. 180 varsa peste livedea de de-vale
m., lar la obirsie 360 m. Apa-Säratä, isvor, cu apä mi- dà erbeT un gust sarat, din care
neralá ce contine sare, pucioasa maninc5. vita RominuluT pana
Apa-Pietroasä, mic, pe te- si fier, situat pe loc ses, In cen- crapa.
ritoriul comuner Gagesti, jud. trul com. Breaza, plaiul i jud.
Putna, pl. Girlele, ce se varsa Prahova, apartintnd obsteT lo- Apa-Vail-Poienii,phia, pl. Mun-
in Putna. cuitorilor. teluT, jud. Bacaa, com. Coma-

www.dacoromanica.ro
A PACRITEI (FINTINA-) 90 APOSTOLACHE

nesti, care obirseste din mun- nume, care formeazA limita a d-lur B. Golfineanu, din Cra
tele Leloita si din Chirigel, despre jud. Dolj; se mArgineste joya si s'a cumpArat de cAtre
se varsA apoT pe dreapta Tro- spre rAsArit cu satele Ciunei si Epitropie, pe seama bisericer, la
tusuluT, la E. de satul Leloaia. GhisdAresti, si la Nord cu com. 1884.
Cacaleti ; la 22 kil. departe de
A PachiteI (Fintlna-), pe =isla Caracal si la 45 kil. departe de Apele-ViI, munte, in plaiul Vul-
Concesti, com. Hudesti, pl. Pru- Corabia. can, jud. Gorj ; apartine com.
tul-d.-s., jud. Dorohoiti, Are o populatie de 1899 su- Dobrita; este acoperit cu pAdure
flete din carr: 965 bArb. si 943 de fag si alte lemne, pe o su-
Apahau§, fir de munft, pl. Mun- fem., 520 capT de familie, 988 prafatA ca la 20 hect.
teluT, jud. BacAti, com. Brustu- cAsAtoritT si 911 necAsatoritT, 84
roasa, la S. de muntele Popoiul. care stin carte si 1815 carT nu Apostari, cdtun al com. MAnesti,
stin ; 416 contribuabill. jud. BUZAC1, 120 10e. i 24 case.
Apahau§, pildure, de brad, pl. Ocupatia locuitorilor e agri-
MunteluT, jud. Baca'', comuna cultura i cresterea vitelor. Com. Apostari, cdt. al com. SArulesti,
Brusturoasa, facind parte din are renumite viT, care dati un vin jud. Buzdá, are 30 loc. $i 8
pAdurea Palanca, proprietatea rosu de o bunA calitate. Vite case.
D-luT Dim. Ghica. Este supusA marT sunt 1362, vite micT 1930,
recimuld silvic. porcT 450, etc. Are 7 CirciumI ; Apostari (Muchia-), colina, In
printre easele de locuit sunt mal coin. SArulesti, jud. Buzdu, cdt.
Apirätoarea, loc intdrit, pl. Si- multe bordee in plmint. Goicelul, acoperitA de fine* si
retul-d.-j., jud. BacIÙ, com. PAn- Budgetul com. pe 1886 87 a izlaz.
cesti, la Gátisesti, pe malul sting fost de 4047 leT la venit si 3911
al SiretuluT, unde se vAd incA lei la cheltuell. Apostolache, com. rur., plasa
urmele unor intAriturl vechr, cal-1 Are o scoalri. primará* mixtl Podgoria, jud. Prahova, numità
corespund peste apA cu alte in- de gradul I, cu un invdtAtor, ast-fel de la mAnAstirea Apos-
tAriturl de la Delureni, pe malul unde ai urmat 47 bAetT, din 169 tolache, fondatA de comisul A-
drept, numite <da BuzatI, ; le- (93 bAetT si 76 fete), copir in postolache i sotia sa Voichita,
genda spune cA ar fi fost fácute stare de a o urma. In anul 7102. FUI atund se
de TAtarl. Are 2 bisericT: S-tul Nicolae numia MástAnesti. MaT tot te-
(1852) si S-tul stefan (1854), cu ritoriul era odinioarg acoperit cu
Aparitura, dea/,. alt. 271 m., si- 4 preotT si 4 cintAretT. pAdurT seculare.
tuat la V. de satul CrIesti, jud. Satul este inconjurat de ml- Este situad. pe dealurile Más-
Tecuciu, este o continuare a gure : a Turculd, a CherguluT, tanesti, Virful-Pietrer i Virful-
dealuluI cDomnisor». Merge in etc. In coprinsul com. se gA- StineT, pe ling1 Orla Cricovul-
directia N.-S., pAnd in Dealul- sesc multe hirburl de oale, oale Sara% la 55 kil, departe de ca-
Boarultd. cu bAnutT de aT impAratilor Ro- pitala judetuld i la ¡o ka, de
manT, pretre de risnitA rotunde resedinta plAsiT.
Apiatura, piidur6 pl. T5s1Aul- si asezate unele peste altele, oale Se compune din 4 cdtune :
d.-s., jud. Baca'', din comuna cu oase de oamenT, spre miazA- Apostolache, Mh-logea, Tisa
Tetcani. Are arborT foiosT : ste- noapte de sat, si tot ad i cArA- Buzata, avind o populatie de
jarl, etc. mizr de Antina, i alteruine care 1556 loc. (762 bArbatT, 794 fe-
ne arad. ca ad ari fo.st clAdirT in me!) in carT intrA 23 familiT de
ApeI (Cursul-), loc istoric, in pl. vremea de demult. TiganT si 6 familiT de GrecT.
Marginea-d.-s., jud.R.-SArat.Vezr TiganiT se ocupA cu fierAria si
Cursul-ApeT. Apele-Vil, mofie, com. Apele- agricultura; iar GreciT Cu nego-
ViT, jud. Romanati, pl. Balta, tul i administrarea mosiilor.
Apele-Vil, com. rur.,. face parte proprietatea bisericer Madona- In toatA comuna sunt 340
din grupa de sate, care umple Dudu din Craiova; are o intin- capT de familie, 322 contribua-
coltul de N.-V. al pl. Balta-01- dere aproximativA de 200 po- bill, 347 case de locuit si
tul-d.-j., jud. Romanati*, se com- goane; arenda anuald este de bordelii.
pune numaT din satul Cu ace- 1450 le!. AceastA mosie a fost In comunl sunt trel bisericT.

www.dacoromanica.ro
APOSTOLACHE 97 APOSTOLACHE

una in cat. Apostolache, (vezI Saráturi ; sunt pdzite de oamenr dinte de com. Apostolache, pl.
Apostolache, schit), a doua in pusI de stat. Podgoria, juc1. Prahova, formad
ca.t. Mirlogea, fondata de Panait Stupr cu albine sunt 76. Pa- din trupurile Lacul-Trestiatul
Praporgic i reparan: de Du- mintul e prielnic numar porum- (35 hect.), Ursoaia (41 hect.),
mitru Caramanliu, la anul i 858, buluT, celor-l-alte cereale prea Virful-PietreI (12 hect.), Valea-
si a treia in ca.t. Tisa, fondata putin. Plcurd (150 hect.) si Racorelele
de enoriasir aceluI catun, in anul Comerciul se exercita in co- (17 hect.).
1893. Toate aceste bisericI sunt muna de 4 cIrciumarr.
deservite de 4 preotkdintre carT Bilcid la 15 August si la 8 Apostolache, (Vatra-Schitu-
cel dor de la biserica din Apos- Septembrie. lul-),proprietate a statuluI, com.
tolache sunt platitI de stat. Veniturile comund se urca Apostolache, pl. Podgoria, jud.
Locuitorif se ocupa maT mult la suma de 3456 ler; cheltue- Prahova.
cu agricultura. Meseria5I sunt : lile reprezintä aceeasI suma.
3 cizmarI, 15 fierarI, 6 dulgherI, Se leaga cu comunele Gorne- Apostolache, fost schit, in jud.
4 zidarl. Loc. ati I I car, 7 epe, tul-Cricov, Podeni, Chiojdeanca Sacueni, azI Prahova, pl. Pod-
88 vacI, IO capre, 762 d si Singerul prin sosele comu- goria. Era metoh al manastird
398 porcI. Produsul muncer nale. Slobozia din jud, Ia1omia, in-
desfac in orasele ; Urlati, E brazdata de Dealul-Cerbulur, chinata la minästirea greceasca.
de-Munte i Ploesti. dcalul Mastanesti si de dealul de Dohiarul, din tnuntele Athos.
In raionul comune; pe rtul sub Virful-Pietrer; de piscurile Acest metoh a fost fondat de
Cricovul-Sárat, sunt 4 morl. Cerbulur, Bolocanul, Carutasulur comisul Apostolache, la a.nul
Parte din locuitorr, i mal si Stiner. Toate aceste dealurr 7103 (1595), care l'a inzestrat
ales cd din cat, Mirlogea, sunt piscurr se afla in partea de cu n-laf multe mosiI i l'a pus
mosnenI ; s'au impro- N. a comuneI. Pe dealurr se sub ascultarea manastird Slo-
prietarit, dupa legea rurala din cultiva viI. b ozia,
1864, pe mosia statulur, end E strabatutä de eirlele Cri- Asta-zr acest schit este redus
s'au dat 368 hect. pamint. covul-Sdrat, Chiojdeanca, Valea- la biserica de mir, si, pentru in-
coala functioneaza in com. Pacurd si de vade: Säraturile, tretinerea el, se inscrie anual in
de la 1892. Localul e proprie- Ghiezurilor, Pocita,PruniI-Mircer budgetul statuluI suma de 22581.
tatea comuna tiu carte 27 Fintina. Are urrnatoarea inscriptie
bárbatI si 3 femet Se margineste la N. cu com. «Aceasta sfinta manastire din
Comuna are in raza eI rui- Singerul si la V. cu com. Po- vechime pe numirea mosieI ce
nele caselor mandstireI Aposto- deni-NoI. se numeste Mastanesti, se allá
lache, din caff se mar vad be- ziditá din temelie de raposatul,
ciurile, facute cu despartiturr Apostolache, sat, face parte din intru fericire, comisul Aposto-
ascunzatorl. com. rur. cu acela5I nume, pl. lache si de Voichita, sopa sa,
Comuna, cu izlaz, pamint de Podgoria, jud. Prahova. Are o la leatul dovedit pe pragul useI
muncä i padurI, are 618 hect. populatie de 285 loc. (136 bar- bisericer 7103; iar inchinata la
Ad sunt mar multe izvoare de batI si 149 femel). Cade in cen- sfinta mánastire Dohid din sí.
apa, numite de locuitor/ La-Sa.- trul com. si este resedinta eI. Agora, se dovedeste dupa hri-
raturi i Pute-Rau, ce se intre- Aci e schitul Apostolache, de- sovul luI Matheiti Basarab Voe-
buinteazá la Pacut bAT in tim- servit de 2 preotT, vod, la leatul 7160, prin care
pul verd. Locuitorii s'ad improprietarit aratä. cA inchinä aceastä sfinta
In termen mijlocid se fabrica. dupa legea din 1864. manastire cu tot venitul er la
anual in comuna. cam 240 hec- Dohiriul, unde este hramul sf.
tolitri tuja. si 750 hectolitri Apostolache, numire, data. uneI Voivozr, iar acum in zilele Prea
Comuna posea mal multe partI din mosia arligul-Mic, co- InaltatuluI nostru Domn Barbu
cariere de plata si mine de sare, muna Glodeanul-Cirlig, judetul Dimitrie tirbeiü Voevod, s'ad
dar nu sunt puse in exploatare. Buzau. preinoit prin osirdia, osteneala
Locul unde se gaseste piaträ Cu toata cheltuiala SfintieI-
multà: se numeste VirEul-Pietrer, Apostolache, padure, a statuluI, sale parintelur Ghermano Ero-
ia.r acel unde exista sare, La- In intindere de 255 hect., pen- monah Ploesteanul, aflindu se

54049. Manis Dittionar Goograle. 18

www.dacoromanica.ro
APOSTOUCHEANCA 98 APTI-IUC

nastavnic la acest sfint locas ; Are o suprafata de 415 hect., tarmul sting al xtuluT Arges, la
pastrindti-se numai zidaria tea 290 fald, Cu o populatiune de S.-E. de Bucuresti, distanta 45
ctitoriceasca fiind nedintita ni- vre-o 30 familir. kil, de acest oras.
clerT, lar turlele cite trele si a- Este formata din satele : A.
coperisul, timpla, jugrávitul AproduluI (Valea-), pidiab pl. prozi, Frecati, Lacul-Cocorulul
cu toate ale el* podoabe din 1A- Siretul-d.-j., jud. Bacati, izvoreste si Negoesti, cu o populatie de
untru i afará s'aa facut din noti, din dealul cu acelasT nume 1235 locuitorT, carT traesc In
asemenea i clopotnita, aflin- se varsa in pIrlul Tamasi, dupa 28! case si 12 bordee.
du-se toate in cea mal proasta ce s'a marit cu apele pirliasului Se intinde pe o suprafata. de
stare, si aceste toate s'a.5 facut Dragul. 5307 hect.
cind se afla egumen la Slobozia, D-1 general Manu, statul si
Sfintia-sa parintele Gavril, arhi- Aprozesti, sub-divizie a cat. Iz- D-na Elena C. Cornescu, pro.
mandrit, la anul de la Christos vorul-Dulce, din com. Gura-Sa- prietarT, at1 4500 hect. si locui-
1850, luna August». rateT, jud. Buzaa. toril 807 hect.
Proprietarli cultiva 2795 hect,
Apostolicheanca, mofie a sta- Aprozi, sat, face parte din com. (200 remin sterpe, 105 sunt izlaz
tuluT, jud. Buzar', pendinte de rur. Aprozi-NegoestI, pl. Nego- si 400 padure). LocuitoriT cul-
Stavropoleos ; are 1320 hectare esti, jud. Ilfov, situat la N. de tiva tot terenul, rezervind peste
mal toate arabile, afara de La- satul Negoesti. La V. este udat 20 hect. pentru izlaz.
cul-cu-Stuf si 6 hect. padurea de valea Aprozi, care formeaza Comuna numara 270 contri-
Tufele-Volner. in dreptul satuluT o mica balta. buabili ; are un budget de 4192
Ad este resedinta primarieT. leT la ven. si 4192 Id la chelt.
Apostolächeanca, mofie a sta- Se intinde pe o suprafata de In comuna sunt 2 biserid, la
tului, in plasa ampul, jud. Ia- 1842 hect., cu o populatie de Aprozi i Negoesti, t coala
lomita, teritoriul com. Gtrbovi ; 782 locuitorT. D-1 general G. mixta, i moara cu aburT, I ma-
se mal numeste i Cotorca-Mica, Manu, proprietar, are 1250 hect. sina de treerat cu aburT, i pod
inainte de secularizare apar- pe carT le cultiva, rezervind pen- statator.
tinea manastirei Slobozia. Are tru izlaz 40 hect. LocuitoriT au Numarul vitelor marT e de
suprafata de 'oil hect. si a fost 592 hect. impreuna cu cele 22. 1222: 552 cal i epe, 13 ama
arendata pe periodul 1888-93 hect. izlaz. sarT, 264 bol, 318 vacT i vitei,
eu suma de 30000 leT. Are o biserica cu hramul A- 19 tauri, 13 bivoli, 43 bivolite,
dormirea, facuta de raposatul si de 2292 vite : 9 capre,

Apostul, vale, pl. Amaradia, com. marele vornic loan Manu, la a- 373 rimatorT, 1910 or.
Amarasti, jud. Dolj. nul 1841, precum si o scoall Dintre locuitorT, 265 sunt
mixta, frecuentata obidnuit de plug-arT, i industrias, 39 au di-
Aprod, baltä, pl. Siretul-d.-j., jud. 18 elevI si 3 eleve, cu intreti- ferite profesiuni.
Bacati, in com. Milesti, are o nerea careia statul si com. chel- Aratura se face cu 150 plu.
intindere de 02 hect. pe Va- tuesc anual 1870 la gurT, 67 cu boT, 83 cu cal. Lo-
lea-Aprodului. Localul s'a construit de judet cuitoriT a.5 233 care si carute,
in anul 1888. 95 cu bol si 138 cu cal. Co-
Aprod, deal, pl. Siretul-d.-j., jud. Ad maT este si un helesteu. merciul se face de 6 circiumarl
Bacaa, pe teritoriul comuneI Mi- Numarul vitelor marl e de si I hangiu.
lesti. 776 si al celor miel' de 1065.
S'au stabilit In sat 4 straini. Apsoarele (Odaia-), pddure a
Aprodul-Purice, sat no/i, in com. Comerciul se face de 2 dr- statulul, in com. Tislaul, cat
Raucesti, plasa de Sus-Mijlocul, ciumarT i i hangiu. Strejeni, jud. Buzati ; are 18a
jud. Neamtu, asezat Intre satele hect. Face parte din marele corp
Raucesti, Munteni, Trohinesti si Aprozi, baltd,jud. Ilfov. Vezi sa- Bradul cu Sforile.
Preotesti, pe coastele dealurilor tul Aprozi.
ce se intind catre rasarit din Apti-Iuc, deal, in pl. Istruld, jud.
grupa Neamtului si a Oglin- Aprozi-Negoesti, com. rur., pl. Tulcea, pe teritoriul com. Toc
zilor. Negoesti, jud. Ilfov, situata pe sof si pe al cat. saa

www.dacoromanica.ro
ARA13AGI 90 ARABI-JUIUC

d.-j.; e asezat in partea de mia- la Adam-Clissi la Rasova trece Ceraclar. Tot printeinsa merge
za-zi a pl. si cea de apus a com.; prin partea vestica. drumul coMunal ce duce de
prin inaltimea sa, care este la Arabagi la Rasova.
de 170 in., domina asupra sa- Arabagi-Bair sail Rabagi-Bair,
telor Rimnicul-d.-j. i Rimnicul- deal in jud. Constanta, plasa Arabi-Alciala, a'eal, in judetul
d.-s., ale com. Casimcea i asu- Medjidia, pe teritoriul com. rur. Constanta, pl. Constanta, pe te-
pra \del pir. Derea-Dichli-Tas- Enigea, i anume pe acela al ritoriul comuner Copadin. Se
Alceac, fiind i punct trigono- catunulur säú Molceova; se des- desface din dealul BesoubDere
metric de Aservatie rangul ; face din dealul Giatri-Bair; in- din puteo sa 'Je rAsárit ; se in-
din el se desface spre Nord-Est dreptindu-se spre miaza-noapte dreapta spremiaza-noapte, avInd
dealul Iuci-Tepe-Bair, i, in spre cu o directiune generala de la directiunea de la S.-V. atre N.-
S.-V., dealul Kiuciuc-Chioi-Bair S.-E. spre N.-V., merge pe la E., brazdind partea sudica a
ce seîntindeplintre pirlul Casim- vestul satulur Molceova i tine plasir si a comuna; are 010A/-
cea i afluentir sar; piriul Rim- panä aproape de satul Arabagi. time de 137 m. Pe acest deal
nic - Dere si Dere-Dichli - Tas- Este acoperit aproape In se afla punctut trigontmetric
Akeac ; este acoperit in cea gime de padurr si este taiat Copadin,. Catre partea sa de
mar mare parte cu pa.sunr $i fi- crucis de drumurile comunale rásarit se intinde valea Arabi-
flete. Molceova-Talasman i Adam-Cli- Alciala ; este acoperit de ver-
si-Arabagi ; este situat In partea deatI I pasune si este taiat de
Arabagi, sat, In jud. Constanta, vestica a plasir cea centrala drumurile carr duc de la Co-
pl. Medjidia, catunul comuner a comuner. padin la Sofular i Besoul.
Enigea, se gaseste situat in par-
tea apusana a plasir i cea nor- Arabagi-Bair, deal, in jude- Arabi-Iuc-Bair,deal, injud. Con-
dica a com., la IO kil, mar spre tul Constanta, pl. Medjidia, pe stanta, plgile Mangalia i Med-
N.-V. de catunul de resedinta, teritoriul comuner Enigea si a- jidia, pe teritoriul cotnunelor
Enigea; este asezat pe valea nume pe acela al catunulur A- rurale Agemler i Carahaei ; si-
Ceair-Arabagi, inchis la N. de rabagi, i putin pe al catunulur tuat fiind In partea irestipa a
dealul Ciocan, iar la S. de dea- Molceova ; se desface din dea- plasir Mangana. 51 a. comuna
lul Rabagi-Bair salí Arabagi- lul Giatri-Bair, indreptindu-se ca- Agemler i in partea estica a
Bair. Are o suprafata de 283 tre miaza-noapte cu o directiune plasir Medjidia si a cornuner Ca-
hect., dintre carr 9 hect. sunt de la S.-E. catre N.-V. Are o rabaci. Are o directiune gene-
ocupate de vatra comuner cu inaltime maxima de 136 m. ra/1 de la E. la V., avind o
35 case. este acoperit in cea mar mare ingtime maxima de 137 metri,
Populatiunea sa este de 47 parte de padurr si merge printre pe cate o atinge in virful 511
familiT, Cu 215 suflete, ocupindu- valle Diordingi-Orman si Ara- Arabi-Iuiuc, Este Wat de dru-
se in cea mar mare parte cu bagi-Ceair. mul comunal Copadin - Sofular
cresterea vitelor. Maioritatea lo- Dealungul sati trece drumul si este acoperit de pasune.
cuitorilor, daca nu chiar totr, Enigea-Arabagi ; este Wat trans-
sunt Turcr. versal de soseaua judeteana. Mol- Arabi-Iuiuc, moviM, jud. Con-
Casele sunt asezate putin mar ceova-Talas man. stanta, la hotarul plasilor Con-
regulat de cit in alte sate, for- stanta, Mangalia i Medjidia
mind niste strazr drepte. In par- Arabagi-Ceair, vale insemnata, la hotarul romunelor rurale
tea sa nord-estica se afla o bu- in jud. Constanta, pl. Medjidia, Copadin, Agemler i Carabaci.
cata maricica de padure de fagr pe teritoriul comuner Enigea Este asezata pe eulmea dealulur
si la 2 kil. spre N. se afla vir- anume pe acela al catunulur salí Arabi-Iuc-Bair, si are o inaltime
fu/ Ciocanul, care predomina tot Arabagi ; nu este alt-ceva de de 137 metri ; este artificiala
satul, avind o intime de 148 cit un alt nume al \raer Ghior- acoperita cu verdeata; fost punct
m. Drumul comunal Ma/ceova- dungi- Orman-Ceair, numepe ca- trigonometric de observatiune
Rasova trece prin partea de r5.- re II poarta de la satul Ara- de rangul II-lea. Prin Inaltimea
sarit a satuluT, lar cel de la Mol- bagi si pana la deschiderea sa sa domina valea Arab/-Alciala
ceova la Vlak-Chioi trece drept In balta Baciulur ; sub acest nu- drumurile comunale Copadin-
prin rnijlocul satulur; cel de me primeste, pe st/nga, valea Sofular i Ciobanisa-Carabaci.

www.dacoromanica.ro
A RAII-TABIA 100 AR/IMIETI-130ERETI

Este situat la sudul pläSiT Con- partea de N.-E. a com. Belcesti, durea face un corp cu Bodincsti,
stanta si a comuner Copadin, la pl. Bahluitl, jud. Iasi, asezat pe .Colnicele i Scorusul.
vestul pläsif Mangalia si la estul valea dintre dealurile Arama
plasiT Medjidia. si Protopopul ; cu Ó populatie Arapului (Mägura-), inelgurd,
de 58 fam., sati 318 sufl., Ro- In com. Viisoara, pl. Marginca,
Arab-Tabia (Fortut- Arabu- mira, carT se ocupä cu agricul- jud. Teleorman.
luI), forteireatd, fostá turceascd, tura si cresterea vitelor. Are o
din partea sud-esticd a orasuluT bisericd, cu 2 preotT i 2 din- Arapului (Dealul-), deal, pe
bulgar Silistra, pe muchia dea- täretr. mosia Leorda, coin. Costine$ti,
luluT Ieral-Ceea-Bair, la z kil. In marginea satuluT se aflà pl. Tirgul, jud. Botosani; in vc-
spre S.-E. de Silistra, la 7 kil. un iaz. chime se numea Dealul-luT-Le-
spre S.-V. de ordselul Ostrov Numi-Trul vitelor e de 545 ca- cache. (V. a. n.).
(Silistra-Noug), si la 31/2 kil. pete, din carT: 191 vite marT
spre N.-V. de satul Almaliul, cornute, 36 cal', 275 oT si 43 ArapuluI (Mo vila-), movild, spre
dominind Silistra, i Dundrea. fimätorT. E. de satul Leorda, com. Costi-
Aceastá fortäreatà s'a luat de nesti, pl. Tirgul, jud. Botosani;
cätre RominT, de la Bulgarr, in Arama, deal, se intinde pe teri- se mal' numea $i Movila-Ton-
anul 1882, toriul satulur Havirna, com. Ha- tuluT. (V. a. n.).
virna, pl. Herta, jud. Dorohoiu.
Arab-Tabia, picket, in jud. Con- Aratà, meigurd, situatà pe pro-
stanta, pl. Silistra-Nouä., pe te- Arama, munte, pl. Tazläul-d.-s., prietatea Cdmineasca, pl. Cil-
ritoriul comuna rurale Almaliul, jud. Baca'ti, pe teritoriul com. nistea, jud. Vlasca.
fiind situat in partea apusan.ä Solontul. Aci sunt izvoare de
a pläsiT si nord-vesticä a co- apd feruginoasä. Aratoti, munte, in judetul SAcu-
muneT, la 11/2 kil. spre N.-V. enilor, azT Prahova, proprieta-
de satul Almalitil, la 11/2 kil. Arama, punct insemnat, la N.-V. tea stolniculuT Scarlat. Prin slem-
spre S.-E. de fortdreata Arab- de com. Stäncuta, plasa Balta, nea acestuT munte este hotarul
Tabia, la un kil. spre rdsärit de jud. Brdila ; pe aci era alta futre Tara Romineascä. Ar-
hotarul BulgarieT, fiind asezat datá statiunea 2-a a vecheT postI dealul, dupä alegerea fäcutd la
intre pichetul Amedia-Tabia 1766, hI Domnia luT Scarlat
Gabrovita. Vodä. Ghica.
Aranghelul, estropiat de la Ar-
Araci, poiand, com. Läpusata, pl. hanghelul (v. a. n.), jud. Vilcea. Arämei (PIrlul-), ajluent al Bis-
Cerna-d.-s., jud. \Meca. E a- triteT. Izvoreste de sub Baca-
proape de Dealul-luT-Balan, pe Aranghelul, makala, apartine de Neagrà. Formeazà hotar intre
malul drept al vileT Popeasa. orasul Rimnic, jud. Vilcea. com. Brosteni, jucl. Suceava si
Bucovina, pe o intindere de 2450
Araci (Valea-cu-), vale, in com. Aranghelul sati Arhanghelul, etri
Grdjdana, jud. Buzati, ca't. Lun- peidure a statulur in intindere
ceni, maT tot deauna e seacd. de 125 hect., situara' in raionul Aräme§ti, sat, pl. Bistrita-d.-j.,
orasuluT R.-Vilcea, plasa Ocolul, jud. Baca, com. Letea, situat
Araclar ( Movila - Capitanu - jud. Vilcea. maT sus si foarte aproape (la
1110, movild, in jud. Constanta, 602 m.), de satul Letea, unde
pl. Hirsova, com. Orumbei, ea. ArapuluI (Movila-), movild, In e scoala, pe malui sting al Bis-
Faggrasul-Noti. Fost punct tri- pl. Borcea, jud. Ialomita, este triteT. CapT de familie sunt 12,
gonometric de observatiune in- situatà intre orasul Cällärasi si suflete 47. Animale sunt: cal,
tiiul rang, avind o ingtime de s. Calärasi-Vechr. io vite cornute si 6 porcT.
188 metri, cu care domina' tot
satul Fagdrasul-Noti, situat la 2 Arapului (Muchia-), colind, in Arame§ti-Boere§tI, sat, in jud.
kil. spre rdsäirit. com. VintilI-Voda", jud. Buzati, Roman,'pl. Siretul-d.-j., comuna
Bodinesti. E acoperitä cu Bahna, asezat pe ses, spre N.-E.
Arama (Protopopul), sat, in iineatd 16 hect. pädure. de satul Mina si la o depärtare

www.dacoromanica.ro
ARAME5T1RXZW 101 ARCACIUL

de 2 kil, de el. Are 53 capI varsa in Siret. Linia ferata Foc- Arboras, deal, in partea de S.
de familie, 5[ contrib., 165 loc., sani-Pascani II trece pe un pod a comuneT Ghermanesti, plasa
din carT 5 stia carte ; 43 case. de 55 m. lungime. Podoleni, jud. Falciu.
Populatiunea este numar nomina.
Sunt 228 capete vite marT. Are Arämosul, pirîr, izvoreste din Arboras, loc izolat, com. Mona,
o biserisa de lemn. Se mal nu- paclurea cu aceiasT numire; are pl. Podoleni, jud. Falciu.
meste si Liliac. directiunea de la N. spre S. si
dupa ce se uneste cu piriul Arbore, sat, pe dealul Arbore (al
Arämesti-Rizasl, sat in plasa Panoasa, care izvoreste de sub titudine 232 m.) i dealul Mo
Siretul-d.-j., jud. Roman, com. Dealul-Scaunelor, se varsa in vilele-Catri (alti tu d ine .,258. m.),
Bahna, situat pe ses si spre E. stinga pirluluT acovatul, in drep- la 9 kil. de com. Suhariul, de
de satul Bahna si la o departare tul loculuT numit Coasta-LunceT. care tine i unde se afla resedinta
de 500 m. de el. Are 30 capT primarieT; infiintat in 1878 de
de fam., 28 contribuabilT, 107 Arandelul, pîrîz. VezT Dima- noif improprietaritT, pe mosia
loc ; din carT 14 tiu carte ; 24 cheni, sat si comuna., pl. Cosula, statuluT Suharäul, com, cu ase
case. Populatiunea este romina. jud. Dorohoiu. menea numire, pl. Prutul d. s.,
Sunt 198 capete vite mar-T. Are jud. Dorohoiu. Cu o populatic
o biserica de valatucT. Este le- Araturile, (leal, in comuna rur. de 88 fam. 5i 362 suflete.
gat cu orasul Roman prin osea. Menti-din-Dos, pl. Motrul-d.-j.,
jud. Mehedinti. Arbore, iaz, din jud. Dorohoni.
Arämile, canal, in insula VezT Saucenita, sat.
plasa Ialomita-Balta, jud. Ia- Aräturile, pichet de granild, pe
lomita; se intinde pe teritoriul malul sting alDunareT, pe teri- Arbore, ias. VezT Suharaul, sat
comunelor Dudesti si Fetesti. toriul comuner rurale Bistrita, 5i comuna., pl. Prutul-d.-s., jud.
din pl. Ocolul, jud. Mehedinti; Dorohoiu.
Aramioasa, vale, se intinde in este al optulea pichet de gra-
partea de N. a satuluT Cursesti- nita pe marginea Durare. Arcaciul, deal, situat intre valea
Razesti, com. Cursesti, pl. Ra- Arcaciul i Valea-Luper, In ra-
coya, jud. Vasluiu. Arbasul-de-Sus, sat, dispirut a- ionul com. Barce.a, jud. Tecuciu ;
cum, jud. Arges, plaiul Lovistea, continua pana pe teritoriul com.
Arämoaia, vezT Borni5u1, sat in in apropiere de frontiera; servea Umbraresti, pl. Birlad. Altit. 64
com. Dragomiresti, pl. de Sus- in vechime de poteca i treca- m. la N. 5i 56 m. la S.
Mijlocul, jud. Neamtu. toare in Ardeal.
Arcaciul,loc izolat, in coin. Ceta-
Aramoaia, trup de sat, in com. Arbanasi, loc izolat, situat pe teni-din-Deal, plaiul Dimbovita,
Uscati, pl. de Sus Mijlocul, jud. Valea-Gerului, la N. de fostul jud, Muscel.
Neamtu, situat pe valea sat Negrea, in raionul comuneT
(Valea-Alba)., spre marginea Cillmatuiul, pl. Birlad, jud. Te- Arcaciul, loc izolat, in partea de
judetuluT Roman. cuciu. E. a com. Barcea, jud. Tecuciu;
altitudine 53 m. Aci ni se spune,
Aramoaia, deal, pe hotarul co- Arbänasi, izvor, in com. Beciul, ca a trecut 5i s'a adapostit tur-
muneT Talpa, despre Dragomi- jud. Buzau, incepe din Muntele- me de oT, intelegindu-se sub
resti, jud. Neamtu ; este acoperit Bodea, trece prin com. 5i cat. Be- numele de arcaciu adäpostul oi-
cu padure. ciul 5i se scurge in Valea-Bali- lor (tirlä).
goasa. Pe malurile sale se ga-
Arämoata, lac, pl. Tazlaul-d.-j., sesc salze, ceva mar miei ca Arcaciul, vale, rara apa, incepc
judetul Bacau, pe teritoriul co- cele din Pide, urme de pacura din poiana FintInele in pad.
muner Ripile. 5i ape minerale sulfuroase. rasca, com. Barcea, jud. Te-
cuclu, merge spre S. prin paclu
Aramoasa, pirig mic, ce traver- Arbanasi, altitudine 66 rea Barcea, se uneste cu Valea-
seazd teritoriul comuneT Pufesti, m., situata la 4 kil. S.-E. de Robilor i Valea-BäsicuteT 5i se
jud. Putna, plasa uita,si se com. Calinutuiul, in jud. Tecuciu. varsà in pad. Torcesti.

www.dacoromanica.ro
ARCANI 102 ARCEsTI

Arcani, com. rur., in partea de II cArute cu cal, 75 care cu putin mal jos de punc-
E. a com. Bradiceni, pL Vul- bol i vacr, 80 stupI, 518 vite tul, unde piriul ghiabul se varsa
can, jud. Gorj, i la distanta de marT cornute, 122 cal; 41 ni', inteinsul.
12 kil., directiune V., de orasul 47 capre si 182 rimätorr.
T.-Jiu ; se compune din catunele: Piriul Jalesul trece de la N. ArceruluI (Balta-), batel, plasa
Arcani, Cimpul-TomiT i Sana- la S. prin centrul acestuT catun. Cimpul, com. Ciuperceni, jud.
testi. Prin acest catun trece so- Dolj, spre S. de Lungulita. In-
Situata, pe sesul cu acelasT nu- seaua comunala care 11 leaga. tinderea aproximativa 250 hec-
me, are o suprafata de aproape spre N, cu cat. Sanatesti, iar tare. Are pe.ste. Incepe la pl-
2090 hect., din carl 1083 hect. spre S. cu catunul Cimpul-TomiT. chetul Cinepa si se scurge in
padure, 710 hect. arabile, 105 Catunulare 2 bisericr de lemn: Dunáre filtre pichetele Dervant
hect. finete, 92 hect, vil, i ioo una reedificata la anul 1858 si si Arcer. De Balta.-A reeniluT
hect. livezI de prunT. alta fondata la 1838 ; serviciul tin mal multe wu-saturT, precum
Cu o populatie de 362 familiI: se indeplineste de 2 preoti anepa i altele, cu intindere a-
2287 suflete, cu 282 contribua- 2 cintaretT. proximativ de 70 hect
bill; din aceste familiT, sunt Catunul mal posea' 6 morr
de TiganT. Venitul com. este de pe Va Jalesul, 35 pivT, 23 pu- Arceqti, com. rur., in partea de
leT 1757 banT 23, iar cheltue- turT si 5 fintinI. N.-E. a plasir Oltetul-Oltul-de-
lile de leT 1685, banT 57. s., jud. Romanati; se compu-
LocuitoriT posea 106 plugurl, Arcani, deal, pe teritoriul satu- ne din : satul Arcesti (410 1.),
17 carute cu cal, 147 care cu luT Rinceni, in partea de V. situat pe malurile riusorulur Bei-
bol si vacT (dupä obiceiul ju- a com. Rinceni, pl. Prutul, jud. ca, la poaleie dealurilor Coco
detulul), 180 stupT, 1062 vite Falciu, in hotarul despre Ma- vestilor i Secilor ; din Profeseni
marl cornute, 248 cal, 337 oT, laesti. (160 loc.), asezat pe marginea
98 capre si 397 rimatorl. soseleT nationale Corabia-Riul
Piriul Jalesul trece de la N. Arcani (Macoveanca), mofie, VaduluT, pe ling-A riul Beica;
la S. prin centrul acester com. in com. Meteleul, jud. Buzau ; din cat. Plesoiul (186 loc.), ase-
Ca drumurT sunt in aceasta are 1400 hect mal toate ara- zat tot pe osea.
com. soseaua comunala care o bile. Se seamana pe d'irisa nu- Com. Arcesti e aproape de
leaga Cu cat. sale Cimpul-TomiT maT orz i porumb, gnu foarte linia ferata Corabia -R. - VilceT,
Sanatesti. putin. care aci are o statiune, Ar-
In comuna' sunt 14 morT pe cesti ; si e departe cu 16 kil. de
apa Jalesuldf, 41 puturf, 7 fintinI Arcanul (Macoveanca), ceitun, Bals i Cu 38 kil. spre N. de
si 67 pive. pendinte de com. Meteleul, din Caracal.
Are o scoala fondata la anul jud. Buzau, pl. CimpuluT. Are o populatie de 1206 loc.
1847. totl RominT, din carl : 592 barb.
Comuna are 4 biserici, din Arcanul, munte, in plaiul Vul- si 614 fem.; 318 capT de fam.;
care 2 de lemn si 2 de zid, ser- can, jud. Gorj, situat spre N.- 496 casatoriti si 707 necasat.;
vite de 3 preotl si 4 cintdretf. E. de muntele Gura-PlaiuluT, 56 carf stiu carte si 1150 carl
se prelungeste spre N.-E. ; pe nu stiti carte ; si 240 contri-
Arcani, catun, resedinta com. cu ramura acestuT munte numita buabilT.
acela.sT nume, din plaiul Vulcan, Gura-UliteI, este instalat pichetul Ocupatiunea locuitorilor e a-
jud. Gorj, situat pe sesul cu a- No. 3; este acoperit de bradet gricultura si cre,terea vitelor.
celasT nutne, are o suprafatä a- de iarba. In com. sunt 125 hect. vil;
proape de 780 hect., din carl Aci se afla o stina. ; pe din- vite marf sunt 770, vite micf
360 hect. padure, 270 hect. a- sul pase i vitele com. Fan- 2030 si 348 rimatorT.
rabile, 45 hect. finete, so hect. cesti-Pestisani ; este proprietate Are 9 stabilimente comerciale ;
viT, si 55 hect. livezr de prunT. a mosnenilor. casele locuitorilor sunt de birne
Cu o populatie de 165 familia', de lemn, d'asupra pamintului.
din carT 7 de TiganT; are 1031 Arcerul, frumoasa creastä de Budgetul com., pe 1886 87, a
suflete cu 145 contribuabilf. piatra in com. Minzalesti, jud. fost de 2953 1. la veniturT, si
LocuitoriT posea'. 68 plugurr, Buzau, pe malul sting al riuluT 2923 1. la cheltuell.

www.dacoromanica.ro
ARCETI (COTUL-) 103 ARDEOANI

Are o scoala primara-mixta de Sunt 22 vite maff si 2 vite Comuna se margineste la E.


gradul II, Cu un invata'tor. Are miel. cu com. Scorteni i Nadisa, la
2 bisericr: Sf. Nicolae (1846), S'au stabilit in sat 9 strainT. S. cu com. Tetcani, la V. cu
si S-tiT VoivozT din Plesoid, zi- com. Leontinesti si la N. cu
dita. la 1615 de Ilie Fiesoianu, Ardali-Ceair, vale, pe teritoriul com. Bahnaseni.
cu 2 preotr si 3 cintaretT. bulgaresc, care se deschide in Piriia.sele Birzul, Mirza si Be-
valea Terescondu-Ceair, sittiata jenia, serpuiesc printre dealurile
Arce§ti (Cotul-), cdt. al com. la hotare ; sine de com. Regep- Hemeieni, Prianul i Cristesti,
Arcesti (v. a. n.), pl. Oltetul- Cuiusu i anume de cat. Te- si se varsa in Tazlaul-Sarat.
Oltul-de-sus, jud. Romanati. Se chi-Deresi. Are o scoala mixta infiintata
mal numeste si Profeseni, are la 1867, care functioneazä in
610 locuitorT. E asezat linga, so- Ardeiul, loc cu izvoare, pl. Taz- satul Ardeoani, intretinuta de
seaua nationala Corabia-Riul- jud. Bacau, pe te- comuna.
VaduluT. ritoriul satuluT Ardeoani, de Biseridf sunt 3 ortodoxe, cite
unde isT are oblrsia pirlul Ar- una in fie-care catun, deservite
Arce§ti, ftalie de drum de fier, deoanul. de I preot si 2 cintäretT. Sunt
in jud. Romanati, pl. Oltul-de- 294 case de locuit si 6 cir-
s., com. Arcesti, pe linia Pia- Ardele, virf de deal, situat In ciumI.
tra-Olt-DrAgasanI, (pusa In cir- ramura Domesnicul, pl. de Sus- Populatiunea numara 304 capT
culatie la 13 Decembre 1886), Mijlocul, jud. Neatntu. de fam., cu 993 suflete, dintre
intre statia Piatra-Olt (10,5 kil.) caxT 495 barbatI si 498 femeT.
si Strejesti (I I ,6 kil.), la 132,55 Ardele, schit ruinat, pe mosia. Dupa nationalitate sunt : 933
m. inaltime d'asupra niveluluT Tarcaul, plasa Bistrita, judctul RotalnI, 4 Bulgaff, 36 Un-
mara. Neamtu. gurT, 18 IzraelitT si 2 ArmenT,
Venitul acesteT statil, pe anul dintre care 989 sunt de pro-
1896, a fost de 40,399 1. 88 b. Ardelei, cea maT mare poiand de tectiune romina, si 4 bulgara.
lingàriul Teleajenul, in comuna Dupa felul ocupatiuner sunt :
Archimandrita, peklure, a sta- Maneciul-Ungureni, plasa Telea- 543 agricultorT, 7 meseriasT, 5
tuluI, pe mosia Jugureni si Cal- jenul, jud. Prahova. industriar sau fabricantr, 6 co-
darusa, din com. Jugureni, jud. merciantr, 16 profesiunT libere,
Buzan, face corp cu Nuci-Ghi- Ardeoanul, pir., pl. Tazldul-d.-s., 56 muncitorr si 28 servitorI.
dieT i Gliza Caldarusea; are 256 jud. Bacad, care curge pe terit. tiù a citi i scrie 132 (2 fe-
hect. Depindea de S-tiT Apos- satuluT Ardeoani. IsT are obirsia mel); nu stiu carte 861 (498
tolT. Aceasta padure face tot de la localitatea numita Ardeiul, femel). ContribuabilT, dup. noul
()data hotar tare comunele: Fin- si se varsa. in Tazlaul-Särat. recensemint, sunt 193. Dupa
testi, Jugurcni, Laposul i Tisau. legea rurala din 1864 s'au im-
Ardeoanca, pda'ure, pl. Tazlaul- proprietarit 31 loc., cu 77 Tala
Arcuda, sat, din com. rur. Po- d.-s., jud. Bacan, pe teritoriul si 40 prajinT pamint.
pesti-Bicul (v. a. n.), pl. Saba- satuluT Iliesti. Teritoriul comuneI are o in-
rul, jud. Ilfov, situat pe malul tindere de 1200 hect. Padurile
drept al riuluT Dimbovita. Ardeoani, com. rur., pl. Tazlaul- numarä. 85 hect. Proprietar mare
Se intinde pe o suprafata de d.-s., jud. Bacad, la o distanta este Nicolae Haciu ; are o mo-
178 hect., cu o populatie de 38 de 37 kil, de capitala jud., al sie de 600 hect. ce I da un
locuitorl. cdruT teritoriu se intinde de la venit anual de 10000
D I H. Fundaleanu are 170 Tazlaul-Sarat la Tazlául-Mare, Viile ocupa o intindere de
hect. si loc. 8 hect. in locul unde aceste riurT con- 14 hect., carT in 1890 au dat
Proprietarul cultiva 132 hect. fluea2a. Este alcatuitä din 4 302.40 hectolitri vin alb. Du-
(20 ramtri sterpe, 18 izlaz). Loc. catune : Ardeoani, primaria, He- pa controalele divizieT filoxerice
cultiva tot restul terenuluI. meieni, Iliesti si Marzenesti. In (1891), viea lucratoare are
Pod stdtitor pe Dimbovita. statistica din 1873 gasim un cat. hect., cea nelucrAtoare 8 i4 hect.
Comerciul se face de 3 cir- mal mult : Valea-BejenieT, azI Animale sunt: 68 cal, 477
ciumarT $i hangid. siliste. vite cornute, 135 porcT $i 1069

www.dacoromanica.ro
ARDE() ANI 101 ARGE

oT, care apartin unuT numar de teaza o mare cantitate de Fla- o populatie de 20 capI de fa-
15 proprietarr si care in 1891 cura si de o buna calitate. milie cu 6o sufl., locuind In 15
au dat 30 kil. lind tigae si 1574 case si 5 bordee. LocuitoriI totI
kil. lIna turcana. Areful, (v. Ariful), jud. Arges. sunt TiganT. Acest sat este in-
StupT de albine sunt mo, care fiintat dupa dezrobirea Tigani-
in 1890 au dat 150 kil. miere AreteI (Apa-), viroasit, judetul lor ; el' aü fost robI la logofaul
Io0 kil. ceara. Buzau, care incepe de Ruga Costache Conachi ; in urma s'au
Totalul pamtnturilor de cul- Moara-Episcopier si prin crivina, asezat In marginea padureI Ar-
tura' este de 721.05 hectare. se scurge in 1.1111 Buzau. AzI e gea, platind si pana. asta-zI bes
Budgetul com., pe exercitiul aproape necunoscuta, lusa, in- man (embatic), pentru locul un-
1891-1892, are la venituff leI tr'un hrisov al luI Mateiu Ba- de sunt asezate casele si bor
2796, bara 47, si la cheltuelI sarab, se gaseste mentionata ca deele. Ocupatiunea lor este fa-
leI 1948, ban't 21. hotar intre orasul Buzau si com. cerea covelitilor, fuselor, lingu
Teritoriul com. este strabatut Maracineni. rilor ; parte se ocupa si Cu eres-
de calea judeteand Bacau-Moi- terea vitelor, in deosebr a ca-
nesti-Palanca-TIrgul-Ocna si cal' Argäsäle§ti, catun, al com. Gu- prelor; uniI lucreaza pammtul.
vecinale spre comunele ve- ra-Teghir, jud. Buzau, situat in
cine. coastele muntelur Argasalesti Argeaua, vale, vezI Argeaua, pir.,
Distantele : la Baca!, capi- are 90 loc. si 23 case. Si-a luat jud. Tecuciu.
tala districtuluI, 37 kil.; la T'ir- numele dupa Ivan Arg5.sela, cel
gul-Ocna, 48 kil. ; la com. Tet- d'intliu stabilit aci Argeaua-Mick atun, jud. Te-
canr, 5 kil. ; la comuna Leonti- cuciu, la N. si pendinte de satul
nesti, 5 kil. ; la com. Bucsesti, Argäsäle§tilor (Virful-), munte, Argeaua, pe poalele dealuluI Ar
9 kil. ; la com. Scorteni, rese- in com. Gura-TeghiI, jud. Buzau, geaua, la Ioo m. alt.
dinta pläii, 9 kil.; si la com. Intre Piatra-Arsa. si Podul-Gre-
Bahnaseni, 7 kil. cilor; e acoperit de padure. Argelele, munte, pendinte de com.
Bumbe.sti-de-JiI, jud. Gorj ; pe
Ardeoani, sat, pl. Taz15.ul-d.-s., Argea, deal, jud. Tecuciu, merge dinsul pasunesc multe vite in
jud. Bacau, resedinta com. cu paralel cu valea cu acelasI nu- timpul
acelasT nume, situat pe soseaua me in partea de E. a satulur
Bacau-Moinesti si valea Tazlau- Argeaua si continua pana' in Argel ele (Virful-cu-) , colina
luI-Sru-at. Are o scoala mixta, satul Poiana. renumita in com. Balanesti, jud.
o biserica ortodoxa, clädita de Buzau, face botar despre com.
locuitorI pe la 1820, cu I preot Argea, pa-dure, situata in valea Sibigiu.
2 cintaretr; cIrciumI 5; capii cu acela.sr nume, jud. Tecuciu,
de familie 196, suflete 682. Ani- lingd satul Argeaua. Arge§, judel, asa numit dupa
male se numara: 37 cal, 271 riul Arges, care 11 udd in
vite cornute, 104 porcI. Argea, vale, cu pirlias, unde se mal toata lungimea luI de la
afla situat satul cu acelasI nume. N. spre S.
Ardeoani, mofie, pl. Tazlaul-d.-s., Se intinde pe Ruga malul Sire- Situalie i limite. Jud. Arges
jud. Bacau tuluf, directia N.-S., pana in drep- este situat la N.-V, RominieI
tul comund Poiana, pl. Nico- si este un jud. de frontiera. El
Arde-PArnInt, plato, in catunul resti, jud. Tecuciu. Prin argea se margineste la N. de catre
Bustenari, com. Telega, plaiul locuitorir inteleg o scoborire ri- munti Carpati, care 11 despart
jud. Prahova. Pe acest pla- poasa, o vale mare. de Transilvania ; la S. cu jud.
tou se af1á maI multe putuff de Teleorman si Vlasca; la rasdrit
Flacura. Pana. a nu se exploata Argeaua, sat, face parte din c. cu jud. Muscel, de care este
pacura pe aci, ab' ars infundat Buciumeni, pl. Nicoresti, jud. desparta in parte prin 1-tul
diferitele gazuff din pamint, si Tecucia. Situat pe valea Sire- Doamner, si cu jud. Dimbovita,
au izbucnit ca dintr'un vulcan, tuluI, pe poalele dealuluI Ar- de care este despartit in parte
arzind pamintul pe o mare in- geaua, la ioo in. alt., futre Dea prin riul Arges; la apus cu jud.
tindere. Acum tusa se exploa- lul-Cucuetilor i riul Siret. Are VIIcea de care este desparta

www.dacoromanica.ro
ARGE 105 ARGE

prin riul Oltul, si cu judetul Clima. Clima jud. Arges este nea judetul este bogat in poame
Oltul. temperatä, mal' rece tn partea de tot soiul, intre care renumi-
Topografie fi Orografie. Jud. de N., unde lama cade multa tele cirese, cunoscute in comert
Arges este un jud. de munte zapada, si mar calda in partea sub numele de drägdnele de
la N., de dealurT la mijloc si mijlocie si in partea de S. a Pitef ti. Luncile Topolog-uluT si
de cimp la S. MuntiT apartin sis- judetuluT. ale Argesulur sunt cele mal
temuld Carpatilor occidentalT; Suprafala fi Populatia. Su- productive ; pasunile sunt foarte
el sunt acoperitT cu padurT si prafata jud. Arges este de 8704 bune si se cresc multe vite cor-
coprind pAsunT insemnate. Poa- mile geografice patrate sail a- nute, maT ales or si capre.
lele acestor muntl formeaza pod- proape 480086 hect. (960172 Datele statistice oficiale pe
goriile judetuluf, carT sunt aco- pog.) cu o populatie de 167190 anir 1842, 1860, 1873 si 1884
perite cu vil. MuntiT ceT mal loc., ceca-ce dá.' aproape 35 loc. specifica ast-fel numarul anima-
inaltI din acest jud. sunt : muntele la Ioo hect. Dupa catagrafia lelor :
Negoiul, din care izvoreste riul facuta la anul 1815, sub Domnia In 1842: Cal si ep e, 2811;
Arges, in pl. Lovistea si care luT loan Caragea Voda, populatia bol, vacl si bivolT, 119780; oT
are o indltime de 2547 m. d'asu- jud. era de 10744 fam., adica : si berbecT, 93407 ; capre, 24711;
pra niveluluT MariT-Negre; mun- 7382 birnicT; 18 postelnicT ; 46 pord si scroafe, 44338; asinI si
tele Craiul san Virful-Craiulur; neamurT; 50 mazar; 403 ruptasT ; catirT, 95.
muntele Ariful si altiT. Jud. Ar- 842 scutelnicr; 531 poslujnicT ; In 186o: Cal si epe, 12634;
ges coprinde in tot 827 muntI 231 slujitorI; 374 preotT; 289 bol, vacT si bivolT, I 2 8155
si piscurT, din care izvoresc ca diaconT; 279 ungurenT si 99 oi si berbecT, 195411 ; capre,
la 500 de riurT, girle si piraie. surugiI. Tiganir nu sunt coprinsT 39796; porcI si scroafe, 91573;
Idrografia. Principalele riurT in aceasta catagrafie ; in toata asinT si catirl, 102.
ale acestuT judet sunt : a) Oltul, tara Romineasca erau la aceasT In 1873: Cal si epe, 7654
care curge in partea apuseana epoca 23300 salase sati famili.l. bol, vacT si bivolf, 57974 ; or si
a judetuluT si U desparte de La 1842 populatia jud. era de berbecT, 122674; capre, 11202;
jud. Vilcea; b) Argesul, care iz- 85536 sufl., din carI 3566 sufl. porcI si scroafe, 24708; asinl
voreste din muntele Negoiul, TiganT. In 1890 populatia era catirT, 343.
pl. Lovistea si traverseaza jud. de 177.714 suflete ; iar dupál In 1884: Cal si epe, 8214;
aproape prin mijloc pana aproape recensementul din an. 1894 de bol', vacT si bivolT, 86714: oT si
de Pitesti, de unde ja directia 190764 suflete. b erb mí', 141177; capre 9942
S.-E. si desparte jud. Arges de Miscarea populatiuniI Intre- porcI si scroafe, 41970 ; asinT si
jud. Dimbovita; c) Topologul guluT jud. Arges a fost pentru cattrI 119.
care curge intre rlurile Olt si anul 1881 urmatoarea : Statul poseda in acest judet
Arges, paralel cu aceste ape si NascutT: 6153, din carr 24 46 proprietatI (mosif), a caror
se varsa in Olt, la s. Galia; EvreI; mortl: 3777, din carT 15 arena' era la 1882 de leT 246084
Cotmeana si Teleorman care EvreT ; excedent de nasterT banT 72.
curg paralel si uda partile de 2376, din carY 9 EvreT. Casa- Industria. Ca i in cele-alte
mijloc si de S. ale acestuT jud.; toril 1608, din carI 16 EvreT. judete din Romtnia, industria
Neajlovul care uda pl. Gala- Agricultura. Principalele pro- judetuluT Arges este foarte sla-
sesti si se varsa in Arges, la s. ducte ale acestuT judet sunt : 1:4. Cite-va morT de apa si cite-
Gostinari din jud. Vlasca. porumbul, a carta calitate este va pive in nordul si in centrul
Afluentir 'ArgesuluT in acest foarte pretuitä in tara Romt- judetuluT, si cite-va morI cu a-
judet sunt : Valsanul, care se neasca propria zisa, grill, orz, burT in partea sudica a judetu-
varsd in Arges la s. Merisani ovaz, secara, etc. Potgoriile din- luT ; mal multe poverne de ra-
(filtre Curtea-de-Arges si Pi- prejurul Pitestilor dad un vin chiti de prune (tuja) si putine
testi) si riul DoamneT, care se alb, foarte bun. PruniT se cul- velnite (poverne maT sistematice
varsa in Arges putin mar sus tiva in parte, si dati o tuica re- pentru fabricarea spirtuluT din
de Pitesti. numita. Sunt in intregul judet bucate), laca aproape la ce se
LacurT nu are acest jud., iar ca 2000 pogoane vil*, 17112 po- reduce industria acestuf judet.
helestae putine si de putina im- goane livezr de prunT si 5291 In timpul din urma s'a infiintat
portanta. stupT de albine (1886). Aseme- o fabrica de postavurT groase

54049. Afarole Diego'« alegra/U. 14

www.dacoromanica.ro
ARGE 106 A1tGE

la Pitesti si un atelier de heres- judetene, judetul poseda douä un vultur, spre semn ca in a-
trae cu aburT pentru exploatarea sosele, care, plecind din Pitesti, cest judet a fost odata Curtea
lemnelor, de catre o societate merg una spre Ihnita judetuld Donmeasca.
franceza, la com. Budesti, pl. To- Teleorman si alta spre limita In ordinea eclesiasticd, j. Ar-
pologul, proprietatea d-lor La- judetulur Vaca, Mara de aces- ges face parte din Eparhia Arge-
hovari. In Olt si in afluentir tea, mal exista mal multe so- suluT, judetelor Arges si Oltul,
se maT obicfnueste, de catre sele comunale i vecinale, carr al caruT scaun arhiepiscopal se
ganT aurarT, a se cauta aurul; inlesnesc comunicatiile intre co- afla In Curtea-de-Arges.
dar cantitatile aflate sunt asa de mune intre sate. Ca cale flu- In privinta militara, jud. Ar-
minime, In &it nicr nu merita a viald jud. Arges are la Vest ges face parte din divizia II-a
fi mentionate. riul Oltul, care serveste la plu- teritoriala', a carel resedintl este
Comerciul. Comerciul princi- tirea lemnelor de brad din muntr In Craiova,
pal al jud. Arges consista mal la vale spre Slatina i Turnul- In ordinea judiciara, jud. Ar-
ales In cereale, poame, vin , Magurele. ges are un tribunal de I-a in-
rachiti, si mal cu osebire in administrativd. stanta, 5 judecatorir de pace
porcT, earl se cresc in batrinele Judetul Arges avea la inceputul si este de resortul Curtir ape-
padurT ce acopera partea de veaculuT opt plasr si doua pla- lative din Bucuresti. In privin-
Nord a judetulur si se ingrasä iurr. Actualmente se afla impar- ta politica, judetul Arges (dupe
cu ghindä, jir si porumb. Ex- tit In z plaiu si 6 plasT: plaiul Constitutia din 1866) da 2 se-
portatia porcilor se face in Tran- Lovistea (format din vechiul si natorT, 5 deputatT si 12 consi-
silvania, prin Turnul-Rosu. Co- desfiintatul la 1834 plaiu Ariful, lierT judetenT lar dupd reviz. con-
merciul de lemne pentru expor- si din plaiul Lovistea) cu rese- stitutir, sunt 5 deputatT, 3 sena-
tatie se face numaT la padurea dinta in comuna rurald uicT torI i 12 consilierr judetenT.
Budesti, mentionata mal sus, care si pla5ile Topologul, resedinta In Budgetul judetului Arges a
se exploateazä de o societate comuna rurald Tigveni ; Oltul, fost pentru anul 1882-1883, de
francezd ; lemnele se due in cu resedinta in comuna rurala 507215 1. 05 b. la veniturT
Francia. Llunele; Argesul, resedinta in de 498885 1. la cheltuelf, dind
Cdi de comunicalie. Calea fe- comuna urbana Curtea-de-Arges; un excedent de 8330 I. 05 b.
rata Bucure5ti-Virciorova tra- Pitesti, resedinta la comuna ur- Budgetele comunelor urb. si
verseazd partea sudica a jude- bana Pitesti, care este tot-de- rur. din intregul judet, pe ace-
tuluT Arges, pe o Intindere de °data si capitala judetuluT; Cot- lasT an financiar 1882 83, au
73 kilom. Sunt patru statiunT In meana, cu re5edinta in comuna fost de : 562801 1.05 b. la ve-
acest judet : Pitesti, static prin- rurala Costesti si Gald§qti cu niturr si de 550248 1. 14 b. la
cipala, Costesti, Stolnici si Bur- re,edinta in com. rurala Fur- cheltuelT, lasind un excedent de
dea. statiT secundare, aceste trei duesti (1888). 12552 1. 91 b.
din urma, in pl. Cotmeana. In anul 1882 si in mod provi- Mändstiri fi locurr Si:sew:ate.
Din Pitesti pleacd o ramura zoriu, pang la o definitiva regu- Judetul Arges este bogat in hi-
de drum de fer la Curtea-de- lare, s'a intrunit pl5ile Topolo- sericT, marastiri i schiturT, asa,
Arges ; iar din Costesti pleaca gul si Oltul inteo singurd plasa, afard de biserica episcopall a
o ramura prin Rosiorii-de-Vede precum si plasile Cotmeana si CurtiT-de-Arges, renumita prin
la Turnul-Magurele. Galasesti. admirabila sa arhitectura, mal
Ca sosele, judetul poseda : In anul 1887, jud. Argesul avem ca manastirI: ValeniT, Sta.
seaua nationala Pitesti-Slatina ; s'a impartit in 5 plag ; in a. nisoara, Turnul, Ostrovul, Be-
soseaua nationala Pitesti -Rim - 1892, piä.ile s'au inmultit la 0; risldvesti , Scauneni , Roboaica,
nicul-VilceT, peste Dealul-Negru; iar in anul 1896 s'a revenit la im- Bradetul in plaiul Lovistea ; Bas-
aceasta osea de si votata in- partirea din 1887, respectiv 1882. covul, Fedelesoiti, Jiblea si Go-
ea de la 1868 a ramas totu§i Judetul coprinde 2 com. urb. ranul In pl. Topologulur ; Tutana
in stare de proect si s'a inlo- 147 com. rur., formate din In plasa Argesulur; BesteleT, Tri-
cult de fapt prin soseaua mixta 760 sate i cat., avind in tot valea, Stanca In pl. Pitesti; Cot-
Pitesti-Curtea-de-Arges la Rim- 3235! case, 341 biserici si meana i Flaminda In pl. °hula
nicul-Vilcif (la podul de ffer la 33438 familiT saa 167190 sufl. Cele mar multe din aceste
Goran peste Olt). Ca osele Marca judetulur Arges este manastirT i mal ales schitud

www.dacoromanica.ro
ARGE 107 AkCIÈ

sunt reduse astdzr la bisericT de Orafe principale. Ora § prin- Seminarul (fondat la 1839)
mir. Ca locurT istorice avem in cipal 0 capitala judetuluT Arge§ cu 13 profesorT 0 251 §colarT;
acest judet ruinele cetätif zise este Pite§ti cu 13730 loc. (1894) TreT §coale prhnare urbane
a luT Negru-Vodd, RITA satul Pite§ti este a§ezat pe malul de bdetT cu 12 institutorT 0 565
Ariful §i alte ruine ale cetAtiT drept al Arge§uluT la 383 m. §colarT; d) TreT §coale primare
Poenari, pe riul Arge§, in pla- inältime d'asupra niveluluT MA- urbane de fete cu 8 institu-
iul Lovi§tea, ziditä, se zice, de riT-Negre sail la 196m.4 d'asu- toare 0 298 §colArite ; e) 156
Vlad-Tepe§ la ahul 1462, intre- pra Bucure§tilor, dupA d. Gr. §coale prim. rur. mixte cu 161
buintind la aceastA zidire pre tefAnescu, §i la 265m.75 dupd invAtAtorT, §i invätAtoare cu
boeriT earl vrusese sA-1 trAdeze. d.: Cobälcescu. Curtea-de-Arge§ 8690 §colarT, in tot ; f) 5 scoff
Se aflA In apropiere de schi- (484 m.) cu 4000 loc., a'a nu- private cu 23 profesorT §i cu
tul Turnul o mare tespede de mitA fiind cA aci a fost Curtea 162 §colarT (72 bAetT §i 91 fete).
piatrA in forma une mese ro- Domneascä sag a doua re§e- Cultul. Mal toatA populatia
tunde, numitA de popor cMasa- dint& a DomnitoruluT Radu-Ne- acestuf judet, afarA de putine
ur-Traian», unde se zice el a gru-VodA, dup5. Cimpulung. exceptiunT in ora§e, este de ri-
poposit inainte vecht fi Bcirbajt ilu- tul greco-ortodox. In tot judetul
de a intra in Transilvania §i ftri. Judetul Arge§ este leagA- sunt 370 bisericT, deservite de
care a inspirat poetuluf nostru nul mal multor familir vechT din 391 preotT §i diaconr.
national Bolintineanu populara earl parte ati dispArut, parte Statistica judiciard. NumArul
sa baladä : e Cea din urind strAmutat re§edinta aiurea. proceselor civile in anu11878 a
noapte a lul Ast-fel sunt : AlimAne§ti, BAdu- fost in numAr de 1440, din earl
precum §i artistuluT Aman, cu- le§ti, Balce§ti, Balota, Brätieni, numaf 356 s'ati judecat In cursul
noscutul sàü tabloti, care repre- Budi§teni, Condee§ti, CornAteni, anuluT, iar 1084 ail rAmas pen
zintA aceea§T scenA. Drägute§ti, DrAgoe§ti, Furdu- dinte.
Tot in acest judet, dupl con- eti, Meri§eni, Nenoe§ti, RAte§ti, Procese de divort ali fost in
statarile d-luT Gr. Tocilescu, Socole§ti, Tig,veni, Värzari §i cursul anuluT 1878 in numAt de
avem pe malul sting al OltuluT altele. 143, din care numaT 12 s'ati ju-
§oseaua romanA numitA «Calea- Ca bArbatT ilu§tri nAscutr in decat in cursul anuluT.
TraianAl 0 care incepe de la acest judet n'avem de cit pe re- In cursul atmluT 1878 judetul
gura Oltulur §i trece in Tran- gretatul no-stru istoric Nicolae Arge§ numAra 66 de condam-
silvania. CetAtT romane : RA- Bälcescu, näscut in anul 1819, la natI pentru crime, care se aflau
dAcine§ti, Tite§ti, Bivolari (Aru- BAlce§ti (pl. Topologul) §i mort internatT in deosebitele peniten-
tella), Racovita-CopAceni (Prae- la 1852 in Italia, la Palermo, §i ciare din tarA.
torium), ClIneni (Pons Vetus), pe fratiT Dumitru i loan Penitenciarul judetean din o-
CApAtineni, Albota, Sdpata §i nAscutT in Pite§ti, In primul ra§ul Pite§ti avea la finele anu-
urmele limesuluT roman, care deceniä al acestut secol i earl luT 1878 un numAr total de 72
de la DunAre (FlAminda) trece aú jucat un rol insemnat in is- arestatT, din earl 8 condamnatT
prin pasul Branulur in Tran- toria contimporana a tAriT, de 0 64 in preventie.
silvania. la anul 1848 pänl in zilele NumArul bolnavilor in peni-
Bilciurr. In acest judet se fac noastre. tenciarul judetean a fost pentru
la epoce fixe mal multe bil- Inväldmintul public fi firivat. anul 1878 de 9.21 la 00 iar al
ciurr anuale, din earl cele mal Jud. Arge§ poseda la 1896/97: mortilor de 7.14 la 0o.
principale sunt : la Tirgul-Dea- un liceä clasic cu 17 profesori NumArul indivizilot prevenitT
luluT, lingä Pite§ti ; (la Dumineca- In Pite§ti, un seminar Cu 4 clase §i judecatT de Curtea cu jutatf
TomiT ; la SE Gheotghe ; la In- in Curtea-de-Arge§ Cu 13 pro- Arge§-Muscel in cursul anuluT
nAltare §1 la Duminica-Mate) ; la fesorr, 6 §colT primare urbane 1878 a fost de 82; lar numArul
satul Tutana, in ziva de 5 Iulie (3 de bAetT §i 3 de fete), 159 prevenitilor din judetul Arge§
la Curtea-de-Arge§, la SE Ma- §colT primare rurale i 5 insti- pentru afacerT corectionale a ibst
ria-Mare (15 August) 0 la SE tute private ; In tot, prin ur- In 1878, de 2311.
Dumitru (26 Octomvrie) ; la s. mare, 172 §col1 cu 234 profe-
Uda, la 15 August 0 la Tig- sor earl se descompune ast- Arge§, piasd, in judetul Arge§,
veni, la S-tif MucenicT (9 Martie). fel: a) Un lima cu 17 profesorT; i§r la numirea dup5. riul Arge§

www.dacoromanica.ro
ARGES (EPISCOPIA-DE-) 108 ARGEsUL

care o ucla prin mijloc in tot ascultarea noulur episcop tot de- d. Gr. Tocilescu, pare a se fi
lungul el. Plasa Arges se mar- rul din judetele Arges si Olt, numit Ordesus, numire dada,
gineste la N. cu plaiul Lovistea, fixind resedinta la manästirea de unde in urma s'a fácut Ar-
la E. cu judetul Muscel, la S. de Arges ; tot-odata toate gesul. D. B. P. Hasdeti in Ety-
cu pläile Pitesti si Oltul si la acester manästirr au trecut mologicum magnum Romaniae,
V. cu pl. Topologul. Aceasta la aceasta noua episcopie, iar nu primeste aceasta denumire
plasä mal este udatA in tot lun. episcopul de Arges avea rindul si sustine cä acest nume ar fi
gui eT in partea despre rasarit sederer, dupa episcopul Buzaulur. de originea armeana. E unul din
de riul Valsanul, care se varsa De aceasta episcopie depinde cele mal insemnate riurr din
in riul Arges, in apropiere de un seminar fondat in anul 1839 Tara-Romtneasca propriti zisa.
com. rur. Merisani, din plasa Pi- de Alexandru Voda Ghica. A- El izvoreste din muntele Ne-
testi. Intinderea totala a acester cest seminar avea la 1880-81 goiul, plaiul Lovister, jud. Ar-
plAsI este de 96484 pog. sati un numar de 251 de semina- ges, uda jud. Arges de la N.
48242 hect., din carr 36108 pog. ristr Cu 9 profesorT. la S. trecind pe la V. Curtir-de-
cultivabile, 26094 pog. padure Budgetul Episcopier-de-Arges Arges si pe la E. Pitestilor, a-
si 34282 pog. necultivabile. Sta- era 64192 1. pe anul financiar por, dupa ce formeaza limita in-
tul posea in aceasta plasa. 6 1897-98, iar budgetul sernina- tre judetele Arges i Vlasca pe
proprietäff cu un venit anual rulur, tot pe acest an, era de de o parte si intre judetele Mus-
de 61128 1. 70 b.; asemenea se 65679 ler. cel, Dimbovita i Ilfov, pana la
mar aflá in aceastá. plasa 42958 satul Gostinari pe de alta, l'Ara
Eftiscopir Argefuluf :
pog. padurr ale statulul. Plasa In judetul Ilfov, printre satele
Arges coprinde o com. urb. si Iosif (1793-1820); Stoenesti i Malul-Spart i uda.
14 com. rur. formate din 104 EariOn (1820-1823) ; plasa Sabaru, pana in apropiere
sate si cdtune, avind 4337 case Grigorie (1823-1828) ; de com. Cornetul. De ad i for-
Cu 19939 suflete i 16 bisericr. Ilarion (a doua oara) 1828-45; meaza limita naturala intre ju-
Resedinta subprefecturer este in Samuil Sinadon, loc-tiitor, detele Ilfov si Vlasca, pana linga
orasul Curtea-de-Arges. Totalul (1845-1850); satul Colibasi, apor apucä. spre
budgetelor comunale ale acester Climent Gaiseanu (1850-62); E., serveste de limita Intre pl.
plasr a fost, pentru anul 1882-83, Neofit de Edesa Scriban, Oltenita i Negoesti, pana a-
de 65149 1. 78 b. la venituff, loc-tutor (1862-1865); proape de com. Curcani si dupa
si de 63833 1. 07 b. la cheltuelr, Ghenadie I-iu, (1865-1868); ce face mar multe cotiturr, mar
din care 36951 1. 76 b. la ve- Neofit Scriban a doua oara ales ring com. Budesti, se in
niturr i 37904 1. 61 b. la chel- (1868-1873) ; toarce spre S. si se varsa in Du-
tueli priveste pe com. urb. Cur- Iosif Naniescu (1873 1875); nare laV. de Oltenita rur., in drep
tea-de-Arges. Productiunea prin- II. Ghenadie II Petrescu (i Ian. tul Turtucaer din Bulgaria, dupa
cipalä a acester plas1 este po- 1876-21 Mar 1893) ; un parcurs de peste 300 kil.
rumbul i rachiul de prune. In 12. Timus (1893- ). Afluentir Argesulur pe partea
anul 1865 a produs 92 kile Catedrala sati biserica cpis dreapta sunt : Neajlovul i Gla
grill, 8340 kile porumb, 141455 copier ArgesuluI este cel mar vaciocul, carr dupa ce au udat
vedre rachiu de prune. Produc- frumos monument din toatd tara; putin jud. Arges, intra in jud.
tiunea acester plasI pe anul a- a fost ziditä la anul 1518 de Vlasca si unindu-se la Calugä
gricol 1886-87 a fost de 2181 Neagoe Voda-Basarab (v. Cur- renT, se varsa in Arge, la satul
hectolitri griti, 544 hectol. se- tea-de-Arges manastirea). Gostinari.
cara, 50485 hectol. porumb, 69 In partea stinga Argesul, pri-
hectol. ovaz si 96 hectol. orz. Argesul, ria, cunoscut prin re- meste afluentir: Valsanul, care
peziciunea aper sale i prin fru- uclä partea orientala a judetulur
Arge§ (Episcopia-de-), s'a in- musetea malurilor. Este plutitor Arges si se vara. in Arges, in-
fiintat la anul 1793, Dec. 13, pentru vase micr. Malul drept tre Curtea-de-Arge i Pitesti, in
de catre Alexandru Moruzzi Vo- al acestur riu este mult mar ri- apropierea satulur Merisani, unde
da, dupä staruinta arhiepisco- dicat; cel sting prezinta vedereI se afla si un pod de fier ; Riul-
pulur TariT-Rominestr, Mitropo- un nesfirsit yes. In anticitate, Doamner, care unit din partea
litul Dositheiti, punindu-se sub pe timpul luT Herodot, sustine sting5. Cu Riul-Tirgulur i Ar-

www.dacoromanica.ro
ARGE (CURTEA-DE-) 109 ARGWLUL

ge$elul, udà partea occidentalä multe podurT de fier pentru co- plasa Riurile, avind re$edinta
a judetuluT Muscel $1 se vara. municatia pe $osele, $i anume: sub-prefectureT in com. Stilpeni.
in Arge$ la satul Ghimpati, dupä I) la com. Meri$ani (jud. Ar- Aceastä plasä coprinde par-
ce a primit pe dreapta piriul ge$) pe calea nationalä. Pite$ti- tea din centru $i E. a judetuluT.
Ciorogirla; Dimbovita, care ese Rimnicul-Vilcer, un pod de fier Se märgineste la N. cu plaiul
din muntele CraiuluT, udä jude- de 170 m. lungime ; 2) la Crov Dimbovita de care se desparte
tele Muscel, Dimbovita $i Ilfov, (jud. Dimbovita) pe $oseaua ju- printr'o linie curbä incepind din
trecind pe la V. Tirgovi$teT $i deteand Giurgiu-Tirgovi$te, un jud. Dimbovita (la Est) $i tte-
prin Bucure$ti i se varsä in Ar- pod de fier de zoo m. lungime; cind pe la N. de com. Boteni
ge$ la satul Bude$ti, dupä ce a 3) la satul Mihdle$ti (jud. Vla$ca) Poenari, apof cotind spre S.
primit pe sano, mar sus de pe $ os eaua Bucure$ti- Alexandria, printre gara Furnico$i $i com.
Bucure$ti, piriul Ilfovetul $i mal un pod de fier de 170 m. lun- Schitul-Gole$ti.
in urmä apa ColentineT, care gime ; 4) la Coplceni (judetul La S. se märgine$te Cu plasa
merge paralel cu Dimbovita, Vla$ca) pe $oseaua Bucure$ti- Podgoria de care se desparte
udind judetele Dimbovita $i II- Giurgiti, un pod de fier de 190 printr'o linie oblicl de la V.
fovul, trecind pe la N.-S. de m. lungime. Afarä de aceste, spre S.-E. incepind din judetul
Bucure$ti (Herästräu) $i se varsä. maT sunt treI podurI de drum Dimbovita, $i mergind, pänä la
in Dimbovita, lingá satul Tin- de fier peste Arge$ ; I) pe linia ora$ul Pite.$ti.
cranul. Pite$ti-Curtea-de-Arge$, la statia La E. se märgine$te cu jud.
Un alt afluent al Arge$uluT, Meri$ani; 2) pe linia Bucure$ti- Dimbovita $i la V. cu pl. Riu-
in parcursul säú in jud. Vla$ca Pite;,ti, intre Gole$ti $i Pite$ti, rile, de care se desparte fie prin
este Cdlni$tea, care se varsä din avind o lungime de 330 m., re- Hui Doamna, fie prin diferitele
jos de Comana, in dreptul s. construit in anul 1881, in locul muchiT de dealurl $i vaT coprinse
Falastoaca. celuI vechiu din 1872, distrus intre comunele Mioveni $i Pis-
Arge$ul in parcursul sal udà ur- In urma apelor marI, $i 3) pe cani, Davide$ti $i Tinteti, Vo-
mätoarele localitatT: Cetatea-luT- unja Bucure$ti-Giurgiti, filtre sta- roveni iLivezeni, Birze$ti $1
Negru-Vodà, Corbeni, Mire$ti, tiile Vidra i Gradi$tea, de o Stilpeni, Vulture$ti Räde$ti,
Vir$e$ti, Vii$oara, Curtea-de-Ar- lungime de 150 m. reconstruit HirtieSi i Dräghiciul, Jugurul
ge$, Munize$ti, Brebiasca, Meri- in 1894 (cel vechia, din 1869, Schitul-Gole$ti.
$ani, Rlducanul, Sine$ti, Pite$ti fiind distrus de inundatiile din Are forma unuT patrulatcr ne-
$i CiocIne$ti (din jud. Arge$), 1893). regulat.
Bade$ti, Gole$ti, Caline$ti, Numele-i vine de la riul Ar-
Gole$ti-Badef, Leudeni i Ciul- Arge§ (Curtea-de-), stafie de ge$elul care udä plasa in tot
nita (din jud. Muscel); Petroaia, cal de po$te, pe vremea cind lungul säti.
Gherghe$ti, Mihale$ti $i Rege$ti exista acest serviciu la noT in Imparfire administrativei. Pla-
(din judetul Vlasca); Stoine$ti, tara; pe drumul de la Pite$ti sa Arge$elul se compune din
Malul-Spart, Ogrezeni, Grädi- la Rimnicul-VilceI intre statiile 35 sat, carT formeaza 12 co-
nari, Presiceni, Grädi$tea, Te- po$tale Mänice$ti, 20 de kil. $i mune rurale : Coliba$i, Mioveni,
ghe$ul, Ordoreni, Buda, Pope$ti, Timocul, 14 kil. Avea 16 cal, Racovita, Davide$ti, Voroveni,
Cornetul, Dáráti, Coliba.$i, Mi- un cdpitan de poste, un ceau$ Birze$ti, Vulture$ti, Hirtie$ti, Bo-
treni, Oltenita-rurala, Oltenita- (chihaia) $i 4 surugiI. Pretul unid teni, Jugurul, Poenari i Con-
urbanä, Balweni, Hobaia, Cio- cal de poste varia filtre 2 $i 4 te$ti.
canul, Fälcoianca, Plopi, Butu- ler nor, dupä distanta posteT, Re$edinta pla$Ff, unità cu pl.
ru$eni, Dragäne$ti, Ciumati, Cui- fiind socotit cite 13 banT de cal Riurile, este in comuna Sta-
$ari, Izvoarele, Hotarele, Crive- $i de kilometru, plus 50 banT peni.
tile, Radovanul, Coadele, Blä- de he-care po$0, pentru cdrut5. Vechia 'm.01-fin- a pla"
te$ti $i Chirnogi (in jud. Ilfov). (1868). Plaza Arge$elul, Sna la ince-
La Malul- Spart, Grädinari, putul secoluluT XVIII-lea, se 'fin-
Persiceni, Där4ti, Copaceni $i Arge§elul, plasd, judetul Muscel, pärtea in plasa Arge$elul-de-s.,
Colibasi se aflá podurr de vase contopitä cu pl. Riurile, de la care coprindea comunele de la
plutitoare. Aprilie 188z, de la care data' Cote$ti pana la Rucar $i pl. Ar-
Peste riul Arge$ sunt mal formeazA o singurà plasa cu ge$elul-d.-j., care coprindea co-

www.dacoromanica.ro
ARGEgLUL 110 ARGEgLUL

munele de la Boteni pana la 66o copa' si celibatarT, 248 in- Cu intretinerea scoalelor sta-
Colibasi. suratT si märitate, 113 vaduvr tul cheltueste 16471 1. anual.
Orografia. Toate comunele si vaduve. Cultul. LocuitoriT plasiT Ar-
pläsiT Argeselul, afara de Jugu- Ocupalia locuitorilor. Pe linga geselul sunt totT crestinT orto-
rul si Poenari, sunt situate pe putina agricultura ce fac, loc. doxT. In aceasta plasa sunt 18
valea ArgeseluluT, avind de o se ocupa in special cu lucrarea bisericT, deservite de 23 preotT
parte si de alta dealurT acoperite lemnelor de constructie, a va- li 22 cintaretl. In fie-care co-
cu padurT seculare si pomT ro- selor de lemn, cu fabricarea mung. este una sati doul bise-
ditorT. Dealurile sunt pe icT-colea varuluT si a tuiceT si Cu rotaria. riel si cite unul sati mal multT
ripoase, unele prapastioase si Aceasta plasá este fertila si ar preotl.
terenul p'alocurea se surpg.. produce multe cereale daca te- Populafia. LocuitoriT comu-
Hidrografia. Principalul riti renul sai1 n'ar fi ocupat in cea nelor din pl. Arp,-eselul sunt in
care uda aceasta plasa este Ar- mal mare parte cu padurT. numar de mol I, totT RominT,
geselul, care trece pe Ruga co- La Davidesti, comuna popu- afara de prea putinT Grecr si
munele : Boteni, Hirtiesti, Vul- lata, locuitoriT se ocupa cu lu- BulgarT.
turesti, Birzesti, Voroveni, Da- crarea lemnelor de constructie Producliuni. Plasa Argeselul
videsti , Contesti , Racovita si si cu a vaselor de lemn. Pe dea- este bogatä in mine de car-
Mioveni si se varsa in Riul-Tir- lurile pldsif sunt multT pomr bunT, inca nepetrificatT, si este
guluT, la com. Colibasi. roditorT, mal ales prunT. brazdata de dealurT acoperite
Pe litiga riul Circinovul, care Cei'ile de comunicatie. Plasa Cu poml roditorT, mal ales prunT,
udd partea de S.-E. a pläsiT, mar Argeselul este strabatutä in tot din cal< se fabrica marl cand-
sunt alte multe riusoare si vil- lungul sau, de la S. spre N., de tAtT de tuja..
cele, carT brazdeazä plasa in o osea bine executatä si bine LocultoriT se ocupa cu agri-
toate directiunile, si pe carT le intretinuta., care placa din ca- cultura, rotäria, fabricarea va-
am descris la locul cuvenit. lea nationala Bucuresti-Pitesti si ruluT, lucrarea lemnelor de con-
Mifcareapopulafiunei pe anul trece prin comunele : Vierosul, structie si a diferitor vase de
1889. In acest an s'al' fa'cut in Colibasi, Mioveni, Racovita, Da- lemn.
plasa Argeselul-Riurile 230 ca- videsti, Vulturesti, Hirtiesti, Bo- n'Ad se fac semanal:ir:7e. In
satoriT ; s'au näscut 1352 copiT; teni si Jugund. Aceasta osea plasile unite Argeselul-Riurile,
si au murit 1021 barb. si fem.; merge pe malul sting al riuluT semänà'turile de toamna se fac in
decT un excedent asupra nas- Doamna, unit cu riul Tirgul, lunile Septembre si Octombre.
terilor de 331. apor pe malul sting al riulur Orzul si ovazul se seamana pri-
S'au casatorit: 99 barbatT, de Argeselul pana la com. Raco- ma-vara in Martie si pana la 15
la 18-25 anf ; 96, de la 25-36 visa, de unde apuca pe malul Aprilie.
anT; 27, de la 36-45 anT; 7, drept al ArgeseluluT, pana la Porumbul se seamana prima-
de la 45-60 anT si 1 mal mare com. Hirtiesti, unde trece din vara in Aprilie si Maiu.
de 60 anT. nou pe malul stlng al riuluT. Secerisul griuluT si orzuluT
Cu stiinta de carte : 8o bar- De la N. de com. Vulturesti incepe de la 20 Iunie ; ovazul
batf si 150 ara stiintä de carte. s'a executat o osea comunala, de la IO Iulie.
S'au casatorit 54 femeT, de la care merge din soseaua princi- Culesul porumbuluT se face
15-18 anT ; 130, de la 18-25 pala la com. Valeni, plaiul Dim- de la 15 Septembre pana la 15
anT; 33, de la 25-35 anT; II, bovita. Octombre de ordinar. LivezT
de la 35-45 anT si 2 de la Instrucfiunea publica'. In fie- artificiale nu se seamana.
45-6o anT. care com. din pl. Argeselul este Mafint fi unelte agricole. In
Cu stiinta de carte : 21 fem. o scoald mixta rurala deservita anul 1888, ati existat in pl. Ar-
si 209 ará stiintä de carte. de un invatator, afara de com. geselul-Riurile, urmatoarele ma-
S'au nascut 687 bletT si 665 Boteni, unde sunt doT inva- sinT si unelte agricole :
fete. Legitimr: 628 baetT si 619 tAtorT. 1 masina de semdnat, 3 de
fete. NaturalT: 58 baetT si 46 fete. In anul scolar 1883 84, nu- secerat si cosit, 3 de treerat cu
Au murit: 520 barbatT si soi marul elevilor din aceste scoale aburT, 2 de treerat cu manej,
femeT. se ridica la 357 baetT si 46 1 1 de vinturat, 5 de batut po-
Dupa stare civild, ati murit : fete. rumb cu manivela., 895 plugurT

www.dacoromanica.ro
ARGEELUL 111 ARGETOAIA

de lemn san tArAnestr, 561 de comuna NämAesti, trece pe la Comuna Argetoaia se mAr-
fier salí nemtestT, 35 scarifica- Est de comuna Valea - Mare, gineste la E. Cu com. Bralostita;
toare, 3 grape de fier, I tAvAlug, apoT ese din plaiul Dimbovita, la V. Cu com. Pluta i Perla, din
r masinA de ales sAminta, I la comuna Matan, continuindulT jud. Mehedinti ; la N. Cu com.
moarl cu abur si 6o morT cu apA. cursul prin plasa Argeselul Gura-Motrul din Mehedinti; lar
Plasa Argeelulîn anul 1856. udind comunele: Boteni, Hir- la S. Cu com. CernAtesti. Limita
In acest an Ostra el plasa Ar- tiesti, Vulturesti, Birzesti, Vo- lintel de N. incepe de la E. si
geselul avea 16 sate, 17 bise- roveni, Davidesti, Contesti merge spre V. dupA ondulatiu-
riel, 24 preotT, 5 diaconT, 25 Racovita si se varsA in rtul nile piriuluT Racovita. Limita li-
boerT de neam, 13 mazilf, 12 Doamna, la comuna Piscani. niel de S. merge spre E. dupA
patentad, 1349 tAranT contri- El primesce de aflueng pe Va- ondulatia dealurilor BArboiul,
buabilT, carT &fi un venit ni- lea-CirsteT pe partea dreaptA Tiul i CernAtesti. Limita linieT
mestrial de 12039 le! vechT Topolita-MateiasuluT pe partea de E. merge spre S. dupA on-
33 parale, 215 tigatiT contribua- stingl, ambele in hotarul co- dulatiunile dealurilor Racovita,
bar carT dafi venit 10750 leT muneT NAmlesti. Salcia i CernAtesti l dupl vAile
vechl pe trimestru. Cu totif pll- Argetoaia, Racovita si Salcia.
teati anual 92552 leT. Arge§elul-de-Jos, 'tasa' desfi- Limita linid de V. merge spre
De la mosiile locuite, nelo- intatA din jud. Muscel. Ea co- N. pe dealurile Milerul, Corbu-
cuite i contributia drumurilor, prindea toate comunele de la lur si pe vAile Rogozoaia, Ber-
se incasa anual 24705 leT si 16 Boteni pAnA la Colibasi. besul, Malomnicul si Macrea.
parale. Terenul com. este accidentat
Avea 38 care cu 4 boT, 8 Arge§elul-de-Sus, plasd desfi- de dealurile urmAtoare: Dealul-
care cu 4, 6 si 8 caT, 628 care intatA din jud. Muscel. Ea co- GrAdinäresti, cu o lnáltime de
Cu 2 boT, 5 care cu 3 si 2 caT, prindea toate comunele de la 300 m.; Dealul-MacreT, cu o inAl-
2830 vacT i viteT. Cotesti pAnA la RucAr. time de 250 m. ; Dealul-Leur-
In aceastl plas1 eral la anul doaseT cu o inAltime de 350m.;
i86: 28 morT cu venit anual Arge§ianul,pidure a statulur in Dealul-VIcArieT, cu o inAltime
de 13450 leT ; 3 piue cu venit com. Vispesti, jud. Buzad. Ea de 200 m.; dealul Mierul ; dealul
de 3200 leT, 68 povernT cu ve- a depins la inceput de Epis- Berbesul, care mal toate sunt
nit 8670 leT, 142 morarT i dul- copia-de-Arges , avind numele acoperite de pldurl saa vi!; Dea-
gherT, 12 cismarT, 22 ferarr. MAguleasa si o intindere de 247 lul-Teasculur; Dealul-NovaculuT,
Populatia plIsiT se urcl la hect.; prin schimb a trecut la 150 m. ; Dealul-Badcestilor ; D ea-
7241 locuitorT, din carT 3720 Episcopia-de-BuzAti, care a u- lul-Argetoaia, cu o inAltime de
femeT si 3521 bArbatI. nit-o cu sfoara Bordusesti de pe 500 m. ; dealul Atirnati, cu o
A produs 14 kile §i mosia si via, Istrita si sub nu- ingtime de 200 m. Toate aceste
3038 kile porumb. mele de Argesianul (MAguleasa- dealurT tin de Dealul-PoroineT
S'afi nAscut 267 copiT si Bordusesti), formeazA un corp din jud. Mehedinti.
murit 122 de diferite virste. de 351 hectare. VAile ce Intrerup aceste dea-
Capitalul cutiilor sAtene in lud sunt: valea Oborul-Bilciu-
fiintA, 592 Id si 38 parale, Arge§ul, jud. BuzAti. VezT Ar- luT, Valea-MacriT, valea Arge,
luatT de visterie, la 1854, leT gesianul. toaia, Valea-TeasculuT, Valea-
975, parale 17. (Aricescu). LeurdoaseT, valea Briglesti, Va-
Argetoaia, com. rur., pl. Jiul- lea-GiorcotinuluT si Valea-BAra-
krge§elul, deal, care sl-a luat d.-s., judetul Dolj, la 44 kil. nuluT.
numele de la riul Argeselul, de Craiova, si la 23 kil. de re- Comuna este udatA de &alele
tre cAtunele Huluba i Valea- sedinta plAsiT, comuna Filiasi. urmAtoare: pir. Valea-BerbesuluT,
Popir, pl. Riurile, jud. Muscel. SituatA pe dealurT si pe vál, a- ce curge pe ;ralea cu acelasT
nume:pe dealulurile GrAdinAresti, nume si se vars1 fri Jifi pe te-
eirge§elul, izvoreste din mun- Novacul, Teascul-din-Deal, BA- ritoriul comuner Salda; piriul
tele Glinatul-Mare (sub ,PApusa), 11cesti, Attrnati si pe valle Ma- Valea-MacreT se scurge in &la
plaiul Dimbovita, jud. Muscel, crea, Teascul-din-Vale si Ra- Valea-BerbesuluT; piriul Leur-
curge in directia de Sud, udA covita. doasa se scurge tot in Valea-Ber-

www.dacoromanica.ro
ARGETOMA 112 ARGETOAIA

besulur; pirlul Teascul-din-Vale l'alta parte, la I1/2 kil, departe sunt frigurile. Statura locuito-
se scurge in gira Macrea; pi- de catunul de resedinta. Acest rilor este mijlocie.
riul Argetoaia se scurge in va- catun coprinde mahalaua Iorda- Suprafata comuner este de
lea Macrea. Piriul Secul vine din chesti. g. Cat. Bolocesti-Iorda- 4000 pog., din carr 3100 hect.
com. Secul din judetul Mehe- cheni, in linie dreapta cu ca- teren arabil, 300 pog. fineata,
dintr si se scurge In Valea- tunul Moara-Cimpul-Crucer, pe lOO pog. izlaz, 500 pog. lac si
Berbeulur; piriul Racovita se valea Briglesti la kil. de teren sterp, 1000 hect. padure.
pierde pe valea Leurdoaser; pi- catunul de resedintd. IO. Ber- Mosiile de pe teritoriul co-
riul Brigleser se scurge In pir. besul despartit de precedentul munal sunt urmatoarele: i. Ar-
Argetoaia si In fine piriul Gior- prin ogasul Coaca, situat in a- getoaia-d. - s. ce apartine Sta-
cotinul. Se gasesc podurT In propiere de piriul care atinge Suprafata vindutd este de
cat. Cimpul-Crucer, in cat. Teas- catunele Bolocesti-Iordacheni 404 hectare. Suprafata ramasa
cul-din-Vale si In Valea-Salcil, pe Moara-Cimpul-Crucef, la 3' 2 kil. este de 137 hect. 4257 m. p.
drumul spre Craiova. de resedinta comuner. II. Cat. Arendata de la 1893-98 cu
In comuna sunt 14 fintinI, Novacul situat pe platoul dea- 9500 ler anual.
25 izvoare si douä cruel de pia- lulur Novacul, futre valea Brig- 2. Mosia Argetoaia-d.-j. ce a
trä, una in en. Teascul-din-Vale lesti si valea Giorcatinulur la partine D-luT Ion Alexandrescu ;
si una in Macrea ; este cu ne- 312 kil. de catunul de resedinta. are un venit de 22000 1. anual.
putinta a citi inscriptiunile fiind 12. Biranul situat pe valea Bina- Inainte, aceste mosir ai1 fost ale
prea incurcate i aproape Cu nulur, putin inclinat de la N. fratilor Argetoianu.
totul sterse. spre S. 13 Attrnati, aproape Statul are o padure situata
Comuna Argetoaia a fost in- de cat. Bolocesti-Iordacheni. tare catunele Atirnati, 'ora-
fiintata la anul 1830. Cdtunul In comuna se afla o biserica chesti si Mahalaua-Macrea. Pa-
de resedinta este Argetoaia-d.-s.; fondata de ráposatul Clucerul durea D-lur Alexandrescu de
inainte era cat. Gradinaresti. Se Ioan Argetoianul. In biserica se 400 pogoane se afla intre cat.
compune din 13 cat, carr sunt : gäseste urmatoarea inscriptie Teascul - din -Deal, Racovita
i. Argetoaia-d.-s., care coprinde Aceasta Sfintá si Dumnezeiasca Leordoasa.
sectiunea Macrea, este situat pe biserica a zidit-o clucerul loan Padurea statulur apartinea d-lur
pirlul Macrea si pe valea Ma- Argetoianul, pe jumatate, si pa- Argetolanu, iar a d-lur Alexan-
crea. Inainte mahalaua Macrea harnicul Gh. Argetoianul a ter- drescu apartinea d-lur Petre O-
facea parte ca catun din com. minat-o. Sfintele icoane sunt bedeanu. Ambele sunt compuse
Argetoaia. 2. Catunul Gradina- fäcute de Paharniceasa Hinca din cer, Omita, gorun, fag, etc.
reasa situat pe valea Argetoaia Buzescu, ce se afla in biserica. Finete in intindere de 300
la 2 kil, departe de cdtunul de S'a terminat la anul 1813, Oc- pogoane. Livezile de prunr, in
resedinta. 3. Catunul Argetoaia- tombrie 6. S'a zugravit la 1849 intindere de go hect. sau 180
d.-j. situat in acelasT rind cu de al doilea, de D. Constantin pogoane apartin locuitorilor.
precedentul, la I kil, departe de Argetoianul, fiul Paharniculur Ville, in intindere de 1362
cat. de resedintd. 4. atunul Gheorghe Argetoianul, Octom- hect., apartin d-lur loan Ale-
Teascul-din-Vale, in linie dreaptá brie I2.» In serviciul bisericer xandrescu i locuitorilor impro-
Cu No. 3, la 12 kil. de rese- sunt 2 preotT si 2 cintaretr. prietaritr la anul 1864.
dintä. 5. Teascul-din-Deal in In cat. Argetoala-d.-s. se afla Aü fost dota morr de aburr
rind cu No. 4. 6. Leordoasa, o scoala mixta; pana in 1891-92 In comuna, din care una in Moara-
asezata pe valea Leordoasa, la a fost scoala de baetr. Functio- Cimpul-Crucer si cea-l-alta in cat.
312 kil, de resedintd. 7. Raco- neaza din 1891. Este intretinuta Argetoaia-d.-s.
vita, situat pe marginea padu- de comuna; are un invatator Se lucreaza caramida ; un lu-
rer Racovita i despärtit de Le- o invdtatoare. Localul de zid crator face 300-500 pe zi
ordoasa prin dealul Leordoasa, este In buna stare. le vinde cu 15-20 I. mica arsd.
la 412 kil, de resedinta. 8. Moara- Dupa legea rurall din 1864 Locuitorir Ii desfac produc-
ampul-Crucer, situat pe un mic sunt 16 loc. ImproprietaritT. tele la gara Butoesti pentru Cra,
deal, intre valea Argetoaia Populatia comuner este de iova-Severin. Transportul pro-
piriul Argetoaia de o parte si 2125 loc., cu 543 case si 135 ductelor se face cu carul
valea i pirlul Brigleser de cea- bordee. Boala ce bantue com. Cu caruta.

www.dacoromanica.ro
ARGETOAIA 113 ARGIMOCUL

In c5.t. Argetoala-d.-s. sunt titicarte 5 barbatI i i fe- de *Tul Arghira. Numara


3 circiumI cu präväliï, in Gradi- mee. LocuitoriT se duc Dumi- case, populate cu 103 capr de
naresti sunt 2 pravaliI, in Moara- nica $i sarbatoarea sa asculte familie sau 458 suflete, din cae
Cimpul-CruceI sunt 2 i in Teas- serviciul religios la biserica din 230 bárb. si 228 fem. Din aces-
cul-din-Vale 3. satul Argetoaia-d.-s., plasa Jiul- tia ii sunt strdinr. Are 115 con-
ComerciantI sunt 9. d.-s., com. Argetoala. Locuesc tribuabilI. Vatra satulur ocupa
Calle de comunicatie ce stra- in 19 bordee facute din pamint o suprafatä de io ale! ¢1. 12
bat comuna sunt: Calea batut si in 49 case, construite praj in!. Mosia e proprietatea d-luI
Argetoaia-Piria, lunga de parte din zid si parte din paiante. maior I. Giurescu, in intindere
5 kil. Calea vecinalä comunalä de 500 falcI, din carr : 44o lid
ce duce la Tiuleni pe o lungime Argetoaia-de-Jos, melle, pl. pul- cultivabile, 40 Miel padure
de 4 kil. Calea comuna1á ce d.-s., com. Argetoaia, s. Arge- zo faler nefolositoare.Improprie-
duce la Balácesti (c5.tun) pe o toaia-d.-j., judetul Dolj ; a d-luI taritI dupa legea din 1864 sunt :
lungime de 2 kil. loan Alexandrescu cu ven, anual 7 mijlocir si 45 coda$T, stapl-
Venitul budgetar pe exercitiul de 22000 leI, intindere de 500 nind 140 fálcr si 40 pr5jinI. Bi-
1893-94 a fost de 39647.75. pog. arabile. In trecut apartinea serica si scoala din Basaral4 ser-
Chel tuelile budgetare 3907.75. fratilor Argetoenf. vesc i acestuI sat. DrumurI
Animale : Vite cornute 414, principale sunt: la Dolhesti-Mari
or 320, capre 70, cal' 24. Argetoaia-de-Sus, sat, pl. Jiul- (4 kilom.) si la BasarabT (i kil,).
Bilciu la 27 Iulie. d.-s., c. Argetoaia, jud. Dolj ; este La ¡830: cArghirir, la tinu-
resedinta primarier, are 105 sufl. : tul Sucever, ocolul omuzuluI,
Argetoaia, deal, pl. Dutnbrava- 55 barbatI si 50 femeI. Locuesc mo§le a dumi-sale MedelniceseI
d.-s., com. Cernatesti, jud. Dolj, in to bordee si 50 case, facute Maria-Arghiroaia ; are un sat cu
pe limita de N. catre comuna din birne, caramida si paiante. un bejenarin - hrisovolit , cinc!
Argetoaia; are directiunea de la In sat sunt doua scoll pri- nevolnicr, doul vadane, sase
V.-E.; este acoperit cu tufarisurI. mare: una de bletf si alta de slujbasr-volnicI, un jidov. Pe lin-
Inaltimea sa este de 45 metri. fete. tiu carte 21 barbatI si 5 ga mosiile Platonesti, Manoli-
Trece si prin com. Tiul, pla,sa femer. coala de fete fu nction eazá Vladesti, Basarabia i altele cu
Doljul d.-j. din 1890 si are o invatatoare; un numar de 33 locuitorLy (Bu-
iar cea de bdetI functionea.za ciumul-Romin, anul I, 1875, pa-
Argetoaia, deal, plasa Jiul-d.-s., din 1864, avind un invatator. gina 41).
com. Argetoaia, jud. Dolj, cu In sat este o biserica fondata
inaltime de 50 m. ; trece prin de Clucerul loan Argetoianu la Arghira, a'eal, in com. Preutesti,
satele Argetoaia-d.-s. i Arge- 1813 i terminan.' la 1849 de jud. Suceava.
toaia-d.-j. fiul sati C. Argetoianu. Sfintele
Icoane sunt daruite de Pallar- Arghira, las, judetul Suceava, in
Argetoaia, piria, plasa Jiul-d.-s., niceasa Ilinca Buzescu. Pentru suprafata de 15-20 ala', in co-
com. Argetoaia, jud. Dolj, iz- serviciul bisericer sunt 2 preotI muna Preutesti ; format de So-
voreste din dealul Argetoaia, si 2 cintäretI. Circiumf sunt 3. muzul-Mare.
§1 'se varsd in gira Macrea.
Argetoaia-de-Sus, mofie, plasa Arghira, piz'dure, de diferite e-
Argetoaia, vale, plasa Jiul-d.-s., Jiul-d.-s., comuna Argetoaia, sa- sente, d'asupra satuluI cu acest
com. Argetoaia, jud. Dolj, pe tul Argetoaia- d.-s., jud. Dolj ; nume, jud. Suceava.
care este asezat s. GradinIresti. a statuldf ; arendata de la 1893
pana. la 1898, cu 9500 leI. Intin- ArghiroaeI, se numeste o parte
Argetoaia-d.-j., sat, pl. Jiul-d.-s., derea eI este de 538 hect., din a satuluI Iva'nesti, jud.
com. Argetoaia, jud. Dolj, cu care a patra parte este data in (v. a. n.).
63 suflete, 32 barbatI si 31 fe- loturT.
me!. CopiiI din acest sat urmeaza Arghiqocul, lac, jud. Braila, des-
la scoalele din satul Argetoaia- Arghira, sat, pe mosia cu ace- pärtit in doua, formind dou5.
d.-s., ce sunt la o departare de las nume din cotn. Preutesti, lacurr unite in ostrovul Varsa-
600 m. judetul Suceava. Este strabatut tuna sati Maracinele din comuna

5404C Manas Dictionar Cisogrcylc. 15

www.dacoromanica.ro
ARGIDAVA 114 ARIA-DE-ARAMA

Bertesti-d.-s.; unul numit Ar- al er, Argintoianu ; azI este a triod si cite-va minee, carr par
ghisocul-Mic la N. si altul nu- statulur. a fi foarte vechr.
mit Arghisocul-Mare la S.; in- Astazr mandstirea Arhanghe-
tre canalul Manusoaer si ¡azul Argintoieni, mic cdtun, al com. lul este redusä la bisericá de
Varsatura. Bosoteni, plasa Ocolul, judetul mir si se intretine de stat.
Romanatr; e asezat aproape de
Argidava, vechie cetate dacica apa Tesluiulur si are 213 locui- Arhimandrita, pddure, in plasa
pe ruinele careia se pretinde, ca torr. Ialomita-Balta, jud. Ialomita, pe
este zidit astazr orasul Pitesti. tármul drept al riulur Ialomita,
Argova, vale, In plasa Borcea, teritoriul com. Fundul-Crasani.
Argine§ti, sat, in plasa Motrul- jud. Ialomita, se intinde din la-
d.-j., judetul Mehedintr ; tine de cul Mostistea spre Nord si for- Aria, cdtun, jud. Buzäü, plasa
com. rur. Gura-Motrulur. meaza marginea futre judetele Cimpul, pendinte de com. rur.
Ilfov si Ialomita. Cochirleasca, in apropiere de
Argintar, deal, in prelungirea apa Slatina; are 50 fam.
dealuluI Simion, Petera si Rup- Argovei (Valea-), judetul Ilfov.
tura, din ramura Viisoarer (pre- VezI Boncea. Aria, deal, pl. MunteluI, jud. Ba
lungire a ramurer muntilor Bis- cdu, pe teritoriul com. Vásiesti.
trita si Cozia) ; formeaza linia Arhanghelul, mandsfire, in ju
de hotar intre com. Gircina dctul Vilcea, pl. Ocolul, in cir Aria, deal, pe mosia Horodistea,
comuna Pingarati, in judetul cumscriptia comuner Vladesti, com. Horodistea, pl. Prutul-d.
Neamtu. o ora departe de ora.sul Rim j., jud. Dorohoiu.
nic, pe valea Zdvoiulur in sus.
Argintar, firuiq, com. Gircina, Dupa pisania aflata d'asupra in- Aria, ( Aria - tigineasci loc
pl. Piatra-Muntele ; jud. Neamtu mánastirea Aranghelul a izolat in fundul Vaer-Vadulur,
izvoreste din dealul cu a sa nu- fost intemeiatä de jupin Stoica com. Cernätesti, jud. Buzaii.
mire, ramura Viisoara, si se var Pirianu, vel-paharnic, la leatul
s'A pe partea dreapta a piriulur 1721. In.urmä a trecut ca schit Aria, mofie, in com. Cochirlean.
Cuejdiu, dupa un curs aproape sub ascultarea mandstirer Segar ca, jud. Buzau, are 1160 hect.
neinsemnat atit prin volumul cea si mar tirziu, impreuna cu din care : 1130 arabile, io pa-
cit i prin intinderea scursorir alte 3 metoace ale manastirer durea Tufa si 22 ocupate Cu
apelor sale, chiar in timpurile ZlatarI din Bucurestr, a fost In- tirla. Aceastä mosie e daruitl
ploioase. chinata' PatriarhieI din Alexan- de Toma Timpeanu pentru in-
dria, de catre Baneasa Maria tretinerea scoaler din com. Slo-
Argintaria, vale, plasa Trotus, Mileasca si de un fost al er gi- bozia-Galbenul, jud. Rimnicul-
jud. Bacau, pe teritoriul com. nere, Dositeia Brailoiu monahul. Sárat.
Manastirea-CasinuluI. Mar tirziu lusa clarimindu-se
acest schit, a fost reintemeiat Aria, frumoasä poiand, in pad.
Argintoaia, mic cdtun, al com. de Arhimandritul Sofronie la a- statulur Izvoranu, din com. Graj-
Dragotesti, situat pe apa Tes- nul i8ti. Biserica, mica si zi- dana, jud. Buzau.
luiulur, jud. RomanatI. dita in stil primitiv, pare a fi
din timpul acesta. Ea a fost in Aria-de-Aramä, se numeste locul
Argintoianu, lac, pe mosia Ar- parte ruinata In urma unur cu- batatorit, in marimea une fatarr
gintoianu, comuna Risipiti, pl. tremur i reparata de catre in- de arie, ce se afil deasupra dea-
Ora.}ul, jud. R.-Sarat, lasat in griji torul mändstirer (188 i).Vred- lulur Besleger, care desparte c.
parásire dupd moartea proprie- nic de luare aminte este mar a- Raducaneni de com. Mona, pl.
tarulut les timpla. Intre cartile aflate Podoleni, jud. Falda.
in bisericä merla a fi amintit Credinta poporulur, despre A-
Argintoianu, mofie, in pl. Ora- Apostolul de la 1684, un mo- ria-de-Arama., este ca, cine um-
sulul; comuna Risipiti, jud. R.- litvelnic i alte cartr carora le bla pe acest loc, pierde cunos-
Sarat, in partea de apus a eI; lipsesc titlurile i cite-va for de tinta de sine si ca ~lile cu un
numita asa de la un proprietar la inceput, intre altele : octhoich, vuet in cap, mar multe zile, ce I

www.dacoromanica.ro
ARIA-LUI-DINUTX 116 ARICETI

poate ameninta i vreata; d'aceia matoarea inscriptie : eAceasta Calitatea terenului cultivabil
multI cauta a se feri de acel santa, biserica, s'a ridicat intru e de o calitate inferioara, si nu.
loe, cacT se zice ca trecatorii hramul Sf. Prooroc Ilie i Sf. pot reusi alte cereale de cit po-
sunt expusT a rataci drumul din Nicolae in zilele Prea Indltatu- rumbul, grIul si ovazul.
cauza ameteler ce le produce lui nostru Domn Alexandru Ip- Comerciul se exercita in com.
locul. Prin alcatura cu picioa- silante, de robul lui Dumnezeii in 5 circiumi. Bilciu la 20 Iulie.
rele se produce un sunet ca de Ilie Aricescu, cu sosia sa Nea- Budgetul comuner prezintd la
un vas aramit. ga si de robul luT Dumnezeu veniturT suma de 3150 1. si la
Enache Vaca'rescu, vel Vistier cheltuelf 2995 1. anual.
pichet, cu No. la 1777». Aceasta, biserica s'a O osea traverseaza com, de
57, in plasa Orasul, com. M'u- reparat la anul 1887. la N. la S. inlesnind comunica-
dresti, jud. R.-Sarat, pe lunca A doua biserica, cu hramul tia spre N. cu com. Nedelea ;
Mindrestilor, la hotarul spre Mol- «Sf. Nicolae s'a fondat la anul spre S. se uneste cu soseaua
dova ; azi e loc izolat. 1811 de Nicolae i Masa Nen- judeteana PloestiTirgovistea,
ciulescu si s'a reparat la anul inlesnind comunicatia cu Plo-
Aria -Tfitäreascä, localitate, in 1880. iesti.
partea de E. a com. Petrosani, Pre Ruga agricultura, locui- Se margineste cu mosiile Ne-
pl. Crivina, jud. Prahova, des- toril se maT ocupa si cu fabri- delea, Filipe.sti, Bratasanca
pre care se povesteste, ca aci carea varuluT, in cuptoare miel, Dirmäneasca.
ar fi tabarit Tatarif, pe timpu- pe care il desfac la Ploesti.
rile cind cutreieraii tara. In comuna.' sunt 52 cal, 12 Arice§ti, com. rur., pl. Podgo-
epe, 360 bol, 134 vacT, 681 oi, ria, jud. Prahova. Batrinif po-
Aria-Veche, deal i podis. (Vezi 323 poni. vestesc ca pe locul numit «Si-
Dealul-Mare, com. Sirca, plasa In raionul comuna, pe un liste» a fost un sat táltarasc,
Cirligatura, jud. iaz ce ja nastere din rtul Pra- Aricesti, unde se facea, si un
hoya, sunt cima morT dc ma- erg anual, «Dragaica», i ea
Ariceasca, mofie, In com. Cos- cinat, sistem primitiv. RomIniT, sub Negru-Voda, iz-
testi, jud. Buzar', cat. Budis- Locuitorii, in numär de 177, gonind pe TatarT, acel sat s'a
teni, 315 hect. din care 54 pa.d. s'ají improprietarit dupa legea desfiintat si s'a format cel ac-
Ea facea parte din mosia Ba- rurala din 1864, pe mosiile d-lor tual, tot cu acelasT nume, locuit
lisoara si i s'a dat acest nume Rahtivan, fratiT Cociubey, , I. de Romini.
dupa proprietarul ei, poetul C. Enachescu, P. Pätrascu 5i To- Comuna este situata pe dea
D. Aricescu. ma Vasilescu, clnd li s'au dat lurile Pineanca, Albinari, Pla-
543 hect. pamint. iul i Cenusari, la 50 kil. de-
Arice§ti, cont. rier., pl. Filipesti, Carte a inceput sa se invete parte de capitala jud. i la 15
jud. Prahova. aci de prin anul 1858 si peste kil. de a pläsiT.
Este situata in partea de E. vre-o doi anT s'a suspendat. La inceput, com. Aricesti a
a riului Prahova, la 14 kilo m. In anul 1872 s'a reinceput si fost situata, pe locul numit «Si-
de Ploesti, capitala judetuluT iarasT a incetat pana. In 1884, de liste , lar dupa, izgonirea Tata
la 5 kil. de Filipesti, resedinta cind scoala functioneaza regulat. rilor, locuitoril si-au facut case
titl carte 109 bärbati i ii fe- pe dealurf i coaste.
N'are niel un catun alipit. meT. Cu intretinerea 5coald sta- Are o populatiune de 1473
Partea de N. a com. se maT tul cheltueste anual 1404 1. loc. (710 b., 763 f.), in carT in
numeste si Stoenesti. Are o po- Comuna se intinde pe o su- tra si 21 familif de Tigani.
pulatiune de 1158 loc. (546 b., prafata de 1271 hect. pamint. CapT de fam. sunt 325, con-
612 f.), In care intra 21 fam. Se fabrica in termen media tribuabili 234 si case de lo-
de Tiganr. 135 hect. tuja.. Vil' nu sunt. cuit 302.
CapT de familie sunt 268; MaT toate femeile d'aci se o- In com. sunt 2 biserici :
contribuabili 21! ; 256 case de cupá cu cultura gIndacilor de veche de lemn, ruinatä i cu
locuit. matase. Produsul lor e cam 35.0 inscriptia nedescifrabila, si alta
In com. sunt 2 bisericT. Una kilogr. gogosi. StupT cu albine cu urmatoarea inscriptie : Cu
fondata la !I777 si poarta ur- sunt 126. ajutorul luT Dumnezeu s'au ri-

www.dacoromanica.ro
AKICE§TI 1113 ARTCIUL

dicat aceasta sfinta biserica din In marginea soseler ce se dirige Arice§ti, deal, comuna Arice5ti,
temelie prin osirdia i cheltu- catre comuna Surani. pl. Podgoria, jud. Prahova, pe
iala tutulor locuitorilor acester Facind 'media celor trer anT care se cultiva i lb) hect. vie.
comunr, intru cinstea hramulur din urma, vedem ca in com.
SI. Erarh Nicolae, Sf. Muce- Aricesti se fabrica in termen Arice§ti, ptidure particulard, su-
nic Teodor Tiron i Sf. Ioan mediu cam 6160 decalitrir de pusa regimuld silvic inca. din
Botezatorul, incepindu-se In a. tuica si 694 decal. vin. anul 1883, pe mosia Aricesti,
1865, in zilele Domnitorula In comuna. se presupune a fi pendinte de comuna Aricesti,
Alexandru Ion I. Cuza, si sa- sare in localitatile numite: Pe- pl. Podgoria, judetul Prahova.
virsita In anul 1873, in zilele Vale, Groapa-Genter i in cen-
Marier-Sale DomnitoruluT Ro- trul comuna (aproape de pri- Arice§ti, "d'Are a statulur, in in-
minier Carol I, fiind Mitropolit marie), in locul numit La-Sara- tindere de 1154 hect., pendinte
P. S. S. Nifon». turr, pe care nu creste niel' un de comunele Aricesti i Filipesti,
Aceasta biserica, e deservita fel de planta. jud. Prahova ; formata. din tru-
de un preot. Gindad de matase se cultiva purile : Durducul-Mare, Durdu-
Mara de agricultura, parte numa pentru trebuintele fami- cul-Mic, Palanga i Lastarul.
din locuitorT se mar ocupa cu liare. Stupr cu albine sunt 120.
dulgheria. Pamintul prieste la orr-ce cul- Arice§ti, vale, com. Aricesti, pl.
In comuna sunt 6 car, 105 tura. Dintre pomr roditorT sunt : Podgoria, jud. Prahova, prin care
yací, 216 boT, 7 capre, 942 Oí 604 merr, 275 perT, 16o duzi, curge apa sarata.. Izvoreste din
si 274 porcr. 430 ciresT, 428 nucr, 256 visinT, raionul com. Aricesti, din locu-
Parte din locuitorr sunt mos- 215 persicT. rile de cultura, curge de la E.
nenr ; 133 s'au improprietarit la Comerciul se exercita in co- spre V. si apor se indreapta spre
1864 pe mosiile statuluT Cal- muna de 4 circiumarr. E. esind din comuna.
darusanul, Sf. Gheorghe-Nou si Veniturile comuner se urca
parte la Mosneni, cind li s'au la 4556 ler. Arice§ti-de-Jos, mahala, face
dat 407 hect. pamint. Trer sosele vecinale blesnesc parte din com. rur. Aricesti, pl.
coala exista in comuna de comunicatia intre com. Aricesti Filipesti, jud. Prahova.
14 anT. Cu intretinerea eT sta- si comunele Tirlesti, Predealul
tul cheltueste anual 1566 ler. si Surani. Arice§ti-de-Sus, mahala, face
tiu carte 86 barbatr. E brazdata de dealurile : Ce- parte din com. rur. Aricesti, pl.
In comuna. sunt dota gropT, nusari, Pirsenari, Roncesti, Stai- jud. Prahova. Ad e
numite ale Genter, (pamIntul e culesti i Albinari-Curmatura. Ca resedinta comuna.
surpat drept in jos) unde spun polea sunt : Poiana-Stiner, Fata-
batrinir ca au fost in vechime CapreT. PiscurT: Pläväl,5indrila, Aricioaia, vale, com. irineasa,
ocne de sare. Putin mal jos de Tapul, Piatra, Bufner si CornA- pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
ad ese izvorul de apa sal-ata, telul.
despre care vorbim mar jos. Pe albia vaer Adinca se in- Ariciul, sat, in pl. Marginea-d.-j.,
E de observat at acele gropr, tinde, cu directia de la S. la cat. comuner Gulianca, judetul
In timpul ploilor torentiale, In- N. santul numit Tataräscul (v. R.-Sárat, numit ast-Idl de la un
ghit apa cu un mare zgomot, a. n.). Poenik servesc de pasune pu t facut de un om numit Ari-
dind'o afara limpede si sarata. si pentru cosit. ciu ; a.5ezat in cimp, in partea de
Suprafata totala a comuner E udata de valle : Aricesti ; miaza-zi a comuner, la 5 kilom.
Cu izlaz, pamint de cultura, pa- Pineanca, care curge filtre pis- spre S. de cat. Gulianca ; are o
durr, este de 2800 hect. curile Tapul si ; Adinca, intindere de 25 hect., cu. o po-
Ca ape minerale sunt ni: un numita ast-fel din causa adin- pulatie de 62 familiT, carT cu-
izvor de apa saratä ce izvo- cimer sale si Girla-Sárata. prind 321 sufl. ; 31 stia carte ;
reste de sub gropile Genter, Se margineste cu com.: Tirlesti, are o scoall de baetT ce functio-
alte dota vine sulfuroase, in- Carbune5ti, Surani si Predealul. neaza inca din 1864. Se numea
trebuintate de locuitorr in con- mar inainte i Putul-Ariciulur.
tra frigurilor. Aceste, vinisoare Arice§ti, a'eal, comuna Valeni,
sunt in prundul aper Sarata 5i pl. Podgoria, jud. Muscel. Ariciul, munte, in plasa Orasul,

www.dacoromanica.ro
ARICIUL 117 ARINI

com. Andreasi, jud. R.-Sdrat, in capre si 20 rimdtorl. In apro- Arinl (Grindul-cu-), grind sau
partea de apus a er; e acoperit piere de sat sunt ruinele ce- loc ridicat d'asupra stufulur in-
cu finete. Aspectul sal e unul tAtir luí Vlad Tepes. Ariful este conjurdtor, din pl. Sulina, jud.
din cele mar frumoase, cu pd- la 16 kil. de resedinta subpre- Tulcea, pe teritoriul com. urb.
durile sale risipite si verzile sale tecturiT, com. uici, i la 69 kil. Sulina ; are o formä lung,uiatä
poiene. de Pitesti. Cu o directie generald de la
N.-V. spre S.-E.; se desface din
Ariciul, vale, com. Vadul-Sdpat, Ariful (Areful), izvor cu apá de Grindul-Leter; este format din
pl. Cricov, jud. Pi-aboya. pucioasd, in care predomina' doul corpurr, unul Grindul-cu-
magnesia carbonicd, in apro- ArinT pfoprid zis, si altul mar
Ariciului (Movila-), movild, in piere de satul cu acelasT nume, mic, pe care se allá asezata
com. Smeeni, pe mosia Smeeni, jud. Arge.s, pl. Lovistea. Cisla sati Tirla-lur-Manole ; in-
jud. Buzau. tinderea ambelor corpurr im-
Ariful (Areful), munte, jud. Ar- preuná este de 8o hect. aproape;
Arie, deal, in com. Cacova, pl. ges, pl. Lovistea. In apropie- este Inconjurat de toate pártile
Ocolul, jud. Vilcea. rea acestuT munte izvoreste riul Cu stuf, afard de locul unde co-
Arges. municd. cu Grindul-Letei ; el este
Arie (Sub-), pddure, in com. PI- asezat intre grindurile Chiserul
ndtati, cdt. Pldisorul, jud. Bu- Ariful (Areful), p/aig, in jud. si Grindul-cu-Párul.
zad ; 34 hect. Face un corp cu Arges, cu resedinta in satuI Ti-
pAdurea Dosul-Muscelulur si Tal- testi. Acest plaiu s'a desfiintat Arini, vezT Valea-Seacd.
pa-Pdnátaulur. Proprietate mos- la 1834 si s'a unit cu plaiul Lo-
neneasc4. vistea, formind un singur piala Arini, vezr Costineti, sat, com.
sub numele de Plaiul-Lovistea, Costinesti, pl. Tirgul, jud. Bo-
Ariei (Pirtul-), qfluent al Bis- cu resedinta subprefecturer in tosani.
triter, jud. Suceava, avind lun- com. rur.
gimea de 3500 m. Arini, baila, pe mosia Sinauti,
Ariful (Areful), trecdtoare i pi- com. Tureatca, pl. Berhometele,
Arienilor (Piriul-), pirig, pe chet de granitd, jud. Arges, pl. jud. Dorohoiu.
mosia Hapier, com. Virful-Cim- Lovistea, (Id in Transilvania.
pulur, pl. Berhometeie, judetul Arini, deal, pl. Muntelur, judetul
Dorohoiu. AH' (Virful-), poiand, in cdtunul Baclu, pe teritoriul satulur Va-
Platra, com. Bddeni-Ungureni, lea-Arinilor, de-a-stinga Tazláu-
Ariful (Areful), sat i com. rur. plaiul Dimbovita, jud. Muscel. lur-Sdrat
in jud. Arges, pl. Lovistea, pe
riul Arges ; are 193 contribua- Ariilor (Välceaua-), phig, se Arini, iaz, in partea de S.-E. a
bilf Cu 1175 loc. mosnenT, 540 varsd in valea Huluber, pe te- comuner Slobozia-Secatura, jud.
case si 2 bisericl, din care una ritoriul cdt. Huluba, com. Va- Botosani.
foarte veche, una cu hramul In- lea-Popir, pl. Riurile, jud. Muscel.
trarea-in-Bisericd si alta cu hra- Arini, loc izolat, in com. Piatra,
mul Cuvioasa Paraschiva, avind Ariraneasa, iaz, jud. Braila., pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
fie-care bisericá cite 2 preotT pe tdrmul drept al DundreT-Va- situat pe partea stinga a riulur
si cite t cintAret ; are o scoald pri- poarelor din comuna Gropeni, Bistrita, aproape de gura pir.
mard rurald si una primará mixta pleaed din Iazul-Gingdrásoaer, Borzogheanul; aicr se allá o
si 3 circiumr. Budgetul comuner merge spre S. paralel cu Du- scheld pentru plute, proprietate
pe anul 1882-83 a fost de 1146 ndrea-Vapoarelor si se uneste a urber Piatra.
ler; lar pe anul 1887-88, a fost iaritsr Cu Gingárdsoaia la hota- Numirea localitater vine de
de 3023 ler la veniturr si de rul de S. al com. Gropeni. la o micá pädurice (luned) de
3823 leí la cheltuelT. Numdrul arinT ce se afld. alaturr.
total al vitelor a fost in 1887 Arina§ul, afluent al pir. Arinul,
de 1600 capete, din carr 450 din com. Dorna, jud. Suceavi. Arini, luncd de arinT (12 fdler),
bol si yací, 50 caT, 1040 or, 40 Izvoreste din muntele Bacia. In com. Dolhasca, jud. Suceava

www.dacoromanica.ro
ARINILOR (DEALUL-) 118 ARJOCI

Arinilor (Dealul-), deal, judetut Arinoasa, vale, in jud. Tecucia, despre apus si Naruja despre
Suceava, pe culmea caruia trece incepe din dealul Arinoasa, se rasarit.
hotarul dintre mosiile Hirtopul divide in doua.: valea Ghillvesti
si Preutesti. E o continuare a spre S. si Arinoasa N.-V. ; con- Ariton, deal cultivabil, pe !no-
dealutul Tintea. tinua pana la hotarul judetutur sitie Rusi si Forasti, din com.
Bacaa. Pe aceasta vale se afla Uidesti, jud. Suceava.
Arinilor (Piriul-) , mic afluent finete si pasune. In fundul et
al piriuld Racova, in comuna se afta situat satul Arinoasa. Ariton, tintina, pe mosia Cor-
Valea-GloduluI, jud. Suceava. jauti, com. Pomirla, pl. Prutul-
Arinul, pirig, afluent al BistriteI, d.-s., jud, Dorohoia.
Arinilor (Pirlul-) , mic ajluent jud. Suceava, izvoreste din Ba-
al piriuluITabacaria, din comuna da, si in cursul sau de 6700 m., Arizan, deal, in partea de E. a
Pascani, jud. Suceava. invirteste un ferastrau si ti-el mosier Todireni, com. Todireni,
mod. Are de tributad: din pl. Jijia. jud. Botosani.
Arinilor (Pirlul-), mic afluent dreapta, pe Arina.sul si Piriul-
al piriutuf Suha-1VIica, jud. Su- Cozanestilor, lar din stinga pe Arjoci, atun, pendinte de com.
ceava. Dretele si Piriul-UlmuluT. Godinesti din plaiul Vulcan, jud.
Gorj; situat pe sesul Cu acelasI
Arinilor (Pirlul-) , mic afluent Arinului (Pirlul-), unul dintre a- hume, are o supraf. de aproape
al piriulia PrisäceI, din comuna fluenfir priuluI Moisa, jud. Su- r58 hect. din mil 46 hect. ara-
Soldanesti, jud. Suceava. ceava. bite, 85 hect. finete, 15 hect.
izlaz, 9 hect. vil si 3 hect. li-
Arinilor (Valea-), vale, in com. Arinului (Valea-), vale, situata vezI de prunI.
Lopatari, cat. Luncile, judetut In raionut corn. Stefanesti, jud. Cu o populatie de 65 fam.,
Buzar', incepe de la Fundul-VaeI Tecucia, merge in directia E.- 318 sufl., 39 contrib.
si se scurge in riut Slanic. V. Pe dinsa se fac semanaturi. LocuitoriI posea. 1 1 plugurl,
35 care Cu bol si vacT, io stupI,
Arini§ul, piriia,s, plasa Trotu - til, Arion (Valea-luï-), vale, In coin. 102 vite mal-1 cornute, 23 cal,
jud. Bacaa, curge pi-in comuna Cotul-CioriI, jud. Buzau, se con- 8 ot, 28 capre .si 38 rimatori.
Doftana si se scurge in riul tinua cu Lacul-luI-Mos-Marin, cu Pi-in acest catun trece so-
Trotusul pe dreapta. apa Cotord si se scurge in riut seaua comunala, de la N. spre
Buzan. S.; la N. ti leaga Cu cat. Godi-
Arinoasa, sat, face parte din co- nesti, lar la S., trecind peste
muna Gaiceana, jud. Tecuciu. Arlone§ti-NoI, catun, com. Ur- riuletul Tismana pe un pod de
Situat la N. comuneI pe coasta lati, pl. Cricovul, jud. Prahova. lemn, 11 leagä Cu cat. Calcesti.
de V. a dealutuI Fagädaul, la Catunul are 6 putud si 1
o departare de 18 kil, de rese- Arione§ti-Vechi, cat., comuna tintina.
dinta comuneT. Are o populatie Urlati, pl. Cricovul, jud. Pra- Catunul are o biserica de lemn,
de 55 capI de familie cu 165 hoya. Ad i e o bisericä fondatá reedifican la anul 1828, slujita
suflete. Acest sat nu este men- la anut 1819 Cu urinatoarea in- de unul din preotiI de la Go-
tionat in impartirea administra- scriptie : c S' a zidit aceasta sfinta dinesti s'i 2 dintaretT.
tivä de si se desparte de satut biserica, cu patronut Sf. loan, In apropriere de acest catun
Ghilavesti prin deatul Fagadaul, din temelie de robul, luT Dum- se afla un loe numit Cazarmile
BatriniI satulul spun, ca dateaza nezea Ion Arion la anut 1819 . unde se yací urme de zidurf
cam de pe la jum. secolulut al S'a reparat de primarie la anul vechT. Se zice ca acum 200
17-lea si call trage numele de la 1877 si s'a invelit din noa la de anT, acest loe a fost ocupat
un batrin, Arinosanu. anul 1891. de Ungud, cad ad i aveaa o for-
tificatie in contra Turcilor.
Arinoasa, piiiure, situata In par- Arisoaia saa Pata - Ari§oaeI, In cat. este o striintoare filtre
tea de N. a satulur cu acelas, inunte, in pl. Vrancea, jud. Putna, 2 dealud numite Maslasul si
nume, pe dealut Arinoasa, jud. pe hotarut despre apus al jud. Chicioara ; pe aceasta vale trece
Tecuciu. Putna, de unde izvoreste Putna riutetut Tismana.

www.dacoromanica.ro
ARMAN-CEWE 110 ARMAENI

Arman-Ce§me, pirta, in pl. Ba- inalte sunt : Manca-Teche-Der- plasa Prutul d.-s., judetul Doro
badag, jud. Tulcea, pe teritoriul men cu 137 metri, Manca-Chiu- hoiu.
com. Atmagea si Ciucurova; el ciuc-Chioi cu 131 metri, Bos-
este o parte din piriul Slava, care tangi-Tepe cu 128 metri i altele Arma§ul, ripii , pe mosia Live-
poartd diferite numirr pe unde mar micI; cele treI de sus sunt ni, com. Manoleasa, ph Baseu.
trece, asa numele de Arman- puncte trigonometrice-de ob- jud. Dorohoi5.
Cesme li tine aproape de la iz- servatie de rangul al 3-lea ; la
vorul slii, care are numele de poalele luT sunt a5ezate satele Arma5ului (Lunca-), luna, pe
Sacar-Dere, si palnä la comuna Terzi-Chioi i Chiuciuc-Chioi, iar mosia Liveni, comuna Mano-
Ciucurova, de unde incepe malurile piriurilor unde merg leasa, pl. Based, jud. Dorohoiu.
poarte apor numele de Valea- prelungirile sale sunt inalte si
Ciucurova. El izvoreste din dea- ripoase ; din el isT ia5 nastere Armäsarul, loc, jud. Vilcea. De
lul Sacar-Bair, se indreaptà spre piraiele: Mandallc-Dere, Sastc- la comuna Cornetul, Oltul cur-
r.1s5.rit avInd o directie de la Culac i Saslc-Corai, afluentr ge, formInd o muldme de co-
N.-V. la S.-E. brázclInd partea pidulur Valea-Cartal ; este intre- titurr, printre ni5te stind inalte
sudicá a comuna Atmagea táiat de drumurile comunale : salbatice, desbrAcate de orI
cea apusang a comuna Ciucu- Chiuciuc-Chioi-Terzi-Chioi, Chiu- ce vegetatie, de un aspect in-
roya. Numar el singur are o lun- ciuc-Chioi-Cartal-Seleus, Cartal- teadevAr infiorAtor. In acest
gime de 7 kil. Curge mal nu- Caciamac. spatia se aflá cel mal greu pa-
mar prin pdclurT, pe la poalele sagia al drumuluI ce duce la
orientale ale dealurilor Topolog Armanul, v. Moara-Prefectulur, Sibiu, numit ArmAsarul. Acest
si Chirisliva. Primeste pe stinga sat, com. Ceplenita, plasa Bah- loc içl datorete numele uneI
piriul Atmagea unit cu pir. Dul- jud. Iasi. semi de platra, care are ase-
gherul. Pe malul sla din stinga mdnarea acestuI animal.
merge catea comunal5 Ciucarova- Armanul, deal, pe mosia Con-
Atmagea-Orta-Chioi. cesti, com. Hudesti, pl. Prutul- Armärni, conz. rur., in partea
d.-s., jud. Dorohoiu. de Est a pl. Crasna, jud. F111-
Arman-Tepe, deal, sau mar bine ciu, la 21 kil, de capitala ju-
zis vid' de deal, in jud. Con- Armanul, luna, pe inoia Hin- detulur. Situada deluroas5.. Su-
stanta, pl. Hirsova, pe teritoriul testi, com. Hintesti, plasa Ber- prafata com. de i000 hectare,
comuna rurale Orumbei si a- hometele, jud. Dorohoiti. cu o populatie de 290 fami-
nume pe acela al atunulur srtu saü 605 suflete din care
lir
Fagara5u1-Nou. Are o inaltime Armanul-Urita, atun, (tirlil), in T05 sunt contribuabilI. Este for-
de 125 metri si dominá intreg plasa Ialomita-Balta, jud. Ialo- mad. numar de satul ArmAseni,
ciflicul Afillurtazi, precum si mita, teritoriul com. FrAtilesti. numit din vechime Arma5u1,
toadi valea Pinga-Dere. Este dup5. numele unur vechiti os-
situat in partea de N. a pläsiT Armanului (Dealul-), deal, in tean ; ast-fel este traditia. Si-
cea centra1ä a comuner. partea de Est a comund Cu- tuat intre treI dealurI: Munce-
coreni, pl. Tirgul, jud. Botosani. lul spre Sud, JIdovina spre Est
Arman-Tepe, deal,in plasa Is- si Crasna spre Vest.
trulur, jud. Tulcea, asezat tocmar Armanului (Fintina-), fintina, Proprietatea m4eT este a lo-
la hotarul dintre jud. Tulcea si pe mosia VIculesti, com. VA- cuitorilor, fiind rAze5Y vechI. El
Constanta ; are o directiune de culesti, plasa Co5u1a, jud. Do- se ocup6., pe lingd agricultura
la N. spre S. si ramificatiile sale rohoiti. crqterea vitelor, cu cultura
brazdeazä teritoriul comuner Ca- villor §i a livezilor. In sat este
simcea spre rasgrit, jud. Tul- Armanului (Valea-), vale, In o biserick flcuta la 1870 de
cea, si pe acela al comund Ter- partea de Est a mosieT si com. ointea locuitorilor ; e servità de
zi-Chioi spre apus, judetul Con- Cocorenl, plasa Tirgul, judetul preot i 2 dascall.
stanta; el se intinde printre Botosani. Veniturile i cheltuelele com.
pidul Casimcea i afluentul sal sunt de leI 1050.
Valea-Cartal, sati Valea-Terzi- Armanului (Valea-), vale, pe Vite cornute are 374, cal 78,
Chioi ; vIrfurile sale cele mar mosia HavIrna, com. Havirna, °I 450 i rimItorr 63.

www.dacoromanica.ro
ARMAENI 120 ARMA5EFFI

Sosele nu sunt, ci numal dru- si 40 hect. baltis; i mosia Sur- Venitul com. se ridica la 4150
murr naturale. deasca-Glodeneasca, proprietate 1., iar cheltuelile la 5547 1.
particulara, cu 250 hect. pa- Instructiunea in com. se precia
Armi§eni, sat, jud. Falciu. Ved mint arabil, 15 hect. padure si In doul scoale primare mixte,
Armaseni comuna. 35 hect. bales. una in Armasesti, cu un tuya-
Dupa legea rurall din 1864 tator retribuit de comuna si a
Arrni§eni, sat, in partea despre sunt improprietaritT pe teritoriul doua in Radulesti, cu un tuya-
apus a satulur Dumesti, plasa comuneT 149 locultorT ; neim- Olor retribuit de stat si com.
Fundurile, jud. Vasluia, situat proprietaritr se mal afla 27 lo- Pe Ruga aceste scolT, se mal
pe coasta despre Sud-Vest a cuitorT. afla si o scoala de meserir si
dealulur Ringoaia. Se compune din satele Ar- agricultura practica pentru bletf
Are o suprafata de 328 hect. masesti i Radulesti si din ca- si fete. Aceasta scoall s'a infi-
si o populatie de 42 familir saa tunul Cacaleti, avind resedinta intat in anul 1888, cu fondurile
240 suflete. primarier si a judecatorier co- lasate prin testament de Ior-
Numdrul vitelor marT cornute munale in satul Armasesti. Ina- daclie Ion Zosima, fostul pro-
e de 188 ; -sunt 400 of. inte se mal afla ca sat separat prietar al moler ArmAsesti-Ne-
Moia este proprietatea sta- Dudeasca, dar acum, unindu- nisori.
tulur ; a fost pendinte de ma- se cu Armasesti, formeaza cu In aceasta comuna este un
nastirea Aron-Vodd, &mata el acesta un singur sat. spital infiintat i intretinut tot
de un fost proprietar, Rosno- Dupa recensemintul din anul din fondurile lasate de repausa-
vanu. 1890, populatia comuner e de tul Zosima.
1374 locuitorr Cu 328 capf de Sunt dota bisericr cu dof
Arrni§eni, mofie, in pl. Fundul, familie si 1046 membrir de fa- preotT i trer cintdretr.
jud. Roman, comuna Bacesti, milie, salí 679 barbatf si 695
'in marginea judetulur despre ju- femeT. Dupa nationalitate sunt Armär§ti, com. rur., pl. Cerna-
detul Vasluia. Se mar numeste 1373 RominT si un grec, totT de d.-s., judetul Vilcea, n'are niel
s't A-treia-parte (v. a. n.). religiune ortodoxa. Dupa pro- un catun alipit, lusa e impartit
fesiunf: 338 agricultor!, 7 co- in 3 mahalale. S'a infiintat pe la
Armfi§eni, ftîrîti. V. Girbovatul, merciantr, io profesiunr libere anul 1750 de unul Stan Armasul.
piriu, com. Dumesti, pl. Fun- si 9 servitorT. Din acestia 201 E situata pe valea riulur Cer-
durl, jud. Vasluiti. titi carte, iar 1173 nu stia. nisoara, la 40 kil, departe de
Populatia com. era in 1887 capitala judetulur si la To kil.
Arrna§eqti, com. rur. in partea de 243 familif Rominr, 3 familir de a subprefecturer.
de Nord-Vest a plasir Cimpuluf, TiganT i 2 familir GrecT, sau Are o populatie de 495 loc.
jud. Ialomita. Teritoriul sla cu 1148 locuitorr, carr se compu- in care intra i 2 familif de Ti-
o suprafata de 5350 hect. se neau din 267 barbatr, 277 fe- ganT ; 135 capT de fam. ; 122
intinde de la rlul Ialomita spre me! si 604 civil. Numarul con- contribuabill si 170 case.
Nord, pe amindouà malurile pi- tribuabilor era de 193, din In com. sunt 2 bisericT: una
riulur Sarata, pana in judetul carT 13 persoane se ocupaa cu facuta la anul 1818, alta la 1834.
Buzdu; lar spre Est si Vest se comertul de producte, bäuturf, Locuitorir sunt mosnenT si au:
margineste Cu teritoriul comune- etc., iar ceT-1-altl cu cresterea 10 car, 126 bol', 190 vacr, 34
lor Urziceni si Jilavele. vitelor si agricultura, avind cul- capre si 162 or.
Suprafata comuner coprinde tivate : 1000 hectare gnu, 550 Scoald nu e in comuna. Co-
patru mosir : Armasesti-Neni- hect. orz, 350 hect. °yaz, 300 pif in virsta d'a o frecuenta
sorr, formata din trupurile Ne- hect. secara, 1500 hect. porumb, sunt 50 (28 bletr, 22 fete). Stiu
nisori-d.-s. cu 50 hect. meia, wo hect. fasole carte 8 barbatf i niel o femee.
1150 hectare pamint de ara- 20 hect. bostanarir. Pe Ruga plica se fabrica pana la 1800
tuna, 30 hectare padure si 20 acestea se mar cultivaa tutunul decalitri.
hect. baltis; Dudeasca j tru- si cinepa. Comunicatia e aproape impo-
pul Surdeasca-Glodoneasca, pro- Vite : 230 car, 700 bol, i800 sibila., din cauza el com. e lip-
prietate a statulur, cu 290 hect. oT, 500 porcr i io bivoll, saa sita de sosele. Veniturile i chel-
pamint arabil, 20 hect. padure un total de 2240 vite. tuelile com. se urca. la 1000 L

www.dacoromanica.ro
AltMAETI ARMA. OAIA

Se margineste Cu comunele : a sasea parte sa se intrebuin- Inceput in anul 1859 si s'a M'ir-
Cirstanesti (la E.), Copaceni (la teze pentru biserica iscoala ce sit b anul 1860, fiind Domn al
V.), Madulari (la N.) si Modula a cladit. Tot pentru intretine- Viril, A, I. Cuza si Mitropolit,
(la S.). E brazdata de dealurile: rea scoala si a biserica a maT Nifono.
Oilor, Copacenilor, Piscul-cel- lasat suma de 30000 1., precum
Inalt, Patnintul-Alb i Magura si o vie numita a Blrzatestilor, Armä§oaia, com. rur., din pl.
udata de valle: ClinovuluT, compusa din 9 pogoane si 581 Racova, jud. Vasluin ; se afla
Ruginoasa, LaculuT, OlaruluT, stinjenT patratT, ce se afla in in jos de com. Pungesti, pe va-
BuruluT, Magura i altele carT Bucuresti, Ilnga manastirea Va- lea pirluluT Racova, la distanta
toate se varsa ta riul Cernisoara. caresti. de 29 kil. de la orasul Vasluiu,
La scoala de mesera' si agri- si la 4 kil, de com. rur. Pun-
Armi§e§ti, (in vechime Nenisori), cultura practica functioneaza 14 gesti, resedinta sulaprefectureT.
sat, in pl. CimpuluT, jud. Talo- profesorT, profesoare, maestri si E formata din satele: Armasoa-
mita, pendinte de com. cu ace- maestre. Sunt 40 eletif si 40 ia, Silistea, Valea-luT-Nastase,
lasl nume ; este situat pe coasta eleve, totT bursierT. Rddiul, Bleaca, Vrsolea si Al-
unuT mic deal, care formeaza La anul 1639 a fost In acest bina, pe o suprafata cam de
malul sting al pirluluT Sarata sat, numit pe atuncT Nenisori, 3697 hect., din carT 520 hect.
spre N.-V. de satul Bdrbulesti. o lupta crincena intre Mateiu padure si 2501 hect. loc de cul-
Inainte d'a primi numirea de Basarab, Domnul Muntenia tura., finat, imas, sunt ale pro-
Armasesti, satul se numea Ne- Vasile Lupul, Domnul Moldo- prietateI, iar 1196 hect. ale lo-
nisori, numire pe care o poarta veT. Lupta s'a terminat cu vic- cuitorilor. Populatie de 24 fa-
astA-zr numaT o parte din mo- toria, pe care Matein a repur- inilil 1292 suflete RominT,
sia. Armasesti. tat-o asupra lui Vasile Lupul. din Carr 21 strainT, ocupindu-
AicT este resedirtta primarieT Prin desele sapaturT ce s'au se cu lucrarea- pamintuluT si
si a judecatorier comunale. facut in mar multe locurT pe cresterea vitelor ; el posed : 33
Sunt in sat 70 familir ro- mosie, s'au gasit o multime de plugurl si 39 care CU bol, to
mine, î familie greacá sii de case omenestT. plugurT si 18 carute cu cal si
Tiganr- Pe frontispiciul bisericeT e in- 119 stupT.
. Are : o biserica Cu un preot scriptiunea urmätoare sapata in Prin aceasta com., trece so-
dor cintaretT ;, o scoald mixta piatra. cAcest sfint locas s'a seaua judeteana Vasluiti-Pun-
Cu un invatator retribuit de co- zidit la anul 1778 de capitan gesti.
muna; o scoala de meseriT Ioniçä Nenisor, in locul bisericeT Are 3 bisericr cu 2 preotT
agricultura practica cu internat de lemn facutä de Logoatul si 4 cintaretT, o scoall si 3
pentru bletT i fete ; un spital Dinu Ranete si care Nenisor a Orciume; comertul se face de 2
cu 8 paturT ; o 'mara cu a- inchinat biserica, la 1772, mosia RominT.
buff. sa Surdeasca i Gloddneasca de Budgetul com. e de 2477 1.
coala. de mesera' si agricul- peste apa Sarata. Ajungind in 20 b. la veniturT, si 2469 1.
tura este zidita la 1884 de Ior- ruine s'a preinoit cu aprobatia 64 b. la cheltuell ; statul inca-
dache loan Zossitna, pentru care Sf. Mitropolif de catre mine seaza 1602 1. de la 117 contri-
s'a cheltuit numaT cu zidirea Paharnicu Gheorghe Zossima, ca buabilr.
localuluT 170 mil L Deosebit de crestin cu rIvna catre cele sfinte Vite: 290 vite mari cornute,
scoall a maT construit si un si proprietar al mosier Nenisori 1157 oT, II capre, 52 cal* vi 18
spital. Pentru intretinerea spita- pe care sta biserica, Cu douä rinatorT.
luid si a scoalef, repausatul Zos- pru-tI de banT din venitul bise-
sima a constituit, ca dota, mo- rica' si maT mult de cit o a treia Armä§oaia, sat de resedinta in
sia Nenisori-Armasesti, compusä parte de la mine, spre pomenirea partea de N. a com. Armasoala,
din trupurile Nenisori- d.-s. si sufletuluT rneu, precum se poate plasa Racova, jud, Vasluiti, si-
Nenisorird.-j., in máxime de 2854 vedea mar deslusit in condica tuat in marginea sosela Vasluin-
pogoane 51 509 stinjenT patratT. bisericiT, unde s'a trecut sub Pungesti si pe coasta dealuluT
A ortnduit, prin testament, ca iscálitura i pecetea mea toate Armasoaia.
Cu 5 'din 6 parti din venitul cite s'au facut a se sti ce zes- Acest sat a fost mal inainte
mosier sa se intretie spitalul, iar tre are biserica. Lucrarea s'a pe valea dintre satele Corsesti,

5.40411. Mango Diolionar Geogra4o. 16

www.dacoromanica.ro
ARMEANUI, 122 ARMUTLIA
"..Mm.

si Toporasti, pe care loc se afla Armenilor (Iazul-), lag, spre S. (copacid cu fructe) si decI tra-
asta-zr o vie. De la 1864, cind de satul Valea-MosneaguluI, co- dus ar fi la Parul sad Pereni.
s'a acut improprietArirea locui- muna Lipova, pl. Racova, jud. Se margineste la miaza-noapte
torilor, s'a strAmutat pe locul Vasluid, aproape de poalele dea- si apus cu comuna Bas-Chioi,
unde se afla asta-e. Dupd in- luluT Drdcoaia. la S.-V. cu catunul Slava ; la
scriptiunea ce e sapata in lemn miazd-zi si putin la E. cu te-
in pridvorul bisericeT, se dove- Armenilor (Odaia-), locuiurd ritoriul orasuluI Babadag ; lar
deste, ca satul si biserica, de isolatil O pichet. V. Odaia-Ar- la rasdrit cu catunele Satul-Nou
unde s'ad stramutat, ad fost in- menilor, jud. R.-Slrat. si Hagilar, ale comuna Congaz.
fiintate in 1798, si ca de atuncI Dealurile carr brazdeazd a-
s'a numit Armasoaia, de la o Armenilor (Platoul-), plata, ceastd comuna sunt : Esil-Tepe,
femeie proprietara, Arm4eanca. pe teritoriul satulur Valea-Mos- 79 metri, la N.-E. ; dealul Pie-
Suprafata teritoriuluI este de neagulur din com. Lipova, pl. trosul, 187 metri; dealul Uzum-
1358 hect., din carT 85 hect. Racova, jud. Vasluiti. Bair, 207 metri; Tasll-Bair, 312
padure si 1116 hect. loc de cul- metri, la apus, toate acoperite
tura, finat, ima ale proprietater, Arminea nuluI (IZA diul-), pe rn o- cu padurr; dealul Asmalar-Bair,
lar 157 hect. sunt ale locuito- sia Hintesti, com. Hintesti, pl. 192 metri; dealul Ta.,-Bair la ra.-
rilor ; el posed ro plugurI i 15 Berhometele, jud. Dorohoiu. s,Irit ; dealul Balar-Bair ; dealul
care cu bol*, I plug si 3 cdrute Sacar-Bair ; dealul Cinghinea-
cu cal, precum si 5 stupI de Armut-Conac, deal, In pl. Isac- Daa, dealul Chireci-Bair, dealul
albine. cea, jud. Tulcea, pe teritoriul Traca-Burun O dealul Burun-
Are o populatie de 55 fam. comunelor Telita si FrecateI; are Caicula prin interiorul comuneI;
sati 182 suflete, o biserica cu 1 o directiune generala de la N.- toate acoperite cu padurr. Mo-
preot si I cintdret si o scoald V. la S.-E., brazdind partea ra- vile sunt : Movilele-Verzr la mia-
infiintatd la 1887, frecuentatA sariteana a p14iI si a comunel za-noapte, E§il-Tepe la N.-E.,
de 28 elevI. Telita si pe cea apusana a co- movila Chislegic (Bisericuta); se
Numarul vitelor marI cornute muneI Frecatet El se hiende zice el in interiorul acesteI din
de 61; sunt 368 oI, 4 capre, printre piriul Telita si afluentul urma movile se afil ruinele una
12 cal si 17 rimatorT. sal' piriul Valea-Lunga, facindu- bisericI crestine acoperita cu pa-
le malurile putin cam ripoase, mint de catre Turd, dupa ce
Armeanul, pise al com. Mdlaia, lar la poalele luI sunt wzate : ad omorit i pe calugaritele
jud. Vilcea, (v. a. n.). manästirea Cilicul si satele Te- ce se aflatt ad; la 50 m. spre
lita, Posta si FrecateI; In par- räsarit se afla un tunel zidit cu
Armeneasca, mofie particular5. tea apusana a luI este acoperit piaträ si var de buna calitate,
de 243 hect. pe teritoriul com. cu padurI in exploatare, lar in ce se zice, el ar corespunde
Bujor, plasa Prutul, judetul Co- cea r5.sariteana finetele si chiar tocmaI la Cetatea-luI-Eracle din
vurluiu. araturile abunda. El este intre- com. Enisala ; el s'a stricat si
täiat de drumurile vecinale: Fre s'a astupat; in movill, locuitorif
Armen!, sat, in pl. Marginea-d.-s., cateI-Telita ; Frecater-Posta; Ci- spun ca s'ar glsi batir multl,
cat. comuneT Slobozia-Ciorasti, licul-Telita; Telita-Samova, Fre- iar altiI ca ar fi ascunse arme
jud. R.-Särat, numit ast-fel de cateI-Somova. de razboiu.
de la o colonie de ArmenI, ce Apele call udA comuna sunt:
a disparut acum, romanizindu- Armutlia, com. rur., in pl. Ba- 11'111 Taita prin mijloc, trecind
se total. Este asezat pe partea badag, jud. Tulcea; situata in pe linga catunele Armutlia si
dreaptd a riuluT Rimna, la 2400 partea centrall a judetuluT, la 36 Camber, varsindu-se in balta
m. spre apus si miazd-zi de ca- kil. spre S.-V. de ora§ul Tulcea, Toprac-Chiopru (o dependenta
tunul de resedintd Ciorästi ; are capitala districtulur, si in partea a laculuT Babadag) ; afluentir sal:
intindere de moo hect., cu nordicd a pl4iI, la IO kil. spre Valea Ormangi-Cula si izvorul
populatie de 40 familiI, ce cu- N.-V. de orasul Babadag, rese- Telita unit, cu valea Alceac-Pu-
prind 169 suflete ; 9 stiu carte; dinta plasiI. nar la N.; valea Cara-Cialic u-
25 contribuabilr; are I moarä Numele sdu este turcesc, si nita cu valea Dere-Culac si Or-
de apl. vine de la cuvintul Artnut =par ta-Burun la miaza-zi ; Sint-Dere

www.dacoromanica.ro
ARMUTLIA 123 ARNÀUTULUI (FINTINA-)

la räsarit. Ca baltI avem : balta export de cereale si vite in su- Armutlia, vale, in judetul Cons-
Toprac-Chiopru la ras'arit; i o ma de 7000 leI; sunt 4 comer- tanta, pl. Silistra-Noua, pe te-
formatä de revdrsarile ciantr. ritoriul com. rur. Hairam-Chioi
Taita Miga satul Camber. Budgetul comuneI este la ve- anume pe acela al cal. De-
Catunele carI formeazä com. niturI de 3436 leI (axize, o- mircea; se desface din dealul De-
sunt : Armutlia, cAtunul de re- bor de vite, marcatul masuri- mircea, índreptindu-se spre mia-
sedintä spre apus, pe malul drept lor, etc.), si la cheltuelI de 3336 za-zi si avind o directie N.-E.
al riuluI Taita, la poalele dea- leI, rdmipind un excedent in plus catre S.-V. La o distanta de
lulul ; Camber, la 4 de Ioo leI. 2 kil. de deal se afla ruinele
kil. spre rasarit, tot pe malul Car de comunicatie sunt : so- Armutlia. Brazdeaza partea sud-
drept al riuluI Taita, la poalele seaua judeteana Babadag-Macin, vesticd atit a plAsir cit si a
dealuluI Balar-Bair. ce trece prin catune; apoI dru- comuna ; e acoperita mar mult
Intinderea comuna este de murI comunale spre comunele Cu padurr i putin cu pa§unr.
9596 hect., din carr 56 hect. o- Bas-Chioi, Slava-Cercheza, Ha-
cupate de vatra satelor Armutlia gilor, Satul-Noa i CataloI. Armtlu-Bair, deal, in jud. Con-
si Camber, 3204 hect. ale lo- Comuna a fost fondata in se- stanta, pl. Medjidia, pe terito-
cuitorilor i restul de 6336 hect. colul trecut de catre l'Atad, carr riul com. rur. M