IDEOLOGIA

Definitie: un set coerent si comprehensiv de idei care explica si evalueaza

conditiile sociale, ajuta oameni sa-si inteleaga locul in societate si ofera un
program pentru actiune sociala si politica

Ideologia indeplineste 4 functii:

explicativa
evaluativa
orientativa
programatica

Fiind o dimensiune a actului politic, ideologia are şi câteva funcţii politice

importante, care o fac de neînlocuit în actul politic, Funcţiile politice ale
ideologiilor sunt extrem de necesare pentru că prin ele se obţine acordul maselor
pentru diverse acţiuni politice ale celor care guvernează sau doresc să guverneze

Funcţia de legitimare are ca scop să dea valoare unui regim politic şi instituţiilor
sale, adică să exprime acele idei operative care fac ca regimul politic să
funcţioneze cu acordul guvernaţilor. Aceasta înseamnă că respectiva ideologie
îndeplineşte funcţia programatică, generând un set de reguli şi norme care sunt
cunoscute şi acceptate de populaţie

Funcţia de mobilizare şi solidarizare

Ideologiile trebuie să joace acelaşi rol pe care totemurile şi tabuurile le joacă în
triburile primitive, adică să definească clar cine este memebru al grupului şi cine
este străin. De aceea ele trebuie să joace un rol de liant social între membrii
grupului care împărtăşesc aceeaşi ideologie, şi să acţioneze ca şi un stindard
pentru a-I mobiliza în vederea unor acţiuni comune.
Toate ideologiile trebuie să presteze funcţia de unificare, integrare şi identificare
pentru toţi cei care împărtăşesc aceeaşi credinţă politică, dar care acţionează în
acest sens cu difertite grade de succes

Funcţia de conducere şi cea de manipulare

ideologiile incită oamenii la acţiune politică, dar tipul şi scopul acţiunii depind
foarte mult de conţinutul şi substanţa ideologiei. Pentru ca aceste acţiuni să fie
cunoscute şi acceptate de membri este necesar să existe un număr de promotori
şi activişti politici care să mobilizeze şi să conducă grupul.
Pentru a-l conduce ei trebuie să recurgă permanent la manipulare (nu neapărat
fiind şi conştienţi de aceasta) pentru a-I determina pe memebri să atingă scopul
propus

Funcţia de comunicare

ideologia face apel permanent la un limbaj comun, ultrasimplificat, dar

specializat politic pentru a atrage noi adepţi.
ele folosesc sintagme extrem de comune, uşor de reţinut, dar cu un conţinut
semantic extrem de complicat – conspiraţia iudeo-masonică, elita de la putere,
roşii, brunii, etc – care să dea impresia că oricine poate înţelege despre ce este
vorba, dar care permite şi interpretări multiple ale subiectului

Funcţia de defulare a emoţiilor şi frustrărilor

ideologiile au rolul de a determina anumite comportamente fidelilor săi, mai ales
în condiţiile alegerilor sau confruntărilor directe cu cei care sunt consideraţi
opozanţi. De aceea ele îşi propun prin mobilizare şi să determine o stare de
permanentă re-ideologizare a celor care sunt consideraţi membri de bază.
comuniunea tutror membrilor cu liderii sai
rememeorarea celor consideraţi eroi au drept scop reîntărirea încrederii că au
ales calea cea bună. În acelaşi timp, este întărit şi dispreţul faţă de cei consideraţi
duşmani şi de cauza acestora

Toate aceste funcţii politice pot întări aparenţa că ideologiile politice sunt ceva
rău prin excelenţă, şi au ca scop obţinerea puterii prin forme neortodoxe.
De fapt, aceste practici politice se manifestă în toate regimurile politice,
totalitare sau democratice deopotrivă, ceea ce diferă fiind doar gradul lor de
intensitate

în 50-60 a apărut o dispută privind epoca sfârşitului ideologiilor, considerându-

se că acestea au dispărut după cel de al doilea război mondial, în condiţiile în
care atât capitalismul cât şi comunismul tind să ajungă la acorduri paşnice şi să
integreze o educaţie lipsită de factori ideologici.
Dar, faptele au demonstrat că ideologiile nu au dispărut şi conştiinţa ideologică
este mereu prezentă. Lipsa ideologiilor este doar aparentă, în condiţiile în care
tot mai multe partide se transformă în grupuri catch-allparties (apucă din toate
părţile idei, combinând ideile pieţei libere cu cele ale asistenţei sociale directe din
partea statului).