TCVN - Rez

8/18/2018 www.ainostri.ro/?
pagina=3&ccv=4
Bine ai venit: MARCU Cristian Ionut (c.marcu80@yahoo.com) [ Deconectare ]
Prima pagină Acces cont navigatori Oferte de muncă Agenții de crewing Anunțuri Logare angajatori Contact
Sumar cont Ofertele mele CV Teste Brevet Setări Asistență
Teste brevet
1. Alegeți funcția pentru care doriți obținerea certificatului de competență
Engineer officer - on ships powered by ME of 750kw or more Afișare teste
2. Teste disponibile
TCVN - Teoria, Construcția și Vitalitatea Navei (30 întrebări; 60 minute; minim 70 %)

Legislație Maritimă (30 întrebări; 60 minute; minim 60 %)
MAI - Motoare cu Ardere Internă (30 întrebări; 60 minute; minim 70 %)
IFAG - Instalații de forță cu abur și gaze (30 întrebări; 75 minute; minim 70 %)
MIAMH - Mașini instalații, automatizări mecanice și hidropneumatice (35 întrebări; 60 minute; minim 70 %)
Generează test Toate întrebările
3. Întrebările 1 - 10 pentru TCVN - Teoria, Construcția și Vitalitatea Navei
1) Tonajul brut al navei reprezintă
volumul tuturor compartimentelor etanşe situate sub linia de plutire
valoarea în tone lungi a deplasamentului navei a linia de plină încărcare
volumul total închis de corpul navei, inclusiv suprastructurile, exprimat în tone registru
Arată răspunsul corect
2) În mod obişnuit, structura corpurilor navelor maritime este făcută din
oţel pentru construcţii navale cu conţinut mărit de carbon
oţel pentru construcţii navale cu conţinut redus de carbon
aliaj special inoxidabil
3) Osatura transversală a navei reprezintă
sistemul de rigidizare transversală a corpului navei, în scopul păstrării formei la solicitări interne şi externe
un sistem de întărituri longitudinale, sub punte şi în interior de-a lungul bordajului, inclusiv sub paiolul tancurilor dublului fund şi
pe fundul corpului navei
sistemul de rigidizare a suprastructurii la nivelul punţii de comandă
4) Din sistemul de osatură transversală fac parte următoarele elemente structurale
suportul central, suportul lateral, tabla marginală, curenţii punţii superioare, curenţii punţii inferioare
varanga dublului fund, coasta de cală, coasta de interpunte, traversa punţii superioare (şi inferioare)
stringher de bordaj, guseele duble prin care curenţii de punte se îmbină cu traversele, centura punţii intermediare, tabla lacrimară
a punţii superioare
5) Din sistemul de osatură longitudinală fac parte următoarele elemente structurale
învelişul fundului, centrua punţii superioare, învelişul punţii superioare, copastia
varanga dublului fund, coasta de cală, coasta de interpunte, traversa punţii superioare (şi inferioare)
http://www.ainostri.ro/?pagina=3&ccv=4 1/3
8/18/2018 www.ainostri.ro/?pagina=3&ccv=4
suporţii laterali, suportul central, curenţii punţii superioare, curenţii punţii inferioare, tabla marginală
6) În terminologia navală, 'coverta' înseamnă
cea mai de sus punte, continuă şi etanşă pe toată lungimea navei
prima punte continuă şi etanţă, situată deasupra chilei
puntea continuă şi etanşă, situată deasupra tankurilor dublului fund
7) Puntea de bord liber este
puntea intermediară la shelter-deck deschis
puntea de unde se masoară bordul liber
puntea până la care se poate inunda nava, fără a-i periclita flotabilitatea
8) Primul compartiment etanş de la extremitatea prova se numeşte
after peak
deep tank
fore peak
9) Ultimul compartiment etanş de la extremitatea pupa se numeşte
after peak
coferdam
fore peak
10) Pereţii longitudinali etanşi şi rezistenţi sunt prezenţi la osatura
ambarcaţiunile de agrement
doar la navele specializate în remorcaj portuar
la navele destinate transportului mărfurilor lichide în vrac, unele nave tip OBO, navele mari de pasageri şi navele mari
militare
Verifică răspunsurile
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
Prima pagină • Adaugă CV • Adaugă angajator • Oferte de muncă • Agenții de crewing • Anunțuri • Întrebări frecvente
Politica de utilizare a Cookie-urilor • Politica privind prelucrarea datelor cu caracter personal • Acord de utilizare
• AB CREWING • ADMIRALS CREWING AGENCY • ALPHA CREWING • ARIES CREWING • ARPINAV • BARKLAV • BC ROYALMAR CREWING • BERGE BULK • BRIGHT MARITIME
SERVICES • BSM CREW SERVICE CENTER ROMANIA • CAPITAL SHIPPING & TRADING • CARDIFF CREWING ROMANIA • CARDINAL SHIPPING SERVICES • CMA SHIPS ROMANIA •
CORONA CREWING • DANUBE CRUISES ROMANIA • DEIA CREWING • DEKAEM CREWING • DOHLE MANNING AGENCY • EASTERN PACIFIC SHIPPING PTE LTD • EC MANPOWER
CREWING • EPSILON DANUBE • EUROBALKAN MANPOWER • FAIR PLAY MARITIME • FAIR SPIRIT SHIPPING • FASTRA MARINE SERVICES • FLAIR GRUP MANAGEMENT • GATEWAY
TRADING • GESMAR SHIP SERVICES • GLOBAL MARINE SUPPORT SERVICES • GLOBAL SHIPPING & TOURIST • GMV MARITIME & OFFSHORE • GOOD WINDS MARINE SERVICES •
HELADA CREWING • HISTRIA SHIP MANAGEMENT • HORIZON INFINITY JOBS • INTERMARIN RECRUITMENT • INTERMED CREW MANNING • INTERORIENT MARITIME ENTERPRISES •
JOB CRUISE AB • KRU MARITIME • LIBRA CREWING • LIGHTHOUSE SHIPPING • LOWLAND INTERNATIONAL • MAERSK ROMANIA • MAERSK TANKERS ROMÂNIA • MARINA CREWING
AGENCY • MARIS RECRUITMENT RO GROUP • MARITIME SOLUTIONS • MCL INTERNATIONAL CREWING AGENCY • METKAR SHIPPING & TRADING • MGM MARINE SHIPPING •
MULTRASHIP ROMANIA • NAVIG CONSULTING T.D.I SRL • NAVMAR • NAVMAR SHIPPING & SERVICES • NEDCON MARITIME • NEMO SHIPPING • NEREUS SHIPPING • OCEAN
FRIENDSHIP • OFFSHORE PERSONNEL SERVICES SRL • OFFSHORE SHIPPING • OIL & GAS RECRUITMENT • ORCA CREW SERVICES • PARADISE NAVIGATION • PAUL GAUGUIN
CRUISE LINE • PETRIMAR SHIPPING • PETRO JOBS RECRUITMENT • PHOENIX SHIPPING • PRIMERA MARITIME • PROTOS • PROVAL & V AGENCY • QUEEN LIZ • REFORCONS •
RHODOS CREW • RICKMERS MARINE AGENCY ROMANIA • ROM TRUST • ROMAR • ROMTEHMAR • SAGAU SHIPPING SERVICES • SEA JOBS CONSTANTA • SEA WIND SHIPPING •
SEAFARER SOLUTIONS • SEATRANS SHIPMANAGEMENT ROMANIA • SEAWAY INTERNATIONAL • SHIPCARE SERVICES • SIMMIT MPWR • SIRIUS CREWING SERVICES • SMART
GROUP CREWING • SOLARIS JOBS • SPEED JOBS • STANDARD SHIPPING • STAR SHIPPING AGENCY • STARGATE CREWING AGENCY • STATUS MARINE SERVICES • TD
RECRUITMENT • TIGITRANS • TINECOMAR 98 • TRITON COMPANY • V SHIPS MANPOWER • VALDOR CONSHIPPING • WORK DEVELOPMENT • WORKONSEA CREWING AGENCY • XT
SHIPS MANAGEMENT INC - ROMANIA • ZAV DEVELOPMENT GROUP • ZODIAC MARITIME LIMITED •
© 2004 - 2018 ainostri.ro
Teste brevet

11) Pereţii longitudinali neetanşi, din tancurile cu lăţime mare, care au scopul de a reduce efectul de suprafaţă liberă, se numesc
diafragme de ruliu
chile de ruliu
tancuri de asietă
12) Structura terminaţiei prova a osaturii corpului navei se numeşte
etambou
etravă
coferdam
13) Structura terminaţiei pupa a osaturii corpului navei se numeşte
etambou
etravă
dunetă
14) Sistemul longitudinal de osatură (SLO) se aplică obligatoriu la corpurile navelor
şalupele destinate serviciului de pilotaj
nevele specializate în remorcajul de fluviu
la navele destinate transportului mărfurilor lichide în vrac, unele nave tip OBO, navele mari de pasageri şi navele mari
militare
15) Cantitatea de balast necesară pentru navigaţia în siguranţă în condiţia de balast, este egală cu
deplasamentul navei la plină încărcare
cel puţin 25 % din capacitatea de încărcare a navei
depinde de tipul de navă
16) Tancurile de asietă sunt amplasate
în dreptul cuplului maestru
la extremităţile prova şi pupa ale navei
deasupra tankurilor de apă tehnică
17) Rolul tankurilor de asietă este acela de a
mări cota centrului de greutate
corecta asieta navei în anumite limite
ridica cota centrului de carenă
18) Coferdam' - ul este
un compartiment etanş de separare
picul prova inclusiv puţul lanţului
compartiment etanş sub magaziile de marfă, în care se ambarcă balastul
19) Sabordurile' sunt
deschiderile amenajate în punţi sau în parapetul acestora, pentru a permite evacuarea rapidă a apei de mare ambarcate
pe punţile respective pe vreme rea
deschiderile din diafragmele de ruliu
manevre fixe metalice de amarare a catargului în plan transversal
20) Tablele navale au grosimi cuprinse între
4 60 mm.
0,5 10 mm.
2 50 mm.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
Teste brevet

21) Dublul fund la o navă îndeplineşte următoarele funcţii
măreşte rezistenţa la înaintare
reduce înălţimea centrului de greutate
împiedică inundarea unor compartimente în caz de avariere a fundului şi asigură, în mod obişnuit, un spaţiu etanş unde
sunt amplasate tankurile de combustibil, ulei, ballast şi apă tehnică
22) Avantajele amplasării motorului principal la pupa navei, sunt
eliminarea arborilor intermediari port elică, reducerea riscului de avarie prin reducerea lungimii spaţiului expus,
creşterea volumului destinat transportului mărfii
asigurarea unei asiete favorabile, a unui amaraj adecvat al mărfurilor, consumul redus de combustibil
reducerea riscului de eşuare, consumul redus de combustibil, accesul rapid la cabinele echipajului
23) În desenul de mai jos este prezentată o secţiune prin osatura fundului unei nave. Reperul notat cu 5 este
paiolul
copastia
spiraiul
24) Cargourile nespecializate care transportă cherestea de aceeaşi esenţă, pot ambarca pe covertă acelaşi tip de marfă, dar în proporţie
de cel mult
30 % din totalul greutăţii mărfii
25) Cargourile nespecializate care transportă minereu de fier la full capacitate DWT, au stabilitate
redusă
excesivă
indiferentă
26) La navele frigorifice, gurile magaziilor de marfă sunt
de dimensiuni mari, pentru a permite manipularea paleţilor cu marfă congelată
de dimensiuni reduse, pentru a asigura păstrarea temperaturii scăzute
de mărime normală ca la orice cargou, dar cu trombe de serisire mai mari şi mai multe
27) Cofiguraţia magaziilor de marfă la navele mineraliere este deosebită de cea a altor nave de transport mărfuri solide, deoarece
minereurile sunt mărfuri cu greutate specifică mare
minereurile sunt mărfuri cu greutate specifică mică
pot transporta şi mărfuri lichide în vrac în magaziile de marfă
28) În cazul mărfurilor solide în vrac, cu greutatea specifică mică, navele mineraliere vor umple la full volum magaziile şi
se vor balasta tankurile superioare de ballast
se vor balasta tankurile dublului fund de ballast
se vor balasta numai fore peak-ul şi after peak-ul
29) La navele mineraliere, paiolul dublului fund este
mult înălţat, pentru a realiza mărirea cotei centrului de greutate
mult coborât, pentru a realiza reducerea cotei centrului de greutate
la fel ca la orice navă de tip cargou de mărfuri generale
30) În figura de mai jos este prezentată o secţiune transversală prin corpul unei nave mineralier. Reperul 6 reprezintă
tankuri de combustibil
tankuri superioare de ballast
spaţii destinate încărcării minereului de fier
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
Teste brevet

31) Tankurile superioare de ballast pot fi încărcate cu marfă în cazul transportului
cimentului în vrac
cerealelor în vrac
minereului de fier
32) Gurile magaziilor de marfă la navele mineraliere, sunt
normale, ca la orice navă cargou
supraînălţate, pentru a compensa efectele alunecării şi tasării, conform prevederilor convenţiei SOLAS
reduse ca dimensiuni, pentru a nu facilita înfiltraţiile de apă
33) Navele petroliere au întotdeauna compartimentul maşină amplasat la
centrul navei, pentru a facilita accesul echipajului
la 'trei sferturi' din motive de stabilitate
la pupa navei, din motive de siguranţă şi eficienţă
34) Încovoierile longitudinale la navele cu lungime mare, sunt cele mai periculoase când nava este
pe gol de val sau pe creastă de val
paralelă cu valul
în zonă cu gheaţă
35) Bordul liber al navelor petroliere este
mai mic decât la navele tip cargou
mai mare decât la navele tip mineralier
mai mare decât la navele cargou
36) În fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentată secţiunea transversală la mijlocul unei nave construită în sistem de osatură
longitudinal
mixt
transversal
37) În fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentată secţiunea maestră la o navă tip cargou. Grinzile de direcţie principală pentru planşeul punţii
principale sunt
traversele punţii principale
curenţii de punte
guseele de legătură dintre curenţii de punte şi fila lacrimară
38) În fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentată secţiunea maestră la o navă tip cargou. Elementul 18 reprezintă
perete longitudinal
pontil
pontil de cală
39) În fig. RO-TCVN-C-t 11.8 este prezentată
secţiunea longitudinală a osaturii unei nave
elemente ale osaturii longitudinale
secţiune transversală prin osatura unei navei cu dublu fund
40) În fig.RO-TCVN-C-t 11.8 este prezentată secţiunea maestră la mijlocul unei nave construită în sistem de osatură
transversal
longitudinal
combinat
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
Teste brevet

41) În fig. RO-TCVN-C-t11.8 este prezentată secţiunea transversală printr-o nava la cuplul maestru. Grinzile de direcţie principală ale
planşeului de bordaj sunt
longitudinalele de bordaj
coastele întărite
coastele simple
42) În fig.RO-TCVN-C-t 11.9 este prezentată secţiunea transversală printr-o navă construită în sistem de osatură
transversal
longitudinal
combinat
43) În fig.RO-TCVN-C-t 11.15. este prezentată structura planşeului de fund la o navă tank. Elementul structural 3 reprezintă
nervura de rigidizare a varangei
longitudinala de fund
chila
44) În fig.TCN.-c.n. 11.23 este reprezentată structura planşeului de bordaj construit în sistem de osatură
transversal
longitudinal
combinat
45) Elementul structural din fig. RO-TCVN-C-t 11.48 reprezintă
etamboul din oţel nituit
etrava din oţel turnat
chila din oţel forjat
46) În fig. RO-TCVN-C-t 11.34 este reprezentată o punte construită în sistem de osatură longitudinal. Elementul structural 29 este
cornier lacrimar
longitudinală de punte
traversă de punte
47) În fig. RO-TCVN-C-t 11.34 este reprezentată o punte construită în sistem de osatură longitudinal. Elementul structural 15 este
cornier lacrimar
traversă de punte
longitudinală de punte
48) În fig. RO-TCVN-C-t 11.49 este prezentată structura
etamboului de oţel forjat
chilei de ruliu din oţel turnat
etravei din teble de oţel fasonat şi sudat
49) Elementul structural 7 din fig. RO-TCVN-C-t 11.49 este
brachet orizontal
brachet perpendicular
chila
50) Elementul structural 6 din fig. 11.50 este
brachet orizontal
brachet perpendicular
chila
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
Teste brevet

51) Magazia de marfă a unei nave este încărcată ca în figura FN-1. Să se găsească valoarea cotei centrului de greutate al magaziei
KG = 4,956 m
KG = 3,85 m
KG = 8,55 m
52)
O nava are D = 16.000 mt. şi KG = 8,5 m.

Se ăncarcă o marfă după cum urmează:
Masa (t) KG. (m)

1.360 4,7
2.957 10,5
1.638 5,9
500 14,8
Care este valoarea noii cote a centrului de greutate al navei KG1 ?
8,79 m
8,68 m
8,48 m
53)
O navă are deplasamentul de 6.200 mt şi = 8,0 m. Distribuiţi 9.108 mt de marfă ambarcată în

două magazii având KG1 = 0,59 m. şi KG2 = 11,45 m., astfel încât cota finală a centrului de greutate al
navei să fie = 7,57 m.
P1 = 3,396 t; P2 = 5.712 t
P1 = 3,496 t; P2 = 5.612 t
P1 = 3,590 t; P2 = 3.590 t
54)
O navă tip ponton paralelipipedic are: L = 100 m, B = 10 m., d = 4 m. în apă cu densitatea de
1,010 t./m3. Să se găsească:
(a) deplasamentul;
(b) noul pescaj dacă se încarcă 750 t. de marfă;
(c) noul pescaj dacă densitatea apei în care navigă este de 1,025 t./m3;
(d) noul pescaj dacă ajunge în port unde densitatea apei este 1,005 t.m3;
(e) câtă marfă trebuie descărcată în portul de la cazul (d) pentru ca pescajul final să fie de 3,5 m
4.040 t.; 4,753 m.; 4.683 m.; 4,766 m.; 1.271,5 m.
4.040 t.; 4,753 m.; 4.673 m.; 4,766 m; 1.271,5 t
4.040 t.; 4.743 m.; 4.673 m.; 4.766 m.; 1.272,5 t
55) La ambarcarea unei mase 'q' la bord, variaţia pescajului mediu se calculează cu relaţia
56) Diagrama la asietă se foloseşte pentru
Calculul lui XB şi ?
Calculul lui dpv şi dpp
Calculul lui XF şi XG
57) La bordul unei nave aflată în apă de mare cu densitatea g, cu suprafaţa plutirii iniţiale Aw, se ambarcă greutatea q. Variaţia pescajului
mediu se va calcula cu formula
58) La bordul navei cu pescaj iniţial T şi cu deplasamentul unitar TPC, se ambarcă greutatea q. Variaţia pescajului mediu în urma
ambarcării se calculează cu formula
59) La debarcarea unei mase 'q' la bordul navei care are suprafaţa de plutire A W, variaţia ?T a pescajului mediu se calculează cu relaţia
60) La ambarcarea unei mase 'q' la bordul navei cu deplasament ?, cu volumul iniţial al carenei Vi, , şi care are XF abscisa centrului plutirii
F şi XB abscisa centrului de carenă B, variaţia abscisei centrului de carenă se calculează cu formula
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
Teste brevet

61) La ambarcarea şi derbarcarea greutăţilor mici ' q ' la/de la bordul navei, variaţia ordonatei centrului de carenă ?YB se calculează cu
formula
62)
La o navă cu deplasamentul iniţial D , pescaj iniţial T şi volumul carenei V, se ambarcă o

greutate mică “q”.
După ambarcarea greutăţii, pescajul mediu se modifică cu variatia dT şi, corespunzător, volumul
carenei se modifică cu
variaţia dV, iar centrul de carenă se deplasează pe distanţa .
Variaţia cotei centrului de carenă după ambarcare se calculează cu formula
63) Proprietatea navei de a reveni la pozitia iniţiala de echilibru, după dispariţia cauzei care a determinat scoaterea ei din această poziţie,
reprezintă
nescufundabilitatea navei
stabilitatea de drum a navei
stabilitatea navei
64) Studiul stabilităţii la la ambarcarea/debarcarea unei greutăţi mici (de) la bord se face considerând că bordurile navei
rămân verticale
se înclină
se înclină cu unghiuri mai mari de 15?
65) Inclinarea izocarenă se produce fără modificarea
mărimii volumului de carenă
formei volumului carenei
pescajelor navei la extremităţi
66) Unghiurile mici de înclinare a unei nave sunt cele care nu depăşesc
20?
15?
5?
67) Inundarea unui compartiment amplasat în prova-Td provoacă
o înclinare longitudinală a navei
o înclinare transversală a navei
o înclinare transversală şi longitudinală a navei
68) Canarisirea navei într-un bord, fără modificarea asietei, este dovada
inundării unui compartiment sau deplasării laterale a unei greutăţi, în dreptul cuplului maestru
inundării unui compartiment sau deplasării laterale a unei greutăţi, în pupa navei
inundării unui compartiment sau deplasării laterale a unei greutăţi, în prova navei
69) Modificarea necontrolată a asietei navei, fără canarisire sau modificarea înclinării transversale, este dovada
inundării unui compartiment lateral din zona cuplului maestru
inundării unui compartiment central sau a deplasării unei greutăţi în planul longitudinal al navei
schimbarea salinităţii apei în care pluteşte nava
70) Plutirile izocarene sunt plutirile corespunzătoare
aceloraşi pescaje prova şi pupa
aceloraşi pescaje tribord şi babord
înclinărilor izocarene
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
Teste brevet

71) Conform Teoremei lui Euler, două plutiri izocarene succesive, se intersectează după o dreaptă ce trece prin
centrul geometric al fiecăreia
centrul de flotabilitate al navei
centrul de greutate al navei
72) Înclinarea izocarenă produce şi o deplasare a
centrului de greutate al navei
centrului de flotabilitate al navei
centrului de carenă
73) La înclinările infinit mici ale navei, centrul de carenă se deplasează după o direcţie
paralelă cu linia ce trece prin centrul geometric ale secţiunilor imersă şi emersă
perpendiculară pe linia ce trece prin centrul geometric al secţiunilor imersă şi emersă
perpendiculară pe linia ce uneşte centrul de greutate şi cel de carenă
74) Tangenta dusă dintr-un punct B? la curba centrelor de carenă este
paralelă cu plutirea care îl admite pe B? drept centru de carenă
perpendiculară pe plutirea care îl admite pe B? drept centru de carenă
paralelă la plutirea iniţială a navei
75) Prin unirea suporturilor forţelor de presiune ce corespund la două plutiri izocarene longitudinale, se obţine
metacentrul longitudinal al navei
metacentrul transversal al navei
raza metacentrică longitudinală
76) Metacentrul longitudinal este definit de
centrul de curbură al curbei centrelor de carenă pentru înclinările longitudinale ale navei
centrul de curbură al curbei centrelor de carenă pentru înclinările transversale ale navei
raza de curbură a curbei centrelor de carenă pentru înclinările longitudinale ale navei
77) Metacentrul transversal este definit de
centrul de curbură al curbei centrelor de carenă pentru înclinările longitudinale ale navei
centrul de curbură al curbei centrelor de carenă pentru înclinările transversale ale navei
raza de curbură a curbei centrelor de carenă pentru înclinările longitudinale ale navei
78) Poziţia metacentrului longitudinal este definită de
Cota KML
Cota KMT
Cota KG
79) Poziţia metacentrului transversal este definită de
Cota KML
Cota KMT
Cota KG
80) Raza metacentrică transversală este definită de distanţa dintre centrul de carenă şi
metacentrul longitudinal
metacentrul transversal
cota centrului de greutate
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
Teste brevet

81) Raza metacentrică longitudinală este definită de distanţa dintre centrul de carenă şi
metacentrul longitudinal
metacentrul transversal
82) La unghiuri mici de înclinare, curba centrelor de carenă se pot considera a fi
un arc de cerc
o linie frântă
o elipsă
83) Prin deplasarea centrului de carenă al navei datorită unei înclinări, se modifică direcţiile de acţiune ale forţelor de presiune şi greutate,
creindu-se
o forţă
un moment
un cuplu
84) Momentul de redresare este definit de cuplul format din
forţele de presiune şi cele de greutate care acţionează asupra corpului navei
forţa de împingere a propulsorului când nava este pe mare liniştită
forţele combinate ale vântului şi a curentului de maree
85) Momentul de redresare se mai numeşte şi
momentul 'zero'
momentul stabilităţii
momentul iniţial de inerţie hidrodinamică
86) Distanţa de la metacentrul transversal corespunzător înclinărilor nule, la centrul de greutate al navei, reprezintă
raza metacentrică transversală
cota metacentrului transversal
înălţimea metacentrică transversală
87) Distanţa de la metacentrul longitudinal corespunzător înclinărilor nule, la centrul de greutate al navei, reprezintă
cota metacentrului longitudinal
înălţimea metacentrică longitudinală
88) O forţă de 15 KN, care are un braţ de 2.5 metri, crează un moment de
35 KNm
37,5 KNm
30 KNm
89) Diferenţa dintre cota metacentrului longitudinal corespunzătoare înclinărilor nule şi cota centrului de greutate, reprezintă
înălţimea metacentrică longitudinală
raza metacentrică longituainală
90) Diferenţa dintre cota metacentrului transversal corespunzătoare înclinărilor nule şi cota centrului de greutate, reprezintă
raza metacentrică transversală
cota centrului de carenă
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
Teste brevet

91) Produsul dintre deplasamentul navei, înălţimea metacentrică transversală şi variaţia unghiului de bandă, reprezintă
momentul de redresare pentru înclinările transversale ale navei
momentul de redresare pentru înclinările longitudinale ale navei
deplasamentul unitar
92) Produsul dintre deplasamentul navei, înălţimea metacentrică longitudinală şi variaţia unghiului de bandă, reprezintă
momentul de redresare pentru înclinările longitudinale ale navei
momentul de redresare pentruînclinările longitudinale ale navei
deplasamentul unitar
93) Pentru înclinarea navei la un unghi mic, înălţimea metacentrică în cazul respectivei înclinări este de fapt
înălţime metacentrică centralizată
înălţime metacentrică iniţială
înălţime metacentrică normală
94) Înălţimea metacentrică iniţială este măsura
stabilităţii a unghiuri mari de înclinare
stabilităţii iniţiale a navei
rezervei de flotabilitate a navei
95) Dacă centrul de greutate G al navei se află sub metacentrul M, momentul care acţionează asupra navei va provoca
aducerea navei în poziţia iniţială de echilibru
amplificarea înclinării navei
rotirea navei în jurul axului median
96) Momentul de redresare se consideră pozitiv şi nava se află în echilibru stabil dacă
centrul de greutate G se află sub metacentrul M
centrul de greutate G se află deasupra metacentrului M
centrul de greutate G se suprapune cu metacentrul M
97) Dacă centrul de greutate G al navei se află deasupra metacentrului M, momentul care acţionează asupra navei va provoca
aducerea navei în poziţia iniţială de echilibru
amplificarea înclinării navei
rotirea navei în jurul axului median
98) Momentul de redresare se consideră negativ şi nava se află în chilibru instabil, dacă
centrul de greutate G se suprapune cu metacentrul M
99) Daca centrul de greutate G al navei coincide cu metacentrul M, atunci nava se află în
echilibru stabil
echilibru indiferent
echilibru instabil
100) Momentul de redresare este nul, iar nava se află în echilibru indiferent, atunci când
centrul de greutate G coincide cu metacentrul M
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
Teste brevet

101) Pentru ca nava să aibă o stabilitate iniţiala pozitivă, trebuie
să se asigure o cât mai bună manebrabilitate a navei
să se asigure o distribuire corectă a greutăţilor la bordul navei
se efectuete o balastare continuă a tankurilor navei
102) Stabilitatea iniţială longitudinală este întotdeauna pozitivă, deoarece
raza metacentrică BM şi cota metacentrului KM sunt întotdeauna pozitive
centrul de greutate G este întotdeauna situat sub metacentrul longitudinal
deplasamentul navei ia valori mari faţă de dimensiunile principale ale navei
103) Dacă la cota centrului de carenă adăugăm raza metacentrică, distaţa rezultată reprezintă tocmai
înălţimea metacentrică
raza metacentrică
cota metacentrului
104) Valoarea cotei metacentrului se poate obţine din
diagrama curbelor hidrostatice
diagrama de stabilitate statică
diagrama de stabilitate dinamică
105) Formulele metacentrice ale stabilităţii se utilizează pentru determinarea
deplasamentului navei
momentului unitar de asietă şi a momentului unitar de bandă
razei metacentrice transversale
106)
Momentul exterior care înclină nava în plan transversal cu unghiul
φ = 1˚= radiani,
57,3
poartă numele de
Momentul unitar de asietă M1cm
Momentul unitar de bandă M1
Momentul de redresare
107) La unghiuri mici de înclinare, la care momentul de redresare este proporţional cu unghiul de înclinare, dacă cunoaştem momentul de
bandă, putem detrmina direct unghiul de înclinare produs de un moment M?, aplicând formula
Mφ
φ=
MCT
Mφ
φ=
M1˚
M1
φ=
Mφ
108) Momentul exterior care înclină nava în plan longitudinal producându-i o asietă de 1 cm poartă numele de
Moment de redresare
109) Asieta navei reprezintă
diferenţa dintre pescajul prova şi pescajul mediu la cuplul maestru
diferenţa dintre pescajul pupa şi pescajul prova
variaţia pescajului prova la ambarcarea grautăţii standard
110)
Formula
Δ · GML
100 LWL
exprimă valoarea
Moment de redresare al navei
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
Teste brevet

111) Asupra unei nave care are momentul unitar de asietă M1cm, acţionează un moment de înclinare M?, care determină o variaţie a
pescajului ?T, ce se poate calcula cu formula
Mφ
ΔT =
M1 cm
M θ
ΔT =
M1 cm
Moment de redresare
Ms
ΔT =
M1 cm
112) În practică, pentru verificarea rapidă a stabilităţii în cazul ambarcării/debarcării de greutăţi, se utilizează
scara Bonjean
curba stabilităţii statice
scala de încărcare
113) Valorile deplasamentului (?), ale capacităţii de încărcare (dw), TPC (q1cm), momentul unitar de asietă (M1cm) şi momentul unitar de
bandă (M1?) corespunzătoare diferitelor pescaje ale navei (de la linia de bază până la linia plutirii de maximă încărcare), se pot afla din
Diagrama de asietă
scara Bonjean
scala de încărcare
114) În scala de încărcare sunt prezentate obligatoriu cel puţin valorile deplasamentului şi ale capacităţii de încărcare corespunzătoare
diferitelor valori ale
unghiurilor de înclinare
greutăţii specifice a apei
temperaturi ale apei
115) În scala de încărcare, în scopul unui calcul preliminar şi intermediar cât mai corect şi ilustrativ, este reprezentată şi
diagrama de carene drepte
marca de bord liber
diagrama stabilităţii statice
116) Cu ajutorul scalei de încărcare, valorile deplasamentului şi ale capacităţii de încărcare se pot determina pentru diferite valori ale
centrului de carenă
pescajului mediu al navei
rezei metacentrice longitudinale
117) Cu ajutorul scalei de încarcare, se poate determina pescajul navei, funcţie de
deplasamentul navei
118) Scala de încărcare permite calcularea variaţiei pescajului mediu funcţie de
greutatea specifică a apei
totalitatea suprafeţelor libere ale lichidelor de la bord
oscilaţiile controlate ale navei
119) Diagrama care permite calculul teoretic al variaţiei pescajelor prova/pupa la ambarcarea/debarcarea/deplasarea de greutăţi, este
diagrama de carene drepte
diagrama de stabilitate dinamică
diagrama de asietă
120) Deplasarea greutăţilor la bordul navei nu modifică
pescajul prova/pupa al navei
deplasamentul
cordonatele centrului de greutate
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
Teste brevet

121) La deplasarea unei greutăţi la bordul navei, centrul de greutate al navei se deplasează
în sensul deplasării greutăţii respective
în sens opus celui de deplasare a greutăţii respective
rămâne în aceeaşi poziţie
122) Stabilitatea iniţială a navei nu suferă modificări la deplasarea unei greutăţi
pe verticala aceleiaşi poziţii
orizontal-lateral la aceeaşi cotă
orizontal longitudinal la aceeaşi cotă
123) Deplasarea unei greutăţi la bordul navei, paralel cu planul diametral, pe orizontală, la aceeaşi cotă, determină
modificarea asietei navei
modificarea deplasamentului unitar
nici una dintre acestea
124)
În formula
LwL
δTpp= ( + XF ) · δθ
prin care se calculează variaţia pescajului pupa al navei la deplasarea unei greutăţi pe direcţie orizontal-longitudinală, abscisa centrului
plutirii se calculează faţă de
perpendiculara pupa
perpendiculara prova
planul transversal al cuplului maestru
125)
În formula
δTpv= (LwL - XF) · δθ
de calcul a variaţiei pescajului prova în cazul deplasării unei greutăţi pe direcţie orizontal-longitudinală, abscisa centrului plutirii se
calculează faţă de
perpendiculara pupa
perpendiculara prova
planul transversal al cuplului maestru
126)
Cu formula :
q (X2 - X1)
d XG =
Δ,
se poate determina variaţia abscisei centrului de greutate al navei în cazul deplasării unei greutăţi pe direcţie
orizontal-transversală
orizontal-longitudinală
verticală
127) În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie orizontal-longitudinală, distanţa pe verticală dintre centrul de greutate după
deplasare şi metacentru longitudinal
rămâne constantă
se modifică în sensul deplasării greutăţii
variază liniar în direcţia deplasării greutăţii
128) Variaţia unghiului de asietă în cazul deplasării orizontal-longitudinale a unei greutăţi la bordul navei, se calculează cu ajutorul formulei
q (X2 - X1)
dq =
D ·GML
D GML
Dq =
q · (X2 - X1)
q (X2 - X1)
dq =
D · GMT
129) Stabilitatea iniţială a navei nu se modifică în cazul deplasării unei greutăţi la bord, pe o direcţie
orizontal-longitudinală
verticală
orizontal-transversală
130) În cazul deplasării orizontal-transversale a unei greutăţi la bordul navei, se modifică
pescajele prova şi pupa
asieta navei
înclinarea transversală a navei
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
Teste brevet

131)
În cazul deplasării unei greutăţi q la bordul navei, pe o direcţie orizontal-transversală, pe distanţa (y2-y1), centrul de greutate al navei se
va deplasa pe distanţa dYG , aceasta calculându-se cu formula
132) În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie orizontal-transversală, centrul de greutate al navei se deplasează, asupra
navei acţionând un moment care provoacă
înclinarea longitudinală a navei
înclinarea transversală a navei
sagging-ul navei
133) În cazul deplasării unei greutăţi q , pe direcţie orizontal-transversală, pe distanţa y2 - y1 , la bordul unei nave cu deplasamentul ? ,
variaţia unghiului de bandă se calculează cu formula
134) În cazul deplasării pe verticală a unei greutăţi la bordul navei, are loc
modificarea stabilităţii navei
modificarea asietei navei
modificarea înclinării transversale a navei
135) În cazul deplasării pe verticală a unei greutăţi la bordul navei, nu se modifică
stabilitatea iniţială a navei
planul plutirii
cota centrului de greutate al navei
136) În cazul deplasării pe verticală a unei greutăţi la bordul navei, volumul carenei
rămâne neschimbat
creşte
scade sau creşte, funcţie de sensul deplasării
137) În cazul deplasării verticale a unei greutăţi la bordul navei, volumul carenei rămâne constant şi deci
cota centrului de greutate nu se modifică
cota metacentrului nu se modifică
cota centrului de carenă se modifică
138) La o navă de deplasament ? şi înălţime metacentrică longitudinală iniţială GML , se deplasează o greutate q, pe verticală, pe distanţa
Z2 - Z1 , modificându-se stabilitatea longitudinală. Deci noua înălţime metacentrică longitudinală se calculează cu formula
139)
În urma deplasării pe distanţa (Z2-Z1), a unei greutăţi q pe direcţie verticală, la bordul unei nave cu deplasamentul D şi înălţimea
metacentrică transversală iniţială , are loc modificarea stabilităţii iniţiale transversale, deci, noua înălţime metacentrică
transversalaă se poate determina cu formula
140) La deplasarea unei greutăţi la bordul navei, pe verticală, la o cotă inferioară, rezultă
o îmbunătăţire a stabilităţii navei
o diminuare a stabilităţii navei
o variaţie a pescajului mediu
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
Teste brevet

141) La deplasarea unei greutăţi la bordul navei, pe verticală, la o cotă superioară, rezultă
o îmbunătăţire a stabilităţii navei
o diminuare a stabilităţii navei
o variaţie a pescajului mediu
142) Lichidele aflate la bordul navei, influenţează negativ stabilitatea acesteia în cazul în care
compartimentele în care în care se găsesc lichidele sunt complet umplute
compartimentele în care în care se găsesc lichidele sunt parţial umplute
nu au nici o influenţă asupra stabilităţii navei
143) În cazul unei înclinări a navei, suprafaţa lichidului dintr-un compartiment umplut parţial este
perpendiculară pe linia de apă
paralelă cu suprafaţa plutirii
paralelă cu suprafaţa valului care a determinat înclinarea
144) Variaţia înălţimii metacentrice longitudinale datorate efectului de suprafaţă liberă a lichidului dintr-un tank, se calculeazăcu formula
145) Variaţia înălţimii metacentrice transversale datorate efectului de suprafaţă liberă a lichidului dintr-un tank, se calculeazăcu formula
146) Variaţia înălţimii metacentrice transversale sau longitudinale datorate efectului de suprafaţă liberă a lichidului dintr-un tank, este
întotdeauna
pozitivă
constantă
negativă
147) În scopul reducerii efectului negativ asupra stabilităţii navei, a suprafeţelor libere ale lichidelor din tancurile navei, se procedează la
următoarele soluţii constructive
amplasarea tankurilor la o cotă cât mai mare
amplasarea tancurilor cât mai aproape de bordajul navei
utilizarea diafragmelor celulare în tankuri
148) În cazul unu tank de formă paralelipipedică, parţial umplut cu lichid, cu suprafaţa liberă de dimensiuni l şi b, momentul longitudinal de
inerţie se calculează cu formula
149) Pentru un tank cu suprafaţă liberă de lichid, la care s-au utilizat n separaţii (diafragme) longitudinale, momentul de inerţie
longitudinal se reduce
de (n+1)2 ori
cu (n+1)2
de n2 ori
150) În informaţia de stabilitate, pentru fiecare tank în parte, sunt trecute valorile
corecţiilor pentru suprafaţa liberă
dimensiunile autoclavei de acces în tank-ul respectiv
înălţimea coloanei de lichid care determină suprafaţa liberă
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
Teste brevet

151) În cazul în care KG este mai mic decât KM, nava este în situaţia de
echilibru stabil
echilibru indiferent
echilibru instabil
152) O navă care prezintă un ruliu violent, are stabilitate
longitudinală mică
transversală excesivă
longitudinală indiferentă
153) În cazul unei nave care se înclină transversal cu 5 grade, punctul mobil care se deplasează în sensul înclinării navei este
154) În cazul creşterii deplasamentului şi rămânerii constante a braţului de stabilitate transversală, se poate spune despre momentul de
stabilitate transversală că
creşte
descreşte
rămâne constant
155) Metacentrul transversal poate fi considerat fix în cazul
unghiurilor mici de înclinare
unghiuri mari de înclinare
la orice valoare a unghiului de înclinare
156) Reducerea unghiului de înclinare transversală a navei se poate realiza prin
deplasarea unor greutăţi de jos în sus
deplasarea de greutăţi pe verticală, de sus în jos
ambarcarea de greutăţi deasupra centrului de greutate
157) Daca la o navă valoarea lui GM este mai mică decât 0, nava
se va înclina într-un bord
se va înclina în bordul opus celui de acţionare a forţei respective
se va răsturna
158) Daca la o navă valoarea lui GM este mai mică decât 0 şi nava este înclinată transversal, atunci, prin ambarcarea unei greutăţi în PD,
deasupra centrului de greutate al navei
unghiul de înclinare va descreşte
unghiul de înclinare va creşte
nu se întâmplă nimic deosebit
159) Proba de înclinare are rolul de a determina valoarea lui
KM
Ix
KG
160) Care din urmatoarele mărimi se poate determina cunoscând diagrama stabilităţii statice
deplasamentul navei goale
unghiul de înclinare corespunzător valorii maxime a braţului de stabilitate
raza metacentrică transversală (BM)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
Teste brevet

161) În ce condiţii ambarcarea unei greutăţi mici la bordul navei nu determină modificarea asietei acesteia
când greutatea este ambarcată într-un punct de abscisă negativă
când greutatea este ambarcată pe verticala centrului de carenă
când greutatea este ambarcată pe verticala centrului plutirii
162) În cazul unei nave înclinate transversal până ce puntea principală intră în apă, accentuarea înclinării va determina
creşterea braţului de stabilitate
braţul de stabilitate rămâne constant
braţul de stabilitate scade
163) Efectul negativ asupra stabilităţii transversale a navei se agravează proporţional cu
lăţimea tankului care conţine lichidul cu suprafaţă liberă
adâncimea tankului care conţine lichidul cu suprafaţă liberă
abscisa centrului de greutate al tankului are conţine lichidul cu suprafaţă liberă
164) Care din următoarele mărimi defineşte stabilitatea transversală a navei şi trebuie calculată la bord pentru diferite situaţii de încărcare
ale navei
KG
GM
KM
165) Înălţimea metacentrului transversal deasupra chilei este
KB
BM
KB + BM
166) Formula de calcul a razei metacentrice transversale este
BM = V + Ix ;
BM = Ix× V
167) Înălţimea metacentrică transversală depinde în cea mai mare măsură de
lungimea maximă a navei
lăţimea navei
înălţimea de construcţie a navei
168) Valoarea înălţimii metacentrului transversal deasupra chilei poate fi obţinută din
informaţia de stabilitate pentru comandant
diagrama de asietă a navei
planurile de urgenţă ale navei
169) Braţul de stabilitate reprezintă
un cuplu de forţe
un moment de forţe
o distanţă
170) La înclinarea transversală de 3 grade a unei nave, care dintre următoarele centre se va deplasa în sensul înclinării
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
Teste brevet

171) Poziţia relativă a lui M faţă de G în situaţia exploatării normale a unei nave, este
M coincide cu G
M este situat sub pe aceeaşi verticală G
M este deasupra lui G
172) Comparativ, o navă este mult mai stabilă
transversal decât longitudinal
longitudinal decât transversal
nu sunt diferenţe
173) Formula de calcul a Momentul unitar al înclinării transversale este
174) Momentul unitar de asieta se calculează cu formula
175) Proba de înclinare are scopul de a
determina poziţia metacentrului transversal
determina poziţia centrului de carenă
determinarea poziţiei centrului de greutate
176) În scopul îmbunătăţirii stabilităţii transversale a navei, se iau măsuri pentru
deplasarea centrului de carenă pe verticală, în jos
deplasarea centrului de greutate pe verticală în sus
deplasarea centrului de greutate pe verticală în jos
177) În condiţia de stabilitate normală, poziţia relativă a celor trei centre M, B, G pornind de sus în jos este
M, B, G
B, M, G
M, G, B
178) În cazul stabilităţii excesive, poziţia relativă a celor trei centre M, B, G pornind de sus în jos, este
M, G, B
B, G, M
M, B, G
179) O navă devine instabilă în cazul în care
M este situat deasupra lui G
G este situat deasupra lui M
B este situat deasupra lui G
180) Stabilitatea transversală a navei este încă asigurată, atunci când testul cu greutăţi determină o înclinare a navei de cel mult
10 grade
3 grade
5 grade
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
Teste brevet

181) Proba de stabilitate cu greutăţi se va efectua
numai în apă dulce
în apă liniştită, în lipsa vântului, valurilor şi a curenţilor
numai în apă de mare cu greutatea specifică de 1,025 şi temperatura de peste 15 grade C
182) O greutate suspendată la bordul navei, influenţează stabilitatea în sens
pozitiv
nu o influenţează
negativ
183) La bordul unei nave care are înălţimea metacentrică transversală iniţială GM şi deplasamentul ? , se află o greutate P, suspendată de
un fir cu lungime l. Noua înălţime metacentrică se calculează cu formula
184) O navă se află în condiţia de echilibru static când
lucrul mecanic al momentului exterior este egal cu lucrul mecanic al momentului de stabilitate
momentul exterior de înclinare este egal cu momentul de stabilitate
nava se află pe carenă dreaptă şi nu acţionează nici un fel de forţe asupra ei
185) O navă se află în condiţia de echilibru dinamic când
lucrul mecanic al momentului exterior este egal cu lucrul mecanic al momentului de stabilitate
se deplasează cu viteză constantă pe mare liniştită
oscilaţiile sale sunt line şi de mică anvergură
186) Diagrama de pantocarene prezintă
variaţia braţului de stabilitate funcţie de asietă
variaţia braţului de stabilitate funcţie de deplasament
braţul stabilităţii de formă funcţie de volumul carenei şi unghiul de înclinare
187)
Dacă se ambarcă o masă P la bordul navei, în punctul A(x1 , y1 , z1) iar G (xG, yG, ) este poziţia iniţială a centrului de
greutate, atunci cota noului centru de greutate G1, se calculează cu formula:
188)
Dacă se ambarcă o masă P la bordul navei, în punctul A (x1, y1, z1) iar G (xG, yG, ) este poziţia iniţială a centrului de
greutate, atunci abscisa noului centru de greutate G1, se calculează cu formula
189)
Daca se ambarca o masa P la bordul navei in punctul A(x1, y1, z1) si G (xG, yG, ) este pozitia initiala a centrului de
greutate, atunci ordonata noului centru de greutate G1, se calculeaza cu formula:
190) Momentul unitar de bandă, prin definiţie reprezintă
momentul exterior care acţionând static asupra navei, produce o înclinare transversală de
momentul exterior care, acţionând static asupra navei, produce o înclinare transversală de 1 radian
momentul exterior care, acţionând dinamic asupra navei, produce o înclinare transversală de 1 radian
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
Teste brevet

191) Variaţia asietei navei la schimbarea mediului de plutire, se calculează cu formula
192) Un submarin complet imers, se poate răsturna transversal în cazuri anormale, deoarece
submarinele nu au bord liber
la submarine B este un punct fix când acestea sunt în totală imersiune
submarinele nu au rezervă de flotabilitate
193) Unui ponton paralelipipedic îi creşte pescajul, celelalte mărimi rămân constante.Raza metacentrică
creşte
scade
rămâne neschimbată
194)
Dacă la bordul navei se deplasează masa P (P < 0,1D) din punctul A (x, y, z)
în punctul D (x1, y1, z1), înălţimea metacentrică transversală corectată se calculează cu formula
195)
În cazul unui ponton paralelipipedic cu dimensiunile L, B, d, raportul dintre raza metacentrică longitudinală şi raza metacentrică
transversală este egal cu
196)
Afirmaţia “Deoarece pentru majoritatea navelor xF < xB , când nava trece din apă dulce în apă sărată (dr> 0), nava se va apupa
(Dt < 0).
În situaţia inversă (dr< 0) , nava se va aprova (Dt > 0)”, este :
adevărată
falsă
nu este relevantă
197)
Dacă se ambarcă o greutate la bordul navei deasupra planului neutru
atunci
stabilitatea navei scade
stabilitatea navei creşte
nu se modifică stabilitatea navei
198)
Dacă se debarcă o greutate de la bordul navei, de deasupra planului neutru
atunci
stabilitatea navei creşte
stabilitatea navei scade
nu se modifică stabilitatea navei
199)
Dacă se ambarcă/debarcă o greutate la sau de la bordul navei, dintr-un punct care are cota
atunci stabilitatea navei
creşte
rămâne neschimbată
scade
200) Inventarul de avarie trebuie să conţină obligatoriu printre altele
trusa de marangozerie, bucăţi de pânză de velă, stupă, câlţi,
compas magnetic, lampă de semnalizare morse, pistol pentru rachete
dulapi de lemn de esenţă tare, petrol lampant, sextant, VHF
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
Teste brevet

201) Pentru astuparea unei găuri de apă cu ajutorul chesonului de ciment, vor fi parcurse următoarele etape
confecţionarea cofragului, prepararea cimentului, turnarea cimentului, îndepărtarea cofragului după întărirea cimentului
se astupa gaura de apa cu un paiet de vitalitate, se confectioneaza un cofrag dupa forma gaurii de apa, se prepara betonul, se
toarna, se scoate cofragul, se indeparteaza paietul
se opreşte nava, se astupă gaura de apă cu un paiet de vitalitate, se elimină apa din compartimentul inundat, se
confecţionează un cofrag adecvat, se prepară cimentul, se toarnă cimentul, se îndepărtează cofragul după întărirea
cimentului
202) Betonul folosit la astuparea găurii de apă se compune din
1/3 nisip şi 2/3 ciment
203) Betonul folosit la astuparea găurii de apă se prepară cu
apă de mare
apă dulce
apă tratată special cu nitraţi
204) La temperaturi scăzute, betonul folosit la astuparea găurii de apă se prepară
cu adaos de oţet sau acid acetic
în proporţie crescută de ciment
utilizând apă dulce încălzită
205) Pentru reducerea timpului de întărire a betonului folosit la astuparea găurii de apă, se adaugă la apa de preparare
clorură de natriu
sodă caustică
dioxid de zinc
206) Dopurile de lemn din inventarul de avarie trebuie să fie de esenţă
foioase
mesteacăn
răşinoase
207) Penele de lemn din inventarul de avarie trebuie să fie de esenţă
foioase
mesteacăn
răşinoase
208) Paietul de vitalitate întărit se compune din
două pânze de velă cusute între ele, cu inserţie de câlţi la mijloc, cu grandee pe margini
două pânze de velă cusute între ele, cu inserţie plasă de sârmă şi câlţi la mijloc, cu grandee pe margini
cel puţin 4 feţe de pânză de velă, cu inserţie de plasă de sârmă la mijloc, cu grandee pe margini
209) Persoana responsabilă cu pregătirea echipajului pentru rolul de gaură de apă, este
superintendentul
şeful timonier
căpitanul secund
210) Exerciţiile pentru 'gaură de apă' se fac cu scopul de a
asigura lupta contra incendiilor cu mijloace proprii
pregăti echipajul pentru o intervenţie rapidă şi eficace în îndepărtarea provizorie a avariei
pregăti echipajul pentru o reparaţie de specialitate până la următoarea andoare planificată a navei
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
Teste brevet

211) Vitalitatea navei reprezintă
capacitatea navei, realizată prin construcţie, de a nu permite intrarea apei pe puntea principală
caracteristica constructivă realizată prin compartimentarea etanşă a corpului navei, în scopul asigurării
nescufundabilităţii chiar în condiţia anormală de inundare a unuia sau mai multor compartimente
capacitatea navei de a-şi menţine asieta chiar atunci când compartimentul maşină şi/sau picul prova sunt inundate accidental
212) Materialele care fac parte din inventarul de avarie sunt piturate în culoarea
roşie
verde
albastră
213) Instalaţiile de vitalitate de la bordul navei sunt
instalaţia de ballast, instalaţia de santină şi de stins incendiu cu apă
instalaţia de stins incendiu cu pulbere şi separatoarele de combustibil greu
instalaţia de încălzire tankuri de la dublul fund şi cea de avertizare incendiu în exteriorul castelului
214) Paietele întărite sunt manevrate cu ajutorul
parâmelor elastice de relon
parâmelor vegetale
sârmelor de oţel
215) În inventarul de avarie trebuie să se găsească
chei de ancoră
pontil reglabil
compas magnetic
216) Trusa de matelotaj conţine, printre altele
pastă detectoare de apă,cretă colorată
sextant, oglindă de semnalizare
daltă, burghie elicoidale
217) Numărul parâmelor gradate ale unui paiet de vitalitate este
218) Comandantul unei nave implicate într-o situaţie de urgenţă va raporta situaţia
societăţii de asigurare
conform prevederilor manualului de urgenţă
navlositorului şi destinatarului mărfii
219) Toate exerciţiile pentru situaţii de urgenţă de la bordul navei, sunt conduse de către
comandantul navei
căpitanul secund al navei
şeful de echipaj
220) Înregistrările în jurnalul de bord referitoare la exerciţiile pentru situaţi de urgenţă, trebuie să cuprindă
drumul şi viteza navelor din vecinătate
tipul exerciţiului, personalul participant, echipamentul folosit şi orice problemă întâmpinată pe parcursul exerciţiului
motivul pentru care exerciţiul este efectuat la data respectivă şi dacă s-a obţinut aprobarea prealabilă a companiei pentru
efectuarea acestuia
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
Teste brevet

221) Responsabilitatea pentru coordonarea tuturor activităţilor în cazul oricărei situaţi de urgenţă de la bordul navei, revine în totalitate
căpitanului secund
comandantului navei
echipei de intervenţie
222) Toate înregistrările asupra exerciţiilor pentru situaţii de urgenţă efectuate la bordul navei, vor fi ţinute în
Registrul de mentenanţă
registrul de manipulare ballast
jurnalul de bord
223) În cazul unei coliziuni în marea liberă, comandantul va lua următoarele măsuri
constatarea avariilor produse
avertizarea şi informarea conform procedurilor proprii, asigurarea siguranţei personalului, constatarea avariilor proprii
(şi ale celeilalte nave - dacă este cazul), evaluarea pierderilor, sondarea tankurilor şi verificarea compartimentelor
afectate, remedierea provizorie a avariei, pregătirea instalaţiei de salvare
constatarea pierderilor proprii, informarea autorităţilor portuare celor mai apropiate, informarea armatorului, navlositorului şi a
destinatarului mărfii
224) În cazul unei coliziuni cu o altă ambarcaţiune într-un port, comandantul va lua următoarele măsuri
avertizarea şi informarea conform procedurilor proprii, asigurarea siguranţei personalului, constatarea avariilor proprii
şi ale celeilalte ambarcaţiuni, evaluarea pierderilor, sondarea tankurilor şi verificarea compartimentelor afectate,
remedierea provizorie a avariei, pregătirea instalaţiei de salvare
constatarea avariilor produse la nava proprie şi salvarea răniţilor
constatarea pierderilor proprii, informarea autorităţilor portuare celor mai apropiate, informarea armatorului, navlositorului şi a
destinatarului mărfii
225) În cazul deplasării accidentale a mărfii la bordul navei, vor fi urmate procedurile descrise în
manualul de mentenanţă
planurile pentru situaţii de urgenţă
politica companiei
226) Mecanismul din fogura RO-TCVN-V-t 01.d , reprezintă
cleşte de avarie
pontil reglabil
dispozitiv de strângere
227) Instalaţia de santină, fiind o instalaţie de vitalitate, trebuie să aibă cel puţin
o pompă centrifugă de mare capacitate
o pompă centrifugă de capacitate cel puţin egală cu cea a pompei de ballast
o pompă cu piston
228) Pompele instalaţiei de ballast sunt montate
pe orice punte care se pretează la gabaritul lor
cât mai aproape de nivelul paiolului
cât mai aproape de tancul de ballast cel mai mare
229) Pentru a evita agravarea avariei, o navă cu gaură de apă în zona dublului fund, cu două tankuri inundate, va trebui
să elimine apa pătrunsă utilizând pompele de combustibil
să asigure izolarea tancurilor afectate de celelalte compartimente, pentru a împiedica extinderea inundării
să toarne un cheson de ciment rapid şi să golească apa din tankurile afectate
230) Un tank petrolier adlat în marş spre al doilea port de descărcare, eşuează pe un banc de nisip.Pentru dezeşuare cu mijloace proprii,
cea mai indicată măsură este
utilizarea motorului principal la marş înapoi la putere 110%
utilizarea motorului principal la marş înainte la putere 110% şi efectul cârmei din bandă în bandă
transferul de marfă pentru crearea unei asiete/canarisiri favorabile dezeşuării, folosind motorul principal în regim de
siguranţă şi efectul cârmei
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
Teste brevet

231) O navă canarisită la tribord datorită inundării unui compartiment printr-o gaură de apă, va fi redresată prin
pomparea continuă a apei din acel compartiment
inundarea voluntară a unui compartiment diametral opus sau transfer corespunzător de marfă
oprirea navei şi pomparea apei
232) Un tank iniţial gol de la dublul fund, este inundat printr-o gaură de apă. Eliminarea provizorie a efectului avariei se poate face prin
pomparea continua a apei cu pompa de santină
pomparea continuă a apei cu pompa de ballast
presarea cu aer a tankului afectat, la o presiune mai mare decât cea hidrostatică
233) Ballastarea navei goale pentru realizarea unei asiete convenabile trebuie să asigure
egalitatea pescajelor prova şi pupa
un deplasament minim de siguranţă şi imersiunea eficientă a elicei şi penei cârmei
diferenţa dintre pescajul pupa şi prova să fie de cel puţin 33% din pescajul pupa
234) Panoul de avarie cu borduri moi este confecţionat din
pânză de velă şi plasă de sârmă
pânză de velă impregnată şi plasă de sârmă
pânză de velă, câlţi, scândură de răşinoase, scoabe, cuie
235) Gaura de apă care poate fi astupată cu dop de lemn de esenţă răşinoasă şi pânză de velă impregnată în vaselină, este situată
în zona liniei de plutire
la dublul fund
în zona gurnei
236) Penele de lemn folosite la fixarea unui panou de vitalitate, trebuie să fie din esenţă
plop
mesteacăn
răşinoase
237) Ejectorul funcţionează pe principiul
pompei cu came
pompei alternative
pulverizatorului
238) O gaură de apă de lungime circa 50 cm în zona liniei de plutire, cuplul maestru babord, poate fi remediată prin
aplicarea unui panou de avarie peste gaura respectivă
introducerea unei pene de lemn de esenţă răşinoasă
se canariseşte nava la tribord, se sudează o tablă peste gaură şi se redresează nava
239) Prin definiţie, centrul de greutate al navei reprezintă
centrul de greutate al volumului de apă dezlocuit de corpul imers al naveiâ
suma tuturor componentelor greutăţilor de la bord, care alcătuiesc deplasamentul navei
punctul geometric în care acţionează forţa de greutate a navei
240) Prin definiţie, centrul de carenă al navei reprezintă
centrul de greutate al volumului de apă dezlocuit de corpul imers al naveiâ
rezultanta forţelor de flotabilitate care acţionează asupra corpului imers al navei
rezultanta forţelor de greutate corespunzător tuturor categoriilor de greutăţi care compun deplasamentul navei
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
Teste brevet

241) În ce condiţie, ambarcarea unei greutăţi modifică pescajele prova şi pupa cu aceeaşi valoare
atunci când XB=XG
atunci când XB = XF;
când centrul plutirii este situat la jumătatea lungimii navei
242) Pentru a nu provoca o înclinare a navei, ambarcarea unei greutăţi trebuie făcută astfel încât
centrul de greutate al masei ambarcate să fie pe verticala centrului plutirii
centrul de greutate al masei ambarcate să fie pe verticala centrului de carenă
centrul de greutate al masei ambarcate să fie deasupra centrului de greutate al navei
243) La trecerea din apă ducle în apă sărată, pescajul navei
creşte
scade
rămâne neschimbat
244) Prin 'rezerva de flotabilitate' se înţelege
volumul etanş al navei, situat sub linia de plutire
volumul etanş al navei, situat deasupra liniei de plutire
volumul tuturor spaţiilor goale ale navei
245) Convenţia Internaţională asupra Liniilor de Încărcare - Londra 1966, defineşte navele de tip 'A' ca fiind
navele specializate în transportul containerelor
navele specializate în transportul mărfurilor solide în vrac
nave special construite pentru a transporta marfuri lichide în vrac
246) La marca de bord liber, distanţa dintre linia de încărcare de vară şi linia de încărcare în apă dulce, reprezintă
TPC
MCT
FWA
247) La trecerea din apă sărată în apă dulce, pescajul navei
creşte
scade
rămâne neschimbat
248) Ce reprezintă mecanismul din figura RO-TCVN-V-t 02.d
clemă de avarie
pontil reglabil
dispozitiv universal de strângere
clemă de avarie
pontil reglabil
clemă de avarie
pontil reglabil
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
Teste brevet

251) Descrierea amănunţită a tuturor instalaţiilor de stins incendiu de la bordul navei se găseşte în
jurnalul de maşină
jurnalul de bord
manualul de pregătire SOLAS
252) Mijloacele colective de salvare de la bordul navei sunt descrise în
rolul de apel
instrucţiunile de combatere a incendiilor
253) Procedura de raportare a unei situaţii de urgenţă, cum ar fi gaura de apă, este decrisă în
Manualul de pregătire SOLAS
manualul de proceduri ale companiei
manualul navei de raportare a situaţiilor de urgenţă
254) Listele persoanelor de contact pentru cazuri de urgenţă şi amănuntele adreselor acestora, se găsesc în
Manualul politicii companiei
manualul navei de raportare a situaţiilor de urgenţă
255) Procedurile de acces într-un compartiment inundat ca urmare a unei găuri de apă sunt descrise în
Manualul de siguranţă al navei
256) Procedurile de acţionare a echipajului în cazul creşterii riscului de poluare sau a poluării ca o consecinţă a unei găuri de apă înmtr-un
tank de combustibil sau ulei, sunt detaliat descrise în
Vessel Response Plan
257) Un ponton paralelipipedic cu dimensiunile L = 200 m; B = 20 m; D = 10 m are centrul de greutate situat în planul plutirii pentru orice
situaţie de încărcare. Determinaţi valoarea pescajului pentru care nava este în situaţia de echilibru indiferent
d=8m
d = 8,2 m
d = 8,165 m
258) O nava are initial deplasamentul egal cu 10900 to, si KG0 = 7 m. Se incarca nava cu 5742 tone de marfa care se distribuie pe doua
punti situate la distantele Kg1 = 8,17 si Kg2 = 7,43 m de planul de baza (PB). Gasiti cantitatile de marfa distribuite pe cele doua punti astfel
incat inaltimea metacentrica finala a navei sa fie GM = 1,24 m. Se cunoaste KM = 8,43 m la deplasamentul delta = 16642 to:
4805,5 to si 936,5 to
4.808 to si 933 to
4900 to si 842 to
259) Un ponton paralepipedic are dimensiunile: L = 100 m B = 10 m D = 5 m, deplasamentul 2000 t iar cota centrului de greutate KG = 4,5
m şi pluteşte în apă dulce. Calculaţi valoarea înălţimii metacentrice iniţiale şi valoarea acesteia după ce o masă de 500 t este ambarcată la
cota Kg = 4 m. Calculaţi valorile momentelor de stabilitate la înclinarea transversală de 10° în ambele situaţii
(GM)1 = 0,67 m.;
(MSj)1 = 232,7 t.m.;
(GM)2 = 0,18 m.;
(MSj)2 = 78,14 t.m.
(GM)1 = 0,7 m.;
(MSj)1 = 240,2 t.m.;
(GM)2 = 0,18 m.;
(MSj)2 = 78,14 t.m
(GM)1 = 0,67 m.;
(MSj)1 = 232,7 t.m.;
(GM)2 = 0,2 m.;
(MSj)2 = 80 t.m.;
260) O navă are deplasamentul ? = 10900 t, KG = 6,2 m , KM = 7,2 m. O masă de 200 t se gaseşte la bordul navei având cota centrului de
greutate Kg = 2,6 m. Să se calculeze cantitatea de balast care trebuie ambarcată având cota centrului de greutate Kg' = 1 m, după ce
greutatea de 200 t a fost debarcată pentru ca nava să-şi păstreze intactă valoarea înălţimii metacentrice, în condiţia în care KM rămâne
constant:
140,12 t
138,46 t
139,23 t
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
Teste brevet

261) Un ponton paralelipipedic are dimensiunile L = 200 m, B = 20 m, D = 10 m şi pentru orice situaţie de încărcare are centrul de greutate
situat în planul plutirii. Găsiţi valoarea maximă a pescajului pentru care nava este la limita stabilităţii transversale
8,175 m
8,065 m
8,165 m
262) O navă cu deplasamentul 22600 t, KG = 8,2 m descarcă 3000 to de balast având cota centrului de greutate Kg = 2 m. Nava încarcă
11800 t de marfă la cota centrului de greutate Kg = 7,8 m, rămânând disponibila pentru încărcare o cantitate de 1200 t de marfă.
Determinati cota centrului de greutate a cantităţii disponibile, astfel încât înălţimea metacentrică finală GM să nu fie mai mică de 0,5 m . KM
corepunzător deplasamentului de 32200 t are valoarea 9 m
4,66 m
4,55 m
4,75 m
263) La bordul unei nave cu deplasament iniţial 11000t, KG=8.7m, KM=9.5m, înclinate 2? la tribord, se ambarcă : o greutate de 400t la
Kg1=10m şi 4.5m lateral spre tribord, o greutate de 600t la Kg2=4m şi 6m lateral la babord . Se debarcă o greutate de 100t de la Kg3=1m şi
2m lateral spre tribord. Să se calculeze unghiul final de înclinare laterală a navei .
8,63? Babord
9,15? Tribord
15? Tribord
264) O navă cu deplasamentul 10500 t pluteşte pe carenă dreaptă şi are KG = 7,8 m şi KM = 8,5 m. Nava ambarcă o masă de 300 t cu Kg
= 10 m şi 4 m tribord faţă de PD. Să se calculeze unghiul înclinării finale
9,8 grd Bb
9,85 grd Tb
9,88 grd Tb
265)
O nava pluteste cu inclinarea j = 3°. Sa se determine valoarea masei ce trebuie deplasata la bord pentru a o indrepta, daca inaltimea
metacentrica este = 0,6 m., deplasamentul navei este D = 300 t. iar distanta pe care se poate deplasa greutatea este 1y = 2 m.
6t
4,68t
8t
266) O navă cu caracteristicile : L=56m, B=6m, tpv=1m, tpp=1.3m, CB=0.5m, GML = 50m, pluteşte în apă dulce şi trebuie adusă pe asietă
zero, prin deplasarea unei greutăţi spre prova, pe o distanţă de 28m. Aflaţi valoarea greutăţii
3,21 t
2,51 t
1.85t
267) Un ponton paralelipipedic cu dimensiunile L = 100m, B = 10m, D = 6m, pluteşte în apă dulce, la pescajul t = 2m. O masă de 1t se
deplasează lateral pe o distanţă de 8m, deviind pendulul instalat pe ponton cu 0,05 m. Pendulul are lungimea de 5 âm. Care este valoarea
cotei centrului de greutate?
3,96 m
4,66 m
4.76m
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27

TCVN - Rez

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TCVN - Rez

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

8/18/2018 www.ainostri.ro/?

Sumar cont Ofertele mele CV Teste Brevet Setări Asistență

1. Alegeți funcția pentru care doriți obținerea certificatului de competență

Engineer officer - on ships powered by ME of 750kw or more Afișare teste

TCVN - Teoria, Construcția și Vitalitatea Navei (30 întrebări; 60 minute; minim 70 %)

Generează test Toate întrebările

3. Întrebările 1 - 10 pentru TCVN - Teoria, Construcția și Vitalitatea Navei

1) Tonajul brut al navei reprezintă

volumul tuturor compartimentelor etanşe situate sub linia de plutire

valoarea în tone lungi a deplasamentului navei a linia de plină încărcare

Arată răspunsul corect

2) În mod obişnuit, structura corpurilor navelor maritime este făcută din

oţel pentru construcţii navale cu conţinut mărit de carbon

oţel pentru construcţii navale cu conţinut redus de carbon

aliaj special inoxidabil

Arată răspunsul corect

3) Osatura transversală a navei reprezintă

sistemul de rigidizare a suprastructurii la nivelul punţii de comandă

Arată răspunsul corect

4) Din sistemul de osatură transversală fac parte următoarele elemente structurale

Arată răspunsul corect

5) Din sistemul de osatură longitudinală fac parte următoarele elemente structurale

învelişul fundului, centrua punţii superioare, învelişul punţii superioare, copastia

Arată răspunsul corect

6) În terminologia navală, 'coverta' înseamnă

cea mai de sus punte, continuă şi etanşă pe toată lungimea navei

prima punte continuă şi etanţă, situată deasupra chilei

puntea continuă şi etanşă, situată deasupra tankurilor dublului fund

Arată răspunsul corect

7) Puntea de bord liber este

puntea intermediară la shelter-deck deschis

puntea de unde se masoară bordul liber

Arată răspunsul corect

8) Primul compartiment etanş de la extremitatea prova se numeşte

Arată răspunsul corect

9) Ultimul compartiment etanş de la extremitatea pupa se numeşte

Arată răspunsul corect

10) Pereţii longitudinali etanşi şi rezistenţi sunt prezenţi la osatura

doar la navele specializate în remorcaj portuar

Arată răspunsul corect

© 2004 - 2018 ainostri.ro

Sumar cont Ofertele mele CV Teste Brevet Setări Asistență

1. Alegeți funcția pentru care doriți obținerea certificatului de competență

Engineer officer - on ships powered by ME of 750kw or more Afișare teste

TCVN - Teoria, Construcția și Vitalitatea Navei (30 întrebări; 60 minute; minim 70 %)

Generează test Toate întrebările

3. Întrebările 11 - 20 pentru TCVN - Teoria, Construcția și Vitalitatea Navei

Arată răspunsul corect

12) Structura terminaţiei prova a osaturii corpului navei se numeşte

Arată răspunsul corect

13) Structura terminaţiei pupa a osaturii corpului navei se numeşte

Arată răspunsul corect

14) Sistemul longitudinal de osatură (SLO) se aplică obligatoriu la corpurile navelor

şalupele destinate serviciului de pilotaj

nevele specializate în remorcajul de fluviu

Arată răspunsul corect

deplasamentul navei la plină încărcare

cel puţin 25 % din capacitatea de încărcare a navei

depinde de tipul de navă

Arată răspunsul corect

16) Tancurile de asietă sunt amplasate

în dreptul cuplului maestru

la extremităţile prova şi pupa ale navei

deasupra tankurilor de apă tehnică