Prezentare AUTOEDUCAȚIA

5/10/2018 Autoeducatiaprezentare-slidepdf.
com
SEMINAR FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI

STUDENŢ I :
http://slidepdf.com/reader/full/autoeducatia-prezentare 1/23
5/10/2018 Autoeducatiaprezentare-slidepdf.com
CE ESTE AUTOEDUCAŢIA ?
NECESITATEA , POSIBILITATEA ŞI
REALITATEA AUTOEDUCAŢIEI
CUNOAŞTE
CUNOAŞTEREA
REA EULUI
EULUI PROPRIU
ORGANIZAREA EFICIENTĂ A ACTIVITĂŢII
ŞI FOLOSIREA EFICIENTĂ A BUGETUL DE
TIMP
METODE ŞI PROCEDEE FOLOSITE ÎN
PROCESUL AUTOMODELĂRII
NECESITATEA ŞI ACTUALITATEA AUTOEDUCAŢIEI

Tendin ţa natural
combustibilul ă ăaduin
“ str omului deaaizbuti
ţei de pe unăplan
se autodep şi reprezintă “faţă
superior
de înaintaşii săi .
Fiinţa umană vine pe lume neîmplinită şi ea nu încetează să se
perfecţioneze ca om până la adânci bătrâneţi .
exigenţele ţmereu
Autoperfec ionareasporite
continuă este
ale ăţii ăprofesionale
cerut
activit înainte de toate de
, oamenii
fiind nevoiţi să –şi schimbe odată sau chiar de două ori profesia
iniţială . Astfel , oamenii trebuie să înveţe din mers profesii şi
specialităţi noi.
Bogdan Suchodolski afirma : “ … intrăm într-o epocă în care
factorii principali nu mai sunt ca până acun resursele naturale ,
investiţiile şi nici tehnica .Factorii esenţiali ai dezvoltării socio –
economice sunt oamenii calificaţi , oameni cu aptitudini
creatoare , inteligenţi “
INTELIGENŢA UMANĂ - SURSĂ INEPUIZABILĂ DE PROSPERITATE
ŞI DE
PROGRES NEÎNTRERUPT AL
Termenul de autoeducaţ
autoeducaţie provine
de la grecescul ,,autos’’=sine
,,autos’’=sine î nsu
nsu şi,si
latinescul ,,educatio’’=educa ţ ie
AUTOEDUCAŢ IA reprezintă un concept corelat cu :

Educa ţ ia
Instruirea
Autoinstruirea
Educa ţia permanent ă
Autoeduca ţ ia poate fi definita ca fiind activitatea fiinţei
umane desfăşurată in scopul perfecţionării propriei
personalităţi,
adică educaţie prin sine însuşi .
Se identifică uneori cu conceptul de autoinstruire .
Autoinstruirea – acţiunea fiinţei umane de a învăţa
 Dancsuly, Salade, Vrabie, Comănescu prin notele definitorii
asupra Autoeducaţiei demonstrează :
 caracterul conştient , sistematic, planificat
 existenţa scopului

 efortul ţpropriu
motiva ia intrinsecă
 Caracterul conştient , sistematic, planificat nu există totdeauna în
autoeducaţie pentru că intervin :

 lipsa de experienţă la începutul procesului de autoeducaţie ;
 particularităţile de vârstă;

nivelul scăzut al voinţei;
 natura sarcinilor urmărite.
Continutul autoeducatiei poate fi analizat din perspectiva procesului
de dezvoltare a personalitatii in diferite etape ale vietii ( Barna,
Andrei, ). În acest context, autoeducafia, in calitatea sa de
"activitate desfasurata in scopul perfectionarii propriei
personalitati" are simultan:
- un caracter subiectiv, reprezentand un produs al educatiei
superior proiectata, organizata, coordonata, (auto)perfectionata;
- un caracter auto-reglator, reprezentand saltul functional de la
conexiunea inversa externa (subiect-obiect) la conexiunea
inversa interna (subiect-subiect);
- un caracter corelativ,
corelativ, reprezentand legatura structurala existenta
- - - -
 Pedagogii L. Ruvinski – I. Comănescu afirmă că
procesele de educaţie şi autoeducaţie sunt activităţi
neplanificate , nesistematice , sporadice.

AUTOEDUCA ŢIA – ACTIVITATEA FIINŢEI UMANE
DESFĂŞURATĂ ÎN SCOPUL
PERFECŢIONĂRII
PROPRIEI PERSONALITĂŢI
PROPRIEIeficien
 Caracteristicile , profunzimea PERSONALIT ĂŢI
ţei autoeducaţiei
depind de o serie de
condiţii :
 nivelul de dezvoltare al conştiinţei de sine;
 calit
ăţile volitile ale fiinţei umane ( perseverenţă,
înfrânare );
 stăpânirea priceperilor de deprindere de muncă
intelectuală ;

natura şi complexitatea sarcinilor propuse ;
AUTOEDUCAŢIA trebuie analizată în
corelaţie cu :

Educa
Educaţia

ia permanentă
În primii ani ai educaţiei , are loc o dezvoltare
situaţională a
personalit ăţii, sub influenţ a situa ţiilor
concrete , imitaţia şi influenţele concrete au
rol hotărâtor .
Îmbogăţirea experienţei , a dezvoltării fizice şi
psihice , comportamentul este determinat de
cerinţele interne .
Sfârşitul preadolescenţei conduce la
restructurarea profundă a :

organismului
G.W. Allport afirmă că în adolescenţă se produce acel
în dezvoltarea conştiinţei de sine care

salt educativ în
permite şi stimulează declanşarea preocuparea de
autoperfec
Apari ţionare ţiei presupune :
ţia autoeduca
• Maturitate : fizică
psihică
morală
• nivel de cultură generală
• capacitatea de autocunoaştere şi de
dezvoltare a conştiinţei de sine în

condiţii de mediu şi educaţie
Autoeducaţia poate apărea şi mai târziu fiind
favorizată de anumite
evenimente, în care individul compară ceea ce
este cu ceea ce trebuie să fie .

î n S p o
e a r
e x i g r e a
i
a
r r
t en ţ e
 I n d e l o
ţ i
n o i e l a i p e r p r i a r f aţ
s or a o p ă
r n ă

O i a
l e
o c
a e
s s n u
ta
m n i u
s n
t e
r e
d e i tă
 O
n e l ă
l i n i ş
i n
o a
te
t i a
v ţ
m o
AUTOEDUCAŢIA reprezintă
o : rezultatul firesc al educaţiei ;
o etapa când ( normele ) cerinţele sunt
interiorizate în cerin
cerinţe interne ; ţe proprii şi devin
De aici înainte, dezvoltarea
personală are loc prin
întrepătrunderea
5/10/2018
RAPORTUL DINTRE EDUCAŢIE ŞI Autoeducatiaprezentare-slidepdf.com
AUTOEDUCAŢIE
Raportul educaţie-autoeducatie construieste practic un nou
echilibru intre factorii externi si factorii interni ai activitatii de
formare-dezvoltare a personalitatii, factori situati pe o linie de
evolutie ascendenta. Astfel educatia, aflata initial alaturi de
mediu in ipostaza unui factor extern, devine treptat - prin
educatie permanenta si autoeducatie -un factor intern stabil,
care reflecta, la nivel functional si structural, capacitatea
intrinseca a personalitatii umane de (auto)perfectionare
continua a activitatii sale individuale si sociale.
Educatia asigura,
fundamental la acest nivel,
al organizatiei atingerea
scolare scopului
moderne pedagogic "a
si postmodeme:
face din obiectul educatiei subiectul propriei sale educatii, din
omul care capata, educatie omul care se educa el insusi" (Faure,
Edgar
Autoeducatia incepe sa se manifeste de obicei la varsta
preadolescentei
maturizarile precoce
sau asipubertatii.
nici cele tardive.
Nu sunt excluse nici
LA NIVEL PREŞCOLAR : Educaţia este mai mare decât
autoeducaţia
De la varsta prescolara, copilul este antrenat in diferite activitati in
vederea formarii calitatilor volitive. Ele pot fi grupate in cateva
categorii:
-
LA ŞCOLARUL MIC : Educaţia este mai mare sau egală cu
autoeducaţia
Pana la varsta de 10-11 ani dominate sunt influentele externe desi
apar si momente de manifestare a copilului ca subiect al
educatiei. Preocuparea pentru autoeducatie nu apare de la sine,
ci este un act
Educatorul pregatit
(parinte, prin intregul
invatator) este proces educational.
cel ce creeaza deschiderea
interesului pentru sine, cel ce initiaza contactul cu lumea si cu
propria persoana.
PREADOLESCENŢĂ : Educaţia este egală cu autoeducaţia
Preadolescenta este prima etapa la care autoeducatia se poate
realiza
perioadain el
mod sistematic,
incepe organizatsisisaplanificat.
sa se desopere In aceasta
se priveasaca cu alti
ochi, sa-si indrepte atentia spre problemele reale ale existentei
sale care pana atunci nu-l preocupau. Dezvoltarea constiintei de
sine, tendinta spre independenta si experineta sociala tot mai
bogata marcheaza o anunita maturitate psihologica, intelectuala
autoeducatie.
si morala necesara
Sensisblitatea
pentru afiramarea
marita, excitabilitatea
procesului depronuntata,
ca si influentele negative tot mai numeroase ale educatiei
incidentale presupun stimularea si indrumarea preocupatrilor de
automodelare la aseasta varsta.
ADOLESCENŢĂ : Educaţia este mai mică sau egală cu autoeducaţia
Adolescenta
cele mai multe
este considerata
cazuri preocuparile
varsta autoeducatiei,
de autoformarein constienta,
http://slidepdf.com/reader/full/autoeducatia-prezentare
sesul ca in 12/23
Spre deosebire de preadolescenti, care se orienteaza mai ales spre
autoeducatia fizica si cea cu carcter practic (unde succesele sunt

mai observabile), adolescentii imbratiseaza cu succes toate
comportamenetele autoformarii personalitatii. In domeniul
autoeducatiei intelectuale adolescentii se orienteaza spre
formarea unor
intelectuale, algoritmi
insusirea proprii gandirii
conceptiei desprelogice
lume a. operatiilor
Deseori, apare tentinta de autoinoire, de schimbare profunda si
totala, dorinta de a
deserveni alt om.
Adolescentilor le devine accesibila lumea frumosului. Apare dorinta
de instruire estetica,
spre formarea componentelor atitudinii estetice (gustul, judecata,
idealul, sentimentele si
convingerile estetice).
Atat la baieti, cat si, mai ales la fete, infatisarea exterioara devine
obiectul atentiei.
Putem distinge, asadar, doua stadii in procesul de evolutie a
autoeducatiei:
1. stadiul pregatirii pentru autoeducatie, specific varstei prescolare
si varstei scolare mici
2. 2. stadiul autoeducatiei propriu-zise
Autoeducatia ţia este egal(prin

ADULT : Educaprofesionala ă cu autoeduca ţia un caracter de
munca) capata
 MENIREA EDUCAŢIEI ESTE SĂ PREGĂTEASCĂ
FIINŢA UMANĂ PENTRU CONTINUAREA

EDUCAŢIEI PRIN EFORT PROPRIU PE TOT
PARCURSUL VIEŢII .
 ÎNTRE EDUCAŢIE, AUTOEDUCAŢIE ŞI
EDUCAŢIA PERMANENTĂ EXISTĂ UN

RAPORT DE CONTINUITATE
DISCONTINUITATE , ASFEL :ŞI

Educaţia creează condiţiile esenţiale
(motivaţie, capacităţi, priceperi, deprinderi ,
tehnici de muncă intelectuală ) pentru
apariţia Autoeducaţiei (însumează
conţinutul desăvârşit al educaţiei )

PRIN AUTOEDUCAŢIE , EDUCAŢIA

EDUCAŢIA PERMANENTĂ – STRATEGIE DE
ADAPTARE , RESTRUCTURARE SAU

PERFECŢIONARE A PREGĂTIRII
PROFESIONALE.
EA VIZEAZĂ REÎNNOIREA , ÎMBOGĂŢIREA
CUNOŞTINŢELOR.
Toffler
Toffler afirma : “ … analfabetul de mâine
mâine nu va fi cel
care nu ştie să citească
ci VA FI CEL CARE NU A ÎNVĂŢAT CUM SĂ ÎNVEŢE “
AŞADAR , PUTEM
AUTOEDUCA SPUNE CĂ MODALITATEA
ŢIA REPREZINT
FUNDAMENTALĂ DE REALIZARE A
EDUCAŢIEI PERMANENTE
ESENŢA SOCIALĂ A AUTOEDUCAŢIEI derivă din
dezvoltarea ţsocial
interdependen a între bazată pe : personală şi
ă dezvoltarea
 viaţa în colectiv şi relaţiile interumane care oferă
individului modele de urmat


rolul prietenilor , al microgrupului
RESPONSABILITATEA TÂNĂRULUI PENTRU

PROPRIA LUI DEVENIRE
“ Ne fac înţelepţi nu amintirile trecutului, ci
responsabilităţile viitorului “
Rezultă astfel corelarea ridicată între gradul de
conştientizare a răspunderii proprii pentru formarea
personală a persoanei şi preocupările concrete pe
5/10/2018
AUTOEDUCAŢIA ÎNTRE POSIBILITATE ŞI REALITATE
Autoeducatiaprezentare-slidepdf.com
 Omul reprezinta un produs al propriilor realizari, ceea ce a

faurit singur din propria lui fiinta ; dar ca orice creatie, pentru
a se desavarsi ,, trebuie mai intai afundata in timpul prin care
va deveni « ( Antoine de Saint- Exupery ).
 Nu intamplator, stiinta moderna a demonstrat ca aproape
fiecare om este potential dotat pentru a utilza instrumentele
autoeducatiei. Studiile facute de specialisti evidentiaza
capacitatile de care dispune creierul uman in stocarea si
prelucrarea informatiilor. Daca s-ar folosi doar 50% din
capacitatea intelectuala, un om obisnuit ar putea sa
vorbeasca 30 de limbi sau sa urmeze 10- 15 facultati..
 Realitatea este ca folosim cel mult 10% din potentele fizice si
psihice.Diferenta dintre posibil si real, este chiar diferenta
intre ceeea ce suntem si ce putem deveni..Prin autoeducatie,
omul poate sa reduca o parte semnificativa a acestui
decalaj..

La varsta preadolescentei
abordarea autoeducatiei, insemod
poate face primul
sistematic pas in si
, organizat
planificat.Fiind etapa cea mai timpurie a autoeducatiei, pot sa
apara o serie de dificultati sau particularitati.Ele sunt
determinate de modul de receptare a informatiilor, fixarea si
realizarea obiectivelor propuse, directiile prioritare .

foarte repede,
Cercetarile releva
atunci
faptul
cand
caparticipa
adolescentii
la actiuni
se potbine
entuziasma 17/23
AUTOEDUCAŢIE ŞI AUTOCUNOAŞTERE
IMPORTAN ŢA AUTOCUNOAŞTERII
Autocunoaşterea reprezintă sarcină a cunoaşterii în general
Socrate : “ … autocunoaşterea este autoperfecţionare morală

( înţelepciune , bărbăţie ,cumpătare)
Apollo din Delphi : “ Cunoaşte-te pe tine însuţi “
Complexitatea căutării de sine este dată de complexitatea fiinţei
umane
Mihai Stoian în ,,Modele şi modele de viaţă “ : procesul

desăvârşirii de sine are 3 trepte :
1. Imaginea de sine – conduce la realizarea de sine ;
2. Idealurile – construiesc planuri de viaţă;
3. Concepţia de viaţă – dezvoltă personalitatea .
Cunoaşterea de sine exprimată în autoapreciere obiectivă ,

aprecierea corectăăşia rapid
integrarea optim semenilor , optimizarea
ă în colectiv , ajută activit
ăţii ,
la evitarea 18/23
Cunoaşterea de sine întărită de cunoaşterea altora dă

posibilitatea fiinţei umane de a evita conflictele cu semenii ,
conflicte ce pot genera tensiuni .
SURSELE CUNOAŞTERII DE SINE :

Acţiune
Relaţiile cu oamenii
Informarea ştiinţifică
GREŞELI ÎN ÎNTOCMIREA PROGRAMULUI DE AUTOEDUCAŢIE :
tendinţa de a urmări mai multe obiective ;

tendinţa de a elabora programe prea generale, fără a ţine seama
de particularităţile propriei personalităţi şi de sarcinile profesionale
şi extraprofesionale ;
tendin
minut . ţa de a fixa programe prea frigide , planificând orice

A lucra după programe nu înseamnă a lucra fără pauză. Este
necesară reorganizarea planului .
A munci fără un program precis duce la reorientarea activităţii , la
A munci fă
încordare ră unăprogram
psihic şi chiar laprecis
eşec duce
. la reorientarea activităţii , la
O bună planificare şi programare a activităţilor permite evitarea :
muncii în asalt ;
împletirea dintre muncă şi odihnă ;
împletirea
distribuirea corectă a diferitelor forme de activitate.
“
REGULI PENTRU FOLOSIREA EFICIENTĂ

A BUGETULUI DE TIMP
Precizează scopul
Concentreaz activităţ
ă- te asupra ailor
ceea; ce este principal ;
Învaţă să fii hotărât ;
Fixează termene precise pentru îndeplinirea
sarcinilor ;
Foloseşte integral timpul ;
Apucă- te de lucru imediat ;
Cheltuieşte timpul liber cât mai raţional ;
Alternează activităţile ;
Nu scăpa din vedere nici lucrurile mărunte ;
Pentru fiecare activitate în parte foloseşte orele cele
mai potrivite ;
Formează-ţi obişnuinţa de a face mintal un autoplan
R.Steiner spune ca:

“educatorul este gradinarul care trebuie sa ajute
floarea sa cresca.Nu sa-i schimbe specia,nu sa-i
imprumute propriile idealuri,nu sa faca planuri
pentru exigenta…”
V Pavelcu spunea ca:
“nu
deexista o sursa
a te simti maipropriei
opera bogata tale
in satisfactii decatsiaceea
personalitati
scluptor a propriei tale fiinte
 Barna,A.,, În puterea noastră autoeducaţ ia –

Tinere ţe , autoeducaţ ie , responsabilitate “ , Ed .
Albatros , Bucuresti , 1989
 Barna,A.,,Autoeducatia.probleme teoretice si
metodologice’’E.D.P.1995
 Barna,A,,Curs de pedagogie.Fundamentele
teoretice ale educatiei’’
 http://www.eltauniversitate.ro/
 http://www.observatorul.com/
 http://www.activ.andirivac.ro/

Prezentare AUTOEDUCAȚIA

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prezentare AUTOEDUCAȚIA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/10/2018 Autoeducatiaprezentare-slidepdf.

SEMINAR FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI

NECESITATEA ŞI ACTUALITATEA AUTOEDUCAŢIEI

AUTOEDUCAŢ IA reprezintă un concept corelat cu :

autoeducaţie pentru că intervin :

în dezvoltarea conştiinţei de sine care

dezvoltare a conştiinţei de sine în

autoeducatia fizica si cea cu carcter practic (unde succesele sunt

Autoeducatia ţia este egal(prin

FIINŢA UMANĂ PENTRU CONTINUAREA

EDUCAŢIA PERMANENTĂ EXISTĂ UN

PRIN AUTOEDUCAŢIE , EDUCAŢIA

ADAPTARE , RESTRUCTURARE SAU

ESENŢA SOCIALĂ A AUTOEDUCAŢIEI derivă din

individului modele de urmat

RESPONSABILITATEA TÂNĂRULUI PENTRU

 Omul reprezinta un produs al propriilor realizari, ceea ce a

Socrate : “ … autocunoaşterea este autoperfecţionare morală

Mihai Stoian în ,,Modele şi modele de viaţă “ : procesul

Cunoaşterea de sine exprimată în autoapreciere obiectivă ,

Cunoaşterea de sine întărită de cunoaşterea altora dă

SURSELE CUNOAŞTERII DE SINE :

GREŞELI ÎN ÎNTOCMIREA PROGRAMULUI DE AUTOEDUCAŢIE :

tendinţa de a urmări mai multe obiective ;

REGULI PENTRU FOLOSIREA EFICIENTĂ

R.Steiner spune ca:

 Barna,A.,, În puterea noastră autoeducaţ ia –

S-ar putea să vă placă și