Eseu

- Un secol de trăieşti un secol să înveţi.

- Nimeni nu se naşte învăţat.
- Pentru a învăţa nu este nimeni prea tânăr sau bătrân.
- Nu trece prin carte ca gâsca prin apă.

Educaţia începe de la naştere şi ne dă şansa de a trăi frumos.

 Educaţia nu înseamnă doar arta de a trăi frumos, educaţia-i pur şi simplu arta
de a exista.

În societatea actuală, responsabilităţile, individul însuşi se mişcă mai repede, mai

profund, decât sfârşitul secolului trecut. Provocările actuale au dus la impunerea
unor sintagme cum ar fi:

 Învăţarea de-a lungul întregii vieţi

 Educaţia permanentă
 Autoînvăţarea
 Autoinstruirea
 Autoeducaţia
 Autoformarea educativă
Autoeducaţia se defineşte ca fiind activitatea conştientă şi complexă a omului
desfăşurată în scopul deşfăşurării propriei personalităţi.

Pentru secolul nostru autoeducaţia a devenit o cerinţă fundamentală a societăţii,

determinată de creşterea exponenţială a informaţiilor şi de uzura accelerată a
acestora, de mobilitatea profesiilor, de progresele ştiinţei, tehnicii, tehologiei,
mijloacelor de informaţie, de dinamismul vieţii economice şi sociale, creşterea
nivelului de aspiraţie spre cultură, educaţie, viaţă spirituală şi de folosirea cât mai
plăcută şi utilă a timpului liber.

Autoeducaţia este posibilă datorită anumitor particularităţi şi funcţii ale conştiinţei

de sine şi anume:

 funcţia anticipativă potrivit căreia, omul se poate autoproiecta în viitor şi în

consecinţă îşi poate orienta activitatea şi preocupările sale spre obiective
urmărite cu perseverenţă.
  funcţia normativă, constituită ca urmare a interiorizării treptate a cerinţelor
sociale, care intervin ca un factor interior în determinarea conduitei, în
modelarea şi remodelarea continuă a propriilor comportamente.
 capacitatea omului de a se reflecta pe sine însuşi în ceea ce este şi ceea ce
vrea să devină el.
Omul care doreşte să se autoeduce permanent îşi formează personalitatea
echilibrat, poate identifica şi folosi sursele de informaţie, participă la dezvoltarea
societăţii şi la educarea celorlalţi membri

Autoeducatie este un sistem de autoorganizare internă pentru asimilarea

experienței generațiilor, care vizează propria lor dezvoltare. Autoeducația este un
factor puternic care reface și îmbogățește educația organizată de societate.i ai
colectivităţii din care face parte.

Procesul educație-autoeducație reprezintă în ultima instanță o activitate

dinamică orientată spre dezvoltarea şi autodezvoltarea educatului care presupune
transformarea sa în autoeducator". Interacțiunile educație-autoeducație, educație-
dezvoltare şi autoeducație-autodezvoltare reprezintă cele mai esențiale
caracteristice ale ştiinţelor pedagogice. Ne oprim încă la un aspect de importanță
majoră de caracter epistemologic. Care este raportul dintre educație/autoeducație și
alte tipuri de activități sociale: economică, de producere a valorilor materiale,
științifică, de comunicare. Ştiinţele care cercetează activitățile nominalizate
corelează permanent şi inevitabil cu științele educației. Astfel, economia, filosofia,
sociologia, etica la fel studiază procesul de autoeducație însă sub aspect economic,
sociologic, ecologic, comunicativ etc. In cadrul acestor studii autoeducația se
prezintă în calitate de subsistem al ştiinţelor nominalizate.

Indicatorii autoeducației:

Indicatorii se fundamentează pe caracteristicile autoeducației: componentele,

structura şi funcţiile.

• Prezența trebuințelor de a obține noi competenţe, a creşte profesional,

moral, intelectual de autoformare permanentă.

• Cunoaşterea şi conştientizarea de către autoeducat a mediului de viață

personală, a ajunurilor şi neajunsurilor, prezența competenţei de autoapreciere.
Exigentele față de sine, nemulțumirea de sine, tendința de a fi mai bun,
conştientizarea necesității de autoeducație permanentă.

•Abilitatea de a-şi înainta obiectivele de autoformare care necesită să fie

reale și conştientizate obiectiv. Abilitatea de autoelaborare a unor planuri,
programe pentru realizarea obiectivelor conştientizate și acceptate.
 . Capacitatea de a autoselecta mijloacele de autoeducatie, de a-şi autoevalua
și autostimula propria schimbare. Stabilitatea acțiunilor şi a rezultatelor
autoeducației . Metodele de educație se transforma în metode de autoeducație și în
opinia noastră pot fi plasate în următoarele grupe.

- Metode de autoactivare a motivelor de autoeducație.

- Metode de autocunoaştere sau cunoaşterii de sine.

- Metode de autoinformare, care sunt directionate spre comunicarea şi

însuşirea cunoștințelor intelectuale, morale, estetice, ecologice,
profesionale, politice, şi a cunoştinţelor despre mijloacele de
activitate.

- Metode de autoformare a priceperilor şi deprinderilor mintale şi

practice.

- Metode de autoformare a capacităților logice şi creative de ordin

mintal şi practice.

Autoeducație presupune autocunoaștere, autostăpînire autoconducere este

oactivitate conștientă orientată spre formarea sau desăvîrșirea propriei
persoane în conformitate cu năzuințele, aspirațiile, idealurile, concepția
despre rolul omului in societate.

Cocluzie: Înțeleg că autoeducația este cunoașterea de sine în mod

conștient, perfecționarea propriei personalități, transformarea mea
permanentă și valorificarea resurselor personale în contextul oricărei
activități a vieții. Cizelarea mea, împlinirea de sine dezvoltarea personală,
conștiința de sine, capacitatea de a deveni o personalitate unică și
puternică în viață - constau în autoeducație.
Cultivarea cunoștințelor individuale depinde doar de mine și doar prin
autoeducație.

Facultatea te va ajuta să supravețuiești, iar autoeducarea te va face

un om de success!