Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Federico Fellini
Federico Fellini
477
FEDERICO FELLINI
O Federico Fellini intr-o postura caracteristi- Oricum, primul fi1m al regizoru1ui, care s-a
ca. In multe din ultimele sale filme el ~i-a in- lndepartat evident de proza narativ~, a fost "Opt
clus propriul nume in titlul acestora: ..Satyri- ~i jumatate" (1963), nurnit astfel deoarece Fellini
con-ul lui Fellini.. a fost urmat de ..Roma lui realizase pana atunci ~pte f1lme singur ~i
Fellini.. ~i de ..Casanova lui Fellini... colaborase la alte trei. Acest f1lm este ecranizarea
vietii unui regizor de succes, rol interpretat de
"La St1-ada",filmul care a Umlat, in anu11954, Marcello Mastroianni, care a rnmas In crizi1 de
reprezinta una dintre capodoperele regizorului, idei ~i este h:Il1Uit. de cltre producltor. Cu
frind prirna ecranizare pentru care Fellini a primit arnintiri ~i dorinte, cu imagini ce sugereaza
un premiu Oscar. Acest flim reprezinta ecra- aspiratia cltre inocenJ;a ~i prospetime, fi1mul
nizarea vietii unor circari, un dansator pe sanru!, realizeaza o incursiune, plirul de umor ~i mult
un atlet ~i Gelsomina, O fata s;lraca, handicapata curaj vizual, In viata sentimentala a regizoru1ui.
mental. Gelsomina, interpretata de Giulietta
Masina, so1;ialui Fel1ini, face un rol irnpresionant, Real sau ireal?
creand o imagine la fel de nemuritoare ca cea a Ultimele fi1me de acest gen ale lui Fellini,. ca de
marelui Charlie Chaplin. Candoarea ~i inocen1;a exemplu "Giulieta ~i spiritele", s-au bucurat de
ei reu~sc, pana la urn1:l; sa dezghete inima mai putin succes,cu exceptia remarcabilului
puternicului atlet, insa acest moment vine prea "Amarcord" (1974), o retraire amuzanta a
tarziu. Fi1mul se incheie cu sugerarea unei copilariei sale In Rimini ~i a tinere1;ii regizorului
singuratati salbatice, in frigul noptii. In Roma. Dup~ aceea, Fe1lini a vrut sa realizeze
"~arlatania" ("The Swindle"), realizat in anul noi f1lme care sa dezva1uie lipsa de naturalete a
1955, a avut mai putin succes. Fi1mul este cinematografiei. De exemplu, In f1lmul "~i
ecraniza1'eavietii unui grup de punga~i batrani, corabia 1nainteaz~" ("And the Ship Sails On"),
depresivi care Ii escrocheaza pe cei saraci. Acest realizat In anu11983, cantita1;iimense de ap~ sunt
flim ne dezvaluie doua aspecte ale lui Fellini: reprezentate printr-un material textil ce se
spiritul de observatie caustic al comportamentu- unduie~te In incinta studioului cinematografic.
lui uman ~i al sufletelor chinuite de singuratate "Ginger ~i Fred" (1985) a fost o relntoarcere,
dublat de dorin1;a de a crea sensuri fundamen- plirul de tandrete la lumea spectacolului, In timp
tale. Aceste elemente sunt evidente in "Noptile ce ultima ecranizare a marelui Fellini, "Glasul
Cabiriei", film realizat in anul 1957, pentru ~i lunii" (1990), reprezinta o lnsumare plirul de
despre Giulietta Masina. A urmat apoi "La dolce afec1;iunea tuturor temelor sale anterioare, lntr-o
vita", povestea unui tanar provincial care, co~- lncercare de a 1mbina trecutul cu prezentul, viata
tient de coruptia ~i de~ertaciunea vietii intr-un provincial~ cu cea spirituala, avandu-l ca
~ mare Ofa$, nu reu~e~te sa nu se lase ademenit. interpret principal pe Roberto Benigni, ca o
~ Acest film a fost caracterizat drept o satira arnara Gelsornina mai putin amenintata. in anul 1993,
.= ~i caustica la adresa valorilor decadente Fellini a fost recompensat cu Prerniul Special al
europene. Totodata, acest flim marcheaza un Acaderniei de Film, prerniu acordat pentru
sa devina unul dintre cei mai mari regizori punct de cotitura in realizarile lui Fel1ini. Dupa lnteaga sa opera. Din p~cate, In decurs de numai
neoreali~ti. Rossellini i-a propus sa colaboreze cum, mult mai tarziu, insu~i regizorul spunea: un an dup~ acest eveniment, atit el cit ~i sotia
la scenariul unui fIlm, care avea sa devina "De acum, flimele au depa~it faza prozei sa Giulietta, au decedat.
"Roma: Ora~ deschis". narative, ele frind mult mai aproape de poezie.
Fellini a mai lucrat 1mpreuna cu Rossellini la incerc sa-mi eliberez opera de anumite O in filmul ..Opt ~i jumatate" (..Otto e
scenariul unui alt fIlm "Paisan" ~i 1n acela~i tirnp constrangeri -0 poveste cu un inceput, cuprins ~i mezzo"}, Marcello Mastroianni interpreteaza
a 1nceput sa colaboreze ~i cu regizorii Pietro un sfa~it. Ar trebui, maidegraba sa se asemene rolul unui regizor de film, un personaj bazat pe
Germi ~i AlbeItO Lattuada. in 1951,1mpreuna cu cu un poem: cu rima ~i ritrn." intr-adevar, unul experien1a proprie a lui Fellini. palaria ~i ochelarii
Lattuada, au realizat fl1mul "Luminile rampei" din ultimele sale flime "Satyricon-ul lui Fellini" pe care Mastroianni ii poarta, ne duc cu gandul
("Variety Lighits"), povestea unei trupe de (1969), se sf~e~te in mijlocul unei propozitii. la Federico Fellini.
variete ~i a unei tinere fete din provincie care
este orbita de stralucirea scenei. Interesul lui
Fellini pentru lumea show-businessului,. fie el
variete, circ sau chiar cinematografie, i-a oferit
multe subiecte interesante pentru cateva dintre
cele mai reu~ite realizari ale sale.
De unul singur
Dupa ce a lucrat cu cativa mari regizori italieni,
Fellini s-a simtit 1ncrezator 1n a lucra pe cont
propriu ~i a realizat ,1nanu11952, primullui fIlm
"Seicul alb". Filmul este focalizat pe
comunitatea unui rnic ora~el ~i cu o ironie flrul,
capteaza vizual efectele unor pove~ti romantate
~ra fanteziilor naive ale personajelor. Acest
film a re~itsa releveze ceea ce avea sa devina
semnul distinqiv al fl1melor lul Fellini:imagini
ironice, dar totu~i pline de tandrete, asupra
vie1;ii de provincie, satira sociala amestecata cu
maiestrie cu multe elemente fantastice.
Urmatorul fIlm allui Fellini "Hoinarii" (uneori
tradus "Smechera,5ii"), realizat 1n anul 1953, ne
dezvaluie limpede faptul ca Fellini ajunsese la
maturitate artistica. Filmul a ca~tigat numeroase
prernii intemationale, printre care ~i pe cel de la
Festivalul de fl1m de la Venetia. Intriga este, 1n
m6d evident, inspirata din propria via1;;l a lui
Fellini.
478
Arta ,5i omul 79 -FIILMUL MUT Arta ,5i omul154 -INGMAR BERGMANN