Sisteme de depoluare în industria alimentară

CURS 8

EPURAREA APELOR UZATE PROVENITE DIN INDUSTRIA ALIEMNATARĂ

EPURAREA APELOR UZATE PROVENITE DE LA FABRICAREA AMIDONULUI

Prelucrarea produselor alimentare poate fi împărțită în patru sectoare importante: fructe și

legume; carne, carne de pasăre și fructe de mare; băuturi și îmbuteliere; brânzeturi și lactate.
Toate aceste sectoare consumă o mare cantitate de apă pentru procesarea alimentelor. O parte
considerabilă a acestor ape sunt potențiale ape uzate care trebuie să fie tratate pentru eliminarea
într-un curs de apă receptor, în condiții de siguranță pentru mediu [1].

Formarea apelor uzate provenite de la fabricarea amidonului

Amidonul se fabrică din cartofi sau din cereale (porumb, grâu, etc.). În continuare vor fi
analizate tehnologiile de fabricare a amidonului din cartofi şi din porumb.

8.1. Fabricarea amidonului din cartofi

Principalele operaţii ale procesului tehnologic de fabricare a amidonului din cartofi, cu
evidenţierea modului de formare a apelor uzate, sunt prezentate în figura 8.1.
Procesul tehnologic de fabricare a amidonului din cartofi este următorul:
- prelucrarea cartofilor în vederea fabricării amidonului se face imediat după recoltare,
(lucru foarte important pentru calitatea produselor fabricate deoarece la stocare se produc
deteriorări prin putrefacţie şi congelare, rezultând pierderi care pot atinge 5-10% din recolta
anuală) de regulă campania normală de fabricaţie a amodonului din cartofi fiind în perioada
septembrie-ianuarie; cartoful conţine între 68-84% apă, 9-25% amidon, 0,8-3,7% albumine şi în
plus celuloză, grăsimi şi săruri;
- cartofii sunt preluaţi din silozul de depozitare şi curăţaţi preliminar de impurităţi
(fragmente de sol, resturi vegetale, pietre, etc.) pe separatoare de tip grătar, oscilante sau
vibratoare, după care sunt preluaţi prin hidrotransport şi introduși pe fluxul de fabricaţie, unde sunt
mai întâi spălaţi în mai multe faze, pe site sau în tambure, prin folosirea unor debite mari de apă,
eventual sub presiune, în scopul îndepărtării impurităţilor aderente (fazele 4, 3 din figura 8.1) - în
urma acestor faze rezultă ape uzate (efluenţi) de transport şi spălare;
- tuberculii sunt apoi zdrobiţi şi mărunţiţi în maşini speciale, care au în componenţă cilindri
rotativi prevăzuţi cu lame tăietoare, după care sunt clătiţi abundent cu apă, rezultând o suspensie
apoasă de terci (faza 2 inferioară din figura 8.1); terciul este supus unei filtrări în microsite (faza 1
inferioară din figura 8.1) în urmă căreia se obţin laptele de amidon, care este transmis mai departe
pe fluxul de fabricaţie şi fragmentele (pulpa) de cartofi, reţinute pe microsite; dacă se doreşte
recuperarea albuminelor din cartofi, pulpa de cartofi va fi deshidratată în centrifuge, lichidul
obţinut fiind tratat în vederea extragerii albuminelor, însă cel mai adesea pulpa de cartofi separată
este supusă dilacerării (mărunţirii) în maşini cu perii sau râşniţe pentru terci (faza 2 superioară din

As.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 1

 Sisteme de depoluare în industria alimentară

figura 8.1), şi filtrării în microsite (faza 1 superioară din figura 8.1), din care rezultă o cantitate
suplimentară de lapte de amidon; în urma acestor faze rezultă ape uzate (efluenţi) cu pulpe;

Fig. 8.1. Schema procesului tehnologic de fabricare a amidonului din cartofi,

cu evidenţierea modului de formare a apelor uzate
1 - micrositare; 2 - zdrobire-mărunţire; 3 - spălare; 4 - curăţare preliminară (la silozul de
depozitare); 5 - sedimentare; 6 - spălare complementară; 7 - centrifugare; 8 - separare prin
sedimentare amidon brun; 9 - filtrare pe vacuum-filtre; 10 - înmagazinare; 11 - decantare
amidon; 12 - uscare cu aer cald; 13 - pulverizare; 14 - ambalare

- laptele de amidon este transmis în bazine de decantare (faza 5 din figura 8.1) în care
granulele de amidon, cu densitate mai mare decât a apei se separă din apă, apoi acesta este supus
unei spălări complementare în vederea purificării (faza 6 din figura 8.1) şi unei centrifugări (faza 7
din figura 8.1) - în urma acestor faze rezultă ape uzate de spălare a amidonului, al căror conţinut în
amidon poate ajunge la 2500 mg/dm3 în apa rezultată din spălarea complementară şi la 25 mg/dm3
în apa rezultată după centrifugare; în practică există variante de proces tehnologic în care utilajele
de spălare (fazele 6, 7 din figura 8.1) sunt înlocuite cu hidrocicloane în care într-un singur ciclu de
lucru se face atât spălarea cât şi îngroşarea cu randamente foarte bune, adică aproape fără pierderi;

As.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 2

 Sisteme de depoluare în industria alimentară

- amidonul purificat separat este uscat în uscătoare până la umidităţi de 16-18% (faza 12
din figura 8.1), după care este adus sub formă de pulbere prin liofilizare şi ambalat;
- pulpa reţinută în diversele faze de fabricaţie (care reprezintă între 12-20% din greutatea
cartofilor prelucraţi) este de obicei uscată şi utilizată ca furaj la hrana animalelor. Valoarea
nutritivă a acesteia se poate mări prin amestecul cu ape cu pulpă concentrate sau prin adăugarea de
albumine recuperate din centrifugarea terciului. Aceste procedee de valorificare în care se
utilizează fracţiuni concentrate de apă uzată de pulpă produc o diminuare semnificativă a încărcării
organice a efluenţilor de apă uzată produşi de fabricile de amidon; dacă pulpa nu este folosită ca
furaj pentru animale, se poate utiliza la fabricarea compostului.

8.2. Fabricarea amidonului din porumb

Principalele operaţii ale procesului tehnologic de fabricare a amidonului din porumb, cu
evidenţierea modului de formare a apelor uzate, sunt prezentate în figura 8.2.
Procesul tehnologic de fabricare a amidonului din porumb utilizează metode de separare
mecanică similare celor întrebuinţate pentru amidonul din cartofi. Diferă însă prelucrarea
preliminară, care presupune un proces de umflare a boabelor, datorat conţinutului în gluten al
acestora. Prelucrarea preliminară presupune următoarele faze:
- înmuierea (sau umflarea) porumbului este un tratament chimic care se realizează în cuve
umplute cu soluţie de 0,1-0,2% acid sulfuros în apă, la temperaturi de 46-50°C, timp de 2-3 zile;
apa de umflare este introdusă în contracurent şi este reînnoită de două ori pe zi; la sfârşitul
operaţiei apa de înmuiere este puternic îmbogăţită cu elemente solubile din boabele de grâu supuse
tratamentului - în urma acestei faze rezultând ape uzate (efluenţi) de înmuiere sau de umflare.
Aceste ape sunt acide sau alcaline concentrate și nu sunt evacuate ca ape uzate, ci sunt evaporate în
vederea concentrării şi valorificate (în timpul concentrării se produc condensaţi ai suspensiilor);
- porumbul umflat este măcinat în mediu umed, în urma măcinării recuperându-se prin
flotaţie germenii, care sunt apoi uscaţi sau transformaţi în ulei de germeni sau în produse utilizate
la hrana animalelor;
- produsul măcinat este spălat şi sitat, apoi măcinat din nou până când granulele de amidon
sunt aproape complet separate; reziduul, constituit în general din fragmente de pleavă şi fibre, este
colectat şi transformat în hrană pentru animale;
- laptele de amidon brut obţinut este introdus în centrifuge sau hidrocicloane în care
amidonul este separat de lichidul bogat în albumine şi gluten; ulterior, glutenul este îngroşat şi
separat de albumine în filtre presă pentru a fi apoi prelucrat - în urma fazelor de îngroşare a
glutenului şi de deshidratatare prin filtrare a albuminelor rezultă ape uzate de îngroşare şi spălare
pânze filtrante;
- amidonul separat din laptele de amidon este apoi uscat, liofilizat şi ambalat.

As.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 3

 Sisteme de depoluare în industria alimentară

Subproduse Porumb descojit Pierderi și evacuări

Praf și produse de
Curățirea porumbului
curățire la furaje

Substanțe volatile 0,42

Substanțe solide Înmuierea și în atmosferă
din apa de evaporarea apei
înmuiere la furaje de înmuiere
sau lichidare Antrenare 1,58 la canal

Fibre și gluten la
furaje
Scurgeri și produse de
Prelucrare și separare
Ulei la rafinăria curățire 0,57 la canal
de ulei

Spălarea amidonului

Producerea
amidonului uscat

Producerea Apă de spălare

amidonului modificat 0,85 la canal

Antrenare 0,65
Rafinarea siropului și
zahărului de porumb Scurgeri 0,77

Apă de spălare 2,02

Total de la rafinărie la canal: 3,44

Fig. 8.2. Schema procesului tehnologic de fabricare a amidonului şi subproduselor

din porumb, cu evidenţierea modului de formarea a apelor uzate

Alte produse care sunt realizate în fabricile de amidon sunt glucoza şi siropul glucozat. În
procesul tehnologic de obţinere a acestor produse, amidonul este transformat mai întâi în dextrină,
apoi în glucoză prin inversiune cu acid sulfuric sau clorhidric diluat. Acizii utilizaţi sunt cel mai
adesea neutralizaţi chiar în fabrici utilizându-se varul, carbonatul de calciu sau sulfatul de calciu,

As.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 4

 Sisteme de depoluare în industria alimentară

obţinându-se precipitaţi care sunt eliminaţi prin filtrare. Soluţia de zahăr obţinută este decolorată în
filtre cu cărbune activ, iar apoi concentrată prin evaporare. În aceste procese tehnologice se produc:
- ape uzate provenite de la spălarea cărbunelui activ cu acid clorhidric sau carbonat de
sodiu;
- ape uzate provenite de la precipitarea compoziţiilor obţinute în cursul evaporării sucului
zaharat în condensatori cu injecţie.
Rezultă că din procesul de fabricare a amidonului se produc următoarele categorii
semnificative de ape uzate (efluenţi):
- ape uzate (efluenţi) de transport şi spălare de la fabricarea amidonului din cartofi;
- ape uzate (efluenţi) cu pulpe de la fabricarea amidonului din cartofi;
- ape uzate (efluenţi) de înmuiere (umflare) de la fabricarea amidonului din porumb;
- ape uzate de îngroşare a glutenului şi de spălarea pânzelor filtrante de la fabricarea
amidonului din porumb;
- ape uzate de spălare a amidonului.
În afară de apele uzate menţionate, în fabricile de amidon se mai produc şi cantităţi de
ape uzate de la spălarea cărbunelui activ cu acid clorhidric sau carbonat de sodiu sau de la
precipitarea compoziţiilor obţinute în cursul evaporării sucului zaharat, provenite de la fabricarea
glucozei şi siropului glucozat, ape uzate menajere, ape de răcire a turbinelor şi pompelor, ape de
purjare a cazanelor (purjarea este curățarea de impurități sau de reziduuri cu ajutorul unui curent
de apă sub presiune), etc.

Caracteristicile apelor uzate provenite de la fabricarea amidonului

Caracteristicile cantitative şi calitative ale apelor uzate provenite de la fabricarea

amidonului sunt destul de diferite în funcţie de materia primă care se prelucrează (cartofi sau
cereale).
Caracteristicile cantitative şi/sau calitative ale apelor uzate rezultate de la fabricarea
amidonului din cartofi:
- apele uzate (efluenţi) de transport şi spălare conţin materii nisipoase şi pământoase, a
căror cantitate poate atinge 5-20% din greutatea tuberculilor de cartofi prelucraţi, precum şi
particule de cartofi şi într-o anumită măsură elemente solubilizate;
- apele uzate (efluenţi) cu pulpe sunt produse în cantitate de 7-12 m3 pe tona de tuberculi
prelucraţi şi conţin mari cantităţi de substanţe organice, fermentabile şi putrescibile, în suspensie şi
în stare dizolvată, cantităţi mai mici de săruri minerale, mai ales compuşi cu potasiu şi fosfor;
aceste ape au o tendinţă netă de fermentare acidă, cu formare de acizi lactic şi butiric, dând naştere
la degajări puternice de mirosuri neplăcute, iar după ce procesul de fermentare este terminat se
produce o descompunere cu o puternică degajare de hidrogen sulfurat; compoziţia medie pe m 3 a
apelor cu pulpe (după separarea mecanică a impurităţilor în suspensie) este următoarea: 0,3 kg
azot, 0,5 m3 potasiu (sub formă de K2O) şi 0,1 m3 fosfor (sub formă de P2O5), 2,4 kg zahăr şi azot
sub formă de albumine;

As.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 5

 Sisteme de depoluare în industria alimentară

- apele uzate de spălare a amidonului sunt produse în cantitate de 1-3 m3 pe tona de

tuberculi prelucraţi şi conţin în diluţie foarte multe elemente solubile ale tuberculilor de cartofi, şi
în cantitate mai redusă particule fine de pulpă şi granule de amidon; compoziţia apelor uzate de
spălare a amidonului este similară cu cea a apelor uzate cu pulpe;
- apele uzate de presare, care se formează dacă pulpele obţinute din procesul de fabricaţie
sunt presate, şi sunt produse în cantitate de 0,4-0,6 m3 pe tona de tuberculi prelucraţi; au o
compoziţie similară cu cea a apelor uzate cu pulpe.
Din cercetările referitoare la caracteristicile efluenților de ape uzate rezultaţi de la o fabrică
de amidon din ţara noastră au rezultat următoarele valori pentru indicatorii caracteristici:
- debitul specific de ape de transport hidraulic şi spălare a tuberculilor de cca. 16 m3 apă
pe tona de tuberculi prelucraţi, având pH-ul neutru, conţinutul de impurităţi în suspensie de 1000-
1500 mg/dm3, CBO5–ul de 1000-2000 mg/dm3;
- debitul specific de ape proteice şi de la spălarea amidonului de cca. 5-6 m3 apă pe tona de
tuberculi prelucraţi, având pH-ul 5-6, conţinutul de impurităţi în suspensie de 1000-2000 mg/dm3,
CBO5–ul de 3000-10000 mg/dm3 şi reziduul total de 1000-5400 mg/dm3;
Apele uzate rezultate de la fabricarea amidonului din porumb au un debit specific de cca.
3
25 m apă pe tona de porumb prelucrată, având pH-ul de 5-5,5, conţinutul de impurităţi în
suspensie de 3000-3500 mg/dm3 şi o tendinţă de fermentare acidă, însă fără producere de spumă).
În tabelul 8.1 sunt prezentate caracteristicile efluentului total rezultat în urma procesului de
fabricare a amidonului din porumb într-o unitate din ţara noastră.

Tabelul 8.1. Caracteristici ale efluentului total rezultat în urma procesului

de fabricare a amidonului din porumb
Indicatori Valori
pH 4,5
Reziduu fix 9,74 [g/dm3]
Pierderi la calcinare 6,55 [g/dm3]
CBO5 6,28 [g/dm3]

La fabricarea amidonului din porumb, consumul de apă este mai mult decât dublul
consumului de apă de la fabricarea amidonului din cartofi. În fabricile producătoare de amidon
valoarea consumului de apă depinde de gradul în care se face recircularea sau valorificarea apelor
uzate.
La fabricile de amidon din porumb la care nu se practică recircularea apelor în procesul
tehnologic de fabricare, debitul efluenţilor de ape uzate produşi este de 9-11 m3 apă pe tona de
porumb prelucrat, dintre care 6,8-7,6 m3 apă/t de porumb reprezintă efluenţii produşi la
concentrarea glutenului. Dacă în procesul tehnologic de fabricare se practică recircularea apelor,
debitul efluenţilor de ape uzate poate fi redus la 1,5-3 m3 apă pe tona de porumb prelucrat. De
recircularea apelor în procesul tehnologic de fabricare a amidonului este legată şi o diminuare
foarte importantă a încărcării poluante a efluenţilor de ape uzate.

As.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 6

 Sisteme de depoluare în industria alimentară

Caracteristicile cantitative şi/sau calitative ale apelor uzate rezultate de la fabricarea

amidonului din porumb:
- apele uzate (efluenţi) de umflare sau de înmuiere sunt foarte bogate în materii organice
dizolvate, au un reziduu fix de cca. 20 g/dm3, CCO–ul (prin metoda KMnO4) de cca. 20 g/dm3, un
conţinut de azot total de 0,7 g/dm3 şi un conţinut de acid fosforic (P2O5) de 0,7 g/dm3, aceste ape
uzate sunt foarte fermentabile şi putrescibile, reacţia lor este puternic acidă şi degajă un miros acid;
- apele uzate (efluenţi) de îngroşare a glutenului reprezintă cca. 50% din volumul total de
ape uzate produse de fabricile de amidon din porumb, şi cca. 90% din încărcarea poluantă a
acestora; au conţinuturi ridicate atât în substanţe nedizolvate cât şi în substanţe dizolvate şi au
reactie uşor acidă, principalii indicatori ai acestor ape fiind prezentaţi în tabelul 8.2; în aceste ape
reziduul fix este constituit din 79% hidraţi de carbon solubili (din care mai mult de jumătate
zaharuri reducătoare), 14% albumine şi 7% amidon;

Tabelul 8.2. Principalii indicatori ai apelor uzate (efluenţi) de îngroşare a glutenului

Indicatori Valori
pH 4,5 - 5
Reziduu fix 15 [g/dm3]
Pierderi la calcinare 14 [g/dm3]
Materii totale în suspensie 0,8 [g/dm3]
CBO5 12 [g/dm3]
Carbon 5,9 [g/dm3]
Azot 0,4 [g/dm3]
Fosfor 0,12 [g/dm3]
Temperatura 27 – 32 [oC]

- ape uzate de spălare a amidonului sunt mult mai puţin încărcate, conţinutul acestora în
substanţe dizolvate reprezentând 30-40% din încărcarea apelor uzate cu gluten.
La fabricile de amidon din grâu apele uzate rezultate din procesul de fabricaţie au debitul
specific care poate ajunge la 20 m3 apă pe tona de grâu prelucrată, care poate fi redus la valori de
8-9 m3/t în cazul unei recirculări parţiale a apelor (în unităţi dotate cu cicloane separatoare şi
centrifuge).
În fabricile de amidon din grâu, concentraţia în materii poluante a apelor uzate este de
asemenea foarte ridicată, din cauză că o fracţiune importantă a materiei prime, făina, trece în ape în
cursul procesului de fabricaţie.
În tabelul 8.3 sunt prezentate caracteristicile apelor uzate rezultate din procesul de
fabricaţie a amidonului din grâu.

As.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 7

 Sisteme de depoluare în industria alimentară

Tabelul 8.3. caracteristicile apelor uzate rezultate din procesul de fabricaţie a amidonului din grâu
Indicatori Fără reciclare Cu reciclare parțială
pH 3,4 3,4 – 4,7
Materii în suspensie [mg/dm3] 216 - 283 100 - 2630
Materii decantabile [mg/dm3] 1,2 – 1,3 1,2 - 106
3
Consum chimic de oxigen (KMnO4) [mg/dm ] 6350 - 6696 8400 - 10200
CBO5 [mg/dm3] 4529 - 4620 5024 - 6900
3
Azot total [mg/dm ] 334 - 375 222 - 293
Reziduu fix [mg/dm3], din care pierderi 4750 – 5720 5370 - 6200
prin calcinare [mg/dm3] 82 – 84 90 - 95
Acizi organici volatili [mg/dm3] 550 – 687 670
Test de putrescibilitate [ore] 2-6 3,5

Procedee de epurare şi evacuare a apelor uzate provenite de la fabricarea

amidonului

Apele uzate din fabricile de amidon pot fi supuse unei epurări biologice artificiale, în
instalaţii biologice cu nămol activ sau filtre biologice, chiar fără o epurare prealabilă. Însă în
instalaţiile biologice într-o singură treaptă, la care randamentul de epurare nu poate să depăşească
85-90%, apele uzate care au o încărcare iniţială cu CBO5 în medie de 2000 mg/dm3, vor ajunge
după tratament la valori finale ale încărcării cu CBO5 de 200-300 mg/dm3, efluenţi care nu pot fi
evacuaţi direct în receptori naturali, dar pot fi evacuaţi în reţeaua de canalizare urbană, dacă este
posibil, unde vor fi epuraţi în comun cu apele uzate urbane. Dacă se impune ca efluenţii instalaţiei
de epurare biologică să aibă valori finale ale încărcării biologice sub 50 mg/dm3, atunci instalaţia
de epurare biologică trebuie să aibă două trepte succesive, eficienţa de epurare crescând la 98-99%.
Epurarea biologică a acestor ape uzate în bazine cu nămol activ sau filtre biologice a dat rezultate
la fel de bune.
Apele uzate din fabricile de amidon pot fi epurate biologic şi în condiţii naturale ca ape de
irigare ţinând seama de conţinutul ridicat în elemente nutritive pentru culturile vegetale. În scopul
irigării efluentul de ape uzate trebuie epurat preliminar (mecanic) cât mai complet posibil (de
suspensiile solide nedizolvate) pentru a proteja instalaţiile sistemului de irigare şi terenurile
împotriva unor colmatări rapide. Irigarea se poate face atât prin aspersiune cât şi prin brazde de
udare şi se poate aplica atât culturilor vegetale cât şi păşunilor (de exemplu, pentru irigarea
păşunilor se poate administra un volum de 100 m3 de ape uzate la hectarul de păşune pe timpul
unei campanii cu durată obişnuită la fabricile de amidon cu activitate sezonieră, sau volume zilnice
de 20-30 m3 de ape uzate la hectarul de păşune la fabricile de amidon cu activitate continuă). În
vederea unei mai bune utilizări a potasiului conţinut în apele uzate rezultate de la fabricarea
amidonului, este necesar să se execute o tratare prealabilă cu var a terenurilor de irigat. Trebuie
exclusă utilizarea ca ape de irigaţie prin aspersiunea apelor uzate de transport şi spălare provenite
de la fabricarea amidonului din cartofi, deoarece acestea pot să conţină nematozi, dacă fabrica
respectivă a prelucrat tuberculi contaminaţi, cu care se pot contamina terenurile irigate.

As.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 8

 Sisteme de depoluare în industria alimentară

Pentru reducerea cantităţilor de ape uzate provenite de la fabricarea amidonului trebuie

studiate posibilităţile de recirculare a apelor tehnologice.
Astfel, în unităţile de fabricare a amidonului din porumb, procedeul de recirculare a apelor
dă rezultate foarte bune unde efluenţii încărcaţi cu gluten proveniţi de la faza de îngroşare a
glutenului şi efluenţii de spălare a amidonului care prin recirculare devin foarte concentraţi la
finele procesului, sunt supuşi evaporării rezultând astfel nu numai o diminuare a volumului de ape
uzate rezultate din procesul de fabricaţie, ci şi un produs secundar vandabil, care poate fi
valorificat. Din concentrarea prin reciculare a apelor uzate de umflare se obţine un produs vandabil
care poate fi întrebuinţat ca substrat nutritiv în industria farmaceutică.
În unităţile de fabricare a amidonului din cartofi, procedeul de recirculare nu este aplicabil
decât apelor de transport şi spălare. În scopul recirculării acestor ape uzate trebuie eliminate din
acestea nisipul, germenii şi fragmentele de tuberculi printr-un tratament mecanic de sitare şi
decantare. Deoarece în procesul tehnologic se înlocuieşte continuu doar cca. 50% din apa din
circuit cu apă proaspătă, apele uzate vor avea o încărcare din ce în ce mai ridicată de impurităţi.
În unităţile de fabricare a amidonului din grâu este posibilă o recirculare atât a apelor
încărcate cu gluten cât şi apelor de spălare a amidonului.
Posibilităţi interesante de modificare în sens favorabil a compoziţiei apelor uzate apar din
recuperarea avansată a unor substanţe valorificabile din anumite fracţiuni deosebit de încărcate de
ape uzate. Astfel, recuperarea albuminelor în fabricile de amidon din porumb, sau recuperarea
glutenului în fabricile de amidon din grâu, justifică dificultăţile de recuperare rezultând subproduse
cu valoare economică, deci vandabile. Chiar şi în fabricile de amidon din cartofi printr-o tratare
termică numită coagulare la cald se pot recupera albuminele din apele uzate cu pulpe, prin aceasta
rezultând şi o reducere semnificativă a încărcării organice a apelor uzate.

BIBLIOGRAFIE
[1]. Chapter 26. Pollution from food processing factories and environmental protection.

As.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 9