Ingineria reactiilor si reactoare chimice

_________________________________________________________________________

CURS 5
CUPRINS:
Regimul termic de operare a reactorului cu deplasare totala: regim izoterm,
adiabat, neizoterm-neadiabat. Regimul termic de operare a reactorului cu
amestecare perfecta: alimentare a temperatura din reactor, regim adiabat,
regim neadiabat.

Regimul termic al reactorului cu deplasare totală

Regimul termic de funcţionare al reactorului de tip D este descris de

un sistem de ecuaţii care se obţine prin particularizarea sistemului (II.1)
pentru caracteristicile reactorului de tip D: lipsa amestecării pe direcţie
axială, amestecare perfectă pe direcţie radială în reactor. In cazul condiţiilor
c   0
0
staţionare de funcţionare: t şi T . Cu aceste
sistemul de ecuaţii (II.1) devine: t particularizări,

 c  
uz
v R (c,T ) 
z


 
 T 
 c p   HR vR (c,T )  kT S r T 
 z 
 k   E   f (c) 
v R o exp  


 RT  (II.16)
 

în care Sr reprezintă raportul dintre perimetrul secţiunii transversale şi aria

secţiunii transversale a reactorului.
Prin soluţionarea acestui sistem de ecuaţii, se obţin profilele de
variaţie în lungul reactorului, ale concentraţie şi temperaturii masei de
reacţie. In cazul în care în masa de reacţie se desfăşoară reacţii multiple,
termenul din ecuaţia de bilanţ termic ce reprezintă căldura generată, se
înlocuieşte cu o sumă ai cărei termeni exprimă contribuţia tuturor reacţiilor
chimice din sistem la efectul termic global:

  v R,i
r
Q  R,i

H (II.17)
G
i 1

Sistemul de ecuaţii (II.16) poate fi particularizat pentru cazuri

speciale de operare a reactorului în ceea ce priveşte regimul termic: operare
izotermă sau adiabată.

1
Ingineria reactiilor si reactoare chimice
_________________________________________________________________________

Operarea reactorului de tip D în regim izoterm

Ta2

To z

Ta1

T, Q

QG
a)

To
Ta2

Ta1

L T
b) T, Q

QG

To
Ta1

Ta2

L T
Fig.II.5. Variaţia temperaturii agentului termic şi a căldurii de reacţie de-a
lungul unui reactor de tip D(a – reactie exoterma; b- reactie endoterma)

2
Ingineria reactiilor si reactoare chimice
_________________________________________________________________________

Ta2 T‘a2
To z

Ta1 Ta1

QG

To
T‘a2

Ta1

L z

Fig.II.6. Variaţia temperaturii agentului termic şi a căldurii de reacţie de-a

lungul unui reactor de tip D, în cazul mantalei segmentate

In cazul operării reactorului în regim izoterm, temperatura mediului de

reacţie trebuie menţinută constantă de-a lungul reactorului: T = To = ct.

T 0
In acest caz, z , iar ecuaţia de bilanţ termic devine:
 H RA vRA ( X A ,T )  kT Sr T (II.18)

în care

T  To  Ta (II.19)
unde Ta reprezintă temperatura medie a agentului termic.
Viteza de reacţie scade pe lungimea reactorului datorită scăderii
concentraţiei reactanţilor şi ca urmare, scade şi efectul termic generat de

3
Ingineria reactiilor si reactoare chimice
_________________________________________________________________________

desfăşurarea reacţiei odată cu deplasarea frontului de fluid în reactor.

Pentru a se asigura un regim izoterm de operare este necesar ca şi
căldura transferată între masa de reacţie şi un agent termic, să varieze pe
lungimea reactorului, odată cu variaţia vitezei de reacţie. Acest lucru se
poate realiza practic în mai multe moduri. Este posibilă o operare aproape
izotermă a reactorului, dacă acesta este prevăzut cu o manta prin care circulă
un agent termic în echicurent cu masa de reacţie.
Dacă reacţia ce se desfăşoară în reactor este ireversibilă şi exotermă,
trebuie ca temperatura agentului termic, Ta, să fie mică la intrarea în manta,
urmând ca, pe măsură ce acesta străbate reactorul, să se încălzească pe
seama căldurii preluate de la amestecul de reacţie (fig.II.5a). Dacă reacţia
este ireversibilă şi endotermă, temperatura agentului termic va trebui să fie
mare la intrarea în manta (fig.II.5b).
Constanţa temperaturii mediului de reacţie de-a lungul reactorului
poate fi asigurată mai bine atunci când suprafaţa de transfer termic a
reactorului este segmentată, fiecare segment fiind alimentat cu agent termic
proaspăt (fig.II.6).

Operarea reactorului de tip D în regim adiabat

In cazul operării reactorului de tip D în regim adiabat, nu are loc

schimb de căldură între masa de reacţie şi mediul exterior (reactorul este
bine izolat termic). In acest caz, termenul ce reprezintă căldura schimbată cu
un agent termic, din ecuaţia de bilant termic, se anulează:

Q  T
S T 0
(II.20)
k
T r

şi ecuaţia de bilanţ termic devine:

c dT H v RA (II.21)
p RA
dz

Variaţia temperaturii masei de reacţie de-a lungul reactorului operat în

regim adiabat, este prezentată în fig.II.7.
După integrare, din ecuaţia de bilanţ termic şi cea de bilanţ de masă,
considerând HRA, , cp constante pe domeniul de temperatură de lucru, se
obţine:

T  T  T X A
o ad (II.22)

4
Ingineria reactiilor si reactoare chimice
_________________________________________________________________________

în care
 c
RA Ao

Tad 
H
c p (II.23)
Tad reprezintă
variaţia de temperatură în reactorul D operat adiabat.

To

0
L
T z

To

L z

Fig.II.7. Variaţia temperaturii masei de reacţie în reactorul D operat adiabat

5
Ingineria reactiilor si reactoare chimice
_________________________________________________________________________

Operarea reactorului de tip D în regim neizoterm - neadiabat

Prin rezolvarea sistemului de ecuaţii (II.16) se obţin profilele de

variaţie în lungul reactorului, pentru temperatură şi concentraţie. Deoarece
temperatura agentului termic variază în lungul reactorului, sistemul de
ecuaţii (II.16) se poate completa cu ecuaţia de bilanţ termic a agentului
termic:

Da ca Ta 2  Ta1   QT
(II.24)

în care Da reprezintă debitul masic de agent termic;

ca - căldura specifică a agentului termic;
Ta1, Ta2 - temperatura de intrare, respectiv temperatura de ieşire
a agentului termic;
QT - fluxul termic transferat între agentul termic şi masa de reacţie.

Senzitivitate parametrica a reactorului de tip D

Noţiunea de senzitivitate parametrică a fost introdusă atunci când s-a

studiat comportarea reactorului de tip D la variaţia parametrilor, în cazul
unor reacţii puternic exoterme.
Reactorul D prezintă senzitivitate parametrică dacă, la variaţii mici
ale unui parametru, aşa cum sunt concentraţia reactantului în alimentare,
temperatura masei de reactie la intrare în reactor, temperatura agentului
termic la intrarea în manta, se înregistrează variaţii mari ale temperaturii
masei de reacţie. Pentru cazul unei reacţii ireversibile exoterme de ordinul
unu:

AP

în figura (II.8) sunt prezentate profilele de variaţie a temperaturii masei de

reacţie din reactorul de tip D ce prezintă senzitivitate parametrică. Fiecare
profil corespunde unei anumite valori a temperaturii agentului termic (T ai) şi
aceleiaşi temperaturi de intrare a masei de reacţie (To).

Se observă că, pentru temperatura agentului termic cuprinsă între Ta1

- Ta4, se înregistrează o variaţie graduală a temperaturii masei de reacţie ce
străbate reactorul. In continuare, pentru variaţii reduse ale temperaturii
agentului termic, în domeniul Ta5 - Ta7, se înregistrează profile de
temperatură în reactor, ce prezintă un maxim din ce în ce mai accentuat. Se

6
Ingineria reactiilor si reactoare chimice
_________________________________________________________________________

spune că în reactor apare un "front cald''. Temperatura acestui front cald

poate să atingă valori periculoase pentru operarea reactorului în condiţii de
siguranţă, sau temperaturi care pot produce dezactivarea catalizatorului, sau
pot duce la degenerarea reacţiei (de exemplu în reacţii de combustie totală).
Amplitudinea pe care o are frontul cald depinde de mărimea
efectului termic al reacţiei, viteza de reacţie, coeficientul de transfer termic
între masa de reacţie şi agentul termic şi suprafaţa de transfer termic cu care
este prevăzut reactorul.
Poziţia frontului cald pe lungimea reactorului depinde de viteza cu
care masa de reacţie străbate reactorul.

T
Ta6

Ta5

Ta4
To
Ta3

Ta1 Ta2

to

Fig.II.8. Variaţia temperaturii masei de reacţie în funcţie de temperatura

agentului termic, într-un reactor de tip D ce prezintă senzitivitate
parametrică

Pentru operarea în siguranţă a reactorului este important să se

cunoască domeniul de valori ale variabilelor de operare pentru care
senzitivitatea reactorului este semnificativă. Aceste domenii în care
perturbaţii mici ale variabilelor de operare pot conduce la variaţii
semnificative ale temperaturii masei de reacţie, pot fi identificate prin
simularea comportării reactorului pe baza modelului său matematic.
In acelaşi scop, identificarea condiţiilor în care senzitivitatea
reactorului devine importntă, au fost propuse şi criterii simple. Aceste

7
Ingineria reactiilor si reactoare chimice
_________________________________________________________________________

criterii au rezultat din analiza modificării profilelor de temperatură a masei

de reacţie în lungul reactorului, la variaţia parametrilor de operare. Profilele
de temperatură, în cazul existenţei senzitivităţii parametrice, sunt
caracterizate prin două tipuri de puncte semnificative: puncte de maxim şi
puncte de inflexiune. Criteriile propuse pentru recunoaşterea condiţiilor în
care senzitivitatea reactorului devine apreciabilă, sunt:
- depăşirea unei temperaturi critice;
- existenţa unui punct de inflexiune înaintea punctului de maxim.

Regimul termic al reactorului cu amestecare perfectă

Datorită amestecării perfecte, masa de reacţie din reactorul de tip R

prezintă proprietăţi constante în tot volumul reactorului.
Schema unui reactor discontinuu de tip R, prevăzut cu o serpentină
interioară prin care circulă un agent termic ce face schimb de căldură cu
mediul de reacţie, este prezentată în figura II.9.

DVo, T, cA T, cA

V, T, cA
Dma, Ta1 Ta2

Fig.II.9. Schema unui reactor de tip R prevăzut cu serpentină interioară

Sistemul de ecuaţii (II.1), particularizat pentru reactorul de tip R

operat în regim staţionar, are următoarea formă:

 
D  o
 c v V  0 
c (II.25)
 Vo R 

 
  p D (T T)  (H R )v V  k T S T T 0 
c Vo o R

  E   f c 
 k  
v exp
 



R o
  RT  

în care ST reprezintă suprafaţa totală de transfer termic a reactorului;

8
Ingineria reactiilor si reactoare chimice
_________________________________________________________________________

To - temperatura de intrare în reactor a amestecului de

reacţie; T - temperatura efluentului.

Ecuaţia de bilanţ termic poate fi scrisă şi sub forma:

 v VD c p T T 
T  T 
R T
ST
a
H k (II.26)
R Vo o

în care T reprezintă temperatura medie a agentului termic.

a
Reactorul de tip R este un reactor operat izoterm, deoarece masa de
reacţie ce intră în reactor la o temperatură T o, ia instantaneu, datorită
amestecării perfecte, valoarea To, care este aceeaşi în tot spaţiul reactorului.
Profilurile de variaţie a temperaturii şi căldurii de reacţie în volumul
masei de reacţie, sunt prezentate în figura II.10 (se consideră reacţie
exotermă).
T Q

To (-HRvRV)

Fig.II.10. Profilurile de variaţie a temperaturii şi căldurii de reacţie în

volumul masei de reacţie dintr-un reactor de tip R

Soluţionarea sistemului de ecuaţii (II.25) dă punctele de funcţionare

staţionară a reactorului R.
Transferul de căldură între masa de reacţie dintr-un reactor de tip R
şi un agent termic, se poate realiza practic în mai multe moduri (fig. II.11) şi
anume, prin prevederea reactorului cu:
a) manta prin care circulă un agent termic;
b) serpentină exterioară;
c) serpentină interioară
sau d) prin evaporarea unui component al amestecului de reacţie;
e) prin recircularea masei de reacţie (sau a unei părţi a acesteia) într-un
schimbător de căldură exterior.
In cazul d) o parte a masei de reacţie (un reactant introdus în exces

9
Ingineria reactiilor si reactoare chimice
_________________________________________________________________________

sau un diluant inert) se evaporă în condiţiile de lucru din reactor, consumând

o cantitate de căldură. După condensarea într-un schimbător de căldură
exterior, compusul este reintrodus în reactor. Această metodă este aplicată
de exemplu, în unele tehnologii de alchilare a benzenului cu obţinere de
etilbenzen, când o parte din benzenul prezent în reactor se evaporă,
consumând din căldura degajată de reacţia exotermă de alchilare.
Dacă se urmăreşte şi dimensionarea sistemului de transfer termic cu
care este prevăzut reactorul, la sistemul de ecuaţii (II.25) se mai adaugă o
ecuaţie de bilanţ termic pentru agentul termic. Dacă nu au loc schimbări de
stare de agregare a agentului termic şi dacă se neglijează pierderile de
căldură, această ecuaţie are forma:
D ma c a T  T   k T S T
Ta   (II.27)
T
a2 a1 a

în care Ta1 reprezintă temperatura agentului termic la intrarea în sistemul de

transfer termic;
Ta2 - temperatura agentului termic la ieşire;
Dma - debitul masic de agent termic;
ca - căldura specifică a agentului termic;
T a - temperatura medie a agentului termic.
Deoarece reactorul de tip R, datorită particularităţilor sale, se
comportă în regim staţionar ca un reactor operat izoterm, analiza influenţei
regimului termic asupra comportării reactorului, se va face pentru
următoarele situaţii caracteristice:
- alimentarea se face la temperatura din reactor;
- regim adiabat;
- regim neadiabat.

Alimentarea reactorului de tip R la temperatura din reactor

Ecuaţiile sistemului (II.25) pot fi decuplate şi rezolvate separat.

Conversia şi viteza de reacţie corespunzătoare reactantului A, se obţin din
ecuaţia caracteristică a reactorului R:

t  V  c Ao X A
o
D v RA ( X A ,T )
Vo o (II.28)

Ecuaţia de bilanţ termic pentru acest caz particular este:

  X , T V  k S T T a  
RA RA A T

H v (II.29)
o T o
10
Ingineria reactiilor si reactoare chimice
_________________________________________________________________________

Se înlocuieşte în această ecuaţie, expresia vitezei de reacţie obţinută din

ecuaţia caracteristică a reactorului R, când rezultă:
 D c X  k S T T a 
RA Ao A T T o

H (II.30)
Vo

Cu ajutorul acestei ecuaţii se poate determina mărimea suprafeţei de transfer

termic ST , atunci când se cunoaşte temperatura agentului termic, Ta.

Operarea reactorului de tip R în regim adiabat

In regim adiabat, reactorul nu schimbă căldură cu mediul exterior.

Conversia şi valoarea temperaturii masei de reacţie se pot determina
rezolvând sistemul de ecuaţii:

  V  c Ao X A 
t 
o

 D v RA ( X A ,T ) 
V RA ( X A ,T )  D
Vo

   H
c (T T 
RA p
(II.31)
v
 V
o 

Pentru o temperatură de alimentare dată, soluţia sistemului, respectiv

conversia şi temperatura masei de reacţie, se obţine dintr-o diagramă XA =
f(T).

Operarea reactorului de tip R în regim neadiabat

In cazul reacţiilor singulare, trebuie soluţionat sistemul de ecuaţii:

 V  c Ao X A 
D v RA ( A ,T ) 
 
Vo
X
 v ( X ,T)V  D c T T  k T S T 
 H RA RA A p T  T a 

 Vo o

(II.32)

care poate fi completat cu ecuaţia pentru viteza de reacţie şi ecuaţia de bilanţ

caloric pentru agentul termic.
In cazul reacţiilor endoterme, sistemul de ecuaţii (II.32) are doar
soluţii unice. In schimb, în cazul reacţiilor exoterme, caracteristice sunt
soluţiile multiple.
11