CUPRINS

Întroducere......................................................................................................................
1. Argumentarea tehnico-economică a proiectului.................................................
2. Compartimentul tehnologic........................................................................................
2.1. Calculul tehnologic şi bilanţul de materiale..........................................................
2.1.1. Schema direcţiilor de procesare a materiei prime.............................................
2.1.2. Calculul tehnologic a sortimentului prevăzut..................................
2.1.3. Structura de producţie care se relizează zilnic.................................
2.2. Identificarea şi realizarea schemelor tehnologice de producere a produselor
utilizate la producerea laptelui praf degresat....................................
2.2.1. Caracteristica materiei prime de bază, auxiliare şi materialele utilizate la
producerea laptelui praf degresat..............................................
2.2.2. Descrierea operaţiilor procesului de producere a laptelui praf
degrsat..........................................................................................................
2.2.3. Graficul organizării procesului de producere a laptelui praf
degresat........................................................................................................
3. Dotatrea cu utilaj tehnologic a întreprinderii......................................................
3.1. Alegerea şi stabilirea numărului de utilaje tehnologice..............................
3.2. Lista utilajelor şi instalaţiilor din dotarea întrepridnerii..............................
3.3. Graficul de funcţionare a utilajului tehnologic în secţia de producere a
laptelui praf degresat............................................................................................

Mod Coala № Document Semnat. Data

Proiect de an
Elaborat Căinăreanu A Litera Coala Coli
Consultant Popescu L.
Introducere
UTM, gr. TL-041
 4. Proiectarea blocului de producere.......................................................................
4.1. Amplasarea şi demensionarea secţiilor de producere................................
4.2. Amplasarea şi demensionarea depozitelor şi a spaţiilor tehnologice
similare acestora...................................................................................................

Mod Coala № Document Semnat. Data

Proiect de an
Elaborat Căinăreanu A Litera Coala Coli
Consultant Popescu L.
Introducere
UTM, gr. TL-041
 Introducere
Laptele este un aliment valoros, însă relativ perisabil, datorită
contaminării sale cu microorganisme, încă de la mulgere.
Din cele mai vechi timpuri s-a cautat o metodă de conservare a laptelui
sub diverse forme şi în condiţii convenabile. Transformarea laptelui în lapte
praf este un proces complex care constă în concentrarea laptelui împreuna cu o
fractiune variabilă de grăsime şi substante minerale, cu eliminarea unei cantităţi
importante de apă.
Laptele prezintă o compoziţie complexă cu patru grupe de componente
principale: substanţe azotoase, glucide, lipide şi săruri minerale În afara
acestora, în lapte sunt prezente şi o serie de alte substanţe în proporţii mai
reduse, dar cu importanţă mare în alimentaţie sau tehnologie. Ca sursă
convenţională de proteină animală, laptele se situează pe locul al doilea, după
carne, în privinţa aportului proteic în alimentaţia umană.
Laptele şi produsele lactate sunt importante într-un regim alimentar
corespunzator.
Digestibilitatea uşoară a produselor lactate cu conţinut mediu sau redus de
grăsimi, recomandă consumul acestora în multe afecţiuni ale aparatului digestiv
: gastrite, ulcere gastroduodenale, colite deputrefacţie, pancreatircronice.
Furnizînd energia necesară exerciţiilor ce presupun un efort fizic prelungit, 3
pahare de lapte asigură 50% din necesarul zilnic de proteine al organismului
uman.
Datorită variaţiei mari in producţia de lapte, s-a impus necesitatea de a
absorbi surplusul din perioada de vîrf a producţiei, transformîndu-l în produse
care să fie consumate în perioada minimului de producţie. Astfel s-a creat şi
dezvoltat industria conservelor de lapte. Prin realizarea acestor produse, se
urmăreşte în principal mărirea conservabilităţii laptelui, reducerea volumului de
transport, asigurînd aprovizionarea regiunilor unde exista un deficit de lapte.
În produsele lactate uscate, apa este redusă aproape în totalitate, pana la 3-
6%, ceea ce duce la reducerea sau chiar încetarea activităţii vitale a

PROIECT DE AN
Mod Coala Nr. document Semn. Data
 microorganismelor.

Laptele praf este un produs a cărei realizare industriala aparţine

inceputului secolului XX. Inventarea laptelui praf aparţine doctorului rus Osip
Kricevskz, care a căutat de a reduce masa laptelui petnru a facilita transprtul şi
stocarea produsului. El a descoperit această metodă în luna mai 1802.

Eliminarea din lapte a apei aproape in totalitate determină realizarea unui

produs cu un conţinut ridicat de substanţa uscată, uşor de transportat si
depozitat. Datorită condiţiilor improprii de dezvoltare a microorganismelor şi
de apariţie a modificărilor chimice, laptele praf constituie un produs ce se
pretează la o depozitare de lungă durată.
În timpul procesului de uscare se urmăreşte ca proprietăţile iniţiale ale
laptelui să sufere cat mai puţine modificări, obţinandu-se un produs capabil să
se dizolve in apă, uşor şi complet, avand caracteristici asemănătoare laptelui
din care a provenit.
În afară de utilizarea sub formă de lapte reconstitui, laptele praf a devenit
un produs alimentar important,cu o valoare nutritivă ridicată şi cu o gamă largă
de utilizări. De asemenea laptele smînînit praf a luat o mare extindere in
alimentaţie,deoarece conţine nealterate componentele cele mai importante ale
laptelui (in special proteinele, riboflavina şi substanţele minerale) în proporţie
mai ridicată faţa de cele din laptele integral uscat.
În multe ţări a luat o dezvoltare o industrie a produselor lactate uscate
pentru copii, alimentarea sugarilor cu aceste produse fiind considerată de
medicii pediatrii ca o metodă ideală acolo unde hrănirea la sîn nu este posibilă.

PROIECT DE AN
Mod Coala Nr. document Semn. Data
 1. Argumentarea tehnico-economică a proiectului
Strategia de dezvoltare a fabricii de lapte în condiţiile economice de piaţă
presupun repartizarea şi utilizarea efectivă a resurselor financiare, materiale şi
de muncă.
Politica de producere şi inovare determină minimalizarea pierderilor de
producţie, elaborarea produselor de calitatea cerută pe piaţă ridicarea
competitivităţii produselor şi elaborarea noilor produse.
Politica financiară şi de investiţii presupune elaborarea strategică de
atragere a capitalului, analiza şi planificarea fluxurilor de bani, coordonarea
debitelor şi creditelor, combinarea diferitor surse de finanţare.
Secţia proiectată îşi propune ca direcţie prioritară crearea asortimentului
efectiv atât pentru producător cât şi pentru cumpărător, a face produsele lactate
atrăgătoare şi accesibile pentru întreaga populaţie; afirmarea laptelui în calitate
de produs optim alimentar, prioritar şi indispensabil în raţia zilnică.
Asigurarea cu materie primă.
Industria de prelucrare a laptelui trece prin perioade grele, în special legate
de scăderea producţiei de lapte şi de lipsa unei forme efective de reglare de stat
a dezvoltării complexului agroindustrial, dar de cele mai multe ori din cauza
unor neînţelegeri în relaţia dintre furnizor şi consumator.
Factorul de bază la colectarea laptelui este densitatea de colectare a zonei
de colectare, astfel densitatea mică înseamnă o zonă mare de colectare, ceea ce
duce la majorarea cheltuielilor de transport. Densitatea mică a zonei de
colectare plus cheltuielile mari la exploatarea transportului duc în unele cazuri
la nerentabilitatea colectării laptelui.
Alt factor important la colectarea laptelui este numărul mare de unităţi de
colectare, care s-au format în urma micşorării numărului de vaci mulgătoare în
ferme mari, numărul major de vaci fiind concentrat în sectorul particular şi în
ferme mici. în unităţile de colectare trebuie să intre un colector, un laborant, un
mecanic, ceea ce necesită cheltuieli suplimentare. De aceea se propune de a

PROIECT DE AN
Mod Coala Nr. document Semn. Data
 încredinţa colectarea şi luarea probei şoferului.
O problemă majoră pentru întreprinderile de prelucrare a laptelui este
calitatea laptelui ca materie primă. Pentru rezolvarea acestei probleme se
formează o bază de normative bine determinate, se elaborează sisteme de
control al calităţii laptelui.
Pe lângă toate cele, enumerate mai sus pentru asigurarea deplină a fabricii
cu lapte se încheie contracte avantajoase între furnizori şi consumatorii de
materie primă, fabrica de lapte acordă credite gospodăriilor epizootice pentru
nutreţuri, procurarea seminţelor, tehnicii agricole pentru lărgirea efectivului de
vite cornute mari de rasă. Totodată se propune de a forma asociaţii
agroindustriale în care să intre ferme şi fabrici de lapte. Crearea acestor firme
prevede drepturi egale a tuturor asociaţiilor, pentru a conlucra la atingerea unui
scop comun - ridicarea volumului de vânzări şi obţinerii producţiei finite de
înaltă calitate. După cum arată practica crearea acestor firme influenţează
pozitiv asupra indicilor tehno-economici, dă posibilitatea obţinerii venitului
mare de la realizarea producţiei şi repartizarea veniturilor în dependenţă de
aportul său. Astfel nu numai fabrica de lapte va fi cointeresată în majorarea
volumului de vânzări dar şi gospodăriile epizootice prin majorarea volumului
de lapte, ca materie primă furnizat.
În vederea asigurării cu materie primă se propune de a conlucra nu numai
cu furnizorii de materie primă dar şi cu fabricile de lapte concurente, prin
repartizarea efectivă a zonelor de colectare a laptelui.
Alegerea asortimentului de produse lactate.
S-a menţionat mai sus că una din direcţiile prioritare a fabricii de lapte
proiectate este desăvârşirea asortimentului de produse lactate, ce permite
utilizarea raţională a resurselor de materie primă. Alegerea corectă a
asortimentului conduce la satisfacţia cerinţelor tuturor categoriilor populaţiei şi
tendinţa spre crearea produselor noi. Luând acestea în consideraţie se observă
în ultimul timp o creştere în ceea ce priveşte întrebuinţarea largă a laptelui praf
la noi în republică cât şi peste hotare.

PROIECT DE AN
 2. Compartimentul tehnologic.
2.1. Calculul tehnologic şi bilanţul de materiale
2.1.1. Schema direcţiilor de procesare a materiilor prime
Lapte integral( G=3,5)

Normalizare(G=3,5) Separarea laptelui(G=3,5)

Lapte praf integral(G=26%) Lapte degresa Smîntînă

dulcet
(G=0,05%)
Secţiade
fabricare a untului

Lapte praf degresat

2.1.2 Calculul tehnologic al sortimentului prevăzut

După STAS 13264-88 laptele praf degresat trebuie să conţină nu mai puţin
de 0,5 % Gr., umiditatea 4%, SUT = 96%.

Datele iniţiale sunt:

-masa laptelui praf degresat = 1200 kg,
-grăsimea laptelui integral 3,8%,
-densitatea laptelui integral = 1028 kg/m3.
1) Calculăm substanţa uscată totală în laptele integral
cunoscând grăsimea şi densitatea laptelui integral:

PROIECT DE AN
Mod Coala Nr. document Semn. Data
 4,9⋅G li + D
SUT li= +0,5
4
Unde:
SUTli – substanţă uscată totală a laptelui integral, %

Gli – grăsimea laptelui integral, %

D – densitatea laptelui integral, %
4,9⋅3,8+28
SUT li= +0,5=12 ,155 %
4 .
2) Substanţa uscată degresată :
SUDL = SUL - GL = 12,15 - 3.8 = 8,35% .
3) Raport:
GL
3.8
RL = SUD L = 8.35 =0.455 .
Fiindcă RL este mai mare decît Rpr , normalizarea laptelui iniţial
se face prin adăugarea laptelui degresat .
4) Conţinutul de grăsime în amestec normalizat se determină
conform următoarei formuli:
SUD L. D∗G L−SUD L∗G L. D
(SUD L. D−SUD L )+(G −GL . D )/ R pr
GL.N= L

Unde: Rpr – raportul conţinutului de grăsime la substanţa uscată

degresată a laptelui în produsul finit;
GL.D – acceptăm egal cu 0,05%.
Conţinutul substanţei uscate în lapte degresat se calculeză după
formula:
SUD L∗100 8,35∗100
= =8,68 %.
SUL.D= 100−G L 100−3,8
SUDL.D=8,68-0,05=8,63 %

PROIECT DE AN
Mod Coala Nr. document Semn. Data
 Atunci :
8.63∗3.8−8.35∗0 .05
=3 ,09 %
GL.N= (8,63−8,35 )+(3,8−0,05 )/0 ,368 .

5 ) Cantitatea laptelui degresat , necesar pentru normalizarea

laptelui iniţial :

C L (GL −SUD L∗R pr ) 600∗(3,8−8 ,35∗0, 368)

= =
CL.D=
SUD L. D ∗R pr −G L .D 8, 63∗0,368−0, 05 139.62
kg.

6 ) Cantitatea laptelui normalizat :

CL.N=CL+CL.D= 600+139.62=739.62 kg.

7) Cantitatea laptelui concentrat:

SU L.N
CL.C= CL.N SU L.C
,

SUL.N=GL.N+SUDL

100−G L. N 100−3 , 09
=3 , 09+8 , 35 =11, 5 %.
100−G L 100−3,8
SUL.C – substanţă uscată a laptelui concentrat pentru uscarea
pulvizarea se ia 45 % , atunci :
11.5
=
CL.C=739.62 45.0 189kg.
8) Cantitatea de apă, evaporată la concentraren:

WL.C=739.62-189=550.62kg.

PROIECT DE AN
Mod Coala Nr. document Semn. Data
9) Cantitatea laptelui praf conform formulei , va fi :
SU L.C 100−P
∗
CL.P= CL.C SU L.P 100

Unde : P – pierderi maximale admisibile a substanţei uscate la

producerea laptelui praf, P=0,69.
45 , 0 100−0,69
∗
CL.P=189* 97 100 =87.07kg.

10) Cantitatea apei evaporate la uscare:

WL.P=CL.C – CL.P= 189-87.07=101.93kg.

11) Calculăm grăsimea laptelui praf cunoscând substanţa uscată totală în

laptele praf şi substanţa uscată degresată din laptele integral din
raportul:
Gld Glp
=
SUD ld SU lp
SUD ld =SUT li−Gli

Unde:
Gld – grăsimea laptelui degresat, %
Glp – grăsimea laptelui praft, %
SUlp – substanţă uscată în laptele praf, %
SUDld – substanţă uscată degresată a laptelui degresat, %
SUD ld =12, 155−3,8=8 , 355 %
Din formula (2) avem:
Gld⋅SU lp
Glp =
SUDld , deci:

PROIECT DE AN
 0 ,05⋅96
Glp = =0. 57 %
8 , 355

12) Calculăm cât lapte degresat concentrat este necesar pentru a obţine
1200 kg lapte praf degresat după relaţia:
SUT lp⋅M lp⋅100
M l. conc =
SU l .conc ( 100−P su. conc )

Unde:
Ml.p. – masa laptelui praf, kg
Psu.conc. – pierderi normate de substanţă uscată la concentrare, %
Ml.conc. – masa laptelui degresat, kg.
96⋅1200⋅100
M l. conc = =2836 , 46 kg
42 ( 100−3,3 )

13) Calculăm masa laptelui degresat necesar pentru a obţine laptele

concentrat:
SU l . conc
M ld =M lconc⋅
SU l .d .

14) Calculăm masa apei evaporate la concentrare:

42
M ld =2836 , 46⋅ =14258 ,68 kg
8 ,355

W a .conc =M l .d .−M l. conc.

PROIECT DE AN
 W a . conc =14258 ,68−2836 , 46=11422,22 kg

Tabelul generic al calculelor produselor

Denumir Cantitate Cheltuieli, kg.
ea a Lapte integral Lapte degresat
produsului produsul Iniţi Pierde Iniţia Pierde
Lapte ui 600 al 600 ri 3.3 l - ri -
praf integral
Lapte 600 - - 600 1.3
praf degresat
Total 1200

2.2Indentificarea şi realizarea schemelor tehnologice de producere a produselor

utilizate la producerea laptelui praf
Indentificarea şi elaborarea schemelor tehnologice de fabricare a produselor
planificate şi proiectarea liniile de producere se face după finisarea calculelor de
producere.
Schema procesului tehnologic se alege în baza instrucţiilor de producere aprobate
şi în baza literaturii studiate.
Procesul tehnologic de fabricare a laptelui praf are nevoia de următoarele operaţii
tehnologice:
Materia primă trebuie să fie de înaltă calitate senzorială, fizico- chimică şi
microbiologică.
Tratamentul termic este mai ridicat decît la paseurizare şi se execută în scopul:
distrugerii bacteriilor patogene şi a celor saprofite; inactivările enzimelor, în
principal al lipazelor; activării grupărilor-SH din băta-lactoglobulină, care se
comportă ca oxidanţi.
S-a produs ca tratamentul termic să se desfăşoare după concentrare pentru că

PROIECT DE AN
Mod Coala Nr. document Semn. Data
 antioxidanţii pot să fie antrenaţi cu vaporii de apă. Înainte de tratamentul
termic, laptele ar trebui dezaerat, pentru a se înpedica pierderia de vitamină C

Omogenizarea se face fie după o concentrare parţială, fie după o concentrare

finală. Omogenizarea este aplicată numai pentru laptele care conţine grăsime în
vederea scăderii conţinultului de grăsime liberă care trebuie transformată în
globule de grăsime cu membrană prin adsorbîie de proteină de plasmă.

Concentrarea laptelui se face pînă la maximum 40-50 % pentru laptele ce este

destinat uscării prin pulverizare.

Automatizarea produsului concentrat în uscător trebuie să fie realizată la o

rotaţie a automatizatorului centrfugal de aproximativ 10,000-20,000 rot/min., iar
în cazul atomizorului – dus la o presiune de 17-25 Mpa, în care caz particolele
vor avea aproximativ următoarele dinensiuni de 25-150nm.Raportul dintre
lungimea duzei şi diametrul acesteia este de 0,125-1,15.Diametrul particolelor
pulverizate cu atomizorul-duză este invers proporţională cu presiunea aplicată şi
direct proporţională cu viscozitatea laptelui praf.

În cazul uscătoruluitrebuie de luat in consideraţie următoarele date :

Aerul uzat să fie folosit pentru preîncălzire aer proaspăt;
Aerul proaspăt să fie prelucrat din partea superioară a camerii de uscare unde
se află turnul de uscare
Turnul de uscare să fie izolat, ermetic închis şi dotat cu sisteme de recuperare
căldură şi produs.

După indicii fizico-chimici laptele praf degresat trebuie să satisfacă cerinţele

din următorul tabel.
Tabelul 5
Denumirea indicelui Norma pentru laptele praf
degresat
 PROIECT DE AN
Mod Coala Nr. document Semn. Data

Umiditatea, % 4
Grăsimea, % nu mai puţin de 1,5
Aciditatea, °T nu mai mult de 17
Grupa de curăţenie, nu mai jos de I

După indicii microbiologici laptele praf degresat trebuie să corespundă

datelor din tabel.
Tabelul 6
Denumirea indicelui Norma pentru laptele praf degresat
Calitatea superioară Calitatea I
Numărul microorganismelor 50000 70000
mezofile aerobe în 1 g lapte praf
Bacteriile coliforme în 0,1 g lapte Nu se admit Nu se admit
praf
Microorganismele patogene Nu se admit Nu se admit
inclusiv salmonelele în 25g lapte praf
 PROIECT DE AN
Mod Coala Nr. document Semn. Data

2.2.1. Caracteristica materiei prime de bază, auxiliare şi materialele utilizate la

producerea laptelui praf degresat
Lapte integral
Caracteristici Limitele admisibile
mg/kg, cel mult

Elemente toxice:
plumb 0,1 (0,05)
cadmiu 0,03 (0,02)
arsen 0,05
mercur 0,005
cupru 1,0
zinc 5,0
Micotoxine
alfatoxina B1 nu se admite( <0,001>0,0005 )
alfatoxina M1
Antibiotice
penicilină <0,01 unit/g
streptomicină <0,05 unit/g
Preparate hormonale
dietilstilbestrol Nu se admite
estradiol – 17 B 0,0002
Pesticide
Hexacloran 0,05
DDT 0,05 ( 0,01)
GHŢG gama- izomer 0,05( 0,01)

Pentru prelucrarea laptelui praf , trebuie să ţinem cont ca laptele trebuie să fie
obţinut în primul rînd de la animale sănătoase, în gospodării în stare bună din
punct de vedere a bolilor infecţioase ale bovnelor, în conformitate cu
 PROIECT DE AN
Mod Coala Nr. document Semn. Data
prevederile legislaţiei veterinare şi cu respectarea regulilor sanitaro-veterinare
pentru fermele de lapte şi să corespundă prevederilor prezentului standart.

Starea fermelor privind bolile infecţioase se confirmă în certificatul lunar

eliberat de medicul veterinar al gospodării date.
Laptele trebuie să fie natural,de culoare albă sau cu nuanţă uşor gălbuie,
fără sedimente si fulgi.
Laptele cu conţinut de substanţe inhibitoare şi neutralizatoare nu se poate
admite pentru recepţie.Conţinutul de elemente toxice, micitoxine, antibiotice,
preparate hormonale şi pesticide nu trebuie să depăşească limitele admisibile
indicate în următorul tabel.

CARACTERISTICI Conţinutul de admisibilitate

Miros şi gust Calitatea Calitatea întîi Calitatea adoua

superioară

Specific petru laptele, fără gust şi miros străin( aprecierea:

satisfăcătoare , bun şi foarte bun)
0
Aciditatea ,T 16 -18 16-18 16 -20
Gradul de puritate I I II
după etanol, nu mai jos
de grupa
Desemnarea Pîna la 300 De la 300pînă la De la 500 pînă la 4000
bacteriană, mii/cm3 cel 500
mult
Conţinutul de celule 500 500 750
somatice, mii/cm3, cel
mult
Temperatura laptelui, Cel mult 10 Cel mult 10 Cel mult 10
C0
 PROIECT DE AN
Mod Coala Nr. document Semn. Data

Calitatea laptelui se stabileşte după indicele de depreciere.Cu acordul

întreprinderilor de industrializare a laptelui şi alţi furnizori şi totodată cu acordul
serviciilor de supraveghere sanitară şi veterinară se admite timp de o oră după muls
de a preda laptele fără răcire.
Laptele destinat pentru fabricarea laptelui praf, trebuie să corespundă
condiţiilor stabilitepentru laptele de calitatea superioară şi calitatea întîia, după
termostabilitate trebuie să fie mai jos de grupa a doua, deoarece prepararea
produselor este consumată în mare măsură de copii mici ,chiar şi pentru sugari.

Laptele se sortiază după trei calităţi – calitatea superioară, calitatea I , calitatea a

doua, conform tabelului de sus.
Laptele ce nu corespunde prevederilor din tabelul dat, dar este proaspăt şi
integral se recepţionează în baza probei de contrpol, ce confirmă integralitatea lui.
Rezultatele analizei probelor trebuie să fie prezentate în formă de act.
Termenul de valabilitate a analizei probei de control nu trebuie să depăşiască o
lună.
Laptele livrat de colhozur, sovhozuri, agrofirme, gospodării fermiere şi alte
gospodării nemijlocit în reţiaua de comerţ, spitale şi întreprinderi de alimentaţie
publică, trebuie să corespundă condiţiilor standartului pentru fermele de lapte ale
colhozurilor şi sovhozurilor, aprobate de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi
de Ministerul Sănătăţii.
 PROIECT DE AN
Mod Coala Nr. document Semn. Data

2.2.2. Descrierea operaţiilor procesului de producere a laptelui praf degrsat

 PROIECT DE AN
Mod Coala Nr. document Semn. Data
 Laptele praf degresat se obţine după schema tehnologică prezentată în figura
de mai sus.
Laptele integral recepţionat trebuie să fie de înaltă calitate senzorială, fizico-
chimică şi microbiologică.
Prima operaţie în procesul tehnologic este normalizarea.
Normalizarea este operaţia prin care laptele este adus la procentul de
grasime dorit. La producerea laptelui praf normalizarea este necesară pentru
obţinerea produsului finit cu o compoziţie standard.
După conţinutul de grăsime şi substanţa uscată degresată în laptele integral
se calculează raportul dintre ele care are o însemnătate deosebită la normalizare.
La normalizarea materiei prime numai după conţinutul de grăsime este
foarte greu de obţinut lapte praf standardizat. Totuşi condiţia principală la
normalizarea laptelui la obţinerea laptelui praf este normalizarea după grăsime.
Sunt posibile 2 cazuri de bază: primul - grăsime în laptele integral este mai
multă decât trebuie pentru normalizare; al doilea caz - grăsime în laptele integral
recepţionat este mai puţină decât trebuie la normalizare. în primul caz din
laptele integral se separă o cantitate anumită de frişca, iar la al doilea se adaugă.
In practică normalizarea laptelui după grăsime se face prin 3 căi. Prima
metodă constă în amestecarea laptelui ce trebuie normalizat cu produsul
normalizat în condiţii statice. A doua metodă este amestecarea şuvoiurilor de
lapte pentru normalizare cu produsul normalizator. A treia metodă prevede
folosirea separatorului ce desparte torentul de lapte pentru normalizare în
torente de lapte degresat şi frişca, care mai departe se amestecă într-un singur
şuvoi cu un conţinut dorit de grăsime.
PROIECT DE AN
Mod Coala Nr. document Semn. Data
 Următoarea etapă a procesului este pasteurizarea.
Pasteurizarea este metoda de bază de prelucrare termică a laptelui destinat
uscării.
La pasteurizare laptele este supus unui tratament termic la temperatură 93°C
în decurs de trei minute. La pasteurizare laptele îşi modifică esenţial
proprietăţile fizico-chimice. Pasteurizarea se efectuează în scopul: distrugerii
bacteriilor patogene şi a celor saprofite; inactivarii enzimelor în principal a
lipazelor; activării grupelor - SH din beta - lactoglobulină care se comportă ca
antioxidanţi. înainte de tratamentul termic adică pasteurizare laptele ar trebui
dezaerat pentru a se împiedica pierderea de vitamina C. Asupra calităţii,
compoziţiei şi proprietăţilor laptelui praf o mare influenţă exercită schimbarea
proteinelor, grăsimii şi substanţelor minerale din lapte. La fabricarea laptelui
praf cu conţinut standardizat de grăsime se alege regimul de pasteurizare în aşa
mod ca fermenţii laptelui să se inactiveze. Dintre fermenţii asupra calităţii
laptelui praf o mare influenţă exercită proteaza şi lipaza. Proteaza este destul de
stabilă la încălzire. Activitatea ei scade la temperatura de 77°C, dar proteaza nu
e distruge nici la 93°C. Lipaza se inactivează la temperatura de 95-105°C iar
activitatea ei scade la 90°C.
Experientele au arătat că în cazul pasteurizării la 65-80°C gustul laptelui
praf cu conţinut de grăsime standardizat în procesul păstrării se schimbă. Gustul
râmâne neschimbat la o temperatură de 92-93°C.
Legătura directă între regimul de pasteurizare şi dizolvarea laptelui praf
degresat nu a fost stabilită. Lapte praf degresat la producerea căruia s-a folosit
temperatura de pasteurizare mai mare de 93°C avea o calitate mai joasă faţă de
produsul obţinut din laptele pasteurizat la 93°C. Aceste experienţe au mai arătat
că stabilitatea laptelui praf degresat la pastrare se înrăutăţeşte dacă în materia
primă o mare parte a proteinelor zerului ramân în stare nedenaturată. La
producerea laptelui praf degresat temperatura mala de pasteurizare este de 93°C.
Trebuie de menţionat că temperatura de pasteurizare a laptelui nu trebuie să fie
Mod Coala Nr. document Semn. Data

mai joasă de 90°C. Următoarea etapă a procesului este concentrarea. La

producerea laptelui praf degresat după pasteurizare se efectuează concentrarea.
Aceasta e datoreşte mai multor pricini. Una din ele este că la uscare la
evaporarea unui kilogram de umiditate se cheltuie de 10 ori mai multă căldură
ca la concentrare.

A doua pricină constă în aceea că laptele praf obţinut fără al concentra după
calitate este mai rău ca laptele praf obţinui: la concentrare.
Proprietăţile fizico-chimice şi calitatea laptelui concentrat şi uscat depind de
temperatura de concentrare. Dacă temperatura de concentrare este mai ridicată
decât cea recomandată scade capacitatea de dizolvare a laptelui praf degresat.
Temperatura de concentrare a laptelui depinde de modelul instalaţiei vid cu
aburi.
La procesul de concentrare folosind instalaţia vid cu aburi cu trei corpuri se
recomandă să se menţină următoarele temperaturi în corpuri: primul corp 72-
74 , al doilea - 60-72°, al treilea - 46-48°C.
La concentrarea laptelui degresat până la conţinutul de substanţă uscată 48%
viscozitatea se schimbă în modul următor: la 1% substanţă uscată viscozitatea se
schimbă, ea creşte de 0,47* 10*3Pa*S ori.
La concentrarea laptelui degresat se schimbă densitatea şi aciditatea. Laptele
concentrat până la conţinutul de substanţă uscată 48% are densitatea mărită de
1,16 ori, iar aciditatea de 5,7 ori.
Uscarea prin pulverizare.
înainte de a începe procesul de uscare e necesar de pregătit în mod
corespunzător instalaţiile de uscare. Instalaţiile de uscare prin pulverizare se
încălzesc timp de 15.20 minute, pe urmă se pune-n funcţie pulverizatorul prin
care trece apa fierbinte timp de 5-7 minute. în timpul lucrului instalaţiei de
uscare prin pulverizare se urmăreşte temperatura regimului de uscare. Factorul
de bază este temperatura aerului la intrare şi la ieşire. De obicei temperatura
 aerului la intrare în aşa fel de instalaţii este de 180-200°C iar la ieşire de 100°C.
Instalaţia de uscare prin pulverizare lucrează astfel: Laptele omogenizat cu
PROIECT DE AN
ajutorul
Mod pompei
Coala Nr. se Semn.
document dă la discul
Data de pulverizare. Principala masă de particule ale

laptelui praf se aşează la fundul camerei de uscare şi cu ajutorul mecanismului

de curăţire se dă la şnec. Cealaltă parte de lapte praf este dusă din camera de
uscare şi ajutorul aerului, care prin ţeava nimereşte în ciclonul de bază.

Aerul folosit cu ajutorul ventilatorului se elimină în atmosferă. Produsul

finit se dă la ciclonul de descărcare cu ajutorul liniei pneumotransportabile.
Ambalarea.
Ambalarea în condiţii corespunzătoare a laptelui praf duce la o păstrare
îndelungată a calităţii produsului finit. Cel mai bun material de ambalat este
considerat acele care asigură rezistenţa mecanică necesară fiind impermeabil pe
oxigen şi vapori de apă şi nelăsând să pătrundă lumina.
La început s-au folosit ambalajele metalice, care îndeplineau condiţia de
perfectă etanşitate. Aceste ambalaje prezintă însă următoarele dezavantaje:
greutate mare, spaţiu mare pentru depozitare înainte de folosire şi cost ridicat.
Ţinând seama de aceste aspecte, în ultimul timp se tinde la înlocuirea
ambalajelor metalice cu materiale care să fie uşoare şi uşor de manipulat.
Deoarece hârtia şi cartonul nu pot fi folosite decât ca materiale ajutătoare
sau pentru durate scurte de păstrare, s-a trecut la utilizarea materialelor plastjce
mai ales sub formă de ambalaje combinate. Se folosesc cele de tipul
termoplastice (polietilenă, polistiren, polipropilenă). Cea mai largă utilizare o
are polietilena şi se aplică ca strat interior la ambalajele de hârtie, care se închid
prin termosudare. Pentru ambalarea laptelui praf în doze mari, se utilizează saci
de hârtie cu pereţi multipli în care se introduce sacii de polietilenă cu produsul
uscat.
Pentru ambalarea laptelui praf cu conţinut standardizat de grăsime în saci de
hârtie cu pereţii multipli se introduce sacul de polietilenă la instalaţia V6-OFA.
 Doza produsului este de 25-30 kg. Instalaţia efectuează următoarele operaţii
tehnologice: strângerea sacului la dozator, pornirea dozatorului, dozarea
produsului până la masa stabilită, scoaterea sacului de la dozator şi transmiterea
PROIECT DE AN
luiCoala
Mod la Nr.
masa cu Semn.
document vibrator,Datacompactarea produsului pe masa cu vibrator,
transmiterea sacului de la vibrator la instalaţia cu ultrasunet pentru sudarea
sacului de polietilenă, coaserea sacului de hârtie în partea de sus, transmiterea
lacului la transportatorul din interiorul secţiei.

Depozitarea laptelui praf degresat.

Asigurarea unei durate cât mai lungi de păstrare şi menţinere a cal i t ăţ i i
constituie o problemă de bază în producţia şi consumul de produse lactate praf.
Modificările calitative care au loc în timpul depozitării laptelui praf se datoresc
unor factori chimici şi microbiologici, care depind de calitatea iniţială a
produsului uscat, de sistemul de ambalare şi condiţiile de temperatură -umiditate
în timpul depozitării.
în condiţii de temperatură sub 20°C şi umiditatea relativă sub 80%, laptele
praf ambalat în ambalaje etanşe are o durată medie de depozitare circa de 1 an.
Deprecierile calitative ale laptelui praf în timpul depozitării se datoresc în
special modificărilor grăsimii, precum, şi a proteinelor şi lactozei.
Modificările grăsimii apar ca urmare a procesului de oxidare care este cu
atât mai intens cu cât rămâne mai mult oxigen în ambalaj. Aceste modificări
sunt specifice laptelui degresat, apărând în final gustul neplăcut de seu.
Procesul de oxidare a grăsimii din laptele praf este favorizat şi accelerat de:
creşterea temperaturii de păstrare, prezenţa urmelor de cupru şi fier, care
catalizează procesele de oxidative, acţiunea luminii precum şi o aciditate mărită
a produsului uscat.
Pentru a asigura laptelui praf o rezistenţă maximă la oxidare, este necesar să
se acţioneze pe mai multe căi: -Pasteurizarea laptelui la temperaturi înalte.
 Pasteurizarea laptelui la 82°C dublează durata de păstrare faţă de cazul când
pasteurizarea se face la 74°C, iar dacă pasteurizarea se face la 88°C durata se
măreşte de 3-5 ori. Temperaturile înalte de încălzire a laptelui până la 126°C sau
chiar mai mari nu prelungesc cu mult durata de păstrare, dar asigură obţinerea
unui produs superior din punct de vedere bacteriologic.
PROIECT DE AN
-Ambalarea
Mod Coala în Semn.
Nr. document atmosfera
Data de gaz inert. După cum s-a arătat prin folosirea
acestui sistem de ambalare se îndepărtează oxigenul din ambalaj, fiind înlocuit
cu azot prevenindu-se astfel în întregime procesul de oxidare a grăsimii.
-Folosirea substanţelor antioxidante. Prevenirea oxidării grăsimii din lapte
praf s-a mai încercat şi prin folosirea anumitor antioxidanţi, obţinându-se
rezultate satisfăcătoare în următoarele cazuri:

-Acidul ascorbic, adăugat în concentraţie de 0,03%, la laptele lichid,

măreştedurata de păstrare a laptelui praf cu câteva luni dar dispare în timpul
păstrării;
-Esterul etilic al acidului galic adăugat în proporţie de numai 0,07% măreşte
durata de conservare până la doi ani;
-Acidul nordihidroguaiaretic s-a dovedit folositor în adaos de 0,04%
raportat la cantitatea de grăsime.
 PROIECT DE AN
Mod Coala Nr. document Semn. Data

2.2.3. Graficul organizării procesului de producere a laptelui praf degresat

<<<<<<<
<<<<<
<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<

PE FOAIE MILIMETRICĂ
<<
<
<
<
<
<
<
<
 <
<
<
<
<
<
<
<
<
PROIECT DE AN
< Nr. document Semn.
Mod Coala Data

<
<
<

3. Dotarea cu utilaj tehnologic a întreprinderii

3.1. Alegerea şi stabilirea numărului de utilaje tehnologice.
Utilajul tehnologic se calculează şi se alege în baza calculului ale materii,
procesului tehnologic şi graficul organizării procesului tehnologic care
determină numărul de măsuri şi aparate. Alegerea corectă a utilajului asigură
condiţiile necesare de lucru a întreprinderii. La calculul şi alegerea utilajului
tehnologic este necesar de a lua în vedere nou, modernizat cu o productivitate
înaltă şi cu regimul de lucru continuu. E de dorit ca toate procesele să fie
efectuate în mod mecanizat automat.
La alegerea utilajului este necesar de a asigura efectuarea procesului
tehnologic în baza schemei tehnologice adaptate de a asigura folosirea
maximală a utilajului, o calitate înaltă a produsului finit şi un sinecost mic al
produsului.
La combinatul de lapte praf şi unt mai întâi am ales utilajul de bază apoi
utilajul secundar, luând în vedere schimbările în procesul tehnologic- şi
productivitatea utilajului de bază. Calculul utilajului tehnologic de bază se face
 după productivitatea secţiei luând în consideraţie normele maximale de
producere a utilajului.
Graficul de lucru a maşinilor şi aparatelor se face în scopul determinării
consecutivităţii lucrului efectuat de utilaj şi determinării cheltuielilor de energie
termicji, electrică, de apă rece şi fierbinte.

Pentru producerea laptelui praf avem nevoie de instalaţie de evaporare cu

vid care vine la montare şi exploatare în complet , separator, trarare termică
pasteorizator, etc., Alegerea instalaţiei se face după apa evaporată la
PROIECT DE AN
concentrare
Mod şi timpul
Coala Nr. document de
Semn. lucru.
Data

1) Calculăm volumul apei evaporate la concentrare după următoarea

formulă:

W a .conc =M l .d .−M l. conc.

Unde:
Wa.conc. – volumul apei evaporate la concentrare, kg;
Ml.d. – volumul laptelui degresat, kg;
Ml.conc - volumul laptelui concentrat, kg.
W a . conc =14258 ,68−2836 , 46=11422,22 kg

2) Reieşind din volumul apei evaporate şi timpul de lucru a secţiei

alegem instalaţia de evaporare cu 2 trepte „ВИГАНД - 8" ce ,are
productivitatea P=8000 l/oră apă evaporată. După aceste date calculăm
timpul de lucru a instalaţiei.
W a. conc .
t conc=
P
Unde:
tconc – timpul de concentrare, ore;
P – productivitatea instalaţiei de evaporare, l/oră;
Wa.conc. – volumul apei evaporate la concentrare, kg
 11422,22
t conc= =1 , 43 ore
8000
3) Calculăm volumul apei evaporate la uscare:

W a .usc =M l .conc.−M l. p .
Unde:
Wa.usc. – masa apei evaporate la uscare, kg;
Ml.conc. – masa laptelui concentrat, kg;
Ml.p. – masa laptelui praf.

W a . usc =2836 , 46−1200=1636 ,46 kg

4) Calculăm timpul de lucru a camerei de uscare reeşind din volumul
apei evaporate la uscare şi productivitatea instalaţiei de uscare alese –
BPA – 4.
W a. conc .
t usc =
P PROIECT DE AN
Unde:
Mod Coala Nr. document Semn. Data

P – productivitatea instalaţiei propuse, kg/oră.

1636 , 46
tusc = =1, 64 ore
1000

3.2. Lista utilajelor şi instalaţiilor din dotarea întrepridnerii

Utilajul Marca Numă Capacitatea Dimensiunile Sunitara Stotală

rul de , gabaritice, mm
unităţi productivit
atea
Rezervuar orizontal B2-6MT-25 2 250001 6200x2820x360 17.48 34
pentru lapte
Sectia de aparate
Pompă centrifugală 50-3U7-1-20 1 25000 l/oră 825x365x690 3.08 30
Schimbător de căldură cu Al-HC-25 1 25000 l/oră 2300x1800x2500 4 4
plăci
Pompă centrifugală 50-3U7-1-20 1 25000 l/oră 825x365x690 30 30
Separator OCH-C 1 25000 l/oră 1300x1050x1550 1,36 1,36
Pompă centrifugală 50-314,7-1-20 1 25000 l/oră 825x365x690 30 30
pentru lapte
Secţia lapte praf
Rezervuar pentru lapte B2-OMr-10 4 10000 1 4450x2126x2825 9,4 37,6
Pompă centrifugală 36-ni,2-8-20 1 10000 l/oră 430x225x255 9,6 9,6
Instalaţie de evaporare cu BHrAH/ţ 1 8000 l/oră 6820x4780x6500 32 32
vid
Pompă pentru lapte II8-OHT 1 2000 l/oră 860x600x1000 5,1 5,1
concentrat
Rezervuar pentru lapte B2-OMr-4 1 4000 l/oră 2190x2245x220 4,9 4,9
concentrat
Pompă pentru lapte n8-OHT 1 2000 l/oră 860x600x1000 5,1 5,1
concentrat
Instalaţie pentru BPA-4 1 1000 l/oră 8000x9000x1800 0 7,2 7,2
uscare
Instalaţie pentru B6-OOA 1 1500 l/oră 5675x1450x2205 8,2 8,2
ambalare

PROIECT DE AN
Mod Coala Nr. document Semn. Data

3.3. Graficul de funcţionare a utilajului tehnologic în secţia de producere a

laptelui praf degresat

14 Instalaţie p/u ambalare B6-OOA 1,5t

13 Instalaţie p/u uscare BPA-4 1t

12 Pompă p/u lapte concentra N8-OHT 2t

11 rezervor p/u lapte concentra B2-OMr-4 4t

10 Pompă p/u lapte concentrat II8-OHT 2t

9 Instalaţii de evaporare cu vid BhrAH/ţ 8t

8 Pompă centrifugală 36-hi,2-8-20 10t

 7 Rezervor p/u lapte B2-OMr-10 10t

6 Pompă centrifugală p/u lapte 50-314,7-1-20 25t

5 Separator OCH-C 25t

4 Pompă centrifugală 50-3U7-1-20 25t

3 Schimbător de căldură cu plăci AI-HC-25 25t

2 Pompă centrifugală 50-3U7-1-20 25t

1 Rezervor orizontal p/u lapte B2-6MT-25 25t

N Operaţiile procesului tehnologic Cantitatea

r

Orele zilei
Total În
oră

PROIECT DE AN
Mod Coala Nr. document Semn. Data

4. Proiectarea blocului de producere

4.1. Amplasarea şi demensionarea secţiilor de producere
Pentru proiectarea întreprinderilor de prelucrare a laptelui se calculează
uprafaţa încăperilor. Toate încăperile întreprinderii se împart în 6 categorii:
- producerea de bază: secţiile principale de producere, laboratoarele,
încăperile de spălare;
- încăperile auxiliare de producere destinate deservirii producerii de
bază;
- încăperi de depozitare pentru păstrarea tarei, rezervelor de materii,
semipreparatelor, inventarului şi utilajului;
- încăperile ale gospodăriei auto destinate deservirii mijloacelor de
transport;
- clădiri energetice pentru amplasarea mijloacelor de elaborare a
 energiilor electrice, aerului comprimat, aburului, frigului, cazangeriei;
- încăperi administrative şi de deservire auxiliară pentru amplasarea
direcţiei fabricii, cantinelor, camerelor de odihnă, punctul medical, centrul
didactic.
- încăperile sectorului principal de producţie, încăperile sectorului
principal de producţie se calculează luând în consideraţie utilajul tehnologic
din secţie şi coeficientul de rezervă a suprafeţei. Acest coeficient ia în
consideraţie utilajul tehnologic din secţie şi coeficientul de rezervă este mai
mic cu cât dimensiunile utilajului sunt mai mari. Coeficientul de rezervă mai ia
în consideraţie suprafeţele ocupate de locurile de muncă, treceri, scări.
Suprafaţa secţiei de baza se calculează după formula:

Fine =K ∑ f t
PROIECT DE AN
Unde:
Mod Coala Nr. document Semn. Data
K – coeficient de rezervă;
ft – suprafaţa sumară ocupată de utilajul tehnologic.

f usc =18⋅9=162m2
f rez .l =( 4 , 45−2 ,12 )⋅4=37 ,7 m2
2
f p. l.=0 , 43−0, 225=0 ,09 m
f in . vid =6 , 82⋅4 , 78=32 , 6 m 2
f p. l. conc =(0 ,86−0,6 )⋅2=1, 03 m2
f r. l. conc =2 , 19⋅2 , 245=4,9m2
f in . amb =5 , 675⋅1 , 45=8 ,22 m2
 2
f usc =4 (162+37 ,7+0 , 09+32, 6+1 , 03+4,9+8 , 22)=4⋅246 ,54=986 m
Calculul secţiei de aparate:
2
Finc =K ∑ f t =4 (0,9+4 , 14+1 , 365+0,2)=26 , 42 m
2
f p. l.=(0 , 825−0 , 365)⋅3=0,9m
f s. c =2,3⋅1,8=4 ,14 m2
2
f p. l. conc =1,3−1, 05=1 ,365 m
2
f p. l. conc =0 , 65−0,3=0,2 m

PROIECT DE AN
Mod Coala Nr. document Semn. Data

La proiectarea întreprinderii alegerea secţiilor principale şi suprafeţelor lor

se face în dependenţă de capacitatea de prelucrare a materiei prime a
întreprinderii. Suprafeţele secţiilor principale se arată în tabelul următor.

Tabelul 1

încăperi Suprafaţa, m
1) Secţia aparate 72
2) Secţia concentrare şi uscare 868
4) Secţia recepţionare 60
 5) Laboratorul 84
6) Secţia spălare centralizată 72

4.3. Amplasarea şi demensionarea secţiilor auxiliare şi cu funcţii sociale

În blocul auxiliar al întrprinderii de prelucrare a laptelui praf se amplasează

încăperi cu destinaţie sanitară, medicală, culturală, sportivă, de deservire
comună, administrativă- tehnică, de industrie profesională şi încăperi ale
alimentaţiei publice.
Încăperile de deservire a produsului întreprinderii, cu destinaţie culturală se
proiectează în blocul administrativ.Neajunsul unor astfel de proiecte este
necesitatea amenejării galeriilor de trecere, ce necesită cheltuieli
PROIECT DE ANsuplimentare

laCoala
Mod construcţie şi distanţa
Nr. document Semn. relativă
Data de la locurile de muncă.
Înălţimea etajelor se acceptă de 3,6m pentru amenajarea instalaţiilor de
ventilare.
Incaperile auxiliare ce se afla in componenta blocului de producere trebuie sa
aiba o inaltime de cel putin 3 metri i nu mai putin de 2,5 metri de la podea pina
la constructiile schitei in relief.

Cladiri cu destinatii administrativ-comunala se edifica dupa schema unei

carcase din elemente unificate din beton armat din pereti din soclu. Carcasul
poate fi longitudinal sau transversal. Mai frecvent se construesc cladiri fara
subsoluri. Planseurile se confectioneaza fara pod cu acoperis plan. In
conformitate cu cerintele antiincendiare se accepta usi mari (cu exceptia usilor
de la incaperile sanitare si fumoare pina la iesirea afara sau la scara se accepta
in functie de gradul de rezistanta incendiara a cladirii).
 In cazul acestora dintre palierile scarilor este de 50,30,25,20 metri iar distanta
cea mai mare pentru iesirea pe coridor inchis la un capat este de 25,15,12,10
metri.
Cladiri auxiliare: Trebuie sa aiba cel putin doua iesiri de evacuare. Latimea
scarii trebuie sa fie nu mai mica de 1150 mm, iar latimea palierilor nu mai mica
de 2.4 metri. Latimea coridoarelor-nu mai mica de 1400 mm, iar latimea usilor
800...2400 mm. Componenta incaperilor comune si auxiliare se stabilesc in
functie de caracterul procesului tehnologic si se proiecteaza conform
caracteristicii sanitare a procesului de producere ce se imparte in patru grupe
conform normelor si regulilor de constructie aprobate la nivel national.
Garderobele sunt destinate pentru pastrarea hainelor personalului(de
afara,halatelor,etc.).Dulapurile pentru imbracamintea speciala se face separat
de garderoba pentru imbracamintea de acasa si de strada.Dimensiunile sectiilor
dulapurilor sunt:latimea 250...400 mm, adincimea 500 mm, inaltimea 1650
PROIECT DE AN
mm. Normele de proiectare
Mod Coala Nr. document Semn. Data
a garderobelor sunt expuse in CH и П-II-92-76.
Camerele de dus trebuie amplasate in vecinatate cu garderobele. Camerele de
dus sunt prevazute cu antreuri si scaune lungi. Camerele de dus au
dimensiunile:900 pe 900 mm.

Bibliografie

V. Guzun, G. Musteaţă. S. Rubţova, C. Banu „Industrializarea laptelui"

Editura „Tehnico-info" Chişinău 2001. V 2. V.A.
Guzun „Tehnologia laptelui şi a produselor lactate"
Chişinău 1996. \y 3. V.A. Guzun „Tehnologia
laptelui şi a produselor lactate"
Н.К. Ростросаб П.В. Мордвинцева „Курсовое и дипломное
проектирование предприятий молочной промышленности"
Москва, 1989.
Г.В. Крупин Мордвинцева „Проектирование предприятий молочной
 промышленности"
Москва, 1964.
Твердохлебов „Технология молочной промышленности"
Москва, 1978.
Т.К. Тколь „Технологический контроль на предприятиях молочной
промышленности"
Москва, 1990.

PROIECT DE AN
Mod Coala Nr. document Semn. Data
 PROIECT DE AN
37
Mod Coala Nr. document Semn. Data