CURS 1

1. Metoda in cercetarea stiintifica

Metoda științifică (rețeta...) implica următorii pași :

- Observarea-(atenție si întâmplări fericite) Cercetarea (atenție organizata si orientata in
sensul problemei studiate),
- Identificarea problemei,
- Formularea unor păreri despre un subiect si exprimarea unei ipoteze,
- Proiectarea si realizarea unui experiment
- Efectuarea experienţelor si colectarea datelor (masuratori cantitative, obiective)
- Prelucrarea datelor si compararea rezultatelor obtinute cu parerea (ipoteza) initiala de la
care s-a pornit
- Formularea concluziilor care pot sau nu valida ipoteza facuta.
- Prezentarea concluziilor intr-un raport final, intr-un articol, intr-un poster, intr-o lucrare
stiintifica.
Sa recapitulam încă o data. Pentru a gasi raspunsurile adevarate la intrebari puse
NATURII este nevoie de o metoda STIINTIFICA, capabila sa deosebeasca intre o simpla
banuiala, o oarecare parere si ceea ce este de fapt.
Întreg ansamblu de activităţi menite sa afle raspunsul la o intrebare pusa NATURII, la o
problema lagata de un fenomen sau proces fizic sau biologic, sau astronomic sau… este
de fapt un PROIECT STIINTIFIC
Un proiect stiintific este un ansamblu de actiuni ce sunt astfel definite incat sa permita
descoperirea raspunsului adevarat la o intrebare bine pusa, folosind in acest scop o „reteta”
adica o metoda specifica - stiintifica .

1.1. Observarea si documentarea initiala

Observarea este procesul de strangere a informatiilor din propriile tale experiente, din
carti si discutii cu cei mai mari, din filme sau din navigarea prin internet. Prin simpla acumulare
de informatii si ajutat de intamplare, la un moment dat mintea ta se va fixa pe un domeniu ce
devine de-odata extrem de interesant. Poate fi oceanografia, si asta pornind de la observatiile
facute asupra vietii dintr-un simplu acvariu, sau poate fi botanica, de la simpla admirare a
frumusetii efemere a unei flori de cactus. Oricum este o „atractie” personala, o exprimare a unei
legaturi nevazute intre abilitatile si poate chiar si destinul unui individ si o problema din miile de
probleme ce formeaza inca Misteriosul Univers in care ne dezvoltam zi de zi.
Prin observatii atente putem sesiza si directiile de cercetare ce preocupa in plan global
comunitatea stiintifica, Si asta se vede din ziare, din telejurnale, din citirea „printre randuri” a
stirilor ce „plutesc” in jurul nostru. Sunt probleme ce preocupa, deci sunt inca lucruri
necunoscute si utile pentru omenire: Mediul, poluarea, ozonul, genetica, clonarea, tehnologiile
spatiale, materialele inteligente etc etc…
 Din aceasta perspectiva orice directie este interesanta si mai ales UTILA asa ca indiferent
daca o directie iti face „cu ochiul” sau o alegi pentru ca este utila omenirii, problema principala
este sa iti alegi un domeniu si un subiect de interes ce va deveni practic SUBIECTUL UNUI
PROIECT STIINTIFIC. Din acest moment incepe ACTIVITATEA de CERCETARE.
Cercetarea stiintifica este in fond drumul pe care il vei avea de parcus de la observatie la
ipoteza si verificarea ei prin experiment, un drum ordonat pe care, daca il respecti, vei fi capabil
sa contribui cu adevarat la evolutia omenirii. Dar cum spuneam inceputul este legat de observatii
si documentare.
Asculta si vizioneaza emisiuni cu caracter stiintific, dezbateri legate de probleme lumii,
urmareste noutatile din ziare si reviste.
Atunci cand nu intelegi un cuvant NU TRECE MAI DEPARTE ci consulta
dictionarul explicativ al limbii romane!
Atunci cand ceva iti pare deosebit, documenteaza-te asupra subiectului, adica cauta si
citeste (macar frunzareste) surse suplimentare de informati: carti , reviste , ziare dar si surse
electronice: carti electronice, documente multimedia, enciclopedii, internet .

Culege informatii de la profesionisti pe care ii poti solicita direct sau prin e-mail:
instructori, bibliotecari si oameni de stiinta cum ar fi fizicieni, biologi, medici, ingineri,
matematicieni. Ai curaj si intreaba-i ori de cate ori ai o nedumerire. Poate cea mai buna solutie
este cea a internetului in care, printr-un e-mail te poti adresa oricui specialist din lumea larga si
care se ocupa de subiectul ce te intereseaza! O scrisoare scurta si politicoasa este intotdeauna
cheia succesului! Vai primi, de la oameni adevarati, intotdeauna un strop de ajutor, un punct de
sprijin in propriul tau drum!
Invata sa folosesti cat mai multe limbi straine (engleza, spaniola dar si chineza si
japoneza daca se poate). In engleza insa este oblibatoriu sa sti sa te exprim BINE! caci pana una
alta, aceasta este limba folosita de cercetatorii lumii.
Formeaza un jurnal personal in care iti notezi informatiile gasite, iti extragi citatele care
le consideri esentiale, notand Cartea, Autorul, Editia, Editura, pagina.

Noteaza aici gandurile ce ti-au venit citind randurile de mai sus!

Fraza scrisa ramane marturia „inghetata” a unui gand – Gandul
este „o lumina franata” ... o aschie dintr-un viitor potential... asa
ca ...

.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................

1.2. Identificarea si definirea unei teme de cercetare

1.2.1. Formuleaza o intrebare

Obiectivul unui cercetator consta in gasirea unui raspuns obiectiv, validat experimental la
o intrebare. Desi pare simplu, poate aceasta este cea mai dificila etapa. Pentru orice subiect poti
formula oricate intrebari. Cu toate aceasta doar una sau oricum putine sunt intrebari „bine puse”
care permit un raspuns simplu si clar in termenii Da sau NU.
De exemplu: „ Cum afecteaza lumina reproducerea mucegaiului care apare pe o felie de
paine pastrata intr-o punga de plastic in care s-a format un usor condens ?” Intrebarea este
extrem de generala si de aceea un raspuns stiintific este dificil de dat, caci in spatele intrebarii se
afla o sumedenie de alte intrebari ce nu apar ca fiind importante la o prima vedere: dar ce tip de
mucegai, ce tip de paine? Ce tip de lumina – albă sau colorata? Naturala sau artificiala? ce
intensitate a luminii? Si mult mai multe altele daca se pune problema conditiilor de mediu:
temperatura, umiditate, presiune, camp electric, camp magnetic etc.... De aceea este necesara
delimitarea problemei de studiu si precizarea contextului in care se va efectua experimentul.

1.2.2. Limitează si delimiteaza problema de studiu

Tine cont de faptul ca intrebarea anterioara este despre un proces complex care se petrece
in viata mucegaiurilor – reproducerea; Iar acest proces este sigur determinat de tipul
mucegaiului si de conditiile de viata puse la dispozitie. Un anume tip de mucegai – mucegaiul
„de paine”; Un anume tip de mediu nutritiv – painea alba de exemplu. Un anume factor ales
dintre altii care afecteaza cu siguranta cresterea sa – lumina. Pentru a gasi raspuns la intrebarea:
„Cum afecteaza lumina vizeza de dezvoltare a mucegaiurilor?” va trebui sa testezi diferite
conditii de mediu, diferite medii nutritive si mai ales o mare varietate de mucegaiuri. Acesta este
un lucru greu de facut de-odata, consumator de resurse si timp, asa ca intelept este sa limitezi
intrebarea la „Afeceaza lumina alba, naturala, dezvoltarea mucegaiului de paine ce se dezvolta
pe o paine neagra?”. Raspunsul care se va cauta este de tipul Da sau Nu!
O formulare de tipul: Care este efectul temperaturii asupra vitezei de crestere a
mucegaiului? de exemplu necesita un efort experimental important, o serie de masuratori, caci
implica un raspuns cantitativ, obiectiv! Evident ca sunt intrebari ale caror raspunsuri sunt
cuprinse in dictionar: Ce este un mucegai? sau in cartile de scoala, caci acestea sunt in general
scrise in baza muncii generatiilor anterioare care au contribuit astfel la gasirea raspunsurilor la
multe din intrebarile lumii si nu ar fi eficient sa luam cu totii, totul de la inceput! Dar, cu tot
efortul lor, mai sunt atatea mistere pe lumea asta! Atatea lucruri ce se cer lamurite Asa cum
spuneam trebuie doar sa fim atenti, sa ne mire ceva pentru a putea mai apoi formula o
INTREBARE bine pusa.

Exercitiu de gandire

Formuleaza mai jos intrebare care te preocupa, formuleaz-o asa cum „iti vine”!

...................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

Incearca apoi sa o analizezi, sa delimitezi continutul presupus de intrebare si sa o reduci la o

intrebare clara ce poate fi verificata printr-un singur experiment.

...................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

Observatii

...................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

Nedumeriri

...................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................
Concluzii in urma dezbaterilor in echipa

...................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

1.2.3. Genereaza o IPOTEZA

O ipoteza exprima o parere, o intuitie, o idee vis-a-vis de solutia unei probleme ce
decurge din formularea clara a unei intrebari fata de un fenomen necunoscut sau mai putin
studiat. Atata timp cat o ipoteza este clara si se refera la un singur aspect, la o singura
dependenta, ea devine cheia unui proiect experimental cu sanse de succes. Ipoteza este forma
cea mai rafinata a intrebarii initial puse Naturii si la care Natura va raspunde prin intermediul
unui act experimental, prin intermediul unui fenomen ce lasa „urme” ce trebuiesc interpretate.
Toate proiectele de cercetare sunt astfel elaborate incat sa permita aflarea unui raspuns
obiectiv, de tip Adevarat sau Fals, la raspunsul propus de noi sub forma unei ipoteze. Altfel spus,
la interbarea initiala cercetatorul va formula un raspuns posibil, bazat pe cunostintele sale,
raspuns numit in acea faza IPOTEZA si pe care il contrunta cu raspunsul NATURII prin
intermediul unui experiment. Daca experimentul valideaza iopteza, atunci ipoteza devine Adevar
Stiintific Obiectiv si poate sta la baza constructiei unei TEORI.
Deci Ipoteza terbuie sa fie cat mai clara, izvorata fie dintr-o intuitie – atunci cand se
abordeaza fenomene cu adevarat noi – fie ca sinteza a unei documentatii preliminare, bazate pe
date stiintifice omologate, certe. De exemplu, iata cum se poate „construi” o ipoteza ce leaga
cauzal cei doi factori: lumina si cresterea mucegaiului de paine:
„Cred ca mucegaiul de paine nu are nevoie de lumina pentru a se reproduce in painea alba
caci eu stiu deja ca:
- Organismele cu clorofila au nevoie de lumina pentru a supravietui . Mucegaiurile nu au
clorofila .
- Experienta intamplatoare (punga in care am uitat painea mai multe zile era dintr-un
material plastic opac iar mucegaiul de paine a crescut totusi pe bucatile de painea
neagra.”
Afirmatia „Cred ca mucegaiul de paine nu are nevoie de lumina pentru a se reproduce in
painea alba” este o parere, o expresie a unor observatii personale.
Ipoteza: „Dezvoltarea mucegaiului nu depinde de prezenta luminii (in zona subtratului
nutritiv)” este o afirmatie ce urmeaza a se verifica experimental.
Afirmaţia rămâne doar o afirmaţie daca ea nu este verificata experimental. Doar experimentul
poate valida si ridica la rang de adevar o afirmatie si asta doar daca rezultatul experimental
ramane acelasi la repetarea de un numar mare de ori a experimentului (reproductibilitate).
Nu uita:
 Documentează-te continuu si fi atent la amanuntele din jurul tau ca sa poti sa ai o baza
de cunostinte cat mai mare atunci cand formulezi întrebări si construieşti ipoteze.
Verifica autenticitatea datelor sau afirmatiilor pe care iti bazezi o ipoteza
Notează ipotezele înainte de a începe proiectul experimental.
Nu schimba ipotezele chiar daca experimentul nu le sustine. Daca timpul permite, repeta
sau reproiecteaza experimentul pentru a-ti confirma rezultatele

1.3. Partea experimentala a proiectului ştiinţific

Este momentul cel mai delicat si important de care depinde validarea unei ipoteze si
succesul in cariera stiintifica. O prima etapa de lucru este proiectarea experimentului: acea
organizare a instrumententelor, a materialelor si a protocolului de lucru in asemenea masura incat
sa permita verificarea unei anume ipoteze facute. Intrebarea din minte trebuie acum transpunsa in
experiment. Modul in care se face acest lucru este deosebit si necesita intuitie, imaginatie, talent
de ...experimentator.
Unii dintre noi se simt mai bine atunci cand se „joaca” cu idei si ipoteze, cu modele si
teorii – i sunt TEORETICIENII.
Altii „nu dau doi bani” pe formule. Pentru ei ceea ce este important este ce se poate
constata concret, prin experiment, prin rezultate palpabile, masurabile cu rigla, cu termometul,
cu interferometrul, cu teslametrul, cu ohmmetrul, cu voltmetrul etc...
Sa ne aducem aminte ca o ipoteza exprima o legatura intre doua fenomene, obiecte,
lucruri: lumina si cresterea mucegaiului. O legatura dintre o CAUZA si un EFECT. Spuneam ca
ipoteza exprima o parere asupra acestei legaturi ce urmeaza a trece proba de foc a
experimentului. Fiecare obiect, lucru important ce are efect asupra desfasurarii experimentului se
defineste a fi o variabila.
Sunt cunoscute trei tipuri de variabile pe care trebuie sa le identifici in experimentele tale:
 Variabila independenta este variabila pe care o schimbam intentionat.
 Variabila dependenta este marimea observata care schimba ca raspuns la variabila
independenta
 Variabile de control - variabilele care nu se schimba pe parcursul experimentului.
In exemplul de mai sus, variabila independenta a experimentului este lumina iar variabila
dependenta este reproducerea mucegaiului de paine. Pentru a putea fi siguri asupra rezultatelor
se obisnuieste de a efectua in paralel cu experimentul propriuzis un experiment de control,
experiment in care variabila independenta nu se modifica. In acest mod, comparatia devine mult
mai obiectiva caci, multi factori ce nu puteau fi eventual evaluati sau controlati sunt aproape
identici in ambele cazuri (temperatura, umiditate, camp electic si magnetic etc.) ramanand ca
diferentele masurate in variabila dependenta sa fie cauzate de principalul factor studiat –
variabila independenta.
Toti factorii amintiti mai sus si care sunt identici in amandoua experimentele
(experimental propriuzis si experimentul de control) alcatuiesc grupul variabilelor de control.
Pare putin mai incalcit asa ca as propune sa faci o mica pauza si sa incerci sa reiei pasajul
de mai sus. Sunt notiuni fundamentale, esentiale care trebuie sa iti intre in reflex asa ca ar fi
bine sa acorzi acum un pic de atentie in plus!
Si poate mai bine ar fi sa ne reluam impreuna acelasi experiment legat de cresterea
mucegailui. Sa facem mai intai o ipoteza mai simpla: mucegaiul de paine apare independet de
prezenta luminii”! Pentru verificarea experimentala luam cateva felii de paine pe care le
introducem in pungi de plastic cat mai opace, de tipul sacilor negri de gunoi. Dupa cateva zile,
poti verifica daca s-a format mucegaiul de paine si daca acesta aparut in toate pungile pregatire
in acest experiment. Daca raspunsul este DA , poti trece mai departe si sa reiei experimentul
utilizand de data asta pungi transparente astfel incat sa poata patrunda lumina. Daca si in acest
caz apare si se dezvolta mucegaiul se poate spune cu siguranta ca lumina nu este un factor care
sa conditioneze aparitia mucegaiului de paine. Pentru a compara insa cele doua experimente este
important sa pastrezi variabilele de control cat mai exact: temperatura, umiditate, etc... In lipsa
acestui fapt, rezultatele nu sunt comparabile si deci nu se poate spune ca experimentul a validat
ipoteza facuta.
Pentru a verifica ipoteza: „viteza de crestere a mucegaiului de paine nu depinde de
prezenta luminii” este nevoie de mai multa munca si atentie si mai ales de un instrument de
evaluare a VITEZEI de CRESTERE: viteza medie de crestere poate fi determinata ca
raportul dintre suprafata acoperita de mucegai (mm 2) intre doua masuratori si durata de
timp (ore, o zi) dintre cele doua masuratori.
Pentru a evalua suprafata acoperita de mucegai la un moment dat, cel mai usor ar fi:
- sa faci cate o fotografie in fiecare zi a experimentului, pe cat posibil din acelasi unghi,
- sa suprapui pe fotografie o retea rectangulara (o hartie de calc pe care ai imprimat linii
orizontale si verticale echidistante din 5 in 5 mm de exemplu ca si pe o foaie de
matematica si
- sa evaluezi suprafata acoperita cu mucegai prin suma patratelelor in care se gaseste
mucegai si sa o treci in tabel – S1 (ziua 1) = n1 25mm2 (unde n1 este numarul de patratele
cu care se poate aproxima in ziua 1 suprafata acoperita de mucegai iar 25 mm 2 este
suprafata unui patratel, „rezolutia”cu care se masoara). La fel se procedeaza in ziua a
doua, a treia ... pana la ultima. Diferentele succesive S2 –S1 este suprafata care a crescut
intr-o zi si anume in prima. S3-S2 este suprafata care a crescut intr-o zi si anume in a doua
si asa mai departe.... pana la ultima zi. Aceste valori se impart la durata dintre masuratori
si anume 1 zi si astfel se obtine cantitativ Viteza medie (mm 2 / zi) a cresterii mucegaiului
de paine. Ce a fost mai greu a recut. Acesta este parametrul observabil, este variabila
dependenta, evaluata obiectiv, cantitatv.
Efectuand aceste masuratori atat asupra experimentului propriuzis (o felie de paine
plasata in punga neagra, la intuneric) cat si asupra experimentului de control ( o felie de paine
plasata in punga transparenta, la lumina) putem trece la a le compara si stabili daca valorile
obtinute prin masuratori difera si cu cat. In cazul in care valorile gasite pentru viteza medie de
dezvoltare a mucegaiului sunt comparabile in fiecare zi de/alungul experimentului se poate spune
ca ipoteza „ viteza de crestere a mucegaiului nu depinde de prezenta luminii albe” a fost corecta
si ea capata putere de adevar verificat experimental, de adevar in sens stiinific.
In caz contrar avem doua situatii ce se cer a fi reanalizate. Fie ipoteza nu a fost corecta si
se reia studiul si se reformuleaza o alta ipoteza fie nu au fost „stapanite” variabilele de control, si
un factor ce nu a fost luat in calcul este cel care a influientat rezultatul. Si in acest ultim caz
situatia impune o reluare a documentatiei, discutii pe marginea temei, reformularea contextului
experimental astfel incat parametri de control sa nu se modifice in timp. Utilizarea tehnicii de
calcul a permis ca sa poate fi monitorizati multi parametri de mediu si context asa ca sansa de a
obtine rezultate valode stiintific a crescut semnificativ.
Intreg blocul de text se poate rezuma intr-o foaie de experiment formulata in baza unui
protocol experimental adoptat (protocolul reprezinta o descriere amanuntita a conditiilor in care
se desfasoara un experiment; el permite verificarea unei ipoteze si intr-un alt laborator si de catre
o alta persoana in vederea cresterii sigurantei privind veridicitatea unei ipoteze).
Nu uita:
Sa ai doar o variabila independenta pe parcursul unui experiment .
Sa repeti experimentul de mai multe ori pentru a verifica stabilitatea in timp a rezultatelor
(gradul de reproductibilitate).
Sa ai un control cat mai bun al contextului in care se face experimentul si al variabilelor
de control.
Sa definesti un protocol cat mai detailat pe care sa il respecti intocmai, pana la ultima
experienta, chiar daca pe parcurs ai descoperit ceva (nu sari de la un experiment la altul pana nu
tragi o concluzie ferma)
Evoluţia experimentului

Fisa de experiment
Experimentul propriuzis Experimentul de control

ziua ora (in intuneric) (in lumina)

n1 S1=n1s S i+1-Si Vi n1 S1=n1s S i+1-Si Vi

mm2 mm2 mm2/zi mm2 mm2 mm2/zi

2 9 00 6.3 157.5 7.2 180
3 9 10 24.5 612,5 455 455 23.9 597.5 417,5 417,5
4 9 05 72 1800 1187.5 1187.5 73.2 1830 1232.5 1232.5
5
6
*) s este rezolutia, suprafata unei „patratele” din caroiajul cu care s-a masurat suprafata – in exemplu este
5x5’25mm2
Se compara vitezele obtinute. Studiul demonstreaza ca lumina nu influenteaza esential
viteza de dezvoltare a mucegaiului. Reluarea de un numar de ori a experimentului face ca
afirmatia sa fie din ce in ce mai sigura, mai sustinuta de experiment. De ce se intampla asta? Iata
o alta intrebare mai subtila care cecesita mai multe cunostinte si indemanare. Cauza profunda a
multor fenomene sau procese nu este inca cunoscuta. Te asteapta pe tine sa o gasesti!
Masurarea suprafetei acoperite de mucegai, la un moment (ziua 2)

S2= n2  s0 = 6.3*25= 157.5mm2, unde: n2 este numărul de suprafete elementare (patratele)

ocupate de mucegai in ziua a doua şi n2= 3.3 + 2.2 + 0.8 = 6.3 ; s0 = 25 mm2

1.4. Formularea concluziilor

Este partea cea mai importanta caci incununeaza un efort intens si un consum de timp si
materiale. Pentru raspunsuri simple – este sau nu adevarata o ipoteza - este suficienta o simpla
evaluare a datelor din tabele si formularea unui raspuns scris care sa sintetizeze rezultatele. De
cele mai multe ori insa, datele obtinute trebuiesc prelucrate matematic, comparate, evaluate
erorile de masura, etc. Si pentru asta este nevoie de MATEMATICA si INFORMATICA.
Concluzia trebuie precis redactata, scurt, in termeni cantitativi. In cazul in care rezultatele
experimentale nu sustin ipoteza verificata, in faza de concluzii se includ si observatiile personale
care ar putea sa explice esecul experimentului, sugestii pentru viitoarele experimente si ideile
cele mai importante ce au rezultat din acest prim studiu.
De mai multe ori, un raspuns negativ la verificarea experimentala a unei ipoteze este mai
pretios decat unul pozitiv caci el poate pune punct (cel putin pentru moment) unei munci ce
consuma timp si bani.
Asa ca daca rezultatele tale nu sustin ipotezele facute :
- Nu schimba ipotezele in timpul experimentului,
- Nu inlatura rezultatele care nu sustin ipotezele, doar pentru a avea dreptate (mai repede sau mai
tarziu vei fi obligat sa accepti realitatea si atunci va fi mai rau),
- Motiveaza si argumenteaza cauzele posibile ce au facut ca ipoteza sa nu fie verificata de
experiment,
- Imagineaza cai de urmat pentru a rafina fie contexul experimental fie a reformla ipoteza,
- NU ABANDONA, NU DESCURAJA CACI BUCURIA SUCCESULUI ESTE PE MASURA
EFORTULUI FACUT! UN REZULTAT AMBIGUU SAU UN ESEC NU ESTE CU-
ADEVARAT UN ESEC CACI EXPERIENTA TRAITA ESTE NEPRETUITA SI RAMANE
CA BUN CASTIGAT DE TINE!
Ai acum un scurt ghid al modului in care se desfasoara un proiect stiintific. Incearca sa
meditezi asupra semnificatiilor fiecarei etape. Incearca sa-i patrunzi, dincolo de cuvinte,
semnificatia, sensul, necesitatea... Sa vezi intreg ansamblul de cerinte dincolo de faptul ca par o
suma de constrangeri, o „reteta” de care tocmai spuneam ca nu mai tine in aceasta etapa de
dezvoltare „turbulenta” a realitatii!
 Vei avea in curand la dispozitie un stand experimental autentic! Un spatiu (un volum –
acvariu) in care poti efectua o seama de experimente – de la cristalizarea unor saruri la generarea
unor structuri prin fragmentare, de la cresterea unor plante la comportanmentul unor vietuitoare.
Vei putea monitoriza o seama de parametri de mediu – deci vei putea evalua fie fluctuatia
„stimulului” si influenta sa asupra unei variabile dependente, fie vei putea aprecia daca, pe
parcursul experimentului un parametru (o variabila de control) s-a mentinut constant. Vei putea
sa dai viata unui experiment prin propria ta traire.