Sunteți pe pagina 1din 5

Evaluare curentă nr.

Nume/prenume_Cutii Olesea
Grupa__23b___

Sarcini:
1. Determinați și caracterizați succint 3 probleme actuale, de ordin
psihopedagogic, întâlnite în educație. Propuneți câte 2 soluții pentru fiecare
(7 p.)

O problema actual este incadrarea copiilor cu CES in Institutile de Invatamint. La etapa


actuală, sistemul educaţional din R. Moldova are nevoie de tehnologii adaptive, cu valenţe de
originalitate ce vizează dobîndirea/dezvoltarea cognitivă, afectivă, comportamentală, pe măsura
posibilităţilor psihoindividuale ale fiecărui copil, concomitent cu schimbarea atitudinii societăţii
faţă de copiii cu CES. Nota defi nitorie a reformei în învăţămîntul preuniversitar – centrarea pe
elev, valorifi carea potenţialului său creativ prin optimizarea activităţii instructiv-educative, prin
demersuri diferenţiate şi individualizate – este un început pentru traducerea în viaţă a Strategiei
Naţionale Educaţie pentru Toţi şi a Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei din
R. Moldova, precum şi a realizării Obiectivelor de Dezvoltare Milenară.

Printre problemele principale din domeniul de referinţă se numără interesul scăzut al părinților
pentru calitatea educației oferite în școală.

Pentru soluţionarea acestor probleme ar fi potrivite realizarea în fiecare instituţie a unor sondaje
de opinie în rândul elevilor, cadrelor didactice și părinților în scopul identificării priorităților
educative și eficientizarea activităților de ordin educaţional. Considerăm că pentru o relaţie
optimă a diriginţilor cu părinţii este nevoie de a îmbina diverse metode de colaborare a şcolii cu
familia şi comunitatea. Unele dintre acestea sunt: portofoliul pentru fiecare colectiv de părinţi,
care include teme speciale destinate educaţiei copilului şi prevenirii eşecului şcolar; caietul cu
notiţe pentru fiecare elev privind organizarea orelor de lectură în familie; şedinţele tradiţionale
cu părinţii, dar şi practicarea altor forme de lucru cu aceştia: ateliere, mese rotunde, lectorate
pentru părinţi; implicarea părinţilor în activităţi cognitive şi educative în cadrul demersurilor
didactice, la amenajarea sălilor de clasă, confecţionarea materialului didactic; organizarea şi
desfăşurarea activităţilor extracurriculare, realizarea discuţiilor cu caracter pedagogic, luarea
deciziilor referitor la organizarea procesului educaţional în instituţie, procurarea literaturii pentru
copii etc.
Există o serie de strategii pedagogice de îmbunătăţire a relaţiei şcoală-familie-comunitate şi de
valorificare a calităţii educaţiei în formarea personalităţii integrale a elevului, şi anume: strategia
familiarizării părinţilor /familiei cu finalităţile /standardele de eficienţă a învăţării şi curriculumul
şcolar; strategia implicării părinţilor în activităţile şcolare ce urmăresc scopul formării
competenţelor de autoeducaţie la elevi;  strategia axată pe educaţia părinţilor în scopul formării
şi dezvoltării competenţelor educative parentale şi a centrării pe autoeducaţie;  strategia
implicării actorilor comunității în participarea sistematică la acţiunile educative în scopul
integrării optime a educatului în societate.

Printre probleme pot enumera lipsa cadrelor didactice în instituțiile rurale de învățământ, în
deosebi la disciplinele matematica, fizica, informatica, limbi străine. Tinerii specialiști nu
manifestă dorință şi nu sunt cointeresaţi să vină la sate.  Astfel, colectivele pedagogice
îmbătrânesc.

Calitatea procesului de studii depinde de baza materială, dotarea cu TIC, conexiune Internet în
cabinetele de studiu, softuri educaționale pe care majoritatea instituțiilor nu pot să le procure din
cauza lipsei finanțelor. Formula de finanțare a instituțiilor de învățământ trebuie revizuită. .

Ministerul ar trebui să găsească soluțiile, pârghiile de cointeresare, de impunere a tinerilor


specialiști măcar 3 ani să muncească în instituțiile de învățământ;

Problemele pot fi rezolvate la nivel de ministere, guvern. Directorii de licee chiar nu au


instrumente de influență asupra specialiștilor. Atunci când noi, directorii, fără o bază legală,
mergem la instituțiile de învățământ superior și cerșim specialiști, devenim ridicoli în fața
studenților, care ne privesc cu un zâmbet zeflemitor.

2.Prezentati structura activităţii de învăţare printr-o schemă. (3 p.)

PROFESOR
continut
Proces Predare Proces de Invatare

EVALUARE
Elev Mediul Scolar

3.”Pedeapsa: pro și contra” în viziune proprie.(5 p.)

Contra pedepsei,

Pedeapsa distruge relația părinte-copil. Când ne pedepsim copilul, el nu ne va mai privi ca pe un aliat

iubitor, iar asta este vital pentru buna lor dezvoltare emo țională. Devenim tor ționarii care trebuie evita ți,

păcăliți, de care ei trebuie să se ascundă. Nu vor mai avea încredere în noi, pentru că ne folosim puterea

pentru a-i face să sufere.

Pedeapsa îi face pe copii egoiști. Copilul trebuie să în țeleagă că există consecin țele pentru faptele lui. Bun,

dar el simte doar consecințele asupra propriei persoane. Copilul se întreabă:  ce-mi va face adultul care

deține puterea dacă nu fac ce vrea el?  Dar cum rămâne cu felul în care acțiunile lui afectează pe ceilal ți?

Ce fel de adulți creștem dacă le va păsa doar de propria persoană?

4.Elaborați strategii de motivație și productivitate a copiilor/elevilor. (5

Strategii de susţinere a încrederii elevilor

Ajută-i pe elevi să-şi stabilească scopuri (goals), să-şi evalueze progresul, să recunoască legătura
efort-rezultat. Feedbackul oferit să fie informativ, nu numai note
 Oferă sprijin suplimentar pentru elevii slabi; integrează elevii cu sindrom de nereuşită. Ajută-i
pe elevii care-şi supraprotejează valoarea de sine, trecându-i de la scopuri de performanţă la cele
de învăţare.
 Strategii de motivare prin stimulente extrinseci
 Laudă şi răsplăteşte progresul spre performanţă/ standarde de îmbunătăţire. Utilizează
competiţia ocazional, creează oportunităţi egale de succes şi focalizează-te pe scopurile de
învăţare.
 Laudă şi recompensează în moduri care să-i determine pe elevi să-şi aprecieze singuri
rezultatele/cele învăţate.
Strategii de conectare la motivaţia intrinsecă a elevilor
 Răspunde nevoilor de autonomie a elevilor, permite-le să facă alegeri.
 Răspunde nevoilor de competenţă (implicarea elevilor, feedback imediat, prezentarea
semnificaţiei activității).
 Răspunde nevoilor de interconectare (colaborare cu colegii).
 Combină activităţile, de exemplu pe cele practice cu cele intelectuale, stimulează creativitatea,
disonanța cognitivă, transformă un conținut abstract în unul personalizat etc .
 Tehnici și condiții care favorizează motivaţia elevilor
 R. Viau consemnează câteva tehnici care favorizează motivaţia elevilor:
 se începe cu o anecdotă sau cu o problemă de soluţionat, care vor trezi interesul şi curiozitatea
elevilor;
 se prezintă planul expunerii (de. ex., sub formă de întrebări sau de obiective );
 înainte de a explica un concept sau un fenomen se face apel la cunoştinţele lor anterioare,
întrebându-i cum şi-l explică;
 se ilustrează relaţiile dintre concepte cu ajutorul schemelor, al tabelelor, al desenelor. Se dau
exemple din mediul lor cotidian sau care ţin de interesele lor.
 li se cere elevilor să dea ei înşişi asemenea exemple din viaţa cotidiană;
 se fac analogii sau se folosesc metafore din domeniile care-i interesează;
 pentru fiecare etapă profesorul le oferă un model, aratându-le cum se procedează;
 se utilizează diferite mijloace de învăţare (suporturi audiovizuale, afişe etc.).
Condiţii pentru o activitate de învăţare care stimulează motivaţia elevilor (R. Viau):
 să fie semnificativă, adică să corespundă intereselor, preocupărilor și să se armonizeze cu
proiectele personale ale elevilor;
 să fie diversificată şi integrată altor activităţi;
 să reprezinte o provocare pentru elev (nici prea dificilă, nici prea uşoară);
 să fie autentică (să ducă la o realizare/ produs/ rezultat asemănător cu ceva din viaţa reală);
 să solicite angajamentul cognitiv al elevului;
 să-l responsabilizeze pe elev permiţându-i să facă alegeri;
 să-i permită elevului să interacţionaze şi să colaboreze cu ceilalţi (pentru atingerea unui scop
comun). Cooperarea suscită în general motivaţia elevilor, pentru că favorizează percepţia despre
propriile competenţe şi despre capacitatea lor de a controla activitatea de învăţare. Activităţile
axate pe competiţie nu-i pot motiva decât pe cei mai puternici, adică pe aceia care au şansa de a
câştiga; cei cu nivel mediu sau slabi au tendinţa să abandoneze.
 să aibă un caracter interdisciplinar (conexiunea cu alte domenii de studiu);.
 să formuleze cerinţele şi condiţiile în care se va desfăşura activitatea (necesare pentru
angajamentul şi perseverenţa elevului în sarcină):
 să se desfăşoare într-o perioadă de timp suficientă.
5.Descrieți profilul pedagogului ideal.(5 p.)

Profesorul ideal, în viziunea mea, reprezintă o personalitate complexă formată din câteva componente.

Fiecare este foarte importantă și indispensabilă profesorului.În primul rând, el trebuie să convingă elevii săi

că sunt foarte capabili, să le arate că ei pot avea performan ță.Profesorul trebuie să îi încurajeze în ceea ce

învață, să îi motiveze la schimbare. Toți elevii au o valoare incontestabilă și au un talent înnăscut,

profesorul poate să-i arate elevului, cel puțin, că e posibil să însușească materia predată. Profesorul

trebuie să-i încurajeze cu propria persoană, cu propriul exemplu. În al doilea rând, profesorul investe ște în

caracterul elevilor mai mult decât în cunoștințele lor. Schimbarea elevului este foarte importantă și e mult

mai importantă decât notele elevului. Un profesor ideal are un caracter integru. El nu va învă ța integritatea

dacă singur nu o va trăi.Deseori, oamenii înva ță mai mult prin propriul exemplu, decât prin cuvinte. În cazul

în care vorbele nu coincid cu faptele sale, niciodată nu va fi ascultat. Un profesor are autoritate doar

încazul în care vorbele lui coincid cu faptele lui.Profesorul este un autodidact. El este implicat într-un

process continu de învățare. Un profesor bun este un elev bun, prin aceasta el dă exemplu elevilor săi și îi

încurajează să depună un efort pentru a învăța. .

Barem de apreciere:

5 7,6 - 11,3

6 11,4 - 15,3

7 15,4 - 19,0

8 19,1 - 22,0

9 22,1 - 24,0

10 24,1 - 25,0

S-ar putea să vă placă și