PROIECT DE LECŢIE

Unitatea de învățământ:
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Subiectul lecției: Nuvela realist psihologică Moara cu noroc de Ioan Slavici.
Tipul lecţiei: de însușire de noi cunoștințe
Clasa: a IX-a
Data:
Profesor:
Durata: 50 de minute

Competenţe generale:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în
diferite situaţii de comunicare
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor
texte literare şi nonliterare
3. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

COMPETENŢE SPECIFICE CONŢINUTURI ASOCIATE

1.3 exprimarea orală sau în scris a -exprimarea orală şi în scris a reacţiilor şi a
propriilor reacţii şi opinii opiniilor faţă de un text literar
privind textele receptate
2.2 identificarea temei textelor - temă, motiv, viziune despre lume
propuse pentru studiu - relaţii tematice între textele pentru studiu din
clasa a IX-a şi texte studiate în gimnaziu
2.3 compararea ideilor şi atitudinilor diferite în -modul de reflectare a unei idei sau a unei teme
dezvoltarea aceleiaşi teme în mai multe opere literare
3.3 argumentarea unui punct de vedere privind - tehnica argumentării
textele studiate - discurs argumentativ scris

Valori şi atitudini:
• Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul
literaturii
• Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi
• Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
La sfârşitul activităţii didactice, elevii vor fi capabili:
O1: să plaseze nuvela Moara cu noroc în contextul creației lui Ioan Slavici;
O2: să prezinte trăsăturile realismului și să încadreze textul în realism;
O3: să interpreteze semnificațiile titlului;
O4: să evidențieze conflictul nuvele;
O5: să indice tipuri de personaje;
O6: să argumenteze că este nuvelă realist psihologică.

Strategia didactică:

a) Metode şi procedee: învăţarea prin descoperire, conversaţia, explicaţia, exerciţiul oral şi

scris, metoda cubului, brainstorming, metoda cadranelor;

b) Mijloace de învăţământ:
a. resurse materiale: manualul, fişe cu citate, material bibliografic, portofoliile elevilor, fişele de
lectură, volume de proză, flip-chart, markere.
b. materiale de evaluare: valorificarea răspunsurilor elevilor în discuţie, feed-back-ul raportat
contribuţiei elevilor, autoevaluarea, interevaluarea, notarea

c) Forme de organizare a activităţii: frontală, individuală, pe grupe.

d) Resurse şi managementul timpului:

- spaţiu de lucru: cabinetul de limba română
- capacităţi normale de învăţare ale elevilor
- cunoştinţele lor anterioare;
- timpul de învăţare: 50 minute.

Material bibliografic
1. Programe şcolare. Limba şi literatura română. Clasa a IX-a, Bucureşti, 2009
2. Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura
Dacia, Cluj-Napoca, 2002
3. Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura
Polirom, Iaşi, 1999
4. Penu, Daniela, Problematica educaţională în opera lui Slavici, Editura Universitară,
Bucureşti, 2011
5. Slavici, Ioan, Mara. Moara cu noroc. Pădureanca, București, Editura Eminescu,
1986
 SCENARIUL DIDACTIC

STRATEGII DIDACTICE
SECVENŢELE OP CONŢINUTURILE ACTIVITĂŢI
LECŢIEI ÎNVĂŢĂRII DE ÎNVĂŢARE RESURSE RESURSE FORME DE EVALUARE
PROCEDURALE MATERIALE ORGANIZARE
EVOCAREA - asigurarea cadrului şi
atmosferei optime
Moment organizatoric desfăşurării lecţiei.
- se notează eventualele
1` absenţe;
- se pregătesc mijloacele
didactice şi se organizează
colectivul de elevi pentru
lecţie;
Captarea atenției O1 - prezentarea unui scurt -exerciții de Conversaţia Secvenţă din Individual şi Indicaţi caracterul denotativ
5` fragment din ecranizarea spargere a gheții film frontal şi cel conotativ al titlului
Pornind de la secvenţa nuvelei pornind de la
vizionată, profesorul aduce -exerciţii de secvenţa citată.
în discuţie caracterul identificare a
moralist al scrierilor lui caracterului
Slavici, considerat creator denotitiv şi
al „realismului poporal”. conotativ al
titlului
Actualizarea ancorelor Se poartă o scurtă - exerciţii de conversaţia Caietele şi Frontal
discuţie despre realism identificare a portofoliile
(definiţie, particularităţi); trăsătutilor elevilor
elemente de încadrare a realismului
operei în acest curent
(temă, motive, narator,
conflicte, construcţia
 personajelor,
verosimilitate).
Anunţarea subiectului - consemnarea titlului - - - - -
lecţiei şi a obiectivelor O1 lecţiei: Nuvela realist
1` O2 psihologică Moara cu
noroc de Ioan Slavici.
- anunțarea obiectivelor şi
evidenţierea paşilor pe care
îi vor urma pe parcursul
lecţiei;

REALIZAREA - descrierea ipostazei în - exerciții de Echipa I

SENSULUI O2 care apare personajul exprimare a Brainstorming Descrie ipostaza în care
Dirijarea învățării opiniei apare personajul Ghiță în
32` O3 Învățarea prin Fişă de lucru incipitul nuvelei.
descoperire Pe grupe
O4 -comparearea trăsăturilor -exerciţii de Caietele
celor două personaje compararea a Cubul elevilor Echipa II
O5 trăsăturilor celor Frontal Compară trăsăturile lui
două personaje Portofolii Ghiță cu cele ale lui Lică
O6 Exerciţiul le elevilor Sămădăul
-asocierea trăirilor celor -exerciţii de
două personaje; asociere a Conversaţia
trăirilor celor Echipa III
două personaje Explicația Asociază trăirile lui Ghiță
cu cele ale Anei

- analiza evoluţiei stărilor - exerciții de

sufleteşti pe care le identificare a Echipa IV
provoacă setea de bani; informaţiilor Analizează conflictul
declanșat de setea de bani a
lui Ghiță
O2 - exerciții de Brainstorming Fişă de lucru Frontal
aplicare a
O3 - aplicarea cunoștințelor cunoștințelor Învățarea prin Caietele Echipa V
despre mitologie în despre descoperire elevilor Aplică ceea ce știi din
O4 interpretarea evoluţiei mitologie; mitologie în interpretarea
personajelor; Cubul Portofolii evoluției personajelor
O5 le elevilor Pe grupe
- exerciții de
O6 argumentare a Exerciţiul Echipa VI
- argumentarea textului- textului la Argumentează că Moara cu
suport la nuvela realist- specie; Conversaţia Noroc de I. Slavici este o
psihologică; nuvelă realist-psihologică
-exerciţii de Explicația
identificare a
- identificarea statutului statutului social
social al lui Ghiţă al lui Ghiţă

- identificarea modalităţilor - exerciţii de

de caracterizare identificare Brainstorming Fişă de lucru Individual Este vinovat Ghiţă de
modalităţilor de prăbuşirea sa morală şi de
caracterizare Învățarea prin Caietele Frontal distrugerea familiei?
descoperire elevilor
-exerciţii de
-deducerea influenţei lui indicare a Portofolii
Lică asupra lui Ghiţă influenţei lui le elevilor
Lică asupra lui Analizaţi gândurile şi
Ghiţă trăirile lui Ghiţă din finalul
nuvelei, explicând gestul
-ilustrarea procesul -exerciţii de acestuia de a-şi ucide soţia
îndepărtării lui Ghiţă de ilustrarea a
propria familie procesului
îndepărtării lui
Ghiţă de propria
familie
 -identificarea asemănărilor Indicaţi asemănările şi
şi deosebirilor dintre cele -exerciţii de Diagrama Venn Fişă de lucru În perechi deosebirile dintre cele două
două personaje identificare a personaje.
trăsăturilor celor Frontal
două personaje

REFLECȚIA „Nu doar împrejurările de

Fișă de Individual la Moara cu noroc aduc
Obținerea - decodarea sensului - exerciții de Eseul de 5 minute evaluare Frontal catastrofa, ci firea adâncă a
performanței și redactare eroilor este aceea care
feed-backului cheamă imperios aceste
5` O5 împrejurări catastrofice”
(George Munteanu)
Fișă de
autoevaluare Într-un eseu de 5 minute,
decodează sensul afirmaţiei
lui George Munteanu
Notarea temei pentru acasă. Notarea temei Explicația Fișă pentru Caietele Într-un eseu structurat de
Asigurarea retenţiei şi O6 pentru acasă. tema acasă elevilor aproximativ două pagini
a transferului argumentați că Moara cu
2` noroc de Ioan Slavici este o
nuvelă realist psihologică.
ECHIPA I

Descrie ipostaza în care apare personajul Ghiță în incipitul nuvelei.

Citește cu atenție următorul fragment și rezolvă cerințele de mai jos:
Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale
te face fericit. Dar voi să faceți cum vă trage inima, și Dumnezeu să vă ajute și să vă acoperă cu
aripa bunătăților sale.
Vorbă scurtă – răspunse Ghiță – să rămânem aici, să cârpesc și mai departe cizmele
oamenilor, care umblă toată săptămâna în opinci ori desculți, iară dacă dumineca e noroi, își
duc cizmele în mână până la biserică, și să ne punem pe prispa casei la soare, privind eu la Ana,
Ana la mine, amândoi la copilași, iară d-ta la tustrei. Iacă liniștea colibei.
1. Care este meseria lui Ghiță?

2. Interpretează sensul cuvântului sărăcie și al structurii liniștea colibei în accepția

soacrei și a lui Ghiță.

3. Ce trăsături de caracter ale lui Ghiță, respectiv ale soacrei se desprind din fragmentul
dat.
ECHIPA II

Compară trăsăturile lui Ghiță cu cele ale lui Lică Sămădăul

Citește cu atenție următorul fragment și rezolvă cerințele de mai jos:

Lică, un om ca de treizeci și sașe de ani, înalt, uscățiv și supt la față, cu mustața lungă,
cu ochii mici și verzi și cu sprâncenele dese și împreunate la mijloc. Lică era porcar însă dintre
cei ce poartă cămașă subțire și albă ca floricelele, pieptar cu bumbi de argint și bici de
carmajin cu codoriștea de os împodobit cu flori tăiate și cu ghintulețe de aur.
Eu sunt Lică Sămădăul, multe se zic despre mine și multe vor fi adevărate și multe
scornite ... de la mine nimeni nu cutează să fure, ba să-l ferească Dumnezeu pe care care aș
crede să-l pot bănui. Eu voiesc să știu totdeauna cine umblă pe drum, cine trece p-aci, cine ce
zice și cine ce face și voiesc ca nimeni afară de mine să nu știe.Cred că ne-am înțeles!
Aci, la Moara cu noroc, nu putea să stea nimeni fără voia lui Lică, afară de arândaș și
afară de stăpânire mai era și dânsul care stăpânea drumurile, și în zadar te înțelegi cu
arândașul, în zadar te pui bine cu stăpânirea, căci, pentru ca să poți sta la Moara cu noroc, mai
trebuie să te faci și om al lui Lică.
Iar Ghiță voia cu tot dinadinsul să rămâie la Moara cu Noroc, pentru că-i mergea bine.

1. Ce sugerează trăsăturile fizice ale personajului Lică Sămădăul.

2. Cum se prezintă Lică în fața lui Ghiță?
3. Care sunt legile pe care le respectă Lică?
4. Numește două trăsături ale personajului Ghiță așa cum reies din fragmentul dat.
5. Interpretează structura îi mergea bine.
ECHIPA III

Asociază trăirile lui Ghiță cu cele ale Anei.

Citește cu atenție următorul fragment și rezolvă cerințele de mai jos:
Ana era tânără și frumoasă, era fragedă și subțirică, Ana era sprintenă și mlădioasă,
iară el însuși, înalt și spătos, o purta ca pe o pană subțirică.
Și dacă ar fi știut Ana ce gândea și ce simțea el când stetea așa singur și posomorât, ea
s-ar fi dus la el și l-ar fi mângâiat, dar el tăcea, și așa ea nu îndrăznea să-l supere, ci se întreba
mereu ce o fi având soțul ei.
1. Ilustrează trăsăturile fizice ale celor doi.
2. Care este dorința Anei?
3. Interpretează sintagma stetea așa singur și posomorât.
ECHIPA IV

Analizează conflictul declanșat de setea de bani a lui Ghiță.

Citește cu atenție următorul fragment și rezolvă cerințele de mai jos:
Și iar se gândea la învoiala pe care o făcuse în strâmtoarea sa, la banii săi, la
primejdiile ce-l împresurau, la iarna ce se apropia și la zilele bune pe care le avusese când nu
avea nici porci la îngrășare, nici vaci cu lapte, nici bani bine numărați în ladă. Și când se
gândea la aceste, îi venea oarecum să se bucure că Lică îl scoate fără de voie la Moara cu
noroc și îl scapă de toate nevoile. Dar Ghiță era om cuminte și simțea că are să-i pară rău toată
viața dacă va pleca de la Moara cu noroc. De aceea, de câte ori își aducea aminte că Lică se
afla sub același acoperământ cu dânsul îl cuprindea o vie îngrijorare. Ar fi voit să meargă la el
și să-l întrebe: Omule, ce vrei să faci? Ce vrei să ceri de la mine?
1. Ce ilustrează comparația între zilele liniștite ale lui Ghiță și prezentul când își
inventariază avutul.
2. Numește o trăsătură a personajului Ghiță așa cum apare în fragmentul dat.
3. Care este rolul celor două interogații din finalul fragmentului dat?
ECHIPA V

Aplică ceea ce știi din mitologie în interpretarea evoluției personajelor.

Citește cu atenție următorul fragment și rezolvă cerințele de mai jos:
Aici în vale e Moara cu Noroc.
Ori din care parte ar veni, drumețul se bucură când o zărește din culmea dealului
pleșuv, căci, venind despre locurile rele, ea îl vestește că a scăpat norocos, iară mergând spre
ele, la moară poate să găsească ori să aștepte alți drumeți, ca să nu plece singur mai departe.
Și fiindcă aici se opresc toți drumeții, încetul cu încetul s-a făcut bătătură înaintea morii,
și oarecum pe nesimțite moara a încetat a mai măcina și s-a prefăcut în cârciumă și loc de
adăpost pentru tot drumețul obsit și mai ales pentru acela pe care noaptea-lapucă pe drum. În
cele din urmă, arândașul a zidit cârciuma la un loc mai potrivit, departe de câteva sute de pași
de la râuleț, iară moara a rămas părăsită, cu lopețile rupte și cu acoperământul ciuruit de
vremurile ce trecuseră peste dânsul.

1. Indică sensul adjectivului noroc.

2. Ce simbolizează locul unde se află moara părăsită.
3. Care este destinul personajelor care vin la Moara cu Noroc?
ECHIPA IV

Argumentează că Moara cu Noroc de I. Slavici este o nuvelă psihologică.

Citește cu atenție următorul fragment și rezolvă cerințele de mai jos:
Ghiță rămase cuprins de gândurile omului păgubaș.
El era un om cu minte și înțelegea cele ce se petrec.
Aici, la Moara cu noroc, nu putea să stea nimeni fără voia lui Lică:afară de arândaș și
afară de stăpânire mai era și dânsul carestăpânea drumurile, și în zadar te înțelegi cu arândașul
care stăpânea drumurile, în zadar te pui bine cu stăpânirea, căci, pentru ca să poți sta la Moara
cu noroc, mai trebuie și să te faci om a lui Lică.
Iar Ghiță voia cu tot dinadinsul să rămâie la Moara cu noroc, pentru că-i mergea bine.
<Trei ani, numai trei ani să pot sta aici – își zicea el - și mă pun în picioare, încât să pot
să lucrez cu zece calfe și să le dau altora de cârpit.>
Ghiță întâia oară în viața lui ar fi voit să n-aibă nevastă și copii, pentru ca să poată zice:
<Prea puțin îmi pasă!> Se gândea la câștigul pe care l-ar fi putut face în tovărășie cu Lică,
vedea banii grămadă înaimtea sa și i se împăingenau parcă ochii: de dragul acestuia ar fi fost
gata să-și pună pe un an, doi capul în primejdie.
<Să vedem! Își zise el în cele din urmă, voind să-și alunge gândurile rele. Deocamdată, e
mai bine ca el să-mi fie dator mie.>

1. Indică tipul de perspectivă narativă din fragmentul dat.

2. Numește mijloacele de analiză psihologică din fragmentul dat.

3. Transcrie, din text, două sintagme care surprind starea sufletească a personajului
Ghiță.
4. Indică tipul de conflict din fragmentul dat.
5. Ce fel de personaj este Ghiță?
 FIŞĂ DE LUCRU

Moara cu noroc, Ioan Slavici

Se dau textele:

“- Vorba scurtă, răspunse Ghiţă, să rămânem aici să cârpesc şi mai departe cizmele
oamenilor, care umblă toată săptămâna în opinci ori desculţi…”

“- Atunci să nu mai pierdem vorba degeaba: mă duc să vorbesc cu arândaşul şi de St.

George cârciuma de la moara cu noroc e a noastră.”

“Rămâind singur cu Ana şi cu copiii, Ghiţă priveşte împrejurul său, se bucură de

frumuseţea locului şi inima-i râde când Ana cea înţeleaptă şi aşezată deodată îşi pierde cumpătul
şi se aruncă răsfăţată asupra lui, căci Ana era tânără şi frumoasă, Ana era fragedă şi subţirică,
Ana era sprintenă şi mlădioasă, iară el însuşi, înalt şi spătos, o purta ca pe o pană subţirică”.

“…el pipăia prin întunerec să vadă daca Ana, care dormea ca un copil îmbăiat lângă
dânsul, nu cumva s-a descoperit prin somn şi s-o acopăre iar.”

1. Care este statutul social al lui Ghiţă şi ce îşi doreşte pentru familia sa?
2. Ce trăsături de caracter se desprind din fragmentele citate?
3. Care sunt modalităţile de caracterizare foloseşte autorul?
 FIŞĂ DE LUCRU

Moara cu noroc, Ioan Slavici

Se dau textele:

“… aceşti trei ani atârnau de Lică. Dacă se punea bine cu dânsul, putea să-i meargă de
minune, căci oamenii ca Lică sunt darnici. E vorba numai ce va fi cerând Lică pentru ceea ce
dă.”

„Ghiţă întâia oară în viaţa lui ar fi vrut să n-aibă nevasta şi copii, pentru ca să poată zice:
„Prea puţin îmi pasă!" Se gândea la câştigul pe care 1-ar putea face în tovărăşia lui Lică, vedea banii
grămadă înaintea sa şi i se împăiănjeneau parcă ochii: de dragul acestui câştig ar fi fost gata să-şi
pună pe un an, doi capul în primejdie. Avea însă nevastă şi copii şi nu putea să facă ce-i plăcea.”

“Abia trecuseră dar câteva luni după Sf. Gheorghe, şi drumeţii mai umblaţi nu ziceau că
are să facă popas la Moara cu noroc, ci că se vor opri la Ghiţă, şi toată lumea ştia cine e Ghiţă şi
unde e Ghiţă ...”

1. Ce deduceţi despre influenţa lui Lică asupra lui Ghiţă?

2. Care sunt gândurile lui Ghiţă referitoare la familia sa?
3. Care este concluzia meditaţiei lui Ghiţă?
 FIŞĂ DE LUCRU

Moara cu noroc, Ioan Slavici

Se dau textele:

,,Ca om harnic şi sârguitor, Ghiţă era mereu aşezat şi pus pe gânduri, dar el se bucura
când o vedea pe dânsa veselă: acum el se făcuse mai de tot ursuz, se aprindea pentru orişice
lucru de nimic, nu mai zâmbea ca mai-nainte, ci râdea cu hohot, încât îşi venea să te sperii de
el, iar când se mai hârjonea câteodată cu dânsa, îşi pierdea lesne cumpătul şi-i lăsa urme
vinete pe braţe.”

„Adeseori Ana ar fi voit să-l întrebe: Ghiţă! Ce-i cu tine?, însă ea nu mai îndrăznea să-i
vorbească dezgheţat ca mai nainte, căci se temea ca nu cumva să se mânie şi pe dânsa, ceea ce
nu făcuse încă până atunci.”

„Tu nu eşti om, Lică, iar Ghiţă nu e decât o muiere îmbrăcată în haine bărbăteşti, ba chiar mai rău
decât aşa.”

„Ana simţea că de câtva timp bărbatul ei s-a schimbat şi îi părea că, de când are câini, ţine mai
puţin la nevastă şi la copii.”

„Tare om eşti tu, Ghiţă, grăi Pintea pe gânduri. Şi eu îl urăsc pe Lică, dar n-aş fi putut să arunc o
nevastă ca a ta drept momeală în cursa cu care eu vreau să-l prind.”

1. Ilustrează procesul îndepărtării lui Ghiţă de propria familie.

2. Care sunt gândurile lui Ghiţă referitoare la familia sa?
3. Ce trăsături morale şi psihologice se desprind din replicile celorlalte personaje?
 FIŞĂ DE LUCRU

Moara cu noroc, Ioan Slavici

Se dau textele:

,,Iartă-mă, Ano, iartă-mă cel puţin tu, căci eu n-am sa mă iert cat oi trai pe fata
pamantului.”

„Sărmanilor mai copii, voi nu mai aveţi (...) un tata om cinstit (...) tatăl vostru e un
ticălos.”

„...aşa m-a lăsat Dumnezeu! Ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decât voinţa mea?!
Nici cocoşatul nu e însuşi vinovat ca are cocoaşa in spinare.”

,,— Dar de ce să mă omori? zise ea agățându-se de brațele lui. Ce- am păcătuit eu?

— Nu știu! răspunse el. Simt numai că mi s-a pus ceva de-a curmezișa în cap și că nu mai pot
trăi, iară pe tine nu pot să te las vie în urma mea. Acu, urmă el peste puțin, acu văd c-am făcut rău, și dacă
n-aș vedea din fața ta că eu te-am aruncat ca un ticălos în brațele lui pentru ca să-mi astâmpăr setea de
răzbunare. Dacă mai adineoară l-aș fi găsit aici, poate că nu te-aș fi ucis.”

1. Ilustrează trăirile contradictorii ale personajului Ghiţă.

2. Identifică două trăsături sufleteşti ale personajului.
3. Precizaţi modalitatea de caracterizare.
4. Analizaţi gândurile şi trăirile lui Ghiţă din finalul nuvelei, explicând gestul acestuia
de a-şi ucide soţia
 Diagrama Venn

Ghiţă Lică

Deosebiri Asemănări Deosebiri

 FIŞĂ DE AUTOEVALUARE
Completează cadranele:
I. Alege două dintre cuvintele care se II. Precizează ce dificultăţi ai întâmpinat
potrivesc stării tale sufleteşti de după
studiul acestui text, motivând alegerea
făcută: încântare, liniştire satisfacţie,
tristeţe, nedumerire pentru
că .................................................................
....
.....................................................................

III. Stabileşte o legătură între conţinutul IV. Acordă-ţi o notă pentru implicarea ta în
textului şi experienţa ta de viaţă. rezolvarea sarcinilor de lucru.
 Moara cu noroc
de Ioan Slavici

Evoluţia persoanjului Ghiţă

Influenţa societăţii
Familie unită -------------------------------------------- Familie destră mată
Lică Sămădăul
Ghiţă: - cizmar Ghiţă:
- harnic - geniu al răului - lacom (patima banului)
- sincer - răufăcător - egoist
- sociabil - hoţ, criminal - închis în sine
- îşi respectă familia şi soţia - forţă a destinului - complice la furt şi la crimă
- spirit practic - lipsit de încredere în sine
- putere de iniţiativă - irascibil
- protector; iubitor - criminal

Este vinovat Ghiţă de prăbuşirea sa morală şi de distrugerea familiei?

DA NU

- nu reuşeşte să i se împotrivească lui Lică - doreşte să scape de sărăcie;

Sămădăul; - vrea ca familia sa să ducă o
- acceptă toate fărădelegile porcarului; viaţă mai bună;
- se înstrăinează de familie; - se îndepărtează de Ana doar
- patima pentru bani; pentru a o proteja;
- îşi sacrifică soţia - se întovărăşeşte cu Pintea,
jandarmul satului.