MARILENA LASCAR

LILIANA PAICU '

VARIANTA
....,
RAP IDA
de pregiitire
A ESEULUI
pentru bacalaureat

~ MvQ
·2~~~
Grup Editorial
 ARGUMENT

Lucrarea de fata reprezinta un deiners esentializat, care le ofera elevilor aflati in

pragul examenului de bacalaureat posibilitatea de a realiza, intr-o maniera rapida
~i eficienta, recapitularea textelor literare prevazute in programa. Concret, aceasta
vine in sprijinul pregatirii celui de-al treilea subiect al probei scrise de limba ~i lite-
ratura romana: redactarea unui eseu structurat.
Fara a fi exhaustivi, operele literare luate in discutie constituie lista minimala,
dar suficienta pentru a acoperi toate continuturile ce trebuie parcurse de elevi: au tori
canonici, genuri, specii, epoci ~i curente literare.
Astfel, sw1t oferite pentru poezie eseuri cu privire la tema ~i viziunea despre lume,
iar pentru operele epice ~i dramatice sunt prezentate cele trei tipuri de eseuri pe care
candidatulle are de pregatit: primul are in vedere tema ~i viziunea despre lurne, eel
de-al doilea vizeaza particularitatile de construcpe a unui personaj din respectivul
text, iar ultimul se refera la relatia dintre doua personaje in opera aleasa.
Pentru a intelege mai bine modul de alcatuire a eseului, sunt precizate de fiecare
data cele patru repere pe care elevii tr.ebuie sale respecte in elaborarea compunerii.
Tipurile de eseuri propuse, ca de altfel ~i reperele urmarite in realizarea acestora,
se afla in deplina concordanta cu programa de examen aprobata de Ministerul
Redactori: Diana Marin-Caea Educatiei Nationale prin Ordinul Ministrului ~i cu modelele elaborate de Centrul
Tehnoredactor: Vasile Ardeleanu National de Evaluare ~i Examinare, pentru toate filierele ~i profilurile de invatii.rnant.
Coperta: Alexa ndru D a~ Pentru filiera teoretica - profil umanist ~i filiera vocationala - profil pedagogic,
am indus trei tipuri de texte literare corespunzatoare continuturilor in plus fata de
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei programa pentru profilul real, pentru filierele tehnologica ~i vocationala (toate pro-
LASCAR, MARILENA filurile, cu exceptia celui pedagogic), pe care le-arn marcat prin semnul**.
Varianta rapidii de pregatire a Eseului Un element de noutate il constituie faptul ca fiecare dintre eseurile prezentate este
pentru bacalaureat I Marilena Lascar, insopt de un plan care concentreazii infonnatia esenfialii !?i organizeaza ideile principale
Liliana Paicu. - Bucure~ti : Art, 2013 ale compunerii, ajutandu-1pe elev sa invete mai u~or. Totodata, planul oferii. structura
ISBN 978-973-124-870-7 de baza de la care se poate pleca in elaborarea unui raspuns propriu, original.
I. Paicu, Liliana De!?i eseul propriu-zis il ajuta pe elevul grabit sii asimileze cat mai multe idei intr-un
timp cat mai scurf, candidatul ar trebui sa evite totu!?i reproducerea unor informatii
821.135.1.09-4(075.35)
371.278.9:373.5
prefabricate despre textulliterar. Se recomanda lectura prealabila a operelor literare
!?i reflectarea criticii. asupra celor citite. Reproducerea mecanica a unor comentarii,
in absenta intelegerii informi;lpei respective, nu asigura succesulla examen. Candi-
datul poate recurge la sugestiile noastre de redactare, dar numai pentru ale include
Toate drepturile asupra acestei lucrari sunt rezervate Editurii Art. in propria viziune despre textulliterar.
Nicio parte a acestei lucriiri nu poate fi reprodusa, stocata ori transmisa,
sub nicio forma (electronic, mecanic, fotocopiere, inregistrare sau altfel),
A!?adar, spre deosebire de obi!?nuitele carp de comentarii, lucrarea noastrii. con-
fara acordul prealabil scris al Editurii Art. stituie o metoda rapidii de inviifare !?i o prezentare sinteticii a materiei pe care elevul o
are de recapitulat, in vederea redactarii cu succes a eseului structurat.
© Editura ART, 2014 Autoarele
 Cum abordam cu succes subiectul allll-lea·
al probei scrise de limba ~i literatura romana

Subiectul al III-lea din proba scrisa la limba ;;i literatura romana a examenului
de bacalaureat are o pond ere irnportanta ill ansarnblul testului, eseul pe care il pre-
supune fiind apreciat cu 30 de puncte din nota finala. Acesta reprezinta nu numai
subiectul cu cea mai mare intindere, dar ;;i, probabil, subiectul cu cea mai mare
eomplexitate, intrucat presupune redactarea unui raspuns arnplu, bine artieulat
?i bine structurat. In eonseeinta, in pregatirea lor pentru proba scrisa la lirnba ;;i
literatura romana elevii trebuie sa aeorde 0 atenpe insernnata redactarii eseului. $i
eel mai adesea acest lueru atrage dupa sine urmatoarele intrebari:
1. Care este lista minirnala a operelor literare pe care trebuie sa le studiez?
2. Cum organizez materialul de studiat, astfel meat sa se plieze pe structura
subieetului din varianta de examen? ·
3. Cum redactez eseul, astfel lneat sa obtin punctajul maxim?
Raspunsulla primele doua intrebari ne obliga sa eitim atent programa de exa-
men, pentru a vedea care sunt conpinuturile recomandate: ts
a. Cate un text studiat din opera celor 17 autori canonici: Mihai Erninescu, Ion ..!
Creanga, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, loan Slaviei, G. Bacovia, Lucian Blaga,
Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu,
G. Calineseu, E. Lovineseu, Marin Preda, Nichita Stanescu, Marin Sorescu.
b. Specii literare
• proza seurta: basm cult, nu vela;
ts --
~
:::s
.....
\.1
• roman: texte reprezentative pentru aspectele esentiale ale genului ?i ale
evolutiei acestuia;
• poezie: texte poetice care sa ilustreze aspecte esenpale ale genului ?i ale
·-
Cll
..Q
:::s
evolutiei acestuia;
• drarnah:J:rgie: comedia; **drama, forme ale drarnaturgiei ill teatrul modern.
"'S~
•• r c,,.feT:ioade: ~,~~r:~hte ,)~terarel~~ltural~: p~J;ioad~ pa~~ptista, .c:itic!~m~ junimist, . "'
~. .
. ,~r?~aptis~~l, . recili.s~ul, s~rnbolism~l;"penoa_d_a mt~rbelica (~pun ro~ar;:
de ":S'·
·psil)'ol9g1c ;>I al expenentei, moderrusil1, traditiOnalism), pen9ada post.behca. y
. v o:privi'~: ;'~pida ~,s~p~a testelo~ .d~t~--ir;ult~.
ani ia. :ne msaexa~en v~~-~~~~ )~
ca aceste c~mpnutun ·nu sunt de sme statatbare, fiiild de cele Jllal multe pn com-;£ ~
binate ill cerinta/re,perele subiectului; de'exemplu: ~:prezentati particul,aritaple de · ().
•f: ~;:. ,: >)·, "<-- ~

. ..,c:s.
•• Con\fuuturi adiiugate doar pentru filiera teoreticii - profil urnanist ~i filiera vocationala - profil pedagogic, in con- · ~
formitate cu Programa de examen pentru disciplina lirnba ~i literatura romiinii aprobatii prin Ordinul Ministrului · ~
.Nr. 4923 din 29.08.2013. La celelalte filiere si profiluri (real, tehnologic, vocap.onal), aceste con\fuuturi nu se cer Ia ::S
bacalaureat. U
 constructie a unui personaj dintr-un roman realist studiat" sau ,evidentiati doua
trasahlri care fac posibila incadrarea textului dramatic studiat intr-o tipologie, intr-un
curent cultuml/literar, intr-o orientare tematica". Prin urmare, abordarea izolata a con-
tinuturilor din programa nu asigura succesulla examen. Pentru a veni in ajutorul
elevilor, este necesara o selectie reprezentativa, elaborand acele eseuri care sa le
permita candidatilor sa treaca prin tonti"i materia de examen !ntr-un timp scurt ~i cu
maxima eficienfa, fara a pierde nimic din vedere.
Prezentam in cele ce urmeaza felul cum am structurat noi continuturile reco-
mandate- texte lirice, texte narative, texte dramatice -, oferind exemple de formu-
lare a cerintei pentru fiecare gen literar ill parte. Astfel, se va putea sesiza cu u~u ­
rinta prezenta celor patru repere majore care trebuie urmarite de elevi in elaborarea
raspunsului lor. Este important de retinut ca aceste repere sunt constante, indiferent
de textulliterar pe care se realizeaza discutia, lucru ce ii ofera candidatului ~ansa
de a-~i pregati in prealabil un discurs corespunzator.
A. POEZIA: 7 texte lirice profi1 real - 8 texte lirice profil umanist
viziunea despre lume; II. constructia personajului; III. relntia dintre douii personaje.
1. Poezia romantica: Mihai Eminescu, Flom·e albastra (autor canonic)
2. **Prelungiri ale clasicismului si ale romantismului: Octavian Goga, Rugaciune
I. Eseul cu privire la tema ?i viziunea despre lume dintr-un text narativ studiat
3. Simbolismul- l:nceputurile modernismului:
George Bacovia, Plumb (autor canonic)
4. Poezia interbelica- modernismul: Tudor Arghezi, Testament (autor canonic)
5. Poezia interbelica - modernismul: Lucian Blaga,
ts Eu ILU strivesc coroln de minuni a lumii (autor canonic)
~I 6. Poezia interbelica - modernismul: Ion Barbu,
:::
-ts
:;
....
Riga Crypto ~i lnpona Enigel (autor canonic)
7. Poezia interbelica- traditionalismul: Ion Pillat, Aci sosi pe vremuri
8. Poezia postbelica- neomodernismul:
Nichita Stanescu, Leoaica tfi.narii, iubirea (autor canonic)
u u
·-::s
Q.l
..Q
Eseul cu privire Ia tema §i viziunea de s pre lume dintr-un text poetic studiat
Exemplul:
Redacteaza un eseu de 600 - 900 de cuvinte (doua - trei pagini), in care sa prezinti
tema $i viziunea despre lume dintr-un text poetic studiat, apartinand lui Tudor Arghezi,
B. PROZA: 9 texte narative profil real - 10 texte narative profil u·manist
1. Nuvela romantica: C. Negruzzi, Alexandru Lapu$neanul
2. Proza realista, nuvela psihologica: loan Slavici, Moara cu noroc (au tor canonic)
3. Basmul cult: Ion Creanga, Povestea lui Harap-Alb (autor canonic)
4. Romanul psihologic, modern, subiectiv: Camil Petrescu, Ultima noapte de dra-
goste, lntiiia noapte de razboi (autor canonic)
5. Romanul experientei: Mircea Eliade, Maitreyi
6. Romanul realist de tip obiectiv: Liviu Rebreanu, Ion (au tor canonic)
7. Romanul realist balzacian: G. Calinescu, Enigma Otiliei (autor canonic)
8. Povestirea: Mihail Sadoveanu, Ffintfi.na dintre plopi (au tor canonic)
9. Romanul postbelic: Marin Preda, Morometii (autor canonic)
10. **Romanul postbelic scris dupa 1980: Mircea Nedelciu, Zmeura de ciimpie;
Filip Florian, Toate bufnifele (la alegere)
Textele narative au fost analizate in trei tipuri de eseuri structurate: I. tema ~i
Exemplul:
Redacteaza un eseu de 600-900 de cuvinte (doua- trei pagini), in care sa pre-
zinti tema f?i viziunea despre lume dintr-o nuvelii studiata.
ts
Reperele:
In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: ~
:S
- evident;ierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea nuvelei studiate intr-o
tipologie, lntr-un curent cultural/literar, 1ntr-o orientare tematica;
- ilustrarea temei nuvelei studiate prin doua episoade/citate/secvent;e comentate;
- prezentarea a patru elemente de structura ~i de compozitie ale textului na-
rativ, semnificative pentru tema ~i viziunea despre Iume din nuvela studiata (de
--....
ts
::s
exemplu: act;iune, conflict, relat;ii temporale ~i spat;iale, incipit, final, tehnici narati-
ve, perspectiva narativa, registre stilistice, limbajul personajelor etc.);
- sust;inerea unei opinii despre modul1n care o idee sau tema se reflecta in nu-
·-::s
Q.l
..Q

"' Ion Barbu sau Lucian Blaga.

vela studiata.
"'
~::s ~
(Bacalaureat 2012, varianta 10)
Reperele:
In elaborarea eseului, vei avea in vedere urrnatoarele repere:
- evidentierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea textului poetic studiat .; II. Eseul despre particularitiifile de construcf:ie a personajului dintr-un text na- ~
i· ....

"'e intr-o orientare literara, intr-o perioada, intr-un curent cultural/literar sau intr-o ori-
entare tematidi; ·
rativ studiat ::S
u
- prezentarea a doua imagini!idei poetice, relevante pentru tema !?i viziunea des- Exemplul:
E
)ts pre lume din textul poetic studiat; Redacteaza un eseu de 600-900 de cuvinte (doua- trei pagini), in care sa pre-
I ,,ts
E
- ilustrarea a patru elemente de compozitie !?i de limbaj ale textului poetic studiat, zinti particularitafile de construcfie a unui personaj dintr-un text narati-u studiat.
~
()
semnificative pentru ilustrarea temei !?i a viziunii despre lu:me (de exemplu: imaginar .f Reperele: ~()
poetic, titlu, incipit, relatii de opozitie !?i de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, figuri ~ In elaborarea eseului, vei avea in vedere urrnatoarele repere:
.c semantice/tropi, elemente de prozodie etc.); ~ - prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al p~rsonajului ales, prin .c
ts - sustmerea unei opinii despre modul in care tema !?i viziunea despre lume se raportare Ia conflictul/conflictele din textul studiat;
ts
E reflecta in textul poetic studiat. - relevarea unei trasaturi a personajului ales, ilustrate prin doua episoade/citate/ E·
::s
::s (Bacalaureat 2013, sesiunea iulie, varianta 7, profi1 real) secvente comentate;
\J \J
6 7
 - ilustrarea a patru elemente de structtira §i de compozitie ale textului, semni-
ficative pentru constructia personajului ales (de exemplu: actiune, conflict, incipit,
final, perspectiva narativa, relatii temporale §i spatiale, registre stilistice, limbajul
personajelor etc.);
- sustinerea unei opinii despre modul!n care se reflecta o idee sau tema textului
narativ studiat !n constructia personajului ales.
- prezentarea a pa tru elemente de structura ~i de compozitie ale textului drama-
tic, semnificative pentru tema ~i viziunea despre Iume (de exemplu: actiune, con-
flict, relatii temporale ~i spatiale, registre stilistice, limbajul personajelor, notatiile
autorului etc.);
- sustiilerea unei opinii des pre modul In care o idee sau tema se reflecta 'in textul
studiat.

III. Eseul cu pri.vi.re la relati.a dintre datu! personaje dintr-un text narativ studiat II. Eseul despre particularitiifile de constntcfie a personajului dintr-un text
.---
dramatic studiat
Exemplul:
Redacteaza un eseu de 600-900 de cuvinte (dou a - trei pagini), In care sa prezinti Exemplu l:
relatia dintre doua personaje dintr-un roman psihologic studiat.
Redacteaza un eseu de 600 - 900 de cuvinte (doua- trei pagini), In care sa pre-
Reperele:
zinti partiwlaritr1tilc de consfnlc[ie a un ui personaj dintr-tm text dramatic studiat.
In elaborarea eseului, vei a vea 1n vedere urmatoarele repere : Reperele:
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fi.ecaruia dintre persona-
In elaborarea eseuJui, vei avea In vedere urmatoarele repere:
jele a lese din romanul psihologic studiat;
- prezentarea statutului social. psihologic, moral etc. ai personaju lui ales, prin
- e vidcntierea, prin doua cpisoade/citate/secvente comentate, a modului In care
raportare la conflictul/conflictele din textul dramatic studiat;
evolueaza relatia dintre cele doua personaje;
- relevarea unei trasaturi a personajului ales, ilustrate prin doua scene/citate/
- ilustrarea a patru clemente de structura §i de compozitie ale romanului psiho- secvente comentate;
logic studiat, semnificative pentru analiza relatiei dintre cele doua personaje (de
- ilustrarea a p atru ele mcnte de structura ~ide compozitie ale textului dramatic,
exemplu: actiune, conflict, relatii temporale §i spatiale, incipit, final, tehnici n arati-
semnificative p entru construqia personajului ales (de exemplu: aqiune, conflict,
ve, perspectiva narativa, registre stilistice, limbajul personajelor etc.);
relatii temporale ;;i spatial'2, registre stilistice, limbajul pcrsonajelor, notatiile auto-
- sus\[nerea unei opinii despre modul!n care o idee sau tema romanului psiho- rului etc.);
t:s logic studiat se reflecta In evolutia relatiei dintre cele doua personaje. ~
~ - sustinerea unei opinii despre modul!n care se reflecta o idee sau tema textului
~

-- (Bacalaureat 2013, sesiw1ea speciala, varianta 2, profil real) dramatic studiat in constru ctia personajului ales.
::E (Bacalaureat 2012, sesiune speciala, varianta 4) ....!..
::::
~
~
::s
..... C. DRAMATURG IA: 2 texte dramatice profil real - 3 texte dramatice profil umanist III. Eseul despYe relat ia dintre douii personaje dintr-zm text dmmatic studiat
"5
~ 1. Comedia: I.L. Caragiale, 0 scrisoare pierduta (au tor canonic) .....
·-..c
cu
::s
2. Teatrul postbelic: Marin Sorescu, lana (autor canonic)
3. **Drama: Camil Petrescu, Suflete tari (autor canonic)
Exemplul:
Redacteaza un eseu de 600- 900 de cuvinte (doua - trei pagini), ill care sa pre-
zinti relafia dintre douii personaje dintr-un text dramatic studiat.
~

·-..c::s
~

"' delulTextele dramatice au fost analizate in trei tipuri de eseuri structurate, dupa mo- Reperele:
"'
~
In elaborarea eseului, vei avea ill vedere urmatoarele repere:

~
textului narativ, dar respectand conceptele specifice operei dramatice: l. l-ema
~i viziunea despre lume; II. construcfia personajului; III. relafia dintre douii personaje. - prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecaruia dintre persona-
::s jete alese din textul studiat;

"'::s I. Eseul cu privire la tema ~i viziunea despre lume dintr-un text dramatic studiat - evidentierea, prin doua scene/citate/secvente comentate, a modului in care
evolueaza relatia dintre cele doua personaje;
"'
::s
""E
)ts
Exemplul: .
Redacteaza un eseu de 600 - 900 de cuvinte (doua- trei pagini), ill care sa pre-
- ilustrarea a patru elemente de structura ~i de compozitie ale textului studiat,
semnificative pentru analiza relatiei dintre cele doua personaje (de exemplu: acp-
une, conflict, relatii temporale ~i spapale, registre stilistice, limbajul personajelor,
~

E
zinti tema ::;i viziunea despre lume dintr-un text dramatic studiat. )ts
~
notatiile autorului etc.);
Reperele:
In elaborarea eseului, vei avea ill vedere urmatoarele repere:
- sustinerea unei opinii despre modul in care o idee sau tema textului narativ ~
..c studiat se reflecta 'in evolutia relatiei dintre cele doua personaje . 0
ts - evidentierea a doua trasaturi care fac posibila lncadrarea textului dramatic
(Bacalaureat 2013, sesiunea august, varianta 8, profil umanist)
..c
studiat mtr-o tipologie, 'intr-un curent cultural/literar, 'intr-o orientare tematica; ts
E - ilustrarea temei textului dramatic studiat prin doua scene/citate/secvente co- E
::s
v mentate;

8
a
9
 D. ARTICOLE DE CRITIC.A LITERARA
L Perioada pa;;optista. , Dacin /iternrii"
2. Criticismul junimist. Titu Maiorescu (au tor canonic)
3. Modernismul interbelic. E. Lovinescu (au tor canonic)
In sfar;;it, pentru a vedea cum putem obtine punctajul ma xim pentru redactarea
eseului, trebuie sa tinem seama de precizarile din nota care 1nsote?te cerinta :

Nota! Ordinea integr5rii reperelor 1n cu p1·insul ~'seului este Ia a Iegere.

Pentru continutul eseului \'l'i primi 16 puncte (di lL• .1 puncte pcntru hcca re ce-
rinta/ reper). Literatura romana
Pentru redactarca c~eului n~i primi 1-f punctc (orgm1i:arct1 irlcilor In ;;cri;;- 3 punc-
te; a/Ji/ili!fi rl!' lliinli:tl ~~de rii'SlllllCIIfnrc- 3 punctl'; uti!i:arca/im/Jii /itcrnrc- :!. purictc; in secolul al XIX-Iea - inceputul
ortogm(ia- 2 punctc; punc/ua[ia- 2 puncte; a~c: arm in I'IISiur/, lizi/Jilitntcn- 1 punct;
lncarlrnrcn in limitclc de -;pntiu indicate -1 punct). secolului al XX-Iea
In \'cdercJ acordilrii punclajului pentru redact<ne. cscul trebuie sa aiba mini -
mum 600 de cu\·inte (doui\ pagini) $i sa dczvoltc subiectul propus.

Precizarile atrag atentia asupra faptului ca notJ finJla nu depind e numai de

cunoa;;terea textu]ui literar dat ci ;;ide !ndeplinirea unor conditii specifice, pe care
elevul trebuie sa le ;;tie ;;i sa le 1nteleaga . Concentrarea exc lusiva asupra a ceea ce
spun In detrimcntul felului cum spun ;;i !ipsa de considcratie fata de aspectul ge-
2 neral a! paginii scrise pot aduce mari deservicii candidutilor.
'"'i' De;;i nu sunl precizute exJ=·>licit, pe langa tratarea celor patru repere trebuie sa
::::::: fie neaparat prezente introducen.·a ;;i iucheierrn eseului. De exemplu, introducerea
::: unui eseu despre reintin diutre douii persounje dintr-1111 trxt drnmatic studiot !nseumna
a prezentarea contextului upaririei operei literare (repere despre opera auto rului,
~ epoca, specie literara) ~i t1 unei ide i despre personujele acesleia, iar lncheiereu este
't o concluzie a aspectelor p rezenta te In cuprins, fiind direct legata d e afirmatiile

·-C:U
..Q
::l
prcl iminare.
Precizarea cu privire Ia punctajul pentru redaclnren eseului atentionea za ca res-
pectarea normelor de exprimare, ortografie ;;i punctuuti e, mganizarea ideilo r In
~ paragrafe ordonate potrivit structurii unei compuneri, anilliza textului literar ~i
C:U argumentarea ideilor 'intr-un limbaj adecvat aduc u n punc taj foar te bun, aproape
~ ega! cu punctajul acordat pentru continut. Atentie, daca eseul nu are minimum
~ doua pagini, punctajul amintit nu se diminueaza, ci pur ;;i simplu nu se ma i acorda
~ deloc!
\.I
E
)tl
"tJ
:.....
0
..Q
ts
E
::s
v
10
 ... """"" .." __,.._
''·~= --~ ...·

... Eseu despre Pa~optism. ,Dacia literara~~

. "=~·"--~-·~----------!

Pa ?optismul este u n curent id eologic care exprima viziunea, principiile ?i

sta rea de spirit a particip an~il o r !a Revolutia de !a 1848. S-a configurat in
perioada 1830 - 1860, cu premise in mi;;carea de i1moire de dupa 1821 ;;i a
fost animat de principii iluministe, preluate de Ia $coala Ardeleana, al carei
mobil esentia l fusese con;:; tiinta n a ~ionala.
Programul pa;:;optismulu i vizeaza doua coordonate: politica ;;i culturala. W<J.Juio.-
rwi:.efe.
in cadrul vietii culturale are loc intemeierea invatamantului national, a tea-
fl.Ci401'h-
tru lui ;:;i a presei, iar literatura in cepe sa se diferentieze treptat de celelalte rrv.dui
domenii. Afirmarea unei generatii de scriitori, gazetari, istorici ;:;i oameni po-
Ji tici, numita de posterita te generatia pa;:;optista, determina .inceputul mo-
de rnita~ii noastre culturale . Scriitorii pa;;opti;;ti au vocatia inceputurilor ;;i,
poate de aceea, disponibilitatea de a aborda diverse domenii, genuri, specii,
mai multe tipuri de scriitura. Polimorfismul preocuparilor individuale se ex-
plica in contextul epocii.
Scriitorii sunt nevoiti ,sa arda etapele" care se desfa;;urasera succesiv in li- ~
teraturile occidentale, in decursul a mai bine de un secol ~i jumatate. Curente- ~
le literare (iluminism, preromantism, romantism, clasicism, realism incipient)
sun t asimilate simultan. Principala trasah1ra a literaturii pa;;optiste consta in
coexistenta curentelor litera re, nu numai in opera aceluia;;i scriitor, ci chiar ;;i
!n aceea;:;i creatie.
Ca fenomen literar, pa$optismul este una dintre ipostazele romantismu- w.manf.i.d.mu

lui romanesc, caracterizata prin spirit social ;;i national, m ilitantism ;;i mesi- ~
an ism, fara a exclude insa tematica vietii intime, contemplatia ;;i cultivarea
pitorescului.
Un rol esentia I in stabilirea unei direqii unitare in dezvoltarea literaturii
revine unor re viste importante ale epocii, promovate de Mihail Kogalnicea-
nu: ,Dacia li terarii" (consi derata promotoarea ,directiei nationale"), ,Propii~i­
rm" ;;i ,Rom!inia li tera rii" .
Constituirea deplina a romantismului pa$optist a fost marcata de programul
teoretic ,)ntroductie" aparut In , Dacia literarii" , redactat de Mihail Kogalniceanu.
La inceputul articolului axat pe evidentierea necesitatii unei literaturi ori-
ginale ;:;i nationale, Kogalni ceanu a rata ca revista incurajeaza scriitorii romani
de p retutinden i sa pub lice scri eri originale: , A ~adarfoaia noastrii vafi un reper-
toriu general al litera turei ro1lliine?ti" .

13
 Cele patru puncte ale articolului-program sunt:

~-·Nuvela istorica, romantica, pa~optista:

• Intemeierea spiritului critic in literatura romana pe principiul estetic:
,Critica noastrii va fi nepiirtinitoare; vom critica car tea, iar nu persoana" .
• Afirmarea idealului de realizare a unitatii limbii ~i a literaturii ro-
'U ,Aiexandru Liipu~neanul" de Negruzzi C.

mane: , Tiilulnostru este realiznrea dorintii ca romiinii sii aibii o limbii ~i

~i
I. Tema viziunea despre lume __ ...,
o literaturii comunii pentru toti" .
~
,'l!aciei.. • Combaterea imitatiilor ~i a traducerilor mediocre: ,Donil imitatiei Ccntext
~II
s-a fiicut Ia noi o mnnie primejdioasii, pentru cii omoarii In noi duhulnati- Prima nuvela istorica din literatura romana, ,Alexandru Liipu$neanul" de Costache Ne-
onal. Aceastii manieeste mai ales coviir?itoare in literaturii. [...] Traducfiile gruzzi, apartine prozei romantice, fiind publicata ~n perioada pa~optista_. in primul nu-
insii nu fnc o litemturii" . mar a! revistci , Dacia litcran1·· (1840).
• Promovarea unei literaturi originale, prin indicarea unor surse de
1. ~ncadrarea ;iU~t\;:.. ·~- ~-~' -~J giel irrtr~ur· cutent cultUfdt'f .:~·r..... h1t~~.~ orientz,·e te -
inspiratie in conformitate cu specificul national ~i cu estetica roman- ••• : l

tica: ,,Istoria noastrii are destule fapte eroice, frumoasele noastre fiiri sunt
destul de mari, obiceiurile noastre szmt destul de pitore?ti §i de poetice
pentru ca sii putem giisi ?i In noi sujeturi de scris, fiirii sii avem pentru
aceasia trebuintii sii ne imprumutiim de Ia alte natii" .
Prin precizarea surselor de inspiratie/a temelor literare, dar ~i prin diversele
trimiteri spre trasaturile romantismului (aspiratia spre originalitate, refugiul in
trecutul istoric, aprecierea valorilor nationale ~i a folclorului, imbogatirea lim-
bii literare prin termeni populari, arhaici sau regionali), articolul , Introd uc-
tie" devine un manifest literar 1 al romantismului romanesc.
matica
• Specia literara: nuvela istorica.
• Curent literar: nuvela romantica- argumente: tcma de inspiratie istorica, constructia
liniara, personaje exceptionalc in situatii exceptionale, antiteza blandete- cruzime,
culoarea cpocii.
2. Uustnlrec.; ten..~~~
• Tema istorica: lupta pentru putere in a doua domnie a lui Alexandru Lapu~neanul
(1564 - 1569), In Moldova secolului al XVI-lea . Doua episoade ilustrative: replica
domnitorului ,Dacii uoi 1111 nu1urcti. euuii Vr('f{ ... ", in capitolul I, ;;i scena uciderii celor
47 de boieri, in capitolul al Ul-lea .
• Raportul realitate- fic~iune estc ilustrativ pentru viziunea despre lume a scriitmului,
influentata de estetica romantid'i ;;i de ideologia pa~optista. Smse de i...'lspirape: ,Leto-
pisetul Tiirii Moldovei" de Crigore Ureche ;;i eel allui l\,liron Costin.
3. E!emente de struct.H·a ;;' ·. ~~
• Perspectiva narativa este obiectiva: narator omniscient, sobru, deta;;at; naratiune la
persoana a Ill-a.
• Titlul evidentiaza personalitatea puternica a personajului principal.
• Compozi~ia: naratiunc lincara, alcatuita prin 'inlantuire. lncipitul ;;i finalul se remarca
prin sobrietate.
• Echilibrul compozi~io n a l: Nuvela cuprinde patru capitole, care fixeaza momentele su-
biectului, fiecare cu cate un motto cu rol rezumativ: capitolul I (ex pozitiunea ~i intriga)
- ,Dncii voi numii vrc!i, eu P1i vrcu ... "; capitolul al Il-lea (desfa$urarea acpunii)- ,Ai sa
rfai samii, doanmii'"; capitnlul allll-lea (pu nctul culm inant)- ,Capullui Motoc vrcm .. " ·
capitolul al !V-lea (deznodamantul)- ,De 11111 voi scuta, pre 11/lllti mn sii popesc ~i eu ..
• Ac~iunea nuvelei; principa lul conflict: lupta pentru putere intre domnitor ~i boieri; con-
::l ·--::s
flictul secundar, dintre domnitor ;;i tradiitorul Mo(oc, ilustreaza dorinta de razbu11are. Ql
• Timpul ~i spa~i ul aqiunii: a doua domnie a lui Lapu;;neanul, in Moldova .
• Personajele sunt romantice: person aj e exceptionale (au cal itati ;;i defecte ie~ite din
comun) in s itua~ii excep!ionale, construite in antiteza, liniare psihologic, rostesc re- -VI
Ql

::l
1 Manifest literar - text cu valoare de document. esential pentru instituirea unei mi~cihi
Jiterare/a unui curent literar, prin care se afirma o noua conceptie literara, de obicei In mod
polemic fata de mi~carea anterioara.
plici memorabile.
• Personajul principal: Alexandru Lapu;;neanul este personaj romantic, ce !ntruchipea-
za tipul domnitorul ui sa ngeros, tiran ~ i crud. -t:
~
a..
14
 '
• Personaje secundare: Doamna Ruxanda apare in antiteza cu Lapu;;neanul : blimdete
- cruzime, caracter slab- caracter tare. Boierul Mo~oc reprezinta tipul boie rului tra-
dator, viclean, la;;, intrigant.
• Personajele episodice: Spancioc ~ i Stroici sunt tineri boieri patrioti cu rol justitiar, in
antiteza cu boierul tradator.
• Person ajul colectiv, reprezentat de multimea rcvoltata de targovc(i, apare pentru pri-
ma data inliteratura noastra.
• Stilul na rativ se remarca prin sobrietate, concizie. Registrele sti listice arhaic ~i regio-
nal contribuie !a culoarea locala . Limbajul personajelor cste un mijioc de caracteriza -
re indirecta, mai ales prin replici memorabile: ,Oaoi vo i nu mit vrrti, eu nl vreu",
,Pro$fi, dar multi'" etc.
4~ Opinie
Nuvela istorica ,A/exandru Liipu:;neamtl" de C. Negruzzi ilustrL' JZa principiile roman -
tismului romanesc ;;i idealurile pa;;optiste.
Conduzie
Prima noastra nm·eia istorica este o capodopera, potrivit criticului G. Cilinescu : ,Nzwc-
la istoricii <<Alexandru Liipu:;neanul>> nrfi dcvnzit o scrierc cc/c/Jrii m ~i «Hamlet>>r!ncii litera-
lura romfinii arfi avulln njutor pres tigiui unci !inz/Ji uni<>crsillc".
..,;~--
[\~ I. E;"u ;u p;i~ire Ia te,;~ ~i vizi~;;;a de;~,~ l~me
~ dintr-o nuvela studiata
~~,..,.... ... - . ; ""'~ '' "' .•_.,,~·.< - '"" ' ·'""'·•· ·~M
Context
Prima nuvela istorica din literatura romana, ,Alexandru Liipu:jneanul" de
Costache Negruzzi, apartine prozei romantice, fiind publicata In perioada
pa~optista, in primul numar al revistei ,Dncin litcrnrii" (1840) . Este inspirata
din istoria nationala, potrivit recomandarilor formulate de Mihail Kogalni-
ceanu in manifestul literar a! romantismului romanesc, articolu 1-program
intitulat ,Introductie" .
1. Evide n~ ie rea a doua trasihuri <:are fac posib1lz l:',cadr::'ire<:~ rn.nretei
lntr-o ti pologie, lntr-un curent cult,lra!/lit.er;;.r, intr-o orient;;;r..::·
te matica
,Alexandru Lapuf?neanul" este o nuvela deoarece este o constructie rigu- t'lii-.l.Cdwt.i.
roasa, epica, in proza, cu un fir narativ central ?i conflict concentrat. Se observa af.e rnwd.e.i
concizia intrigii, tendinta de obiectivare a perspectivei narative ~ide asigurare
a verosimilitatii faptelor prezentate. Personajele relativ putine ~i caracterizate
succint pun in lumina trasaturile personajului principal.
Este o nuvela romantica. prin tema de inspiratie istorica, personaje excep- a-;4<-ifr>.K.nie-
tionale in situatii exceptionale, construite in antiteza (blandetea doamnei :;;i 1J.a>l.!u"'
cruzimea domnitorului), culoarea epocii In descrieri cu valoare documenta- ·'W.rna.rdi.J,rn
ra (de exemplu: portretul fizic a! doarnnei in capitolul a! II-lea . vestimentatia
lui Lapu;;neanul in biserica, masa domneasca ), gesturi spectaculoase ~i re-
plici devenite celebre.
Nuvela istorica este o specie literara cultivata de romantici, care se inspira
din trecutul istoric (Evul Mediu) in ceea ce prive~te tema, subiectul, persona -
jele ~i culoarea epocii (mentalitati, comportamente, relatii sociale, obiceiuri,
vestimentatie, lirnbaj).
2.11ustrarea te-m;.?:. --::.n:r:d:2! .:;tudiat2 i::d~1 ~:~,_:~ -:21: .:~....):.·d<.? :·:.t2t~: .; ·
vente coment;:;'·e
Nuvela istorica areca tema evocarea celei de-a doua domnii a lui Alexan -
dru Lapu~neanul (1564- 1569). Lupta pentru impunerea autoritatii donme~ti
~i consecintele detinerii pu terii de catre un domnitor crud se raporteaza Ia rea-
litatile social-politice din Moldova secoluiui al XVI-lea . Doua episoade care
infati;;eaza tema luptei pentru putere in epoca medievala sunt notabile: unul,
concentrat In replica rostita de Lapw;meanu 1 ,Dncii uni 1111 mii z>reti, eu vii Z>rezt ... "
la lntalnirea lui cu solia boierilor, in capitolu I I, :.;i seen a uciderii eel or 47 de
boieri, in capitolul al III-lea, ilustrativa pentru cruzimea tiranului medieval.
Raportul realitate - fictiune este ilustrativ pentru viziunea despre lume a scri- wp . w.£,
itorului pa;;optist, care se inspira din ,Letopisetul Tarii Moldovei" a! lui Grigore de.J.fv'!.e,
Ureche ~i din eel a! lui iVIiron Costin . Din cron ica lui Ureche, C. Negruzzi preia &.une.
17
 imaginea personalitatii domnitorului Alexandru Lapu~neanul, unele fapte
(uciderea boierilor) ~i replici (mottoul capitolelor I ~i a! IV-lea), dar modifica
~ fictional realitatea istorica, potrivit esteticii romantice ~i ideologiei pa~optis-
4-i- ~ te. De~i istoria a testa faptul ca, la revenirea lui Alexandru Lapu~neanul, Motoc
fuge in Polonia, w1de este decapitat, Negruzzi ll pastreaza ca personaj, ca sail
poata caracteriza mai bine pe domnitor. In scena uciderii lui Motoc, Negruzzi
se inspira din cronica lui Miron Costin. 0 creatie a autorului este boieml Stro-
ici, lipsit de atestare documentara ~i care, prin atitudinea ireverentioasa fata de
domnitor, reprezinta idealurile democratice ale pa~opti~tilor.
3. Prezentarea a patru elemente de structura ~i de compozitie ale
textului narativ, semnificative pentru tema ~i viziunea despre
lume din nuvela studiata (de ex.cmplu : aqiune, conflict, rclatii
temporale ~i spa\iaie, incipit, tina!, tehnici naratiw, pt'rspectiva
narativa, registrc stilisticc. limbajul pcrsonajclor etc.)
Perspectiva narativa este obiectiva, iar naratiw1ea la persoana a III-a (viziu-
nea ,dindarat") aminte~te, prin concizie, de relatarea cronicarilor. Naratorul
omniscient, omniprezent, sobru, deta~at intervine rareori prin epitetele de ca-
racterizare, prin care precizeaza ipostazele personajului (,,vodi'i", ,domnul", ,ti-
ranul", ,bolnavul").
Titlul evidentiaza personalitatea puternica a personajului principal, ex-
ceptional (ie~it din comun) prin hotararea ~i cmzimea sa.
Din punctul de vedere al compozitiei, naratiunea romantica se desfa~oara
linear, cronologic, prin inlantuirea secventelor narative ~i a episoadelor. Inci-
pitul ~i finalul se remarca prin sobrietate.
~ Echilibrul compozitional, clasic, este realizat prin organizarea textului na-
~ rativ in patru capitole, care fixeaza momentele subiectului. Capitolele poarta
(Umai. dl.te un motto cu rol rezumativ, fiind replici importante rostite de personaje:
capitolul I (expozitiunea ~i intriga) - ,Dacii voi nu mii vreti, eu vii vreu ... " (ras-
punsul dat de Lapu~neanul soliei de boieri); capitolul alII-lea (desfa~urarea
actiunii) - ,Ai sii dai samii, doamnii'" (avertismentul adresat de vaduva unui
boier decapitat doamnei Ruxanda, pentru ca nu opre~te crimele sotului sau);
capitolul al III-lea (punctul culminant) - ,Capullui Motoc vrem ... " (cererea no-
rodului revoltat); capitolul al IV-lea (deznodamantul) - ,De mii voi scula, pre
multi am sii popesc $i eu .. ." (amenintarea impotriva tuturor rostita de Lapu~nea­
nul care, bolnav, fusese calugarit ~i pierduse astfel puterea domneasca).
Aqiunea nuvelei este pusa pe seama unor personaje ale caror caractere
puternice se dezvaluie in evqlutia gradata a conflictului. Capitolul I cuprin-
m.o.m.en.te1.e. de expozitiunea (intoarcerea lui Alexandru Lapu:?neanulla tronul Moldovei,
Anfdnf11fJJi in 1564, in fmntea unei armate turce~ti ~i intalnirea cu solia forrnata din cei
patru boieri trimi~i de domnitorul Tom~a: Veverita, Motoc, Spancioc, Stroici)
~i intriga (hotararea domnitorului de a-:?i relua tronul :?i dorinta sa de razbu-
nare fata de boierii tradatori).
Capitolul alII-lea corespunde, ca moment al subiectului, desfa~urarii ac-
tiunii ~i cuprinde intamplari declan:?ate de revenirea Ia trona lui Alexandru
18
Lapu~neanul: fuga lui Tom~a in Muntenia, incendierea cetaplor Moldovei,
desfiintarea armatei pamantene, confiscarea averilor boierei?ti, uciderea unor
boieri, fapte urmate de interventia doamnei Ruxanda pe langa domnitor
pentru a inceta cu omorurile ~i de promisiunea pe care acesta i-o face.
Capitolul al III-lea (punctul culminant) contine mai multe scene romanti-
ce, prin caracterul exceptional: discursul domnitorului Ia slujba religioasa de
la mitropolie, ospatul de la palat ~i uciderea celor 47 de boieri, omorarea lui
Motoc de multimea revoltata ~i ,leacul de £rica" pentru doamna Ruxanda.
In capitolul al IV-lea, este infati~at deznodamantul, moartea tiranului
prin otravire. Dupa patru ani de la cumplitele evenimente, Lapu~neanul se
retrage in cetatea Hotinului. Bolnav de friguri, domnitoml este calugarit,
dupa obiceiul vremii. Deoarece, ciind i~i revine, ameninta sa-i ucida pe toti
(inclusiv pe propriul fiu, urma;;ulla tron), doamna Ruxanda accepta sfatul
boierilor de a-1 otravi.
Conflictul nuvelei pune in lumina personajul principal. Conflictul princi-
pal, politic, releva lupta pentru putere intre domnitor ~i boieri. Conflictul c.o.n.f£i.c1
secundar, razbunarea domnitorului impotriva vornicului Motoc (boieml p;..i.r~,
care il tradase in prima domnie), se declan~eaza in primul capitol ~i se inche- c.o.n.f£i.c1
ie in capitolul al III-lea. Conflictul social, intre boieri ~i popor, este limitat la u.cwz.d.a.lL
revolta multimii din capitolul al III-lea.
Contrastul dintre Lapu~neanul ~i doamna Ruxanda, eviden!iat in capito-
lul al II-lea, plaseaza personajele intr-o relatie de antiteza (inger - demon),
specific romantica.
Timpul ~i spatiul actiunii sunt precizate ~i confer a verosimilitate naratiunii.
Nuvela incepe cu intoarcerea lui Lapu~neanul pe tronul Moldovei, in a doua
sa domnie, actiunea desfa~urandu-se a poi la curtea domneasca ~i la mitropo-
lie. Ultimul capitol reda moartea domnitorului, patru ani mai tarziu, in ceta-
tea Hotinului.
Personajele sunt realizate potrivit esteticii romantice: personaje exceptio-
nale (au calitati ~i defecte iei?ite din comun) in situatii exceptionale, constru-
ite in antiteza, liniare psihologic. In functie de rolul lor in actiune, ele sunt 1~
puternic individualizate, construite cu minutiozitate (detalii biografice, me-
diu, relatii motivate psihologic) sau portretizate succi..'1t.
Alexandm Lapui?neanul este personajul principal al nuvelei, personaj ro-
mantic, exceptional, care actioneaza in situatii exceptionale (de exemplu:
scena uc~derii boierilor, a pedepsirii lui Motoc, scena mortii domnitorului tqwAi ck
otravit). Intruchipeaza tipul domnitorului sangeros, tiran ~i crud. El este ~
construit din contraste, avand calitati ~i defecte puternice. Avand ,capacitatea
deane surprinde, intr-un mod convingiitor", Lapu~neanul este un personaj ,ro-
tund", spre deosebire de celelalte personaje din nuvela, ,plate", ,construite in
jurul unei singure idei sau calitiiti" (E.M. Forster).
Echilibrul dintre conventia romantica :?i realitatea individului se realizeaza
prin subordonarea trasaturilor uneia principale, vointa de putere, care ii calau-
ze~te acpunile. Crud, hotarat, viclean, disimulat, inteligent, bun cunoscator al
psiliologiei umane, abil politic, personajul este puternic individualizat. Este ca-
racterizat direct (de catre narator, de alte personaje, prin autocaracterizare) ~i
19
 --

~
indirect (prin fapte, limbaj, com portament, relatii cu alte personaje, gesturi, --~· - - - -~- ~ -·
atitudine, vestimentatie). Prin forta sa exceptionala, domina relatiile cu ce le- Nuvela istorica, romantica, pa~optista:
lalte personaje, in general manipulate de domnitor. ,Aiexandru Liipu~neanul" de C. Negruzzi
Doamna Ruxanda este un personaj secundar, de tip romantic, construit 'in t II. Particularita~i de construc~ie a personajului principal
antiteza cu U\pw;;neanul: blandete- cruzime, ca ra cter slab- caracter tare. Ea
nu actioneaza din vo inta proprie nici cand 1i cere sotu lui sau sa !nceteze cu
omorurile, nici cand il otrave;;te. Astfel, prin contrast, pune 'in lumina vointa Context
personajului principal.
Prima nuvela istorica din literatura romana, ,Alexandm Liipuf?neanul" de Costache Ne-
Boierul Motoc reprezinta tipu l boierului tradator, viclean, Ia;;, intri gant. gruzzi, apartine prozei romantice, fiind pub Iicata In perioada pa~opti s ta, in primt!l nu-
{;,~

i'l1.t.do.c
Nu urmare;;te decat propriile interese. De aceea II tradase pe Lapu;;neanul in
prima domnie, iar Ia i:ntoarcerea acestuia, dupa refuzu l de a renunta Ia tron,
lJ lingu;;e;;te ,nsemcncn ciiinelui cnre in toe sii nu1~ce, tinge miinn cnre-1 bnte". Este
Ia;; 'in fata primejd iei, comportandu-se grotesc cand 'incearca sa-l determine
pe domn sa nu-l dea multimii.
In antiteza cu boierul tradator sunt personajele episod ice Spancioc ;;i Stro-
ici, cu rol justitiar, rep rezentand boierimea tanara, ,buni pntrioti'', capabili sa
anticipeze mi;;carile adversarului .
Personajul colectiv, multimea revoltata de targoveti, apare pentru prima
fWI.lW-Itaju.£ data in literatura noastra . Psihologia multimii este surprinsa cu finete, grad at,
wledW. 'in mod realist: strangerea norodului nemultumit la portile curtii domne;;ti din
cauza unor ve?ti nelamurite, gasirea unui vinovat pentru toate suferintele:
,Cnpullui Motoc vrem 1" . Se observa capacitatea domnitorului de manipulare
;;ide dominare a gloatei. El orienteaza mi;;carea haotica a multimii spre ex-
primarea unei singure dorinte, in acela;;i timp razbunandu -se pentru trada-
rea de odinioara a vornicului Motoc.
Stilul narativ se remarca pri.n sobrietate ;;i concizie. Registrele stilistice arhaic
iii£ rw.JwJiu_ ;;i regional confera culoare !ocala (trasatura romantica), prin expresii populare,
regionalisme (,vreu", ,piinii" ), arhaisme (,spnhii", ,vomic", ,nrmw{').
4. Exprimarea una[ opinli despre modui 1n r.:ar~ se n;flec:ta o idee sau
tema In nuvela a!easa
In opinia mea, nuvela de inspiratie istorica "Alexandru Lii.pu$neanul" de
C. Negruzzi ilustreaza principiile ideologiei pa$optiste ;;i ale romantismului
romanesc, potrivit recomandarilor din ,)ntroductie" Ia ,Dncin litemrti". Costache
Negruzzi face din personajul Alexandru Lapu;;neanul un tiran de o cruzime
ie?ita din comun, ca un avertisment adresat contemporanilor, ;;i reconstituie
culoarea de epoca, !n aspectul ei documentar.
Conduzie
Prima noastra nuvela istorica este o capodopera, potrivit criticului G. Cali-
mar a! ,Dnciei literare" (1840).
1. Elemente de structura ~ de com::} n:;'e ~'e tev~ ·.i'toi
• Perspectiva narativa: obiectiva, naratiune Ia pcrsoana a III-a, narator omniscient,
omniprezent; apar $i epitete de caracterizare (,,lim11" ).
• Titlul pw1e in lumina personalitatea puternica a personajului principal
• Ac!iunea nuvelei este pusa pe seama unor _personaje ale caror caractere puternice se
dezvaluie in evolutia gradata a conflictului. In functie de rolullor In actiune, persona-
jele sunt putemic individualizate, construite cu minutiozitate sau portretizate succint.
• Timpul ~i spa!iul ac!iunii: a doua domnie a lui Upu$neanul, in Moldova.
• Conflictul nuvelei vizeaza lupta pentru putere lntre domnitor $i boieri. Confli ctul se-
cundar, intre domnitor $i Motoc (boierul care I! tradase), particularizeaza dorinta de
razbunare a domnitorului .
2. Statutul soda!, psihologic, moral etc. a! personajului
Alexandru Lapu~neanul este personaju l principal al nuvelei, personaj romantic, excep-
tional, care actioneaza in situatii exceptionale (scena uciderii boierilor). Intruchipeaza
tipul domnitorului tiran ~i crud.
3. Trasaturile personajului
• Crud, hotarat, viclean, disimulat, inteligent, bun cunosd!tor al psiholog iei umane,
abil politic, personajul este putern ic individua lizat $i memorabil .
• Caracterizarea indirecta prin fapte evidentiaza In maniera romantica cruzimea per-
sonajului $i hotararea de a avea puterea domneasca .
• Moda!ita!ile de caracterizare sunt directe (de catre narator, de alte personaje, autoca-
racterizare) $i indirecte (prin fapte, limbaj, atitudini, comportament, relatii cu alte
personaje, gesturi, tinuta, vestimentatie).
• Naratorul realizeaza, In mod direct, portretul moral (,,vodii", ,domnul", ,tirnnul", ,bol-
navul") . Caracterizarea indi recta prin limbaju! personaju!ui are in vedere repl ici de-
venite celebre: "Dacii voi 1111 mii vreti, eu vii vreu" sau ,Pro~ti, dar multi!".
4.0pinie
Caracterul sangeros a! aqiunilor lui Lapu~neanul pentru impunerea autoritatii domne~ti ::l
·--
::l

nescu : ,Nuveln istoricii «A lexandru Lii.pu~neanul» nrfi deuenit o scriere celebrii en $i este veridic. Portretul tiranului se contureazii din lumini ~i umbre, rezultand un perso- Q.J
«Hamlet>>dncii litem tum romiinii nrfi nvut in njutor prestigiul unei limbi 1miversnle".
Coexistenta elementelor romantice cu elemente clasice intr-o opera literara
este o trasatura a literatmii pa;;optiste, iar nuvela "Alexandru Lii.pu$neanul"
deschide drumul observatiei realiste, prin tehnica detaliului semnificativ ;;i
naj ilustru prin caracterul exceptional a! faptelor ;;i insu;;iri lor sale.
Conduzie
Monumentalitatea, spectaculosul actiunilor ;;i a! replicilor fac din protagonist un perso-
naj memorabil.
Q.J

-"'
::l
t::
~
prin surprinderea psihologiei multimii. a..
20
 ::"i
ll
II. Eseu despre particularitatile de constructie a
personajului principal dintr-o nuvela studiata
Context
Prima nuvela istorica din literatura romana, ,Alexandru Liipu?neanul" de
Costache Negruzzi, apartine prozei romantice, fiind publicata 1n perioada
p a~optista, 1n primul numar al revistei ,Dacia literara " (1840) .
Nuvela istorica are ca tema evocarea celei de-a doua dornnii a lui Alexan-
tem.a dru Lapu~neanul (1564- 1569), un dornnitor crud ~i sangeros care lupta pen-
tru impunerea autoritatii domne~ti in fata boierilor, in Moldova secolului
al XVI-lea.
1. llustrarea a patru elemente de structura ~ i de compozitie ale nuve-
lei, semnificative pentru constructia personajului ales (de exemplu:
actiune, conflict, rela\ii temporale !?i spatiale, registre stilistice, persp ectiva
narativa, limbajul personajelor, particularitati <1le compozitiei etc. )
Perspectiva narativa este obiectiva, cu naratiune la persoana a III-a. Nara-
torul omniscient, ornniprezent, sobru, deta~at intervine rareori prin epitetele
de caracterizare, prin care precizeaza ipostazele personajului (,vodii", ,dam-
nul", "tiranul", "bolnavul").
Titlul pune 1n lumina personalitatea puternica a personajului principal,
caracterul excepponal prin cruzimea sa.
Actiunea nuvelei este pusa pe searna unor personaje ale diror caractere pu-
ternice se dezvaluie 1n evolutia gradata a conflictului. In functie de rolullor 1n
aefUme.
actiune, personajele sunt puternic individualizate, construite cu rninutiozitate
(biografie, mediu, relatii motivate psihologic) sau portretizate succint.
Timpul ~i spatiul actiunii sunt precizate ~i confera verosimilitate naratiu-
nii. Nuvela mcepe cu mtoarcerea lui Lapu~neanul pe tronul Moldovei, 1n a
doua sa dornnie; actiunea se petrece la curtea dornneasca ~i la mitropolie,
ultimul capitol redand moartea dornnitorului, patru ani mai tarziu, 1n ceta-
tea Hotinului.
Conflictul nuvelei este complex ~i pune 1n lumina personalitatea puterni-
t.i.p.w>i. ca a personajului principal. Principalul conflict este de ordin politic ~i vizea-
d.e. ~ za lupta pentru putere intre dornnitor ~i boieri. Conflictul secundar, mtre
dornnitor ~i Motoc (boierul care 11 tradase), particularizeaza dorinta de raz-
bunare a dornnitorului.
2. Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului
ales, prin raportare Ia conflictul/conflictele din textul narativ studiat
. Alexandru Lapu~neanul este personajul principal al nuvelei, personaj ro-
'JUM-Wtat mantic, exceptional, care aqioneaza 1n situatii excepponale (exemple: scena
~ uciderii boierilor, a pedepsirii lui Motoc, scena mortii dornnitorului otravit).
22
fntruchipeaza tipul dornnitorului tiran ~i crud. El este construit din contras-
te, are calitati ~i defecte puternice.
In proza romantica, conflictele exterioare plaseaza personajele intr-o rela-
tie de antiteza, cum este cuplul construit pe tiparul romantic mger - demon,
doamna Ruxanda ~i Lapu~neanul.
3. Relevarea unor trasaturi ale personajului ales, ilustrate prin doua
episoade/citate/secvente comentate
Crud, hotarat, viclean, disimulat, inteligent, bun cunoscator al psihologiei
umane, abil politic, personajul este puternic individualizat ~i mernorabil.
Hotararea de a avea puterea dornneasca este implacabila ~i rostita mea de
la inceputul nuvelei, in raspunsul dat soliei boierilor trimi~i de dornnitorul
Torn~a, care i-a cerut sa se mtoarca de unde a venit pentru ca "tara" nu-l vrea ~
~i nu-l iube~te: ,Daca voi nu ma vreti, eu va vreau, riispunse Liipu?neanul, a ciirui eM.ttfiale.
achi scdntierii ca un fu lger, ?i dacii vai nu mii iubiti, eu vii iubesc pre voi ?ivai merge
ari cu vaia, ori fiirii vaia vaastrii. Sa mii !ntarc? Mai degrabii-~i va !ntaarce Duniirea
cursu[ !ndiiriipt" . Hotararea dornnitorului de a-~i relua tronul ~i dorinta sa de
razbunare fata de boierii tradatori declan~eaza conflictul nuvelei.
Caracterizarea indirecta, prin fapte, evidentiaza in rnaniera romantica
cruzirnea personajului ~i hotararea sa, puse in practica prin guvernarea cu c.a.II.CI.deAi-
ajutorul terorii, prin lichidarea posibilelor opozitii (incendierea cetatilor, ~pAi-n
desfiintarea armatei pamantene, confiscarea averilor boiere~ti, uciderea ~i Ga1*
schingiuirea unor boieri), culminand cu uciderea celor 47 de boieri la ospat.
Gradarea scenelor din capitolul al treilea dezvaluie magistral complexita-
tea portretului moral al tiranului care pune 1n aplicare un plan diabolic. Inte-
ligent, ii atrage pe boieri la curte spre a-i ucide. Abil, disimulat, se folose~te de
momentul slujbei relioase, de vestimentatia ~i de coroana dornneasca (,!n
ziua aceea, era !mbriicat cu taatii pampa damneascii"), de citate biblice presarate
intr-un discurs mincinos, dar persuasiv (,Bate-vai piistarul, ?i se var !mprii?tia
aile"). Crud, ordona soldatilor uciderea celor 47 de boieri, apoi alcatuie~te el
insu~i piramida din capete, pe care o arata cu satisfactie doarnnei. Rdde 1n
timpul masacrului. Pe Motoc il da cu sdnge rece multimii revoltate, spunand
ca face un act de dreptate. Diplomat, bun cunoscator al psihologiei umane,
inteligent, reu~e~te sa manipuleze masele ~i boierii ori face promisiuni
lini~titoare pentru ceilalti (Motoc, Doarnna Ruxanda), aparenta sub care se
ascunde un plan de razbunare.
In deznodarnantul din capitolul al IV -lea este infati~ata rnoartea tiranului
prin otravire. Dupa patru ani de la cumplitele evenimente, Ui.pu~neanul se
retrage 1n cetatea Hotinului. Bolnav de friguri, domnitorul este calugarit, CUw£ui.
dupa obiceiul vremii. Cand i~i revine, refuza sa accepte ca a fost calugarit, u.ie.tii
pentru ca acest lucru ar fi msernnat pierderea puterii dornne~ti. Replica ,De mii
vai scula, pre multi am sii papesc ~i eu .. ." exprima dorinta puternica de a se razbu-
na. Lapu~neanul ameninta ca-i va ucide pe top, inclusiv pe propriul fiu, urrna~ul
la tron, a~a incat doarnna Ruxanda accepta sfatul boierilor de a-1 otravi.
23
 -·-'"-,
~
Modalitatile de caracterizare sunt directe (de catre narator, de alte perso-
naje, autocaracteriza re) ~i indirecte (prin fapte, Iimbaj, atitudini, comporta -
ment, relatii cu a!te personaje, gesturi, tinuta, vestimentatie).
N~v~la. is;oridi, ro~~~ti~a, p~~o~ti~;i: ~
,Aiexandru Lirpu~neanul" de C. Negruzzi I
Naratorul realizeaza un portret fizic a! dornnitorului cu prilejul discursu-
. -~···-·_j
Ill. Relalia dintre doua personaje
- ... ... .... "_ .. _ ·"··-··-
-----·
Iui de la mitropolie, ocazie oficiala pentru a descrie ves timentatia specifica ~.-~-·--·~· .. -· .. ..
p.wdlzR.i epocii, care da culoarea !ocala: ,Pu rtn coronnn Pnlcologilor, $i peste dulmna polo-
roVJLC· IZezii de cntifen stnro;;ic, nuen mbanita turcenscii". Portretu l mora l este realizat, in
Context
mod direct, prin epitete: ,nenororitul damn", ,de;;iintatii wvlintare", sau prin
indicarea ipostazelor personajului : ,uodii", ,donmul", ,tirmwl", ,bolnavul". Prima nuvela istorica din literatura romana, Alexandm Liipu~neanul de Costache Ne-
gruzzi, apartine prozei rom antice, fiind publicata in perioada pa~optista , in primul nu-
Sunt folosite epitete ;;i in caracterizarea realizata de alte personaje: ,Crud $i mar a] revistei ,Dacia lilcrnul" (1840) .
cumplit este onmlacestn" (mitropolitul Teofan) ;;i In autocaracterizare: ,n-a;;fi un
niitiiriiu dc_frunte, clind m-n~ lncrede In tine?" (replica adresata vornicului Motoc). 1. Eie mP "'l"'2 ·'"!-::-. :;tr~H:t!__···?· <f' (f! ;:::;,;...1'0G:Z~~ie

Elemente de caracterizare indirecta prin limbajul personajului se desprind
din replici percutante, doua dintre ele figurand ca motto al capitolelor I ;;i
al IV-lea. Raspunsul dat boierilor, ,Dncii uoi 1111 mii ' 'refi, eu vii vreu [.. .] ?i dacii
0:1//.aci.e/!.i- voi 1111 mit iubiji, eu vii iubesc pre voi '?i voi merge ori cu voia, orifiirii voia voastrii" a
II Perspectiva narativa este obiectiva, cu naratinne la persoana a III-a, narator omnisci-
I ent, omniprezent; apar insa ~i epitete de caracterizare (,limn").
II Titlul pune i:n lumina person alitatea puternica a personajului principal.
II Actiunea nuvelei evidentiaza evolu(ia gradata a conflichtlui : lupta pentru putere in-

yv\.e .p_.;j.n
. ~~ devenit o emblema a personajului care se autodefine;;te prin vointa puternica.
Amenintarea ,De mii voi sw/a, pre multi mn sii popesc ~i eu . .." reda aluziv
dorinta de riizlnuwre a celui cazut. Orgoliul este exprimat in prima replica
rostita : ,Am m1zit de blintuirile jiirii ?i nm venit s-o mfintui" . Abilitatea politicii a
personajului este concentrata in celebrul raspuns despre rnultimea re voltata:
,Pro?ti, dar multi'" ·
4. Sus}inerea unei opinii despre modu! in <are se reflecta o idee sau
tema nuvelei In construqia personajului
In opinia mea, intr-o nu vela istorica, in care conflictul este lupta pentru
putere intre dom11itor ;;i boieri, caracterul sangeros a! actiunilor lui U.pu~­
neanul pentru impunerea au toritatii domne~ti se raporteaza veridic !a reali-
tatile social -politice din Moldova secolului al XVI-lea . Dorinta de razbunare
~i cruzimea fata de boieri este motivata psihologic de tradarea acestora in
prima sa domnie.
Potrivit esteticii romantice, portretul tiranului se contureaza din lumini ;;i
umbre ;;i in antiteza cu alte personaje: cruzimea lui cu blandetea doarnnei
Ruxanda, hotararea lui cu la;;itatea lui Motoc. Defin itoriu pentru un personaj
romantic este caracterul exceptional al faptelor ;;i a! i'nsu;;irilor sale: hotara-
rea exprimata in celebra afirmatie ,Dncii voi 1111 mii ureti, eu uii vreu" ;;i cruzi-
mea malefica, in scena uciderii eel or 47 de boieri.
Conduzie
II
tre domnitor ~i boicri .
II Timpul ~i spatiul actiunii: a doua domnie a lui Lapu;;neanul, in Moldova.
II Limbaju l personajelor este un mijloc de caracterizare indirecta, prin replici precum:
,Dacii voi 1111 mii ure[i, cu uii vrcu", ,Pro$1i, dnr nnriti'" etc.
2. Statutui socia l, psihobgic, r;1ora! etc ai personaje!or a lese
t.
II Potrivit principiilor rom ant ice, personajele nuvelei sw1t construite in anti teza ~i au
calitati ~i defecte impinse Ja extrcm (exceptionale).
II Alexandru lapu~neanul este personaj ul principal a! nuvelei, personaj romantic, ex-
ceptional; tipu l domnitorului tiran ~i crud, un caracter tare, construit In antiteza cu
boieru l Mo~oc, personaj secundar ce reprezinta tipu l boieru lu i tradator, vicl ea n, Ia~,
intrigant.
8 Raportul realitate - fiqiune: autorul a modificat unele date istorice pentru a sublinia
tipuri umane, boierul tradator ~j tiranul sangeros.
3. Trasatc ri!e persnnaj•'lor
II Scenele care infati~eaza relatiilc dintre domn ;;i Motoc se regasesc In primul ;;i in al
treilea capitol.
II Capitolul I cuprinde declan~area conflictului secundar, intre Alexandru Lapu;;neanul
;;i boierul tradator, Motoc in discutia lor, domnitorulli face o promisiune aparent li-
ni;;titoare lui Motoc.
• Planul de razbunare a[ lui Uipu;;neanul este crud, fiind indeplinit 'in capitolul al trei-
lea, cand Motoc este dat multimii la strigatul ,Capullui Motoc vrem'"·

Monumentalitatea, forta de a-;;i duce planurile la bun sfar;;it, indiferent

4. Opinie
Relatia care se stabile;;te intre domn ;;i Motoc este ilustrativa pentru conturarea a doua
·--
~
::l
de mijloace, spectaculosul actiun ilor, concizia replicilor fac din protagonistu! caractere opuse: ti ranul razbunator ;;i tradatorul. <U
nuvelei careia ii da titlul, Alexandru Lapu~neanul, un personaj m emorabil.
Conduzie
Cele doua. personaje suJlt romantice deoarece apartin exceptionalului prin cruzime, res-
pectiv prin ticalo?ie, fiind portretizate )n antiteza : caracter slab- caracter tare.
-
"'
<U
::l
t::
Cl
a:
24

Ill. Eseu despre relatia dintre doua
personaje dintr-o nuvela studiata
Context
Prima nuvela istorica din literatura romana, ,Alexandru Liipuf?neanul" de
Costache Negruzzi, apartine prozei romantice, fiind publicata 'in perioada
pa;;optista, in primul numar al revistei ,Dncin liternrii" (1840) .
Nuvela istorica este inspirata din cronici $i areca tema evocarea celei de-a
lema doua dornnii a lui Alexandru Lapu;;neanul (1564- 1569), un domnitor crud
nu.v.dei ;;i sangeros care lupta pentru impunerea autoritatii in fata boierilor, in Mol-
dova secolului al XVI-lea.
1. llustrarea a patru elemente de structura ~ide compozi!ie ale nuve-
lei, semnificative pentru analiza rela!iei dintre cele doua personaje
(de e\emplu : aqiune, conflict, rela\ii lernporole ~i spc1\iole, incipit, finaL
tehnici nc1rative, per-:pt'ctiv,'i n,<rati\'tl, registre stiiisticc, limbajul perso-
ni!jelc)r etc.)
Perspectiva narativa este obiectiva, cu naratiune la persoana a III-a. Nara-
torul omniscient, omniprezent, sobru, deta;;at intervine rareori prin epitetele
de caracterizare, prin care precizeaza ipostazele personajului (,vodii", ,dom- .
nul", ,tiranul", ,bolnavul") sau insu$irile lui Motoc (,mi~elul boier").
Titlul pune in lumina personalitatea puternica a personajului principal,
exceptional prin cruzimea sa.
Aqiunea nuvelei este pusa pe seama unor personaje ale caror caractere
puternice se dezvaluie 'in evolutia gradata a conflictului: lupta pentru putere
co.oM.o.n.ate.
a& ac.j.iwUi. 'intre dornnitor ;=;i boieri. In funqie de rolul lor in aqiune, personajele sunt
puternic individualizate, construite cu minutiozitate (biografie, mediu, rela-
tii motivate psihologic) sau portretizate succint.
Timpul ;=;i spatiul aqiunii sunt precizate ;=;i confera verosimilitate naratiu-
nii, construita 'in jurul intoarcerii lui Lapu$neanul pe tronul Moldovei, in a
doua sa domnie. In primele trei capitole, evenimentele se desfa;;oara 'indata
dupa revenirea la tron, ultimul capitol redand moartea domnitorului, patru
ani mai tarziu.
Limbajul personajelor este un mijloc de caracterizare indirecta, prin re-
plici precum: ,Oacii voi nu mil vreti, eu vii vreau", ,Pro~ti, dar multi'" etc.
2. Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc al fiecaruia
dintre personajele alese
Potrivit principiilor romantice, personajele nuvelei sunt construite in an-
CU!ii¥ titeza ;;i au calitati ;;i defecte impinse la extrem.
Alexandru Lapu;;neanul este personajul principal a! nuvelei, personaj ro-
mantic, exceptional, care aqioneaza in situatii exceptionale (de exemplu:
scena uciderii boierilor, a pedepsirii lui Motoc). El intruchipeaza tipul dom-
nitorului tiran ;=;i crud.
26
Lapu;;neanul este construit in antiteza, pe baza raportului caracter tare _
caracter slab, cu doamna Ruxanda, sotia sa, dar ;=;i cu boierul Motoc, personaj
secundar ce reprezinta tipul boierului tradator, viclean, la$, intrigant. Lipsit
de sentiment patriotic ;=;i de loialitate, il tradase pe Lapu;;neanul in prima
dornnie, iar la 'intoarcerea acestuia, il lingu$e$te ,nsemenen ciiinelui care In loc
sii mu~ce, linge miina cnre-1bate".
Raportul realitate- fictiune este relevant in construqia celor doua per-
sonaje. Astfel, domnitorul Alexandru Lapu;;neanul ;=;i boierul :'vlotoc sunt
personalitati istorice atestate in ,Letopisetul Tiirii Moldovei" de Grigore 'W1~
Urec~e, dar sc~iitorul ~odifica rea~itatea ~st~rica pentru a sublini_a doua ~e.f
t1pun umane: t1ranul sangeros $1 bmerul tradator. De$1 1stona atesta faptul ·
ca Motoc nu a asistat la revenirea la tron a lui Lapu;;neanul, pentru ca fugise
in Polonia unde a fost decapitat, Negruzzi il pastreaza ca personaj alaturi de
dornnitor tocmai ca sa puna in lumina caracterul sangeros al celui din urma.
Negruzzi se inspira din cronica lui Miron Costin in realizarea scenei uciderii
lui Motoc, al carei model este pasajul referitor Ia sfar;=;itullui Bati$te Veveli,
favoritullui Alexandru Ilia$.
3. Eviden~ierea prin doua episoade/dtate/secven!e comentate a
modului In care evolueaza relatia dintre cele doua personaje
Relatia care se stabile$te intre domn ;=;i Motoc se focalizeaza pe opozitia,
tipic romantica, intre caracter tare ;=;i caracter slab. Scenele care le infati$eaza
pe cele doua personaje implicate in conflictul secundar se regasesc in primul
;;i 'in al treilea capitol.
Capitolul I cuprinde expozitiunea ('intoarcerea lui Alexandru Lapu;;neanul
la tronul Moldovei, 'in 1564, 'in fruntea unei armate turce$ti, $i 'intalnirea lui cu
solia formata din cei patru boieri trimi;=;i de Tom;;a: Veverita, Motoc, Spancioc, ~
Stroici) ;=;i intriga (hotararea dornnitorului de a-$i relua tronul ;=;i dorinta sa de cu wl.i.a
razbunare fata de boierii tradatori). Arum se contureaza conflictul principal,
pentru putere, 'intre dornnitor $i boieri, ;=;i conflictul secundar, 'intre Alexandru
Lapu;;neanul ;=;i boierul care-! tradase 'in prima dornnie, Motoc.
Prin dialog ;;i epitete de caracterizare folosite de narator se contureaza
portretele m orale ale personajelor ;=;i relatiile conflictuale dintre acestea.
Hotararea de a avea puterea domneasca este implacabila ;=;i formulata de
la 'inceput, in raspunsul dat boierilor: ,Oacii voi nu mil vreti, eu vii vreu ... " (ca-
racterizare indirecta prin limbaj).
Motoc vorbe;;te in numele soliei, cerandu-i domnitorului sa se 'intoarca
pentru ca norodul nu-l vrea. Inteligent ;=;i hotarat, domnitorulintelege cabo-
ierii sunt cei care nu-l vor. Dupa plecarea soliei, ramane Motoc, viclean ;=;i
umil, pentru a-i cere sa se increada in boieri.
Raspunsullui Lapu;;neanul marcheaza declan;;area conflictului secundar,
dorinta de razbunare pentru tradarea boierului 'in prima dornnie. Eli;=;i cu-
noa;;te adversarul, pe care il caracterizeaza succint: ,Oar tu, Motoace? znvechit a.n.&.i.jw~~.e.a
in zile rele, deprins ate ciocoi Ia toti domnii, ai viindut pe Despot, m-ai viindut $i pre ~
mine, vei vinde $i pe Tom?a; spune-mi, n-a~ fi wz natiiriiu de frunte, ciind m-a~ !ncrede
In tine?" De remarcat 9i relevanta replicii in autocaracterizare. Bun cunoscator
27
 al psihologiei umane, domnitorul folose;;te proverbul ,Lupul piiru/ schimbii,
iar niiravul ba" pentru caracterul tradatorului sau . Cu abilitate, ii face o pro-
misiune lini~titoare lui Motoc: ,zti fiigiiduiesc cii sabin men nu se va manji in
~ sangele tiiu; te voi cruta, ciici imi e:;ti trebuitor, en sii mii rnai w;;urezi de bliistemuri-
~ le norodului". Boierul intrigant se crede util domnitorului, intrandu-i din nou
~ ,in Javor". Naratorul descrie gestullingu:;;itor al boierului: ,Motoc ii siirutii
~ ~rit~cis:~~~~nimis: ~it:;~~':sc_u
mana, asemenen canelui care, in lac sii mu~ce, linge mfinn care-/ bate" ;;i comentea-
za in stil indirect gandurile personajului: ,:;tin cii Alexandru-vodii a sii aibii ne-
voie de un intrigant pre cum era el" .
Planul de razbunare allui Lapu;;neanul este in sa crud ~i se indepline;;te in
capitolul al III-lea.
Domnitorul asista razand la macelul boierilor, ill timp ce Motoc, disimulat,
incearca sa radii ,en sii placii stiipfinului". Lipsit de demnitate, lingu~itor ;;i pre-
facut, la illtrebarea domnitorului daca a procedat bi.ne masacrand boierii, il
incurajeaza pe tiran spunandu-i ca a procedat ,w mare intelepciune" . Insa nara-
torul 11 caracterizeaza direct cu epitetul ,m!irwuul wrtezan". Acest moment
este preambulul razbunarii domnitorului pentru tradarea lui Motoc.
Cand multimea revoltata este illtrebata ce dore~te, strigatul ,Cnpullui Motoc
vrem!" stame~te spaima vomicului. Este Ia;; ill fata primejdiei, comportandu-se
tragi-comic in timp ce incearca sa-l determine pe damn sa nu-l dea multi.mii.
Sacrificandu-l pe boier, Lapu~neanul se razbuna pentru tradarea acestuia
in prima domnie ~i manipuleaza multimea revoltata, de a carei putere este
. con~tient: ,Pro:;;ti, dar multi". Stapanirea de sine, sangele rece sunt dovedite
~ in momentul pedepsirii lui Motoc, pe care il ironizeaza pentru falsullui pa-
, triotism ~i 11 ofera gloatei: ,Du-te de mori pentru bine/e mo:;iei dumitale, cum zi-
ceai znsuti cand zmi spzmeai cii nu mii vren, nici mii iube:;te tara. Sunt bucuros cii-fi
rii.splii.te~te fara pentru slujba ce mi-ai Jiicut, vfinz!indu-mi oastea .. .". Motoc sfar-
~e;;te sfa~iat de multime: , Ticiilosul boier ciizu in brntele idrei acesteia cu multe
capete, care intru o clipalii 1l fii.cu buciiti" .
Fara a constitui deznodamantul nuvelei, aceasta secventa este finalul con-
flictului secundar, illtre domnitor ;;i Motoc, reprezentantul marii boierimi.
4. Sustine rea unei opinii despre modul in care o idee sau tema nuvelei
studiate se reflecta in evolutia relatiei dintre cele doua personaje
In opinia mea, relatia care se stabile:;;te intre damn ;;i Motoc este ilustrati-
va pentru conturarea a doua caractere opuse. Donmul, caracter puternic, ho-
tarat, bun cunoscator al psihologiei umane, i;;i folose;;te tradatorul pana in
momentul in care ii sluje;;te interesele, apoi se descotorose;;te de el. De cea-
lalta parte, Motoc e un intrigant priceput, dar cu un caracter slab, predispus
la compromisuri, lingu~itor ~i lip sit de principii.
Concluzie
Cele doua personaje sunt romantice deoarece apartin exceptionalului
prin cruzime, respectiv prin ticalo;;ie, ;;i sunt portretizate ill antiteza. La~ita­
tea boierului intrigant pune in lumina v ointa, hotararea ;;i abi!itatea domni-
torului.
28
EPOCA MARILOR CLASICI
J
Context
Reveniti de Ia studii din strihnatate, cativa tineri (P.P. Carp, Vasile Pogor, Theodor Ro-
setti, Iacob Negruzzi ;;i Titu Maiorescu), con;;tienti de situatia precara a culturii romane,
au hotarat infiintarea Ia Ia;;i, in 1863, a ]unimii, o asociatie menita sa aduca un suflu nou
in cultura romana.
Etapele de activitate a s oci eta~ii Junimea
• Etapa i e~ea na (1863- 1874) are un pronuntat caracter polemic ;;i se manifesta in trei
directii: Iimba, literatura ;;i cultura. In aceasta perioada se elaboreaza principiile so-
ciale ;;i estetice ale junimismului.
• Cea de-a doua etapa (1 874 - 1885) este o etapa de consolidare; in aceasta perioada se
afirma reprezentantii de seama ai ,directiei noi" in poezia ~i proza romana: Eminescu,
Creanga, Slavici, Caragiale.
• Etapa a treia (bucure~tea n a ) incepe din 1885, ca.nd revista ,Convorbiri literare" este
mutata la Bucure§ti, Ia fel ca intreaga societate ]unimea. Aparipa revistei se prelunge:;;te
pana in 1944, dar ea nu va mai atinge gradul de popularitate din primii douazeci de ani.
1. Prezentarea trasaturilor criticismului junimist
Tudor Vianu identifica in lucrarea ,,storia literaturii romane moderne" trasaturile de-
finitorii ale ju.nimismului: spiritul critic, spiritul fi losofi c, gustul pe ntru clasic ~i acade-
mic, spiritul oratoric ~ i ironia.
2. Rolullui Titu Maiorescu de indrumator al culturii ~i alliteraturii din a doua jumatate a
secolului al XIX-Iea
• Titu Maiorescu a avut un rol definitoriu In cadrul societatii ]unimea, impunandu-se ca
adevaratul ei conducator, iar in cadrul epocii, drept indrumatorul cultural :;;i literar.
• Domeniile de manifestare a spiritului critic maiorescian su.nt numeroase: limba
romana, literatura, cultura, estetica, filosofia.
• Studiile sale sunt de o importanta majora pentru literatura romana: ,0 cercetare criticii
asupra poeziei de la 1867"; ,in contra directiei de astiizi fn cultura romanii" (1868); ,Asu-
pra poeziei noastre populare" (1868); ,Directia nouii fn poezia §i proza romaneascii"
(1872); ,Comediile d-lui Caragiale" (1885); ,Eminescu §i poeziile lui" (1889).
• Titu Maiorescu a elaborat ;;i studii care vizau limba romana, precum: ,Despre scrierea
limbei romane" (1866); , Limba romanii in jurnalele din Austria" (1868); ,Betia de
cuvinte" (1873); ,Neologismele" (1881 ).
3. Prezenta rea unui studiu reprezentativ pentru modernitatea gimdirii maioresciene ~i
pentru criticismul junimist
Un studiu reprezentativ pentru spiritul critic junimist :;;i pentru viziunea asupra
·--:::s:s
cu
-
evolutiei fenomenului cultural este ,in contra direcfiei de astiizi in cultura romanii", V\
aparut initial in revista ,Convorbiri literare" (1868) :;;i apoi in volumul care reune;;te cele cu
mai importante studii maioresciene, ,Critice". Titu Maiorescu formuleaza in acest stu- ::s
diu teoria ,forme/or fora fond". t:
~
4. Opinie, concluzie
Teo ria ,Jonne/or fi:irii fon d" define;;te sintetic stare a culturii romane din a doua jumatate
a:
a secolului al XIX-lea.
 personalitatea lui Eminescu In particular; In partea a doua a studiului, Maio- fiindca : ,inluptn intre civiliznren ndcz•iirntri ~i iut rc o uatiunc rc:islclilri St ' nilllicc~­
rescu traseaza principalele coordonate ale operei eminesciene. te nntizmen, dnr niciodntii nrleviirul."
Cu raportare Ia limba romana, teoria Jonnc!or _{tlrii folllf' are proieqii in
4. Exprimarea unei opir.!: argumem;_;~e c~':>;:-!· 0 ; ··.c.:,.
il.udi.i. studii precum: ,Despre scrierea limbei romiine" (1866); ,Limba romiina in jur-
d.e,l/j1/l-e nalele din Austria" (1868); ,Betia de cuvinte" (1873); ,Neologismele" (1881 ).
mului junimist ~i a L.t: ;·it,_;~'':·':":·;::::~;. ··· -· .~
f.i.rn.fm Maiorescu se arata astfel preocupat de problema ortografi e i limbii romane, Teo ria Jormelor frirri fonrl" define;;te sintetic stare a cuI turi i romane din a
-'w.m&W. adopta o atitudine critica fata de exagerarile direqiei latiniste, militeaza pen- doua jumatate a secolului a! X!X-Iea . Criticismul junimist obliga Ia rigurozi -
tru impunerea norn1elor limbii literare mod erne, ia atitudine lmpotriva exce- tate, spirit ?tiintific, echil ibru ;;i eleganta, factori care au contribu it decisiv Ia '"-·::L·:..J.:u..ti..e.
sului de neologisme . schimbarea !nfatisarii culturii romane.
3. Prezentarea .Jm,; studiu .-·<:!Yeze~tam. p.c~···v ;7'·c·lernitatea gim- In alta etapa a dezvo ltarii literatu rii romilne, anume i:n perioada interbe-
·:r!· i~ ~:":l~crP.:c;c¥·c- ... ; ":"·2"·-f...- .... ;..- ;.~;~.,,.~. ' ,...... · .~
lica, de sincronizare cu literatura occidentala, teoreticianul modernismu lu i
E. Lovinescu preia unele dintre ideile maioresciene, dar se raporteaza pole-
Unul dintre studiile repreze ntati\·e pentru spiritul critic junimist ~i pentru mic la teoria ,Jormelorfiirilfoud''.
viziunea asupra e\'o lutiei fenomenului cultural este ,,in contra direcfiei de
astazi in cultura romiinii ", aparut initial 'in re vista ,Co!luorl1iri liternre" (1868)
~i apoi 'in volumul care reune~ tc cele mai importante studii maioresciene,
,Critice" .
Titu Maiorescu formu leaza i:n acest studiu teo ria Jomu:lorfiirii jo11d" ;;i se
pronunta !mpotriva viciului radical al culturii romane din acea perioada,
,nende<•iirul", manifestat In toate domeniile \'ietii publice: In aspiratii, :in
/.eo.IUa. politica, In poezie ~i chiar In gramatica . De asemenea, criticul dezaproba fap-
~ tul ca tinerii care au plecat Ia studii In Occident (In Franta ;;i In Germania),
t&ui ~;.;ui. !ncepand cu prima jumatate a secolului al XIX-lea, au preluat formele civili-
zatiei apusene fara ale putea aplica fondului propriu de cu ltura, inexistent
Ja acea data. Maiorescu demonstreaza (cu exemple extrase In special din
opera reprezentantilor $colii Arde lene) ca , ncnrleuiiru!" are radacini adanci In
cultura noastra, lntemeiata Ia lnceputul secolului al XIX -Iea pe falsificarea
istoriei, a etimologiei ;;i a gramaticii.
In aparenta, romanii aveau Ia acea epoca toate formele civilizatiei occiden-
tale (politica, ;;tii.nta, ziare, academii, <;;coli, literatura, muzee, teatru ?i chiar o
constitutie), fara a a vea insa fondul necesar adaptarii acestor forme. Maiorescu
nu este 1mpotri va preluarii formelor culturale din exterior. Acestea trebuie

=
~~
~

n.ea.dcvplale
insa adaptate Ia specificul national <;;i anticipate de crearea fondului.
Maiorescu sustine faptu I ca aceste ,pretcntii fiirii fundnillen t" sunt un ele-
ment de adancire a prapastiei !ntre cla sele superioare, fascinate de iluzii, <;;i
singura clasa sociala reala, taranul roman, condamnata Ia suferinta sporita,
pentru a sustine edificiul ficti v a] culturii romane.
Exista ;;anse de corectare a civilizatiei romane?ti hmdamentate pe baze fal-
se numai daca se iau masuri 1mpotri\·a ei, prin descurajarea mediocritatilor $i
a ,Jormelorfiiriifonrl". Institutiile fiind cele care co recteaza mentalitatile, ,este
mni bine sii 1111 fnwn o ;;conlii rleloc dt'cfit sii fncelil o ;;con iii rcn [ ... ];" ?i, In general,
este mai bine sa nu fie 1nfiintate anumite institutii , daca nu exista ,mnturitnten
~tiintificii" necesara pentru asigurarea bunei functionari a acestora .
Concluzia lui Maiorescu este implacabila : ,Ctlcifiirii culturii ponte incii triii
zm popor cu niirle;den cii In Jnomentulfiresc a/ rlez.uoltiirii saie se z;n iui ~i acenstriformii
binefiiciitonre n vietii omene;;ti; rlnr cu o mlturii(afsti nu ,POnti! triii 1111 popor [.. .]" -

32 33
 ~'1\ Poezia romantica: ,Fioare a/bastra" de Mihai-E~inescu 4. 0pin ie

,'U Tema ~i viziunea despre lume Poezia este o dezvoltare a unui moti v romantic d e circulatie eu ropean a intr-o viziune
lirica proprie.

Context Concluzie

Poezia ,Flo are albastrii", scrisa 1n 1872 ;;i publ.icata in revista ,Convorbiri lit crarc" In Poezia , Floare albastrii" reprezinta o capodopera a creatiei eminesciene din etapa de
1873, este o cap odopera a liri smu lui eminescian d in etapa de tinerete, care anunta ma- tinerete, care anticipeaza poemul-sinteza ,Luceafiirul".
r ile creatii ulterioare, culminand cu , Luceafii rul"-
1.1ncadrare in urctogte
• Specie literara : poem fil osofic, egloga ;;i clcgie.
• Cure nt lite rar/trasaturi romantice: tema, motivele Jiterare, atitudinea poetica, ameste-
cu l speciilor, antiteza .
2. Prezentarea a do A i.nagini/idei poetke r~le:va.1t0 p.:mtru tema ~i viziunea despre
lume
• Tema : iubirea ;;i natura, conditia omului de geniu care aspira Ia absolut. IV!otivul cen-
tral: ,flonren nlbnstrr1" .
• SLmt asociate ;;i puse in contrast in viziune romantica doua mod uri de existenta $i ipos-
taze ale CLmoa;;terii: cunoa$lerea absoluta (culoa rea , ni/Jastrii") ;;i nmoa;;terea terestra
(,floare") .
• lpost aze lirice: Ca in lirismul de m a~ti , eu l liric 1mprum u ta pe rand doua ipostaze,
masculin - femini n sau omul de geni u - femeia iubita; lirismul subiectiv reiese prin
folosirea marcilor gramatica le ale eului liric.
3. Elemente de compozi~ie ~i de limbaj ale ''"xt;;l ..li poetic (tit!u, motiv central, strofe,
secven~e poetice)

• Titlul este simbolul central, un motiv ro ma ntic de circu latie eu ropeana, ce sugereaza
aspiratia spre ferici rea p rin iu bire.
• Compozitia romantica: Cele paisp rezece strofe alca tuiesc patru secve nte poet ice, prin
alternan ta a doua planuri, cosmic-terestru, ]n dialogul celor d ou a voci lirice: ge niul/
vocea masculina ;;i iubita.

!maginar poetk, figl:'·l sen< ant'ce/tropi

• Prima secve n!a poetica (strofe le I - Ill ) infati;;eaza, J'n monologul fete i, lumea rece a
ideilor, lumea lui : ,,Inr tc-ni cufundat In stelel$i In nori ~ i- n ccmri nnfte?" .
• A dou a secve nta poetica (strofa a patra) constituie med itatia barbatul ui asupra sp u-
selor iu bitei : , All! En spusc ndcviimi,/Eu am rfis, 11-nm zis nimicn" .

·--:::s:s • A tre ia secve n!a poet ica contine strofe le V - XII. Monologul fetei con tinu a cu o chema-
re Ia J'mplinirea iubirii in lumea ei, planul terestnJ: ,Hni In codml w verdmtiiiU!ld-izvonre
plnng In vnle ... ".
• Ultima secve nta poetica (strofe le XIII - XIV ) reprezin ta o contin uare a medi tatiei bar-
·--:::s:s
QJ <U
batul ui asupra iubi rii trecu te, pe care o proiecteaza de aceasta data in ideal ;;i a min ti -
"'
- -
u, QJ
<U re (Ji onre-al/Jnstrii' flonre-nlbnstrii!.. .! Totu~i este tris t In lume 1" ) .
::s • Ca racte rist icile limbajului poetic: Expresivitatea are surse multiple, !n pl an m orfo lo- ::s
t:: gic, lexical, sti listie, fonetic ;;i prozodic. t::
a
~
• Muzica litat ea, elem en tele de prozodie: rim a este 1mbrati$ata, ritmu l trohai c, masu ra
de 7- 8 silabe; apar rime rare. a:
 r~
Eseu cu privire Ia tema ~i viziunea despre lume
dintr-o poezie romantica studiata
Context
Poezia ,Floare albastrii", scrisa in 1872 ~i publicata 1n revista ,Convorbiri
literare" in 1873, este o capodopera a lirismului eminescian din etapa de tine-
rete, care anunta marile creatii ulterioare, culminand cu ,Luceafiirul". Dez-
voltare a unui motiv poetic european intr-o viziune lirica proprie, ,Floare
albastrii" poate fi considerata o poezie-nucleu a romantismului eminescian.
1. Eviden~ierea unor trasaturi care fac posibila lncadrarea poeziei
studiate intr-o tipologie, lntr-un curent cultural/literar, intr-o
orientare tematica
In ,Floare albastrii" sunt asociate, in maniera romantica, mai multe spe-
cii literare: poem filosofic, egloga (idila cu dialog) ~i elegie (poezie 1n care
1J.O..VJ-ie sunt exprimate sentimente de tristete, regret, melancolie).
'Wm.Cl.l'li.ici Tin de romantism: tema (iubirea ~i natura, conditia geniului, aspiratia
spre absolut), motivele literare, atitudinea poetica, amestecul speciilor, dar ~i
antiteza pe baza careia este construita poezia.
2. Prezentarea a doua imagini/idei poetice relevante pentru tema ~i
viziunea despre lume din textul studiat
La romantici, tema iubirii apare in corelatie cu tema naturii, pentru ca
l.e.nui natura vibreaza la starile suflete~ti ale poetului. ,Floare albastrii" apartine
acestei teme ~i reprezinta ipostaza iubirii paradiziace, prezenta 1n idilele
eminesciene din aceea~i perioada de creatie: ,Sara pe deal", ,Dorinfa", ,La-
cul" , , Povestea teiului", sau in secventa idilica din , Luceafiirul". Depa~e~te
insa cadrul unei idile, implicand ~i tema conditiei omului de geniu care aspi-
ra ]a absolut.
~ Cadrul natural £eerie ~i protector pentru cuplul de mdragostiti se reali-
f.iWuzll.e zeaza prin motive romantice frecvente in lirica erotica eminesciana: codrul,
izvoarele, priipastia, valea, luna .
. . In viziune roma.ntica, se confrunta doua mod uri de existenta sau ipostaze ale
~ cunoa~terii: lumea cunoa~terii absolute, infinite, a geniului (sirnbolizata de cu-
fum.e. loarea ,albastrfi") ~i lumea iubirii concrete, a cunoa~terii terestre (sirnbolizata
de Jloare").
Ca 1n lirismul de ma~ti, eulliric imprumuta pe rand doua ipostaze umane
~ (masculin - feminin) sau portrete spirituale (geniul- faptura terestra), care se
f.iWuvte. asociaza celor doua lumi. Lirismul subiectiv se realizeaza prin folosirea mar-
cilor gramaticale ale eului liric- verbe ~i pronume la persoana I singular: ,eu
am rfis".
36
3. llustrarea a patru elemente de compozi~ie ~i de limbaj ale textu-
lui poetic studiat, semnificative pentru tema ~i viziunea despre
lume (de exernplu · im21gin<:1r poetic titlu , incipit, rt' latii de opo-
zi\ie $ide sirnetrie, rnotiv poetic, Jaitmotiv, tlgl.lri sernantice/tropi,
elemente de prozodic etc. )
Titlul fixeaza simbolul centrat avand ca punct de plecare un motiv ro-
mantic de circulatie europeana, ce sugereaza aspiratia spre fericirea prin iu- ti.ifJ... .
bire. Motivulliterar asociaza substantivul Jloare", care simbolizeaza viata, ~i ~
culoarea ,albastrii", simbolul eminescian al infinitului, al marilor departari,
al idealului.
Cele paisprezece strofe alcatuiesc patru secvente poetice, prin alternanta ~·
a doua planuri, cosmic - terestru, in dialogul celor doua voci lirice: geniul/ 'Wm.artiicii
vocea masculina ~i iubita. Poezia are o compozitie romantica, fiind structu-
rata 1n jurul unei serii de opozitii: eternitate - viata, masculin - feminin, de- ~ d.e
ta~are apolinica- traire dionisiaca, vis - realitate, departe- aproape, trecut ~
- prezent.
Prima secventa (primele trei strofe) reprezinta monologul fetei ~i ia forma p.tU.m.a. iec-
repro~ului, tanara folosind simbolurile eternitatii pentru a configura imagi- ~
nea lumii reci a ideilor abstracte.
Meditatia barbatului, din strofa a patra, constituie cea de-a doua secventa 1flw.C.a a.
poetica ~i contine reactia indragostitului la repro~urile fetei . p.alh.a
Secventa a treia, care con tine strofele V- XII, este cea mai ampla ~i continua u.cu.en.ta a.
monologul fetei din prima secventa. De aceasta data, ea adreseaza barbatu- l!tei.a. ·
lui chemarea la implinirea iubirii in spatiul terestru, in cadrul naturii feerice.
Ultima secventa poetica (strofele XIII- XIV) este a doua interventie a vocii uil.i.m.a.
lirice din strofa a patra ~i reprezinta o continuare a meditatiei barbatului ~
asupra iubirii trecute, pe care o proiecteaza, de aceasta data, in ideal.
Sirnetria celor patru secvente poetice este potentata de monologulliric al 1.i.m.e.btia.
fetei, care exprima termenii antinomici (lumea lui - lumea ei), punctat de
cele doua reflectii ulterioare ale barbatului.
Prima secventa poetica (strofele I - III) infati~eaza lumea rece a ideilor,
imaqUuVt.
lumea lui. Monologul fetei mcepe cu repro~ul realizat prin adverbul ,iar", p.o.eiic,
plasat la mceputul poeziei. Tonul adresarii este familiar, iar 1n aparentul di- ~
alog alterneaza propozitii afirmative ~i negative, interogative ~i exclamative. denW.J11i.ce.
Termenii populari sustin adresarea familiara, iar cele doua apelative, ,sujle-
tul vietii mele" ~i ,iubite", dispuse simetric la inceputul ~i la sfar~itul primei
interventii a fetei, exprima iubirea sincera.
In prima strofa, universul spiritual in care geniul este izolat se configurea-
za prin enumeratia simbolurilor eternitatii- mortii: ,Iar te-ai cufundat in stele!
$i innori !ji-n ceruri nalte ?". Aspiratia spre cunoa~tere absoluta este sugerata de
metafora ,rauri in soare!Griimiide~ti-n a ta gandire" ~i de mi~carea ascensionala.
Domeniul cunoa~terii guvernat de timpul il1finit este definit prin intermediul
unor metafore cu valoare de simbol: ,intunecata mare" - misterul genezei;
,campiile asire"- universul de cultura ~i ,Piramidele-nvechite/Urcii-n cer viirful
lor mare" - universul de creatie umana proiectat cosmic.
37
 Avertismentul final ,Nil ciita In depiirtare!Fericirea ta, iubite!", de$i este ros- (,ro;;ic en miiru/"); inversiunea (,nlbastra-mi, dulcefloare"); metafora (,riiuri In
tit pe un ton $agalnic, cuprinde un adevar: in lumea terestra, implinirea soare"); simbolul (,Jloare nllmstrii" , ,ccmri-nnllc"); repetitia (,Floare-al/Jastrii'
umana se realizeaza doar prin iubire. jloarc-albastriil .. ").
A doua secventa poetica (strofa a patra) constituie meditatia barbatului Muzicalitatea trista a poemului este sustinuta de elementele de prozodie:
asupra spuselor iubitei. De$i recunoa$te adevarul din vorbele fetei, se deta- rima imbrati$ata, ritmul troh aic, masura versurilor de 7- 8 silabe. Se remarca e1err.£rJ.e de
$eaza cu o anumita ironie: ,Ah! Ea spuse adez>iirul,/Eu am riis, 11-mn zis nimica" . inovatiile Ia nivelul rimei (folosirea de cuvinte rare: ,giindire"- ,asire" ; dis- j2)w/"jL'die
chen-<.GAW
f.a A treia secventa poetica con tine strofele V- XII. Monologul fetei continua punerea 'in rima a unor parti de vorbire diterite: ,dispare"- ,Jlonrc").
Unpfirli/!R-a cu o chemare Ia implinirea iubirii in Jumea ei, planul terestru: ,Hai In codrul 4 . Sus~inerea ..t••,::;l '.Jp;r.ii despre mor,Lllr. care terr-a~~ vizitmEi< de-
iulMii w verdeatii ... " . Spre deosebire de alte idile eminesciene, aici femeia este aceea
spre hn'lC s"' ref"!e(+? · ...., te"tu' poet;( ~·tudiat
care adreseaza chemarea Ia iubire; ea incearca atragerea barbatului In para-
disul naturii, ca aspiratie spre refacerea cuplului adamic. In opinia mea, poezia este o dezvo ltare a unui motiv romantic de circula-
Cadrul natural se realizeaza prin motive romantice frecvente in lirica ero- tie europeana, intr-o viziune lirica proprie. ,Floare albastrii" i:;;i are punctu l
tica eminesciana : codrul, izvoarele, valea, balta, luna etc. Natura de inceput de plecare in mitul romantic al aspiratiei catre idealul de fericire, de iubire
de lume este, in viziune romantica, un spatiu nealterat de prezenta umana: pura, intalnit $i Ia scriitorul romantic german Novalis sau la poetul italian
,Stiinca stii sii se priivale!ln priipastia miireatii". Imaginile vizuale sunt asociate Leopardi. Motiv romantic de Ia rga circulatie eu ropeana, de asemenea regasit
cu cele auditive: , Und-izvoare pliing in vale" . :;;i in alte texte eminesciene, precum ,Ciilin (file din po·veste)" ori ,Siirmanul
Idealul de iubire se proiecteaza intr-un paradis terestru. Caldura zilei de Dionis", simbolul florii albastre dobande$te aici valoare poiisemantica : aspi-
vara se afla in rezonanta cu pasiunea chemarii, cu iubirea imparta$ita: ,f?i ratie spre fericirea prin iubire, opozitie intre lumea calda, terestra :;;i lumea
de-a soarelui ciildurii/Voi ft rof?ie ca miiru/,/Mi-oi desface de-mn· piirul!Sii-ti astup cu rece a ideilor.
diinsul gum" . Femeia iubita este o a pari tie de basm, gratioasa (,de-m1r piirul"), In creatia eminesciana, albastrul este culoarea infinitului, a idealului, iar
$.3.galnica (,;;-apoi cine treabii are7"), senzual -naiva (,,Eu pe-un fir de rommzitiil poarea simbolizeaza viata, iubirea. Repetitia din penultimul vers (,Flonre-nl-
Voi cerca de mil iube;;ti") . bastrii! floare-nlbastrii l .. ") $i versul final: , Totu~i este trist In lumc 1" exprima
Ultima secventa poetica (strofele XIII- XIV) este a doua interventie a vocii nostalgia dupa iubire, ca mister al vietii.
lirice din strofa a patra $i reprezinta o continuare a meditatiei barbatului
medi1a1ia asupra iubirii trecute pe care o proiecteaza de aceasta data in ideal $i aminti- Concluzie
di.n &&-.ae Poezia ,Flom-e albastrii" reprezinta o capodopera a creatiei eminesciene
re: ,$i te-ai dus, dulce mimme,/$i-a murit iubirea IWastrii" .
Cadrul obiectiv al idilei se incheie cu despartirea, iar in planul subiectiv din etapa de tinerete, care anticipeaza marile teme :;;i idei poetice dezvoltate
se accentueaza lirismul. mai tarziuin poemul-sinteza ,Luceafiirul".
Daca in penultima strofa despartirea indragostitilor pare temporara, in
ultima strofa, separata, la nivel formal, printr-un $ir de puncte de suspensie
de restul poeziei, sfar$itul visului de iubire devine o certitudine. Verbele !a
timpul trecut (,te-ai dus", ,a murit") sustin tonalitatea elegiaca. Contrastul
dintre vis $i realitate, dar $i dintre cele doua lumi care o clipa s·-au intalnit in
iubire, pentru ca a poi sa se rea$eze in limitele lor este sugerat de repetitia din
penultimul vers (,Floare-albastrii 1 floare-albastrifl ...") $i, mai ales, de versul fi-
nal: , Totuf?i este trist In fume'" .
Expresivitatea are surse multiple, in plan morfologic, lexical, stilistic, fo-
netic $i prozodic.
~~
La nivel morfologic, verbele !a prezentul etern redau lumea ideilor sau ve$-
ci1e fimf;.a_ nicia naturii (,urea", ,stii"), verbele Ja viitor din monologul fetei proiecteaza
jului aspiratia spre iubire in reverie, iar verbele Ja trecut, din meditatia barbatului,
~ redau reflectia $i distantarea temporala (,,am riis", ,te-ai du.s", , a murit") . La
nivellexical, vorbirea populara $i limbajul familiar accentueaza intimitatea
(,inca I te", , n u en ta").
Figurile de stil $i imaginile artistice sunt numeroase: epitetul (,priipastia
miireatii'', ,trestin cea /ina"); personificarea (,izwarepliing In <>ale"); comparatia
39
38
r.
("'\ Nuvel;rea Iis;a, psi hol~g ica: ,Jij;;~ra. cu noroc" l • Construqia personajelor: In nuvela, accentul nu cade pe actul povestirii, ci pe com-

·V
I
de loan Slavici
. .. _1. Te!"a ~~ ~i~~unea_~e~pre~~
I plexitatea personajelor.
• Ghita este eel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici, deshnul sau ilustrand
consecintele nefaste ale dorintei de imbogatire.
• In cursu! nuvelei, Lica ramane ega! cu sine, ,un om riiu $i primejdios ." Ana sufera tran-
sformari interi oare majore, care ii ofera scriitorului posibilitatea unei fine analize a
psihologiei feminine.
• Stilul nuvelei este sobru, concis, fara podoabe. Limbajul naratorului ~i al personajelor
Context valorifica acelea~i registre stilistice: limbajul regional, ardelenesc, limbajul popular,
Publicata 1n 1881, in volumul ,Novele din pop or", nuvela realista, de factura psihologi- oralitatea.
ca ,Mom-a cu no roc" devine una dintre scrierile reprezentative pentru viziunea lui loan
Slavici asupra lumii ;;i asupra vietii satului transilvanean. 4. 0 pinie

1. incadra'ea nuve 2i intr-o tipologie, intr-un curent cultural!litera r, intr-o o rientare

Nuvela ilustreaza o teza morala: goana dupa inavutire cu orice pret distruge echilibrul
tematid\ interior §i lini~tea familiei.

• Specia literara: nuvela psihologidi- argumente: framantarile de con~tiinta ale perso- Conduzie
najului principal, surprinderea confictului interior 9i folosirea unor tehnici de inves-
tigare psihologica ,Moara cu 11oroc" de loan Slavici este o nuvela realista, psihologica, din care reiese
• Curent literar: nuvela realista - argumente: tema familiei 9i a dorintei de inavutire, pregnant viziunea lui loan Slavici asupra vietii satului transilvanean.
obiectivitate, personaje tipice pentru o categorie sociala (carciumarul, jandarmul),
tehnica detaliului.
2. Ilustrarea temei
Tema: consecintele nefaste ;;i dezumanizante ale dorintei de imbogatire.
3. Elemente de str'~ctma ?ide compozi}ie
• Titlul nuvelei este mai degraba ironic: daca la inceput moara aduce prosperitate, in
final va aduce ghinion.
• Perspectiva narativa este obiectiva.
• Simetria incipit - final. Interventiile batranei din incipitul ~i din finalul nuvelei, ,Omul
silfir: mul[wn it w silrilcia sa, cilci, dacil-i vorba, nu bogiltin, ci lini!jtea colibei tale te face Jeri-
cit" ;;i ,a~a le-a fast datat .", puncteaza cele doua teze morale ale nuvelei, formulate in
prolog ;;i epilog.
• Viziunea despre lume in nuvela lui loan Slavici are caracter clasic, moralizator.
• Fiind o nuvela psihologica, conflictul central este unul moral, mai precis conflictul
interior al protagonistului, dintre dorinta de a ramane om cinstit ~i dorinta de a se
imboga(i alaturi de Lica. Conflictul exterior este eel dintre Ghita ~i Lica.
• Spa!iul ~i timpul: carciuma este Ia rascruce de drum uri, izolata; actiunea se desfa9oara
pe parcursul unui an, de Ia Sfantul Gheorghe pana Ia Pa~tele din anul urmator.

·--
• Ac!iunea: Alcatuita din 17 capitole, cu pro log 9i epilog, nuvela are un subiect concentrat.

·--
::s
::s
• In expozi!iune, Ghita ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc, pentru a ca9tiga
rapid bani. Aparitia lui Lica Samadaul Ia Moara cu noroc constituie intriga nuvelei,
declan;;eaza conflictul interior ;;i tulbura echilibrul familiei .
::s
::s
cu
cu • Desfa~urarea ac!iunii ilustreaza procesul instrainarii d!rciumarului de familia sa 9i al
V'l

-
V'l
cu
::s
dezumanizarii provocate de dorinta de imbogapre prin complicitatea cu Lica .
• Punctul culminant: De Pa;;te, Ghita prefera sa-;;i lase sotia singura cu Samadaul, ea
ne9tiind ca Ghita merge dupa jandarm. Dezgustata, Ana i se daruie;;te lui Lica. -
cu
::s
s:::

-
s:::
10
Q.
• Deznodamantul este tragic Ghita o ucide pe Ana ;;i este omorat din ordinul lui Lica;
incendiul mistuie carciuma de Ia Moara cu noroc; Lica se sinucide. Nuvela are final
moraliza tor.
~
a..

I. Eseu cu privire Ia tema ~i viziunea despre lume
'--""""""-----~----- _,__ -
dintr-o nuvela studiata
'
Context
Scriitor afirmat la sfar;;itul secolului al XIX-lea, Ioan Slavici este u n ul din-
tre adeptii realismului clasic Publicata in 1881 in volumul d e debut ,Novele
din popor", nu vela realista, de factura psiholog ica ,Moara w noroc" devine
una dintre scrierile reprezentative pentru viziunea lui Ioa n Sla v ici asupra
lumii ;;i asupra vietii satului transilvanean ,
1. Evidentierea a doua trasaturi e<Fe fac po::;it;:;;3 hcadrarea m!ve -
lei intr-o tipologie, intr-t.m curenz cultvralf!iterar, intr-o orientare
tematica
,Moara cu noroc" de loan Slavici este o nu veL\ adica o specie epid\ 1'11
proza, cu un fir narativ central ;;i o constructie epica riguroasa, cu un conflict
concentrat Personajele relativ purine scot i'n evidenta evolu tia p ersonajului
principal, puternic individualizat
Este o nuvela psihologica deoarece infati;;eaza fra m antarile de con;;tiinta
ttl.UJda ale personajului principal, care traie;;te un conflict inte rior, moral ;;i se trans-
~ forma suflete;;te, iar analiza se realizeaza p rin tehnici d e in vestigare psiholo-
gica: monolog interior, stil indirect liber, scene d ialogate, i'n soti te d e notatia
gesticii ;;i a mimicii,
Este o nuvela realista p rin: tema familiei ;;i a dorintei de in a vutire, obiec-
tivitatea perspectivei narative, includerea de personaje tipice pentru o cate-
gorie sociala (Ghita reprezinta tipul carciumarului dornic de i mbogatire,
ttl.UJda
~
Pintea este jandarmul, Lica este Samadaul, dar ;;i talh arul), verosimilitatea,
prezentarea veridica a societatii ardelene;;ti din a doua jumatate a secolului
al XIX-lea, tehllica detaliului semnificativ in descriere (drumul ;;i locul de la
Moara cu noroc) ;;i in portretizare (Lica Samadaul),
2.11ustrarea temei nuve!ei stud!;:;tl?' prin dou,'\ episo;:;rde/dt?~te/sec­
vente comer.tate
,Moara cu noroc" de loan Slavici areca tema consecintel e n e fa s te si dez-
umanizante ale dorintei d e imbogatire, Tem a poate fi pri vita di n mai multe
perspective, Din perspectiva sociala, nuvela prezinta incerca rea lui Chita de
a-;;i schimba statutul social (din cizmar vrea sa dev ina carciumar ) ;;i de a
asigura familiei sale un trai indestulat Din perspecti va mora liza toa re, nu ve-
la prezinta consecintele ne faste ale dorintei de a a vea bani , Din p e rspecti va
psihologica, nuvela prezin ta conflictul inte rior trai t d e Ghita , ca re, dornic de
prosperitate economica, i;;i pierde treptat increderea in sine ;; i in fam ilie,
3. Prezentarea a patru eiemente de s~ructwd. { rk ,:s r:t p,:,;: ~ ..~ ;;;,f.::
textului narativ, semnificative pentru tema s! vizii.)','f:;, hrne
din nuve!a studiata 'ck Z\• 'rno' u: ,,,,t'c,n · .· ,, 1 ' ;,, •. , < : : ·. " ') ,;:(.
42
' . . .
~~ spa k~ . li!C1t)it . ~~ t I ~) ( \
~ tilis!i~.<· : li:n -~ ·
Titlul nu velei este m ai d eg ra ba iro nic Topos ul ales, c~rciuma numiti\
]v1oara cu noroc, ajunge sa insem nc, mai curiind, Moara cu gbinion, Moa ra
care aduce nenorocirea, d eoa rece cii sti gu ril e obtin ute aici ascund ne leg iuiri,
Perspectiva na rat iva este obiecti vZ\ , inta mplaril e di n nuvelZ\ sunt reiJtatc IC1 '· ' ·)_'j{l!.
persoana a III-a, de ca tre un narator deta;;a t, om n iscient ;;i omniprezenL ln ter- t'::· 1;/~ ·,_r
ferenta din tre planu l na ra to ru lui si eel al personajelor se real izeaza prin folosi- ,,,, ,
rea stilului indirect liber (, A nn i~i n'ilcii pe inilllii ~ i ~ c rlctc In joe Ln inccput se z•eriea
c-nfost prinsii ric silii; rlnr cc m'cn stlfncii 7 Ln un nn Wlllelor, de cc si'i 1111 jowc7") ,
Pe Janga perspectivC1 obiecti va a nJratoru lui , <lpare tehni ca punctului de
vedere In interventiile sime trice ale batrii nei, d in incip itu l si eli n fi n alu 1 nuve-
Jei, Soacra afirma la 'in ceput, ln tr-o d iscutie cu Ghita, ca : ,On111l sii fic illultumil
o £siiriicin sn, ciici, rlncii-i Z'O rbn, 111 1 l'ogiitin, ci lini~ tcn colibci tole tc(ncc,t'cricit", iar
!a sfar;;it pune i'ntilmpla rile tragice din nu ve!ZI pe sea m a destinulu i necruta-
tor: ,n;;nlc-n fo st rln tnt ,",
Cele doua teze morale, formulate in prol og ;;i e pi log, sunt confirrnate In
desfa;;urarea nara tiva, ia r person ajcle ca re !nca ld C1 ceste principii ale satului
traditional sunt sanctionate In fin alul n uvel ei , A;;ada r, v iziunea d es pre lume
in nuvela lui loan Slavici are carC1 cter cl asi c, moral izatoL
In dialogul din in cipihd nu velei, dintre soacra :;;i Ghi ta, sc confrunt5 doua
conceptii d~spre viata/fe ri cire: batriin a este adepta valorilor traditionale, In timp
ce Ghita, capul familiei, dore;;te buna sta rea materiala, Ghita, cizmar sarac, da r
cinstit ;;i harnic, ia in arenda c5rcium a de la Moara cu noroc, pentru a ca;;tiga ra-
pid bani, ca sa -;;i deschida UJl atelier, Carcium arul nu este Ja !nceput un om slab,
ci dimpotriva, voluntar, care i:;;i asuma responsabilitatea destinul ui celorlalti ,
Fiind o nu vela psihologica, in , Mom·a cu Horae" d e IoC1 n Sla vic i con t1 ictul
central este unulmora t psiho logi c, con t1 ictul interi or a[ protagonis tu lu i, Per-
>:<.',cJ{fidvf
sonajul principal, Ghita, oscileaza lntre dorinta d e a ramane orn cin stit, p ede c~-td/u-d
o parte, ;;i dorinta d e a se 'imbogati alaturi d e Lica, pe de alta p a rte , Con flictul
interior se ret1ecta i'n plan exterio r, i'n confruntarea dintre ca rciumarul Gh ita
~i Lica Sa mad au L
In nuvel a realista, spati ul ;;i timpul sun t precizate, Ca rciurna de Ia Moara
cu noroc este a$ezata Ia rascruce de d rumur i, izolata, in conj urata de p ustic-
ta ti intunecoase, Aqiu nea se desfa;;oara pe pa rcursu l un ui an, lntre doua
repere temporale cu valoare religioas5 : de la Sfan tul Gheo rg he pana lJ Pa;;-
tele din anul urmator; apa si fo cul p u rifica locuL
Alcatuita din 17 capitole, cu prolog $i e pi log, n uvel a are un subiect con-
centraL
In expozitiune, descrierea dru mul ui care merge Ia Moara cu n oroc ;;i J locu-
lui ill care se a fla carcium a fixea za cadrul actiunii, Ghita, Cizmar sa rae, hotara;;-
te sa ia in are nda carciuma de Ia Moara cu noroc, pentru a ca :;;tiga ban i mJi e~":jF'<~'- L.u.::o:t
multi ;;i mai repede, 0 vremc, aface ri! e ii rncrg bine, iar prirnele semne ale
bunastarii ;;i ale a rmoniei In care traie;;te familia nu lnta rzie sa apara, sccna
numararii banil or, sam bMa seara, fiin d sugestiva,
43
 Aparitia lui Lica Samadaul, ~eful porcarilor ~i al turmelor de porci din im-
. . prejurimi, la Moara cu noroc, constituie intriga nuvelei, declan;;and in sufletul
in.tJUq.a. lui Ghita conflictul interior si tulburand echilibrul familiei. Lica ii cere sa-i
spuna ~ine trece pe Ia carciu~a, iar Ghita i~i da seama ca nu poate ramane la
Moara cu noroc fara acordul Samadaului.
Mai intai, Ghita i;;i ia toate masurile de aparare impotriva lui Lica: merge
la Arad sa-~i cumpere doua pistoale, i~i face rost de doi caini ~i i~i angajeaza
inca o slug a, pe Marti, ,un ungur inn it en un brnd".
Desfa~urarea aqiunii ilustreaza procesul instrainarii carciumarului fata
de familie $i al dezumanizarii provocate de dorinta de imbogatire prin com-
== .
'
plicitatea cu Lica. Datorita generozitatii Samadaului, starea materiala a lui
Ghita devine tot mai infloritoare, numai ca Ghita incepe sa-$i piarda increde-
rea in sine. Carciumarul devine interiorizat, mohorat, violent, 'ii plac jocurile
crude, primejdioase, se poarta brutal fata de Ana, pe care o protejase pana
atunci, $i fata de copii. La un moment dat, ajunge sa regrete ca are familie $i
copii, pentru ca nu-$i poate asuma total riscul 'imbogatirii alaturi de Lica.
Dornic sa faca avere, se indeparteaza treptat de Ana $i devine complicele lui
Lica la diverse nelegiuiri, primind in schimb bani obtinuti din jafuri $i crime.
Este anchetat in doua rand uri, fiind acuzat de complicitate in jefuirea arenda-
$Ului de unde este eliberat pe ,chezii~ie", $i chiar in uciderea unei femei $i a
unui copil. I$i pierde imaginea de om cinstit pe care o avea in fata oamenilor.
Framantarile $i neputinta de a ie$i brusc din intelegerea cu Lica alterneaza cu
momentele de sinceritate in care ii cere iertare sotiei. Carciumarul se aliaza
cu jandarmul Pintea, fost hot de codru $i tovara$ allui Lica, pentru a-1 da in
vileag pe Samadau, insa nu este cinstit nici fata de acesta, caci dore$te sa 1$i
pastreze o parte din banii obtinuti din afaceri necurate.
Punctul culminant ilustreaza dezumanizarea lui Ghita. La sarbatorile Pa$te-
lui, Ghita i$i arunca sopa in bratele Samadaului, lasand-o singura la carciuma,
p.wtc.tu1 in timp ce el merge sa-l anunte pe jandarm ca Lica are asupra lui bani furap.
cdm.i.n.an.t Dezgustata de la$itatea sotului $i ne$tiind motivul real pentru care acesta pleca-
se, intr-un gest de razbunare disperata, Ana i se daruie~te lui Lica deoarece,
spune ea, in ciuda nelegiuirilor comise, el e ,om", pe cand Ghita ,nu e dedit
muiere imbriicatii in haine biirbiite~ti" .
Deznodamantul este tragic. Dandu-$i seama ca sotia 1-a 'in$elat, Ghita o
ucide pe Ana, fiind la randullui omorat de Raut, din ordinullui Lica. Un
incendiu provocat de oamenii lui Lica mistuie carciuma de Ia Moara cu no-
dq.n.o.dii- roc. Pentru a nu cadea viu in mainile lui Pintea, Lica se sinucide izbindu-se
m.cintul cu capul de un copac. Nuvela are final moralizator, sanctionarea protagoni$-
tilor este pe masura faptelor. Singurele personaje care supravietuiesc sunt
batrana $i copiii, fiintele morale $i inocente.
In nuvela, accentul nu cade pe actul povestirii, ci pe complexitatea perso-
najelor, care par sa aiba un destin prestabilit.
Personajul principal, Ghita, este eel mai complex personaj din nuvelistica
lui Slavici, un personaj ,rotund", care traie$te un proces a! dezumanizarii, cu
framantari suflete$ti $i ezitari. Destinullui ilustreaza consecintele nefaste ale
dorintei de imbogatire.
44
El intra in relatie cu celelalte personaje, care ii nuanteaza evolutia. Fra-
rnantarile $i transformarile sale interioare sunt urmarite cu atentie $i redate de
catre narator direct sau in stil indirect liber. Modificarile comportamentale $i
afective ale lui Ghita sunt percepute curand de Ana (exemplu de caracterizare
directa din perspectiva altor personaje: ,siimtea eli de ciitvn timp biirbatul ei s-a
schimbat").
Mijloacele de caracterizare indirecta sunt predominante $i diversificate.
Naratorul noteaza gesturile, replicile, reactiile personajelor, surprinde relati-
ile dintre ele, dar $i gandurile acestora. Dialogul este reprezentativ pentru
ilustrarea unor trasaturi de caracter. Astfel, framantarile lui Ghita sunt reda-
te in monologul interior: ,.Ei' Ce sii-mi fac? ... A$a rn-a liisat Dumnezeu! ... Ce
sii-mi fac dacii e in mine ceva mai tare dedit vointn mea 7 Nici coCO$atul nu e insw?i
vinovat cii are cocoa$e in spin are".
Lica ramane pe tot parcursul nuvelei ega! cu sine, ,un om riiu $i primejdios".
Samadau $i talhar, este necrutator cu tradatorii, generos cu aceia care il spri-
jina in afacerile necurate, hotarat ;;i crud.
Ana sufera esentiale transformari interioare care ii ofera scriitorului posibi-
litatea unei fine analize a psihologiei feminine. La inceput o femeie devotata
caminului, protejata mai intai de mama $i apoi de sot, reprezentand un ideal
de feminitate (,Ana ern tiiniirii $i frumoasii, Ana era Jragedii $i subfiricii"), Ana este
impinsa in bratele Samadaului ;:;i apoi este ucisa de Ghita, fiindca l-a in$elat
Trasaturile personajelor se desprind din fapte, vorbe, gesturi $i din relatiile
care se stabilesc intre acestea (caracterizare indirecta). De asemenea, naratorul
realizeaza portrete sugestive, iar detaliile fizice releva trasaturi morale sau sta-
tutul social (de exemplu, portretul Samadaului). Mijloacele de investigatie
psihologica sunt: scenele dialogate, monologul interior de factura traditiona-
la $i acela realizat in stil indirect liber, introspectia, notatia gesticii, a mimicii
si a tonului vocii.
, Stilul nuvelei este sobru, concis, fara podoabe. Limbajul naratorului $i al ~
personajelor valorifica acelea$i registre stilistice: limbajul regional, ardele-
nesc, limbajul popular, oralitatea.
4. Exprimarea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau
tema In nuvela aleasa
In opinia mea, analiza psihologica este pusa in slujba unei teze morale:
goana dupa inavutire cu orice pret distruge echilibrul interior $i lini$tea fa-
miliei. Avertismentele batranei sunt ignorate de Ghita. Nu munca cinstita
prin care omul devine instarit este condamnata de moralistul Slavici, ci obti-
nerea averii pe cai necinstite ;;i instrainarea de familie.
Concluzie
,Moara cu noroc" de loan Slavici este o nuvela realista- prin tema, tipolo-
gia personajelor $i stil- $i 0 nuvela psihologica, pentru ca urmare$te conflictul
interior, framantarile in planul con;:;tiintei personajelor. Observarea este mi-
nutioasa, detaliata ;;i serve;;te realizarii unor psihologii complexe (Ghita).
45
 ~¢ N~vel; realista;psi~olo~i~~:­
1 'U ,Moara cu noroc" de loan Slavici
--....--·-···----~-..
l~--.-~:!~rtic~l~ri!~ti ~e co~~tr_u~i: a per~~-na!~"l~! ~rincipal ..J
Context
Publicata !n 1881, in volumul ,Novele din pop or", nuvela rea lista, de factura psihologi-
ca ,Moara cu noroc" devine tma dintre scrierile reprezentative pentru viziunea lui Ioan
Slavici asupra lumii ;;i asupra vietii satului transilvanean.
1. Elemente de structura $i de comnozitie ale rmvelei. semnificative poentru realizarea
personajului din nuvela studiata
• Tema nuvelei: consecintele nefaste ;;i dezumanizante ale dorintei de imbogatire.
• Titlul nuvelei este mai degraba ironic, carciuma numita Moara cu n oroc ajunge sa in-
senme de fapt, Moara cu ghinion, ca;;tigurile ob\inute aici ascunzand nelegiuiri ;;i crime.
• Pe rspectiva narativa este obiectiva.
• Simetria incipit - final, creata de interventiile simetrice ale batranei: ,Omul si'ifie mul-
tumit cu si'iriicia sa, ciici, dacii-i vorba, nu bogi'itia, ci lini~tca colibei tale teface fericit" ~i ,a~a
le-a fast data! ... " .
• Fiind o nuvela psihologica, conflictu l central este eel inte rior, al protagonistului, !ntre
dorinta de a ramane om cinstit ~i dorinta de a se imbogati alaturi de Lica. Conflictul
exterior este eel dintre Ghita ;;i Lica .
2. Statutul social, psiho!ogic, moral etc al personajului ales
• Ghita este eel mai complex personaj din nuveli.stica lui Slavici; destinul sau ilustreaza
consecintele nefaste ale dorintei de imbogatire.
• Statutul initial: Cizmar sarac, dar harnic $i cinstit, dore;;te sa-;;i schimbe statutul soci-
al ~i ia in arenda chciuma de Ia Moara cu noroc ca sa asigure bunastarea famili.ei. Sot
~i tata iubitor.
3. llustrarea trasaturilor personajului ale;;, prin se.::ven!e narative/situa!ii semnlficative
sau prin citate <:omentate
• Din momentul venirii lui Lica Ia dirciuma, incepe procesul de instrainare a lui Ghita
fata de fam ilie. Gesturile ;;i gandurile carciumarului tradeaza conflictul interior ;;i
contribuie la realizarea analizei psihologice.
• Carciumarul se treze~te implicat fara voie in jefuirea arenda~ului ~i in uciderea unei
fernei ~i a unui copil.
• Orbit de dorinta de razbunare, l~i arunca sotia In bratele Samadaului .
-·-
4.0pinie
::l
Destinul tragic allui Ghita, personajul principal al nuvelei ,Moara cu noroc", are un rol
::l moralizator, potrivit avertismcntului rostit de batrfma in prolog.
Q}
-6
~ Conduzie
::l ,Moara cu noroc" de loan Slavici este o nuvela realista, psihologica . Analiza psihologi-
ca detaliaza ;;i sustine teza morala.
Q:
--
'
. ,.
.,..,.::'~- ...............,......-.......~- ....
!
-
II. Eseu despre particularita~ile de construc~ie a
I \~'
;~
personajului principal dintr-o nuvela studiata
. _ . _.... _._:w>o=; ---
...
-~- ~-..:...:..
Context
Scriitor afirmat Ia sHir~itul secolului a! XlX-lea, loan Slavici este unul dintre
adeptii realismului clasic. Publicata in 1881, in volumul de debut ,Novele din
pop01/', nuvela realista, de factura psillologica ,Mom·a cu noroc" devine una
dintre scrierile re prezentati ve pentru viziunea lui loan Slavici asupra lumii
$i asupra vietii satului transil vanean .
1. llustrarea a patru elemente de structura ~i de compozi~ie ale nu-
velei, semnificative pentru realizarea personajului din nuve la stu-
diata (ck C\l'mp!u: actiunc, C'l.mflict, rd<l\ii temporalc ~i spatiale,
incipit, finaL tchnici narative, pt'rspvctiva narativti , rt'gistre stilis-
tice, l i mbaju lP''r~,t)l1,1jt>lt )[ell:.)
,Moara cu noroc" de loan Slavici are ca tema consecintele nefaste ~i dez-
umanizante ale dorintei de imbogatire.
Perspectiva narativa este obiectiva . Intamplarile din nuvela sunt relatate
la persoana a III-a, din perspectiva unui narator omniscient ~i orrmiprezent.
Titlul nuvelei este mai degraba ironic. Toposul ales, carciuma numita Moa-
ra cu noroc, ajunge sa insemne, de fapt, Moara cu ghinion, Moara care aduce
nenorocirea, deoarece ca$tigurile obtinute aici ascw1d nelegiuiri ~i crime.
Simetria dintre incipitul $i finalul nuvelei este data de vorbele batranei,
soacra lui Ghita, care Ia inceput sus tine ca : ,Omul sa fie multumit cu siinicia sa,
ciici, dacii-i vorba, nu bogiitia, ci lini~;tea colibei tale te face fericit", iar Ia sfar~it ~utf
pune intamplarile tragice pe seama destinului necrutator: ,a~a le-a fast CUwl
data' ... ". Cele doua afirmatii sunt p r incipalele teze morale ale nuvelei.
Fiind o nuvela psihologica, in Moara cu noroc de loan Slavici conflictul
central este moral, psiliologic, conflictul interior a! protagonistului. Persona- ~
jul principal, Ghita, oscileaza lntre dorinta de a ramane om cinstit, pe de o ceniJtal
parte, $i dorinta de a se lmbogati alaturi de Lica, pede alta parte. Conflictul
interior se reflecta in plan exterior, in confruntarea dintre carciumarul Ghita
~i Lica Samadaul.
Stilul nuvelei este sobru, concis, fara podoabe. Limbajul naratorului ~i a!
personajelor valorifica acelea~i registre stilistice: limbajul regional, ardele-
nesc, limbajul popular, oralitatea.
2<Precizarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului
ales
Ghita este eel mai complex personaj din nu velistica lui Slavici, un perso-
naj ,rotund", a! carui destin ilustreaza consecintele nefaste ale dorintei de
imbogatire.
47
I'
Statutul initial al personajului este reliefat in dialogul din incipitul nuve-
lei, dintre soacra ;;i Ghita, in care se confrunta doua conceptii despre viata/
itah.d fericire: batrana este adepta valorilor traditionale, in timp ce Ghita, capul
i.nifia£ familiei, dore;;te bunastarea materiala. Ghita, cizmar sarac, dar om harnic,
' bland ;;i cumsecade, sot iubitor, ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc,
pentru a ca;;tiga rapid bani, ca sa-;;i deschida un atelier.
Atata timp cat este un om de aqiune, cu initiativa, lucrurile merg bine.
Carciuma aduce profit, familia traie;;te in armonie.
3. llustrarea trasaturilor personajului ales, prin secvente narative/
situatii semnificative sau prin citate comentate
Trasaturile personajelor se desprind din fapte, vorbe, gesturi ;;i din relati-
~ ile care se stabilesc intre acestea (caracterizare indirecta). De asemenea, nara-
f1R.!i..~~ torul realizeaza portrete sugestive (caracterizare directa). Portretul fizic allui
Ghita este aproape absent: este redus la cateva detalii, la inceput (,inalt ;;i
spiitos"), pentru ca, mai apoi, trasaturile carciumarului (expresia chipului,
ton, voce etc.) sa reflecte transformarile sale suflete;;ti.
mifi.o.a= d.e. Pentru portretul moral al personajului principal, Slavici a folosit mijloace
~ de investigatie psihologica, precum: scenele dialogate, monologul interior
~ de factura traditionala ;;i acela realizat in stil indirect liber, introspectia, no-
tatia gesticii, a mimicii ;;i a tonului vocii.
Procesul de instrainare a lui Ghita fata de familie incepe din momentul
venirii lui Lica la carciuma. La inceput, Ghita i;;i ia toate masurile de aparare
impotriva lui Lica: merge la Arad sa-;;i cumpere doua pistoale, i9i face rost de
doi caini ;;i i;;i angajeaza inca o sluga, pe Marti. De;;i intelege ca Lica repre-
zinta un pericol, Ghita nu se poate sustrage ispitei ca9tigului, mai ales ca i;;i
da seama ca nu poate ramane la Moara cu noroc fara acordul Samadaului.
w.ti.m.o- Bun cunoscator de oameni, Lica se folose9te de patima lui Ghita pentru
~ ea.m bani spre a-1 atrage pe acesta in afacerile lui necurate ;;i a poi pentru a-i anula
personalitatea.
Gesturile ;;i gandurile carciumarului tradeaza framantarile sale suflete9ti,
conflictul sau interior, ;;i contribuie la realizarea analizei psihologice.
Naratorul reda transformarile personajului: Ghita devine ,de tot ursuz, se
aprindea pentru ori~ice lucru de nimic, nu mai zambea ca mai inainte, ci radea cu
hohot, !neat zti venea sii te sperii de el", iar cand se mai juca, rar, cu Ana, ,,i~i
pierdea lesne cumpiitul ?i-i liisa urme vinete pe brafe." Devine interiorizat, moho-
rat, violent, ii plac jocurile crude, se poarta brutal fata de Ana ;;i fata de copii.
La un moment dat, Ghita ajunge sa regrete faptul ca are familie 9i ca nu-;;i
poate asuma total riscul imbogatirii alaturi de Lica. Prin intermediul mono-
logului interior sunt redate gandurile ;;i framantarile personajului, realizan-
du-se in felul acesta autocaracterizarea: ,Ei' Ce sii-mifac!? A;;a m-a liisat Dum-
. nezeu! Ce sii-mi fac dacii e in mine ceva mai tare dedit vointa mea?" . Sub pretextul
~ ca o vointa superioara ii ghideaza gandurile 9i actiunile, Ghita devine la;;,
fricos ;;i subordonat in totalitate Samadaului.
Ghita este caracterizat in mod direct de Lica. Acesta i9i da seama ca Ghita
e om de nadejde ;;i chiar 'ii spune acest lucru: , Tu e~ti om, Ghitii, om w multii
48
urii in sufletul tiiu, ?i e:;ti om Cit minte [... ]. Mii simt chiar eu mai vrednic ciind mii
~tiu aliiturea cu zm om ca tine" . Totu;;i Samadaului nu-i con vine un om pe care
sa nu-l tina de frica ;;ide aceea treptat distruge imaginea de om onest pe care
Ghita o avea in fata oamenilor. Astfel, carciumarul se treze;;te implicat fara
sa-;;i dea seama in jefuirea arenda;;ului 9i in uciderea unei femei 9i a unui
copil. Este chemat sa depuna marturie ;;i i se da drumu l acasa numai ,pe
chezii!}ie" .
La proces jura stramb, devenind in felul acesta complice le lui Lica. Are
totu;;i momente de sinceritate, cand cere iertare sotiei ;;i copiilor.
Axa vietii morale a personajului este distrusa treptat; se simte instrainat
de toti ;;i de toate. Arestul ;;i judecata ii pro voaca mustrari de con;;tiinta. De
ru9inea lumii, de dragul sotiei ;;i al copiilor, se gande9te ca ar fi mai bine sa ~.e.
piece de la Moara cu noroc. Incepe sa colaboreze cu Pintea, dar nu este sincer d.e.ga_~
in totalitate nici fata de acesta. Ghita ii ofera probe in ceea ce prive;;te vino-
vatia Samadaului fara a-i spune jandarmului ca i;;i opre9te jumatate din su -
mele aduse de Lica.
Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale in momentul in care,
orbit de furie 9i dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe Lica, i;;i arunca
sotia, drept momeala, in bratele Samadaului. Spera pana in ultimul moment
~'l.cl.ci.aA.e.
ca Ana va rezista influentei malefice a lui Lica. Dezgustata insa de la;;itatea ,..,~
lui Ghita care se instrainase de ea ;;i de familie, intr-un gest de razbunare,
Ana i se daruie;;te lui Lica, deoarece, spune ea, in ciuda nelegiuirilor comise,
Lica e ,om", pe cand Ghita ,nu e deciit muiere imbriicntii in 111line biirbiite:;ti"
(caracterizare direct a).
Dandu-;;i seama ca sotia 1-a in;;elat, Ghita o ucide pe Ana. Din ordinullui
Lica, Ghita este omorat de Raut, iar carciuma incendiata .
4. Sustinerea unei opinii despre modui In care se reflecta o idee sau
tema nuvelei in constructia personajului
In opinia mea, destinul tragic allui Ghita, personajul principal al nuvelei
psihologice ,Moara cu noroc", are un rol moralizator, potrivit avertismentu-
lui rostit de batrana in prolog. Pus in situatia de a alege J:ntre banii obtinuti
din afaceri necurate ;;i lini;;tea sufleteasca, Ghita este orbit de patima 1mbo-
gatirii ;;i se dezumanizeaza treptat, chiar daca oscileaza 9i are momente de
regret. Maiestria lui loan Slavici consta in finetea analizei psihologice.
Concluzie
,Moara cu noroc" de loan Slavici este o nu vela realista, psihologica, pen-
tru ca. urmare;;te efectele dorintei de imbogatire, framantarile personajelor in
planul con;;tiintei, conflictul interior. Observarea este minutioasa 9i serve;;te
realizarii unor psihologii complexe (Ghita) . Analiza psihologica detaliaza ;;i
sustine o teza morala: goana dupa ina vuti re cu orice pret distruge echilibrul
interior ;;i lini9tea familiei .
49
 . .
.~. ····: ---·~--·-··
\fS • ''- ... -.A-~>--·-· ·· :1>
·<-"-·~~l
\\-ii!. Ese.u desp~.e. -rela~ia.~di~t~ii personaje
• ' I
. ·:: .· Nuvela realista, psihologica:
,Moara cu noroc" de loan Slavici ~ stu~~ _j
L'g'""
Ill. Relatia dintre doua personaje
=.-•"""-
-·-·*···--~----~
I II Context
dmtr-o nuvela

Context
• Publicata in 1881, in volumul ,Novele din popor", nuvela realista, de factura psiholo-
gica ,Moara cu noroc" devine una dintre scrierile reprezentative pentru viziunea lui
loan Slavici asupra lumii ~i asupra vietii satului transilvanean .
1. Elemente de structura si de compozi~ie ale nuvelei, semnificative peotru rea!izarea
personajelor din nuvela studiata
• Tema nuve lei: consecintele nefaste ~i dezumanizante ale dorintei de imbogatire.
• Titlul nuvelei este mai degraba ironic, d.rciuma numita Moara cu noroc ajunge sa
insemne, de fapt Moara cu ghinion, ca~tigurile obtinute aici ascunzand nelegiuiri ~i
crime.
• Perspectiva narativa este obiectiva.
• Simetria incipit - final este creata de interventiile simetrice ale batranei, din incipitul
~i din finalul nuvelei: ,Omul sa fie muitumit cu siiriicia sa, ciici, dacii-i vorba, nu bogiitia, ci
lini~tea co/ibei tale te face fericit" ~i ,a;;a le-a fast data ..." .
• Exista un conflict interior a! protagonistului, intre dorinta de a ram3.ne om cinstit ~i
dorinta de a se imbogati alaturi de Lidl. Conflictul exterior se stabile7te intre Ghita 7i
Lie a.
2. Statutul social, p$ihologic, mora! etc. al personajelor a lese
• Ghi!a este eel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici; destinul sau ilustreaza
consecintele nefaste ale dorintei de imbogatire.
• Lica este personaj tipic, deoarece naratorul il include intr-o anum ita categorie: sama-
dau ~i ta.lhar
3. llustrarea trasaturilor personajelor a lese, prin secvenre narative/situa~ii semnificati-
ve sau prin citate comentate
• Din momentul aparitiei lui Lica, incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghi-
ta fata de familie . Gesturile ;;i gandurile carciumarului tradeaza framantarile sale su-
flete;;ti, conflictul inte rior, ~i contribuie Ia realizarea ana lizei psihologice. Treptat,
Ghita devine la7, fricos ;;i subordonat in totalitate Samadaului .
• Puternic, fara scrupule, foarte inteligent 7i orgolios, Lica prefera sa moara, decat sa
dea altora satisfactia de a-1 fi 1nvins.
Scriitor afirmat Ia sfar;;itul secolului al XIX-lea, loan Slavici este ruml dintre
I adeptii realismului clasic. Publicata in 1881, in volumul de debut ,Novele din
popor", nuvela realista, de factura psihologica ,Moa~·a cu noroc" devine una
dintre scrierile reprezentative pentru viziunea lui loan Slavici asupra lumii
~i asupra vietii satului transil vanean.
I 1.11ustrarea a patru e lemente de structura ~i de com pozi~ie ale nu -
velei, semnificative pentru analiza rela~iei dintre cele doua per-
sonaje (de excmplu : d(\iunc, conflict, rela~ ii temporai c ;;i spatialc,
incipit, final, tehnici narative, pcrspectiv5 nJrativ,'l, rcgistre st ilis-
tice, limbajul pcrsonajelor etc)
,Moara cu noroc" de loan Slavici are ca tema consecintele nefaste ~i de-
zumanizante ale dorintei de imbogatire .
Perspectiva narativa este obiectiv a. Intamplarile din nuvela sunt relatate
Ia persoana a III-a, de un narator omniscient ~i omniprezent.
Titlul nuvelei este mai degraba ironic. Toposul ales, carciuma numita Moa-
tii£u.
ra cu noroc ajunge sa insenme, de fapt, Moara cu ghinion, Moara care le aduce
nenorocirea atat lui Ghita, cat ~i lui Lica, deoarece ca~tigurile obtinute aici as-
cund nelegiuiri ~i crime.
Simetria dintre incipitul ~i finalul nuvelei este data de vorbele batranei,
soacra lui Ghita, care la inceput afirma ca: ,Omul sii fie multumit cu siiri'icia sa,
ci'ici, daci'i-i vorba, nu bogiitia, ci lini~ tea colibei tale te face fericit", iar la sfar~it
pune intamplarile tragice pe seama destinului necrutator: ,a~a le-a fast
data! ... " . Cele doua afirmatii sunt principalele teze morale ale nuvelei.
In ,Moara cu noroc" conflictul central este moral, psihologic, conflictul
interior al protagonistului. Personajul principal, Ghita, oscileaza intre dorin-
ta de a ramane om cinstit, pede 0 parte, ~i dorinta de a se imbogati alaturi de ~
Lica, pe de alta parte. Confl ictul interior se reflecta in plan exterior, in con-
fruntarea dintre carciumarul Ghita ~i Lica Samadaul.
Trasaturile personajelor se desprind din fapte, vorbe, gesturi ~i din relati-
ile care se stabilesc intre aces tea (surse de caracterizare indirecta). De aseme-

-·-
4. 0pinie nea, naratorul realizeaza portrete sugestive (caracterizare direct a); detaliile
:::s fizice releva trasaturi mora le sau statutul social (de exemplu, portretul Sa-
Legatura lui Ghita cu Lica se afla sub semnul raportului de for1e; in final, Ghita este
:::s ucis, fiind o victima, 1n vreme ce Lica alege sa se sinucida . madaului) . In ceea ceil prive~te pe Ghita, portretullui fizic este aproape ab-
Ql

-
sent: este redus la cateva detalii, la inceput (,,'inalt (ji spi'itos"), pentru ca, mai
"'Ql Concluzie apoi, trasaturile carciumarului sa reflecte transformarile sale suflete~ti .
:::s ,Moara cu noroc" de loan Slavici este o nuvela rea lista ;;i o nuvela psihologica. Analiza Mijloacele de investigatie psihologica sunt: scenele dialogate, monologul
s:: psihologica detaliaza ;;i suspne o teza morala. interior de factura traditionala ~i acela realizat instil indirect liber, introspec-

~
tia, notatia gesticii, a mimicii ~i a tonului vocii.

51
 2. Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecarui a Din momentul venirii lui Lica Ja carciuma, 'incepe procesul iremediabil de
dintre personajele alese instrainare a lui Ghita fata de familie. De;;i 'intelege ca Lica reprezinta un
Ghit3. este eel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici, un perso- pericol pentru el ;;i familia lui, Ghita nu se poate sustrage ispitei ca~tigului,
rnai ales ca i;;i da seama ca nu poate ramane Ia Moara cu noroc fara acordul
naj ,rotund", al carui destin ilustreaza consecintele nefaste ale dorintei de
Samadaului.
!mbogatire.
Statutul initial al personajului este reliefat In prima scena a nuvelei. Ghita Ghita i9i ia toate masurile de aparare lmpotriva lui Lica: merge la Arad
locuie9te cu Ana, cu copilullor 9i cu soao·a intr-un sat cu oameni saraci, care sa-$i cumpere doua pistoale, i9i face rost de doi caini pe care ii asmute impo- mii.J.uJU. ck
triva turmelor de porci ;;i i$i angajeaza inca o sluga, pe Marti. p;wi.ec.t.i.e
:i1af.ut initial umbla mai mult desculti. Cei trei au un trai modest, caci Ghita este cizmar 1n
· sat 9i nu are un ca;;tig prosper. Bun meseria;;, om harnic, bland ;;i cumsecade, Bw1 cunoscator de oameni, Lica ;;tie cum sa utilizeze slabiciunile celorlalti.
Astfel, se folose;;te de patima lui Ghita pentru bani spre a-1 atrage pe acesta in
Ghita dore;;te sa-;;i schimbe statutulsocial. De aceea, el ia 1n arenda carciuma
afacerile lui necurate ;;i a poi pentru a-i anula personalitatea. Profita de fascina-
de la Moara cu no roc, ca sa agoniseasca Sll ficienti bani cat sa-$i deschida un
tia pe care o exercita asupra Anei ;;ide lipsa de comunicare intre soti, determi-
atelier cu zece calfe. Aspiratia lui e fireasca ;;i nu-i depa;;e$te puterile.
nand-o sa i se daruiasca . De altfel, Ghita insu~i ii spune la tm moment dat:, Tu
Aparitia lui Lica Samadaulla Moara cu noroc tulbura echilibrul farniliei, dar
nu e?ti om, Lied, ci deavol ."
9i pe eel interior, allui Ghita. Lica este construit din lumini $i umbre: samadau $i
Gesturile ;;i gandurile carciumarului tradeaza framantarile sale suflete$ti,
talhar, este necrutator cu tradatorii, generos cu aceia care il sprijina in afaceri,
conflictul interior, ;;i contribuie la realizarea analizei psihologice.
hotarat $i crud.
Naratorul surprinde prin detalii transformarile personajului: Ghita devi-
Lica este personaj tipic, deoarece naratorul il include in categoria pastorilor
ne ,de tot ursuz, se nprinden pentru ori?ice lucru de nimic, nu mai ziimben ca mni
de porci: , <<si'imiidi'iul>>, porcnr ?i el, dnr om cu stnre, cnre ponte sa pliiteascii griisunii
!nainte, ci riidea cu hohot, lncat lti venen sii te sperii de el", iar cand se mai juca,
~ pierdufi ori pe ceifurafi. De nceen siinziidiiulnu e numai om cu stnre, ci mai ales om
rar, cu Ana, ,}~i pierdea lesne cwnpi'itul ?i-i liisn urme vinete pe brnte." Devine
l.ipi..c nspru ?i nelndumt [... ]."
interiorizat, mohorat, violent, ii plac jocurile crude, primejdioase, se poarta
Lica este individualizat printr-un portret fizic care-i evidentiaza trasaturi-
brutal fata de Ana pe care o protejase pana atunci ;;i fata de copii.
le morale $i bunastarea materiala: ,Lici'i, 1111 om de treizeci ?i ?ase de ani, inalt,
La un moment dat, Ghita ajunge sa regrete faptul ca are familie ~i copii ~i
usciifiv ?i supt lnfntil, cu mustntnlungil, w ochii mici ?i verzi ?i cu spriincenele dese
ca nu-~i poate asuma total riscul imbogatirii alaturi de Lica. Prin intermediul
impreunate In mijloc. Lici'i em pormr, insii dintre cei care ponrtii ciimn?ii subtire ?i
monologului interior sunt redate gandurile ;;i framantarile personajului, pri- ~­
nlbii ca floricelele, pieptar cu bumbi de nrgint :;;i bici de carmajin".
lej de autocaracterizare: ,Ei! ce sii-mifac' 7 A?a m-a Ia sat Dumnezeu ICe sa-mi Jac 'l.e.a. {.alii de
3. Eviden~ierea prin doua episoade/citate/secven~e comentate a dacii e in mine ceva mai tare de cat vointa mea?" . Sub pretextul ca o vointa su pe- £ica
modului in care evolueaza rela~ia dintre cele doua personaje rioara ii ghideaza gandurile ;;i actiunile, Ghita devine la;;, fricos 9i subordo-
nat in totalitate Samadaului.
Lica i;;i impune de la inceput regulile 9i i;;i enunta pretentiile, in autoca-
Ghita este caracterizat in mod direct 9i de Lica. Acesta i9i da seam a ca Ghita
racterizare: ,Eu sunt Lied Siimiidiiul ... Multe se zic despre mine, ?i dintre multe,
este om de nadejde ;;i chiar ii spune acest lucru: , Tu e?ti om, Ghita, om cu multii
multe vor fi adevamte ?i multe minciuni. [... ] Eu voiesc sii ~tiu totdeauna cine um-
urn in sufletul tau, ?i e~ti om cu minte [... ]. Mii simt chiar eu mai vrednic ciind mii ;;tiu
irn11.1.)JL£ blii pe drum, cine trece pe aici, cine ce zice 7i cine ce face, ~i voiesc ca nimeni afarii de
aliiturea cu un om ca tine." Totu9i, Samadaului nu-i convine un om care sa nu-i
~ mine sii 1111 ?tie. Cred cii ne-mn lnfeles'?"
$tie de frica ;;i de aceea, treptat, distruge imaginea de om ci.nstit pe care Ghita
Tot 1n mod direct il caracterizeaza $i Ana, care intuie$te ca Lica e ,om riiu
o avea 1n fata oamenilor. Astfel, Ghita se treze$te implicat in jefuirea arenda$U-
?i primejdios" ;;i afirma ca e ,onrewm floras Ia Jnta." Batrana, 1n ciuda intelep-
lui $i in uciderea unei femei ;;i a unui copil. Este retinut de jandarmi ~i i se da
ciunii sale, se in;;ala la inceput in privinta lui Lica $i spune despre el, prima
drumul acasa numai ,pe chezii?ie" . El pierde respectul ;;i increderea oamenilor
data dupa ce 11 vede, ca este ,un om prea cumsecade." Spre finalul nuvelei,
~i se teme ca, din cauza faptelor sale, familia va avea de suferit.
dupa ce il cunoa$te mai bine pe Lica ;;i dupa ce i;;i da seama ca el i-a adus
Are totu~i momente de sinceritate, de remu$care, cand cere iertare sotiei $i
nenorocirea in familie, batrana le marturise9te ginerelui $i fetei sale ca: ,Licii
copiilor. Axa vietii morale a personajului este distrusa treptat; se simte mstra-
e [.J om rilu din fire" $i ca e bine sa-l tina cat mai departe de ei.
inat de toti ;;i de toate. Arestul :;;i judecata !i provoaca mustrari de con~tiinta nwA.bi..ii.J<i
Insa eel mai exact il caracterizeaza Pin tea, un fost tovara;; de-al lui, care se
pentru modul in care s-a purtat. De IU$inea lumii, de dragul sotiei ;;i al copii- de.
facuse jandarm tocmai pentru a se razbm1a pe Samadau, fiindca, 1n trecut, il
lor, se gande$te ca ar fi mai bine sa piece de Ia Moara cu noroc. lncepe sa cola- wn¥Wtl.a.
tradase: ,El are o sliibiciune, una singura: sa Jaci'i, sa se laude, sii tie lumen de Jricii ?i
boreze cu Pintea, dar nu este sincer in totalitate nici fata de acesta. Ghita ii
cu tonte aceste sii riidii ~ide dracul ?ide nwmii-sa. Sa riidii de noi, Ghitii, de noi [... ]."
ofera probe in ceea ce pri ve;;te vinovatia Samadaului, omitand sa spuna ca
opre$te jumatate din sumele ad use de Lica.

52 53
!f

Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale in momentulin care,

¢Comed;;;:o.~~~~:;;;,e pierduia"de-•..:. C~,~~;~i~ -· - -~
orbit de furie ;;i dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe Lica, i;;i arunca
sotia drept momeala, in bratele Samadaului. Spera pana in ultimul moment
ca Ana va rezista influentei malefice a lui Lica. Dezgustata insa de la:;;itatea
'V
~._- ... ~-
lui Ghita care se instrainase de ea :;;i de familie, intr-un gest de razbunare,
Ana i se daruie;;te lui Lica, deoarece, spune ea, in ciuda nelegiuirilor comise,
Lica e ,om", pe cand Ghita ,nu e dedit muiere zmbriicatii In !wine biirbilte~ti [... ]."
In ceea ceil prive:;;te pe Lica, acesta marcheaza nefast destinul tuturor ce-
lor din preajma lui. Astfel, Lica il aduce pe Ghita in situatia de a-;;i ucide so-
tia. Din ordinullui Lica, Ghita este impu:;;cat, iar carciuma incendiata. Pentru
deA1in a nu cadea viu in mainile lui Pintea, Lica i:;;i zdrobe;;te capul intr-un copac.
~ Sfaqitul personajului este pe masura faptelor sale. Puternic :;;i orgolios, dar
suficient de abil pentru a da inapoi atunci cand se simte incoltit, Lica este un
personaj remarcabil prin vi tali tate :;;i forta . Trufa:;;, atunci cand este obligat sa
accepte e:;;ecul, prefera sa-;;i ia viata, gestul sau de sinucidere nefiind unul al
renuntarii, ci al victoriei. Decat sa le dea altora satisfactia de a-l fi invins,
prefera sa moara.
4 . Su s~ in e rea unei o pinii des pre modul in care o idee sau tema nuvelei
studiate se reflect a in evolu~ia re!a~iei dintre cele doua personaje
In opinia mea, legatura lui Ghita cu Lica se afla sub semnul raportului de
forte . Orbit de patima banului, Ghita se simte vulnerabil fata de Lica, deoa-
rece are familie $i tine la imaginea sa in fata lumii. Obi$nuit cu independenta,
Ghita se vede constrans sa accepte colaborarea cu Lica, fapt care ii va afecta
grav echilibrul interior. Raportul de forta dintre Ghita :;;i Lica il avantajeaza
pe eel din urma . Ambii sunt firi puternice, insa Lica este mai abil decat Ghita .
Finalul pune in lumina antiteza caracter slab - caracter tare. Ghita este
ucis, fiind o simpla victima, in vreme ce Lica a lege sa se sinucida, pentru a nu
deveni o victima.
Concl uzie
,Moara cu noroc" de loan Slavici este o nuvela realista, psihologica, pen-
tru ca urmare:;;te efectele dorintei de imbogatire, framantarile personajelor in
planul con$tiintei, conflictul interior. Observarea este minu\ioasa :;;i serve$te
realizarii unor psihologii complexe (Ghita). Analiza psihologica detaliaza :;;i
sustine o teza morala : goana dupa inavutire cu orice pret distruge echilibrul
interior $i lini$tea familiei.
~i viziunea despre lume
I. Tema
=-.. ,...,.,.. ==m--m-.7.- " '"'-"t'«' - - ' """' v ,- ,. "" ~-_-, ·"'<"·-·
j
I
~ · # ~'""-""''·'"'"'=-_,., ..,...,,..____ .,,.._ .~J.
Context
Reprezentata pe scena in 1884, comedia ,0 scrisoare pierdutii" de l.L. Caragiale este a
treia piesa dintre cele patru scrise de au tor, o capodopera. Este o come die d e moravuri,
1n care sunt satirizate aspecte ale societatii contemporane autorului, fiind inspirata din
Jupta electorala din anul1883.
1. incadrarea piesei lntr··o tipologie, 1ntr-un wrent cultura!lliterar, lntr-o o~ientare tematica
• Spe cie: comedie de moravuri; g en lite rar: dramatic.
• Cure nt literar: realismul clasic.
• Te ma: Aspecte din viata politica (lupta pentru putere in contextul alegerilor pentru
Camera, ~antajul, falsificarea listelor electorale) ~ide familie (triunghiul conjugal) .
2. Prezentarea a patru e!emente de structura ;;ide compozi~ie ale textului dramatic
• Titlul: Pretinsa lupta pentru putere politica se realizeaza, de fapt, pri.n lupta de culise,
avand ca instrument a! ;;antajului politic ,o scrisoare pierduta" .
• Timpul ~ i spa!iul: "fn capita/a unui judet de nwnte, fn zilele noastre".
• lntriga: pierderea unei scrisori in time ;;i gasirea ei de catre adversarul politic al expe-
ditorului, care o folose;;te ca arma de ;;antaj.
• Conflictul dra matic principal: infruntarea pentru putere politica dintre reprezentantii
partidului aflat Ia putere (triunghiul erotic) ;;i Nae Catavencu . Conflictul secundar:
teama de tradare a grupului Farfuridi- Branzovenescu.
3 . !lustra rea temei prin doua scene/dtate/secven}e comentate
Mome nte le subie ctului
• Actul I: expozi!iune a (existenta triunghiului conjugal ~i a unui conflict de interese
intre doua grupuri politice) ~i intriga.
• Actul II (d esfa~ urarea ac!iunii): declan;;area conflictului secundar ;;i incercarile amo-
rezilor Tipatescu ;;i Zoe Trahanache de a smulge scrisoarea ~antajistului.
• in actul III, candidatii Farfuridi ;;i Catavencu i;;i sus tin discursurile electorale. Punctul
culmina nt este anuntarea candidatului Agamita Dandanache, urmata de o incaierare,
unde Catavencu pierde palaria Cll scrisoarea.
• Actul TV (deznodamantul) aduce rezolvarea conflictului initial, iar adversarii se !mpaca.
• Construc!ia personaje lo r: ,Caractere" clasice individualizate: ,fncomoratt.i /" simpatic
(Trahanache), amorezul (Tipatescu), cocheta adulterina ;;i femeia voluntara (Zoe), po-
liticianul demagog (Catavencu), tipul cetateanului (Cetateanul turmentat) etc. Moda-
lita!i d e caracte riza re indirecta: limbajul personajelor, numele, notatiile autorului
(didascalii).
·--:::s:s
4.0pinie cu

-
~
"0 scrisoare pierduta" de I. L. Caragiale este o comedie total a, cu variate surse ale comi- cu
cului . ::s
Concluzie t:::
Lumea eroilor lui Caragiale este alcatuita dintr-o galerie de personaje care actioneaza
dupa principiul ,Scopul c:mzii mijloacelc"-
~
54
 \.)
1. Eseu cu privir~ ia \ema ~i viziu~;a d es pre
lume dintr-o comedie studiata
I repetabilitatea ei (pierderile succesive ale aceleia;;i scrisori, amplificate prin
' .,...,.. ,., ~--,.,..·-~-- .. ->'"; .... , ~
Context
Reprezentata pe scenaln 1884, comedia ,0 scrisoare pierdutii" de I.L. Ca-
ragiale este a treia piesa dintre cele patru scrise de autor, o capodopera a genu -
lui dramatic. Este o comedie de moravuri, 1n care sunt satirizate aspecte ale
societatii contemporane autorului, fiind inspirata din lupta electorala din anul
1883.
1. Eviden~i0rea :cc doua trasaturi care fac posibila incadrarea pie-
sci lnt! -0 tipo!ogie. <ntr-L<n curent cultural/literar, intr-o orientare
tematicii
Comedia este o specie a genului dramatic, care starne;;te rasul prin sur-
prinderea unor moravuri, a unor tipuri umane sau a unor situatii nea;;tepta-
~ te, cu final fericit. Personajele comediei apartin unor tipologii clasice, sursa
dwm.ai.i.c.a principala a comicului fiind contrastul dintre aparenta ?i esenta. Sunt pre-
zente formele comicului: umorul, ironia ;;i diferite tipuri de comic (de mora-
vuri, de situatie, de caracter, de limbaj ;;ide nume).
Fiind un text dramatic, comedia este destinata reprezentarii scenice, do-
vada fiind interven tiile directe ale autorului in piesa (lista cu Persoanele de la
t.cxl. inceputul piesei ;;i didascaliile/notatiile autorului), compozitia in patru acte
dA.amaii.c alcatu ite din scene ?i replici, dialogul ;;i monologul (in discursul politic sau
aparte) ca moduri de expunere, limitarea actiunii in timp ;;i spatiu.
Comedia apa(\ine realismului clasic. Principiile promovate de societatea
culturala ]unimen ;;i estetica realismului se regasesc in : critica ,forme/or farii
'W:lfi.im. fond" ;;i a politicienilor corupti, sa tirizarea unor aspecte sociale, spiritul de
cf.w...ic. observatie acut, veridicitatea obtinuta prin tehnica acumularii detaliilor, in-
dividualizarea ,caracterelor" prin limbaj. Tin de clasicism echilibrul compo-
zitional ;;i generalitatea situatiilor ;;i a caracterelor (prostul fudul, canalia,
,'incomorntu/", cocheta etc.).
Comedia infati?eaza aspecte din viata politica (lupta pentru putere in con-
textul alegerilor pentru Camera, ;;antajul, falsificarea listelor electorale) ;;ide
f.emn. familie (triungh iul conjugal Zoe- Trahanache- Tipatescu) a unor politicieni
corupti .
L Prezentarea a patyu elemente de structura ~i
de compozitie ale
textului dramatic/ semmficative pentru tema ?i viziunea des pre
lume (d ,' L·\t. m p; ll: ill'\ iww. ,·,,q fi i·. l, rcl<1ti i temp( ;r;;ie <;i c;pa \ia le,
rv:-;i~trc ~Lii!~tict, Jiinb~Jjul p\__,.~~;,.Hldjc..~i,_,,r! nuLJ~idv t 1 Ll~<.lruJui etc.)
Titlul pune 1n evidenta intriga ;;i contrast1..1i comic dintre apa renta ;;i esenta .
Pretinsa lupta pentru putere politica se realizeaza, de fapt, prin lupta de culise,
avand ca instrument de ;;a ntaj politic ,0 scrisonre pierdutii"- pretextul drama-
tic a! comediei . Articolul nehotarat indica atat banalitatea 1ntamplarii, cat ;;i
56
repetarea intamplarii in alt context dar cu acela:;;i efect).
Fiind destinata reprezentarii scenice, creatia dramatica impune anumite
limite privind amploarea in timp ?i spatiu a actiunii. Actiunea comediei este
plasata ,in cnpitnln unui jude[ de munte, in : ilele noastre" . Reperul spatial vag
are efect de generalizare, adica evenimentele se pot petrece oriunde in tara;
timpul precizat este sfar~itul secolului al XIX-lea, in perioada campaniei
electorale, in interval de trei zile, cain teatrul clasic.
Intriga piesei porne~te de la o intamplare banala: pierderea unei scrisori
intime, compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat la
putere ~i gasirea ei de catre ad versarul politic, care o folose~te ca arma de acfi.un.e
~antaj. Acest fapt ridicol starne~te o agitatie nejustificata ~i se rezolva printr-o
impacare generala ~i nea~teptata.
Conflictul dramatic principal consta in infruntarea pentru putere politica a
doua forte opuse: reprezentantii partidului aflat la putere (prefectul $tefan
Tipatescu, Zaharia Trahanache - pre~edintele gruparii locale a partidului - ~i
Zoe, sotia acestuia) ~i gruparea independenta constituita in jurul lui Nae ~
Catavencu, ambitios avocat ~i proprietar al ziarului ,Riicnetul Carpatilor" . Con- '
flictul are la baza contrastul comic dintre ceea ce sunt ~i ceea ce vor sa para
personajele, dintre aparenta ~i esenta. Conflictul secundar este reprezentat de
grupul Farfuridi - Branzovenescu, care se teme de tradarea prefectului.
Tensiunea dramatica este sustinuta gradat prin inlantuirea evenimentelor
care conduc spre rezolvarea conflictului, in finalul fericit al piesei, ~i prin
tehnica amplificarii treptate a conflictului (tehnica ,bulgarelui de zapada").
3.1lustrarea temei comediei studiate prin doua scene/citate/sec-
ve n~e comentate
Tema comediei consta in satirizarea vietii publice ;;i de familie a unor po-
liticieni din societatea romaneasca de la sfar;;itul secolului al XIX-lea.
in actul I, pierderea scrisorii de amor s-a prod us inainte de inceperea corne-
diei, astfel ca expozitiunea (existenta triunghiului conjugal ~i a unui conflict de
interese intre doua grupuri politice) ~i intriga se reconstituie din replicile rrw.rr.enlele.
personajelor. Scena initiala prezinta personajele $tefan Tipatescu ~i Pristan- ~
da, care citesc ziarullui Nae Catavencu, ,Riicnetul Carpntilor", ~i numara ste-
agurile. Venirea lui Trahanache cu vestea detinerii scrisorii de amor de catre
adversarullor politic declan~eaza conflictul dramatic principal.
Actul II (desfa~urarea aqiunii) incepe cu numararea voturilor, cu o zi
lnaintea alegerilor. Se declan~eaza conflictul secundar, teama grupului Far-
furidi - Branzovenescu de tradarea prefectului. lncercarile amorezilor sunt
contradictorii: Tipatescu ii ceruse lui Pristanda arestarea lui Catavencu ~i
perchezitia locuintei, Zoe dimpotriva, i:i ordona eliberarea lui ~i uzeaza de
mijloacele de convingere feminine pentru a-1 determina pe Tipatescu sa
sustina candidatura avocatului din opozitie, In schimbul scrisorii. Cum pre-
fectul nu accepta cornpromisul politic, Zoe ii promite ~antajistului sprijinul
sau. Depe~a primita de Ia centru solicita lnsa alegerea altui candidat pentru
colegiul al II-lea.
57
 In actul III, in sala mare a primariei au loc discursurile candidatilor Farfu-
ridi ~i Catavencu, la intrunirea electorala. Intre timp, Trahanache gase~te o
polita falsificata de Catavencu, pe care intentioneaza s-o folosea sca pentru
contra~antaj. A poi anunta in ~edinta numele candidatului sustinut de comi-
tet: Agamita Dandanache (punctu] culminant). In incaierare, Catavencu
pierde paJaria cu scrisoarea, gasita pentru a doua oara de Cetateanul hlr-
mentat, care ova duce destinatarei in actul urmator.
Actul IV aduce rezolvarea conflictului inipal, pentru ca scrisoarea ajunge Ia
Zoe, iar Catavencu se supune condipi!or ei. Intervine un alt personaj, Dandana-
che, care ii intrece prin prostie ~i necinste pe candidatii provinciali. Propulsarea
Jui politica este cauzata de o poveste asemanatoare: ~i e] gasise o scrisoare
compromitatoare ~i se folosise de ~antaj . In deznodamant, Dandanache este
ales in tmanimitate, dupa vointa celor de la Centm ~i cu sprijinullui Trahana-
che, iar la festivitatea condusa de Catavencu, adversarii se impaca.
Actitmea piesei este constituita dintr-o serie de intamplari care nu modifica
nimic in mod esential, ci se deruleaza concentric in juml pretexiului (pierderea
scrisorii).
Caragiale este considerat eel mai mare creator de tipuri din literatura
romana. Personajele actioneaza stereotip, simplist, ca ni~te marionete, fara a
evoJua pe parcursul aqiunii (personaje ,plate"). Ele apartin tipoJogiei clasice
pentru ca au o dominanta de caracter, dar se apropie de realism, fiind indi-
vidualizate prin limbaj ~i prin elemente de statut social ~i psihologic, care
co.n.Wtu.dia. diversifica tipurile - ,incornoratul" simpatic ~i politicianul abil (Trahanache),
~ amorezul ~i orgoliosul (Tipatescu), cocheta adulterina, dar ~i femeia volun-
tara (Zoe), tipul politicianului demagog (Tipatescu, Catavencu, Farfuridi,
Branzovenescu, Trahanache, Dandanache), tipul cetateanului (Cetateanul
turmentat) etc.
Limbajul personajelor este principala modalitate de individualizare a ,ca-
racterelor" clasice ~ide caracterizare indirecta. Formele gre~ i te ale cuvinte-
fi.m.P=jd lor, erorile de exprimare, ticurile verbale denota incultura, parvenitismul sau
~- prostia personajelor. De exemplu, Trahanache deformeaza neologismele din
f.u.i sfera limbajului politic: ,sotietate", ,prinfip", ,dipotnt", ,docoment" ~i are ticul
verbal ,Avefi pufinticii riibdare" .
Numele personajelor sugereaza trasatura lor dominanta (Catavencu este
demagog, Farfuridi este prost) sau discrepanta comica dintre prenume (ceea
ce vor sa para) ~i diminutivul familiar (ceea ce sunt), de exemplu: Zoe- Joi-
tica, ~tefan - Fanica, iar Agamita, ,diminutivul cnraghios a/ strm;nicului nume
Agamemnon", purtat de eroul homeric, razboinicul cuceritor al Troiei, pro-
nuntat de Trahanache Gagnmifii, ,redii. ciideren in copiliirie a acestui ramo/it",
dupa cum afirma G. Ibraileanu in ,Numele proprii in opera comica a lui
Caragiale".
Notatiile autorului caracterizeaza personajele indirect, prin gesturi :;;i mi-
mica, iar in lista cu Personnele de la inceputul piesei, alaturi de numele suges-
tive pentru tipologia comica, prin statutullor social: ~tefan Tipatescu, ,pre-
Jectul judefului", este unul dintre stalpii puterii locale; are gandire de stapan
medieval, transformand politaiul ora~ului In sluga personaliS; Agamemnon
58
Dandanache, ,vechi luptiitor de Ia 48", este politicianul senil care produce o
dan dana, considerand ~antajul o forma de diplomatie; Zaharia Trahanache, alt
stalp al puterii locale, politicianul abil ~i venerabil, avid de putere, este ,preziden-
tul" tuturor ,conzitetelor ~i comitiilor" din judet etc.
4. Exprimarea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau
tema in comedia aleasa
in opinia mea, ,0 scrisoare pierdutii" de I.L. Caragiale este o comedie
totala, deoarece sursele comicului sunt variate ~i servesc intentia autorului
de a satiriza defectele omene~ti puse in evidenta de campania electorala.
Comicul de moravuri vizeaza viata de familie (imoralitatea triunghiului co.mi.c. de
conjugal) ~i viata politica ($antajul, falsificarea listelor electorale, coruptia). nuvdWU!Ii
Comicul de intenpe, atitudinea scriitorului fata de personaje se refiecta in
vorbirea lor, utilizarea neologismului refiectand adancimea contrash!lui comic.
Personajele mai modeste in pretentii stmt doar ironizate: ele numai pronunta
gre~it (Pristanda, Cetateanul turmentat). in schimb, ambitiosul Catavencu, wm.i"-de
incult, dar snob, cu pretentii de eruditie (avocat, director de gazeta, prezi- ini.e¥1-}i.e.
dent al unei societati ,enciclopedice", aspirant la mandatul de deputat), este
satirizat: atribuie sensuri gre$ite neologismelor. Un singur personaj este gro-
tesc: Dandanache, ,alesul" trimis de centru. Senil, cu o vorbire incoerenta,
este incapabil de a asimila neologismul, pe care ilinlocuie$te cu intetiectia ~i
onomatopeea.
Comicul de situatie sustine tensiunea dramatica prin intamplari nepreva-
zute, construite dupa scheme cornice clasice: pierderea ~i gasirea scrisorii, c.omic de,
acumularea progresiva, coincidenta, confuzia, repetitia, quiproquoul, evolu- iifu.a.tie
tia in versa a lui Catavencu (pacalitorul pacalit), perechea Farfuridi- Branzove-
nescu, tritmghiul conjugal.
Comicul de caracter cuprinde tipologiile clasice, reliefand defecte gene- comic de
ral-umane pe care Caragiale le sanctioneaza prin ras (de exemplu: demago- ~
gia lui Catavencu, prostia lui Farfuridi, servilismullui Pristanda, senilitatea
lui Dandanache).
Comicul de nume evidentiaza dominanta de caracter, originea sau rolul
personajelor in desfa~urarea evenimentelor. Spre exemplu, numele Trahana-
che provine de la cuvantul ,trnhana", 0 coca moale, ceea ce sugereaza ca
personajul este modelat de ,enteres", iar Zaharia (zaharisitul, ramolitul, ticai-
co.mi.c. de
tul); Nae (populistul, pacalitorul pacalit) Catavencu (demagogul latrator); IW.(nl',
numele Dandanache vine de la ,dandana" (boacana, gafa), nume sugestiv
pentru eel care creeaza confuzii penibile; numele Farfuridi $i Branzovenescu
au rezonante culinare, sugerand prostia.
Prin comicul de limbaj, sursa de caracterizare indirecta, se evidentiaza
incultura personajelor, u~or de dedus din ticuri verbale, gre$eli de exprimare
(neologisme pronuntate gre:;;it ,bnmpir", ,sotietate", false etimologii ,capita-
li~ti", Jaliti", ,renumeratie", pleonasm, anacolut, truism, paradox, nonsens,
contradictie In termeni) .
59
 ~·-- ·-··--
. o,;~dia-~:o scrl~;;are pierd~ta" d~ I.L: C~~~
Concluzie
Prin toate aceste mijloace, piesa provoaca rasul, dar, in acela;;i timp, atra-
ge atentia cititorilor/spectatorilor, In mod critic, a supra ,comediei umane" .
Lumea eroilor lui Caragiale este ald\tuita dintr-o galerie de personaje care
actioneaza dupa principiul ,Scopul swzii mijloncele", urmarind mentinerea
sau dobandirea unor functii politice/a unui statut social/a unor avantaje.
60
-··---· ... ___..; .-----..JI
Particularitati de constructie a personajului
·~· ·~~·
Context
• Reprezentata pe scena pentru intaia oara !n 1884, opera literara ,0 scrisoare pierdu-
tii" de I. L. Caragiale este o comed ie d e moravuri.
• Tema: aspecte din viata politica (lupta pentru putere, ;;antajul, falsificarea listelor
electorale) ;;i de familie (triunghiul conjugal).
• Unul dintre politicienii lipsiti de scrupule din comedie este Zaharia Trahanache.
1. llustrarea a patru eiemente de strur:tura ~ide compozitie ale comediei
• Titlul: Pretinsa lupta pentru putere politica se realizeaza, de fapt, prin lupta de culise,
avand ca instrumental ;;antajului politic ,o scrisonre pierrl11tii".
• Timpul ~ i spatiul: ,In cnpitnla unui judet de munte, In zilele nollStre".
• Subiectul, desfa;;urat pe parcursul celor patru acte, este determinat de intriga: pierde-
rea scrisorii de amor.
• Conflictul dramatic principal: consta in !nfruntarea pentru putere politica dintre re-
prezentantii partidului aflat Ia putere (triunghiul erotic) :;;i Nae Catavencu.
2. Precizarea statutului social, psiho!ogic, moral etc. al personajului ales
• Personajele comediei sunt de regula ,plate", ele apartin tipologiei clasice, insa in ,0
scrisoare pierdutii" sunt individualizate prin limbaj :;;i prin statut social, psihologic.
• Statutu l personajului ales: Zaharia Trahanache este tipul fncornoratului simpatic :;;i
,tipul politic", personajul fiind unul dintre ,stalpii" locali ai partidului aflat la putere.
3. llustrarea unei trasaturi a personajului ales, prin doua scene/citate/secven!e
co me n tate
Trasaturile pe rsonajului
• Tidiiala este sugerata de prenumele Zaharia (zaharisitul, rarnolitul) ~ide formula ste-
reotipa ,Aveti putinticii riibdare". Recunoa:;;te existenta coruptiei, dar practica frauda,
falsificand listele de alegeri
• Mijloacele de caracterizare specifice personajului dramatic sunt: limbajul, notatiile
autorului, situatiile comice, numele.
• Limbajul personajului este o sursa a comicului: in cult, deformeaza neologismele (,so-
fietate", ,printip", ,dipotat", ,dowment"), se exprima confuz, are ticuri verbale.
• Notatii le autorului, caracterizarea prin nume: Numele Trahanache vine de la ,traha-
na", o coca moale.
4. Opinie
Pentru portretizarea personajului, se apeleaza la dive rse tipuri de comic, care ingroa;;a
anumite particularitati de caracter :;;i sporesc complexitatea personajului: sotul in:;;elat
·--
:l
:l
\U
-
este In acela~i timp un politician abil.
Conduzie "'
\U
:::s
Lumea eroilor lui l.L. Caragiale este alcatuita dintr-o galerie de personaje care actionea- s:::
za dupa principiul ,Scopul scu:ii mtjloacele". Zaharia Trahanache infati:;;eaza un tip ~
uman caracteristic vremii: tipul politicianului corupt, ticiiit ~i viclean. a::
 :.')
\ rn. Eseul despre particularita~ile de construc~ie a I
\'l personajului principal dintr-o comedie studiata
Context
Reprezentata pe scena pentru intaia oara in 1884, opera literara ,0 scri-
soare pierdutii" de I.L. Caragiale este o comedie de moravuri, in care sunt
satirizate aspecte ale societatii contemporane autorului, fiind inspirata din
lupta electorala din anul1883 .
Tema comediei in£ati~eaza aspecte din viata politica (lupta pentru putere
in contextul alegerilor pentru Camera, ?antajul, falsificarea listelor electora-
te) ~ide familie (triunghiul conjugal) a unor reprezentanti corupti ai politici-
anismului romanesc.
Un asemenea politician lipsit de scrupule este ~i Zaharia Trahanache,
unul dintre personajele comediei ,0 scrisoare pierdutii" de I.L. Caragiale,
~ fiind realizat prin modalitatile de caracterizare specifice personajului drama-
a.m.f;ig.u.u tic. Ceea ceil singularizeaza in lumea eroilor caragialieni este perceptia con-
tradictorie asupra personajului: el este incornoratul ridicol, naiv ~i ticait sau
tipul abil, care, sub masca naivitatii ?i a ramolismentului, accepta din ,ente-
res" adulterul sotiei pentru a-~i pastra puterea in judet?
1. llustrarea a patru elemente de structura ~i de compozi!ie ale co-
mediei, semnificative pentru realizarea personajului (de exemplu:
a.ctiune, conflict, relatii temporale ;;i spatialc, registre stilistice, lim-
bajul pers0najeltlr, nota.tiile autorului etc.)
Titlul pune in evidenta in trig a ~i contrastul comic dintre aparenta ~i esenta.
Victoria politica se obtine, de fapt, prin lupta de culise, avand ca instrumental
~antajului politic ,o scrisoare pierdutii" - pretextul dramatic al comediei.
Actiunea comediei este plasata ,in capita/a unui judef de munte, in zilele
nonstre". Reperul spatial vag are efect de generalizare, iar timpul precizat
este sfar~itul secolului a! XIX-lea, in perioada campaniei electorale, In inter-
val de trei zile, cain teatrul clasic.
Subiectul, desfa~urat pe parcursul celor patru acte, respecta momentele
specifice evolutiei sale ?i este determinat de intriga: pierderea scrisorii de
dragoste de la prefect de catre doamna Zoe Trahanache ~i gasirea ei de catre
adversarul lor politic, care o folose~te ca arma de ?antaj. Acest fapt ridicol
~ starne~te o agitatie nejustificata. Desfa~urarea aqiunii prezin ta modul In
m.o.JUI.£a. care ,indragostitii" ~i sotul in~elat raspund ~antajului, precum ~i reaqiile
celorlalte personaje in situatia de criza creata. Punctul culminant- adunarea
electorala, in care este declarat candidat Agamemnon Dandanache, este ur-
mat de un deznodamant fericit, in care scrisoarea revine la Zoe ~i conflictele
se sting intr-o impacare generala ~i nea?teptata. Actiunea ~i conflictul sunt
folosite de dramaturg pentru a infati~a precaritatea morala a vietii politice ~i
familiale din vremea lui.
62
Conflictul dramatic principal consta iJi infruntarea pentru putere politica
a doua forte opuse: reprezentantii partidului aflat !a putere (prefectul $tefan
Tipatescu, Zaharia Trahanache- pre~edintele gruparii locale a partidului- ~i
Zoe, sotia acestuia) ?i gruparea independenta constituita in jurullui Nae Ca-
tavencu, ambitios avocat ~i proprietar a! ziarului ,Ri'icnetul Carpatilor". Con-
flictul are la baza contrastul comic dintre ceea ce sunt ~i ceea ce vor sa para ~ ­
personajele, dintre aparenta ?i esenta. Conflictul secundar este reprezentat ~
de grupul Farfuridi- Branzovenescu, care se teme de tradarea prefectului.
Limbajul personajelor; notatiile autorului: Caragiale este considerat eel
mai mare creator de tipuri din literatura romana. Personajele de comedie
sunt de regula plate, ele apartin tipologiei clasice, au o dominanta de carac-
ter. In ,0 scrisoare pierdutii" personajele se apropie de realism, fiind indivi-
dualizate prin Jimbaj ?i prin elemente de statut social ~i psihologic. Limbajul
personajelor este principala modalitate de individualizare a ,caracterelor"
clasice ~i procedeu de caracterizare indirecta.
Notatiile autorului caracterizeaza personajele atat indirect, prin gesturi ~i
mimica, cat ~i direct, intrucat in lista cu Personnele de Ia inceputul piesei, alaturi
de numele sugestive pentru tipologia comica, apare ~i statutullor social.
2. Predzarea statutu!ui social, psihologic, moral etc. al personajului
ales
Zaharia Trahanache este tipul incomorntului simpatic pentru ca refuza sa
creada din ,enteres" sau din diplomatie in autenticitatea scrisorii de amor ;;i
in adulterul sotiei sale.
Conform criticului Pompiliu Constantinescu, el reprezinta ;;i ,tipul poli-
tic", abil ;;i avid de putere, fiind ,prezidentul" mai multor ,comitete ~i comitii"
din jude! ;;i, de aceea, unul dintre , stalpii" locali ai partidului aflat Ia putere.
3. llustrarea unei trasaturi a personajului ales, prin doua scene/cita-
te/secven~e comentate
Principala sa caracteristica este ticaiala, fapt sugerat de prenumele Zaha-
ria, care denota znhariseala, ramolismenh1l ;;i de formula stereotipa ,Avefi Uca.i.af.a
pu[intici'i riibdnre", rostita in rarele momente de enervare proprie sau cand
altii i;;i pierd cumpatul.
,Yenerabilul", cum ii spun alte personaje, este calm, imperturbabil, de o vi-
clenie rudimentara, dar eficienta. $tie sa disimuleze ;;i sa manevreze intrigi
politice. C1nd este ;;antajat, i;;i pastreaza calmul ;;i raspunde cu un contra;;antaj,
descoperind polita falsificata de Catavencu.
Recunoa;;te existenta coruppei la nivelul societatii, ,o sofietate ftirii moral ?(fiirii
printip va si'i zicii cii mtle are", dar practica frauda, falsificand listele de alegeri. Nu
accepta in1oralitatea in fa.rrUlie, sustinand senin ca scrisoarea de amor este o plas-
tografie. Credulitatea exagerata poate fi pusa pe seama unei convingeri ferme
sau poate fi considerata UJl act de ,diplomatie", prin care vrea sa pastreze onoa-
rea familiei ;;i bw1ele relatii cu prefectul.
Cu abilitate ;;i fermitate ii combate ;;i pe Farfuridi ;;i Branzovenescu, care il
suspectau pe prefect de tradare: ,£ un om C1l care nu triiiesc de ieri, de alaltiiieri,
63
 triiiesc de opt ani, o jumiitnte de an dupii ce m-nnz lnsurat n doun oarii. De opt ani
triiim impreunii ca fmtii, !?i niciun minut n-nm giisit Ia onml acestn miicnr ntatica
riiu" . Atitudinea lui starne;;te admiratia lui Branzovenescu, care 11 caracteri-
zeaza direct: ,E tare .. . tare de tot ... Solid biirbat! Nu-i diim de rostul secretului" .
Este respectat chiar de adversarul politic, Catavencu numindu-1 ,venernbi-
lu/" . Prin autocaracterizare, se evidentiaza disimularea ~i convingerea ca
diplomatia 1nseamna viclenie: ,Apoi, dncii umblii el cu mnchinvelicuri, sii-i dau
eu mnchiavelicuri [... ]. N-am umblnt in Pinta n·1en C/1 diploma tie [... ]" . Unele
indicatii scenice au rol in caracterizarea directa, precizand atitudinile ,prezi-
dentului" la ~edinta electorala in sala mare a primariei: ,serios", ,binevoitor",
,placid", ,rlizand", ,clopotind"
Mijloacele de caracterizare specifice personajului dramatic sunt: limbajul,
notatiile autorului, situatiile comice, numele.
Caracterizarea indirecta prin replici concentreaza deviza lui politica: ,Noi
votiim pentru candidatul pe cnre-1 pune pe tnpet pnrtidullntreg ... pentru cii de Ia
partidul intreg ntlimii binele tiirii ~ide ln binele tiirii ntlimii binele nostru" . Aceasta
atitudine este determinata de ,o sotietntefiirii morn/ !?i.fiirii printip", ,binele 110S-
tru" insemnand binele lui ;;i alor sai. Fraza care ii rezuma principiul de viata
~i 1i motiveaza falsa naivitate este: ,lntr-o sotietnte fiirii moral ~i fiirii pri11tip ...
trebuie sii ai c;i putinticii diplomatic'"
In aparteu (adresandu-se publicului), il caracterizea za obiectiv pe Tipates-
cu: ,E iute' n-are cumpiit. Aminteri bun biiint, de!jtept, cu carte, dar iute, JZU face
pentru un prefect". Indirect, considera ca un detinator al puterii trebuie sa fie
stapanit, cal~, a~a cum este el msu;;i. lnsa lui Farfuridi ii vorbe~te laudativ
despre ,amicul" Tipatescu: ,De opt ani triiim impreunii en frafii", adverbul ,im-
preunii" sugerand acceptarea tacita a triungh.iului conjugal (comic de situatie).
Lirnbajul personajului dramatic este o sursa a comicului. Trahanache este
neinstruit (incult), deforrnand neologismele din sfera limbajului politic: ,sotieta-
te", ,printip", ,dipotat", ,docome11t", ,cestilmi nrziitoare ln ordinea zilei" . Se exprirna
confuz, cu diverse gre~eli: truism ,unde 11/l e moral, acolo e coruptie", tautologie
tim&Ljul
~­ ,enteresul ~i iar enteresul" ~i cacofonie , va sii zicii cii 11u le are". Ticul sau verbal
fui ,Avefi pufinticii riibdare" exprirna tergiversarea individului abil, care sub masca
batranepi cauta sa ca;;tige timp pentru a gasi o solutie.
Notatiile autorului/didascaliile din actull, scena IV, care insotesc discutia
cu Tipatescu despre scrisoarea de amor aflata in posesia ~antajistului Cata-
vencu, pe care o nume~te ,plastografie", dovedesc mai degraba viclenia ~i
disimularea politicianului abil decat naivitatea .
nwnei'.e Caracterizarea prin nume este ;;i o sursa a comicului. Numele Trahanache
~­ este derivat de la cuvantul ,trahana", o coca moale, u~or de modelat, decizii-
fui le personajului fiind ,modelate" de ,en teres", de Zoe sau cei de Ia centru .
64
4. S u s~in e rea unei opinii despre modu! in care se ret1ecta C:) idee sau
t ema comediei in construc~ia personajului
Pentru portretizarea personajului, se apeleaza la diverse tipuri de comic
(de cnracter, de momvuri, de situntie, de limbnj, de 1111me, de i11tentie), care 1ngroa-
;;a prin acumularea detaliilor caracterul aparent lipsit de profunzime.
Trahanache face parte din triunghiul conjugal (comic de situatie), insa
naivitatea sotului in~elat contrasteaza cu viclenia in viata politica, in care,
sub aparenta bonomiei senile, 1$i ascunde atitudinea corupta, fiind implicat
in contra;;antaj ;;i in falsi fica rea listelor electorale (comic de moravuri) .
Prin comicul de caracter sunt ironizate cele doua ipostaze incompatibile
ale sale: sotul in;;elat este 'in acela$i timp un politician abil. Trahanache nu
face parte din categoria arivi;;tilor; spre deosebire de candidatii la mandat, el
are deja o situatie sociala $i politica, dar pe care vrea sa o pastreze.
Un exemplu de comic de situatie a pare 1n scena IV din actul I, in care Trah-
anache vine la Tipatescu, aducandu-i vestea ;;antajului. Comica este convinge-
rea lui Trahanache ca scrisoarea de amor aflata in posesia lui Catavencu este o
plastografie ;;i teama lui ca Zoe sa nu afle de acuzatiile avocatului, pentru ca
este ,simtitoare" .
Concl uzie
Lumea eroilor lui LL Caragiale este alcatuita dintr-o galerie de personaje
care actioneaza dupa principiul ,Scopul swzii mijloace/e" . Zaharia Trahanache
este viclean ~i abil, barbatul politic ,tare" din judet, 1n timp cepe plan familial
este ,incornoratul" simpatic. De:;;i au fost formulate ;;i interpretari diferite- de
exemplu, parerea criticului Pompiliu Constantinescu din studiul ,I.L. Caragi-
ale" : ,Este o autoritnte de paie (ce11trul hotiiriiEjte, clind nu combinntiile Zoitichii) ?i
u11 imbecil care nu crede in evide11ta conrnelor puse de Tipiitescu", nu se poate con-
testa ca autorul il ironizeaza puternic, deoarece mfati;;eaza un tip uman carac-
teristic vremii: tipul politicianului corupt, ticait ~i viclean.
65
 f\P}f~;::;::~;;;~~~~e:~~~~~~:~ 1:~:~ia;~ .l
Context
• Reprezentata pe scena pentru 1ntaia oara In 1884, opera literara ,0 scrisoare pierdu-
tii" de I.L. Caragiale este o comedie de moravuri.
• Tema: aspecte din viata politica (lupta pentru putere, ;;antajul, falsificarea Jistelor
electorale) ;;ide familie (triunghiul conjugal). Personajele Stefan Tipatescu ;;i Zoe Tra-
hanache sunt esentiale ]n desfa;;urarea comediei ;;i ]n surprinderea precaritatii mora-
le politice ;;i familiale .
1. llustrarea a patru elemente de structura ?ide compozitie ale comediei
• Titlul: Pretinsa lupta pentru putere politica se realizeaza, de fapt, prin lupta de culise,
avand ca instrumental ;;antajului politic ,o scrisonre pierdutfi".
• Subiectul, desfa;;urat pe parcursul celor patru acte, este determinat de in trig a: pierde-
rea scrisorii de amor.
• Conflictu l dramatic principal constil. In infruntarea pentru putere politica dintre re-
prezentantii partidului aflat Ja putere (triunghiul erotic) ;;i Nae Catavencu.
• Personajele comediei sunt, de regula, ,plate", ele apartin tipologiei clasice, lnsa cele
din ,0 scrisoare pierdutii" se apropie de realism, fiind individualizate prin limbaj ;;i
prin elemente de statut social ;;i psihologic.
2. Stat utul personaje lor
• Stefan Tipatescu este prefectul judetului, dar ;;i tipul donjuanului, al primului amorez.
Zoe Trahanache este tipul coch etei ~ i al femeii voluntare. Zoe ;;i Tipatescu nu fac gre-
;;eli de exprimare. Amorezii sunt personaje ,cu cnrte", ironizate prin comicul de nume:
Zoe - Joitica, Stefan- Fanica.
• Stalpi ai puterii locale, Stefan Tipatescu ;;i Zaharia Trahanache alcatuiesc un triunghi
conjugal impreuna cu Zoe, sotia adulterina, fapt care le consolideaza relatia politica.
3. Evolu!ia re latie i dintre cele doua personaje
• lntriga pierderea scrisorii de amor declan;;eaza actiunile contradictorii ale amorezi-
lor, care arata, pe rand, slabiciune ori tarie de caracter. Cele doua personaje evidenti-
aza raportul caracter tare (Zoe)- caracter slab (Fanica).
• Principala trasatura a prefectului este impulsivitatea . Zoe este ,Jemeia barbata", sta-
pana pe sine, care li manipuleaza pe toti dupa propriile dorinte. In confruntarea din-
tre cei doi cu pri vire la sus}inerea candidaturii lui Catavencu, prefech1l este caracte-
rul slab pentru ca cedeaza pana la urma de dragul Zoei.
-·-
4. 0pinie
~ Zoe este o ,dnmii bunii" (spune Cetateanul turmentat) sau , dom ina bona" (criticul G. Ca-
~ linescu). La star;;itu.l piesei, cand intra in posesia scrisorii compromi}atoare, Zoe se com-
cu
-
porta ca o doamna generoasa (il iarta pe Catavencu: ,Eu sunt o femeie /Junii ... " ), in timp
"'
cu ce Tipatescu se retrage ca ;;i inainte in umbra ei.
Concluzie
~
s:: Cuplul Zoe - Tipatescu triiie;;te fara mustrari de con;;tiinta, preocupandu-se doar de pas-
~
trarea aparentelor. Astfel, In comedie imoralitatea casnica se ln1bina cu cea politica.
~
.
Ill. Eseu despre relatia dintre doua personaje
1\\ dintr-o comedie studiata
Context
Reprezentata pe scena pentru intaia oara in 1884, opera literara ,0 scri-
soare pierdutii." de I.L. Caragiale este o comedie de moravuri, in care sunt
satirizate aspecte ale societatii contemporane autorului, fiind inspirata din
!upta electorala din anul1883.
Tema comediei infati$eaza aspecte din viata politica (lupta pentru putere in tema
contextul alegerilor pentru Camera, $antajul, falsificarea listelor electorale) $i
de familie (triunghiul conjugal). $tefan Tipatescu ~i Zoe Trahanache ilustreaza ~
imoralitatea vietii de familie a unor politicieni din societatea romaneasca a co.nfu.q.al
vremii.
1. llustrarea a patru elemente de structura ~i de compozi~ie al e co-
mediei, semnificative pentru analiza rela~iei dintre cele doua per-
sonaje (de exemplu: aqiune, conflict, relatii temporale ;;i spatiale,
registre stilistice, limbajul personajelor etc.)
Titlul pune in evidenta intriga ~i contrastul comic dintre aparenta ~i esenta.
Victoria politica se obtine, de fapt, prin lupta de culise, avand ca instrumental ti.l.!.u
~antajului politic ,o scrisoare pierdutii" - pretextul dramatic al comediei.
Subiectu.l, desfa~urat pe parcursul celor patru acte, respecta momentele
specifice evolutiei sale ~i este determinat de intriga: pierderea scrisorii de
Wi.ed
dragoste de la prefect de catre doamna Zoe Trahanache ~i gasirea acesteia de
catre adversarullor politic, care o folose~te ca arma de ~antaj. Acest fapt ridicol
starne~te o agitatie nejustificata. Desfa$urarea actiunii prezinta modulin care '>.ei.afl.e
,indragostitii" ~i sotulin~elat raspund ~antajului, precum ~i reactiile celorlalte ~­
personaje in situatia de criza creata. Punctul culminant- adunarea electorala, ga.U
in care este declarat candidat Agamemnon Dandanache, este urmat de un
deznodamant fericit, in care scrisoarea revine la Zoe ~i conflictele se sting
intr-o impacare generala $i nea~teptata.
Conflictul dramatic principal consta in infruntarea pentru putere politica
a doua forte opuse: reprezentantii partidului aflat la putere (prefectul $tefan wn.i!.id
Tipatescu, Zaharia Trahanache- pre~edintele gruparii locale a partidului- 9i wnuc.
Zoe, soFa acestuia) ~i gruparea independenta constituita in jurullui Nae Ca-
tavencu, ambitios avocat $i proprietar al ziarului ,Riicnetul Carpafilor". Con-
flictul are la baza contrastul comic dintre ceea ce sunt ~i ceea ce vor sa para
personajele, dintre aparenta ?i esenta . Conflictul secundar este reprezentat
de grupul Farfuridi- Branzovenescu, care se teme de tradarea prefectului.
Caragiale este considerat eel mai mare creator de tipuri din literatura romana.
Daca, in general, personajele de comedie actioneaza stereotip, sirnplist, fara a
evolua pe parcursul aqiunii (personaje ,plate"), ele apartinand tipologiei clasi-
ce pentru ca au o dominanta de caracter, in ,0 scrisoare pierdutii." ele se
67
 apropie de realism, fiind individualizate prin limbaj ~i prin elemente de statut
social ~i psihologic. Limbajul personajelor este principala modalitate de indi-
vidualizare a ,caracterelor" clasice ~i procedeu de caracterizare indirecta.
2. Prezentarea statutului social, psihologic, mora l etc. al fiecaruia
dintre personajele alese
$tefan Tipiitescu este prefectul judetu lui, a$a cum noteaza autorul in lista
cu Persomrele de Ia inceputul piesei, dar intruchipeaza, in acela$i timp, tipul
cUmjua.nd donjuanului/al primului amorez.
Zoe Trahanache este tipul cochetei ~i a! femeii voluntare. Unicul personaj
feminin a! comediei, a pare ultima pe lista cu Persoanele de Ia inceputul piesei.
Autorul ii fixeaza statutul social prin raportare Ia sotul ei, Zaharia Trahana-
che, eel mai important om politic al judetului: ,satin celui de sus" . In ciuda
faptului ca femeile nu aveau drept de vot Ia acea epoca, Zoe ii poate manevra
c.o.cAei.a pe ceilalti dupa vointa sa ca pe ni$te marionete, folosindu-se de pozitia de
prima doamna a micului ora$ de provincie. De aceea ii promite lui Cataven-
cu: ,eu te aleg, eu ~i cu biirbatulmeu; mie sii-mi dai scrisoarea ... ".
Tipiitescu apartine tipului politic, dar, spre deosebire de ceilalti, este un
om instruit, educat. Imoralitatea lui se manifesta in planul vietii de familie.
Zoe $i Tipiitescu nu fac gre~eli de exprimare, ca alte personaje ale comediei.
~p.ut De~i nu sunt sanqionate prin comicul de limbaj ca arivi$tii, amorezii sunt
pdil.ic personaje cu carte, ironizate pentru legatura extraconjugala prin comicul de
nume: a~a se explica discrepanta comica dintre prenume (ceea ce vor sa para)
~i diminutivul familiar (ceea ce sunt) Zoe - Joitica, $tefan - Fanica.
Stalpi ai puterii locale ~i prieteni cu interese comune, $tefan Tipatescu ~i
Zaharia Trahanache alciituiesc un triunghi conjugal impreuna cu Zoe, sotia
adulterina, fapt care le consolideaza relatia politica, a~a cum sotul ,incorno-
rat" observa cu naivitate: ,Pentru mine sii vie cineva sii banuiasca pe Joifica, ori
pe amiwl Fiinicii, totwuz e.. . E 1m om cu care nu traiesc de ieri, de alaltiiieri, triiiesc
de opt ani, o jumiitate de an dupii ce m-am lnsurat a doua oara. De opt ani traim
zmpreuna ca fratii, ?i niciun minut n-am giisit Ia omul acesta miicar atatica rau."
3. Eviden~ierea prin doua scene/citate/secven1e comentate a mo-
dului in care evolueaza rela}ia dintre cele doua personaje
Intriga, pierderea scrisorii de amor, declan$eaza aqiunile contradictorii
ale amorezilor, care evidentiaza raportul nea~teptat caracter tare (Zoe) - ca-
racter slab (Fanica) . Daca prefectul Tipiitescu ii cere politaiului Pristanda
arestarea lui Catavencu ~i perchezitia locuintei pentru a gasi scrisoarea, Zoe,
dimpotriva, ordona eliberarea lui, iar a poi uzeaza de mijloacele de convinge-
re feminine pentru a-1 determina pe Tipatescu sa sustina candidatura avoca-
tului din opozitie, In schimbul scrisorii .
Principala trasiitura a prefectului este impulsivitatea, observatie facuta de
~ Trahanache in mod direct, In a parte: ,E iute' N-are cumpiit. Aminteri bun btiiat,
t.al.e.
de~~ept, Cll carte, dm· itlte, nu(ace pentru 1m prefect."
In fond, Tipatescu traie$te o drama. De dragul unei femei, pe care este
nevoit sao imparta cu altcineva, sacrifica o cariera promitatoare Ia Bucure~ti,
68
a$a cum remarca acela$i Trahanache: ,Credeti d-voastrii eli ar fi riimas el prefect
aici ?i nu s-ar fi dus director Ia Buwre~ti, dacii 1111 stiiruiam eu ?i w joitica ... ;;i Ia
drept vorbind, ]oitica a staruit mai mult. .. "
Zoe, in schimb, in ciuda vaicarelilor, a le$inurilor, dar ~i a faptului ca e
considerata o ,damii simtitoare", toti protejand-o In virtutea acestei aparente
sensibilitati, este in realitate ,femeia barbata", stapana pe sine, care ~tie foar-
te bine ce vrea ~i care li manipuleaza pe toti dupa propriile dorinte. De~i face
parada de iubirea pentru Tipatescu $ide sacrificiile facute pentru el (,Omoa-
rii-mii pe mine care te-am iubit, care am jertfit tofu/ pentru tine .. .", ii repro~eaza 6emef.e.
ea prefectului, lncercand sa-l determine sa sustina candidatura lui Cataven- ~
cu), in fapt ea ,n-a jertfit nimic altceva dedit o firielitate conjugalii stiinjenitoare,
singurul sacrificiu notabil veninrf, cum am mai spus, din partea lui Tipiitescu", este
de parere criticul $tefan Cazimir (,,Caragiale - universul comic") .
Dincolo de aparente, in cuplul pe care Zoe il formeaza cu Tipiitescu, femeia
este polul rational, puternic $i care detine controlul asupra relatiei. Fiind onest
politic, ,un om ciiruia ii place sa joace pe fatfi'' (autocaracterizare ), Tipatescu refuza
initial comprornisul $iii propune Zoei o solutie disperata $i romantica, ariitan-
du-se gata sa renunte Ia tot de dragul ei: ,Sii fugim zmpreunii ..." . Ea intervine
insa energic ~i refuza ,nebunia", nevrand sa renunte cu niciun pret la pozitia
de prima doarnna a ora~ului de provincie. De aceea li raspunde ferrn prefec-
tului: ,E;;ti nebun7 Oar Zaharia? Dar pozifia fa? Dar scandalul ~i mai mare care .
s-ar aprinde pe urmele noastre 7 ... ". Izbucnirea scandalului o ingroze~te mai ~a
tare decat pierderea barbatului iubit: ,Cum or sii-§i smulgii toti gazeta, cum or ~
sii ma sJfi?ie, cum or sii rfizii! ... 0 siiptiimfinii, o lunii, un an de zile n-o sa se mai
vorbeascii dec at de aventura asta ... in ora:je/ul acesta, unde biirbnfii ?i femeile §i co-
piii nu au alta petrecere decfit b!irfirea, fie chiar Jarii motiv .. . dar incii avfind motiv ...
?ice motiv, Fiinicii! ... Ce vuiet' ... ce scandal! ce cronicii in(ernalfil ..." Replica ei la
intrebarea amorezului Tipatescu ,Zoe! Zoe! mii iube§ti ... " lamure~te ipocrizia
relatiei conditionate: , Te iubesc, dar scapii-mii."
In confruntarea dintre cei doi cu privire la sustinerea candidaturii lui
Catavencu, prefectul este caracterul slab pentru ca cedeaza pana la urma de
dragul Zoei: )n sjfir§it, dacii vrei f11 . . . fie' .. lntample-se orice s-ar intiimpla ...
Oomnule Catavencu, e§ti candidatu/ Zoii, e§ti cmzdidatu/lui nenea Zaharia ... prin
urmare §i al meu' ... Poimfiine e§ti deputat' ... ".
4. Sus~inerea unei opin!i despre modul in care o idee sau tema co-
mediei studiate se reflecta In evolu!ia relatiei dintre cele doua
personaje
In opinia mea, urarea rostita de Cetateanul turmentat Ia sfar~itul comedi-
ei, ,,in siiniitatea coanii ]oitichii 1 cii e damii bunii", exprima principala calitate a
personajului feminin, imortalizat de criticul G. Calinescu prin sintagma ,do-
mina bona".
Crispata, incordata pe parcursul intregii comedii, Zoe devine la sfar~itul pie-
sei, cand orice motiv de ingrijorare dispare, generoasa, fermecatoare, spw1andu-i
lui Catavencu: ,Eu sunt o femeie b111zii ... am sii ti-o dovedesc. Annn sunt fericitii ...
Putin imi pasii dacii ai vrut sii-mi Jaci riiu ?i 11-ni putut. Nu ti-a ajutat Dzmmezeu,
69
pentru cii e~ti riiu; ~i pentru cii eu voi sii-mi ajute totdeaunn, am sii fiu bunii ca ~i plinii
~ Basmul ~~~·,:~vest;;lui Hara;~Aib" d;;~·Cre;~~a
acuma."
Finalul comediei aduce i:mpacarea ridicola a adversarilor. Odata ce intra
ill posesia scrisorii compromitatoare, Zoe devine triumfatoare, se comporta
ca o adevarata doamna, i;;i recapata superioritatea Ja care renuntase pentru
lVI. Te~~:iziu~~~pre l~me ··-~-~
scurt timp, face promisiuni lini;;titoare pentru ceilalti (,Du-te ?i ia Zoe in capul
mesii; fii zelos, asta nu-i cea din urmii Camera!" ii spune lui Catavencu), in timp
ce Tipatescu se retrage, ca ;;i i:nainte, in umbra ei.
Conduzie
Lumea eroilor lui Caragiale actioneaza dupa principiul ,Scopul scuzii mij-
loacele" . Cuplul Zoe - Tipatescu traie;;te fara mustrari de con;;tiinta, preocu-
pandu-se doar de pastrarea aparentelor, a imaginii publice, pentru ca lumea
ora;;ului de provincie are o singura pasiune, barfa, devenita un inamic de
temut pentru Zoe, pe care farsa electorala o pune astfelm pericol. Interven-
tiile ei dezvaluie alta fateta a universului caragialian: puterea pe care o are
femeia voluntaril. Cocheta aqioneaza pentru propria salvare, conduce din
umbra ;;i toti ii recunosc pozitia. Astfel, imoralitatea casnica (triunghiul con-
jugal vechi de opt ani are deja un aspect casnic) se imbina cu cea politica in
comedia ,0 scrisoare pierdutii" de I.L. Caragiale.
70
-l
- ·- _ _j
Context
Este UI1 basm cult, publicat in revista ,Convorbiri liil'mre", !n anul 1877.
1. Trasaturi ale speciei
• Basmul cult este o specie narativa pluriepisodica implicand fabulosul, cu personaje
cu valori simbolice intruchipand binele ;;i raul, cu puteri supranaturale; fun(\ii ale
personajelor: protagonist, antagonist, aju to are, dona tori.
• Conflictul: lupta dintre bine ;;i rau se ind1eie prin victoria fortelor binelui.
• Reperele temporale ;;i spatiale sunt vagi, nedeterminate.
• Elemente de compozitie: cli;;ee compozitionale/formule specifice, cifre ;;i obiecte ma-
gice, triplicarea.
2.11ustrarea temei prin doua episoade comentate
• Tema: maturizarea mezinului craiului. Motive narative: superioritatea mezinului, ca-
Jatoria, supunerea prin vicle;;ug, muncile, demascarea raufacatorului (Spanul), pe-
deapsa, casatoria.
• Doua epi soade care infati;;eaza tema sunt supunerea prin vicle;;ug ;;i demascarea
raufacatorului.
3. E!emente de structllra ?ide compozitie ale textu!ui narativ
• Perspectiva narativa : Intamplarile din basm sunt relatate din perspectiva unui narator
omniscient, uneori subiectiv, care altemeaza naratiunea Ia persoana a lll-a cu dialogul.
• Compozi~ia : etape ale devenirii eroului, triplicarea, simetria incipit- final prin formu -
le tipice.
• A c~iun ea respecta modelul stru ctural stereotip ;;i ciclic al basmului: sihtatia initiala
(expozitiunea), tulburarea echilibrului (intriga), actiunea de recuperare a echilibrului
(desfa~urarea actiunii), actiunea reparatorie (punctul culminant), refacerea echilibru-
lui ;;i rasplata eroului (deznodamantul) .
• Conflictul: lupta dintre bine ?i rau se incheie prin victoria fortelor binelui.
• Personajele (oan1eni, dar ~ i ,Jiinte himerice" cu comportament omenesc) stmt purtatoare
ale tmor valori simbolice ~i reprezinta bi.nele ~i raul in di versele lor ipostaze. Harap-Alb,
protagonistul, este sprijinit de ajutoare ~i de donatori (fiinte cu insu;;iri supranah.1rale,
animale fabuloase) in lnfruntarea cu antagoni:;;tii, Spanul ;;i Imparatul Ro;;.
• Registre stili stice: regional, oral, popular. limbajul personajelor se caracterizeaza
prin umor ;;i oralitate.
4.0pinie
Harap-Alb nu intruchipeaza tipul eroului voinic din basmele populare, ci al eroului ~
vrednic. Evolutia sa reflecta conceptia despre lume a scriitorului, prin umanizarea fan- ::s
·--
tasticului. a,
Conc!uzie
,Povestea lui Harap-Alb" este un basm cult avand ca particularitati: umanizarea fan-
tasticului, individualizarea personajelor prin limbaj, umorul.
\1\
-a,
::s
s:::
~
Q.
 r\-\--~ i-Es;u,~~ privire l;~;;a-~i·~izf~-;;ea despre
1 \~ -· lum:.~~-~~~un basm
_ c_u_l_t _s_t_u_d_i_a_t _ _ _ _ _ ___.
Context
,Povestea lui Harap -Alb" de Ion Creanga este un basm cult, publicat in
revista ,Conuarbiri liternre", in anul1877. G. Calinescu a firma despre mesajul
operei: ,Povestea lui Harap -Alb e zm chip de 11 davedi cii amul de sai bun se vii-
de~ te sub arice stmi ~i lrz arice vfirstii".
Pornind de la modelul basmului folcloric, caracterizat de stereotipie, au -
l~
torul reactualizeaza teme de circulape universala, dar le organizeaza con-
®J..!M.e
l!.wne. form propriei viziuni (fuziunea dintre real ;;i fabulos), intr-un text narativ
mai complex decat al basmelor populare, supralicitand procedeul triplicarii.
1. Eviden~ierea a doua trasaturi care fac posibila incadrare a basmu -
lui stud iat in specia literara pe care o ilustreaza
Basmul cult este o specie narativa pluriepisodica implicand fabulosul, cu
1~ numeroase personaje purtatoare ale unor valori simbolice, intruchipand bi-
1-im&Jice- nele ;;i raul in diversele lor ipostaze. Personajele indeplinesc, prin raportare
la protagonist, o serie de funqii (antagonistul, ajutoarele, donatorii), unele
avand puteri supranaturale.
Actiunea basmului implica prezenta fabulosului (elemente supranatu-
rale) ;;i este supusa unor stereotipii/actiuni conventionale, care infati$eaza
~ parcurgerea drumului maturizarii de catre erou. Conflictul dintre bine ;;i
~ rau se incheie prin victoria fortelor binelui. Reperele temporale $i spa\iale sunt
vagi, nedeterminate. Elemente de compozitie tipice vizeaza cli$ee compoziti-
onale/formule specifice, cifre $i obiecte magice, procedeul triplicarii.
2. llustrarea temei prin doua episoade/citate/secven;e come ntate
Titlul sugereaza tema basmului: maturizarea mezinului craiului. Concret,
eroul parcurge o aventura eroica imaginara, un drum al maturizarii necesar
pentru a deveni 1mparat. Numele personajului ii reflecta conditia duala: rob,
sluga (Harap) de origine nobila (Alb) . Motive narative specifice, prezente $i
in ,Povestea lui Harap -Alb", sunt: superioritatea mezinului, calatoria, su-
punerea prin vicle;;ug, muncile, demascarea raufacatorului (Spanul), pe-
deapsa, casatoria.
Doua episoade care infati;;eaza tema sunt supunerea prin vicle;;ug $i de-
mascarea raufacatorului, motive narative care evidentiaza inceputul $i sfar-
;;itul initierii feciorului de crai.
In episodul coborarii in fantana, naivitatea tanarului face posibila supu-
nerea prin vicle?ug. Antagonistul (raufacatorul) II inchide pe tanih intr-o
fantana ;;iii cere, pentru a-llasa in viata, sa faca schimb de identitate, sa de-
vina robullt~i $i sa jure , pe rzscuti$ul przla$lllui" (sugestie a unui codal con -
duitei ca valere?ti) sa-idea ascultare intru toate, ,pfinii dind c'll nmri $i iar va
72
fnvia", conditionare paradoxala, dar care arata $i modul de eliberare. Dease-
rnenea, Spanul 'ii da fiului de crai numele de Harap-Alb.
La intoarcerea Ia curtea lui Verde-Imparat, fata Imparatului Ror;;ll demas-
ca pe Span, care crede insa ca Harap-Alb a divulgat secretul $iii taie ca-
pul. De fapt, ,rautatea" Spanului il dezleaga pe erou de juramant, semn ca
initierea este incheiata. Erou I este inviat de fat a cu ajutorul obiectelor magi-
ce ;;i devine i'mparat.
3. Prezentarea a patru elemente de structura ~i de compozi~ie ale
textului narativ, semnificative pentru tema ~i viziunea despre
lume din basmul cult studiat (de.• ,'v_·mplu: <lC\iunc, cont1ict, rdatii
~·" •: _,,, :"_-:,~;t. f;.,, '' '·"l ' n:,, ·l l'l"l· ~t-i\'"
•·L'!·l-
l ·t-''\1''·''''
·• ~"' ..:'
'>l , j-'U~.,_ , I": ~Al '·•r• 1 ~• .f..~., . ..,.., , '''- ""' d • '-1 ""J·c:nc,-t;\>;
f' "- ~ f'" l l (I
nzn,1tivZl, rq.;i.:,t:·c ~tili.-,ticc, limbajul pcrsonajclor etc.)
Intamplarile sunt relatate din perspectiva unui narator omniscient, care
intervine adesea prin comentarii sau refleqii caracterizate prin umor sau
oralitate. Naratiunea la persoana a III-a alterneaza cu dialogul.
Subiectul basmului urmare$te modul 'in care personajul principal, Harap-
Alb, parcurge un drum al initierii, la finalul caruia devine 'imparat, adica
trece 'intr-un plan superior de existenta, care J:nseamna modificarea statutu-
lui social ;;i spiritual a! eroului (caracterul de Bildungsroman al basmului).
Cele trei ipostaze ale protagonistului corespund, 'in plan compozi\ional,
unor parti narative, etape ale drumului initiatic: etapa initiala, de pregatire
pentru drum, la curtea craiului- ,fiul craiului", ,mezinul" (naivul); parcurge- ~
rea drumului initiatic- Harap-Alb (novicele/cel supus initierii); rasp lata - im-
piiratul (initiatul).
Creanga utilizeaza triplicarea (triplarea situatiilor), dar supraliciteaza
procedeul de tehnica narativa specific basmului popular, astfel ca eroul nu
are de trecut doar trei probe, ci mai multe serii de probe, potrivit avertismen- teiuU.eii
tului dat de tata: ,sii te fere~ti de amul ra?, irzr mai ales de omul span, [... ] cii sunt n.a!l.a.ti.u4
faarte $Ugubeti". In bas~, sunt prezente numerele magice, simbolice: 3, 12, 24,
r;;i obiectele miraculoase, unele fiind grupate cate trei (,,trei smicele de miir dul-
ce ~i rzpii vie ~i rzpii marzrtii").
Simetria incipit - final se realizeaza prin cli$ee compozitionale/formule
tipice, conventii care marcheaza intrarea ~i ie$irea din fabulos. Fuziunea din-
tre real $i fabulos se realizeaza de la inceput, deoarece naratorul inoveaza
formula initiala, punand povestea pe seama spuselor altcuiva: ,Amu cicii em
odatii", adica se spune, far a i'nsa a neg a cain basmul popular (,A fast odatii ca
niciadatii"). Formula finala include o comparatie intre cele doua lumi - a fa-
bulosului ~i a realului.
Precizate in incipit, reperele temporale ;;i spatiale sunt vagi, nedetermina-
te: ,Amu cicii em odrztii intr-a trzrii 1111 cmi, crzre avea trei feciari" . Actiunea mcepe
Ia ,a margine a piimfintului" ;;i continua la cealalta margine.
Actiunea se desfa;;oara linear, cronologic, prin inlantuirea secventelor nara-
tive/a episoadelor ~i respecta modelul structural stereotip $i ciclic al basmu- ~
lui: o situatie initiala de echilibru (expozitiunea), tulburarea echilibrului/
73
 prejudiciul (intriga), parcurgerea unui drum cu trecerea probelor (desfa9u-
rarea actiunii), aqiunea reparatorie (punctul culminant), refacerea echilibru-
I tinde sa indeparteze ceata de petitori (casa inro9ita in foe, ospatut alegerea
lui 9i rasplatirea eroului (deznodamantul).
Situatia initiala (expozitiunea) prezinta o stare de echilibru : un crai avea
trei feciori, iar in alt capat de lume, un £rate mai mare al sau, Verde-Imparat,
avea doar fete .
Tulburarea echilibrului (intriga) are drept cauza o lipsa relevata de scri-
soarea lui Verde-Imparat: absenta mo9tenitorului pe linie masculina (moti-
vul imparatului fara urma9i). Craiul este rugat de fratele sau sa i-1 trimita ,pe
eel mai vrednic dintre nepoti", ca sa-i urmeze !a tron. Vrednicia trebuie insa
dovedita prin trecerea mai multor serii de probe.
Actiunea de recuperare a echilibrului (desfaE?urarea actiunii) cuprinde
mai multe episoade, in succesiunea motivelor narative ale basmului.
Cautarea eroului se concretizeaza prin incercarea la care i~i supune craiul
nwm.en1el.e. baietii: se imbraca in piele de urs 9i iese fiecaruia in fata de sub un pod. Con-
~ form structurii formale a basmului, fiul eel mic reu9e9te sa treaca aceasta
proba a curajului (motivul superioritatii mezinului), dupa o etapa pregati-
toare, in care este ajutat de Sfanta Duminica, drept rasp lata pentru ca a milu-
it-o cu un ban.
Intrucat a depa~it proba de !a pod, simbol al trecerii spre alta etapa a vie-
tii, tatal continua initierea fiului mezin 9i il sfatuieE?te sa se fereasca de omul
span ~i de omul ro9 (motivul interdictiei) E?i ii daruie9te pielea de urs.
Pe drum, pentru ca se ratace9te in padurea-labirint E?i crede ca se afla in
,fara spiinilor", fiul eel mic a! craiului i9i ia drept sluga 9i calauza un span
(incalcarea interdictiei).
Coborarea fiului de crai in fantana reprezinta o secventa narativa impor-
tanta, intrucat in9elatoria provoaca evolutia conflictului. Naivitatea este
sanctionata prin pierderea insernnelor originii ~i a dreptului de a deveni im-
parat: ,Spiinul pune mana pe cartea, pe banii ~i pe armele fiului de crai" . Spanul ii
fura identitatea, il transforma in rob, ii da numele de Harap-Alb 9i ii traseaza
proiectul existential, spunandu-i cava trebui sa moara ~i sa invie ca sa-~i re-
capete identitatea (juramantul din fantana) .
,Rautatea" Spanului (initiatorul) il va supune la probe dificile, in care va
demonstra calitatile morale necesare unui vii tor imparat: intelepciune, curaj,
bunatate. Spanul ii cere sa aduca ,salafi" din Gradina Ursului, pielea cu pie-
trele pretioase din Pad urea Cerbului 9i pe fata Imparatului Ro9
Primele doua probe le trece cu ajutorul unor obiecte magice de la Sfanta
Duminica.
A treia proba cuprinde mai multe serii de probe (triplicarea), este o alta
etapa a initierii, mai complexa 9i necesita mai multe ajutoare. Pe drumul spre
Imparatul ROE?, craiasa furnicilor E?i craiasa albinelor ii daruiesc cate 0 aripa
drept rasplata pentru ca le-a ajutat poporul de gaze, iar cei cinci tovara~i cu
puteri supranaturale il insotesc deoarece a fost prietenos: Gerila_,Flamanzila,
Setila, Ochila 9i Pasari-Lati-Lungila.
Datorita acestor personaje himerice, donatori 9i ajutoare, protagonistul
probeaza dobandirea calitatilor solicitate de probele prin care Imparatul RoE?
74
macului de nisip), ca 9i acelea care o vizeaza direct pe fata (fuga nocturna a
fetei transformata in pasare, ghicitul/motivul dublului 9i proba impusa de
fata : aducerea a ,,trei smicele de mar dulce~~ apii vie ?i apa monrtif de unde se bat
muntii 'in capete").
Lichidarea in~elatoriei E?i aqiunea rel?aratorie, corespunzatoare punctului
culminant, se petrec la curtea lui Verde-Imparat, unde Harap-Alb se intoarce
cu fata Imparatului Ro9, care dezvaluie adevarata lui identitate. Incercarea
Spanului de a-1 ucide pe Harap-Alb (o forma a momentului violentei) este
ratata. Lichidarea violentei nu-i apartine eroului, ca in basmul popular, ci
altui personaj, calul nazdravan. Episodul care cuprinde scena taierii capului
personajului principal E?i a reinvierii lui de catre fata imparatului, cu ajutorul
obiectelor magice, are semnificatia mortii initiatice.
Deznodamantul consta in refacerea echilibrului 9i rasplata eroului. El re-
intra in posesia palo~ului 9i prime9te recompensa: pe fata Imparatului RoE? 9i
imparatia, ceea ce confirma maturizarea.
Astfel, conflictul, lupta dintre bine 9i rau, se incheie prin victoria fortelor
binelui.
Personajele (oameni, dar 9i ,fiinte himerice" cu comportament omenesc)
sunt purtatoare ale unor valori simbolice 9i reprezinta binele 9i raul in diver-
sele lor ipostaze. Eroul (protagonistul) este sprijinit de ajutoare 9i donatori:
fiinte cu insu9iri supranaturale (Sfanta Duminica), animale fabuloase (calul
nazdravan, craiasa furnicilor ?i a albinelor ), fapturi himerice (cei cinci tova-
raE?i) sau obiecte miraculoase (aripile craieselor, smicelele de mar, apa vie,
apa moarta) 9i se confrunta cu antagonistul (Spanul), care are 9i functie de
trimitator. Personajul cautat este fata de imparat. Cu exceptia eroului, al ca-
rui caracter evolueaza pe parcurs, celelalte personaje au o trasatura dominanta:
Imparatul Ro$ 9i Spanul sunt vicleni, Sfanta Duminica este inteleapta.
Povestea este construita dupa schema narativa a initierii, care presupune
un traseu al devenirii eroului, pe parcursul confruntarii cu un antagonist.
Harap-Alb dovede~te prin trecerea probelor o serie de calitati umane nece-
sare unui viitor imparat, in viziunea scriitorului (mila, bunatatea, prietenia,
respectarea juramantului, curajul), insa nu are puteri supra naturale, fiin d con - <icAema
~
struit mai degraba pe o schema realista . Exponentul binelui este ajutat de per-
sonaje 9i obiecte J:nzestrate cu puteri miraculoase.
Spanu l nu este doar o intruchipare a raului, ci are ?i rolul initiatorului,
este un riiu necesnr. De aceea calul nazdravan nu-l ucide inainte ca initierea
eroului sa se fi !ncheiat.
Mijloacele de caracterizare sunt directe (de catre narator, de catre alte per-
sonaje, prin autocaracterizare) E?i indirecte (prin fapte, ganduri, relatii cu alte
personaje, nume). Specific basmului cult este modul!n care se individuali-
zeaza personajele, in primul rand prin limbaj (caracterizare indirecta).
Limbajul naratorului 9i al personajelor se caracterizeaza prin umor (dimi-
nutive cu valoare augmentativa- ,buzi?oare", ,biiuturicii"; caracterizari pito-
re9ti - portretullui Gerila, al lui Ochila etc.) 9i oralitate (frecventa proverbe-
lor, a zicatorilor in trod use in text p rin expresia ,vorb'itceen" : , Vorba ceen: «Fri-
75
en piize;;te bostiiniirir1»"; versuri populare: ,De-ar :;;ti omul ce-ar piifi,/Dinainte s-ar
Basmul cult
-
_... . .-- ....-...............

,Povestea lui Harap -Aib"

de Ion Creanga
....

piizi!". Registrele stilistice popular, oral $i regional confera originalitate limba-

jului artistic, prin i.ntegrarea m1or termeni $i expresii populare, regionalisme
fonetice sau lexicale.
4. Exprimarea unei opinii despre modulln care se reflecta o idee sau
tema in basmul cult pentru care ai optat
in opi.nia mea, Harap-Alb nu !ntruchipeaza tipul eroului voinic din bas-
mele populare, ci pe acela al eroului vrednic, pentru ca evolutia sa reflecta
conceptia despre lume a scriitorului, prin umanizarea fantasticului. Trecerea
protagonistului prin incercari difici.le, ca $i experienta condipei mnilitoare de rob
!a dispozipa unui stapan nedrept, contureaza sensu! didactic a! basmului, care
este exprimat de Sfanta Dumi.nica : ,Ciinrl vei ajunge :;;i tu odatii mare ~i tare, !i
ciiuta sii judeci lu cn rrile rle-a fir-a -piir :;;i vei crede celor asupriti :;;i neciijiti, pentnr cii.
;;tii acum ce e necnzu /".
Conduzie
Basmul este ,o oglindire... a vietii in modurifabllloase" (G. Calinescu). ,Po-
vestea lui Harap -Alb" este un basm cult avand ca particularitati umanizarea
fantasticului, individualizarea personajelor prin limbaj, umorul $i oralitatea.
II. Particularitati de constructie a personajului principal
Context
,Povestea lui Harap -Alb" de Ion Creanga este un basm cult, pub heat in revista ,Con-
vorbiri literare", In anul1877.
1. Statutul social, psihoiogic, morai etc. al personajului
• Harap-Aib este protagonistul basmului, 1ntruchipare a binelui, dar personaj lipsit de
lnsu;;iri supranaturale. Este construit realist, invata din gre;;eli ;;i progreseaza; este un
personaj ,rotund".
• Statutul ini!ial a! eroului: neini!iat/naiv; ca racterizat prin bunatate .
• Numele Harap-Aib semnifica rob de origine nobila, dar ~i condi!ia de inva~ace l. Cele
trei nume ale protagonistului corespund celor trei etape ale iniperii: ,Jiul craiului" -
mezinul (naivul), Harnp-Alb- inviitikelul, impiiratul- initiatul.
2. Elemente de structura ~ide compozi!ie ale basmului
• Titlul sugereaza tema basmului: maturizarea mezinului craiului.
• Ac~iunea respecta modelul structural a! basmului; prezenta fabulosului, dar mai pu-
pn in ceea ee-l prive~te pe mezin; conflictu l dintre bine ;;i rau se incheie prin victoria
forte lor binelui.
• Personajele sunt oameni, dar ;;i ,Jiinte himerice" avand comportament omenesc; exista
erou, antagonist, ajutoare, dona tori, cain basmul popular, dar toti ace;;tia sunt indi-
vidualizati, mai ales prin limbaj.
• Limbajul naratorului ~ i al personajelor se caracterizeaza prin umor $i oralitate; apar
registrele stilistice popular, oral ;;i regional.
3. Trasaturile personajului
• Eroul este vazut in evolupe, de la naivitate la in!elepciune. In episodul coborarii in
fantana, naivitatea tanarului face posibila supunerea prin vicle;mg.
• Naivitatea se inscrie in codul ritual a! initierii, dar bunatatea este calitatea innascuta
a protagonistului.
• Probele: Spanul ii cere sa aduca ,siiliiti" din Grad ina Ursului, pielea cu pietre pretioa-
se din Pad urea Cerbului ;;i pe fata I~paratului Ro;;.
• In aducerea fetei Imparatului Ro;;, este sprijinit de adjuvanti ;;i donatori, trecand mai
multe serii de probe.

·--::s
• Pentru vrednicia lui, prime;;te rasplata: nunta ;;i imparapa.
4. Opinie ~
Potrivit viziunii despre lume a scriitorului, calita}ile necesare unui imparat ,mare $i
tare" sunt: i:ntelepciunea, bunatatea ;;i cinstea, calitati dovedite de ,omul de soi bun". Ql

Concluzie
Eroul nu reprezinta doar tipul voinicului, cain basmele populare, ci este ;;i un om ,de soi
bun" (G. Calinescu), eroul ,vrednic", care devine imparat. 0
-"'
Ql

::s
s::
Ci:
76

I' Context
11. Eseu despre particularita~ile de construc~ie a
personajului principal dintr-un basm cult studiat
"Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creanga este un basm cult, publicat in
revista ,Convorbiri liternre", in anul1877. G. Calinescu a afirmat cu privire la
aceasta opera : ,Povestea lui Harap -Alb e un chip den dovedi di omul de soi bun
se vii.de$te sub orice strni $i In or ice vlirstii." .
1. Precizarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului
ales
Harap-Alb este protagonistul basmului, intruchipare a binelui, dar este
un erou atipic de basm, deoarece este lipsit de insu$iri supranaturale, fiind
eJw.<,l_ a.fi1Uc construit realist, ca o fiinta complexa, care invata din gre;;eli $i progreseaza. De
aceea este personaj ,rotund" (E.M. Forster), ie$ind din stereotipia superioritatii
mezinului. Este personaj ,tridimensional" (termenul ii apartine lui W.C. Booth),
caci iese din tipar, surprinde, ca, de exemplu, atunci cand ii da calului cu
£raul in cap sau rade impreuna cu ceilalti de Gerila, In casa de arama.
Statutul initial al eroului este eel de neinitiat. Mezinul craiului este naiv,
nu $tie sa distinga adevarul de minciuna, sa vada caracterul unui om dincolo
de aparente. Are nevoie de experienta vietii spre a dobandi intelepciune. Se
de. fa deosebe$te de fratii sai, inca de la inceput, prin bunatate, calitate raspliitita
rtai.uilcde. de sfaturile Sfintei Duminici, dupa ce o miluie$te cu un ban. De$i are calita-
ea tile necesare unui vii tor im_parat, in viziunea autorului, fiind ,eel mai mednic
~ dintre nepoti", cum spune Imparatul Verde, acestea nu sunt individualizate
de la inceput, ci $i Je descopera prin intermediul probelor la care este supus,
cand dovede$te generozitate, prietenie, respectare a juramantului, curaj, res-
ponsabilitate.
Numele Harap-Alb semnifica sclav-alb, rob de origine nobila, dar $icon-
clitia de invatacel, faptul de a fi supus initierii, transformarii. Cele trei nume
ale lui corespund, in plan compozitional, celor trei etape ale drumului initi-
atic: la inceput- ,fiul craiului", mezinul (naivul); pe par cursu! calatoriei- Ha-
rap-Alb (invii.tii.celul); !a sfar;;it -zmpiiratul (inifiatul) .
2. llustrarea a patru eiemente de struc:tura ~i de compozi~ie ale
basmului, semnificative pentru realizarea personajului din ba-
smul cult studiat (de excmplu: i!C\iunL·. confl ict, reli!\ii temporale
~i spa~iilk, incipit, final, tehnici norLltive. perspc'ctiv{l norativa,
registrL' slilisticl', limbajul personz1jeior de.)
Titlul sugereaza tema basmului: maturizarea mezinului craiului. Concret,
eroul parcurge o aventura imaginara, un drum al maturizarii, in care doban-
de$te valori morale $i etice, pentru ca la final sa devina imparat (basmul are,
a$adar, valoare de Bildungsroman).
78
Aqiunea se desfii$oara linear, prin inlantuirea secventelor narative, res-
pecta modelul structural a] basmului $i implica prezenta fabulosului (ele-
mente supranaturale), dar mai putin in ceea ee-l prive;;te strict pe mezin.
Conflictul dintre bine $i rau se incheie prin victoria fortelor binelui. Este arn-
plificat procedeul compozitional al triplicarii in cazul probelor pe care
eroul le are de trecut. Sunt prezente cifre ;;i obiecte magice.
Personajele (oameni, dar $i ,fiinte himerice" cu comportament omenesc) in-
deplinesc, pri.n raportare la erou, o serie de functii (antagonist, ajutoare, dona-
tori), cain basmul popular, dar sunt individualizate, mai ales, prin limbaj.
Limbajul naratorului ;;i al personajelor se caracterizeaza prin umor (se
folosesc diminutive cu valoare augmentativa - ,buzi$oare", ,bii.uturicii."; ca-
racterizari pitore;;ti- portretullui Gerila, a! lui Ochila etc.) $i oralitate (frec-
venta proverbelor, a zicatorilor introduse in text prin expresia ,vorba ceea":
, Vorbn ceca: «Frica piize$fe bostii.nii.ria»"). Registrele stilistice popular, oral 9i
regional confera originalitate limbajului artistic, prin integrarea unor ter-
meni ;;i expresii populare, a unor regionalisme fonetice sau lexicale.
3. llustrarea trasaturilor personajului ales, prin secvente narative/
situatii semnificative sau prin citate comentate
Protagonistul este construit prin procedee de caracterizare directa (de ca-
tre narator, de catre alte personaje $i prin autocaracterizare) $ide caracteriza-
re indirecta, prin fapte, limbaj, ganduri, relatii cu alte personaje, nume.
Eroul este sprijinit de ajutoare $i dona tori: fiinte cu insu9iri supranaturale
(Sfanta Duminica), animale fabuloase (calul nazdravan, craiasa furnicilor $i
a albinelor ), fapturi himerice (cei cinci tovara$i) sau obiecte miraculoase ~¥
(aripile criiieselor, smicelele de mar, apa vie, apa moarta) $i se confrunta cu ~
raufacatorul/personajul antagonist (Spanul), care are $i functie de trimitator.
Personajul cautat este fata de imparat.
Cu excep\ia eroului care este vazut in evolutie, de la naivitate la intelepciu-
ne, celelalte personaje au o trasatura dominanta.
Primele intalniri cu initiatorii sai, Sfanta Durninica, apoi calul nazdravan
$i Spanul, pun in lumina naivitatea, incapacitatea de a distinge adevarul de
aparente.
Dupa ce iese din imparatia tatalui sau, cri'ii$OIUl se rataCe$te in padurea-la-
birint. Incalca sfah.ll dat de tata (interdictia sa se fereasca de omul span $i de
omul ro$) ;;i i$i ia drept calauza un span viclean. In episodul coborarii infanta-
na, naratorul surprinde !ipsa de experienta a tanarului, prin caracterizare di-
recta : Jiul craiului, boboc in felul siiu Ia trebi de aieste, se potrive~te spanului $i se
bagii in fiintlinii". Naivitatea tanarului face posibila supunerea prin vicle$ug.
Antagonistul (raufacatorul) il inchide pe tanar in fantana $iii cere, pentru 'i.niiif.n.iMa.
a-llasa in viata, sa faca schimb de identitate, sa devina robullui $i sa jure ,pe cu. ::fpfuw.£
ascuti~ul pnlo?ului" (sugestie a unui cod al conduitei cavalere$ti) sa-i dea as-
cultare intru toate, ,panii cand vn muri $i iar va znvia", conditi_onare paradoxa-
la, dar care arata $i calea de eliberare. De asemenea, Spanul ii da fiului de crai
numele de Harap-Alb.
79
 Daca naivitatea se inscrie in codul ritual al initierii fiului de crai, bunata- Concluzie
&uuitatea. tea este calitatea innascuta care , provoaca" transform area personajului: ,Fii
!ncredintat eli nu eu, ci puterea milosteniei $i inima ta cea bunii te ajutii, Harap-Alb, In concluzie, de$i este un personaj de basm, eroul nu reprezinta doar tipul
zice SJCmta Duminicii... ". voinicului, ca Fat-Frumos din basmele populare, c~ este $i un ,om de soi bun"
Spanul personifica raul, dar este $i initiatorul pretentios: cu cat incercarile (G. Calinescu), eroul ,vrednic" (cum spune Verde-Imparat) care traverseaza
la care 11 supune pe tanar sunt mai grele, cu atat eroul dovede$te calitati mo- o serie de probe, se maturizeaza $i devine imparat. Basmul poate fi, astfel,
rale care contureaza portretul viitorului imparat, cum ,n-a mai stat altul pe considerat un Bildungsroman.
fata piimiintului, a$a de iubit, de sliivit $ide putemic" .
Spanul ii cere sa aduca ,siiliiti" din Gradina Ursului, pielea cu pietrele
pretioase din Padurea Cerbului $i pe fata Imparatului Ro$. Harap-Alb 1$i
demonstreaza curajul $i destoinicia in trecerea primelor doua probe cu aju-
torul obiectelor magice de la Sfanta Duminica.
Pentru aducerea fetei Imparatului RO$ este sprijinit de adjuvanti $i dona-
tori. Ca $i in cazul milosteniei fata de batrana cer?etoare, aceste personaje 11
~ ajuta pentru ca mai ]ntai el $i-a dovedit generozitatea $i indemanarea (fata de
roiul de albine), bunatatea $i curajul (la 1ntalnirea cu nunta de furnici), prie-
tenia/spiritul de tovara$ie (fata de Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila $i Pasari-
Lati-Lungila). A
Ultima proba presupune mai multe serii de probe, prin care Imparatul
Ro$ tin de sa indeparteze ceata de petitori (cas a 1ncalzita, ospatul, alegerea
macului de nisip) $i care o vizeaza direct pe fata (fuga nocturna a fetei trans-
formata in pasare, ghicitul fetei/motivul dublului $i proba impusa chiar de
fata: aducerea unor obiecte magice, ,,trei smicele de miir dulce $i apii. vie $i apii.
moartii de unde se bat muntii in capete").
Pentru erou, aducerea fetei Imparatului Ro$ la Span este cea mai dificila
o.ttediifa.tea. incercare, pentru ca pe drum se indragoste$te de ea, dar, onest, 1$i respecta
juramantul facut $i nu-i marturise$te adevarata sa identitate.
La intoarcerea la curtea lui Verde-Imparat are loc recunoa$terea $i transfi-
gurarea eroului, dar $i demascarea $i pedepsirea raufacatorului .
Spanul este demascat de fata, o ,Jarmazoanii" (are puteri supranaturale).
Elii taie capullui Harap-Alb $i 11 dezleaga astfel pe erou de juramantul su-
punerii, sernn ca initierea este incheiata, iar calul 11 oAmoara pe raufacator.
Eroul este inviat de fata cu ajutorul obiectelor magice. Invierea este o trecere
lao alta identitate: aceea de imparat iubit, slavit $i puternic. Pentru vrednicia
lui, prime$te rasplata cuvenita: nunta $i imparatia.
4. Suslinerea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau
tema basmului cult in construqia personajului
In opinia mea, trecerea protagonistului prin incercari dificile, ca $i experienta
condipei umilitoare de rob Ia dispozitia unui stapan nedrept, contureaza sensu!
didactical basmului, care este exprimat de Sfanta Duminica: ,Ciind vei ajunge $i
tu odatii mare $i tare, zi ciiuta sii judeci lucrurile de-a fir-a-piir $i vei crede celor asu-
priti ~i neciijiti, pentru cii ?tii acum ce e necazul" . Potrivit viziunii despre lume a
scriitorului, calitatile necesare unui imparat ,mare $i tare" sunt intelepciunea,
bunatatea $i cinstea, calitati dovedite de ,omul de soi bun" pe parcursul unor
probe dificile.

80
81
 \) ~~·~~l~~~~;~~:~~:~~:~;:~::· :~~o~c,-_:-_e-~-n-g_a_,. . ~ I [1
Context
• ,Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creanga este un bas m cult, publicat in revista ,Con-
vorbiri litemre", in anul1877.
• Paradigma me ntor - inva!acel este reprezentata simbolic prin te ma ini!ie rii.
1. Elemente de structura ~ide compozi~ie ale basmului
• Titlul sugereaza te ma bas mului: maturiza rea mezinului craiului.
• Simetria incipit - fin a l se realizeaza prin formul e tipice, care marcheaza intrarea ;;i
ie;;irea din fabulos .
• Ac!iunea respecta modelul structural al basmului; prezenta fabulosului, dar mai pu -
tin in ceea ee-l prive;;te pe mezin; conflictul dintre bine ;;i rau se incheie prin victoria
fortelor binelui.
• Pe rsonajele sunt oameni, dar ;;i ,fiinte himerice" cu comportament omenesc; exista
erou, antagonist, ajutoare, donatori, cain basmul popular, dar toti ace;;tia sunt indi-
vidualizati, mai ales prin limbaj.
• Limbajul na rato rului ~ i a l perso naje lo r se caracterizeaza prin umor ;;i oralitate; apar
registre le stilist ice popular, oral ;;i regional.
2. Statutul social, psihologic, moral etc. al personajelor
• Harap-Alb este protagonistul basmului, intruchipare a binelui, dar personaj lipsit de
insu$iri supranaturale, construit realist, ca o fiinta complexa, care invata din gre$eli ;;i
progreseaza.
• Nici antagonistul (Spa nul) nu a re at ribute mirac uloase; el reflecta concepti a populara
despre omul rau care este ,insemnat"; personaj caracterizat prin hca.Io;;ie, Spanul are
rolul unui ,pedagog rau" in scenariul initierii lui Harap-Alb .
• Statutul ini~ial al eroului: n e ini~i a t, na iv; trasatura esentiala: bunata tea.
• Numele Harap-Alb semnifica rob de orig ine nobila, dar $i cond i!ia de inva!acel. Cele
trei ipostaze ale sale din basm sunt sugerate de numele lui : ,fiul craiului", mezinul
(naivul), Harap-Alb (fnviitiice/ul), fmpifratu l (initiatul) .
3. Doua episoade care surprind evolutia rela~iei dintre cele doua personaje
• a. intalnirea cu Spanul, episodul cobora rii in fa nta na; caracte riza re directa: Jiul cra-
iului, boboc in felulsifu Ia trebi de aieste, se potrive~te spdnului ~i se bagii in j[mtdnif"; supu-
ne rea prin vicl e ~ug .
• b . probele de Ia curtea lui Verde-lmparat; aducerea fetei lmparatului Ro$ Ia Span este
cea mai dificila incercare, pentru cape drum eroul se 1ndragoste$te de ea, dar, o nest,
·--
::l
::l
i~ i respecta jura ma ntul fa cut.
• c. dezlegarea de juramant, pedepsirea raului, rasplata eroului.
4. Opinie
<U
Prota gonistul este o intruchipare a ,omu/ui de soi bun" (G. Cllinescu), a eroului ,vred-
-
"'
<U
::l
s:::
nic". In relatia me ntor - inva!acel, a ntago nistul este w1 ,du necesar" .
Concluzie
Perechea a ntagonist - prota go nist, specifica basmului, se concretizeaza in ,povestea"
~ lui Ion Creanga in opozitia de ordin moral vicle nie- na ivitate, dar ;;ide ordin social om
de ra nd/sluga mincinoasa - flu de cra i/print iar la nivelul simbolic a! c<'llatoriei initiatice
in raportul me ntor - inva~ace l.
~-------._..,.,.., . .,.,...,...._ _ _ ,, < '"" - - • ,......~,.,.__., _,_,... _ _ _ _ _ _ __ _, ""-· - ... ~-..-..,_.,.,---
Ill. Eseu privitor Ia rela~ia dintre doua personaje j
dintr-un basm cult studiat 1
-----~...,...,_."""""'~-" ""''"-'""'M-· "'···''"'·'"""~-T'--•-m'*'·., ~--"""'""-
- ""'-"·""""""·"-' ....
Context
,Povestea lui Harap -Alb" de Ion Creanga este un basm cult, publicat in
revista ,Convorbiri literare", In anull877 .
Paradigma mentor - invatacel fundamenteaza intreaga istorie a devenirii
umane ~i este reprezentata simbolic prin tema initierii. Ini\ierea este genera-
ta de nevoia unui parcurs spiritual, !n urma caruia eel initiat capata acces Ia
cunoa;;terea lumii ::;i Ja descoperirea sinelui. Mentorul este deschizatorul
drumului catre sine al discipolului .
1. llustrarea a patru eiemente de structura ~i de compozi~ie aie bas-
mului, semnificative pentru fealizarea rela~iei dintre cele doua per-
sonajedin basmulcuitstudiat (de~'xcmp!u: aqiunc, z\mf! ict, rclatii
tcmporale ;;i spati<1lc incwit lind!. tcfmict narJtivc. F'Crspcctiv(!
nZlrativZI, rl·-~~istre ~til~ . , !_ i~-~\ ii, "11J<~iu1 pcrsonajelor ~?tc.)
Titlul sugereaza tema basmului: maturizarea mezinului craiului. Concret,
eroul parcurge o aventura eroica imaginara, un drum al maturizarii, pentru
dobandirea unor valori morale ;;i etice. Motivele narative specifice sunt: su-
perioritatea mezinului, calatoria, supunerea prin vicle;;ug, muncile, demas-
carea raufacatorului (Spanul), pedeapsa, casatoria.
In basm, simetria incip it- final se rea lizeaza prin fonnule tipice (formula
initiala: ,Anw cicii era odatii", formula finala : ,;;i a tinut veselia ani intregi, ;;i
awm mai tine incii"), care marcheaza intrarea ;;i ie::;irea din fabulos.
Precizate in incipit, coordonatel e ac\iunii sunt vagi, prin atemporalitatea
~i aspatialitatea conventiei: ,Amu cicii era odatii intr-a tarii 1m crai, care avea trei
feciori" .
Aqiunea se desfa;;oara linear, prin 1nlantuirea secventelor narative, res-
pecta modelul structural al basmului ?i implica prezenta elementelor supra- w.nflu-1
naturale. Conflictul dintre bin e ::;i rau se !ncheie prin victoria fortelor binelui. ~ &:ne.
Este amplificat procedeul com.pozitional a! t riplicarii "in cazul probelor pe 1i 1u'iu
care eroulle are de trecut . Sunt prezente cifre ::;i obiecte m agice .
Personajele (oameni, dar ?i ,Jiinte himerice" avand comportament omenesc)
indeplinesc, prin raportare Ia erou, o serie de functii (antagonist, ajutoare, do-
natori), cain basmul popular, dar sunt individualizate mai ales prinlimbaj .
Limbajul naratorului ?i al personajelor se caracterizeaza prin umor (apar
diminutive cu valoare augmentati va - ,buzi;;om·e", ,biiuturicii"; sunt incluse
caracterizari pitore?ti - portretul lui Gerila, al lui Ochila etc.) ::;i oralitate
(frecventa proverbelor, a zicatorilor in troduse 1n text prin expresia ,vorba
ceca": , Vorba ceea: <<Frica piize;;te /;ostilniin a»") . Registrele stilistice popular,
oral ::;i regional confera originali tate limbaj ul ui artistic, prin integrarea unor
termeni ;;i expresii populare, rcgionalisme fonetice sau lexica le.
83
 2. Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fieca ruia
dintre personajele a lese
Harap-Alb este protagonistul basmului, intruchipare a binelui, dar este
::ffW.nuJ- un erou atipic de basm, deoarece este lipsit de lnsu~iri supranaturale, fiind
,,un construit realist, ca o fiinta complexa, care invata din gre~eli ~i progreseaza.
1~ Nici antagonistul (Spanul) nu este unul tipic, intrucat nici el nu are a tribu-
Juiu..fl
te miraculoase, nefiind un zmeu sau un animal fabulos. Dimpotriva, con-
structia realista a personajului reflecta conceptia populara despre omul rau
care este ,insemnat", ceea ce poate motiva psihologic ticalo~ia acestuia, m -
trucat 11 supune prin vicle;;ug pe eroul imatur. In plus, deoarece ,rautatea"
lui ll pune pe tanar in situatia de a-~i dovedi calitatile, Spanul are rolul unui
,pedagog rau" in scenariul initierii lui Harap-Alb.
Statutul initial al eroului este eel de neinitiat. Mezinul craiului este naiv, nu
~tie sa distinga adevarul de minciuna, sa vada caracterul unui om dincolo de
aparente. Are nevoie de experienta vietii spre a dobandi mtelepciune. Se deose-
be~te de fratu sai, inca de Ia inceput, prin b1.matate, calitate rasplatita de sfaturile
Sfintei Duminici, dupa ceo rniluie~te cu un ban. De~i are calitatile necesare unui
viitor J:mparat, ill viziunea autorului, acestea nu sunt evidentiate de la mceput,
ci ~i le descopera prin intermediul probelor la care este supus, cand dovede9te
generozitate, prietenie, respectare a juramantului, curaj, responsabilitate.
Numele Harap-Alb semnifica sclav-alb, rob de origine nobila, dar ~icon­
clitia de invatacel, faptul de a fi supus initierii, transformarii. Cele trei iposta-
ze, sugerate de numele lui, corespund, in plan compozitional, celor trei etape
ale drurnului initiatic: la inceput- Jiul craiului", mezinul (naivul), pe parcursul
calatoriei - Harap-Alb (invatiice/ul), la sfar;;it- impiiratul (initiatul).
3. Evidentierea prin doua episoade/citate/secvente comentate a
modului in care evolueaza rela!ia dintre cele doua personaje
Eroul basmului parcurge un drum al initierii, la finalul caruia trebuie sa
treaca intr-un plan superior de existenta.
Dupa ce se desparte de tatal sau, care ii spune sa se fereasca de omul span
9i de omul r09, crai~orul se ratace9te in padurea-labirint. Incalca sfatul dat de
tata (interdictia) ~i i;;i ia drept calauza un span, care da dovada de viclenie ~i
i se arata de trei ori sub diferite infap9ari, acest fapt conducandu-l pe erou la
naiva concluzie ca ,aiasta-i tara spanilor".
In episodul coborarii in fantana, naratorul surprinde lipsa de experienta a
tanarului, prin caracterizare directa : ,Fiul craiului, boboc in felul siiu Ia trebi de
aieste, se potrive?te spanului ?i se bagii in fantfinii" . Naivitatea tanarului face
posibila supunerea prin vicle9ug.
Antagonistul (raufacatorul) il inchide pe tanar in fantana ;;iii cere, pentru
_ _ . a-llasa in viata, sa faca schimb de identitate, sa devina robullui ~i sa jure ,pe
~ ascuti~ul palo:;;ului" (sugestie a unui cod al conduitei cavalere~ti) sa-i dea as-
= fUuw1- cultare intru toate, ,pfinii cfind va muri :;;i iar va invia", conditionare paradoxa-
Iii, dar care arata ~i modul de eliberare. De asemenea, Spanul ii da fiului de
crai numele de Harap-Alb.
84
Prin urmare, protagonistul $i antagonistul se construiesc pe baza unei se-
rii de opozitii dintre bine :;;i riiu: om de onoare- ticalos, om de origine nobil.3.
_ sluga, cinstit - necinstit.
Dintre procedeele de caracterizare indirecta, se utilizeaza caracterizarea
prin fapte, limbaj, relatii cu al,te personaje, nume.
Ajun9i la curtea lui Verde-Imparat, Spanul il supune pe Harap-Alb la trei
probe: aducerea ,siiliifilor" din Grad ina Ursului, aducerea pi~lii cerbului, ,cu
cap cu tot, a:;;a biitute cu pietre scumpe, cum se giisesc" $i a fetei Imparatului Ro9 f:vw.&J.e_
pentru casatoria Spanului. Mijloacele prin care eroul trece probele tin de rnira-
culos, ajutoarele sale avand puteri supranaturale.
Pentru erou, aducerea fetei Imparatului Ro~ Ia Span este cea mai dificila
J:ncercare, pentru cape drum se mdragoste~te de ea, dar, onest, l~i respecta
juramantul facut 9i nu-i ma:turise~te adevarata sa identitate.
La intoarcerea la Verde-Imparat, fata, ,o farmazoanii" (cu puteri suprana-
turale), il demasca pe Span, care crede ca Harap-Alb a divulga t secretul ~i
ii taie capul. De fapt, ,rautatea" Spanului il dezleaga pe erou de juramant,
sernn ca iniperea este mcheiata, iar rolul "pedagogului rau" ia sfar~it. Calulll
omoara pe Span, aruncandu-1 din inaltul cerului.
Eroul este inviat de fata cu ajutorul obiectelor magice (,trei smicele de
miir dulce, apii vie :;;i apii moartii de unde se bat muntii in capete"); el reintra in
posesia palo~ului ~i prime~te rasplata: pe fata Imparatului Ro~ 9i imparatia.
4. Sus!inerea unei opinii despre modul in care o idee sau tema bas-
mului cult studiat se reflecta in evolutia relatiei dintre cele doua
personaje
In opinia mea, protagonistul este o mtruchipare a ,omului de soi bun" (G. Ca-
linescu), eroul ,vrednic", care mvata din gre~eli ~i se maturizeaza pentru a
deveni imparat.
In relatia mentor - mvatacel, antagonistul este un ,rau necesar", dupa
spusele calului: ,:;;i unii ca ace:;;tia sunt trebuitori pe lume cateodatii, pentru cii fac
pe oameni sii prindii Ia minte".
Concluzie
Prin urmare, perechea antagonist - protagonist, specifica basmului, se con-
cretizeaza in "povestea" lui Ion Creanga in opozitia de ordin moral viclenie -
naivitate, dar ~ide ordin social om de rand/sluga mincinoasa- fiu de crai/print,
iar la nivelul simbolic al calatoriei initiatice in raportul mentor- invatacel.
85
 ** Prelungiri ale romantismului ~i ale clasicismului:
,Rugiiciune" de Octavian Goga
Tema ~i viziunea despre lume
L------------------------
Context
-----------·-----------
• Primul volum a! lui Octavian Goga, publicat in 1905, ,Poezii", se deschide cu arta
poetidi ,Rugii.ciune".
1. incadrarea in tipologie
• Specie literara: arta poetica.
• Curente literare: tonul profetic, neorornantic, ipostaza christica a poetului; simetria
~i eleganta clasicii a versificapei, lirismul obiectiv.
2. lmagini/idei poetice, relevante pentru tema ~i viziunea des pre lume din textul studiat
• Titlul este o metafora-simbol. Poezia nu are caracter religios, ci exprima conceptia
rornantidi potrivit careia actul de creape este condiponat de primirea harului divin.
• Astfel ca ,rugaciunea" poetului devine o invocatie a divinitatii pentru a-! inspira,
fapt sugerat de metafora ,cararea", dar ~i o confesiune cu privire Ia optiunea pentru
poezia de revolta sociala: ,jalea unei lumi, piirinte,/ Si'i pliingi'i-n lacrimile mele".
3. Ele mente de compozitie ~ide limbaj ale textului poetic
• Motive poetice: drumul, cantecul, lacrirna, jalea, robia, furtuna, strunele.
• Compozitia: Poezia este alcatuita din ~ase strofe de cate opt versuri, dispuse in trei
secvente poetice: prima strofa ilustreaza cautarile poetului care n-a gasit calea crea-
pei sale ~i invoca ajutorul divinitatii, strofele II- V arata izvoarele ?i obiectul creapei
sale, iar ultima strofa evidentiaza caracterul militant al poeziei care trebuie sa fie
,cfintarea piitimirii noastre".
• Relapile de opozJFe sunt multiple: intre omul neputincios ~i divinitatea atotputer-
nica, intre lirica subiectiva ~i cea obiectiva, intre ,rostul meu" ~i ,jalea unei lumi", intre
suferinta celor multi ~i razvratirea in poezia angajata social.
• Imaginar poetic, figuri semantice/tropi:
• Prima secventa poeticii ilustreaza cautarile poetului imaginat ca un drumet ratacit ~i
ruga adresata divinitatii: ,Piirinte,-orfinduie-mi ciirarea'"· Incipitul con\ine o in;;iruire
de epitete, care constituie o descriere a poetului care nu :;;i-a gasit Inca menirea: ,Rii-
tiicitor, cu ochii tulburi) Cu trupul istovit de cnleJ Eu end neputincios .. .".
• A doua secventa poetica: Poetul se vrea un apostol al neamului, iar obiectul poeziei
este viata celor mulp.
• A treia secventa poeticii (ultima strofa) conpne imagine a hiperbolica a revoltei, ima-
ginata ca o ,furtuna", ideea ca poezia este un instrument de lupta :;;i ca are caracter
profetic, dar :;;i crezul poetic angajat: Jn smalt de fulgere albastrel incheaga-~i glasul de
aramii:l Ciintarea piitimirii noastre" .
• Muzicalitatea, elemente de prozodie: ;;ase strofe de 8 versuri, in fapt, catrene ale ca-
ror versuri ample (de 16 silabe), cu rima lmperecheata, au fost segmentate In versuri
de 8 silabe; ritmul iambic.
4.0pinie
• Poezia reflecta o serie de prelungiri ale romantismului ;;i ale clasicismului: invocarea
divinitatii Ia inceputul artei poetice, aplecarea spre suferinta celor multi, interesul
pentru ,specificul national", pentru lumea satului romanesc, prozodia clasica.
Concluzie
Poezia impune tonul profetic, neoromantic, dar apartine, formal, de neoclasicism.
Eseu cu privire Ia tema ~i viziunea despre lume
intr-o poezie studiata
~~-------------------,-~----------~
Context
Primul volum allui Octavian Goga, publicat in 1905, ,Poezii", se deschide
cu arta poetica ,Rugiiciune", in care este exprimat crezul artistic potrivit ca.ru-
ia ,scriitorul trebuie sii. fie un luptiitor, 1111 deschiziitor de drunwri, un mare pedagog
a!neamului din care face parte, 1111 om carefiltreazi:i durerile popomlui prin sujletul
si:iu $i se transform a Intr-a tr!imbitii de a/anna" .
1. Eviden~ierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea textu-
lui poetic studiat intr-un curent cultural/literar, lntr-o perioada
sau intr-o orientare tematica
,Rugiiciune" este o arta poetica, adica specie a liricii filozofice, In care scri-
itorul!~i exprima cu mijloacele artei literare conceptia despre rolul poetului
~i al creatiei. In aceasta poezie programatica, potrivit crezului estetic expri-
mat, scriitorul trebuie sa redea suferintele poporului, iar poezia sa devina
un instrument de lupta (,o trambitii de alarmii.") . Goga impune astfel tonul
profetic, neoromantic ~i opteaza pentru lirismul obiectiv, in sensu! ca in
poezia de revolta sociala vocea lirica refuza trairile individuale, vorbind in
numele colectivitatii.
Viziunea romantica se sustine in text prin ipostaza christica a poetului,
de un profund dramatism, ~i pri.n particularitatile de limbaj ~i expresivitate:
antitezele, hiperbola, limbajul popular, arhaic ~i religios. Din punct de ve-
dere formal, poezia se remarca prin elaborare, simetrie ?i eleganta clasica a
versifica tiei.
2. Prezentarea a doua imagini/idei poetice, relevante pentru tema
~~viziunea despre lume din textul studiat
Titlul este o metafora-simbol sugestiva pentru o arta poetica romantica.
Poezia nu are caracter religios, cum s-ar parea, ci exprima conceptia roman- ti.tlu
tica potrivit careia actul de creatie este condition at de primirea harului divin.
Astfel ca ,rugaciunea" poetului devine o invocatie a divinitatii pentru a-1
inspira, fapt sugerat de metafora ,ciiraren": ,Euln genunchi spre tine cnut:! Pii.-
rinte,- oranduie-mi cii.rarea!", dar ?i 0 confesiune cu privire la optiunea pen-
tru poezia de revolta social a: ,Nu rostul meu, de-n pururi prndii.l Ursitei ma$tere
$i rele/ Ci jalea unei lumi, piirinte/ Sii plfingii-11 lncrimile me/e". Figurile de stil
sunt specifice romantismu lui: metafora ,lacrimi" desemneaza versurile cu
o tonalitate trista, apartinand lirismului social, personificarea este insotita
de dublul epitet ,Ursitei 11W$fere $i rele", iar antiteza intre metaforele ,rostul
meu" ?i ,jalea unei lumi" sugereaza opozitia dintre lirismul subiectiv ?i eel
obiectiv, ca ~i optiunea pentru pentru eel din urma.
87
 3. Elemente de compozitie ~i de limbaj ale textului poetic studiat,
semnificative pentru tema ~i viziun ea despre lum e (de exemplu:
imaginar poetic, tit lu, incipit, relatii de opoziti e ~id e simetrie, motiv po-
etic, laitmotiv, fig uri semantice/t ropi, element e de prozodie etc.)
Tema poetului angajat ~i a poeziei de revolta sociali:i este sustinuta demo-
te.m.a tivele poetice specifice liricii lui Octavian Goga: drumul, cantecul, lacrima,
jalea, robia, furtuna, strunele etc. Motivul poetic al drumului este amplificat
de reluarea prin termenii din campullexico-semantic: ,cafe", ,ciirare", ,prii-
piistii", ,zare" .
Compozitia
Poezia este alcatuita din ~ase strofe de cate opt versuri, dispuse in trei
. . secvente poetice: prima strofa ilustreaza cautarile poetului care n-a gasit ca-
~ lea creatiei sale ~i invoca ajutorul divinitatii, strofele II - V arata izvoarele
~i obiectul creatiei sale, iar ultima strofa evidenpaza caracterul militant al
poeziei care trebuie sa fie ,cantarea piitimirii noastre" .
Tonalitatea poeziei reflecta diferite stari poetice, de la rugaciune ~i im-
to.naei.talea plorare a divinitatii, prin intermediul invocatiei retorice, Ia jale, revolta ~i
blestem.
Relapile de opozitie sunt multiple: mtre omul neputincios ~i divinitatea
atotputernica, mtre lirica subiectiva ~i cea obiectiva, mtre ,rostul meu" ~i ,jalea
unei lumi", mtre suferinta celor multi ~i razvratirea in poezia angajata social.
lmaginar poetic, figuri sem antice/tropi
im.a.gin.a;,. Prima secventii poeticii ilustreaza cautarile poetului imaginat ca un dru-
~ ~ met ratacit si ruga adresata divinitatii: ,Piirinte,-oranduie-mi ciirarea!". Terme-
~1 nii ,din cam'pul lexico-semantic al drumului au valoare de simbol: ,drum",
Vwpi ,cale", ,ciirare", ,priipiistii", ,zare".
Incipitul con tine 0 m~iruire de epitete, care amintesc de mitul bib lie al fi-
ine.ipi.tu£ ului ratacitor ~i constituie 0 descriere a poetului care nu ~i-a gasit mea meni-
rea: ,Riitiicitor, cu ochii tulburi,J Cu trupul istovit de cafe,! Eu cad neputincios ...".
Vocativele: ,stiipane", ,piirinte", ,tu, Doamne" sustin gradarea tonalitatii
lirice ~i constituie ipostaze ale relatiei omului cu divinitatea.
A doua secventii poetica contine o serie de metonimii ale poetului: ,piep-
tul", ,viizul", ,mintea", ,bratul", ,pleoapa".
Poetul se vrea un apostol al neamului, iar obiectul poeziei este viata celor
multi. Verbele Ia imperativ se asociaza cu metafore-simbol ale creatiei poeti-
ce, precum viizul, lacrimile: ,}n veci spre cei riima~i in urmiil Tu, Doamne, viizul
meu indreaptii", ,Nu rostul meu, de-a pururi pradiil Ursitei ma~tere f?i rele,! Ci jalea
unei lumi, piirinte,/ Sii planga-n lacrimile mele" .
Temele creatiei sale poetice sunt redate, in strofa a III-a, prin metafore:
poezia naturii - ,Dezleagii mintii mele taina/ $i legea Jarmecelor firii", poezia
sociala - ,Siide~te-n bratul meu de-a pururil Tiiria urii f?i-a iubirii". Metaforele
asociate cu verbul ,ada" Ia imperativ exprima sursele ~i esenta poeziei: ,Dii-mi
cantecul ~i dii-mi luminal $i zvonul firii-ndriigostite .. .,.
88
In strofele a IV -a ~i a V-a, tonalitatea de bocet ;;i de revolta sus tine optiu-
nea poetului pentru a exprima suferinta poporului: ,Nu ros tu/ meu, de-a pu-
ruri pradii/ Ursitei mn~tere ~i rele,! Ci jalea unei lumi, piirinte,/ Sa plangii-n lacrimile
mele". Laitmotivul ,dii-mi" sus tine titlul poeziei ~i accentueaza termenii aflati
in lantul enumerativ: ,Dii-mi tot amarul, toatii trudal Atator doruri fiirii leacuri."
Punctul de maxima intensitate a! discursului liric este atins in versurile:
,Durerea lor infrico~atii/ fn inimii tu mi-o coboarii."
A treia secventa poeticii (ultima strofii) contine imaginea hiperbolica a
revoltei, imaginata ca o ,furtuna", ideea ca poezia este un instrument de
lupta :;;i ca are caracter profetic, dar :;;i crezul poetic angajat: ,ln smalt de fu lgere
albastre/ fncheagii-~i glasul de aramii:! Cantarea piitimirii noastre" .
Elementele de prozodie confera poeziei o muzicalitate aparte. Cele ;;ase
strofe a dite 8 versuri, in fapt, catrene ale ca.ror versuri ample (de 16 silabe), ~
te.a ei.emen1.e
I
cu rima imperecheata, au fost segmentate i:n versuri de 8 silabe. Ritmul iam- de f:l!W-~
bic sustine a tat lamentatia, cat ;;i ruga sau tonul de revolta.
Daca versificatia apartine de neoclasicism, limbajul poetic releva roman-
tismul viziunii poetice: retorismul produs de exclamatii ;;i interogatii reto-
~­
rice, enumeratii, paralelism sintactic, preferinta pentru antiteze, hiperbola, ci£e~­
personificare, metafora, epitetul dublu, asocierea de termeni din limbajul £ui. po.ef.ic
popular, arhaic ;;i religios (,rugaciune", ,piirinte", ,stiipane"), deschizand ca-
lea pentru inovatiile lexicale argheziene.
Expresivitatea se realizeaza Ia nivel morfosintactic prin valorificarea ad-
jectivului cu rol de epitet; coordonarea copulativa prin juxtapunere ;;i topica
afectiva (in inversiuni).
4. Sus!inerea unei opinii despre modul in care tema ~i viziunea de-
spre lume se reflecta in textul poetic studiat
In opinia mea, poezia ,Rugiiciune" de Octavian Goga are un timbru a par-
te, elegiac, specific poetului ardelean, dar reflecta o serie de prelungiri ale
romantismului ;;i ale clasicismului: invocarea divinitatii Ia mceputul artei o.pinia
poetice, aplecarea spre suferinta celor multi, interesul pentru , specificul na-
tional", pentru lumea satului romanesc, alaturi de unele noutati Ia nivelul
lexicului.
Concluzie
Poezia impune tonul profetic, neoromantic, dar apeleaza Ia o versificape
~]i.e.
elaborata ;;i Ia o gradare ascendenta a discursului liric, prin care apartine de
neoclasicism.
89
 )ta ta
ccv
<tal
e><
o><
J..-
tata
J..-
::s::S
....tau
()
J..cv
·-....!"'<=

---
 PERIOADA INTERBELICA

Eseu des pre modernismul interbelic. E. Lovinescu

Deftni1ie
In sens larg, modernismul reprezinta un curent (o tendinta) in arta ~i litera-
tura secolului al XX-lea, caracterizata prin negarea traditiei ~i prin irnpune-
rea unor noi principii de creatie. In felul acesta, modernismul include curen-
te artistice inovatoare, precum: simbolismul, expresionismul, dadaismul sau
suprarealismul.
In literatura romana, E. Lovinescu este eel care teoretizeaza modernismul
ca doctrina estetica, dar ~i ca manifestare. Prin intermediul revistei ~i al cena-
clului ,Sburiitorul", E. Lovinescu pune bazele modernismului. Revista a apa-
rut la Bucure~ti intre anii 1919 - 1922 ~i 1926-1927. Cenaclul a avut o existenta
mult mai indelungata, din 1919 pana in 1943, cand moare E. Lovinescu.
Obiectivele gruparii erau promovarea tinerilor scriitori ~i irnprirnarea unei
tendinte moderniste in evolupa literaturii romane.
Principalele lucran de doctrina ale lui E. Lovinescu sunt: ,Istoria civilizafiei
romane moderne" (1924- 1925) ~i ,,Istoria literaturii romane contemporane"
(1926 -1929).
Principiile modernismului lovinescian:
1. In esenta, modernismullui Lovinescu porne~te de la ideea di exista ,un
spirit al veacului" (,saeculum"), care determina, in ansamblu, sincroniza-
rea culturilor europene. Astfel, civilizatiile mai putin dezvoltate sufera
influenta celor avansate.
2. E. Lovinescu sustine teoria imitapei, preluata de la psihologul ~i sociolo-
gul francez Gabriel Tarde. Potrivit acestei teorii, popoarele evaluate exer-
cita o influenta benefica asupra celor mai putin dezvoltate. Influenta se
realizeaza In doua trepte: mai lntai, se adopta prin imitape forme ale ci-
vilizatiei superioare; a poi se stimuleaza crearea unui fond propriu.
3. Strans legat de teoria imitatiei este principiul sincronismului, care ar
!nsemna acceptarea schimbului de valori intre culturi, acceptarea ele-
mentelor care confera noutate ~i modernitate fenomenului literar.
Pentru sincronizarea literaturii romane cu ,spiritul veacului", E. Lovinescu
considera necesare dlteva mutatii de ordin tematic ~i stilistic, cum ar fi:
· trecerea de la o literatura cu tematica preponderent rurala la o literatura
de inspiratie urbana;
· evolutia poeziei de la epic la liric;
· intelectualizarea prozei ~i a poeziei;
· cultivarea prozei obiective (primul deceniu interbelic);
· dezvoltarea romanului analitic (al doilea deceniu interbelic).
93
 Reprezentanti: Printre scriitorii promovati de E. Lovinescu in cadrul cenaclului
~i al revistei ,Sburiitorul" se numiha: Ion Barbu, Camil Petrescu, Hortensia Papa-
dat-Bengescu, Anton Holban ~.a.
Trasaturi mode rniste in roma nul interbe lic:
· dezvoltarea romanului analitic, fluxul intamplarilor din romanul traditional
fiind inlocuit cu fluxul con~tiintei in romanul de analiza psihologica, mai ales
ca tipul de personaj preferat de scriitorii moderni~ti este intelectualul care i~i
analizeaza existenta in raport cu sine ~i cu societatea in care traie~te;
· valorificarea in romane a elementelor autobiografice reale sau inventate (jur-
nalul, eseul romanesc, colajul de scrisori sau documente), accentul fiind pus pe
ideea de autenticitate, de traire autentica, pe relatarea subiectiva a evenimen-
telor, la persoana I.
Trasaturi mode rniste in poezia interbelica:
· intelectualizarea emotiei;
· conceperea volumului de versuri ca un intreg care se deschide cu o arta poeti-
ca (poezie programatica in care poetul i~i exprima conceptia despre creatie ~i
menirea creatorului);
. disparitia rigorilor prozodice ~i alternanta majusculii/minuscula la inceput de
vers, prin intermediul acesteia din urma fiind ilustrata continuitatea ideilor
poetice;
· abordarea unor teme importante ale liricii: moartea, iubirea, cunoa~terea, cre-
atia poetica, raportul omului cu divinitatea;
· valorificarea de catre Tudor Arghezi a esteticii uratului, preluata de la poetul
francez Charles Baudelaire, care, prin unicul sau volum de poezii ,Fiorile rii-
ului" (1857), large~te sfera de inspiratie poetica, integrandu-i uratul ~i grotes-
cul, atata vreme cat sunt exprimate in maniera artistica;
· prezenta unor concepte filosofice in poezia lui Lucian Blaga, precum cunoa~­
terea luciferica ~i cunoa~terea paradiziaca;
· disparitia speciilor lirice traditionale, precum pastelul sau elegia, ~i aparitia
unor specii precum psalmul, care nu mai este un imn adresat divinitatii, ci o
poezie filosofica in care omul modern ezita intre credinta ~i tagada.
94
Simbolismui:,Piumb" de George Bacovia
Tema ~i viziunea despre lume
Context
Poezia sirnbolista ,Plumb" deschide volumul cu acela~i titlu, aparut 1n 1916, defin.indu-1
1n totalitate.
1. Trasaturi ale curentului literar ~i ale speciei liter are
• Curent literar: tin de simbolism tema ~i motivele, simbolul, sugestia, corespondentele,
cromatica, tehnica repetitiilor, muzicalitatea interioara.
• Specie literara: ,Plumb" este o elegie (exprima sentimentul de tristete, spaima de
moarte) realizata ca un monolog liric.
2.1magini/idei poetice relevante pentru tema ~i viziunea despre fume
• Tema: condipa poetului izolat mtr-o sodetate lipsita de aspirapi ~i artifidala.
• Motive lirice: plumbul, cimitirul, sicriele, cavoul, somnul, vantul, frigul; laitmotivul ,siam
singur".
• Viziune despre fume sumbra, fara speranta ~i tragica; lumea este irnaginata ca un
irnens cirnitir.
• Lirism subiectiv - argurnente: exprirnarea directa a sentirnentelor; prezenta marcilor
subiectivitatii: persoana I singular a verbelor ,stam", ,am fnceput" , ,sa strig", persoana I
singular dedusa din adjectivul posesiv ,(amorul) meu".
• lpostaze lirice: in prima strofa, eulliric apare 1n ipostaza insinguratului; strofa a doua
este dorninata de rnoartea arnorului.
3. Elemente de co mpozi~ie ~id e limbaj ale textufui poetic
• Titful: sirnbolul ,plumb" sugereaza apasarea, angoasa, universul rnonoton. Prin repe-
tare, devine motiv central, cu diferite sugestii senzoriale: tactile, crornatice, auditive.
• Compozitia: poezia este alcatuita pe prindpiul simetriei, din doua catrene construite
pe baza cuvantului ,plumb", repetat de ~ase ori in pozipi sirnetrice, paralelisrnul sin-
tactic fiind 1n stransa legatura cu tehnica simbolista a repetitiilor.
• lmaginarul poetic uzeaza de nurneroase figuri de stil: de sunet, de construcpe, se-
rnantice: aliterap.i, repetitii, paralelisrn sintactic, personificari, epitete etc.
• in strofa I este descrisa lumea exterioara prin terrneni din ciirnpullexico-sernantic al
morfii; se contureaza un cadru apasator, sufocant, izolat, rnohorat.
• Strofa a 11-a - plurnbul a cuprins ~i lurnea interioara, tragicul existential este generat de
moartea iubirii. Metafora ,aripile de plumb" sugereaza irnposibilitatea salvarii.
Caracteristicile limbajufui poetic
• Expresivitatea - surse: fonetice, lexicale, morfologice.
• Sugestia - irnpresia de co~rnar se arnplifica prin imagini auditive, vizuale, cinetice ~i
tactile.
• Ambiguitatea - sernnificapi multiple ale personificarilor, rnetaforelor.
• Muzicalitatea, elemente de prozodie clasica: rima 1rnbrap.~ata, rnasura de 10 silabe,
iambul alterniind cu arnfibrahul. Muzicafitatea interioara este asigurata de sonorita-
tea consoanelor, tehnica repetitiilor, laitrnotivul , stam singur" .
 . . ~i a unui prizonier, a unei con~tiinte 'inspaimantate de sine, de neant ~ide lu-
~U: mea 'in care tr~ie~te. Imaginarul poetic din ;;Pl_wnb: 'infati~eaz~ lum~a cape
l'wne. un imens cimihr, tot ce e vm (,Jlan", ,amar ) fimd Impietnt/mmerahzat sub
efectul metalului toxic. Eul fantomatic ratace~te fara sens printr-o lume-'in-
chisoare aflata in disolutie.
Lirismul subiectiv este redat prin marcile eului liric: persoana I singular
a verbelor- ,stam", ,am 'inceput", ,sii strig", persoana I singular dedusa din
adjectivul posesiv ,(amarul) meu". Verbul Ia imperfect 'insotit de epitet ,stam
singur" exprima ideea de continuitate a starii de singuratate, in timp ce ver-
bulla perfect compus ,am inceput" urmat de conjunctivul ,sii strig" exprima
incapacitatea de a comunica sensibil cu iubirea, de unde spaima de neant.
In prima strofa, eul apare in ipostaza insinguratului, intr-o lume pustie
~i moarta: ,Stam singur in cavau ... $i era v{mt". Conditia poetului damnat din
cauza imposibilitatii comunicarii cu lumea exterioara se amplifica 'in strofa a
doua, devenind incomunicare in plan interior, sufletesc.
In strofa a doua, moartea iubirii/iubitei acutizeaza angoasa ~i sentimen-
tul de singuratate. Daca la romantici iubirea poate fi o cale de implinire, la
Bacovia moartea amorului sugereaza pierderea ultimei sperante de salvare,
acesta fiind ~i motivul pentru care exteriorizarea spaimei de neant se face
prin strigat: ,~i-am inceput sii-1 strig" .
3. Elemente de compozi1ie ~i de limbaj ale textului poetic studiat,
semnificative pentru tema ~i viziunea despre lume (d e exemplu:
imaginar poetic, titlu, incipit, relatii de opozitie ~i d e simetrie,
motiv poetic, laitmotiv, figuri sernantice/tropi, elemente de pro-
zodie etc.)
Focalizarea simbolului ,plumb" din titlu sugereaza apasarea, angoasa,
greutatea sufocanta, cenu~iul vie\ii, universul monoton, 'inchiderea definiti-
va a spatiului existentiaL fara solutii de ie~ire.
.. . Prin repetare, cuvantul-titlu devine motiv central 'in text, din cauza suges-
~ tiei mortii: lumea exterioara ~i lumea sufleteasca sunt supuse mineralizarii
sub efectul metalului toxic.
Semnificatiile cuvantului ,plumb" se construiesc pe baza corespondente-
lor dintre planul subiectiv/uman ~i planul obiectiv/cosmic. Simbolul se aso-
ciaza cu diferite senzatii tactile (raceala, greutate, duritate), cromatice (gri
sau, potrivit marturisirii autorului, galben: ,Plumbul ars este galben. Sufletul
ars este galben . Galbenul este culaarea sufletului meu") ~i auditive (alcatuirea
cuvantului din patru consoane ,grele" ~i o vocala inchisa sugereaza caderea
grea, fara ecou).
In compozitia poeziei esential este principiul simetriei. Textul este struc-
turat 'in doua catrene intre care cuvantul ,plumb" asigura legatura de sub-
stanta, fiind repetat de ~ase ori $i plasat in pozitii simetrice, la rima exterioara
~i interioara. Alte surse ale simetriei sunt paralelismul sintactic (procedeu
prin care strofele succesive pastreaza acela~i tipar sintactic) ~i tehnica simbo-
lista a repetitiilor (verbul ,dormeau"/,dormea" ~i laitrnotivul ,stam singur").
98
Versul-incipit ,Darmeau adcmc sicriele de plumb", care lnfati~eaza lumea cape
un imens cimitir, cuprinde doua simboluri obsedante ale liricii lui G. Bacovia,
,sicrie" ~i ,plumb". Personificarea ,darmeau ... sicriele... " ~i epitetul verbului ,dor-
meau adiinc" sugereaza ideea mortii ca un somn profund, iar metafora-simbol
,sicriele de plumb" exprima imposibilitatea comunicarii $i !ipsa de sensibilitate
a contemporanilor poetului. Motivul somnului, redat de verbul la imperfect
,dormeau", cu sens durativ, prin repetare ~i reluare exprima impietrirea, maar-
tea sufleteasca. A$ezarea simbolului ,plumb" la final devers exprima mchide-
rea 'in orizontul pecetluit de plumb $i imposibilitatea evadarii.
In strofa I este descrisa lumea exterioara prin termenii ,sicrie", ,cavau",
Junerar", ,Jlari", ,coraane", din campul lexica-semantic al mortii. Cadrul
spatial apasator, sufocant este infati~at printr-o enumeratie de elemente ale
decorului funerar: metafora ,sicrie de plumb", oximoronul ,flari de plumb",
inversiunea ,Junerar vestmiint" . Lumea obiectuala, in manifestarile ei de gin- ~
ga~ie ~i frumusete- ,Jlorile", este ~i ea marcata de impietrire, sugerata de ~/
oximoronul ,flari de plumb". Repetarea epitetului ,de plumb" multiplica su- bwr-~­
gestiile (cromatica, tactila -de apasare), insistand asupra existentei moho-
rate, anoste, lipsita de transcendenta sau de posibilitatea salvarii. Intregul
ambient capata greutatea apasatoare a plumbului, iar eul poetic se retrage in
spatiulinchis al ,cavoului", simbol al izolarii.
Corespondentele sunt legaturi subtile intre planul exterior ~i eel interior,
iar lumea este o reflectare a unei stari de spirit. Astfet raceala, impietrirea
afectiva a lumii, exprimata de simbolul ,viint", cu sugestii auditive ~i tactile, ~­
corespunde senzatiei de gol sufletesc, exprimata direct de laitmotiv: ,Stam ~
singur in cavau .. . ~i era viint". Vantul produce stridente acustice ~i senzatia de ~
rece, specifica mortii, in imaginea auditiva din versul ,$i sciirfiiiau caraanele
de plumb" .
Strofa a II-a debuteaza sub semnul tragicului ~xistentiaL generat de maar-
tea iubirii: ,Dormea intars amarul meu de plumb". In epitetul ,(dormea) zntars"
consta misterul poeziei. Este vorba, probabiL cum va spune Blaga, de mtoar-
cerea mortului cu fata spre a pus (,a fi 'intors znseamnii afi cu Jata spre maarte").
Metafora ,amant! meu de plumb" sugereaza ideea ca mineralizarea, produsa
de efectul toxic al plumbului, a cuprins ~i lumea interioara. Eulliric i~i pri-
ve~te sentimentul ca un spectat<?r: ,Stam singur liingii mort", imagine tragica
~i absurda a instrainarii de sine. Incercarea de salvare este iluzorie: ,$i-am 'in-
ceput sii-1strig". Metafora ,aripile de plumb" presupune zborulin jos, caderea
surda ~i grea, iinposibilitatea evadarii, moartea afectivitatii.
Expresivitatea are surse multiple, 'in plan morfosintactic, fonetic ~i prozo-
dic, lexical. De pilda, in plan morfologic, verbele la imperfect, dispuse simetric
'in paralelism (,,darmeau"/,dormea", ,sciirfiiiau"!,atiirnau") sau repetate 'inver-
sul-refren (,stam "/, stnm ", , ern"/, ern"), plaseaza confesiunea poetica 'intr-un
trecut nedefinit, ca 'intr-un CO$mar din care eulliric nu poate scapa.
In poezia simbolista, sugestia este folosita drept cale de exprimare a co-
respondentelor, prin cultivarea senzatiilor diverse (vizuale, auditive, tactile) .
Poezia ,Plumb" transmite spaima de neant a fiintei, fiind realizata ca un
tablou static, cu imagini vizuale preponderente, dar impresia de co~mar se
99

~-------------------------------
amplifici'i in prezenta unor imagini auditive: in prima strofa, verbul onomatope-
ic reda zgomotul inspaimfmtator al obiectelor din cimitir, sugerfmd dezacordul
im.acJ.UU eului cu lumea ,sciirtiiirw corormele de plumb", iar In strofa a doua vuietul se
a/!l.iA.ti.c.e.
interiorizeaza, devenind un strigat de disperare a fiintei. Simbolurile frigul
~i viintul reprezinta disolutia materiei $i realizeaza, prin senzatii tactile, co-
respondenta dintre planul naturii $i golul sufletesc exprimat de laitmotivul
,stanz singur".
Ambiguitatea, o caracteristica a limbajului poetic modern, este produsa de
~ multiplele serm1ificatii pe care le pot primi sintagme precum epitetul ,(donnea)
~ in tors" sau metafora ,nripile de plumb" . Versul ,Stnm singur liingii mort" poate
conota instrainarea de sine, alienarea, ca reactie la absurdul existentei.
In ceea ce prive$te prozodia, ,Plumb" are o constructie sobra, riguroasa,
care sugereaza angoasa ;;i imposibilitatea salvarii. Elementele prozodiei clasi-
~- ce produc muzicalitatea exterioara, prin rima imbrati$ata, masura fixa de 10
tea. silabe, alternarea iambului cu amfibrahul. Muzicalitatea interioara, specific
~.ui.. simbolista, se realizeaza prin sonoritatea data de consoanele ,grele" ale sim-
bolului ,plumb", repetat obsesiv in rima, dar ;;i in rima interioara, de tehnica
repetitiilor (verbul initial ,dormenu"l,dormea" ;;i laitmotivul ,stnm singur"),
de asonante ~i aliteratii, care transforma poezia intr-un vaier monoton.
4. Sus!inerea unei opinii despre modulln care tema ~i viziunea de-
spre lume se reflecta In textul poetic studiat
In opinia mea, poezia bacoviana se situeaza intre simbolism ;;i modernita-
te. Poetul apeleaza Ia tehnicile simboliste pentru a exprima tema solitudinii
~i o viziune tragica despre lume, viziunea descompunerii universale. Pentru
a prezenta conditia omului modern ca fiinta insingurata intr-o lume artifi-
ciala, aflata in disolutie, In volumul de debut poetul reia obsesiv limbajul,
motivele ;;i imaginarul simbolist, monotonia fiind un efect cautat, voit. De
asemenea, folose;;te resursele de ,polisemie, ambiguitnte snu sugestie ale limba-
jului poetic" modern (Matei Calinescu).
Concluzie
Prin atmosfera, muzicalitate, folosirea sugestiei, a simbolului ;;i a corespon-
dentelor, prin prezentarea starilor suflete;;ti de angoasa, de singuratate, de
vid sufletesc, poezia ,Plumb" se incadreaza in estetica simbolista. In acela;;i
timp, poezia bacoviana depa;;e;;te cadrul simbolismului ;;i realizeaza trece-
rea la modernitate, dupa cum afirma ;;i Rodica Zafiu: ,Bacovin npartine unei
faze mai tiirzii a simbolismului, in care [... ] se presimte un modernism mni nwt,
scindat".
100
-~nismul int;be lic: "Tes~ament" de Tudo~rgh~zi]
~i viziunea despre lume
Context
Poezia , Testament" de Tudor Arghezi face parte din seria artelor poetice mod erne ale
literaturii romane din perioada interbelica. Poezia este a~ezata J:n fruntea primului vo-
lum arghezian, ,Cuvinte potrivite" (1927), ~i are rol de program literar, realizat insa cu
mijloace artistice.
1. Trasaturi: specie literara curent literar
• Specie lite ra ra: ,Testament" este o a rta poetica, deoarece autorul i:~i exprima propri-
ile convingeri despre arta literara, despre menirea literahuii, despre rolul artistului
in societate. ·
• Cure nt literar:, Testament" este o arta poet ica moderna, pentru cain cadrul ei a pare
o problematica specifica liricii moderne: transfigurarea socialului in estetic, estetica
uratului, raportul dintre inspiratie ~i tehnica poetidi..
2. lmagini/idei poetice relevante pentru tema ~i viziunea despre lume
• Te ma: creatia literara J:n ipostaza de me~te~ug, creatie lasata ca mo9tenire unui fiu
spiritual.
• Lirism subiectiv: apar marcile eului liric - pronume ~i verbe de persoana I singular
(,eu am ivit").
• Viziunea lui Arg hezi asu pra lumii: atih1dinea de poet responsa bill:n fata urma~ilor
cititori.
3. Elemente de compozitie ?ide limbaj ale textului poetic
• Tit lui are doua sensuri: unul denotativ, de act juridic, ~i alh1l conotativ, creatia a rg he-
ziana, ,cartea'~ este o m o~ten i re spiritua la lasata de poet ur m a~ il o r .
• Motivul cent ra l: metafora ,carte", cu sensu! de bun spiritual.
• Compozitie: cinci strofe, grupate J:i1 trei secvente poetice: prima (strofele I, II) - lega-
tura dintre generatii: strabuni, poet :;;i cititorii-urma~i; secventa a doua (strofele III,
IV) - rolul etic, estetic ~i social al poeziei; secventa a treia (ultima strofii)- contopirea
dintre har ~i truda J:n poezie.
lmaginar poetic, fig uri semantice/tropi
• lncipit ul evidentiaza sensu! titlului, ideea mo~tenirii spirituale.
-·-
• Strofa 1: Cartea este ,o treaptii" in desavar~irea cunoa~terii : ,Cartea mea-i, ftule, o treapti'i" .
• Strofa a 11-a: Carte a este ,hrisovul vostru eel dintai" .
• Strofa a 111-a: Poetul este un nascocitor ~i un m e~te~ u ga r de cuvinte, care transforma ::3
,graiullor cu-ndemnuri pentm viie", in ,cuvinte potrivite", metafora a poeziei came~ ­ ::3
te~ ug .
cu
• Strofa a IV-a: Ideea transfigurarii socialului in estetic; poezia de revo lta socia la, esteti-
ca uratului: ,Din bube, nwcegaiuri ~i noroillscat-am frumuseti ~i preturi noi".
• Strofa a V-a: Poezia este inspiratie (meta fora ,slova de foe") ~i me~te~ug (metafora ,slo-
va fiiuritii"); conditia poetului J:n ra port cu cititorul: ,Robul n scris-o, Domnul o cite~te" .
-
cu"'
::3
s:::
~
a..

• Caracteristicile limbajului poetic: innoiri lexicale !?ocante; materialitatea imaginilor
artistice, fantezie metaforica, prezenta epitetului rar (,seara riizvriititii"), a oximoro-
nului.
• Prozodia (mtre tradipe ~i modernitate): strofe inegale, cu metrica $i ritm variabile, dar
cu rima linperecheata.
4.0pinie
Opera literara ,Testament" de Tudor Arghezi este o arta poetica modern a, poetul fiind
considerat un nascocitor, un me$te$ugar, implicand deopotriva truda creatorului, teh-
nica ~i inspirape divina.
Concluzie
Poezia ,Testament" de Tudor Arghezi este o arta poetica de sinteza pentru orientarile
poeziei interbelice, traditionalism $i modernism.
~
Eseu cu privire Ia tema ~i viziunea despre lume
intr-o poezie modernista!arta poetica studiata
Context
Poezia "Testament" de Tudor Arghezi face parte din seria artelor poetice
moderne ale literaturii rom.3.ne din perioada interbelica. Poezia este a;;ezata
in fruntea primului volum arghezian, ,Cuvinte potrivite" (1927), ;;i are rol
de program literar, realizat insa cu mijloace artistice.
Revendicat de clasici $i moderni deopotriva, Arghezi este un innoitor al
limbajului poetic, prin incalcarea conventiilor ;;i a regulilor. Particularitati ale
modernismului in poezia lui sunt: estetica uratului - ,Din bube, mucegaiuri
~i noroi!Iscat-am frumuseti ~i preturi noi"; limbajul ;;ocant, cu nea;;teptate aso-
cieri lexicale ;;i semantice (termeni argotici, religio;;i, arhaisme, neologisme,
expresii populare), fantezia metaforica, innoirile prozodice. Tine de traditi-
onalism ideea legaturii dintre generatii ;;i optiunea pentru tematica sociala.
1. Eviden!ierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea textu-
lui poetic studiat intr-un curent cultural/literar, intr-o perioada
sau lntr-o orientare tematica
,Testamenf' este o arta poetica, deoarece autorul i;;i exprima propriile
convingeri despre arta literara, despre menirea literaturii, despre rolul artis-
tului in societate.
Este o arta poetica moderna, pentru caIn cadrul ei apare o problematica
specifica liricii moderne: transfigurarea socialului in estetic, estetica uratului,
raportul dintre inspiratie ;;i tehnica poetica. 0 caracteristica a modernismu- aJdii p.o.e.ti.c
nwcl.e/uui
lui este interesul poetilor de a reflecta asupra creatiei lor, de a-;;i sintetiza
conceptia artistica ;;i de a o transmite cititorilor, astfel ca fiecare volum este
deschis de o arta poetica.
2. Prezentarea a doua imagini/idei poetice, relevante pentru tema
?i viziunea despre lume din textul studiat
Tema poeziei o reprezinta creatia literara in ipostaza de me;;te;;ug, creatie
lasata ca mo;;tenire unui fiu spiritual- posteritatii. ·
Textul poetic este conceput ca tm monolog adresat de tata unui fiu spiritual

·--
~
~
caruia ii este lasata drept unica mo;;tenire ,cartea", metonimie care sugereaza
opera literara. Cele doua ipostaze lirice sunt desernnate de pronumele eu (ta-
tal spiritual, poetul) ;;i tu (,fiul", cititorul, urma$ii), iar in finalul poeziei, de ~
cu metonimiile ,robul" - , Domnul ". Lirismul subiectiv se justifica prin atitudi- f.iJU.ce,

-
"'cu
~
t::
nea poetica transmisa in mod direct $i, la nivelul expresiei, prin marcile eului
liric: pronume ;;i verbe de persoana I singular (,eu am ivit", ,am preschimbat"),
adjective posesive (,cartea mea"), care se refera la eulliric, dar ;;i pronume ;;i
verbe de persoana a II-a singular (,te ", ,tine ", , urci") sau substantive in vo-
~ cativ (Jiule"), care desemneaza interlocutorul imaginar.

103
 Art a poetica , Testament" ilustreaza viziunea lui Arghezi asupra lumii,
atitudinea sa de poet responsabilm fata urma~ilor cititori, responsabil pen-
tru mesajul ~i valoarea estetica a operei sale. Este un poet angajat social, care
fW-d i~i transfigureaza in arta suferintele, apeland la estetica uriitului: ,Din bube,
~ mucegaiuri $i noroi!Iscat-am Jrumuseti $i prefuri noi" . Creatorul se proiecteaza
in ipostaza poetului me~te~ugar (poet a Jaber), un ,$leJuitor de cuvinte" : ,Din
graiullor cu-ndenmuri pentru vite!Eu am ivit cuvinte potrivite".
Poezia sa este o ,carte", adica un bun spiritual prin care scriitorul contri-
buie la emanciparea neamului sau.
3.11ustrarea a patru elemente de compozitie ~ide limbaj ale textului
poetic studiat, semnificative pentru tema ~i viziunea despre lume
(de exemplu : imaginar poetic, titlu, incipi t, relatii de opozil)e ~i d e
simetrie, nwtiv poetic laitmotiv/ figuri semzmtice/tropi, clemente
de prozodie etc.)
Titlul poeziei are doua sensuri: unul denotativ ~i altul conotativ. In sens
propriu, denotativ, cuvantul-titlu desemneaza un act juridic prin care o per-
soana i~i exprima dorintele ce urmeaza a-i fi indeplinite dupa moarte, cu pri-
vire la transmiterea averii sale. Titlul aminte~te ~i de cartile Bibliei, Vechiul
Testament ~i Noul Testament, care con tin invataturi religioase adresate ome-
nirii. De aici deriva sensul figurat, conotativ al titlului: creatia argheziana,
,cartea", este o mo~tenire spirituala lasata de poet urma~ilor.
Organizarea ideilor poetice se face in jurul motivului central, metafora
,carte", cu sensul de bun spiritual care asigura legatura dintre generatii ~i
cal11.ea.
ofera urma~ilor o identitate, fiind ,hrisovul eel dintiii". Ca element de recu-
nw1:W. ce.n.tAa.£
renta, cuvantul ,carte" are o bogata serie sinonimica in text: ,testament", ,hri-
sov", ,cuvinte potrivite", ,slova de Joe $i slova Ji'iuritii" .
Textul poetic este structurat in cinci strofe cu numar inegal de versuri,
grupate in trei secvente poetice. Prima secventa (strofele I, II) sugereaza lega-
tura dintre generatii: strabuni, poet ~i cititorii-urma~i . Secven\a a doua (stro-
fele III, IV) reda rolul etic, estetic ~i social al poeziei. A treia secventa poetica
~
(ultima strofa) reprezinta contopirea dintre har ~i truda 1n poezie. Simetria
textului este data de plasarea cuvantului-cheie ,carte" ~i a sinonimelor sale
in cele trei secvente poetice.
Incipitul, conceput ca o adresare directa a eului liric catre un fiu spiritual
(,Nu-ti voi liisa drept bunuri dupi'i moarte!Deciit ..."), evidentiaza sensul titlului,
idee a mo~tenirii spirituale, , un nume adunat pe-o carte".
In prima strofa, secventa ,riipi $i gropi adiinci/Suite de biltriinii mei pe brand'
sugereaza dmmul dificil al cunoa~terii ~i al acumularilor strabatut de inainta~i .
In versul ,Cm·tea mea-i, fiule, o treaptif', formula de adresare ,fiule" desemnea-
za un potential cititor, poetul identificandu-se, in mod simbolic, cu un tata.
Cartea este ,o treapti'i" in desavan;;irea cunoa~terii.
In strofa a doua, ,cartea", creatia elaborata cu truda de poet, este numita
metaforic ,hrisovul vostru eel dintiii", carte a de capatai a urma~ilor.
Ideea centrala din cea de-a treia stro£3 este paralelismul ~ i suprapunerea
cu lumea obiectuala. Astfel, ,sapa", unealta folosita pentru a lucra pamantul,
104
devine ,condei", unealta de scris, iar ,brazda" devine ,ciilimarii", munca poe-
tului fiind diferita ca materialmtrebuintat de a mainta~ilor lui tarani. Poetul
este un nascocitor ~i un me~te~ugar de cuvinte, care transforma ,graiul lor tw.qi.a=
cu-ndemnuri p_entru vite" 1n ,cuvinte potrivite", metafora ce desemneaza poezia ~
ca me~te~ug . In viziunea lui Arghezi, prin arta, cuvintele se metamorfozeaza,
pastrandu-~i msa forta expresiva, idee exprimata prin oximoronul din versu-
rile: , Veninul striins l-am preschimbat in miere,/Liisand intreagii dulcea lui putere" .
Prin intermediul poeziei, trecutul se sacralizeaza, devine mdreptar moral
~i dobande~te ve~nicie: ,Am luat cenu$a mortilor din vatriil$i am Jiicut-o Dum-
nezeu de piatrii".
In strofa a patra apare ideea transfigurarii socialului 1n estetic, prin faptul
ca durerea, revolta sociala sunt concentrate in poezie, simbolizata prin meta-
fora , vioarii": ,Durerea noastrii surdii $i amarillO griimiidii pe-o singurii vioarii,/Pe
care ascultiind-o a jucat/Stiipanul ca un tap injunghiat". Poetul angajat filtreaza
prin sufletul sau suferintele poporului (,durerea noastrii") ~i le transpune ar-
tistic 1n poezia de revolta sociala, cu valoare justitiara.
La fel ca poetul francez Charles Baudelaire, 1n volumul ,Florile riiului", eAle.ti.ca.
Arghezi considera ca orice aspect al realitatii, indiferent ca este frumos sau uM.tu£u.i.
urat, sub lim sau grotesc, poate constitui material poetic: ,Din bube, mucegaiuri
$i noroillscat-am frumuseti $i preturi noi" .
Ultima strofa evidentiaza faptul ca muza, arta contemplativa, ,Domnita",
,pierde" in favoarea me~te~ugului poetic: ,)ntinsii lene$ii pe canapea,/Domnifa
suJerii in cartea mea" . Poezia este a tat rezultatul inspiratiei, al harului divin,
sugerat de metafora ,slova de Joe", cat ~i rezultatul me~te~ugului, al trudei .p.o.q;.a ca.
poetice, dedus din metafora ,slova Jiiuritii": ,Slova de Joe $i slova fouritii!lmpii-
~
rechiate-n carte se miiritii!Ca fierul cald imbriifi$at in cle$te" . Conditia poetului
este redata in versul ,Robul a scris-o, Domnul o cite$te"; artistul este un ,rob",
un truditor al condeiului, iar de munca lui se bucura fara efort cititorul -
,Domnul" .
Sursele expresivitatii ~i ale sugestiei se regasesc la fiecare nivel allimba-
jului poetic, Tudor Arghezi fiind renumit pentru innoirile lexicale, uneori
~ocante.
Figurile de stil ~i imaginile artistice sunt puse in relatie cu o conceptie
noua, moderna, privind poezia, resursele ei ~i misiunea poetului. Materi-
alitatea imaginilor artistice se realizeaza prin fantezia metaforica, rezultand
asocieri semantice surprinzatoare: comparatia inedita (,)mpiirechiate-n carte se
miiritii/Ca fierul cald 'imbriifi$at in cle$te"), epitetul rar (,seara riizvriititii", ,dulcea
lui putere", ,torciind U$Ure", ,Dumnezeu de piatrii", ,durerea ... surdii $i amarii"),
oximoronul (, Veninul striins l-am preschimbat 'in miere,!Liisiind intreagii dulcea
lui putere").
Prozodia, imbinand traditie ~i modernitate, este inedita: poezia cuprinde e£e.m.en.i.e.
strofe inegale ca numar de versuri, cu metric a (9 - 11 silabe) ~i ritm variabile, de fliW1-0-di.e.
in functie de intensitatea sentimentelor ~i de ideile exprimate. Rima tine de
vechile conventii, fiind imperecheata.
105
 4. Sustinerea une i o pinii despre modul in ca re tema ?i viziunea d e-
spre lume se refl ecta in textul poetic studiat
In opinia mea, opera literara , Testament" de Tudor Arghezi este o arta poe-
tica moderna, in care poetul este prezentat ca un nascocitor, me~te~ugar al cu-
vintelor, poezia presupunand truda creatorului. Pe de alta parte, creapa artistica
este a tat produsul inspirapei divine, cat ~i al tehnicii poetice. Un alt aspect al mo-
demitatii poeziei este faptul ca Arghezi introduce in literatura romana, prin
aceasta creatie literara, estetica uratului. Asocieri lexicale surprinzatoare, fan-
tezia metaforica, materialitatea imaginilor artistice, innoirea versificatiei sunt
tot atatea argumente in favoarea modemitatii poeziei. Tin de traditie ideea
legaturii cu stramo~ii ~i responsabilitatea poetului fata de urma~i.
Concluzie
Poezia , Testament" de Tudor Arghezi este o arta poetica de sinteza pen-
tru orientarile poeziei interbelice, traditionalism ~i modernism. Pornind de
la aspectele liricii traditionale, ofera alternative poetice moderne intr-o opera
poetica originala.
106
,-----·---··~---------------------
Modernismul interbelic:
..
,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" de Lucian Blaga
Tema ~i viziunea despre lume
Context
Poezia ,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii", de Lucian Blaga, publicata in des-
chiderea primului sau volum, ,Poemele luminii" (1919), este o arta poetidi moderna
interbelica.
1. Trasaturi: specie literara, curent literar
• Specie literara: arta poetica, meditatie filosofica, confesiune elegiaca pe tema cunoa~­
terii.
• Curent literar: Poezia apartine modernismului prin: influentele expresioniste, inte-
lectualizarea emopei, metafora revelatorie, innoirea prozodiei (vers liber ~i ingam-
bament).
2. lmagini!idei poetice, reievante pentru tema ?i viziunea despre lume
• Tema: cunoa$terea, desemnata de metafora ,lumina".
• Viziunea des pre lume: Blaga pledeaza pentru pastrarea misterului, suspnand ca exista
doua modalitap de cunoa$tere, de raportare Ia mister: ,lumina a/tara" (cunoa~terea
paradiziadi, de tip rational, logic) ~i ,lumina mea" (cunoa~terea luciferica, poetica, de
tip intuitiv).
3. Elemente de compozitie ~ide limbaj ale textului poetic
• Lirism subiectiv - argurnente: aspectul de confesiune; prezenta marcilor eului liric (,eu
iubesc", ,achii mei").
• Titlul con tine o metafora revelatorie ~i exprima atitudinea poetului, izvorata din iubi-
re, de protejare a misterului: ,corala de minuni a lumii". Sensu! titlului se intrege~te cu
versurile finale: ,Eu nu strivesc carala de minuni a lumiil[... ]/ciici eu iubescl~i flari o;i achi
o;i buze o;i marminte".
• Relatie de opozitie: intre cele doua tipuri de cunoa~tere, reprezentate de ,lumina meal
lumina a/tara" .
• Motive poetice (elemente de recurenta): misterul ?i lumina - metafora a cunaa~terii ?i
a iubirii.
• Compozitia: trei secvente lirice (versurile 1- 5; 6 - 18; 19- 20).
lmaginar poetic, figuri semantice/tropi;
• Prima secventa exprima refuzul cunoa~terii logice, paradiziace: ,nu ucid (cu min tea)" ;
enumerapa de metafore revelatorii desemneaza temele poeziei: ,flari" - via}a, ,achi"
- cunoa?terea, ,buze" - iubirea/rostirea poetica, ,marminte" - tema morpi. ·--=
• A doua secventa se construie?te pe baza unor relatii de opozitie: eu - altii, ,lumina
mea"- ,lumina a/tara", ca o antiteza intre cele doua tipuri de cunoa?tere, paradiziaca ~ =
•
?i luciferica.
Ultimele doua versuri ale poeziei, a treia secventa, au rol concluziv.
Q.l
"'
• innoiri prozodice moderniste: versulliber ~i ingambamentul. "5
• Caracteristicile limbajului poetic: repetarea cuvantului-cheie ,eu" subliniaza defi- c:
nirea relatiei creator - lume; intelectualizarea emotiei; tehnica poetica modernista:
compara\ia ampla, innoirea metaforei $i ambiguitatea. ~
 "'"":----,-

·~
4. 0 pinie -,
Conceptia despre poezie a lui Lucian Blaga se circumscrie problematicii cunoa$terii. ·
Eseu cu privire Ia tema ~i viziunea despre lume
Rolul poetului este acela de a spori misterullumii prin creape. intr-o poezie modernista/arta poetica studiata
Concluzie
Arta poetica ,Eu nu strivesc corola de mi11u11i a lumii" de Lucian Blaga apartine mo- Context
dernismului.
Poezia ,Eu nu strivesc COI'ola de minuni a lumii" de Lucian Blaga, pu-
blicata in deschiderea primului sau volum, ,Poemele luminii" (1919), face
parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane interbelice, alaturi
de, Testament" de Tudor Arghezi ~i ,Joe secund" de Ion Barbu.
1. Eviden~ierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea textu-
lui poetic studiat intr-un curent cultural/literar, lntr-o perioada
sau lntr-o orientare tematica
Este o arta poetica deoarece autorul i~i exprima aici, prin mijloace artistice,
conceptia despre poezie (teme, modalitati de creatie ~ide expresie) ~i despre
rolul poetului (raportul acestuia cu lumea, creatia $i cunoa~terea), din per-
spectiva unei estetici moderne. De asemenea, este o meditatie filosofica ~i o
confesiune elegiaca pe tema cunoa~terii .
,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" este o arta poetica moderna
pentru ca interesul autorului este deplasat de la tehnica poetica la relatia
poet - lume $i poet - creatie. Poezia apartine modernismului prin : influen- alllii. po.eii.cii
tele expresioniste, intelectualizarea emotiei, noutatea metaforei (metafora nwdeNUi.
plasticizanta $i metafora revelatorie), innoirea prozodiei (versulliber ~i in-
gambamentul). Poezia ilustreaza unele dintre influentele expresioniste pe
care le aduce in peisajulliterar al vremii volumul ,Poemele luminii": exacer-
barea eului creator, sentimentul absolutului, interiorizarea ~i spiritualizarea
peisajului, tensiunea lirica.
2. Prezentarea a doua imagini/idei poetice, relevante pentru tema
~i viziunea despre lume din textul studiat

Tema poeziei este cunoa~terea, desemnata de metafora ,lumina", dar ~i

atitudinea poetica in fata marilor taine ale Universului. Cunoa~terea lumii in
planul creatiei poetice este posibila numai prin iubire: ,Eu nu strivesc .. .lcaci
eu iubescl$i Jlori ~i ochi ~i buze $i morminte" .
Viziunea despre lume se circumscrie orizontului misterului, un concept

·-.a
:::s
centralia Blaga, in opera filosofica $i in cea poetica. Intre filosofia ~i poezia
lui Lucian Blaga exista o circulatie a conceptelor. Atitudinea poetului fata
de cunoa~tere poate fi explicata cu ajutorul terminologiei filosofice ulterior ~
Ql constituite (in, Trilogia cunoa~terii", 1933). Pentru filosof, exista doua mo- ~fum.£
"'
-a
Ql dalitati de cunoa$tere, de raportare Ia mister: cunoa~terea luciferica sau
minus cunoa$terea, care potenteaza misterul, $i cea paradiziaca sau plus
:::s cunoa$terea, care descifreaza misterul. Cunoa~terea se articuleaza prin doua
t:
-
Q.,
tipuri de metafore: plasticizante ~i revelatorii.

109
 Conceptia poetului despre cunoa~tere este exprimata artistic prin opozitia
·I
dintre metaforele revelatorii , lumina nltom" (cunoa~terea paradiziaca, de
tip rational, logic) ~i ,lumina men" (cunoa~terea luciferica, poetica, de tip
intuitiv) . Rolul poetului nu este de a descifra tainele lumii ~i de a le ucide
astfel (,Lumina nltornlsugmmii vrnjn nepiitrunsului nsw11s"), ci de a le adanci
misterul prin creatie: ,eu Cll lu mina men sporesc n lumii tainii". Astfel, creatia
poetica a pare ca un mijlocitor intre eu ~i lume.
3. llustrarea a patru elemente de compozi,ie ~i de limbaj ale textu -
lui poetic, semnificative pentru tema ~i viziunea despre lume (de
e>-emplu: im~w,i1ur podic, titlu, incipil, re!a\ii de opozitie ;;i de
sirnl'trie, nHHJ\" p\wt.iL", [ailmuti\, fic;uri "c'manliLL'/tn)pi, dcnwnk
de pnX-'L)dic de.)
Fiind o poezie de tip confesiune, lirismul subiectiv se exprima prin marcile
eului liric: verbe ~i pronume Ia persoana I singular (,eu iubesc", ,nu strivesc",
,nzt ucid"), adjectivul posesiv de persoana I (,cnlen men", ,ochii mei"), topica
~i pauza afectiva/cezura.
Titlul contine o metafora revelatorie (,coroln de mimmi a lumii") ~i expri-
ma atitudinea poetului, izvorata din iubire, de protejare a misterului . Primul
~ cuva.nt, pronumele ,eu", reluat de cinci ori in poezie, evidentiaza rolul eu-
til.f.u.£ui lui liric, de centru creator a! propriului univers poetic, fiind de asemenea o
influenta expresionista (exacerbarea eului creator) ~i o marca a confesiunii.
Verbulla forma negativa ,llll strivesc'' exprima refuzul cw1oa~terii de tip ratio-
nal ~i optiunea pentru cunoa~terea luciferica, poetica. Rolul poetului este de
a adanci taina, care tine de o privilegiere a misterului specific blagiana.
Titlul este reluat in incipitul poeziei, iar sensu! sau, imbogatit prin seria
de antiteze ~i de metafore, se intrege~te cu versurile finale : ,Eu nu strivesc
coroln de minuni n lumiil[ ... ]/ciici eu iubescl$i flori $i ochi $i buze ;;i morminte" .
Universul armonios este numit prin metafora revelatorie ,corola de minuni"
~i este o suma permanenta de taine, imaginate ca petalele unei corole uria-
~e, care se reveleaza eului liric intr-o enumerare metaforica: ,flori", ,ochi",
,buze", ,morminte". Iubirea este o cale de cunoa~tere a misterelor lumii prin
trairea nemijlocita a formelor concrete, iar poezia inseamna intuirea In par-
ticular a universalului.
.. Discursulliric se construie$te in jurul relatiei de opozitie dintre cele doua
~ tipuri de cunoa~tere, care se realizeaza prin antiteza eulaltii, ,lumina mea" I
ck ~ "lumina a/tara", prin alternanta motivului Juminii $i a! intunericului, eviden-
tiate prin conjunqia ,dar" .
Motive poetice (elemente de recurenta) sunt: misterul ~i lumina, motiv
central in poezie ~i metafora emblematica pentru opera poetica a lui Lucian
Blaga, inclusa ~i in titlul volumu!ui de debut, cu o dubla semnificatie: cunoa;;-
teren $i iubiren.
Poezia cuprinde trei secvente lirice (versurile 1 - 5; 6- 8; 19- 20). Acestea
~Jdi.e. subliniaza atitudinea poetului fata de cunoa$tere (I), opozitia )uminn mea"
- ,lumina altora" (II) ~i explicatia pentru atitudinea din prima secventa: ,eu
i ubesc" (III) .
110
I
Prima secventa (primele cinci versuri) exprima concentrat refuzul cunoas-
I terii logice, rationale, paradiziace, prin verbe la forma negativa: "nu strivesc:',
,nu ucid (cu mintea)". Enumeratia de metafore revelatorii, cu multiple sem-
nificatii, desem.neaza temele poeziei lui Blaga: "flori'' - viata/efemeritatea/
frumosul, ,ochi" - cunoa~terea/spiritualitatea/contemplarea poetica a lumii,
,buze" - iubirea/rostirea poetica, ,morminte" - tema mortii/eternitatea. Cele
patru elemente pot fi grupate simbolic: ,flori" - ,morminte" ca limite tempo-
rale ale fiintei, ,ochi" - ,buze" ca doua modalitati de cunoa~tere : spirituala
- afectiva sau contemplare- verbalizare.
A doua secventa, mai ampla, se construie~te pe baza unor relatii de opozi-
tie: eu- altii, " lumina mea" - " lumina altora", ca o antiteza intre cele doua tipuri
de cunoa~tere, paradiziaca ~i luciferica. Conjunqia adversativa Aar", reluarea
pronumelui personal ,eu", verbulla persoana I singular, forma afirmativa,
"sporesc" afirma optiunea poetica pentru modelul cunoa~terii luciferice.
Prin comparatia ampla in trod usa de ,ntocmai cum" cunoa~terea pe care po-
etul o aduce in lume prin creatia sa este asemanata cu lumina lunii, care, in loc
sa lamureasca misterele noptii, le spore~te. Plasticizarea ideilor poetice se rea-
lizeaza cu ajutorul elementelor imaginarului poetic blagian: ,luna", ,noapte",
"zare", ,fiori", ,mister". Campul semantic al misterului cuprinde cuvinte sau
sintagme cu potential revelator: ,tainele", "nepatrunsul ascuns", ,a lumii taina",
, intunecata zare", ,sfant mister", ,ne-nteles", ,ne-ntelesuri ?i mai mari".
Ultimele doua versuri constituie o a treia secventa, cu rol concluziv, de~i
exprimata prin raportul de cauzalitate (,caci"). Cunoa~terea poetica este un
act de contemplape (,tot .. . se schimbii ... sub ochii mei") ~ide iubire (,caci eu iu-
bescl?i flori ?i ochi ?i buze ?i morminte").
lnnoirile prozodice moderniste sunt versul liber (eliberarea de rigorile
clasice) ~i ingambamentul (continuarea ideii poetice in versul urmator, mar- . . .
cata prin scrierea cu litera mica la inceput devers). Poezia este alcatuita din ~
20 de versuri libere (cu metrica variabila), al caror ritm interior reda fluxul
ideilor poetice ~i frenezia sentimentelor.
Sursele expresivitatii ~i ale sugestiei se regasesc la fiecare nivel al lim-
bajului poetic. La nivel morfologic, repetarea cuvantului-cheie ,eu" sustine
definirea relatiei creator - lume. Seriile verbale antitetice redau atitudinea fimBaj
fata de mister ilustrate de cele doua tipuri de cunoa~tere: ,lumina altora" - p.o.eJic
,sugruma (vraja)", adica ,strive~te", ,ucide" Cnu spore?te", ,mic?oreaza ", ,nu
imbogiife~te", ,nu iube~te"); ,lumina mea" - ,sporesc" (,a lumii taina"), ,mare~-
te", ,imbogiifesc", ,iubesc" Cnu sugrum", ,nu strivesc", ,nu ucid ").
0 trasatura a modernista a limbajului poetic este intelectualizarea emo-
tiei. In poezia lui Blaga, limbajul ~i imaginile artistice sunt puse in relatie cu
un plan filosofic secundar.
Teh.nica poetica blagiana organizeaza ideile poetice prin comparap~ ampla
a elementului spiritual cu un termen concret, de un puter.nic imagism. In plan
literar, cunoa~terea survine prin doua tipuri de metafore: cunoa~terea luci-
ferica i~i asociaza metafora revelatorie, iar cunoa~terea paradiziaca i~i asoci-
aza metafora plasticizanta. Trasaturi moderniste sunt i.nnoirea metaforei :;;i
ambiguitatea produsa de multiplele semnificatii ale metafo relor revelatorii:
111

,lumina" (insemnand cunoa~tere/creatie/iubire ), Jlori", , achi", ,buze", ,mor-
minte" .
4. Sus~inerea unei opinii despre modul in care tem a ~[ viziunea de-
spre lume se reflecta in textul poetic studiat
In opinia mea, conceptia despre poezie a lui Lucian Blaga se circumscrie
problematicii cunoa;;terii. La randul ei, cunoa~terea este inteleasa prin rapor-
tare la mister, pe doua cai: descifrare (cunoa~terea paradiziaca) ;;i incifrare
(cunoa~terea luciferica) . Rolul poetului este acela de a spori misterullumii
prin creatie. Sintagma ,calea mea" releva, in aceasta arta poetica, destinul
poetic asumat printr-o viziune proprie asupra lumii.
In concluzie, arta poetica ,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" de
Lucian Blaga apar\ine modernismului printr-o serie de particularitati de
structura ~i de expresivitate: viziunea asupra lumii (subiectivismul), inte-
lectualizarea emotiei, influentele expresioniste, noutatea metaforei, telmica
poetica, innoirile prozodice.
112
~
-·-
Modernismul interbelic:
I
, ,Riga Crypto ~; lapona Enigel" de lon Barbu
j Tema ~i viziunea despre lume
,.,......._ ----- --- "' ,.,._ - ...
Context
Publicata initial In 1924, integratii apoi In volumul ,Joe secund" (1930), poezia ,Riga
Crypto !?i lapona Enigel" face parte din a doua etapa de creatie barbiana, baladic-ori-
entala.
1. incadra re in tipologie: spo<>cie !iter;!ra, curent literar
• Specie literara: Subintitulata ,Balarlii", poezia se realizeaza In viziun e moderna ca
un amplu poem de cunoa~tere ;;i poem alegoric, fiind o poveste de iubire din lumea
vegetala.
• Curent literar: Poezia este subsumabila modernismului interbelic prin: intelectualiza-
rea emotiei, imaginar poetic inedit, ambigui tate.
2. lmagini /idei poetice relevante pentru tema s.i v1ziunea despre lumE
• Tema: iubirea ca modalitate de cunoa ;;tere a lumii.
• Viziunea despre lume a poetului-Ii-latematician: Barbu exprim a propriile idei despre
lume ;;i viata !ntr-un limbaj !ncifrat; universul sau poetic cuprinde o hm1e de esente
contemplate de spirit; conceptul modern de poezie pura necesita un cihtor initiat.
• Titlul baladei: Membrii cuplului sunt antagonici: numele Crypto lnseamna eel tainuit,
,inimiiascunsn", iar numele cu sonorita te nordica Enigel trimite Ia cuvantul ,Inger".
3 . Elemente de compozi!iE ~·de iimbaj ale textul<!i poet:;:
• Compozitie: doua parti (doua nunti: una lmplinita, alta povesti ta ); tehnica: povcstirc
In rama.
imaginar po etic, figuri sem<mticeitropi
• Prologul- primele patru strafe, dialogul m enestrelu lui cu ,mmta~ulfnmta:;" consti-
tuie rama.
• Partea a doua prezinta povestea de iubire neimplinita dintre Enigel ;;i riga Crypt(), 1n
mai multe tablouri poetice. In expozitiune, sunt prezentate in antiteza portretele ;;i
locurile lor natale, iar deosebirile dintre ei genereaza intriga. Dialogul ior se realizea-
za in visul fetei, caIn , Luceafiiml" . Riga roste;;te desdintecul-chemare de trci ori, iar
lapona 11 respinge. Finalul cste trist. Riga Crypto se transforma lntr-o ciuperca otra-
vitoare ;;i face nunta cu ,miisiila ritt~ - mireasn" . Antiteza di.ntre fiinta umaJ.1a :;;i fapturile
-·-
inferioare: ,Cii suf/etulnu I' f!intfinii/Dedit !a om, fiarii btltrfinn) Iar Ia fiipturii maifiravnl
Pahar e grindul, w otravii" .. ::;
• Semnificatii: Drumul sprc sud al iaponei este initiatic, iar popasui In tinutul rigai ::;
este o proba. Exista trei trepte ale initierii: cercul Venerii (iubirea/fiinta in stinctua- cu
la- Crypto), cercullui tvlercur (cunoasterea rationa la - Enigel); Soan~ (cunoa~tcrca
absoluta).
-
"'cu
::s
-
t:
c
a..
 >.-------- ----~--------------------
Caracteristicile limbajului poetic
~ Eseu cu privire Ia tema ~i viziunea despre lume
• Fig uri de stil: In portrete sunt utilizate epitetul 7i antiteza. Dialogul dintre riga Crypto
~i lapona este construit pe baza antitezelor: spirit/materie, rap.une/instinct, soare/um- \l intr-o poezie modernista studiata
bra, lumina{mtuneric, veghe/somn.
• Prozodie: pare destul de riguroasa initial (catrene cu rima incruci;;ata ;;i masura de
8-9 silabe), dar pe parcurs poetul modern schimba sonoritatile, in functie de mesaj. Context

4.0pinie Publicata in 1924, integrati'i apoi 'in volumul ,Joe secund" (1930), balada
,Riga Crypto ~i lapona Enigel" face parte din a doua etapa de creatie bar-
Accentul cade pe antagonismul slab - puternic, pe drama incompatibilitap.i ;;i pe legea
biana, numita baladic-orientala, dar anunta dezvoltarea ulterioara a poeziei
nemiloasa a iubirii.
lui Barbu.
Concluzie
1. Eviden~ierea unor trasaturi care fac posibila incadrarea poeziei
Interpretarea data de Ion Barbu poemului, ,un Luceafiir in tors", releva rasturnarea cli- studiate intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, lntr-o
;;eelor, astfel inca! axa uman - feminin - comun devine superioara axei nonuman- mas-
orientare tematica
culin - regal.
"Riga Crypto ~i lapona Enigel" este subintitulata ,Baladii", incepe ca un
cantec batra.nesc de nunta, dar se realizeaza in viziune moderna, ca un am-
plu poem de cunoa~tere 9i poem alegoric, o poveste de iubire din lumea ve-
getala. Autorul pastreaza din specia traditionala schema epica 9i personajele ~ .
antagonice, dar evenimentele narate sunt de natura fantastica (dialogul in ~
vis dintre riga 9i lapona) 9i alegorica. Scenariul epic este dublat de caracterul
dramatic 9i de ,lirismul de mii$fi", personajele avand semnificatii simbolice
multiple (materia 9i spiritul etc.).
Poemul se incadreaza modernismului interbelic prin intelectualizarea
emotiei, imaginar poetic inedit, ambiguitate, metafore surprinzatoare ~i cu-
vinte cu sonoritati neobi~nuite, i1moiri prozodice.
2. Prezentarea a doua imagini/idei poetice, relevante pentru t ema
~i viziunea despre lume din textul studiat

Tema poeziei o reprezinta iubirea ca modalitate de cunoa9tere a lumii.

Fiind ,un Luceafiir lntors", poemul prezinta drama cunoa9terii ~i a incompa-
tibilitatii dintre doua lumi (regnuri).
Viziunea despre lume a poetului-matematician se reflecta in universul
~
poetic original care exprima, intr-un limbaj incifrat, o lume de esente con- <:f.eq.vz.e. futne_
template de spirit. Ion Barbu ilustreaza conceptul modern de poezie pura, o
lirica esentializata, a ideilor, pentru care este nevoie de un cititor initiat.
Titlul baladei trimite cu gandulla marile pove9ti de dragoste din literatura

·--
==
universala, ,Romeo ~i Julieta", , Tristan ~i Isolda". Insa la Ion Barbu, membrii
cuplului sunt antagonici (fac parte din regnuri diferite). Sunt personaje roman-
tice cu trasaturi exceptionale, dar negative in raport cu norma comuna (Crypto
e ,sterp" 9i ,nar(wa~/Cii nu voia sii infloreascii", iar Enigel este ,prea-cuminte").
==
Ql

-
"'
Ql Numele Crypto are dubla semnificatie: eel tainuit, ,inimii ascunsii", pro-
venind din -adjectivul ,criptic" (,,ascuns", ,ti'iinuit"), dar sugereaza, 'in egala
masura, apartenenta sa la familia ciupercilor, numite 9tiintific ,criptogame". ~
==
t: Personajul este rege (riga) al fapturilor inferioare, din regnul vegetal. Nu- /.it£u1.ui

~ mele cu sonoritate nordica Enigel sugereaza originea laponei (de la pol) ~i

115
'r
trimite probabilla semnificatia cuvantului din limba suedeza, ,Inger" (care
provine din latinescul ,ai1gelus").
3. llustrarea a patru elemente de compozi~ie ~ide limbaj ale textului
poetic studiat, semnificative pentru tema ~i viziunea despre lume
(de exL·mplu : imaginclr poetic, titlu, incipit, rel<1!ii de opozitic :;;i
dL• :>itrelrie, nwti\ !_,udic, la itmdi v. fisuri 5l'll1<lnti._:c/trnpi, ele-
ment.c de pnl7odie de)
La nivel formal, poezia este alcatuita din doua parti, fiecare dintre ele
_. prezentand cate o nunta: una implinita, cadru al celeilalte nunti, povestita,
w.mp.o."Jifie ratata, modificata 'in final prin casatoria lui Crypto cu masalarita . Formula
compozitionala este aceea a povestirii in rama .
Prologul contureaza in putine imagini atmosfera de Ia finalul unei nunti tra-
ite. Primele patru strofe constituie rama viitoarei pove?ti ?i reprezinta dialogul
menestrelului cu ,nunta~ul frunta~" . Menestrelul (un trubadur medieval, bard
caracteristic spatiului romantic apusean) e imbiat sa zica ,incetinel",un cantec
larg" despre nw1ta ratata dintre doi parteneri inegali, reprezentanti a doua reg-
nuri distincte, Enigel ?i riga Crypto. Portretul menestrelului (poetul) este fixat
prin trei epitete: ,trist'', ,mai aburit ca vimtl vechi", ,mult indiiratnic", iar invoca-
tia este repetata de trei ori, ceea ce determina intrarea in starea de gratie nece-
sara zicerii acelui urantec" .
Partea a doua prezinta povestea de iubire neimplinita dintre Enigel ~i riga
Crypto. Nunta povestita cuprinde mai multe tablouri poetice: portretul ~i
imparatia rigai Crypto (strofele 5 -7), portretul, locurile natale ?i oprirea din
drum a laponei Enigel (strofele 8, 9), intalnirea dintre cei doi (strofa 10), cele
trei chemari ale rigai ?i primele doua refuzuri ale laponei (strofele 11 - 15),
raspunsullaponei ?i refuzul categoric cu relevarea relatiei dintre simbolul
solar ~i propria conditie (strofele 16 - 20), incheierea intalnirii (strofele 21,
22), pedepsirea rigai in finalul baladei (strofele 23 - 27). Modurile de expu-
nere sunt, in ordine: descrierea, dialogul ?i naratiunea.
In expozi\iune, sunt prezentate in antiteza portretele membrilor cuplului
~i locurile lor natale, deosebirile dintre ei generand intri ga .
Riga Crypto, ,inima ascunsa", este craiul buretilor, caruia dragostea pentru
Enigel, ,laponn mica, lini~tita", ii este fatala. Singura lor asemanare este statutul
superior in interiorul propriei lumi: el este riga al plantelor inferioare, care nu
infloresc, iar pastorita care i?i conduce turmele de reni spre sud este o stapana
a regnului animal, in ipostaza de fiinta rationala, omul - Jim·a biitranii" .
Riga este barfit ?i ocarat de supu?i, pentru ca e ,sterp", ,nariivao;" ?i ,nu
vain sii infloreascii", in timp ce ea i?i recunoa?te statutul de fiinta solara: ,Cii
dacii-n ianzn szmt Jiicuta! .. .!Mii-nchin Ia soarele-ntelept" .
Spatiul,definitoriu al existentei, pentru Crypto, este umezeala perpetua ?i
- - Vl. impura: ,)11 pat de rail :ji humii U71Sii", in timp Ce lapona Vine ,din fi'iri de gheata
~ urgisitii", spatiu rece, ceea ce explica aspiratia ei spre soare ?i lumina, d~r
?i mi~carea de transhumanta care ocazioneaza popasul in tinutul rigai: ,,In
noul an, sii-o;i ducii renii!Prin aer ud, tot mai Ia sud, lEa poposi pe mu~chiul crud/La
Crypto, mircle poienii" .
116
/'
I Membrii 0-!Plului fac parte din regnu ri diferite ?i, de aceea, nu pot comunica
in plan reaL Intalnirea lor se realizeaza in visul fetei, Ia fel ca in ,Luceafiiml".
Riga este eel care roste!?te de trei ori descantecul de dragoste !?i, de tot ata"tea ori,
lapona il respinge. Povestea propriu-zisa se dovede?te a fi fantastica, ca ~i in
poemul eminescian, doar ca rolurile sunt inversate. In dialogullor, formulele
de adresare sugereaza familiaritate, afectiw1e blanda: repetitia ,Enigel, Enigel",
epitetul ,rigii bland".
In prima chemare-descantec, cu rezonan~e de incantatie magica, Crypto
l~i imbie aleasa cu ,dulceatii" ?i cu Jragi", elemente ale existentei sale vegeta-
tive, dar care aici capata conotatii erotice. Darullui este refuzat categoric de
Enigel: ,Eu mii due sii culeg!Fmgii fmgezi mai Ia vale" . Refuzullaponei 11 pune
intr-o situatie dilematica, dar optiunea lui e ferma ?i merge pana la sacrificiul
de sine, in a doua chemare: ,Enigel, Enigel!Scade noaptea, ies lumine)Dacii pleci sii
culegi/lncepi, rogu-te, cu mine".
AI doilea refuz este sustinut de enumerarea atributelor lui Crypto: ,bllind",
,pliipand", necopt- ,Lasa. Ao;teaptii de te coace" . Opozitia ,capt"- ,necopt", re-
luata in al treilea refuz prin antiteza soare-umbrii, pune in evidenta incompa-
tibilitatea lor. Imaginii de fragilitate a lui Crypto lapona ii opune aspiratia
ei spre absolut (,Mii-nchin Ia soarele-ntelept"), cu toate ca tentapa iubirii este
cople!?itoare: ,Riga O~;pto, riga Crypto,!Ca o lama de blestem/Vorba-n inimii-ai in -
fipt-o!!Eu de umbra mult ma tem". Soarele este simbolul existentei spirituale,
al implinirii umane, in antiteza cu ,umbra", simbol a! existentei instinctuale,
sterile, vegetative.
Pentru a-?i continua drumul catre soare ?i cunoa!?tere, lapona refuza des-
cantecul rigai, de~i regreta $i plange. Descantecul se intoarce in mod bru-
tal asupra celui care !-a rostit $i-l distruge. Faptura firava este distrusa de
propriul vis, cade victima neputintei ?i indraznelii de a-?i depa$i limitele.
Oglindirea ritualica a soarelui produce degradarea lui Crypto: ,De zece ori,
Jiirii sjialii,!Se oglindi in pielea-i chiala" .
Finalul este trist. Riga Crypto se transforma intr-o ciuperca otravitoare,
obligat sa raman~ alaturi de fapturi asemenea lui, ,Lauml-Balaurul" !?i ,ma-
siilarita-mireasii". Incercarea fiintei inferioare de a-?i depa?i limitele este pe-
depsita cu nebunia.
Soarele, simbolul spiritului, este imaginat in poem prin metaforele uroata
albii" (perfeqiunea geometrica) ?i ,aprins inel" (simbolul nuntii), in antite-
za cu ,umbra", iar metafora ,sufletul~fiintiinii" sugereaza puritatea, setea de ~
cunoa?tere, ve!?nicia, fiind in antiteza cu ,camea" (trupul, instinctele): ,La u.m.anii.ceJ
soare, roata se miireo;te;!La umbrii, JZunwi canzea cre~te". Spiritul !?i sufletul sunt tlw-j:U. ·
a tribute ale fiintei rationale, lntelepte (,Jiarii biitriina"): ,Cii sujletul1w e Jiintii-
nii!Deciit Ia om, fiarii biitriinii". Fapturile inferioare care aspira sa dobandeasca
spiritualitate sunt distruse de propriul vis, a?a cum i se intampla lui Crypto,
care ,iru1ebune$te" $i se transforma In ciuperca otravitoare: ,Jar la fiipturii mai
firavii!Pahar e giindul, C71 otravii".
Trei mituri fundamentale de origine greaca sunt valorificate in opera po-
etului: al soarelui (absolutul), al nuntii ~i a! oglinzii.
117
 Drumul spre sud allaponei are semnificatia unui drum initiatic, iar popa-
sul in tinu~l rigai este o proba, trecuta prin respingerea nuntii pe o treapta
inferioara. In poemul ,Ritmuri pentru nuntile necesare", este infati~ata ina-
intarea sufletului prin trei etape cosmice, trepte ale initierii, pana la desavar-
~irea spirituala. Drumul trece prin cercul Venerii (iubirea ce reduce omulla
ipostaza de fiinta instinctuala), apoi sufletul trebuie sa mai urce o treapta,
~ cercullui Mercur, mai pur, al intelectului, al cunoa~terii rationale. Dincolo
de inf!acararile impure ale dragostei ~i de atmosfera mai curata a inteligen-
tei, initierea completa are Joe prin adevarata nunta a trupului ~i spiritului
cu insu~i focarul vietii, prin trecerea omului In cercul Soarelui (cunoa~terea
absoluta). Aspiratia solara a laponei sugereaza faptul ca, in momentul in-
talnirii cu riga Crypto, aceasta se afla pe treapta lui Mercur, fara ca ea sa fi
trait experienta iubirii. Chemarile lui Crypto o atrag spre cercul Venerii. Ea
traie~te iubirea ca experienta initiatica, dar alege sa - ~i urmeze drumul spre
Soare (cunoa~tere a absoluta).
Sub raport stilistic, prezenta inversiunilor (,mult indaratnic", ,zice-1-a$") ~i
a vocativelor in prima parte a baladei evidentiaza oralitatea textului. In por-
tretizarea celor doua personaje simbolice sunt utilizate epitetul ~i antiteza:
Crypto este ,sterp ?i narava$", ,riga span"; lapona e ,mica, lini~tita" ~i ,prea-cu-
{.i.gUI!i de. itil minte" (superlativ absolut expresiv). Dialogul dintre riga Crypto ~i lapona este
constituit pe baza unor asonante interioare ~i repetitii: ,Eu mii due sa culegl
Fragii Jragezi mai la vale", dar ~i a antitezelor: spirit/materie, ratiune/instinct,
soare/umbra, lumina(mtuneric, veghe/somn. Ambiguitatea este produsa de
metaforele insolite: ,Ca sufletul nu e fiintiina!Deciit Ia om, Jiara biitriina)Iar Ia
Japtura mai firavii!Pahar e giindul, cu otrava".
Alcatuirea prozodica pare destul de riguroasa initial: catrene cu rima in-
cruci~ata ~i masura predominanta de 8 - 9 silabe. Pe parcurs, poetul modem
~ schimba trasaturile prozodice ~i sonoritatile, in functie de mesaj: interventia
naratorului sau dialogul protagoni~tilor, chemare sau refuz, descantec de
dragoste sau blestem.
4. Exprimarea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau
tema in poezia modernista studiata
In opinia mea, accentul in aceasta balada cade pe antagonismul slab -
putemic: inlocuind ideea impusa in literatura ca dragostea este un miracol
in sine, poetul prezinta drama incompatibilitatii ~i legea nemiloasa a iubirii
(supravietuie~te eel putemic, iar eel slab este sacrificat).
Concluzie
Poemul ,Riga Crypto ?i lapona Enigel" impune o viziune modema. In-
terpretarea data de insu~i Ion Barbu poemului, ,un Luceafiir intors", releva
asemanarea cu problematica capodoperei lui Mihai Eminescu, dar poemul
modem este totu~i ,un Luceafar cu rolurile inversate ?i intr-un decor de o nebii-
nuita noutate", cum remarca Nicolae Manolescu. Ion Barbu rastoama cli~eele
mentalitatii traditionale, astfel incat axa uman - feminin - comun devine
superioara axei nonuman- masculin- regal.
11R
Traditionalismul: ,Aci sosi pe vremuri" de Ion Pill at
Tema ~i viziunea despre lume
Context
Poezia ,Aci sosi pe vremuri" este o poezie de factura traditionalista, inclusa in
volumul ,Pe Arge~ fn sus", aparut in 1923.
1. Trasaturi: curent literar, orientare tematica
• Curent literar: tradi!ionalismul - idilizarea trecutului, cadrul rural, tema tim-
pului trecator, prozodia clasica.
• Viziunea des pre lume, de influenta traditionalista, dupa marturisirile poetului.
2. lmagini/idei poetice, relevante pentru tema ~i viziunea despre fume
• Specie, tema ~i motive literare: Poezia este o medita!ie nostalgica pe tema tre-
cerii ireversibile a timpului, asociata cu repetabilitatea destinului uman. Te-
matica rurala, preferata de traditionali~ti, se armonizeaza cu tema iubirii ~i cu
tema timpului, particularizate prin motive specifice.
3. Elemente de compozi!ie ~ide limbaj ale textului poetic
• Lirismul obiectiv, in evocarea iubirii de odinioara, ~i lirismul subiectiv, in co-
municarea directa a eului liric, la persoana I singular.
• Titlul fixeaza cadrul spatia-temporal al iubirii ;;i are sonoritate nostalgica.
• Compozi!ie: Poezia este alcatuita din 19 distihuri ;;i un vers final, liber, cu rol
de laitmotiv. Textul are doua plan uri, trecut-prezent,. ;;i trei parti organizate
simetric.
lmaginar poetic, figuri semantice/tropi
• lncipitul poeziei (primele doua distihuri) fixeaza, prin intermediul metaforei
,casa amintirii", spatiul rememorarii nostalgice a trecutului. Trecerea timpului
este sugerata de versul: ,Piiienjeni ziibrelirii $i poartii $i zavor". AI treilea distih
deschide planul trecutului, al evocarii iubirii bunicilor: ,Aci sosi pe vremuri bu-
nica-mi Calyopi".
• Secven!a elegiaca, mai restransa, alcatuita din doua distihuri, dezvolta tema
timpului trecator: , Te recuno[iti In ele, dar nu $i-n fata ta, !Ciici trupul tiiu te uitii,
dar tu nu-l poti uita ... "
• A treia parte surprinde simetric fata de cea dintai scenariul iubirii din prezent:
,Ca ieri sosi bunica ... $i vii acuma tu: /Pe urmele berlinei triisura ta statu."
• Versul independent, din final, ,De nuntii sau de moarte, In turnul vechi din sat" -
ideea repetabilitatii.
Caracteristicile limbajului poetic
·-
~
:::1
Ql
• Figurile de stil sunt folosite pentru a marca paralelismul dintre trecut ;;i prezent.
Expresivitatea se realizeaza prin altemanta timpurilor verbale. Sugestia poetica "'
Ql
se concretizeaza mai ales Ia nivellexical, prin campul semantic al naturii. 11c::
• Elemente de prozodie: rima imperecheata, ritmul iambic ;;i masura versurilor
~
de 13 - 14 silabe; un vers independent in final.
 4.0pinie
Problematica trecutului ~i cea a universului rural sunt privite intr-a maniera originala.
1\\ Eseu cu privire Ia tema ~i viziurtea despre lume

Concluzie
I ~ intr-o poezie tradi~ionalista studiata

, Aci sosi pe vremuri" este o poezie tradi!ionalista prin compozitia de factura clasica Context
;;i prin abordarea unei tematici specifice: universul rural, nostalgia trecutului, trecerea
Poezia ,Aci sosi pe vremuri" este o poezie de factura traditionalista, in-
timpului, iubirea .
clusa in volumul ,Pe Arge~ fn sus", aparut in 1923.
Traditionalismul este o mi;;care literara, manifestata in perioada interbelica,
a carei ideologie se cristalizeaza in jurul revistei ,Gfindirea", aparuta :in anul
1921, la Cluj. Printre membrii fondato ri ai revistei se numara Cezar Petres-
cu, Adrian Maniu, Lucian Blaga ;;i Gib Mihaescu. Din 1923, revista se muta
Ia Bucure;;ti, fiind condusa de Nichifor Crainic; i;;i inceteaza aparitia in 1944.
Principalele trasaturi ale ideologiei acestei orientari literare sunt: valorificarea
specificului national (istoria, natura ;;i folclorul) ;;i ortodoxismul. Traditiona-
lismul gandirist valorifica miturile autohtone, credintele stravechi ;;i revalori-
zeaza elementarul, teluricul, filonul existentei rurale. Poetii care au colaborat
in paginile revistei sunt: Adrian Maniu, Ion Pillat, Vasile Voiculescu.
1. Evidentierea unor trasaturi care fac posibila incadrarea poeziei
studiate intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o
orientare tematica
Poezia apartine traditionalismului prin: tema timpului trecator, respec- CW!.e/1l.
tarea prozodiei clasice, orientarea spre trecut (motivul amintirii, casa parin- ~)
teasca), descrierea cadrului natural, rural ;;i a trecutului legendar. ~
Viziunea despre lume, de influenta traditionalista, poate fi redusa, dupa ~
marturisirile poetului, ,la viziunea piimiintului care riimane aceea~i, Ia presimti- fume.
rea timpului care Juge mereu".
2. Prezentarea a doua imagini/idei poetice, relevante pentru tema
~i viziunea despre lume din textul studiat

Poezia este o meditatie nostalgica pe tema trecerii ireversibile a timpului,

asociata cu aceea a repetabilitatii destinului uman.
Tematica rurala, preferata de traditionali;;ti, se armonizeaza cu tema iubi- ~
rii ;;i tema timpului, intr-o construqie simetrica, de factura clasica. tema
Cadrul rural este particularizat prin utilizarea unor motive literare speci-
fice : ,casa cu pridvor", ,lanuri de secarii", ,berzele", ,clopotul din turnul vechi" .

·--
rrwUu.e-
Povestea de dragoste se desfa;;oara sub semnul ocrotitor al noptii ;;i allunii, ~
:::s motive romantice revalorizate in cheie traditionalista. Temei timpului ii este
:::s subordonat motivul romantic al plopilor care strajuiesc drumul, simboluri ale
QJ melancoliei ;;i a;;teptarii.

-
"'
QJ

:::s
t::
~
121
 3. llustrarea a patru elemente de compozi~ie ~i de limbaj ale textului
poetic studiat, semnificative pentru tema ~i viziunea despre lume
(de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relatii de opozitie :;;ide
simetrie, motiv poetic, laitmotiv, fi.guri semantice/tropi, elemente
de prozodic etc.)
Comunicarea poetica se realizeaza in doua registre: lirismul obiectiv, in
evocarea iubirii de odinioara a bunicilor, cu elemente de narativitate ~i medi-
~ tatie cu caracter general-uman, ~i lirismul subiectiv, in comunicarea directa
a trairilor ~i sentimentelor eului liric, la persoana I singular ~i in meditatia
asupra trecerii timpului (apar indici spatiali $i temporali: aici- acolo, acum-
atunci).
Titlul fixeaza cadrul spatio-temporal al iubirii, prin indici de spatiu (ad-
verbul"aci'', in forma populara) $i de timp (locutiunea adverbiala "pe vre-
nzuri''). Verbulla perfect simplu, "sosi", marcheaza legatura dintre trecut ~i
prezent.
~ Compozitionat poezia cuprinde 19 distihuri ~i un vers final liber, avand
' rolul de laitmotiv ~i sugerand indepartarea de modelul clasic.
Poezia este alcatuita pe principiul simetriei. Cele doua planuri temporale,
trecutul ~i prezentut sunt dispuse succesiv, ceea ce accentueaza ideea de
repetabilitate a vietii ~i a iubirii. Intre ele se intercaleaza o secventa elegiaca,
astfel meat textul are trei parti.
Prima parte corespunde cu planul trecutului: evocarea iubirii de ,,ieri" a
bunicilor. Este alcatuita din doua secvente poetice: In primele trei distihuri,
este descris decorul pove~tii de dragoste, iar urmatoarele ~apte distihuri cu-
prind scenariul iubirii bunicilor.
Partea a doua este o meditatie pe tema trecerii timpului; ea face legatura
dintre planurile trecutului ~i prezenului.
A treia parte surprinde, simetric fata de cea dintai, in cele ~apte distihuri,
scenariul iubirii din prezent. Versul independent din finat cu rol de laitmo-
tiv, "De nunta sau de nzoarte, in turnul vechi din sat", incheie planul prezentului
prin reluarea unei imagini simbolice din prima parte, in care turnul ~i clopo-
tul devin simboluri ale repetarii destinului.
Primele doua distihuri reprezinta incipitul poeziei ~i fixeaza, prin interme-
~ diul metaforei "casa anzintirii", spapul rememorarii nostalgice a trecutului, un
-po.etie, spapu rnitic.
~ Versul"Piiienjeni ziibrelirii ~i poartii ~i ziivor" sugereaza trecerea timpului,
2etnantice/ degradarea, starea de parasire a casei parinte~ti.
tJwpi Trecutul capata o aura legendara, devine un timp mitic, alluptei haiduci-
lor pentru dreptate: ,,Jar hornul11u nzai trage alene din ciubuc!De ciind luptarii-n
codru ~i poteri ~i haiduc."
Al treilea distih deschide planul trecutului, al evocarii iubirii bunicilor. Daca
in poezia romantica natura era etema, In opozipe cu efemeritatea existentei
umane, in poezia lui Ion Pillat natura devine solidara cu omut fiind marcata
de sernnele imbatranirii, ca ~i fiinta umana: )n drumullor spre zare imbiitrii-
nirii plopii" . Versul"Aci sosi pe vremuri bunica-nzi Calyopi" reia titlul poeziei $i
122
evoca imaginea din tinerete a bunicii cu nume mitologic: Calyopi - Kalliope,
mu~za poeziei epice ~i a elocintei, in mitologia greaca.
Intalnirea bunicilor, indragostitii de odinioara, respecta un ceremonial
romantic: bunicul a~teapta sosirea berlinei, din care coboara o tanara imbra-
cata, dupa moda timpului, "in largii crinolinii".
Asocierile livre~ti, intalnite adesea in poeziile lui Ion Pillat, indica epoca,
numind preferintele din moda literara a vremurilor respective. Astfet buni-
cul ii recita iubitei capodopere ale literaturii romantice - "Le Lac", de Lamar-
tine, ~i "Zburiitorul", de I.H. Radulescu. Atmosfera poeziei este de factura
romantica, fiind prezent motivullunii.
Sunetul clopotului, Jaitmotiv al poeziei, insote~te protector cuplul de in-
dragostiti: "$i cum ~edeau ... departe, un clopot a sunat)De nuntii sau de monrte,
In turnul vechi din snt."
Chiar daca i~i imagineaza ca iubirea lore ve~nica (nDnr ei In clipa asta sim-
teau cii-o sii ri'inziinii ... "), indragostitii sunt ~i ei afectati de trecerea implacabila
a timpului: "De mult e mort bunicul, bwzica e bi'itriini'i ..." .
Secventa elegiaca, mai restransa, alcatuita din doua distihuri, ilustreaza
tema trecerii timpului. Portretele sunt singurele care mai pastreaza imaginile
de odinioara ale indragostitilor.
In a treia parte a poeziei este reluata, simetric in raport cu prima parte, ex-
perienta trecutului. In distihul al treisprezecelea, prin intermedin! unei com-
paratii, se realizeaza o paralela intre trecut $i prezent: "Ca ieri sosi bunica ... ~i
vii acuma tu: !Fe urmele berlinei triisura ta statu." Acelea~i gesturi, mi~cari, ele-
mente ale spatiului, aceea~i gratie a feminitatii se regasesc, peste ani, intr-o
aceea~i poveste de iubire, traita de alti protagoni~ti. Diferentele tin de moda
vremii: iubita coboara din "triisurii", iar indragostitul ii recita poeme simbo-
liste de Francis Jammes ~i de Horia Furtuna. Din portretul fizic al iubitei se
retine doar detaliul spiritualizat, imaginea ochilor, in trecut "ochi de peruzea",
a cum "ochi de ametist".
Sunetul clopotului insote~te din nou momentul intalnirii indragostitilor ~i
sugereaza repetabilitatea existentei umane. Versul finat laitmotiv al poeziei,
accentueaza impresia trecerii ireversibile a timpului: "De nuntii sau de moarte,
in turnul vechi din sat."
Ideile poetice sunt sustinute, din punct de vedere stilistic, de folosirea me-
taforelor ~i epitetelor ("casa anzintirii", "ochi de peruzea", "ochi de anzetist") ~i
a comparatiei, prin paralelism intre trecut ~i prezent. Expresivitatea se reali- ~
zeaza prin alternanta timpurilor verbale sugerand planurile trecut $i prezent de, w.e
evocate in poezie. Sugestia poetica se concretizeaza mai ales la nivellexical,
prin termenii din campul semantic al naturii (ncodru", "plopii", ,lanuri de se-
carii", ,luni'i'', ,ciimpia"), care configureaza cadrul rural.
Poezia are prozodie traditionalista: distihuri cu rima imperecheata, rit- e£emen1e. de
mul iambic ~i masura versurilor de 13- 14 silabe. Versul independent din ~
final relativizeaza intr-o oarecare masura constructia clasica.
123
 4. Exprimarea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau
tema in poezia tradi~ionalista studiata
Ion Pillat este un poet traditionalist, care i~i asuma principiile acestei ori-
entari culturale, dar intr-un stil personal, care nu presupune simpla preluare
de modele. Problematica trecutului ~i cea a universului rural sunt privite
intr-o maniera originala. Nostalgia vizeaza trecutulln masura in care acesta
permite situarea sub senmul inocentei . Insa~i tema iubirii prime~te o dimen-
siune rafinata prin raportarea la elementul livresc.
Conduzie
,Aci sosi pe vremuri" de Ion Pillat apartine literaturii traditionaliste prin
compozitia de factura clasica ~i prin abordarea unei tematici specifice acestei
direqii literare: universul rural, cadrul natural, nostalgia trecutului, trecerea
implacabila a timpului.
124
Romanul modern, de analiza psihologica:,U/tima noa.~eJ
de dragoste, intaia noapte de riizboi" de Camil Petrescu
I. Tema ~ i viziunea despre lume
L.,....-....-.··~·-·"'---..........., ........ ~--., ..... _
..,_,_ ....,,,.... .. ,_ ·-~-.-
· -·- - -
Context
Camil Petrescu ilustreaza estetica au tenticitatii in studiile teoretice (,Noua stmctura $i
opera lu i Marcel Proust" , 1935) ~i !n romanele sale (,Ultima noapte de dragoste, fntiiia
noapte de razboi", 1930, ,Patullui Procust", 1933).
1. incadrarea romanuiui lntr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, lntr-o orientare
tematica
Este un roman modern, psihologic, de tip subiectiv, deoarece are drept caracteristici:
unicitatea perspectivei narati.ve, timpul prezent ~i subiectiv, raportul dintre timpul cro-
nologic ~i timpul psihologic, fluxul con~tiintei, memoria afectiva (involuntara), narapu-
nea !a persoana I, luciditatea (auto)analizei, anticalofilism ul, dar ~i autenticitatea trairii.
2. llustra rea temei prin doua e pisoade/citate/secven~e come ntate
Teme. Structura. Tit lu. Textul narativ este structurat in doua parti, precizate in titlu, care
indica temele romanului ~i, in acela~i timp, face referire !a cele doua experiente funda-
mentale de cunoa~tere traite de protagonist: dragostea ~i razboiul.
3. Ele mente de structura ~ide compozi!ie
• lncipit, fi na l desc his: Dad incipitu r este construit in maniera realista, cu detalii de
ti mp ~i de spatiu, fi na lul deschis lasa loc interpretarilor multiple.
• Conflicte: Conflictul interior se produce in con~tiinta personajului-narator, din cauza
diferentei dintre aspiratiile lui Gheorghidiu ~i realitate. Conflict ul exte rior pune 1n
evidenta relatia personajului cu societatea, protagonistul fund plasat in categoria in-
adaptatilor social.
• Pe rspectiva na rativa. Romanul este scris la pe rsoana intai, sub forma w1ei confesiuni
a personajului principal, ~tefan Gheorghidiu, care traie~te doua experiente funda-
mentale: iubirea ~i razboiul.
• Struct ura. A c~iun ea. Romanul este alcatuit din doua par~i ~i treisprezece capitole cu
titluri sugestive.
Prima parte reprezinta rememorarea iubirii matrimoniale e~uate dintre ~tefan Gheor-
ghidiu ~i Ela, cuprinzand intamplari precum mo~tenirea de !a unchiul Tache, excursia
Ja Odobe~ti- inceputul destramarii cuplului.
Partea a do ua, construita sub forma jurnalului de campanie, urmare~te experienta de
pe front, 1n timpul Primului Razboi Mondial. Imaginea razboiului este demitizata.
Capitolul ,Ne-a acoperit piimantul lui Dunmezeu" infati ~eaza imaginea apocaliptica a
razboiului .
·--::::::
• Const ruc~ i a personajelor. Personaju l-na rato r ~tefan Gheorghidiu reprezinta tipul Q,J
intelectualului lucid, inadaptatul superior, care trfue~te drama indragostitului de ab-
solut. Ela, personajul feminin a! romanului, este prezentata doar din perspectiva lui
Gheorghidiu. De aceea cititorul nu se poate pronunta asupra fidelitatii ei.
• Tehnici a le analizei psiho logice In romanul modern, subiectiv. Prin introspeqie, s:::
retrosp e c~i e, autoa na liza Iucida ~ i mo no log inte rior, $tefan Gheorghidiu i~i exami- ~
Q,J
-"'
:::
neaza cu luciditate trairile. 0..

Stilul anticalofil sustine autenticitatea limbajului.
4.0pinie
Prin fo rmula narativa abordata, Camil Petrescu schimba viziunea asupra unor teme,
precum iubirea ~i razboiul, din literatura traditionala.
Concluzie
,Ultima noapte de dragoste, fntiiia noapte de riizboi" este un roman modem, psiholo-
gic, de tip subiectiv, avand drept caracteristici: unicitatea perspectivei narative, timpul
prezent ~i subiectiv, memoria afectiva, naratiunea la persoana I ~i autenticitatea trairii.
~
I. Eseu cu privire Ia tema ~i viziunea despre
lume dintr-un roman psihologic studiat
Context
Camil Petrescu ilustreaza estetica autenticitatii in studiile teoretice (,De
ce nu avem roman?", 1927; ,Noua structurii ~i opera lui Marcel Prousf',
1935) ~i in romanele sale (,Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de riiz-
boi'', 1930; ,Patullui Procust",1933).
1. incadrarea romanului studiat intr-o tipologie, intr-un curent cul-
tural/literar, intr-o orientare tematidi
Camil Petrescu teoretizeaza in literatura noastra romanul modern de tip
proustian ~i respinge romanul de tip traditional, considerand ca prin relata-
rea naratorului omniscient se confunda ,o propunere de realitate" cu realitatea
1nsa~i . Pentru a evita confuzia, Camil Petrescu formuleaza estetica autentici- cw..en1
tatii ill conferinta din 1935, ,Noua structurii ~i opera lui Marcel Prousf': ,Sii ~
nu descriu dedit ceea ce viid, ceea ce aud, ceea ce inregistreazii simturile mele, ceea ce
gandesc eu ... [... ] Eu nu pot vorbi onest decat la persoana intai."
, Ultima no apte de dragoste, intaia noapte de riizboi" este un roman mo-
dern, psihologic, de tip subiectiv, care ilustreaza afirmatiile pe care Camil
Petrescu le va face mai tarziu in conferinta citata. Romanul are drept caracte- . .
ristici: unicitatea perspectivei narative, timpul prezent ~i subiectiv, raportul ~
dintre timpul cronologic ~i timpul psihologic, fluxul con~tiintei, memoria
afectiva (involuntara), naratiunea la persoana I, luciditatea (auto)analizei,
anticalofilismul, dar ~i autenticitatea trairii.
2. llustrarea temei romanului prin doua epi soade/citate/secve n~e
comentate
Textul narativ este structurat in doua parti precizate in titlu, care indi-
ca temele romanului ~i, in acela~i timp, cele doua experiente fundamentale
de cunoa~tere traite de protagonist: dragostea ~i razboiul. Daca prima parte
reprezinta rememorarea iubirii matrimoniale e~uate dintre $tefan Gheorghi-
diu ~i Ela, partea a doua, construita sub forma jurnalului de campanie allui t.em.a
Gheorghidiu, urmare~te experienta de pe front, ill timpul Primului Razboi ~'
Mondial. Prima parte este in intregime fictionala, in timp ce a doua valorifica tili.u

·--
::l
::l
jurnalul de campanie al autorului, ceea ce confera autenticitate textului.
Romanul debuteaza printr-un artificiu compozitional: actiunea primului
capitol, ,La Piatra Craiului, in munte", este posterioara intamplarilor relatate
<U in restul ,Ciirtii I". Capitolul scoate in evidenta cele doua planuri tempora-

-"'
le din discursul narativ: timplll nararii (prezentul frontului) ~i timpul narat
<U
(trecutul pove~tii de iubire). In primavara lui 1916, in timpul unei concen-
::l trari pe Valea Prahovei, Gheorghidiu asista la popota ofiterilor la o discutie
t: despre dragoste ~i fidelitate, pornind de la un fapt divers aflat din presa: un
~ barbat care ~i-a ucis sotia infidela a fost achitat la tribunal. Aceasta discutie
127
 declan~eaza memoria afectiva a protagonistului, trezindu-i amintirile legate
de cei doi ani ~i jumatate de disnicie cu Ela.
Intocmai ca la Proust, un eveniment exterior (aici, discutia de la popota) de-
clan~eaza rememorarea unor 1ntamplari sau stari traite illtr-un timp trecut,
dar spre deosebire de Proust, care poveste~te evenimentele in mod spontan,
ill cartea lui Camil Petrescu evenimentele din trecut sunt ordonate cronolo-
I mai frumoasa $i cea mai populara studenta de la Universitate, iar faptul ca
gic ;;i analizate ill mod lucid.
3. Prezentarea a patru elemente de structura ~i de compozi~ie ale
textului narativ, semnificative pentru tema ~ i viziun ea despre
lume din romanul studiat (de cxcmplu : cK\iune, conflict, relatii
temporak ;;i spatiale, incipil, final, tchnici narativv, PL'rspecti\ a
narativ·a, registre stilistice, limbajui pcrsonajelor etc)
Chiar daca este vorba de un roman modern, in incipit sunt fixate cu pre-
cizie realista coordonatele spatio-temporale: )n primii.vara anului 1916, ca
sublocotenent proaspii.t, intiiia data concentrat, luasem parte, cu un regiment de
inci.pi1. infanterie din capitalii., Ia Jortificarea Vii.ii Prahovei, intre Bu~ten i ~i ?redeal." In
cmd schimb, finalul deschis lasa loc interpretarilor multiple, a~a cum se 1ntampla
d.e.4.cAi4 ill general in proza de analiza psihologica. Astfel, Gheorghidiu, obosit sa
mai caute certitudini $i sa se mai illdoiasca, se simte deta;;at de tot ceea ce 11
legase de Ela ;;i hotara$te sao paraseasca, sa-i lase ,tot trecutul."
Spre deosebire de romanele traditionale, ill care conflictul este exterior,
ill romanullui Camil Petrescu, apare conflictul interior, din con$tiinta perso-
najului narator, $tefan Gheorghidiu, care traie$te stari $i sentimente contra-
dictorii fata de sotia sa, Ela. Acest conflict interior este generat de raporturile
pe care protagonistulle are cu realitatea illconjuratoare. Principalul motiv al
~ rupturii dintre $tefan $i sotia sa este implicarea Elei ill lumea mondena, pe care
eroul o dispretuie$te. A$adar, conflictul interior se produce din cauza diferen-
tei dintre aspiratiile lui Gheorghidiu $i realitatea lumii illconjuratoare.
Conflictul interior este dublat de un conflict exterior generat de relatia
protagonistului cu societatea, acesta fiind plasat in categoria inadaptatilor
social.
Romanul este scris la persoana illtaj, sub forma unei confesiuni a perso-
~ najului principal, $tefan Gheorghidiu, care traie~te doua experiente funda-
~ mentale: iubirea $i razboiul. Relatarea la persoana illtai confera autenticitate
$i caracter subiectiv textului.
Romanul este alcatuit din doua parti $i treisprezece capitole cu titluri su-
gestive.
,Eram insurat de doi ani ~i jumii.tate cu o colegii. de Ia Universitate ~i bii.nuiam cii.
mii. in~alii" este fraza prin care debuteaza abrupt eel de-al doilea capitol, ,Di-
Wtu.d.ul>.a., agonalele unui testament", dar $i retrospectiva iubirii dintre $tefan Gheorghi-
a.c.fi.wu.a diu $i Ela. Tanarul, pe atunci student la Filosofie, se casatore~te din dragoste
cu Ela, studenta la Litere, orfana crescuta de o matu~a . lubirea barbatului se
na~te din admiratie, din duio$ie, dar mai ales din orgoliu, fiindca Ela era cea
128
era indragostita de $tefan trezea admiratia si invidia colegilor.
Dupa casatorie, cei doi soti traiesc modest, dar sunt fericiti. Echilibrul ti-
nerei familii este tulburat de o mo;;tenire pe care Gheorghidiu o prime;;te la
moartea unchiului sau, Tache. Ela se implica in discutiile despre bani, lucru
care lui Gheorghidiu ii displace profund: ,A;; fi vrut-o 1//ereu femininii, rlea-
supra aces tor discutii vulgare" . Mai mult, spre deosebire de sotti! sau, se pare
ca Ela este atrasa de viata mondena, la care are acces datorita noului statut
social a! familiei . Cuplul evolueaza spre o inevitabila criza matrimoniala,
declan$ata cu ocazia excu rsiei de !a Odobe;;ti, cand Ela pare sa -i acorde o
atentie exagerata unui anum.e domn G., , vag avocnt'' ;;i dansator monden.
Acesta din urma, crede personajul-narator, li va deveni mai tarziu amant.
Dupa excursia de !a Odobe~ti, iubirea ce parea pana atunci i.ndestructibila
1ncepe sa fie serios pusa !a !ndoiala, mai ales de catre $tefan. Relatia lor devi-
ne o succesiune de separari $i !mpacari.
Concentrat pe Valea Prahovei, unde a;;teapta intrarea Romaniei in razboi,
Gheorghidiu prime$te o scrisoare de la Ela prin care aceasta 11 cheama urgent
Ia Campulung, unde se mutase pentru a fi mai aproape de el. Sotia vrea sa-l
convinga sa treaca o suma de bani pe numele ei pentru a fi asigurata din
punct de vedere financiar in cazul mortii lui pe front. Afland ce-si dore;;te
Ela, Gheorghidiu e convins ca ea planuie;;te divortul pentru a ramane cu
domnul G. Intalnindu-1 pe domnul G., protagonistul crede ca acesta nu se
afla !ntamplator la Campulung si ca a venit acolo pentru a fi alaturi de Ela.
Din cauza izbucnirii razboiului, $tefan nu mai are ocazia sa verifice daca
sotia 11ill~ala sau nu.
A doua experienta in planul cunoa;;terii existentiale o reprezinta razboiul,
care pune ill umbra experienta iubirii. Imaginea eroica a razboiului, a$a cum
apare ea in literatura traditionala, este demitizata . Frontul mseamna haos,
mizerie, masuri absurde, invalmaseala, dezordine, ordine contradictorii. Din
cauza informatiilor eronate, artileria romana 1;;i fixeaza tunurile asupra pro-
priilor batalioane.
Capitolul,Ne-a acoperit piimfintul lui Dumnezeu" mfatiseaza imaginea apo-
caliptica a razboiului. Viata combatantilor tine de hazard, iar eroismul este
lnlocuit cu spaima de moarte; omul mai pastreaza doar instinctul de supravie-
tuire $i automatismul, dupa cum remarca insu;;i Gheorghidiu: , N u mai e nimic
omenesc in noi." lndividul se pierde, se simte anulatln iure;;ul colectiv.
Ranit ~i spitalizat, Gheorghidiu revine acasa, Ia Bucure;;ti, dar se simte
deta$at de tot ceea ce illegase de Ela. De aceea, hotara;;te sa o paraseasca si
sa-i lase ,tot trecutul" .
Cum sfar$itullasa loc interpretarilor multiple, iar destinul de combatant
a! protagonistului nu este lncheia t (se afla la Bucure~ti intr-o permisie), se
poate considera ca romanul are un final deschis.
Personajul-narator, $tefan Gheorghidiu, reprezinta tipul intelectualului
lucid, inadaptatul superior. Filosof, el are impresia ca s-a izolat de lumea
exterioara, insa, in realitate, evenimentele exterioare sunt filtrate prin con- fl.cJl4o.tw.jek
$tiinta sa. Gandurile si sentimentele celorlalte personaje nu pot fi cunoscute
129
 de cititor decat in masura in care se reflecta in aceasta con~tiinta. Astfel, Ela,
personajul feminin al romanului, este prezentata doar din perspectiva lui
Gheorghidiu. De aceea cititorul nu se poate pronunta asupra fidelitatii ei ~i
nici nu poate opina daca e mai degraba superficiala decat spirituala. ,Nu Ela
se schimbii (poate doar superficial, dandu -~i arama pe Jafii, cum se spune, abia dupii
tePmi.ci aft ciisiitorie), ci felulin care o vede ~tefan" (Nicolae Manolescu, ,Area lui Noe").
anafi.Jei. Prin introspectie ~i monolog interior - tehnici ale analizei psihologice -
~ $tefan Gheorghidiu i~i analizeaza cu luciditate trairile, starile ~i sentimentele.
Stilul anticalofil (,impotriva scrisului frumos") pentru care opteaza ro-
mancierul sustine autenticitatea limbajului. Scriitorul nu refuza corectitudinea
itiJ.ui._ limbii, ci efectul de artificialitate pe care 11 producea exprimarea personajelor
cmfica£o.Ci£ din romanul traditional. De aceea, in conceptia lui Camil Petrescu, a~a cum
de altfel va explica mai tarziu in romanul ,Patul lui Procusf', pentru un
scriitor este importanta experienta de viata care poate fi transformata in lite-
ratura: ,fiirii ortografie, fiirii compozifie, fiirii stil ~i chiar fiirii caligrafie."
4. Exprimarea unei opinii despre mod ul in care se refl ecta o idee sau
tema in romanul psihologic studiat.
In opinia mea, prin formula narativa abordata in ,Ultima noapte de dra -
goste, intaia noapte de riizboi", Camil Petrescu schimba viziunea asupra
unor teme, precum iubirea ~i razboiul, din literatura traditionala.
Asemenea scriitorilor inovatori de la inceputul secolului al XX-lea, pre-
cum Erich Maria Remarque sau Ernest Hemingway, Camil Petrescu, ca ~i
Liviu Rebreanu, polemizeaza cu romanul traditional de razboi, demitizeaza
imaginea eroica, idilizata a frontului ~i infati~eaza, din perspectiva comba-
tantului, situatiile absurde produse de o strategie incompetenta, sentimentul
de frica exacerbat, ororile ~i efectele razboiului.
Concluzie
,Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de riizboi" este un roman psi-
hologic modem, avand drept caracteristici: unicitatea perspectivei narative,
relatarea la persoana I, la timpul prezent, subiectivitatea, apelulla memoria
afectiva ~i autenticitatea trairii.
130
-~~--"'--·-------
Romanul modern, de analiza psihologica: ,Ultima noapte
de dragoste, intaia noapte de razboi" de Camil Petrescu
..____n_._
P~~~~~~li ~ ~ .~.'!~s~r~~ie a person?.jului principal
1
Context
Camil Petrescu ilustreaza estetica autenticitatii in studiile teoretice (,No ua structurii si
opera lui Marcel Proust", 1935) ;;i in romanele sale (,Ultima noapte de dragoste, intaia
noapte de riizboi" , 1930; ,Patullui Procust" ,l933).
1. Elemente de structu ra ?i de compozitie ale ro manului, se mnificative pentru rea liza-
rea personajului din romanu! studiat
• lndpit/final: Dad indpitu l este construit in maniera realista, cu detalii de timp ;;i
spatiu, finalul deschis lasa Joe interpretarilor multiple.
• Conflicte: Conflictul interior se produce in con;;tiinta personajului-narator, din cauza
diferentei dintre aspiratiile lui Gheorghidiu ;;i realitatea lumii inconjuratoare. Con-
flictul exterior pune in evidenta relatia personajului cu societatea, protagonistul fiind
plasat in categoria inadaptatilor social.
• Perspectiva narativa: Romanul este scris la persoana intai, sub forma unei confesiuni
a personajului principal, $tefan Gheorghidiu, care traie;;te doua experiente fund a-
mentale: iubirea ;;i razboiul.
• Structura: Romanul este alcatuit din doua piirj:i $i treisprezece capitole cu titluri sugestive.
2. Statutul social, ps ihologic, moral etc. al personajului ales
• Personajul principal, $tefan Gheorghidiu, reprezinta tipul intelectualului lucid, ina-
daptatul superior.
3. llustrarea trasat urilor personajul ui a les, prin secven~e narative /s itu a~ii semnificative
sau prin citate come nt ate
• 0 importanta trasatura de caracter a protagonistului este orgoliul (relevanta, in acest
sens, este scena mesei de Ia unchiul Tache). Alte trasaturi sunt: natura analitica ~ i
reflexiva, luciditatea, sensibilitatea exagerata, inteligenta, con~tiinta propriei valori.
• Portretul lui Gheorghidiu este realizat mai ales prin caracterizare indirecta, care se
desprinde din fa pte, ganduri, limbaj, gesturi, atitudini ;;i relatiile cu celelalte persona-
je. Caracterizarea directa este realizata rar, de catre alte personaje, prin replici scurte,
precum aceea pe care i-o adreseaza Ela lui $tefan cand sotulii repro;;eaza comporta-
mentul din timpul excursiei de Ia Odobe~ti: ,E ~ti de o sensibilitate imposibilii."
• In acest roman subiectiv, de analiza, este folosita adesea autocaracterizarea, pentru
portretul fizic, moral sau psihologic. Prin introspectie, autoanaliza Iucida, monolog
interior, tehnici a le analizei psihologice, $tefan Gheorghidiu i;;i examineaza cu lu ci-
dita te trairile.
4.0pinie
$tefan Gheorghidiu este un inadaptat superior, lucid ~i hipersensibil.
·--
::s
::s
cu
-"'
Concluzie cu
Romanul modern, psihologic, de tip su biectiv este reprezentativ pentru o noua viziune
asupra razboiului. Prin $tefan Gheorghidiu, scriitorul impune in literatura romana o ::s
s::::
noua tipologie: intelectualul inadaptat. ~
Ci:

.;
·!"""------------·------~------ - "1
II. Eseu despre particularitatile de constructie a
personajului principal dintr-un roman psihologic
Context
Camil Petrescu ilustreaza estetica autenticitatii in studiile teoretice (,De
ce nu avem roman?", 1927; ,Noua structurii f?i opera lui Marcel Proust",
1935) $i prin intermediul romanelor sale(, Ultima noapte de dragoste, fntiiia
noapte de riizboi", 1930; ,Patullui Procust", 1933).
1. Elemente de structura ~ide compozi~ie ale romanului, semnifica-
tive pentru realizarea personajului din romanul studiat (precum:
aqiunea. confktut relatiilc ten1poralt:~ ~i spatiale, incipiruL fina-
lul, tehnicilt' naratin:, pt'l'S}Wctiva narativ.:\ registn:lt' stilistice,
limbajul ptTsunajck~r etc.)
Chiar daca este vorba de un roman modern, in incipit sw1t fixate cu pre-
cizie realista coordonatele spatio-temporale: ,}n primiivara anului 1916, ca
sublocotenent proaspat, intiiia data concentrnt, luasem parte, cu un regiment de
in.cipilip..n.al infanterie din mpitalii, Ia Jortificarerz Vaii Prnhovei, intre Bu?teni ?i Prederzl." In
~ schimb, finalul deschis lasa loc interpretarilor multiple, a;;a cum se intampla
in general in proza de analiza psihologica. Astfel, Gheorghidiu, obosit sa
mai caute certitudini $i sa se mai indoiasca, se simte deta$at de tot ceea ce il
legase de Ela, hotara$te sa o paraseasca $i sa-i lase ,tot trecutul".
Spre deosebire de romanele traditionale, In care conflictul este exterior,
in romanullui Camil Petrescu a pare conflictul interior, din con$tiinta perso-
najului narator, $tefan Gheorghidiu, care traie$te stari $i sentimente contra-
. dictorii fata de sotia sa, Ela. Acest conflict interior este generat de raporturile
~ pe care protagonistulle are cu realitatea inconjuratoare. Principalul motiv al
rupturii dintre $tefan $i sotia sa este implicarea Elei in lumea mondena pe
care eroul o dispretuie$te. A$a dar, conflictul interior trait de protagonist se
produce din cauza diferentei dintre aspiratiile lui Gheorghidiu $i realitatea
lumii inconjuratoare.
Conflictul exterior scoate in evidenta relatia personajului cu societatea,
protagonistul fiind plasat in categoria inadaptatilor sociaL
Romanul este scris la persoana intai, sub forma unei confesiuni a persona-
~ jului principal, $tefan Gheorghidiu, care trece prin cloua experiente funda-
ru.tJw.ti.u.Ci. mentale: iubirea ;;i razboiuL Relatarea la persoana intai confera autenticitate
$i caracter subiectiv textului.
ibw.cf.u;w_ Romanul este alcatuit din doua parti $i treisprezece capitole cu titluri su-
gestive.
2. Precizarea statutului social, psiho!ogic, moral etc. al personajului ales
Personajul principal $tefan Gheorghidiu reprezinta tipul intelectualului
lucid, inadaptatul superior, care nu-;;i gase$te loculintr-o societate dominata
de mediocritate ;;i de lipsa de moralitate.
132
T
I
I Student la Filosofie, Stefan Gheorghidiu este un intelectual care traieste
in lumea ideilor, a cihtil~r $i care are impresia ca s-a izolat de realitatea n~a ­
teriala imediata. Insa tocmai aceasta realitate imediata produce destramarea
cuplului pe care elil formeaza cu Ela . Pana in momentulin care Gheorghidiu
prime;;te mo;;tenirea de la unchiul Tache, cuplul traie$te in conditii modeste,
dar in armonie.
3. Jlustrarea trasaturi lor personaju!ui ales, prin secven~e narative/
situatii semnificative sau prin citate comentate
Consider ca principala trasatura de caracter a protagonistului este orgo- ~~
JiuL Ilustrativa In acest sens este marturisirea lui Gheorghidiu referitoare la ~
felul in care ia na;;tere iubirea lui pentru Ela: ,)ube~ti intiii din mila, din indato- ~
:;::=-
rire, din duio?ie, iube~ti pentm ca $~ii ca asta ofrzcefericitii"; darla o autoanaliza
Iucida naratorul recunoa;;te ca: ,hzcepusem tofzl$i siifiu miigulit de admiratia pe
care o rzverz mai torzta lumen pentru mine, fiindcii emm rztfit de piitima~ iubit de unrz
dintre cele mai Jmmoase studente, ?i cred en rzcest orgoliu a constituit baza Piitorzrei
mele iubiri."
0 secventa narativa semnificativa pentru a ilustra orgoliul personajului
este aceea a mesei in fami lie din casa batranului avar, Tache, prilej cu care
acesta din urma hotara;;te sa-i lase cea mai mare parte din avere lui $tefan.
Astfel, de Sfantul Dumitru, Ela $i $tefan sunt invitati la masa Ia unchiul Ta-
che, unde celalalt unchi, Nae Gheorghidiu, ironizeaza casatoria din dragoste
cu 0 fata saraca, pe care i-o repro$eaza a tat lui $tefan, cat $i tatalui sau mort,
Corneliu, pe care in plus 'il acuza ca nu i-a lasat nicio mo;;tenire fiului . $tefan
lncearca sa-;;i apere tatal $i le spune unchilor lui ce crede despre ei.
In mod surprinzator, unchiul Tache este impresionat de izbucnirea de
sinceritate a lui $tefan ;;iii lasa acestuia din urma cea mai insemnata parte a
averii, de$i Nae Gheorghidiu remarca mai tarziu ca nepotul lui este lipsit de
spirit practic: ,N-ai spirit pmctic ... Ai sii-ti pierzi averen [...]. Cu filosofirz dumita-
le nu frzci doi bani" (caracterizare directa).
Mo$tenirea va genera numeroase discutii familiale, fiindca atat Nae Gheor-
ghidiu, cat $i mama ;;i surorile lui $tefan ii vor intenta proces pentru a obtine
o parte cat mai mare din avere. Atitudinea sotiei care se implica cu indarjire in
discutiile despre bani 11 surprinde in mod dureros: ,A? fi vrut-o mereu Jemininii,
deasupm discutiilor aces tea 1>11lgare, pliipiindii ?i aviind nevoie sa fie protejrztii, 11u sii
intervina atat de energic interesatii." Dezgustat, $tefan cedeaza o parte din avere
in favoarea familiei, dar se simte tot mai izolat de lumea meschina $i egoista in
mijlocul careia traie;;te, mai ales ca 1$i da seama ca nici femeia iubita nu -l inte-
lege. Primirea mo;;tenirii genereaza criza matrimoniala, fiindca se pare ca Ela
se lasa in voia tentatiilor mondene $i incepe sa-;;i compare sotul cu dansatorii
din noullor cere de prieteni, in dezavantajullui $tefan .
Tot din orgoliu, el refuza sa intre in competitie cu ceilalti, fiindca i se pare
sub demnitatea lui de intelectual sa-;;i schimbe garderoba $i sa adopte com-
portamentul superficial al dansa torilor mondeni apreciati de Ela .
Din dorinta de a trai o experienta existen\iala pe care o considera definito-
rie pentru formarea lui ca om, dar ?i din orgoliu, $tefan se lnroleaza voluntar,
133
 I
de9i ar fi putut sa evite participarea Ia razboi, folosindu-se de averea sa, a9a Concluzie
cum procedeaza Nae Gheorghidiu sau cumnatul sau, Iorgu.
Pe langa orgoliu, in roman se contureaza 9i alte trasaturi ale eroului, pre- , Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de riizboi" este un roman mo-
cum: natura analitica 9i reflexiva, luciditatea, sensibilitatea exagerata, inteli- dem, psihologic, de tip subiectiv, reprezentativ pentru o noua viziune autentica
genta, con9tiinta propriei valori in raport cu filfizonii mondeni apreciati de Ela. 9i demitizata asupra razboiului. Prin $tefan Gheorghidiu, personajul-nara-
In ultimul capitol, ,Comunicnt npocrif', deznodamantul lnfati9eaza efecte- tor, scriitorul impune in literatura romana 0 noua tipologie: intelectualul in-
le celor doua experiente asupra personajului. Titlul capitolului se refera, pe adaptat, aspirand spre absolut.
de o parte, la comunicatele contradictorii care sosesc de pe front, iar, pe de
alta parte, face trimitere lao scrisoare anonima pe care o prime9te Gheorghi-
diu 9i in care i se dezvaluie ca sotia il in9ala. $tefan nu mai este insa interesat
sa verifice autenticitatea acestei scrisori. Barbatul care odinioara se credea ca-
pabil de crima din gelozie devine indiferent ;;i deta;;at de iubirea din trecut,
hotarand sa-i lase sotiei ,tot trecutu/."
Prin introspectie 9i monolog interior, tehnici ale analizei psihologice, $te-
fan Gheorghidiu i;;i analizeaza cu luciditate trairile, starile 9i sentimentele.
~ucfia Dintre modalitatile de caracterizare a personajului, portretul lui Gheor-
~~ ghidiu este realizat mai ales prin caracterizare indirecta, care se desprinde
~
din fapte, ganduri, limbaj, gesturi, atitudini 9i din relatiile cu celelalte per-
sonaje. Caracterizarea directa este realizata rar, prin intermediul replicilor
scurte ale altor personaje, precum cea a lui Nae Gheorghidiu ori aceea pe
care i-o adreseaza Ela lui $tefan cand sotul li repro9eaza comportamentul ei
din timpul excursiei de la Odobe;;ti: ,E~ti de o sensibilitate imposibilii."
In acest roman subiectiv, de analiza, este folosita adesea autocaracteri-
zarea, pentru portretul fizic, moral sau psihologic (,Ernm nib ca un om fiirii
globule ro?ii"; , Eram inalt ~i elegant .. ."; ,Lipsit de or ice talent, in lumea asta muri-
toare, ftirii sii cred In Dumnezeu, nu m-a~ fi putut renliza- $i am incercat-o- dedit
intr-a dragoste absolutii").
Pentru observarea propriilor trairi se utilizeaza procedee specifice roma-
nului psihologic modem precum: introspectia (,,Niciodatii nu m-am simtit mai
~ descheiat de mine insumi, mai nenorocit."), autoanaliza Iucida (,Simteam din zi in
fucida zi, departe de femeia men, cii voi muri."), monologul interior, cu notarea starilor
fiziologice 9i a senzatiilor organice (,Nu pot gandi nimic. Creierul parcii mi s-a ze-
muit, nervii, de atfita incordare, s-au rupt ca ni?te sfori p11trede"), fluxul con9tiintei.
4. Sus~inerea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau
tema romanului psihologic in construqia personajului
In opinia mea, $tefan Gheorghidiu este un inadaptat superior, lucid 9i
hipersensibil, ]a fel ca majoritatea eroilor lui Camil Petrescu . El are orgoliul
de a refuza o realitate care nu i se potrive;;te, de a renunta Ia o iubire care nu
mai coincide cu irnaginea sa despre acest sentiment. De;;i in lumea politici-
anului fara scrupule Nae Gheorghidiu, a afaceristului analfabet Vasilescu
Lumanararu 9i a mondenului Grigoriade $tefan Gheorghidiu pare un i:nvins,
in raport cu lumea pura a ideilor ell9i pastreaza taria de a nu accepta com-
promisul.

134
135
 T
-------------·~----------.---~
Romanul modern/ de analiza psihologica: ~~Ultima noapte
de dragoste1 intaia noapte de razboi" de Camil Petrescu
111. Rela1ia dintre doua personaje
L ---- ........ - - - - ....- ~------- --· ------·
Context
in cazul unuia dintre cele mai cw1oscute cupluri din opera lui Camil Petrescu -Stefan
Gheorghidiu ;;i Ela, iubirea este surprinsa din perspectiva subiectiva a personajului-na-
rator, a carui trasatura definitorie de caracter este orgoliul.
1. Elemente de st•uctura ~i de compozi~ie ale romanu!ui, semnificative pentru analiza
personajelor din romanul studiat
• lncipit/final Daca indpitul este construit in maniera realista, cu detalii de timp ~i spa-
tin, finalul deschis lasa loc interpretarilor multiple.
• Conflicte Conflictul interior: se produce in con;;tiinta personajului-narator, din cauza
diferentei dintre aspiratiile lui Gheorghidiu $i realitatea lumii inconjuratoare. Con-
flictu l exterior pune in evidenta relatia personaju lui cu societatea, protagonistul fiind
plasat in categoria inadaptatilor social.
• Perspectiva narativa: Romanul este scris Ia persoana intai, sub forma unei confesiuni
a personajului principal, Stefan Gheorghidiu, care traie;;te dona experiente fw1da-
mentale: iubirea $i razboiul.
• Structura: Romanul este alcahut din doua parti ;;i treisprezece capitole cu tit!uri sugestive.
2. Statutul social, psiho!ogic, moral etc al fiediruia dintre personajele a lese
~tefan Gheorgh idiu este un tanar intelectual insetat de absolut, student la Filosofie ;;i
lipsit de mijloace materiale deosebite, care se casatore;;te din dragoste cu Ela, studenta
Ia Litere, orfana crescuta de o matu;;a. Ela, tanara cocheta, considerata cea mai frumoa-
sa ~i cea ma.i populara studenta de Ia Universitate, este aceea care se indragoste?te mai
intai de Stefan.
3. Evolu~ia rela~iei dintre cele doua personaje prin episoade/citate/secven~e comentate
Pana la primirea mo;;tenirii de la unchiul sau avar, Tache, Stefan Gheorghidiu traie;;te
oarecum izolat de realitatea inconjuratoare. Cuplul pe care tanarul filoso£ il formeaza
cu Ela constituie pentru cei din jur un model de iubire ;;i fidelitate conjugala. Pr.imirea
mo;;tenirii de la unchiul Tache, dupa scena memorabila a cinei de familie din capitolul
,Diagonalele unui testament", declan;;eaza criza matrimoniala ~i marcheaza diferentele
de perceptie a lumii dintre cei doi indragostiti.
·--=::s 4.0pinie
:;>tefan Gheorghidiu, intelectualul care traie$te cu nostalgia absolutului ;;i a perfectiunii
;;i Ela, femeia cocheta, reprezinta doua destine incompatibile.
Q.l
Conduzie
- "'
Q.l
::s
s:::
~
,Ultima noapte de dragoste, !ntiiia noapte de riizboi" este un roman modern, psiho-
logic, de tip subiectiv. Prin Stefan Gheorghidiu, personajul -narator, scriitorul impune
in literatura romana o noua tipologie: intelectualul inadaptat, aspirand spre absolut In
iubire ;;i cw1oa;;tere .
Q..
~
Ill. Eseu cu privire Ia relatia dintre doua personaje
dintr-un roman psihologic studiat
Context
In cazul unuia dintre cele mai cunoscute cupluri din opera lui Camil Pe-
trescu- $tefan Gheorghidiu ;;i Ela- din romanul , Ultima noapte de dmgos -
te, intiiia noapte de rii.zboi", iubirea, surprinsa din perspectiva subiectiva a
personajului narator, este situata sub semnul orgoliului ;;i al frustrarii nel:m-
plinirii J:n absolut. Prima parte a romanului, ,Ultima noapte de dragoste",
dezvolta tema iubirii ca exp erienta de cunoa;;tere, prin intermediul rememo-
rarii protagonistului, dar destramarea cuplului se produce in finalul cartii.
1. llustrarea a patru eleme nte de structura ~i de compozitie ale ro-
manului, semnificative pentru analiza relatiei dintre cele doua
personaje (precum : actiunca, contlictui, rt>!Jtiile lempPrale ~i
spa\iale, incipitut finalut tehniciie nmativc, perspecti va nai"<Hiva,
registrele stilistic~c, limbajul personajelor etc)
Incipitul este construit in maniera realista, cu precizarea coordonatelor
spatio-temporale: ,,in primiivara anului 1916, ca sublocotenent proaspii.t, lntaia
dati'i. concentrat, luasem parte, cu un regiment de infanterie din capita/a, Ia fortifi-
carea Vii.ii Prahovei, lntre Bu?teni ?i ?redeal." In schimb, finalul deschis lasa loc in.ci¢/CUw1
interpretarilor multiple, a~a cum se intampla in general in proza de analiza de4.dti.a.
psihologica. Astfel, Gheorghidiu, obosit sa mai caute certitudini ~i sa se mai
indoiasca, se simte deta~at de tot ceea ce lllegase de Ela, hotara~te sao para-
seasca ~i sa-i lase ,tot trecu tul."
Spre deosebire de romanele traditionale, in care conflictul se producea
la nivel exterior, 'in romanul lui Camil Petrescu conflictul este interior ;;i se
produce 'in con~tiinta personajului-narator, $tefan Gheorghidiu, care traie~te ~
stari ~i sentimente contradictorii fata de sotia sa, Ela. Acest conflict interior
este generat de raporturile pe care protagonistulle are cu realitatea 'inconju-
ratoare. Principalul motiv al rupturii dintre $tefan ~i sotia sa este implicarea
Elei in lumea mondena pe care eroul o dispretuie~te ~ide care tine sa se deta-
~eze. A~adar, conflictul interior trait de protagonist se produce din cauza di-
ferentei dintre aspiratiile lui Gheorghidiu ~i realitatea lumii inconjuratoare.
Conflictul exterior scoate 'in evidenta relatia personajului cu societatea,
protagonistul fiind plasat J:n categoria inadaptaplor social.
Romanul este scris la persoana 'intai, sub forma unei confesiuni a perso-
najului principal, $tefan Gheorghidiu, care traie~te doua experiente funda-
mentale: iubirea ~i razboiul. Relatarea la persoana 'intai confera autenticitate
~i caracter subiectiv textului. 0 consecinta a acestui tip de relatare este faptul
ca, pe parcursul'intregului roman, Ela ramane un mister pentru cititor, fiind
prezentata numai prin intermediul impresiilor lui $tefan. ,Nu Ela se sclzimba
(poate doar superficial, dandu -Eji armna pe Jatii., cum se spune, abia dupii cii.siitorie),
~
n..ct.liCliWCi
137
 ci felulln care o vedc ~tefan" (Nicolae Manolescu, ,Area lui Noe"). De aceea,
cititorul nu se poate pronunta asupra fidelitatii ei ~i nici nu poate opina daca
e mai degraba superficiala decilt spiritualiL
Relatia dintre cei doi soti se bazeaza pe orgoliu. $tefan incepe sa tina la
Ela din orgoliul de a fi iubit, iar gelozia apare din acela~i motiv. Orgoliul1i
1mpiedica pe amandoi sa se lmpace. Ea 11 iube~te atata timp cat e mandra de
valoarea lui intelectua1a in 1umea lor de studenti saraci ~i se indeparteaza de
el cand, in noul ei cere monden, sotul nu-i mai treze~te admiratia.
Ww.clwuL Romanul este alcatuit din doua parti ~i treisprezece capito1e cu tit1uri su-
gestive.
2. Prezentarea statutului social 1 psihologic, moral etc. al fied}ruia
dintre personajele a lese
,Eram 'insurat de doi ani ~i jumntate cu o colegii de la Universitate ?i biinuiam cii
mii ln~alii" este fraza prin care debuteaza abrupt eel de-al doilea capitol al ro-
manului, ,Diagonalele unui testament ", ~i prin care incepe retrospectiva iubirii
dintre $tefan Gheorghidiu ~i Ela. Tanarul intelectual insetat de absolut, pe
atunci student la Filosofie ~i lipsit de mijloace materiale deosebite, se casato-
re~te din dragoste cu Ela, studenta la Litere, orfana crescuta de o matu~a . Ela,
tanara cocheta, considerata cea mai frumoasa ~i cea mai populara studenta
de la Universitate, este aceea care se indragoste~te mai intai de $tefan.
Iubirea barbatului, nascuta din admiratie fata de profunzimea sentimen-
. telor Elei pentru el, din duio~ie, dar mai ales din orgoliu, devine obi~nuinta,
pentru a se transforma in cele din urma in obsesie. Intr-a prima faza, barba-
tul traie~te iubirea la modul idealist, dragostea insemnand pentru el impli-
nirea totala.
3. Evid en ~i e rea prin doua e pi soad e/citate/secve n~e comentate a
modului in ca re evolueaza re l a~i a dintre cele doua personaje
Pana la primirea mo~tenirii de la unchiul sau avar, Tache, $tefan Gheor-
ghidiu traie~te oarecum izolat de realitatea inconjuratoare. Cuplul pe care ta-
narul filosofil formeaza cu Ela constituie pentru cei din jur un model de iubi-
re ~i fidelitate conjugala. Primirea mo~tenirii de la unchiul Tache, dupa scena
memorabila a cinei de familie din capitolul ,Diagonalele unui testament", de-
clan~eaza criza matrimoniala ~i marcheaza diferentele de perceptie a lumii
dintre cei doi indragostiti. Pentru ca unchiul Tache 1i lasa cea mai mare parte
din avere lui $tefan, mama ~i surorile tanarului, precum ~i celalalt unchi,
deputatul Nae Gheorghidiu, contesta testamentul. In opinia lui $tefan, Ela
se dovede~te interesata de bani, se implica in discutiile despre mo~tenire ~i
riposteaza indignata atunci cand simte ca sotul ei e in~elat. Atitudinea Elei il
surprinde in mod dureros pe $tefan, pentru ca, a~a dupa cum marturise~te,
ar fi vrut ca Ela sa fie ,mereu femininii, deasupra discutiilor acestea vulgare, plii-
pandii ~i avand nevoie sii fie protejatii, nu sii intervinii atat de energic interesatii."
Dupa ce lucrurile se clarifica, $tefan cedand o parte din avere in favoa-
rea famil~ei, , gospodiiria boemii" de pana atunci se transforma intr-un mariaj
monden. In opinia personajului narator, un om lucid, inteligent ~i con~tient de
138
propria-i valoare, Ela se dovede$te frivola ~i superficiala, lasandu-se in voia
tentatiilor mondene. Dintr-un orgoliu exagerat, el refuza sa intre in competi-
tie cu ceilalti, fiindca i se pare sub demnitatea lui de intelectual sa-~i schimbe
garderoba $i sa adopte comportamentul superficial al celor apreciati de Ela.
Excursia de la Odobe~ti declan$eaza ireversibil criza matrimoniala. Na-
tura reflexiva $i hipersensibila, personajul sufera pentru ca are impresia ca
este in~elat. Mici incidente, gesturi fara importanta, privirile pe care Ela le
schimba cu domnul G. se amplifica in con~tiinta protagonistului. , Toatii sufe-
rinta asta monstnwasn imi venea din nimic", recunoa$te $tefan intr-un moment
de sinceritate. Nevoia de absolut 11 determina sa-~i analizeze cu luciditate
starile ~i sa-~i exagereze suferinta. Ela a pare ca o femeie infideL3, dar tradarea
ei nu este evidenta, ci se constituie dintr-o suita de imprejurari pe care $tefan
le interpreteaza in maniera proprie. Ela considera ca ea nu a infaptuit nirnic
reprobabil, ca nu s-a comportat altfel decat celelalte femei (,,toate femeile Jac
Ia fel", 1i raspunde ea sotului cand acesta o acuza ca i-a acordat prea multa
atentie unui strain) ~i ca ,sensibilitatea imposibiln" a lui $tefan este aceea care
amplifica neintelegerile dintre ei.
Dupa excursia de la Odobe$ti, iubirea ce parea pana atunci indestructibila
incepe sa fie serios pusa la indoiala, mai ales de catre $tefan. Relatia lor devi-
ne o succesiune de separari $i impacari.
Dupa o despartire temporara, sotii se impaca (in capitolul ,Asta-i rochia
albastrii"). Urmeaza o alta despartire, intr-a noapte de februarie, cand $tefan
revine acasa pe nea$teptate de la Azuga, unde era concentrat, ~i nu o gase~te
pe Ela, care 1~i face aparitia abia dimineata. Femeia parase~te locuinta, iar
peste cateva zile, sotul ii scrie, propunandu-i un divort amiabil. Chiar daca
unitatea cuplului este zdruncinata, iar $tefan i~i pierde treptat increderea in
iubirea absoluta ~i in femeia cu ajutorul careia spera sa-~i realizeze idealul,
1mpacarea survine ~i de aceasta data, dupa ce Gheorghidiu descopera un
bilet ratacit printre lucrurile Elei, bilet prin care veri$oara lui, Ani$oara, o
invita pe Ela sa petreaca noaptea la ea, tocmai la data la care el nu o gasise
acasa (capitolul )ntre oglinzi paralele").
Concentrat pe Valea Prahovei, unde a$tepta intrarea Romaruei in razboi,
Gheorghidiu prime$te o scrisoare de la Ela prin care aceasta il chema urgent la
Campulung, unde se mutase pentru a fi mai aproape de el. Femeia vrea sa-l con-
vinga sa treaca o suma de bani pe nurnele ei pentru a fi asigurata din punct de
vedere financiar in cazul mortii lui pe front. Afland ce-$i dore$te, Gheorghidiu e
convins ca ea planuie$te divortul pentru a ramane cu domnul G., pe care $tefan
il inthlne$te in ora$. Protagonistul crede ca domnul G. nu se afla intamplator la
Campulung $i ca a venit acolo pentru a fi alaturi de Ela. Din cauza izbucnirii
razboiului, $tefan nu mai are ocazia sa se convinga daca sopa 11 in$ala sau nu.
Ranit $i spitalizat, Gheorghidiu se simte deta~at de tot ce 1llegase de Ela,
hotara$te sa se desparta $i sa-i lase ,,tot trecutul."
139
 4. Sustinerea unei opinii despre modulln care o idee sau tema ro -
manului psihologic studiat se reflecta in evolu~ia rela~iei dintre
cele doua personaje
~tefan Gheorghidiu, intelectualul care traie~te cu nostalgia absolutului ~i
a perfectiunii ~i Ela, femeia frumoasa, populara, cocheta, dar cu aspiratiile
unei tinere obi~nuite din acea perioada, reprezinta doua destine incompati-
bile, pe care iubirea le une~te pentru un timp, dar pe care existenta concreta
le separa, potrivit esentei lor.
Conduzi e
, Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de riizboi" este un roman mo-
dern, psihologic, de tip subiectiv, avand drept caracteristici: unicitatea per-
spectivei narative, timpul prezent ~i subiectiv, memoria afectiva, naratiunea
la persoana I ~i autenticitatea trairii. Prin ~tefan Gheorghidiu, personajul-na-
rator, scriitorul impune in literatura romana 0 noua tipologie: intelectualul
inadaptat, aspirand spre absolut in iubire ~i cunoa~tere, caruia i se opune
Ela, o femeie frumoasa, dar cu aspiratii comune, care nu-l poate intelege.
140
~ Roman.;i";;;~;,;;,;;;;,,Maitreyi" d,;Mircea Eliade
!~ I. Tema ~i-···viziunea despre lume
-...--------------·
---~- ........__ . ....,, ........
Context
Romanul ,Maitreyi" (1933) este un roman al expe rie ntei, dar ;;i un roma n exotic.
1. incadrarea romanului intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare
tematica
Romanul mode rn ,Maitreyi" de Mircea Eliade este un ro ma n a l exp e ri e n~e i ;;i al ,au-
te nticitatii" pentru ca valori fi ca trairea intensa, de catre personaje, a unor experiente
definitorii, iar impresia de autenticitate provine din utilizarea unor elemente care tin de
realitate (jurnalul din India al scriitorului, elemente autobiografice, scrisori etc.).
2. Tema romanului este iubirea incompatibila.
3. Elemente de structura ~ide compozi1ie
• Perspectiva na rativa: Romanu!J:mbraca forma jurnalului intim, iar 1ntampL3rile sunt
relatate Ia persoana I, din perspectiva subiectiva a personajului-narator, europeanul
Allan.
• Structu ra ro ma nului: Actiunea romanului alcatuit din 15 capitole se petrece J:n anul
1929, Ia Calcutta, J:n India.
• lncipitu l ex-abrupto a! romanului modern surprinde prin tonalitatea de confesinne ;;i
prin atitudinea personajului-narator, care marturise;;te ca nu-;;i aminte;;te exact ziua
J:n care a cunoscut-o pe Maitreyi.
• Finalu l deschis a l romanului sugereaza ca nici distantarea temporala ;;i nici rememo-
rarea faptelor 1n acest roman-jurnal nu pot epuiza misterul iubirii Maitreyiei.
• Conflicte: Confl ictul romanului se construie;;te pe baza opozitiei dintre doua lumi
diferite: cea europeana ~i cea asiatica . Uni!i prin iubire, cei doi tineri raman exponenti
ai acestor mentalitati.
Conflictul dintre europe a nul Allan ;;i bengalezul Narendra Sen, tatal fetei, se concreti-
zeaza J:n confruntarea dintre civilizatia europeana Iibera ;;i cea hindusa, plina de
prejudecati.
Fire au toreflexiva, Allan trece printr-un pute rnic conflict inte rior, J:ntre trairea intensa
a iubirii, ca experienta definitorie, ~i luciditatea autoanalizei .
• Ac ~ iu n ea : Aqiunea il are J:n centru mai J:ntai pe Allan, un tanru: inginer englez, care
este atras de exotismul Indiei, dar ;;i dornic sa- ~i faca o cariera. El traie;;te alaturi de
·--
Maitreyi, fiica inginerului Narendra Sen, o poveste de dragoste care se sfar;;e;;te dra-
matic.
• Personaje :l
Ma itreyi, eroina tragica a romanului omonim, eel mai exotic personaj feminin din :::s
(U
literatura romana, simbolizeaza misterul feminitatii .
Alla n, personajul principal ~i, in acela;;i timp, personajul-narator al romanului, w
reprezinta un alter ego al autorului. El este europeanul, sh"i'iinul, care J:ncearca sa deco-
difice esenta spiritualitatii indiene, avand drept cale de acces erosul.
-.s"'
::s
t:
 0 prima secven~a sernnificativa pentru tema romanului este cina din casa
familiei Sen Ia care participa Allan, impreuna cu un prieten ziarist francez,
Lucien Metz, care scria o carte despre India. Englezul este impresionat de
frumuse~ea Maitreyiei !?i de eleganta vestimenta~iei fetei, specifica femeilor
indiene. Ba mai mult, pe Allan il fascineaza rasul Maitreyiei, ,1m riis nestavilit,
contagios, un rfis de femeie ~ide copilin acela~i timp".
0 alta secventa simbolica este logodna mistica, in preajma Lacurilor, un
juramant cosmic rostit de Maitreyi in fata intregii naturi.
3. Prezentarea a patru elemente de structura ?i de co m pozi~ie ale
textului narativ, semnificati ve pentru tema ~ i viziunea despre
lume din rom anul studi at (de l'Xempiu: 1.1ctiun•.:>, c,mflict, rel 1.1(ii
kmporale ~i spatiak incipit, finat khnici nari1live, persp ecti va
ni1rativa, regi s tn~ st ilisticc, limbajtll [.)Crsonajelor d e. )
Romanul este de tipul jurnalului intim, iar intamplarile sunt relatate la
persoana t din perspectiva subiectiva a personajului-narator, europeanul
Allan. Multiplicarea perspectivei temporale conduce Ia aparitia celor trei ni-
tePutici
naJt.a.lWe.
veluri ale scriiturii, in care aceea;;i, voce", a personajului-narator, comenteaza
acelea;;i evenimente ;;i trairi proprii, in trei momente diferite.
Primul nivel cuprinde insernnarile zilnice ale lui Allan, consernnate cu fi-
delitate in timpul ;;ederii sale in casa lui Narendra Sen. Cel de-al doilea nivel
conpne cateva comentarii adaugate intre paranteze, ulterioare producerii
faptelor ;;i intamplarilor, ,care au scopul de a explica ;;ide a clarifica anumite
aspecte notate in jurnal. Al treilea nivel este o confesiune a personajului-na-
rator care, in timp ce scrie, retraie;;te, de fapt, povestea de iubire cu Maitreyi,
analizand cu luciditate sensul profund al evolutiei acesteia.
Noutatea constru(\iei discursului narativ consta in dubla perspectiva
temporala pe care naratorul-personaj o are asupra evenimentelor: contempo-
rana ;;i ulterioara. Personajul-narator nu evoca pur ;;i simplu intamplarile,
rememorandu-le, ci reconstituie evenimentele trecute, prin raportare la tim-
pul prezent, dar ;;i la felulin care percepuse respectivele evenimente in mo-
d.uMa
mentulill care le traise, consultand in acest scop jurnalul acelei perioade. Pe
~ sufletului fetei. Allan incepe sa ia lectii de bengaleza de la Maitreyi, iar el o
t.emf'.dJ./Wlii masura ce scrie romanul, viziunea lui Allan asupra intamplarilor trecute se
modifica. Neconcordanta dintre istoria propriu-zisa, relatata in jurnal, ;;i re-
memorarea acesteia, in romanul pe care Allan 11 scrie, relativizeaza eveni-
mentele ;;i le confera caracter subiectiv. Din aceasta perspectiva, ,Maitreyi"
poate fi considerat ;;i romanul scrierii unui roman.
Acpunea romanului alcatuit din 15 capitole se petrece ill anul1929, ill Calcut-
ta, nnde trfue;;te o lume pestrita, formata din trei comunitap: cea autohtona, foar-
tirwp-1i.~ te conservatoare; apoi comunitatea alba, preponderent engleza ;;i o comunitate
eurasiatica, dispretuind obiceiurile indiene, dar grabita sa-i imite pe europeni. In
acest cadru exotic se desfa;;oara povestea de iubire dintre Allan ;;i Maitreyi.
Incipitul ex-abrupto al romanului modern surprinde prin tonalitatea con-
i.ncipil. fesiunii ;;i prin atitudinea personajului-narator, care marturise;;te ca nu-;;i
aminte;;te exact ziua in care a cunoscut-o pe Maitreyi.
144
Finalul deschis al romanului sugereaza ca nici distantarea temporala ;;i
nici rememorarea faptelor in acest roman jurnal nu pot epuiza misterul iubi- {ino.i.ue
rii Maitreyiei. ~
Incipitul constituie ;;i prima dintre secventele narative semnificative in-
trucat surprinde prima intalnire a personajelor. Aceasta se petrece acciden-
tal, cand Allan o vede pe Maitreyi in ma;;ina taU\Iui sau, pe care lJ a;;tepta sa
aleaga cateva carti pentru vacanta de Craciun. Din amanuntele evidentia te in
incipit referitoare Ia frumusetea stranie a tinerei bengaleze, vazuta mai
curand ca 0 zeita decat ca 0 aparitie umana, se poate deduce ca infiriparea
unei pove;;ti de iubire este aproape iminenta.
Conflictul romanului se construie;;te pe baza opozitiei dintre doua lumi
diferite: cea europeana ;;i cea asiatica . Uniti prin iubire, cei doi tineri raman
exponenti ai aces tor mentalitati. Conflictul dintre europeanul Allan ;;i benga-
lezul Narendra Sen, tatal fetei, se concretizeaza in confruntarea dintre civili-
~
zatia europeana Iibera ;;i cea hind usa, plina de prejudecati. Fire autoreflexiva,
Allan trece printr-un puternic conflict interior, intre trairea intensa a iubirii,
ca experienta definitorie, ;;i luciditatea autoanalizei. Iubind-o pe Maitreyi,
Allan descopera atat lumea tainica a Indiei, cat ;;i forta iubirii adevarate.
Actiunea il are 'in centru mai intai pe Allan, un tanar inginer englez care,
atras de exotismul Indiei, dar ;;i dornic de a - ~i fa ce o cariera, se angajeaza la
o societate de canalizare a deltei. Insarcinat sa supravegheze lucrarile Ia
Tambuk ;;i la Assam, in jungla, se lmbolnave;;te de malarie ;;i este spitalizat.
Inginerul hindus Narendra Sen, cu studii stralucite Ia Edinburgh, il in vita pe acf.iwtea
Allan sa locuiasca in casa lui, in timpul convalescentei. Narendra Sen inten-
tioneaza sa-l adopte ca fiu pe Allan, apoi sa se mute cu toata familia i:n An-
glia, pentru cain India illcepuse revolutia. Dar Allan afla mult mai tarziu de
la Maitreyi adevaratele intentii ale inginerulu i, dupa ce la lnceput crezuse ca
Sen voia sa-linsoare cu fiica lui.
Cand se muta ill casa lui Sen, Allan recepteaza realitatea ca un european
;;i crede ca familia Sen ii incurajeaza apropierea de Maitreyi. In primele luni
nu se gande;;te Ia dragoste, dar se simte atras de misterul fetei. Treptat, tana-
rul englez este fascinat de viata familiei bengaleze, dar ;;i de complexitatea
invata in schimb limba franceza. Cu floarea ro;;ie pe care i-o ofera tanarului,
Maitreyi declan;;eaza involuntar jocul sed uctiei. Seduqia continua cu discutii
despre carti, in biblioteca, a poi cu jocul privirilor ;;i a! atingerilor.
De;;i initial i;;i neaga sentimentele, autoanalizandu-se cu luciditate, Allan
se lasa prins de jocurile fetei. Tanarul e gata sa-;;i abandoneze religia ;;i sa
tread la hinduism, crezand ca a;;a se va putea casatori cu Maitreyi.
Inainte de a i se darui lui Allan, pentru a evita pacatul iubirii fara rod,
tanara oficiaza o logodna mistica, un juramant cosmic -l egam~~ntul dragos-
tei- in preajma Lacurilor, in fata elementelor naturii .
Insa fericirea indragostitilor nu dureaza, fiindca sora Maitreyiei, Chabu,
illdragostita incon;;tient de Allan, tradeaza secretullor. Narendra Sen il alw1ga
pe Allan, care abia acum afla ca o casatorie cu Maitreyi este imposibila, deoarece
145
 »
1\ ·:~ ii. Es~u despre p~~tic~larita~i~ de c~~~~~~l·i~ ~- ,.,.~ ~~
1
~-.
t) personajului
- --- --·· - -principal
·- - ----· - ___
dintr-un roman al experientei
.... -- -·
~---.
. ·"
Context
In scrierile literare ale lui Mircea Eliade se remarca doua abordari narati -
ve complementare: pede o parte, ,.experienta", autenticitatea, trairea nemij-
lociti'i, intensa a realitatii, mai ales sub aspect spiritual :;;i erotic, pede alta
parte, fantasticu I. reflectand ,.experienta sacrulu i" .
In romanul ,.Maitreyi", Mircea Eliade apeleaza la prima dintre acestea,
opera literara fiind un roman al experientei, dar :;;i un roman exotic Aparut
in 1933, romanul s-a bucurat 1n epoca de aprecierea criticilor, dar :;;i a citito-
rilor obi:;;nuiti, din tara :;;ide peste hotare.
1. !lustrarea a patru elemente de structura ~i de compoz;;~ie ale roma-
nului, semnificative pentru rea!izarea personaju!ui din romanul stu-
diat (dL~ t"XC1n~~!L£: d,. . ~iU!lC.\ -..\:li;~lict: reL::~~i; \'nlpoL~~ii.. ~i ~pa~iale~
incip!L f!n{.:L tt: hni~..·l ndr<-;ti\·:...· 1 pt•!·~p:.:ctiv2l c~..:rdd\ ,·1, !' <...\gl~trt~ :--;tili~-
ticL~~ Hrnbdjul F'!t.'~r~\·Hli.-lic~ur Li.,:.)
Tema romanului este iubirea incompatibila. Povestea nefericita traita de m -
/:e)7ULdragostitii Allan :;;i Maitreyi, in decor exotic, aminte:;;te de alte cu p! uri celebre
ale literaturii universale, precum Romeo :;;i Julieta.
Intamplarile din roman sunt relatate la persoana I. de personajul-narator,
europeanul Allan. Noutatea constructiei discursului narativ consta in dubla
perspectiva temporala pe care naratorul -personaj o are asupra evenimente-
lor: contemporana (consemnata in jurnal) :;;i ulterioara (inregistrata in roma-
nulscris pe baza notelor din jurnal :;;i a amintirilor). Portretul Maitreyiei este
realizat in intregime din perspectiva subiectiva a personajului-narator, Allan,
care la un moment dat se indragoste:;;te de ea. Opiniile asupra tinerei benga-
1~
~ leze variaza in functie de starile :;;i sentimentele indragostitu lui, care sunt
schimbatoare (mai intai i:;;i neaga sentimentele fata de Maitreyi, apoi recu-
noa$te ca fata 11 tulbura :;;i 11 fascineaza, dar crede ca nu este indragostit de ea
:;;i ca doar il amuza jocurile ei, pentru ca, in cele din urma, sa realizeze ca 0
iube:;;te) . In plus, europeanul Allan este fascinat :;;i de mentalitatea indiana,
care 11 farmeca prin ineditul ei. Pentru Allan, Maitreyi reprezinta un mit, iar
cititorul 0 percepe, ]a randul sau, prin intermediul mediului exotic in care 0
plaseaza naratorul-personaj. Cu siguranta ca tanara are o anumita complexi-
tate, dar ea capata un plus de profunzime :;;ide mister in min tea indragosti-
tului Allan.
cu:tiwte.a. Actiunea romanului alcatuit din 15 capitole se petrece in anul 1929, in
Calcutta, cad rul exotic al pove:;;tii de iubire dintre Allan :;;i Maitreyi.
Incipitul ex-abrupto a! romanului modern surprinde prin tonal ita tea con-
incif"Jilu£ fesiunii :;;i prin atitudinea personajului-narator, care marturise:;;te ca nu-:;;i
aminte:;;te exact ziua in care a cunoscut-o pe Maitreyi.
148
Finalul deschis al romanului sugereaza ca nici distantarea temporala :;;i
nici rememorarea fa pte lor in acest roman-jurnal nu pot epuiza misterul iubi-
{-Uu:i.ul
---.--~
1 rii Maitreyiei.
_,_,. Conflictul dintre europeanul Allan :;;i bengalezul Narendra Sen, tatal fetei,
este o concretizare a confruntarii dintre civilizatia europeana :;;i cea hind usa.
In sufletul lui Allan, fire autoreflexi\·a, se produce un puternic conflict
interior, intre trairea intensa a iubirii (ca experienta definitorie) ?i luciditatea
autoanalizei . Maitreyi, Ia randul e i, traie:;;te un conflict interior, chiar daca W't{MuL
mai putin evidential decat In cazul lui Allan, 1ntre iubirea pentru tanarul
european :;;i datoria fata de familie.
2. Precizarec st.atL·~~M ~ ~·; ..~<. :-?•.. iiG- ~:~..:;~v!JiC, /t1C .~~: ~ tc~ ~; t:h2·{.;,:.~t;;~t.~iui
ales
Maitreyi, eroina romanului omonim, simbolizeaza misterul feminitatii :;;i
este, probabil, eel mai exotic personaj feminin din literatura roman a. Adoles-
centa bengaleza este poeta precoce, preocupata de filosofie :;;i apreciata in
cercurile intelectuale bengal eze (pentru ca tine conferinte despre esenta fru-
mosului); copil :;;i femeie, 1n acela:;;i timp, Maitreyi reprez inta pentru tanarul
englez un mister inepuizabiL
Maitreyi traie:;;te un conflict interior de esenta tragica, intalnit :;;i 1n litera -
tura clasica: acela dintre iubire :;;i datoria fata de familie.
3. llustrarea trasaturilor perscnajului ales, prin secven~e narative/
situa!ii semnificat§ve sau prin dtate comentat:?
Prill caracterizare directa, personajul-narator realizeaza, in diferite etape ale
iubirii, mai multe portrete ale personajulu i Maitreyi, care ii surprind, prin tehni-
ca acumularii detaliilor, vestimentatia, chi put amanw1te fizice senzuale sau ino- caMu!leAi-
cente, gesturi, calitap, In mcercarea sa de a reda miracolul acestei femei indiene. yvu;
La mceput nu i se pare frumoasa, dar ii atrage atentia bratul gol al fetei, de o cliA.cd:ii
culoare stranie, w1 ..gnlben intunecnt ntfit de tulburiitor, atat de putznfeminin, de pnr-
cii nrfi fast mni mult nlunei zeite... ". Treptat, ilfascineaza taina fetei, care poarta cu
sine taina lndiei, astfel incat inva ta sa-i descopere frumusetea.
Caracterizarea indirecta, prin intermediul faptelor, limbajului, atitudini- caAade.;i .
lor, gesturilor, relatiilor cu ce lelalte personaje, dezvaluie asumarea tragica a ~
iubirii, pentru ca Maitreyi este singura din cuplu care cunoa:;;te interdictiile indvs-ect.i
din lumea ei $i urmarile iubiri i interzise. Ea II initiaza pe Allan In dragoste,
in cultura orientala ;;i 1n sacralitate.
Principala trasatura a frumoasei Maitreyi este misterut adancit de subiec-
tivitatea naratorului. Ilustrative 'in acest sens devin primele 1ntalni ri ale fetei
cu Allan . In mod cu totul acciden tal, lntr-o dupa-amiaza, In timp ce alegea
carti pentru vacanta de C raciun impreuna cu tatal ei, tanarul european o
zare;;te pe fata . N u este impresionat, ba dimpotriva, adolescenta bengaleza
de doar 17 ani i se pare .,cllinr urfitii - cu ocllii ei prm 111nri ~i pren negri, cu lmzele dir-
nonse ~i riisfr!inte, cu s!i11li putemici, defecionn//Jengnlczii crescutii pren plin, en 1111
_h·uct trewt In copt"(caracterizare directa ). Aceasta prima impresie a englezu lui se
modifica 'in momentul 1n care merge 'impreuna cu un prieten ziarist franccz,
149
 Lucien Metz, care scria o carte despre India, Ia o cina In casa familiei Sen: Concluzie
,Maitreyi mi s-a piirut, atunci, mult mai fnmzoasii, in sari de culoarea ceaiului pa-
lid, cu papucii nlbi cusuti in nrgint, cu ~nlul nsemenen cire§elor galbene- §i buclele A;;adar, personajul feminin principal ramane o aparipe singulara in peisajullite-
ei prea negre, ochii ei pren mari, buzele ei prea ro?ii crenu pnrcii o viafii §i mai pufin raturii romane prin exotism, candoare, spirit ludic, inocenta ;;i senzualitate, puterea
umanii in acest trup in.fa§znat ?i totll?i transparent, care triiia, s-nr fi spus, prin de sacrificiu ;;i completa daruire. Maitreyi pare ,eroina unui basm", iar povestea de
miracol, llU prin biologie"(caracterizare directa). Ba mai mult, rasul Maitreyiei dragoste pe care o traie;;te alaturi de Allan ilustreaza mitulincercarii de a atinge
"un riis nestiivilit, contagios, un riis de femeie ?ide copil in nceln§i timp" 11 fascineaza fericirea prin iubire.
pe Allan. Cand se 1mbolnave~te de malarie, iar Maitreyi vine sa-l viziteze la
spital1mpreuna cu tatal ei, Allan se simte tulburat ill prezenta fetei, de~i nu- ~i
explica motivul acestei reactii, mai ales ca nu crede ca ea ar avea ceva deose-
bit, care sa-l atraga.
Dupa ce se muta insa in casa lui Narendra Sen, Allan incepe sa ia lectii de
bengaleza de la Maitreyi, iar el o mvata franceza. Treptat, tanarul englez este
fascinat de viata bengalezilor, dar ~ide complexitatea sufletului fetei. Astfel, ea
ii marturise~te lui Allan ca a fost mai intai indragostita de un porn cu ,§apte
frunze", a;;a cum este acum ;;i sora ei mai mica, Chabu, apoi a iubit ani in ;;ir un
tanar care i-a daruit o coroana de flori intr-un templu, pentru ca, in cele din
urma, sa se lege cu juramant de Tagore, mode lui ei spiritual. Toate iubirile fetei
se dovedesc insa efemere in fat a pasiunii pentru Allan.
De;;i este inzestrat cu luciditate ;;i cu spirit de analiza, el se lasa sedus de
jocurile tinerei. Maitreyi se joaca in mod absolut incon;;tient, fara sa ;;tie ce e
dragostea, fara sa-~i dea seama ca, la tm moment dat, pentru ea, nu va mai
exista cale de intoarcere. La inceput, fata 11 ad mira pe tanarul englez, crede ca
11 iube;;te ca pe un frate, a;;a cum i:;;i dorea familia ei, pentru ca, treptat, sa se
indragosteasca. Ca sa oficializeze intr-un fel legatura lor, inocenta indianca
imagineaza o logodna mistica, savar;;ind un juramant cosmic in preajma Lacu-
rilor, in fata apei, a padurii, a cerului. Intr-una din noptile urmatoare, Maitreyi
i se daruie;;te lui Allan, convinsa ca tmirea lor ,n fast poruncitii de Cer."
Descoperita din cauza imprudentei lui Chabu, sora mai mica a fetei, paves-
tea de dragoste dintre Allan ;;i Maitreyi se sfar;;e;;te brusc, europeanul este izgo-
nit de familia Sen, iar tanara vinovata de mcalcarea tradipei hinduse este
sechestrata. Maitreyi face o incercare disperata pentru a-;;i regasi iubitul, daru-
indu-se vanzatorului de fructe, pentru a fi alungata de acasa. Sacrificiul ei se
dovede;;te inutil, pentru ca Narendra Sen refuza sao izgoneasca.
4. Sustinerea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau
tema romanului experien~ei pentru care ai optat In constructia
personajului
In opinia mea, eroina tragica a acestei pove;;ti, care ;;i-a asumat iubirea,
fiind con;;tienta de imposibilitatea i:mplinirii ei matrimoniale, se sacrifica
dupa pierderea iubitului, lntrucat prin gestul disperat de a se darui vanza-
torului de fructe incearca nu numai sa-l regaseasca pe Allan, ci ;;i sa lnlature
posibilitatea casatoriei cu un alt barbat.

150 151
 :~ Romanul experien~ei:,Maitreyi" de Mircea Eli~d~--J Concluzie

'-'V Ill. Rela~ia dintre doua pe·--rsonaje

" ~ - -
..., . ..-. """"'_.,..,._....... """' "" -
Povestea de dragoste pe care o traie;;te Maitreyi alaturi de Allan ilustreaza mitul
incercarii de a a tinge ferici rea prin iubire.

Context
Romanul ,Maitreyi" (1933) este un roman al experientei, dar ~i un roman exotic.
1. Elemente de struc• .wa :;;i ae .:ompozi~ie aie •omantllui semnifkative pentru realiza-
rea personajelor d"n •otY!c'lU! :>tudiat
• Tema romanului este iubirea incompatibila.
• Pe rspectiva narativa: Romanul!mbraca forma jurnalului-intim, iar intamplarile sunt
relatate la persoana I, din perspectiva subiecti va a personajului-nara tor, europeanul
Allan.
• Structura rom a nului. R e l a ~ii t e mpora le ~ i spa ~i a l e : Aqiunea roma nului, alcatuit din
15 capitole, se petrece in anul1929, In ora~ul Calcutta, din India .
• lncipitul ex-abrupto al romanului modern surprinde prin tonalitatea confesiunii ~i
prin atitudinea personajului-narator, care marturise~ te ca nu - ~i aminte;;te exact ziua
in care a cunoscut-o pe Maitreyi .
• Fina lul deschis al roma nului sugereaza ca nici distantarea temporala ;;i nici rememo-
rarea faptelor in acest roman jurnal nu pot epuiza misterul iubirii Maitreyiei.
• Conflicte: Contlictul romanului se construie~te pe baza opozitiei dintre doua lumi
diferite : cea europeana ~i cea asiatica . Uniti prin iubire, cei doi tineri raman exponenti
ai acestor mentalitati. Conflichll dintre europeanul Allan ~i bengalezul N arendra Sen,
tatal fetei, este o concretizare a confruntarii dintre civilizatia europe ana ;;i cea hind usa,
conservatoare.
Fire au toreflexiva, Allan trece printr-un pute rnic conflict inte rio r, lntre trairea intensa
a iubirii, ca expcrienta definitorie, ;;i luciditatea autoanalizei.
2. Statutu! soda!, psihologic, moral etc a! fiecaruia dintre personajele aiese
• Alla n este un Hina r ingine r e nglez care, atras de exotismul Indiei, dar ;;i dornic sa-;;i
faca o cariera, se angajeaza Ia o societate de canalizare a deltei din Calcutta.
• Ado lescenta be nga leza, poeta precoce, preocupata de filosofie ;;i aprec:iata in cercurile
intelectuale benga leze (pentru d! tine conferin te despre esenta frumosului), copil ~ i fe-
me ie, in acela;;i timp, Maitreyi reprezinta pentru tanarul englez w1 mister inepuizabil.
3. Evolu~ia relati~' oi'1tre ce1e doua personaje pr;n episoadeicitate/secven!e comentate
Evolutia iubirii celor doua personajc trece printr-un ciclu erotic complet: ia inceput, in-
dianca ii pare tanarului englez mai c:urand ,urfilii §i vulgarii", urmeaza joc:ul erotic, apropie-

·-.a
:::l
rea treptata, indragostirea cand Allan dore;;te sa invete limba ~i tradipile fetei, ba chiar sa
ad opte rcligia acestcia; toh1l culmineaza cu logodna din preajma Lacurilor ;;i lmplinirea
erotica, apoi are Joe destramarea brutala a cuplului, ca urn1are a interventiei familiei fetei.
·--
:::s
:::l
~ ~

-"'
~

:::l
t::
4 . Opinie

Povestea de dragoste dintre Allan ~i Maitreyi reprezinta o ilustrare exotica a temei iubi-
rii imposibile. Diferentele de civilizatie, mcntalitate ;;i religie devin piedic:i in calea lm-
plinirii iubirii. Spre deosebire de alte cupluri celebre din literatura uni versala, aici doar
-
"':::s
~

s::
~
a..
femeia este capabila de sacrificiu, In timp ce barbahd eternizeaza dragostea in poveste.
~
 "'
\ Ill. Eseu cu privire Ia relatia dintre doua personaje
dintr-un roman al experientei studiat
Context
in scrierile literare ale lui Mircea Eliade se remarca doua abordari narati-
ve complementare: pede o parte, "experienta", autenticitatea, trairea nemij-
locita, intensa a realitatii, mai ales sub aspect spiritual :;;i erotic, pe de alta
parte fantasticul, reflectand "experienta sacrului".
In romanul "Maitreyi", Mircea Eliade apeleaza la prima dintre acestea,
cartea fiind un roman al experientei, dar :;;i un roman exotic. Aparut in 1933,
romanul s-a bucurat in epoca de aprecierea criticilor, dar :;;i a cititorilor din
tara :;;i de peste hotare.
1. llustrarea a patru elemente de structura ~i de compozitie ale
romanului, semnificative pentru realizarea personajelor din ro-
manul studiat (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale ?i
spa\iale, incipit, final, tehnici narative, perspectiva narativa, regis-
tre stilistice, limbajul personajelor etc.)
Tema romanului este iubirea incompatibila. Povestea nefericita traita de
tema cuplul de indragostiti Allan :;;i Maitreyi, in decor exotic, aminte:;;te de Romeo
:;;i Julieta sau Tristan :;;i Isolda, cupluri celebre din literatura universala.
intamplarile din roman sunt relatate la persoana I, din perspectiva perso-
najului-narator, europeanul Allan. Noutatea constructiei discursului narativ
consta in dubla perspectiva temporala pe care naratorul-personaj o are asu-
pra evenimentelor: contemporana (consernnata in jurnal) :;;i ulterioara (in-
registrata in romanul scris pe baza notelor din jumal :;;i a amintirilor) . Per-
sonajul-narator nu evoca pur :;;i simplu intamplarile, rememorandu-le, ci
reconstituie evenimentele trecute prin raportare la timpul prezent, dar :;;i la
felul in care percepuse respectivele evenimente in momentul in care le-a
trait, consultandu-:;;i in acest scop jurnalul. Pe masura ce scrie romanul, vi-
c.all.a.c.leJJ_ ziunea lui Allan asupra intamplarilor trecute se modifica. Neconcordanta
~ dintre istoria propriu-zisa, relatata in jurnal, :;;i rememorarea acesteia, in ro-
manul pe care Allan il scrie, relativizeaza evenimentele :;;i le confera caracter
subiectiv. Astfel, portretul Maitreyiei este realizat in intregime din perspec-
tiva subiectiva a personajului-narator, Allan, care, la un moment dat, se
indragoste:;;te de ea. Opiniile asupra tinerei bengaleze variaza in functie de
starile :;;i sentimentele indragostitului, care sunt schimbatoare (mai intai i:;;i
neaga sentimentele fata de Maitreyi, apoi recunoa:;;te ca fata il tulbura :;;i il
fascineaza, dar crede ca nu este indragostit de ea :;;i ca doar 11 amuza jocurile
ei, pentru ca, in cele din urma, sa realizeze ca o iube:;;te). In plus, europeanul
Allan este fascinat :;;i de mentalitatea indiana, pe care nu o cunoa:;;te :;;i care il
farmeca prin ineditul ei. Pentru Allan, Maitreyi reprezinta un mit, iar citito-
rul 0 percepe, la randul sau, prin prisma mediului exotic in care 0 plaseaza
154
naratorul-personaj. Cu siguranta ca tanara are o anumita complexitate, dar
ea capata un plus de profunzime :;;ide mister in min tea indragostitului Allan.
Actiunea romanului alcatuit din 15 capitole se petrece in anul 1929, in
Calcutta, uncle traie:;;te o lume pestrita, formata din trei comunitati: cea autoh-
tona, foarte conservatoare; ap.oi comunitatea alba, preponderent engleza :;;i o cu:fi.u.nea.
comunitate eurasi~tica, dispretuind obiceiurile indigene, insa dornica sa-i
irnite pe europeni. In acest cadru exotic se desfa:;;oara povestea de iubire din-
tre Allan :;;i Maitreyi.
Incipitul ex-abrupto al romanului modern surprinde prin tonalitatea con- . . .
fesiunii :;;i prin atitudinea personajului-narator, care marturise:;;te ca nu-:;;i inc.ip,iiui.
aminte:;;te exact ziua in care a cunoscut-o pe Maitreyi.
Finalul deschis al romanului sugereaza ca nici distantarea temporala :;;i &uwM
nici rememorarea faptelor in acest roman-jumal nu pot epuiza misterul iubi- ~
rii Maitreyiei.
Conflictul principal al romanului este acela dintre europeanul Allan :;;i
bengalezul Narendra Sen, tatal Maitreyiei. Conflictul dintre europeanul Al-
lan :;;i bengalezul N arendra Sen, tatal fetei, se concretizeaza in confruntarea
dintre civilizatia europeana :;;i cea hind usa, conservatoare.
in sufletullui Allan, fire autoreflexiva, se petrece un puternic conflict in- c.o.n.&fict
terior, intre trairea intensa a iubirii, ca experienta definitorie, :;;i luciditatea ~
autoanalizei. Maitreyi, la randul ei, traie:;;te un conflict interior, chiar daca
mai putin evidentiat decat in cazul lui Allan, intre iubirea pentru tanarul
european :;;i datoria fata de farnilie.
2. Precizarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajelor
alese
Allan este un tanar inginer englez care, atras de exotismul Indiei, dar :;;i
dornic sa-:;;i faca o cariera, se angajeaza la o societate de canalizare a deltei in
Calcutta. Rational :;;i lucid, tanarul este interesat in primul rand sa avanseze .flf.f..an
din punct de vedere profesional, sa fie liber, sa experimenteze totul :;;i sa nu
se implice intr-o relatie de iubire. De aceea, reactiile lui initiale fata de Mai-
treyi, de care crede ca ar putea fi atras, sunt defensive.
La inceput, Allan este mandru de respectul celorlalti, dupa cum el insu:;;i
marturise:;;te: "Pe ~antier eram singurul stiipiin, pentru cii eram singurul alb."
Maitreyi, eroina romanului omonim, simbolizeaza misterul feminitatii ;;i
este, probabil, eel mai exotic personaj ferninin din literatura romana. Adoles-
centa bengaleza, poeta precoce, preocupata de filosofie ;;i apreciata in cercurile ~
intelectuale bengaleze (pentru ca tine conferinte despre esenta frumosului),
copil ;;i femeie, in acela;;i timp, Maitreyi reprezinta pentru tanarul englez un
mister inepuizabil.
Allan este un tanar european rational, preocupat de fizica ;;i matematica,
care se implica intr-o experienta erotica initiatica alaturi de Maitreyi. ~}
Prin introspectie, monolog interior ;;i confesiune i;;i analizeaza cu luciditate ~
in.leJtio.h. qi
trairile. El este europeanul, striiinul care incearca sa decodifice esenta spiritua-
litatii indiene, avand drept cale de acces erosul. Tehnica narativa utilizata este ~
155
 simi1ara celei din ,Scrisorile persane" ale lui Montesquieu. Pana aproape de
sfar;;it, eroul e un experimentator lucid.
3. Eviden~ie rea prin doua episoade/citate/secven~e comentate a
modului in care evolueaza rela;ia dintre cele doua personaje
insarcinat sa supravegheze lucrarile desfa$urate de societate in jungla,
Allan se imbolnave;;te de malarie $i este spitalizat. lnginerul hindus Naren-
dra Sen, cu studii stralucite Ia Edinburgh, il invita pe Allan sa locuiasca in
casa lui, in timpul convalescentei. Narendra Sen dore$te sa-l ajute pe tanarul
englez, care traia cu sentimentul solitudinii $i a] dezradacinarii; in plus, el
intentioneaza sa-l adopte pe Allan, iar apoi sa se mute cu toata familia in
Anglia, pentru cain India incepuse revolutia. Initial, Alla n crede ca inginerul
hindus vrea sa-l insoare cu fiica lui cea mare, Maitreyi, iar ideea unui aranja-
ment matrimonial, a unui complot familial ii repugna profund. El afla mult
miA1eJ'I.d - mai tarziu de la Maitreyi adevaratele intentii ale lui Sen, insa dupa ce facuse
o suita de presupuneri total eronate, care il impiedicasera sa se apropie cu
~
bt.iUiituJui sufletul deschis de tanara bengaleza.
a~ Principala trasatura a frumoasei Maitreyi este misterul, accentuat, din
punctul de vedere al cititorului, de faptul ca naratorul este subiectiv. Ilustra-
tive in acest sens sunt primele inta.lniri ale fetei cu Allan.
In mod intamplator, intr-o dupa-amiaza, in timp ce alegea carti pentru
vacanta de Craciun impreuna cu tatal ei, tanarul european o zare$te pe fata.
Nu este impresionat, ba dimpotriva, adolescenta bengaleza de doar 17 ani i
se pare ,chiar uratii- cu achii ei prea mari ~i prea negri, cu lmzele ciirnaase ~i riis-
friinte, cu siinii puternici, de feciaarii bengalezii crescutii. prea plin, ca wz fru ct trecut
~
zn capt." Aceasta prima imp resie a englezului se modifica in momentul in
cl.iAecUi. care merge impreuna cu un prieten ziarist francez, Lucien Metz, care scria o
carte despre India, lao cina in casa familiei Sen: ,Maitreyi mi s-a piiru t, atunci,
mult mai frumaasii, In sari de culaarea ceaiului palid, cu papucii albi cusuti In ar-
gint, cu ~aZul asemenea cim;elar galbene- ~ i buclele ei pre a negre, ochii ei prea mari,
buzele ei prea ra~ii creau parcii a viatii ?i mai pu tin umanilln acest trup 1nfil~urat ~i
tatw;i transparent, care train, s-ar fi spus, prin miracal, 1111 prin biolagie." Ba mai
mult, rasul Maitreyiei ,un rfis nestii.vilit, cantngias, un riis defemeie ~ide capil in
acela~i timp" il fascineaza pe Allan. Cand se imbolnave;;te de malarie, iar Mai-
treyi vine sa-l viziteze la spital impreuna cu tatal ei, Allan se simte tulburat
in prezenta fetei, de$i nu-$i explica motivul acestei reaqii, mai ales ca nu
crede ca ea ar avea ceva deosebit, care sa-l atraga.
Dupa ce se muta insa in casa lui Narendra Sen, Allan incepe sa ia leqii de
bengaleza de la Maitreyi, iar el o invata franceza . Tre ptat, tanarul englez este
fasdnat de viata bengalezilor, dar $id e complexitatea sufletul ui fetei . Astfel,
ea ii marturise$te ca a fos t ma i intai indragostita de un pom cu ,$apte frunze",
a$a cum este acum $i sora ei mai mica, Chabu, apoi a iubi t ani in ;;ir un tanar
care i-a daruit o coroana de flori intr-un templu, pentru ca, i:n cele din urma,
sa se lege cu juramant de Tagore, modelul ei spiritual. Toate iubirile tinerei
se dovedesc insa efemere in fata pasiunii pentru Allan.
156
De;;i este inzestrat cu luciditate $i cu spirit de analiza, Allan se lasa sed us
de jocurile erotice ale tinerei bengaleze, traversand toate etapele iubirii: ince-
putul, cu negarea sentimentelor ;;i indoiala, apoi con;;tientizarea acestora 9i,
in cele din urma, apoteoza, iubirea totala, pasiunea ;;i dependenta fata de
celalalt. Europeanul lucid e gata sa-;;i abandoneze religia ;;i sa treaca Ia hin-
duism de dragul femei i iubite. Cu toate acestea, in vartejul marii pasiuni
pentru tanara bengal eza, Allan pastreaza o urma de luciditate, specifica
omului civilizat, incapabil sa se pia rda in totalitate pe sine.
Maitreyi se joaca in mod incOn$tient, fa ra sa ;;tie ce e dragostea, fara sa-$i
dea seama ca, la un moment dat, pentru ea nu va mai exista cale de intoarcere.
La inceput, fata il admira pe tanarul englez, crede ca. il iube;;te ca pe un £rate, a$a
cum I$i dorea fa milia ei, pentru cain final sa nu mai poata trill fara el. Ca sa ofi-
cializeze intr-w1 fel legatura lor, fata inocenta ima~ineaza o logodna mistica,
savar;;ind un juramant cosmic in preajma Lacurilor. Intr-una din noptile urma-
toare, Maitreyi i se daruie$te lu i Alla n, convinsa ca unirea lor ,a fast panmcitii
de Cer."
Descoperita prin imprudenta surorii mai mici, Chabu, povestea de dra-
goste dintre Allan $i Maitreyi se sfar;;e;;te brusc, englezul fiind izgonit de fa-
milia Sen, iar tanara vinovata de incalcarea traditiei hinduse, sechestrata .
Disperat, Allan ratike;;te o vreme pe strazile din Calcutta, ;;i, in cele din
urma se retrage in Himalaya, pentru a se elibera de pasiunea pentru Mai-
treyi. 0 scurta aventura amoroasa cu Jenia Isaac, o alba sud-africana, ii con-
firma o data in plus lui Allan ca traise alaturi de Maitreyi iubirea absoluta.
Pleaca din India la Singapore, hotarat sao uite definitiv pe tanara bengaleza,
insa dupa o vreme se intalne;;te cu L nepotul doarnnei Sen, care ii poveste$te
ca Maitreyi, in incercarea disperata de a-$i regasi iubitul, i se daruise vanza -
torului de fructe, pentru a fi alungata de-acasa. Sacrificiul ei se dovede;;te
inutil, pentru ca Narendra Sen refuza sao izgoneasca.
Pana la urma, lucid, rational ;;i individualist, europeanul Allan se vindeca
de pasiune, chiar daca Ma itreyi va ramane pentru el o enigma. Framantarile ~
d.e4.c.PziA_
tanarului pentru a o intelege pe Maitreyi ;;i regretele lui determina caracterul
deschis al finalului cartii:,. $i dacii n-ar fi dedit a piiciilealii a dragastei mele? De
ce sii cred? De unde sii ~till eu? A~ vrea sii privesc achii Maitreyiei."
Evolutia iubirii celor doi trece prin etapele unui ciclu erotic complet: la
inceput indianca ii pare mai curand ,urfitii ~i vulgarii" tanarului englez;
urmeaza jocul erotic, apropierea treptata, indragostirea (cand Allan dore;;te sa
invete limba, tradi!iile fetei ;;i sa adopte chiar religia acesteia), culminand cu
logodna din preajma Lacurilor ;;i implinirea erotica; destramarea brutala a
cuplului, ca urmare a i.nterventiei familiei fetei este urmata de caderea iubirii
lui Allan in profan, in derizo riu, prin a venturi ocazionale, respectiv, de sa-
cralizarea iubirii de catre Maitreyi.
157
 4. Sustinerea unei opinii despre modul in care o idee sau tema ro-
manului experientei studiat se reflecta in evolutia relatiei dintre
cele dou a personaje
Consider ca povestea de dragoste dintre Allan §i Maitreyi reprezinta o
perfecta ilustrare a temei iubirii imposibile. Diferentele de civilizatie, m enta-
litate §i religie devin piedici de netrecut in calea implinirii iubirii. Spre deo-
sebire de alte cupluri celebre din literatura lu mii, aici doar femeia este
capabila de sacrificiu, in timp ce barbatul eternizeaza d ragostea in poveste.
Concluzie
A~adar, personajul feminin principal ramane o aparitie singulara in pei-
sajulliteraturii romane, prin exotism, candoare, spirit ludic, inocenta §i sen-
zualitate, puterea de sacrificiu §i completa d aruire. Maitreyi pare ,eroina unui
basm", iar povestea de dragoste pe care o traie§te alaturi de Allan ilustreaza
mitul fericirii prin iubire.
.lli 158
Romanul interbelic realist de tip obiectiv:
,/on" de Liviu Rebreanu
I. Tema ~i viziunea despre lume
Context
,Ion", primul roman publicat de Liviu Rebreanu (in 1920), este un roman realist de tip
obiectiv, cu tematica rurala, din literatura romana interbelica.
1. incadrarea in tipologie, in curent literar
• Specia careia ii apar\ine este romanul, datorita amplorii 9i complexitapi aqiunii (desfa-
9Ufata pe mai multe planuri), conflictului complex, personajelor numeroase 9i realiza-
rii unei imagini ample asupra viepi.
• Ro manul este unul de tip obiectiv, prin specificul naratorului (omniscient) 9i a1 relapei
narator-personaj.
• Se incadreaza in curentul literar realist prin tematica sociala, obiectivitatea perspecti-
vei narative, construirea personajelor in relape cu mediul in care acestea traiesc, per-
sonajele tipice, tehnica detaliului, veridicitatea, stilul sobru.
2. Temele romanului sunt: problematica pamantului (lupta unui 1aran sarac pentru a
ob!ine pamantul ~i consecin!ele actelor sale), tema iubirii, tema destinului.
Romanul are un caracter monografic deoarece sunt infap9ate aspecte ale lumii rurale
- obiceiuri 9i tradipi, relapi socio-economice, de familie, rela~ia cu autoritaple.
3. Elemente de structura ~i de compozilie
• Perspectiva narativa este obiectiva, narapunea se realizeaza la persoana a Ill-a.
• Simet ria incipit - finale data de o descriere (la inceputul9i Ia sfar9itul cartii) a drumu -
lui care intra in 9i iese din satul Pripas, Joe al acpunii romanului; drumul semnifica
simbolic destinul.
• Titlul este dat de numele personajului principal, un exponent al taranimii (prin dra-
gostea lui pentru pamant), individualizat insa prin modul in care obtine averea.
• Compozi!ie: Romanul este alcatuit din doua par!i: ,Glasul piimantului" 9i ,Glasul
iubirii". Titlurile celor 13 capitole sunt semnificative, discursul narativ avand un ,ln-
ceput" ;;i un ,SJfir§it".
• Tehnici narative: Prin tehnica planurilor paralele este prezentata viata taranimii 9i a in-
telectualitapi sate9ti, iar prin cea a contrapunctului, nunta.
• Ac!iunea romanului incepe intr-o zi de duminica, in care locuitorii satului Pripas
participa Ia o hora in curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea. Simbolic, este vorba
despre ,o horii a soartei". Rebreanu descrie jocul tradiponal, some9ana. A9ezarea pri-
vitorilor reflecta relapile dintre clasele 9i grupurile sociale: taranii bogap, cei mijlo-
ca9i, sarantocul Alexandru Glaneta;m; femeile; intelectualii satului. Aceasta prima
parte este expozi1iunea.
·--
~
~
• lntriga reune9te urmatoarele episoade: Ion o ia pe Ana la joe, de9i o place pe Florica; Ql
Vasile Baciu il nume9te ,hot" 9i ,tfilhar" ; Ion vrea sa se razbune; bataia cu George.
• D esfa~ u ra rea ac!iunii prezinta dezumanizarea protagonistului in goana lui dupa avere:
dupa seducerea Anei urmeaza nunta, a poi bataile; preotul Belciug mediaza conflictul,
iar Ion obtine pamantullui Vasile Baciu; sinuciderea Anei; moartea copilului; incerca-
-
"'Ql
::s
t:
rea lui Ion de a se apropia din nou de Florica.
~

• Oeznodamantul: George il omoara pe Ion cu sapa, fiind apoi arestat. Averea !Pi Ion
revine bisericii.
• in planul intelectualitalii, acpunea prezinta mai multe evenimente: livalitatea dintre
preot ~i !nvatator; conflictullui Herdelea cu autoritatile austro-ungare; compromisulla
alegeli; preotul Belciug construie~te o biselica noua In sat.
• Conflictul central este reprezentat de lupta pentru pamant In satul tradiponal. Conflic-
tul exterior, clintre Ion ~i Vasile Baciu, pentru pamant, este dublat de conflictul interior,
!ntre glasul piimfintului ~i glasul iubirii. Conflicte secundare sunt cele dintre Ion ~i Simi-
on Lungu, pentru pamant, precum ~i dintre Ion ~i George, pentru Ana. Conflictul
tragic dintre om ~i pamant este provocat tocmai de iubirea taranului pentru acesta.
• Personajele realiste SUJ1t tipice pentru o anumita categorie sociala. lon, personajul
principal, taranul sarac ~i !acorn de avere, se dezumanizeaza treptat. Ana ~i Florica
reprezinta, pentru Ion, averea ~i iubirea .
• Mijloacele de caracterizare a personajelor sunt indirecte- prin fa pte, gesturi, limbaj,
relatii ~i directe, realizate de narator, prin intermediul portretului ~i al biografiei.
• Stilul narativ este neutru, impersonal- ,stilul cenu~iu" ; se remarca autenticitatea lim-
bajului regional.
4.0pinie
Relapa dintre taran ~i pamant este lnfati~ata In trei ipostaze simbolice: pentru copil,
pamantul-mama, pentru barbat, pamantul-ibovnica, pentru omul cu destin tragic, pa-
mantul-stihie.
Concluzie
Apreciat la apalipe de criticul E. Lovinescu drept ,cea mai puternicii creafie obiectivii a litera-
turii romfine", romanul ,Ion" este o capodopera a literatulii realiste interbelice.
·--:::s:s
Ql
"'
- Ql
::s
t:
~
a:
3
I. Eseu cu privire Ia tema ~i viziunea despre lume
'
~ dintr-un roman interbelic realist, obiectiv
Context
,,Ion", primul roman publicat de Liviu Rebreanu (ln 1920), este un roman
realist de tip obiectiv, cu tematica rurala, o capodopera a literaturii romane
interbelice. Considerat de E. Lovinescu , cea mai puternicii creatie obiectivii a lite-
raturii romane", infati~eaza universul rural in mod realist, fara idilizarea din
proza samanatorista. Nucleul romanului se afla in nuvelele anterioare, , Zes-
trea" ~i ,Ru?inea", iar sursele de inspiratie sunt trei experiente de viata ale
autorului receptate artistic: gestul taranului care a sarutat pamantul, vorbele
lui Ion al Glaneta~ului ~i bataia primita de la tatal ei de o fata cu zestre din
cauza unui taran sarac.
1. incadrarea romanului studiat intr-o tipologie, intr-un curent cul-
tural/literar, intr-o orientare tematidi
Opera literara , Ion" este un roman, prin amploarea acpunii, desfa~urata pe
mai multe planuri, cu un conflict complex, personaje numeroase ~i realizarea ~
unei imagini ample asupra vietii.
Este roman de tip obiectiv prin specificul naratorului (obiectiv, deta~at, im-
personal), al naratiunii (la persoana a III-a) ~i al relapei narator-personaj (narato-
rul omniscient ~tie mai mult decat personajele sale ~i, omniprezent, dirijeaza ~
evolutia lor ca un regizor universal, conform unui destin prestabilit) .
Viziunea realist-obiectiva se realizeaza prin: tematica sociala, obiectivitatea
perspectivei narative, construirea personajelor in relape cu mediul in care aces- CW!er.l
tea traiesc, alegerea unor personaje tipice pentru o categorie sociala, tehnica ~
detaliului semnificativ, veridicitatea, stilul sobru, impersonal.
2. llustrarea temei romanului studiat prin doua episoade/citate/
secvente comentate
Tema romanului este problematica piimiintul ui, analizata in conditiile socio-
economice ale satului ardelenesc de la inceputul secolului al XX-lea. Roma-
nul prezinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamant ~i consecintele l.em.a
actelor sale. Tema centrala, posesiunea pamantului, este dublata de tema iu-
birii ~ide tema destin ului.
Caracterul monografic al romanului consta in surprinderea diverselor as-
pecte ale lumii rurale: obiceiuri ~i traditii (na~terea, nunta, inmormantarea, c.aJuu:i.eM.£
hora, jocul popular, portul), relatii socio-economice (stratificarea sociala), re- ~
latii de familie, institutiile (biserica, ~coala), autoritatile.
161
 3. Prezentarea a patru elemente de struct un1 de ~i compozi~ie
textului narativ1 semnificative pentru t ema ~i viziunea despre
ale
lume (de exemplu: actiune, conflict, relatii tem porale ~i spatiale,
incipit, final, tehnici narative, perspectiva narativa, registre stil is-
tice, limbajul personajelor etc.)
rt(1ll.a.i.oA Perspectiva narativa este obiectiva, iar naratorul deta~at, omniscient ~i
~' omniprezent relateaza intamplarile la persoana a III-a.
~ Conceptia autorului despre roman, inteles ca un corp geometric perfect,
, corp sferoid", se reflecta artistic in structura circulara a romanului. Simetria
incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra in ~i
ilJuu}.v.Jui iese din satul Pripas, loc al actiunii romanului. Personificat, drumul are sem-
~ nificatia simbolica a destinului. Descrierea initiala a drumului, supusa conven-
tiei realiste a veridicitatii (prin detalii toponimice) il introduce pe cititor in viata
satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. Descrierea caselor lui
aimebUa Herdelea ~i Glaneta~u ilustreaza conditia lor sociala. Crucea stramba de lamar-
in.cipitr . ginea satului, cu un Hristos de tinichea ruginita, anticipeaza destinul tragic al
Gina£ protagonistului. ,Din ~oseaua ce vine de la Carlibaba, intoviir~ind Some~ul [... ] se
desprinde un drum alb mai sus de Armadia, [... ] ca sii dea buzna 'in Pripasul pi tit
intr-a scrantiturii de co line".
Titlul este dat de numele personajului principal, care devine exponent al
taranimii prin dragostea lui pentru pamant, individualizat insa prin modul in
ti.tlui care il obtine. Singulara in satul Pripas nu este casatoria ,siiriintocului" cu o fata
cu zestre, pentru ca Vasile Baciu ~i Ion Pop al Glaneta~ului dobandisera averea
in acela~i fel, ci comportamentul sau: o face pe Ana de ru~inea satului inainte
de nunta, iar apoi vrea sa se intoarca la Florica, devenita nevasta lui George.
Titlurile celor doua parti ale romanului evidentiaza simetria compozitiei ~i,
~ totodata, denumesc cele doua patimi ale personajului principal: ,Glasul pii-
, mantului" ~i ,Glasul iubirii". Titlurile celor 13 capitole (numar simbolic, ne-
fast) sunt semnificative, discursul narativ avand un )nceput" ~i un ,Sfar~it''. in
!l.imdJ>.i.e. prima parte apar capitolele: )nceputul", "Zvarcolirea" ,,Iubirea" "Noaptea"
1 1
i'i
l!l
I
"Ru~inea", "Nunta", iar in cea de-a doua, "Vasile", "Copilul" "Siirutarea" "~trean­
1 1
gul'', ,Blestemul" "George", "Sfar~itul".
1
Prin tehnica planurilor paralele este prezentata viata taranimii ~i a intelectu-
t.elz.ni.= alitatii sate~ti, iar prin tehnica contrapunctului, o anurnita tema, moment esen-
~ tial sau conflict sunt infati~ate in cele doua planuri (nunta taraneasca a Anei cu
~ Ion corespunde, in planul intelectualitatii, nuntii Laurei cu George Pintea, in
c.o.rt1Aa1:uuu:iu£ capitolul ,Nunta"; conflictul dintre Ion ~i Vasile corespunde conflictului dintre
intelectualii satului).
Planul taranimii are in centru destinullui Ion, iar planul intelectualitatii
satului, pe cei doi , stalpi" ai comunitatii: invatatorul Herdelea ~i preotul
~ Belciug. Cele doua planuri narative se intalnesc, inca de la inceputul roma-
, nului, in scena horei, numita de N. Manolescu ,a horii a soartei".
162
I Aqiunea romanului incepe intr-o zi de duminica, in care locuitorii satului
Pripas se afla la hora, in curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea (expoziti-
unea). Descrierea jocului traditional, some~ana, este o pagina etnografica
memorabila, prin infati$area portului popular, a dansului tinerilor ~i a cante-
t.itrvf:L 1i.
~/
~
cului lautarilor.
A~ezarea privitorilor reflecta relatiile sociale. Separarea celor doua grupuri
ale barbatilor respecta stratificarea econornica. Frunta~ii satului, primarul ~ita-
ranii bogati, discuta separat de taranii rnijloca~i, a~ezati pe prispa. In satul tra- ..
di\ional, lipsa pamantului este echivalenta cu lipsa demnitatii, fapt redat de ~
atitudinea ,siiriintocului" Alexandru Glaneta~u: ,Fe de liituri, ca un caine la u~a
buciltiiriei, trage cu urechea ~i Alexandru Glaneta~u, dornic sii se amestece 'in vorbii,
sfiindu-se totu~i sa se vfire 'intre bogiita~ i " .
Fetele ramase nepoftite privesc hora, iar femeile casatorite vorbesc despre
gospodarie. Este prezenta ~i Savista, oloaga satului, piaza rea. Intelectualii
satului, preotul Belciug ~i familia invatatorului Herdelea, vin sa priveasca
,petrecerea poporului", far a a se amesteca in joe.
Rolul horei in viata comunitatii sate~ti este acela de a-i asigura coeziunea
~i de a facilita intemeierea noilor familii. De aceea in joe sunt numai flacai ~i
fete. Hotararea lui Ion de a o lua pe Ana cea bogata la joe, de~i o place pe
Florica cea saraca, marcheaza inceputul conflictului. Venirea lui Vasile Ba-
ciu (tatal Anei) de la carciuma la hora ~i confruntarea verbala cu Ion, pe care
il nume~te ,hot" ~i ,tfilhar", pentru ca ,siiriintocul" vrea sa-i ia fata promisa intJUc;a
altui taran bogat, George Bulbuc, constituie intriga romanului. Ion se va raz-
buna ulterior, lasand-o pe Ana insarcinata inainte de casatorie, pentru a-1 de-
termina pe tatal acesteia sa accepte nunta.
Bataia de la carciuma, in aparenta pentru plata lautarilor, in fapt pentru
dreptul de a o lua de sotie pe Ana, se incheie cu victoria lui Ion asupra lui
George. Incidentul provoaca dorinta de razbunare a lui George, scena fiind
construita in simetrie cu aceea de la sfar~itul romanului, cand George il uci-
de pe Ion, lovindu-1 cu sapa.
1
Desfa~urarea aqiunii prezinta dezumanizarea protagonistului in goana ~
lui dupa avere. Dorind sa obtina repede mult pamant, Ion o seduce pe Ana 'lea acfiu.n.ii.
~i il forteaza pe Vasile Baciu sa accepte casatoria. La nunta, Ion nu cere acte
pentru pamantul ce urmeaza sa-i revina ca zestre, apoi se simte in~elat ~i ince-
pe s-o bata pe Ana, femeia fiind alungata, pe rand, din casa sotulu i ~i din cea
a tatalui. Preotul Belciug mediaza conflictul dintre cei doi tarani, in care ,bia-
ta Ana nu este decfit a victimii tragicii" (G. Calinescu). Sinuciderea Anei nu-i
treze~te lui Ion regrete sau con~tiinta vinovatiei, pentru cain Ana, iar a poi in
Petri~or, fiullor, nu vede decat garantia proprietatii asupra pamanturilor. Nici
moartea copilului nu-l o pre~te sa o caute pe Florica, maritata intre timp cu
George. Astfel ca deznodamantul este previzibil, iar George, care-llove~te ~
cu sapa pe Ion, nu este decat un instrumental destinului. George este ares- rniuttu1
tat, Florica ramane singura, iar averea lui Ion revine bisericii.
In celalalt plan, rivalitatea dintre preot ~i invatator, pentru autoritate in p£cuw£ i.n..ter
sat, este defavorabila celui din urma. El are familie- sotie, un baiat (poetul ~
visator Titu) ~i doua fete de maritat, dar fara zestre, Laura ~i Ghighi. In plus, aiif.e41i
163
r

casa lui este construita pe pamantul bisericii, cu invoirea preotului. Cum Naratorul omniscient ~i omniprezent realizeaza ~i caracterizarea lor directa,
relatiile dintre ei se degradeaza, pornind de la atitudinea lor fata de faptele prin portret sau biografie.
lui Ion, invatatorul se simte amenintat cu izgonirea din casa. Marturisirea lui Stilul narativ este neutru, iinpersonal, ,stilul cenu~iu" fiind specific prozei M.i£ue
Ion, potrivit careia invatatorul i-a scris jalba, determina conflictul celui din realiste obiective; autorul respecta autenticitatea limbajului regional. IUV>.atiu.
urma cu autoritatile austro-ungare ~i genereaza problemele sale de con~ti­
inta nationala. Accepta inutil compromisul, votandu-1 pe candidatul ma- 4. Exprimarea unei opinii despre mod ul in ca re se refl ecta o idee sau
t ema in roman
ghiar la alegeri.
Preotul Belciug este un caracter tare. Ramas vaduv de tanar, se dedica total Relatia dintre taran ~i pamant este infati~ata in trei ipostaze simbolice:
comunitatn. Visul sau de a construi o biserica noua in sat este urmarit cu tena- pentru copil, pamantul-mama (,Iubirea piimiintului l-a stiipiinit de mic copil
citate, iar romanul se incheie cu sarbatoarea prilejuita de sfintirea bisericii. [... ]. De pe atunci piimiintul i-a fast mai drag ca o mama"), pentru barbat, paman-
~ Conflictul central din roman este lupta pentru pamant din satul traditional, tul-ibovnica (,}I cuprinse o poftii siilbatecii sii zmbriifi~eze huma, s-o criimpofeascii in
ce.n.btal unde averea conditioneaza respectul comunitatii. Drama lui Ion este drama siirutiiri" ), iar pentru omul cu destin tragic, ucis cu o sap a, pamantul-stihie,
taranului sarac. Mandru ~i orgolios, con~tient de calitatile sale, nu -~i accep- care spulbera dorintele ~i iluziile efemere prin moarte.
~ ta conditia ~i este pus in situatia de a alege intre iubirea pentru Florica ~i Scena in care Ion saruta p amantul este sugestiva pentru patima lui ~i an-
~i averea Anei. Conflictul exterior, social, intre Ion al Glanetasului si Vasile Ba- ticipativa pentru destinul personajului.
~ ciu, este dublat de conflictul interior, intre ,glasul piimiintul~i" ~i ;,glasul iubi-
Concluzie
in..teJti.o_),_ rii". Cele doua chemari launtrice nu il pun intr-o situatie-limita, pentru ca se
manifesta succesiv, nu simultan. Conflictele secundare au loc intre Ion ~i Simi- Apreciat la aparitie de criticul E. Lovinescu drept ,cea mai puternicii creatie
~ on Lungu, pentru o brazda de pamant, sau intre Ion ~i George Bulbuc, pentru obiectivii a literaturii romiine", romanul ,,on" este o capodopera a literaturii
INuJi.-c Ana. Conflictul tragic dintre om ~i pamantul-stihie este provocat de iubirea romane realiste interbelice.
clinVLe. o.m patima~a a personajului pentru pamant (scena in care Ion saruta pamantul este
11 piimi=t sugestiva) ~ide iluzia ca-l poate stapani, dar se incheie ca orice destin uman,
' prin intoarcerea in aceasta matrice universala.
Personajele realiste sunt tipice pentru o categorie sociala, sunt ni~te ,expo-
nenti ai clasei ~i generatiei" (G. Calinescu), fiind conditionate de mediul in care
traiesc.
Ion este personajul principal ~i eponim, realizat prin tehnica basoreliefu-
l:.eiz.n.W:L lui ~i a contrapunctului. Ion este personaj monumental, complex, cu insu~iri
~ contradictorii: viclenie ~i naivitate, ginga~ie ~i brutalitate, insistenta ~i cinism.
La inceputul romanului, i se face un portret favorabil, care motiveaza actiuni-
le sale prin nevoia de a-~i depa~i conditia. Insa in goana sa patima~a dupa
avere, el se dezumanizeaza treptat, iar moartea sa este expresia intentiei mo-
ralizatoare a scriitorului.
Mai multe tipologii realiste se regasesc in constructia protagonistului: tipul
~ taranului sarac, tipul arivistului fara scrupule, care folose~te femeia ca rnijloc de
~ parvenire, dar ~i ambitiosul dezumanizat de lacornie. ,In centrul romanului se
aflii patima lui Ion, ca fonnii a instinctului de posesiune" (N. Manolescu).
Cele doua femei, conturate antitetic, Ana ~i Florica, !eprezinta cele doua pa-
tirni ale personajului principal: pamantul ~i iubirea. In incercarea lui de a le
obtine, se confrunta, in plan individual-concret, cu Vasile Baciu ~i cu George
Bulbuc, iar in plan general-sirnbolic, cu pamantul-stihie, respectiv, cu toata
comunitatea, ca instanta morala. De aceea conflictul social este dublat de
conflictul tragic.
Mijloacele de caracterizare indirecta dezvaluie trasaturile personajelor,
consemnandu-le faptele, gesturile, limbajul, prezentand relatiile dintre ele.

164 165
 I
• Este viclean cu Ana, folosindu-se de ea, dar se dovede9te naiv la nunta, fiindca nu
Romanul interbelic realist de tip obiectiv: cere acte pentru pam ant. Ana este batuta (>i alungata far a mila. La interventia preotu-
,/on" de Liviu Rebreanu lui, Vasile li dii toate piimanturile lui Ion. Brutalitatea fatii de Ana este lnlocuita de
indiferentii. Sinuciderea ei nu-l tulburii, (>i nici moartea copilului. Dezumanizarea perso-
II. Particularitati de constructie a personajului principal najului se manifestii 1n atitudinea fatii de Ana. Socrului li ia tot pamantul, dintr-o liicomie
nemiisuratii. Apoi o vrea pe Flo rica. Ion cade victimii lacomiei $i orgoliului sau.
Context • Este caracterizat direct (de ciitre narator, de alte personaje 9i prin autocaracterizare)
:;;i indirect (prin fapte, limbaj, atitudini, comportament, relap.i cu alte personaje, ges-
• ,,on", primul roman publicat de Liviu Rebreanu (ill 1920), este un roman realist de turi, vestimentap.e).
tip obiectiv, cu tematica rurala, o capodopera a literaturii romane interbelice.
• Tema centrala, problematica pamantului, se linplete(>te cu tema iubirii (>i cu tema des- 4.0pinie
tinului.
Relatia fundamentala din roman se stabile"te intre protagonist (>i un personaj simbolic
1. Elemente de structura ~ide compozitie ale textului mai puternic decat el, pamantul: conflictul tragic dintre om "i piimantul-stihie.
• Actiunea se desfa(>oara pe mai multe planuri, cu personaje numeroase. Concluzie
• Perspectiva narativa este obiectiva, iar naratorul, omniscient.
Ion este un personaj monumental, ipostazii a omului care pune dragostea pentru pii-
• Titlul este dat de numele personajului principal, care, prin dragostea pentru pamant,
mant rnainte de orice "i care are un destin tragic.
devine exponent al taranimii.
• Compozitia: Titlurile celor doua parti ale romanului denumesc cele doua patimi ale
personajului principal: ,Glasul piimtmtului" (>i ,Glasul iubirii". Romanul este alca-
tuit din 13 capitole cu titluri sugestive, avand un )nceput" (>i un ,SJfir~it".
• Tehnica narativa: Prin tehnica planurilor paralele este prezentata viata taranimii (>i a
intelectualitatii sate(>ti, iar prin tehnica contrapunctului, nunta.
• Planul taranimii are 1n centru destinullui Ion, evolup.a conflictelor sale cu Vasile (>i cu
George.
• Simetria incipitului cu finalul e data de o descriere, la inceputul "i la sfar"itul carp.i, a
drumului care intra 1n "i iese din satul Pripas, simbolizand destinul.
• Actiunea romanului rncepe rntr-o zi de duminici'i, 1n care locuitorii satului Pripas se afla
la hora, 1n curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea (expozitiunea). Ion hotarii(>te sao
ia pe Ana cea bogata la joe; apare Vasile Baciu "i urmeaza confruntarea verbala (intriga).
La sfar"itul romanului, George il ucide pe Ion cu sapa (deznodamantul).
2. Statutul social, psihologic, moral etc. al personajului

• Abordarea personajelor ca tipologii este specifica realismului. Tipica pentru acest

curent literar este 9i prezentarea relatiei lor cu mediul social. Conflictul central este
reprezentat de lupta pentru piimant dintre Ion 9i Vasile Baciu; conflictul interior a pare
rntre , glasul piimantului" (>i ,glasztl iubirii", simbolizate de Ana (>ide Florica.
• Ion este personajul eponim "i principal al romanului. Tipologii realiste 1n construcp.a
protagonistului: din punct de vedere social, el este tipul taranului sa rae; moral, el este

-·-
tipul arivistului far a scm pule; psihologic, el este ambitiosul dezumanizat de lacomie.

:::s
:::s
Q.l
3. Trasaturile personajului

• Ion este un personaj complex, cu 1nsu"iri contradictorii: vjcJenie "i naivitate, ginga"ie (>i
·-
:::s
:;
brutalitate; in plus, este perseverent "i cinic. La rnceputul romanului i se face un portret Q.l

-
1.1\

-
"'
Q.l favorabil, dar lacomia 11 dezumanizeaza. Q.l
:::s • Ceea ce 11 define(>te este dragostea pentru pamant $i pentru munca. lacomia de pamant
este cauza aqiunilor sale: ,trebuie sa aibii piimfint mult, trebuie!". Tanarul sarac 9i ambip.os :::s
s::: s:::
~ gase$fe calea de a se linbogap. prin casatoria cu o fata bogata, Ana, pe care o seduce. La-
a: cornia se manifesta prima data cand intra cu plugul pe locul lui Simion Lungu.
£
In~~
 ~
\Context
II. Eseu des pre particularita1ile de construc1ie a
personajului principal dintr-un roman interbelic
, Ion", primul roman publicat de Liviu Rebreanu (in 1920), este un roman
realist de tip obiectiv, cu tematica rurala, o capodopera a literaturii romane
interbelice.
Romanul prezinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamant ~icon­
secintele actelor sale, analizate in contextul socio-economic al satului romanesc
te.me. din Ardeal, de la inceputul secolului al XX-lea. Problematica pamantului se
implete~te cu tema iubirii ~ i cu tema destinului.
Criticul N. Manolescu afirma ca ,/in centrul romanului se ajlii patima lui Ion,
ca forma a instinctului de posesiune. Ion este victima miireafii aJata litiifii biologice".
1.11ustrarea a patru elemente de structura ~i de compozitie ale
t extului, semnificative pentru constructia personajului ales (de
exemplu: actiune, contlict, relatii temporale ~i spatiale, registre sti-
listice, limbajul personajelor, perspectivi-1 narativa, particula ri ta~i
ale compozitiei etc.)
Actiunea romanului se desfa~oara pe mai multe p lanuri narative, avand
personaje numeroase. Specia literara privilegiaza personajul, a carui evo-
~ lutie constituie obiectul romanului. De aceea el este construit dintr-un an-
~ sa~blu de trasaturi redate prin mijloace de caracterizare directe (portret,
c.n. 'Wman. ocial) ~i indirecte (fapte, gesturi, atitudini, limbaj, raporturi
stare civila, statut sA
cu alte personaje) . In funqie de rolullor in actiune, personajele sunt puternic
individualizate $i construite cu minutiozitate sau portretizate succint.
. Perspectiva narativa este obiectiva, iar naratorul omniscient i$i lasa perso-
~ najele sa-~i dezvaluie trasaturile in momente de incordare, consemnandu-le
atitudinile.
Titlul este dat de numele personajului principal, care, prin dragostea lui
tii.f.u pentru pamant, devine exponent al taranimii, individualizandu-se insa prin
modul in care il obtine. Singulara in satul Pripas nu este casatoria ,siiriintocu-
lui" cu o fata cu zestre, pentru ca Vasile Baciu ~i Ion Pop al Glaneta~ului doban-
disera averea in acela~i fel, ci comportamentul sau: o face pe Ana de ru~ine in
sat, iar apoi o vrea pe nevasta lui George.
Titlurile celor doua parti ale romanului evidentiaza simetria compozitiei
di.m.eJ.IUa ~i, totodata, denumesc cele doua patimi ale personajului principal: ,Glasul
~ piimiintului" ~i ,Glasul iubirii". Conflictul interior, generat de cele doua
~ chemari launtrice, nu il arunca intr-o situatie-limita, pentru ca forta lor se
manifesta succesiv, nu simultan. Acest conflict se reflecta, pe plan exterior, in
confruntarile cu Vasile Baciu ~i cu George Bulbuc.
Romanul este alcatuit din 13 capitole cu titluri sugestive, discursul nara-
tiv avand un J nceput " ~i un ,Sfiir~it ", la fel ca destinul protagonistului.
168
Prin tehnica planurilor paralele este prezentata viata taranimii $i a intelec-
tualitatii sate~ti, iar prin tehnica contrapunctului, o anumita tema, moment
esential sau conflict sunt infati~ate in cele doua planuri (nunta taraneasca a
Anei cu Ion corespunde, in planul intelectualitatii, nuntii Laurei cu George
Pintea, in capitolul ,Nunta"; conflictul dintre Ion ~i Vasile corespunde conflic-
l.eAn.i.ca
~~
~u
~·
l»..fui
tului intelectualilor satului).
Planul taranimii are in centru destinullui Ion, evolutia conflictelor sale cu
Vasile pentru pamant $i cu George pentru iubire, iar planul intelectualitatii
satului, destinele ;;i conflictul celor doi ,stalpi" ai comunitatii: invatatorul
Herdelea ~i preotul Belciug. Cele doua planuri narative se intalnesc inca de
la inceputul romanului, in scena horei, numita de N. Manolescu , o horii a
soartei".
Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care
intra in ;;i iese din satul Pripas, loc al aqiunii romanului. Drumul semnifica,
di.m.eJ.IUa u-v.
in mod simbolic, destinul. Descrierea initiala a drumului, supusa conventiei
~Cl.
realiste a veridicitatii (cu detalii toponimice), introduce cititorul in viata satului
ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. Descrierea caselor lui Herdelea &i.naM-
;;i Glaneta$u ilustreaza conditia lor sociala. Crucea stramba de la marginea
satului, cu un Hristos de tinichea ruginita, anticipeaza destinul tragic al prota-
gonistului.
Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica, in care locuitorii satului
Pripas se afla la hora, in curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea (expozitiunea).
Hotararea lui Ion de a o lua pe Ana cea bogata la joe, de$i o place pe Flo- ~
rica cea saraca, marcheaza inceputul conflictului. Venirea de la carciuma a
lui Vasile Baciu, tatal Anei $i confruntarea verb ala cu Ion, pe care 11 nume$te Uu:.ep.uiul
,hot" $i ,tiilhar", pentru ca. ,siiriintocul" umbla sa-i ia fata promisa altui taran CMJ#fi.ciJ.d.J.li
bogat, George Bulbuc, constituie intriga romanului. Ru~inea pe care Vasile i-o intJUc;a.
face la hora, in fata satului, va starni dorinta de razbunare a flacaului, care, la
randul sau, il va face pe Baciu de IU$ine, seducand-o pe Ana pentru a-1 deter-
mina sa accepte nunta.
Ca$tigata de Ion, biitaia flacailor de la carciuma are ca pretext plata lauta-
rilor, insa, in fapt, ea e o lupta pentru dreptul de a o lua de sotie pe Ana. dqtw.d.ii-
Scena alimenteaza dorinta de razbunare a lui George ~i este construita sime- rn.futtul
tric cu aceea de la sfar$itul romanului, cand George 11 ucide pe Ion, lovindu-1
cu sapa (deznodamantul).
2. Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personaju-
lui ales, prin raportare Ia conflictul/conflictele din textul narativ
studiat
Caracterizarea personajelor se realizeaza realist, veridic, prin utilizarea
limbajului regional ardelenesc $i a diferitelor registre lexicale, in functie de
conditia lor sociala.
Abordarea personajelor ca tipologii este specifica realismului, ca $i im-
~
portanta acordata relatiei lor cu mediul social. Stratificarea sociala pune in
lumina conflictele dintre taranii saraci $i cei instariti. Conflictul central, lupta
~
pentru pamant in satul traditional, lntre ,sarantocul" Ion al Glaneta$ului $i
169
 ,bocotanul" Vasile Baciu, este dublat de conflictul interior, mtre glasul piimiintu-
lui ~i glasul iubirii, sirnbolizate de cele doua femei dorite de Ion: Ana ~i Florica.
Personajul principal este irnplicat ~i in conflicte secundare, cu Simian Lungu,
pentru o brazda de pamant, sau cu George Bulbuc, pentru femeia iubita.
Ion al Glaneta~ului este un erou puternic individualizat, dar totodata tipic
9
. ~ pentru categoria taranilor saraci, dupa cum observa G. Calinescu:, Tofi fliicii-
~ ii din sat sunt varietiifi de Ion."
Ion este personajul principal, eponirn ~i ,rotund". Realizat prin tehnica ba-
te.Puti.= soreliefului, domina celelalte personaje implicate in conflict (Ana, Vasile,
~ Florica, George), care-i pun in lumina trasaturile. Tipologia personajului se
ii a reliefeaza ~i printr-o tehnica a contrapunctului: imaginea lui Ion eel sarac,
~ dar frumos ~i puternic, este pusa in paralel cu imaginea lui George Bulbuc,
~ flacaul bogat, dar matiilialos; Ion o iube~te pe Florica, dar o ia pe Ana de ne-
vasta, in timp ce George o vrea pe Ana, dar o ia pe Florica.
Mai multe tipologii realiste se regasesc in constructia protagonistului. Din
punctul de vedere al statutului social, el este tipul taranului sarac, a carui
~ patima pentru pamant izvora~te din convingerea ca averea J:i asigura demni-
~ tatea ~i J:i asigura respectul comunitatii. Din punct de vedere moral, Ion este
tipul arivistului fara scrupule, care folose~te femeia ca mijloc de parvenire.
Psihologic, este ambitiosul dezumanizat de lacomie.
3. Relevarea unei trasaturi a personajului ales, ilustrate prin doua
episoade/citate/secvente comentat e
Ion este un personaj complex, cu insu~iri contradiCtorii: viclenie ~i naivitate,
ginga~ie ~i brutalitate; in plus, el este perseverent ~i cinic. La mceputul roma-
nului i se face un porp-et favorabil, actiunile sale fiind motivate de nevoia de
a-~i depa~i conditia. Insa in goana patima~a dupa avere, else dezumanizeaza
treptat, iar moartea lui este expresia intentiei moralizatoare a scriitorului.
Principala sa trasatura, dragostea pentru pamant ~i pentru munca, este
~ motivata prin apartenenta la tipologia sociala a taranului sarac.
~: Desi sarac, este ,iute si harnic, ca mii-sa", iubeste munca: ,Munca ii era dra-
~ gii, ori~iit ar fi fast de aspra, ca o riivnii ispititoare" ~i pamantul: ,piimiintulii era drag
~ ca ochii din cap". Este Infratit cu pamantul prin munca: ,sudoarea [... ] ciiziind se
fJiimfln1 friimiinta in humii, infriifind, parcii mai puternic, omul cu lutul". De aceea, !ipsa
pamantului J:i pare o umilinta, iar dorinta patirna~a de a-1 avea este oarecum
motivata:, Toatii istetimea lui nu pliite~te o ceapii degeratii, dacii n-are ~i el pamiint
mult, mult..." (caracterizare directa de catre narator ).
Lacomia de pamant, cauza psihologica a aqiunilor sale, este sintetizata in
. . vorbele copilului de odinioara, incluse in biografia realizata de naratorul
de.~ omniscient, obiectiv: ,Iubirea piimiintului l-a stapiinit de mic copil. Ve~nic a piz-
fJiimflnl muit pe cei bogati ~i ve~nic s-a inarmat intr-a hotiiriire piitima~ii: «trebuie sii aibii
piimant mult, trebuie! » De pe atunci i-a fast mai drag ca o mama".
,Iubirea piimiintului" ~i ,hotiiriirea piitima~ii" cresc in sufletul tanarului sa-
rae ~i ambitios, care gase~te calea de a se J:mbogati prin casatoria cu o fata
bogata. Cum Vasile Baciu nu i-ar fi dat fata de bunavoie, Ion decide sa o se-
duca pe Ana. , Liicomia lui de zestre e centrullumii", explica G. Calinescu.
170
Monologul interior evidentiaza framantarile suflete~ti care apar cand
trebuie sa aleaga mtre iubire ~i pamant: ,Mii mole$esc ca o babii niiroadii. Parcii
n-a~ mai fi in stare sii mii scutur de calicie ... Las ' cii-i bunii Anufa! A~ fi o niitiifleafii
sii dau cu piciorul norocului pentru ni~te vorbe .. ." (autocaracterizare).
Lacomia se manifesta pentru prima data atunci cand intra cu plugul pe
locullui Simion Lungu, pentru ca acesta fusese mainte al Glaneta~ilor: ,Inima
ii tremura de bucurie cii ~i-a miirit averea" . Momentul marcheaza mceputul dez-
umanizarii lui Ion. Sustinut de preot, vecinul il cheama la judecata.
Ion este viclean cu Ana. De~i nu o iube~te, o joaca la hora, o seduce,
apoi se mstraineaza, iar casatoria nu reprezinta decat mijlocul de a obtine
ave rea de la Baciu. Este msa ~i naiv, deoarece nunta nu J:i aduce ~i pamantul, ~ 4-i-
fara o foaie de zestre. Este randullui Vasile Baciu sa se arate viclean. Dupa naWda.te.
nunta, mcepe co~marul Anei, batuta ~i alungata fara mila de cei doi barbati.
Dupa un timp, la interventia preotului Belciug, Vasile trece tot pamantul pe
numele ginerelui.
Toata mcordarea lui ~i ambitia de a obtine pamantul se domolesc. Bruta-
litatea fata de Ana este inlocuita de indiferenta. Sinuciderea ei nu-l tulbura, si Wtm.aUi de.
nici mo~rtea copilului. Viata lor nu reprez~nta decat o garantie a proprietii.- ~
tii asupra pamanturilor lui Vasile Baciu.
Dezumanizarea personajului se manifesta in atitudinea fata de Ana pe dq,unuuU-
parcursulmtregului roman, dar ~i In mver~unarea J:mpotriva socrului, caruia 'JGM
J:i ia tot pamantul, dintr-o lacomie nemasurata.
Dupa ce intra in posesia pamanturilor ravnite, Ion se sirnte in sfar~it a~e­
zat in ierarhia cuvenita ~i prirnele schirnbari vizibile sunt mersullui, mai le-
ganat ~i mai ferro, ~i vorba mai apasata.
Scena in care Ion, ametit de fericire, mgenuncheaza ~i-~i saruta pamantul
ca pe o ibovnica, ilustreaza apoteoza iubirii sale patima~e: ,Acuma, stiipiin al ~_
..
tuturor pamanturilor, ravnea sii le vazii, sii le miingiiie ca pe ni~te ibovnice credin- ~ .
cioase ... [... ] Apoi incet, cucernic, fiirii sii-~i dea seama, se liisii in genunchi, i~i cobori ~
fruntea ~i-~i lipi buzele cu voluptate de piimantul ud" (caracterizare prin gesturi).
Instinchll de posesie asupra pamantului fiind satisfacut, lacornia lui se m -
dreapta catre satisfacerea altei nevoi launtrice: patima pentru Florica. A~a cum
ravnise la averea altuia, acum ravne~te la nevasta lui George. Are revelatia ade-
varatei fericiri: iubirea, pe care o vrea cu orice pret. ,Sa ~tiu bine cii fac moarte de
om ~i tot a mea ai sii fii", ii spune el Floricai. Avertizat de Savista, George il ucide
cu lovituri de sapa pe Ion, venit noaptea in curtea lui, la Florica.
Dominat de instincte, in afara oricarei morale, mcalcand succesiv legile ne-
scrise ale satului, aflat sub semnul fatalitatii, Ion este o victima a lacorniei ~i a
orgoliului sau.
Este caracterizat direct (de catre narator: ,Iubirea piimantului l-a stiipanit ~­
de mic copil", de alte personaje: Vasile Baciu 11 face ,hof" ~i , t[i/har" ~i prin ~ ~ 4-i-
intermediul autocaracterizarii) ~i indirect (prin fapte, limbaj, atitudini, com- ~
portament, relatii cu alte personaje, gesturi, vestimentatie).
. 171
 4. Sustinerea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau
tema romanului In constructia personajului
In opinia mea, relatia fundamentala din roman se stabile~te intre protago-
nist ~i un personaj simbolic mai puternic decat el: pamantul. Conflictul tragic
dintre om ~i pamantul-stihie este provocat de iubirea patima~a a personajului
pentru pamant (scena in care Ion saruta pamantul este sugestiva), de iluzia
ca-l poate staparu, dar se incheie omene~te, prin intoarcerea in aceasta matrice
universala.
Iube~te pamantul mai presus de orice. Renunta mai intai la ~coala ~i apoi la
Florica, femeia iubita. Relatia dintre taran ~i pamant este infati~ata in trei ipos-
taze simbolice: pentru copil, pamantul-mama (,,Iubirea pamfintului 1-a stapfinit de
mic copil [... ]. De pe atunci pamfintul i-a fost mai drag ca o mama"), pentru barbat,
pamantul-ibovnica (,}1 cuprinse o poftii siilbateca sii imbrati~eze huma, s-o crfimpo-
teasca in sarutari."), iar pentru omul cu destin tragic, ucis cu o sapa, pamantul-
stihie, care spulbera dorintele ~i iluziile efemere prin moarte.
Concluzie
Ion este un personaj memorabil ~i monumental, ipostaza a omului tel uric,
dar supus destinului tragic de a fi strivit de forte mai presus de vointa lui
putemica: pamantul-stihie ~i legile nescrise ale satului traditional.
Criticul N . Manolescu afirma ca ,in centrul romanului se ajla patima lui Ion,
ca formii a instinctului de posesiune".
172
Romanul interbelic realist de tip obiectiv:
,Jon" de Liviu Rebreanu
Ill. Relatia dintre doua personaje
Context
• ,Ion", primul roman publicat de Liviu Rebreanu (in 1920), este un roman realist de
tip obiectiv, cu tematica rurala, o capodopera a literaturii romane interbelice.
• Te ma: Problematica pam antului se implete:;;te cu tema iubirii ~i cu tema destinului.
1. Elemente de structura ~ide compozi~ie
• Pe rspectiva narativa este obiectiva, iar naratorul, omniscient.
• Titlul este numele personajului principal, care devine exponent al taranimii prin dra-
gostea pentru pamant.
• Compozitia: Titlurile celor doua parti ale romanului denumesc cele doua patimi:
,Glasul pamfintului" ~i ,Glasul iubirii". Romanul este alcatuit din 13 capitole cu ti-
tluri sugestive, avand un )nceput" ~i un ,SJfin;it".
• Te hnica narativa: Prin tehnica planurilor paralele este prezentata viata }aranimii ~i a
intelectualitatii sate;;ti, iar prin tehnica contrapunctului, nunta.
• Planul taranimii are in centru destinullui Ion, evolu}ia conflictelor sale cu Vasile ~i cu
George.
• Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra in ~i
iese din satul Pripas, simbolizand destinul.
• Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica, in care locuitorii satului Pripas se afla la
hora, in curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea (expozitiunea). Ion se hotara;;te sa
o ia pe Ana cea bogata la joe; apare Vasile Baciu ~i urmeaza confruntarea verbala
(intriga). La sfar~itul romanului, George il ucide pe Ion, cu sapa (deznodamantul).
2. Statutul personajelor
• Abordarea personajelor ca tipologii este specifica realismului, ca ;;i rela}ia lor cu mediul
social. Conflictul central este reprezentat de lupta pentru pamant dintre Ion ~i Vasile
Baciu; conflictul interior a pare intre ,glasul piimfintului" ~i ,glasul iubirii", simbolizate
de Ana ~ide Florica.
• Ion este personajul eponim ~i principal al romanului, realizat prin tehnica basoreliefu-
lui ;;i a contrapunctului.
• Mai multe tipologii rea liste se regasesc in construc}ia protagonistului, din punct de
vedere social, este tipul taranului sarac; moral, este tipul arivistului fara scrupule;
·-
psihologic, este ambi}iosul dezumanizat de lacomie.
• Ana este fata cu zestre, dar fara noroc, naiva. E. Lovinescu afirma: ,biata Ana e o tra-
gicii victimii". :::s
~
3. Rela!ia dintre cele doua personaje cu
Expone nt al taranimii prin dragostea pentru pamant, Ion se individualizeaza prin mo-
dul de a-1 obtine: o batjocore9te pe Ana ;;i o impinge la spanzuratoare. Patima pentru
pamant a tanarului sarac ;;i ambitios 11 face sa renunte la femeia iubita ;;i sa aleaga 0 fata
cu zestre. Ion o seduce pe Ana, iar Vasile Baciu este ,silit" astfel sa accepte casatoria.
-"'cu
:::s
c::
Dupa nunta, Ion nu ob\ine pamantul ~i incepe sao bata pe Ana. La interventia preotului,
~
f ~
Vasile ii da toate pamanturile lui Ion, la notar. Brutalitatea lui Ion fa;a de Ana este lnlo-
cuita de indiferenta. Ana se sinucide. Dezumanizarea personajului se manifesta in atitu-
' Ill. Eseu cu privire Ia rela1ia dintre doua perso-

dinea fatii de Ana, pe parcursul intregului roman.
4.0pinie
Personajele Ana ~i Ion au triisiituri antitetice: blandete - brutalitate, devotarnent - ego-
ism, iubire - interes, caracter slab - caracter tare. Ion se folose~te de Ana pentru a-9i
a tinge scopul. Fata de ea simte mai intai mila, apoi dezgust ~i indiferenta. Ana i9i inte-
lege conditia de victimii a luptei celor doi biirba;i. Dupa ce trece de !a dragoste la vino-
vare, Ia ru9ine ~i la dezgust, Ana se sinucide.
Concluzie
Parvenitul Ion repetii rnodelul socrului siiu, dar nu se multume;;te cu piirnantul. ,Ion
este o brutii. A batjocorit ofatii, i-aluat averea, a fmpins -o Ia spanzuriitoare ~i a riimas In cele din
urmii cu piimant" (G. Ciilinescu).
'
naje dintr-un roman interbelic, realist, obiectiv
Context
,Ion", primul roman publicat de Liviu Rebreanu (in 1920), este un roman
realist de tip obiectiv, cu tematica rurala, o capodopera a literaturii romane
interbelice.
Romanul prezinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamantul ~?i
consecintele actelor sale, analizate in contextul socio-economic al satului roma- tem.a
nesc din Ardeal, la inceputul secolului al XX-lea. Problematica pamantului se
implete~?te cu tema iubirii ~?i cu tema destinului.

1. llustrarea a patru elemente de structura ~i de compozitie ale

I.
r textului, semnificative pentru constructia personajului ales (de
t
exemplu: actiune, conflict, relatii temporale ~i spatiale, registre sti-
listice, limbajul personajelor, perspectiva narativa, particularitati
Ji ale compozitiei etc.)
Perspectiva narativa este obiectiva, iar naratorul omniscient lasa persona- J2eM1:u:.di.u.c
jele sa- ~?i dezvaluie trasaturile in momente de incordare, consemnandu-le ~
atitudinile.
Titlul este dat de numele personajului principal, care devine exponent al fiti.v..£
tararumii prin dragostea pentru pamant.
Titlurile celor doua parti ale romanului evidentiaza simetria compozitiei
~?i, totodata, denumesc cele doua patimi ale personajului principal: ,Glasul
pamantului" ~?i ,Glasul iubirii". Conflictul interior, dintre cele doua chemari Wnel!U.a. . .

~
;<!
·,
launtrice, nu il pune intr-o situatie-limita, pentru ca forta lor se manifesta ~
succesiv, nu simultan; conflictul se reflecta, pe p lan exterior, in confruntarile
iii cu Vasile Baciu ~?i cu George Bulbuc.
!!! Romanul este alcatuit din 13 capitole cu titluri sugestive, discursul nara-
tiv avand un )nceput" ~?i un ,Sfar~it", ca ~?i destinul protagonistului.
Prin tehnica planurilor paralele este prezentata viata taranimii ~?i a intelec- lduti.c.a .
tualitatii sate~?ti, iar prin tehnica contrapunctului, o anumita tema, moment ~
~~

'
esential sau conflict sunt infati~?ate in cele doua planuri (nunta taraneasca a ~.

·-
~
::s
Anei cu Ion corespunde, in planul intelectualitatii, nuntii Laurei cu George
Pintea, in capitolul ,Nunta"; conflictul dintre Ion ~?i Vasile corespunde conflic-
tului intelectualilor satului).
~

cu Planul taranimii are in centru destinul lui Ion, evolutia conflictelor sale cu

-
~
::s
c::
~
Vasile (pentru pamant) ~?i cu George (pentru iubire).
Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care
intra ~?i iese din satul Pripas, local actiunii romanului. Personificat, drumul are
semnificatia simbolica a destinului. Descrierea initiala a drumului, supusa con-
~

a.. ventiei realiste a veridicitatii, prin folosirea unor detalii toponimice, introduce

175
 cititorul in viata satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. Descrie-
rea caselor lui Herdelea ~i Glaneta~u ilustreaza conditia lor sociala. Crucea
stramba de la margine a satului, cu un Hristos de tinichea ruginita, anticipeaza
simbolic destinul tragic al protagonistului.
Acpunea romanului incepe intr-o zi de duminica, in care locuitori.i satului Pri-
~ passe afla la hora, in curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea (expozipunea).
La hora de la inceputul romanului, numita de N. Manolescu "o horii a
soartei", hotararea lui Ion de a o lua pe Ana cea bogata Ia joe marcheaza ince-
, putul conflictului. Venirea lui Vasile Baciu, tatal Anei, de la carciuma la
~ hora, ~i confruntarea verbala cu Ion, pe care il nume$te ,hot" ~i ,,tfilhar", pen-
tru ca "siiriintocul" umbla sa-i ia fata promisa altui taran bogat, George Bul-
buc, constituie intriga romanului. Ion se va razbuna, seducand-o pe Ana ~i
silindu-1 astfel pe Vasile sa incuviinteze casatoria.
Bataia flacailor de la carciuma are drept pretext plata lautarilor, insa, in
realitate, ei se lupta pentru dreptul de a o lua de sotie pe Ana. Ion 11 invinge
v
~ pe George, intr-o scena construita simetric cu aceea de la sfar~itul romanului
(din deznodamant), cand George 11 ucide pe Ion, lovindu-1 cu sapa.
2. Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc al fiediruia
dintre personajele alese
Trasaturile personajelor sunt redate prin mijloace de caracterizare directe
~ (portret, biografie, statut social) ~i indirecte (fapte, gesturi, atitudini, limbaj,
~ raporturi cu alte personaje). Caracterizarea personajelor se realizeaza realist,
veridic, scriitorul folosind limbajul regional ardelenesc nuantand utilizarea
registrelor lexicale in funqie de conditia sociala a personajelor.
Abordarea personajelor ca tipologii este specifica realismului, ca ~i im-
~ portanta acordata relatiei lor cu mediul social. Stratificarea sociala pune in
~ lumina conflictele dintre taranii saraci ~i cei instariti. Conflictul central, lupta
pentru pamant in satul traditional, 1ntre "siiriintocul" Ion al Glaneta~ului ~i
"bocotanul" Vasile Baciu, este dublat de conflictul interior, intre glasul piimiintu-
lui ~i glasul iubirii, simbolizate de cele doua femei dorite de el: Ana ~i Florica.
~ Femeile sunt portretizate ill antiteza : Ana e bogata ~i urata, iar Florica e sara-
ca. ~i frumoasa. Cresc amandoua orfane, una lipsita de caldura sufleteasca a
mamei, cealalta, de protectia tatalui.
Ion este personajul principal ~i eponim din roman. Realizat prin tehnica
l:elmi.ca basoreliefului, domina celelalte personaje implicate in conflict (Ana, Vasile,
~ Florica, George), care-i pun in lumina trasaturile. Tipologia personajului se
<Ji a reliefeaza ~i printr-o tehnica a contrapw1ctului: imaginea lui Ion eel sarac este
w.nil!.a~ realizata in contrast cu imaginea lui George Bulbuc, flacaul bogat; Ion o iu-
~ be~te pe Florica, dar o ia pe Ana de nevasta, in timp ce George o vrea pe Ana,
dar o ia pe Florica.
Mai multe tipologii realiste se regasesc in constructia protagonistului. Din
tif:w1-o-g.i.i punctul de vedere al statutului social, el este tipul taranului sarac, a carui
~ patima pentru pamant izvora~te din convingerea ca averea ii asigura demni-
tatea ~i respectul in comunitate. Din punct de vedere moral, Ion este tipul
176
arivistului fara scrupule, care folose~te femeia ca mijloc de parvenire. Psiho-
logic, este ambitiosul dezumanizat de lacomie.
Ana, fata cu zestre, dar fara noroc, naiva, ,o fire tiicutii ~i oropsitii", lipsita Ca1a =
de iubirea parinteasca, este o victima fara aparare pentru arivistul Ion. Criti- ~' r:Uvt.
cui E. Lovinescu afirma: "Prinsii la mijloc, 'in lupta pentru piimiint dintre Ion ~i C&ui tuYWc
socrul siiu, Vasile Baciu, biata Ana eo tragicii victimii" . Pentru tatal ~i barbatul ei,
ea nu atinge niciodata statutul de fiinta umana, ci le asigura doar garantia
proprietatii asupra pamanturilor.
3. Evide n~ierea prin doua episoade/citate/secven~e comentate a
modului in care evolueaza rela~ia dintre cele doua personaje
Exponent al taranimii prin dragostea pentru pamant, Ion se individuali- ~
zeaza prin modul de a-1obtine: o ba~ocore~te pe Ana $i o impinge la spanzu- a£ ¢iiJu"i.n.im.i.
ratoare. <)i ~
Cum ,,liicomia lui de zestre e centrullumii" (G. Calinescu), patima pentru pa- fil:.ak
mant a tanarului sarac ~i ambipos 11 face sa renunte la femeia iubita, Florica, ~i
sa aleaga ca solupe casatoria cu o fata bogata. Monologul interior evidentiaza &ieom.i.e,
framantarile suflete$ti, conflictul dintre cele doua glasuri- al pamantului $i
al iubirii: "Mii mole~esc ca o babii niiroadii. Parcii n-a~ mai fi 'in stare sii mii scutur
de calicie .. . Las' cii-i bunii Anufa!".
Ion i~i urmare$te scopul cu viclenie ~i tenacitate, o joaca pe Ana la hora, o w.denie,
cheama la poarta, o ignora cateva zile, o seduce si apoi se instraineaza. Sar- tena.c.it.ate. I
cina Anei devine vizibila, fata indura ru$inea, iar Vasile Baciu este silit astfel r:Uvt.<Ji
sa accepte casatoria. Cu toate acestea, Ion da dovada de naivitate, deoarece, nai.u.i.ta1e.
fara o foaie de zestre, nunta nu ii aduce $i pamantul. Este randul socrului sa
se arate viclean.
La nunta, Ion are un al doilea moment de ezitare. Nu o iube$te pe Ana ~i
se gande~te sa fuga in lume cu Flo rica, dar i~i aminte~te de pamanturi, a$a ca
renunta: "- ~i sii riimiin tot calic .. . pentru o muiere! ... ". Cum Ana este insarcina-
l"l.I.U1.ia
ta, Ion o joaca pe Florica ~i o 1mbrati$eaza, inchipuindu-$i ca este mireasa lui.
Ana tresare ,ca mu~catii de viperii", plange ~i, presimtindu-$i nenorocirea, ros-
te~te vaierul repetat de acum inainte: "Norocul meu, norocul meu!".
Dupa nunta, Ana este batuta ~i alungata fara mila de sot ~ide tata. Dupa
un timp, la interventia preotului Belciug, Vasile trece tot pamantul pe nu-
mele ginerelui. Brutalitatea fata de Ana este inlocuita de indiferenta. Sinucide-
rea Anei $i apoi moartea lui Petri~or, fiullor, nu-i trezesc lui Ion regrete.
Dezumanizarea personajului se manifesta, de-a lungul 1ntregului roman, d.e-pmw.m-
in atitudinea fata de Ana. 'J-GN!-
177
 4. Suslinerea unei opinii despre modul in care o idee sau tema ro-
manului studiat se reflecta in evolulia relatiei dintre cele doua
personaje
Consider ca Ana ~i Ion sunt personaje cu trasaturi antitetice: blfmdete - bru-
talitate, devotament - egoism, iubire - interes, caracter slab - caracter tare.
Orbit de patima de a avea pamant, Ion nu vede in aceasta femeie decat un
mijloc de a-~i atinge scopul, fapt reflectat de comportamentul sau fata de ea.
La hora, este tandru (o ,strange la piept pe Ana cu mai muWi gingii~ie, dar ~i mai
prelung" decat ceilalp flacai), apoi este batjocoritor, indiferent sau brutal, lo-
vind-o cu ,cu sfinge rece". Fata de ea simte mai intai mila, apoi dezgust ~i in-
diferenta.
Ana J:~i intelege conditia de victima a luptei celor doi barbati. Lipsita de
iubirea parinteasca, crezuse ca Ion o iube~te . Dupa ce trece de la dragoste la
vinovatie, la ru~ine ~i la dezgust, Ana gase~te in sinucidere singura solutie de
I ie~ire din suferinta. Credinta lui Dumitru Moarca~ ca moartea este blanda
I ei, motivul mo~tenirii ~i al paternitapi, un narator obiectiv, tehnica detaliului semnifica-
pentru cei nefericiti J:i da curajul de a lua o decizie pentru propria viata, iar
'l vestea ad usa de Sa vista o hotara~te . La inmormantare, Ion ~i Vasile ingenun-
cheaza de o parte ~i de cealalta a co~ciugului ,ca doi vinovati". Moartea Anei
~. anticipeaza destinullui Ion, principalul vinovat moral.
~
f
,in societatea tiiriineascii, Jemeia reprezintii douii brate de lucru, o zestre ~i o pro-
duciitoare de copii. Odata criza erotica trecutii, ea inceteazii de a mai insemna ceva
r~
pentru Jeminitate. Soarta Anei e mai rea, dar deosebitii cu mult de a oriciirei femei,
nu" (G. Calinescu).
\
~'t
Concluzie
'.
A~adar, parvenitul Ion repeta modelul socrului sau, care a procedat in tine-
rete la fel ca el, cu deosebirea ca tatal Anei ~i-a iubit nevasta pentru ca 1-a seapat
de saracie. La el, cele doua ,glasuri", parnfmtul ~i iubirea, s-au J:mpacat. In
~r schimb, Ion nu se multume~te cu parnfmtul obtinut fara scrupule, folosindu-se
~
de sentirnentele Anei. ,Ion este o brutii. A batjocorit oJatii, i-a luat averea, a impins-o
la spfinzuratoare ~i a riimas in cele din urmii cu piimfint" (G. Calinescu).
i~j
lhr
ghl
~~
t
I·~.
I"••
d'
iR
178
Romanul realist-balzacian:
,Enigma Otiliei" de G. Calinescu
I. Tema ~i viziunea despre lume
Context
Publicat ill 1938, romanul ,Enigma Otiliei" apare la sfar~itul perioadei interbelice ~i
este al doilea dintre cele patru romane scrise de G. Calinescu.
1. incadrarea romanului intr-o tipologie, intr-un curent cultural!literar, intr-o orientare
tematidi
• Specie literara: ,Enigma Otiliei" este un roman deoarece are o acpune ampla, desfa-
~uratape mai multe· planuri, cu un conflict complex, la care participa numeroase
personaje.
• Tipologie I Curent literar: Este roman realist de tip balzacian, deoarece apar: tema farnili-
tiv, personaje tipice pentru mediulm care triiiesc ~i pentru o anumita categorie sociala.
Depa~e:;;te modelul realismului clasic prin elemente ce tin de modemitate.
2. Temele romanului
• Prin tema, romanul este balzacian ~i citadin: realizeaza o fresca a burgheziei bucure~­
tene de Ia mceputul secolului al XX-lea, prezentand istoria mo~tenirii lui Costache
Giurgiuveanu :;;i formarea/maturizarea tanarului Felix Sima, care, mainte de a-~i face
o cariera, traie:;;te experienta iubirii ~i a relapilor de familie.
3. Elemente de structura ~i de compozitie
• Titlul inipal, ,Parinfii Otiliei", reflecta ideea balzaciana a paternitatii. Autorul
schimba titlul din motive editoriale :;;i accentueaza misterul protagonistei.
• Perspectiva narativa: Intamplarile din roman sunt relatate la persoana a III-a, din
perspectiva unui narator omniscient :;;i omniprezent.
• Compozitie: Romanul, alcatuit din douazeci de capitole, este construit pe mai multe
planuri narative, care urmaresc destinul unor personaje: Otilia, Felix, membrii clanu-
lui Tulea, Stanica etc.
• Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea strazii ~i a casei lui mo:;;
Costache, din perspectiva lui Felix, intrusul/strainul din familia Giurgiuveanu, in
momente diferite ale existentei sale (ill adolescenta :;;i aproximativ zece ani mai tarziu,
,dupa razboi"), dar :;;i prin reluarea, In final, a replicii de la mceput a lui mo:;; Costache
(,Aici nu sta nimeni").
• Conflicte: Perspectiva mo:;;tenirii averii lui Costache Giurgiuveanu genereaza conflic-
tul succesoral dublu (printre ale carui consecinte se va numi:ira ~i dezbinarea familiei
Tulea). Conflictul erotic prive~te rivalitatea dintre adolescentul Felix ~i maturul Pasca-
lopol pentru iubirea Otiliei.
-·-
::s
::s
Ql
•
•
Actiunea romanului se dezvolta pe doua planuri care se mtrepatrund: pe de o parte,
istoria mo~tenirii lui Costache Giurgiuveanu, iar pe de alta parte, maturizarea tana-
rului Felix Sima (caracterul de Bildungsroman).
Personaje: Pentru portretizarea personajelor, autorul alege telmica balzaciana a de-
-"'
Ql
::s
s::::
~
scrierii mediului ~i fizionorniei pentru a sugera astfel trasaturile de caracter.
a:
 4 . 0pinie
, Enigma Otiliei" este un roman realist (balzacian), dar depa~e;;te modelul realismului
,
~

I. Eseu privind tema ~i viziunea despre lume

clasic prin spiritul critic (>i polemic.
Concluzie
, Enigma Otiliei" de G. Calinescu este ill egala masura un roman realist balzacian, dar
~i un roman care sfideaza mtr-o maniera subtila convenpile balzaciene.
' intr-un roman realist-balzacian studiat

Context
Publicat ill 1938, romanul ,Enigma Otiliei apare la sfar~itul perioadei in-
terbelice (o epoca ill care aceasta specie literara se afirma puternic), ~i este al
doilea dintre cele patru romane scrise de G. Calinescu. Teoreticianul roma-
nului romanesc opteaza pentru romanul obiectiv ~i metoda balzaciana (rea-
lismul clasic), dar depa~e~te acest program estetic, apeland la elemente de
modernitate.
1. Evidentierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea roma-
nului studiat intr-o tipolog ie, intr-un curent cultural/literar, intr-
o orientare tematica
Opera literara ,Enigma Otiliei" este un roman deoarece are o actiune am- ~
pla, desfa~urata pe mai multe planuri, cu un conflict complex, la care partici- f.iieA.cvui
pa numeroase personaje.
Este roman realist de tip balzacian deoarece apar tema familiei ~i motivul
mo~tenirii ~i al paternitap.i, pentru ca structura este illcbisa, iar relatarea ill- ti.f~l
c.u/l.en1e.
tamplarilor este facuta la persoana a III-a, din perspectiva unui narator omni-
f.ii.eh.aM..
scient, omniprezent ~i obiectiv; este utilizata tehnica detaliului semnificativ
(descrierea amanunp.ta a strazii An tim, a case lor aflate pe strada ~i a locuintei
lui Costache Giurgiuveanu), iar personajele sunt prezentate ill relatie cu me-
diul din care provin, fiind tipice pentru o anumita categorie sociala (Staruca
!J.e.ali;.dn =
Rap.u - arivistul ~i avocatul demagog, Felix - intelectualul ambitios, Pascalo- elenu.n1.e. de
pol - aristocratul rafinat). Cu toate acestea, romanul depa~e~te modelul realis- m.o.deAn.i1a.te
mului clasic, prin spiritul critic ~i polemic, prin elemente ce tin de modemitate,
precum ambiguitatea personajelor. Astfel, mo~ Costache nu este un avar dez-
umanizat, ci are o iubire paterna sincera pentru Otilia. Pascalopol o iube~te pe
Otilia, patem ~i virilill acela~i timp.
Portretul Otiliei este realizat prin tehnici moderne: comportamentismul ~i
reflectarea poliedrica (pluriperspectivismul). Pana in capitolul al XVI-lea,
Otilia este prezentata mai ales prin comportamentism (fa pte, gesturi, replici),
fara a-i cunoa~te gandurile din perspectiva unica a naratorului. Aceasta teh-
=:
~
..

·-"5
nica este dublata, pe acela~i spatiu narativ, de reflectarea personalitatii Otili- me.n1iMtuf 4-i-
ei ill con~tiinta celorlalte personaje, ceea ce ii alcatuie~te un portret complex ~
::::s
~i contradictoriu: este Je-fetita" cuminte ~i iubitoare pentru mo~ Costache, ~
fata exuberanta, ,admirabila, superioara" pentru Felix, femeia capricioasa, ,cu
cu

-
un temperament de artista" pentru Pascalopol, ,o dezmatata, o stricata" pentru
~ Aglae, ,o fatii de~teaptii", cu spirit practic, pentru Stanica, o rivala ill casatorie
::::s pentru Aurica.
c: Un alt aspect modern, naturalismul, consta ill interesul pentru procesele ~

~ psihice deviante, alienarea ~i senilitatea, motivate prin ereditate ~i mediu. Titi,

18 1
 fiul retardat care se indreapta spre dementa, este o copie a tatalui sau, Simion
Tulea. Aurica, fata batrana, invidioasa :;;i rea, este o copie degradata a mamei.
Amandoua au preocupari obsesive: Aglae - mo:;;tenirea, Aurica - dorinta de
a se casatori. Universul familiei Tulea se afla sub semnul bolii, al degradarii
morale reflectate in plan fizic.
2.1lustrarea temei romanului prin doua episoade/citate/secven!e
comentate
Prin tema, romanul este balzacian :;;i citadin. Caracterul citadin tine de
w.m.a.n modernismul lovinescian. Fresca a burgheziei bucure:;;tene de la 1nceputul
~ secolului al XX-lea, prezentata sub aspect social:;;i economic (istoria mo:;;teni-
')1. ei1.ad.in. rii lui mo:;; Costache Giurgiuveanu), imaginea societatii constituie fundalul
pe care se proiecteaza formarea/maturizarea tanarului Felix Sima, care, ina-
inte de a-:;;i face o cariera, traie:;;te experienta iubirii :;;i a relatiilor de familie.
0 secventa semnificativa pentru tema romanului este aceea a sosirii lui
Felix Sima in casa unchiului sau, Costache Giurgiuveanu. Patruns in locuin-
ta, Felix asista la o scena de familie: jocul de table. Observatia Aglaei Tulea,
sora lui mo:;; Costache, potrivit careia batranul face ,azil de orfani" li vizeaza
in mod direct pe Felix :;;i pe Otilia, Aglae percepandu-i pe tineri cape ni:;;te
rivali la mo:;;tenirea fratelui ei.
Un alt episod prin care este ilustrata tema balzaciana a mo:;;tenirii este
acela in care mo:;; Costache face un atac de apoplexie :;;i intreaga familie Tu-
lea, in frunte cu Aglae, !i ocupa militare:;;te casa, temandu-se ca Felix sau
Otilia :;;i-ar putea insu:;;i banii pe care batranul refuza sa-i depuna la banca.
3. Prezentarea a patru elemente de structura ~i de compozi!ie ale
textului narativ, semnificative pentru tema ~i viziunea despre
lume din romanul studiat (de exemplu : aqiune, cont1ict, relatii
temporale ;;i spatiale, incipit, final, tehnici narative, perspecti va
narativa, registre s tilistice, lirnbajul personajelor etc.)
Titlul initial, ,Parinfii Otiliei", reflecta ideea balzaciana a paternitatii, de-
i.deea. oarece fiecare dintre personaje determina cumva soarta orfanei Otilia, ca ni:;;te
~ , parinti''. Autorul schirnba titlul din motive editoriale :;;i deplaseaza accentul
a~ de la motivul realist al paternitatii la misterul protagonistei.
lntamplarile din roman sunt relatate la persoana a III-a, din perspectiva
unui narator omniscient :;;i omniprezent. Naratorul se ascunde in spatele di-
~
IUl!!afi.u.Q. verselor ma:;;ti (de exemplu, personajul-reflector Felix Sima, prin intermediul
o.fie.c.ti.v.ii caruia sunt prezentate alte personaje), fapt dovedit :;;ide limbajul uniformizat.
Romanul, alcatuit din douazeci de capitole, este construit pe mai multe
planuri narative, care urmaresc destinul unor personaje, prin acumularea
detaliilor: destinul Otiliei, allui Felix, al membrilor clanului Tulea, allui Sta-
nica etc. Un plan urmare:;;te lupta dusa de clanul Tulea pentru obtinerea
~ mo:;;tenirii lui Costache Giurgiuveanu :;;i inlaturarea Otiliei Marculescu. Al
doilea plan prezinta destinul tanarului Felix Sima care, ramas orfan, vine la
182
Bucure:;;ti pentru a studia Medicina, locuie:;;te in casa tutorelui sau, avarul
Costache Giurgiuveanu :;;i traie:;;te iubirea adolescentina pentru Otilia. ~
Incipitul romanului realist fixeaza veridic cadrul temporal (,intr-a seara de ~
la inceputullui iulie 1909") :;;i spatial (strada Antim din Bucure:;;ti, casa lui mo:;; c.a.dJud
Costache), prezinta principalele personaje, sugereaza conflictul :;;i traseaza ~¥
principalele planuri epice. Finalul este inchis prin rezolvarea conflictului :;;i iJ2afia£
este urmat de un epilog.
Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea strazii :;;i a casei
lui mo:;; Costache, din perspectiva lui Felix, intrusullstrainul din familia Giur- ii.rn.e.bUa
giuveanu, in momente diferite ale existentei sale (in adolescenta :;;i aproxima- ~
tiv zece ani mai tarziu, ,dupa razboi") . Simetria este sustinuta :;;ide raspunsul CUuzlu£
dat demo:;; Costache la venirea lui Felix, reluat in finalul romanului: ,Aici nu
sta nimeni".
Istoria mo:;;tenirii include un dublu conflict succesoral: este vorba pe de o
parte, de ostilitatea manifestata de Aglae impotriva orfanei Otilia, :;;i pe de
alta parte, de interesullui Stanica pentru averea batranului, care duce la dez- ~
binarea familiei Tulea. Conflictul erotic prive:;;te rivalitatea dintre adolescen-
tul Felix :;;i maturul Pascalopol pentru iubirea Otiliei.
In conflictul pentru mo:;;tenire se afla doua familii inrudite. Meml_:rii acesto-
ra apartin unor tipologii umane care contureaza universul social. In casa lui
Costache Giurgiuveanu, proprietarul averii, traie:;;te Otilia Marculescu, ado-
lescenta orfana, fiica celei de-a doua sotii decedate a acestuia. Aici ajunge orfa-
nul Felix Sima, venit la tutorele sau din Bucure:;;ti pentru a studia Medicina.
Mo:;;ierul Leonida Pascalopol, prieten al batranului virie in casa din dorinta de
a avea o familie :;;i din afectiune pentru Otilia, pe care o cunoa:;;te de mica.
In casa vecina traie:;;te o a doua familie, inrudita cu prima, care aspira la
mo:;;tenirea averii batranului. ,Clanul'' Tulea este condus de sora lui Costa-
che, Aglae. Din familie fac parte sotul acesteia, Sirnion Tulea :;;i cei trei copii
ai lor, Olimpia, Aurica :;;i Titi. Acestei farnilii i se adauga Stanica Ratiu, sotul
Olimpiei, domic sa obtina mo:;;tenirea.
Expozitiunea este realizata in metoda realist-balzaciana: situarea exacta a ac-
=-
tiunii in timp :;;i spatiu, veridicitatea sustinuta prin detaliile topografice (descrie- ~
rea strazii), finetea observatiei si notarea detaliului semnificativ. Caracteristicile ~
arhitectonice al~ strazii si ~e ~asei lui mos Costache sunt surprinse de ,ochiul dupii me.to.-
unui estet", din perspectiva naratorului specializat, de:;;i observatia li este atri-
buita personajului-reflector, Felix Sima, care cauta o anurnita casa. Pentru Bal-
zac, ,a casa este un document sociologic ~i moral". Strada :;;i casa lui mo:;; Costache
sugereaza, prin detaliile surprinse, contrastul dintre pretentia de confort :;;i
bun gust a unor locatari bogati :;;i realitate: inculti (aspectul de kitsch, ameste-
cul de stiluri arhitectonice incompatibile), zgarciti (case cu omamente din ma-
teriale ieftine), snobi (imitarea arhitecturii clasice), delasatori (urme vizibile
ale umezelii :;;i ale uscaciunii, impresia de paragina). Arhitectura sugereaza
imaginea unei lumi in declin, care a avut candva energia necesara pentru a
dobandi avere, dar nu :;;i fondul cultural.
Odata intrat in casa, Felix li cunoa:;;te pe unchiul sau (un omulet straniu care
se teme de straini) :;;i pe veri:;;oara Otilia, apoi asista la o scena de farnilie: jocul
183
 de table. Naratorul ii atribuie lui Felix observarea obiectiva a personajelor pre- gica, adaugand un alt tip uman, arivistul. Tendinta de generalizare conduce la
zente in odaia malta in care este introdus. Sunt realizate portretele fizice ale realizarea unei tipologii clasice: mo~ Costache - avarul, Aglae - ,baba absolutii
personajelor, cu detalii vestimentare ~i fiziologice care sugereaza, in maniera Jiirii cusur In riiu ", Aurica- fata bi'itrana, Simian - dementul senil, Titi - debilul
clasica, anumite trasaturi de caracter ~i sunt prezentate, in mod direct, starea mintal, Staruca Ratiu - arivistul, Otilia- cocheta, Felix - ambitiosul, Pascalopol
civila, statutul in familie, elementele de biografie. Toate aceste aspecte configu- - aristocratul rafinat.
reaza atmosfera neprimitoare, imaginea mediului in care patrunde tanarul,
prefigurand cele doua planuri narative ~i conflictul principal. 4. Exprimarea unei opinii despre modul in ca re se reflecta o idee sau
Intriga se dezvolta pe doua planuri care se intrepatrund: pe de o parte, tema in romanul balzacian ales
inl.IJ.c;a /l.e.
~ este prezentata istoria mo~tenirii lui Costache Giurgiuveanu, iar pe de alta in opinia mea, ,Enigma Otiliei" este un roman realist balzacian prin: pre-
pe. do.uii parte, romanul are in centru destinul tanarului Felix Sima, maturizarea lui zentarea critica a unor aspecte ale societatii bucure~tene de la inceputul secolu-
~ (ceea ce-i confera cartii caracterul de Bildungsroman). lui al XX-lea, tema paternitatii ~i a mo~tenirii, structura, specificul secventelor
Lupta pentru mo~tenirea batranului avar este un prilej pentru observarea descriptive (observatia ~i detaliul semnificativ), realizarea unor tipologii, veri-
efectelor, in plan moral, ale obsesiei banului. Mo~ Costache, proprietar de dicitate, naratiunea la persoana a III-a. Cartea depa~e~te insa modelul realis-
imobile, restaurante ~i actiuni, nutre~te iluzia longevitatii ~i nu pune in prac- mului clasic prin spiritul critic ~i polemic, prin elemente ale modernitatii (am-
tica niciun proiect pentru a-i asigura viitorul Otiliei. Clanul Tulea urmare~te biguitatea personajelor, interesul pentru procesele psihice deviante, tehnicile
sa mo~teneasca averea lui, plan periclitat ipotetic de adoptia Otiliei. De~i are modeme de caracterizare- comportamentism, reflectarea poliedrica).
0 afectiune sincera pentru fata, batranul amana adoptia ei, de dragul banilor
Concluzie
~i pentru ca se teme de Aglae. El incearca totu~i sa puna in aplicare ni~te pla-
nuri pentru a o proteja pe Otilia, intentionand sa-i construiasca o casa cu Roman al unei farnilii ~i istorie a unei mo~teniri, ,Enigma Otiliei" de G. Ca-
materiale provenite de la demolari. Proiectele lui mo~ Costache nu se reali- linescu se incadreaza in categoria prozei realist-balzaciene, de~i criticul N. Ma-
zeaza, deoarece, din cauza efortului depus la transportarea materialelor, ba- nolescu considera ca este de un ,balzacianism Jiirii Balzac".
tranul este lovit de o criza de apoplexie. Chiar daca pentru familia Tulea
boala lui mo;; Costache reprezinta un prilej de a-i ocupa militare~te casa, in
a~teptarea mortii batranului ~i a obtinerii mo~tenirii, ingrijirile lui Felix, ale
Otiliei ~i ale lui Pascalopol determina insanato~irea batranului avar. Moartea
lui mo~ Costache este provocata, in cele din urma, de Stanica Ratiu, ginerele
Aglaei, care urmare~te sa parvina ~i ii fura avarului banii de sub saltea. In
deznodamant, Olimpia e parasita de Stanica, Aurica nu-~i poate face o situa-
tie, iar Felix o pierde pe Otilia.
Alaturi de avaritie, lacomie ~i parvenitism, trasaturi sociale supuse obser-
vatiei ~i criticii in romanul realist, sunt infati~ate alte aspecte ale farniliei bur-
gheze: relatia dintre parinti ~i copii, casatoria, conditia orfanului.
Planul formarii tanarului Felix, student la Medicina, urmare~te experiente-
le traite de acesta in casa unchiului sau, in special iubirea adolescentina pentru
Otilia. Este gelos pe Pascalopol, dar nu ia nicio decizie, fiindca primeaza dorin-
ta de a-~i face o cariera. Otilia il iube~te pe Felix, dar dupa moartea lui mo~
Costache il parase~te, considerand ca reprezinta o piedica in calea realizarii
lui profesionale. Ea se casatore~te cu Pascalopol, barbat matur, care ii poate
oferi intelegere ~i protectie. in epilog, aflam ca, generos, Pascalopol i-a redat
Otiliei libertatea de a- ~i trai tineretea, ea devenind sotia unui conte exotic ~i
cazand in ,platitudine". Otilia ramane pentru Felix o imagine a eternului fe-
minin, iar pentru Pascalopol o ,enigma."
tePz.nici Pentru portretizarea personajelor, autorul alege tehnica balzaciana a descri-
~de. erii mediului ~i fizionorniei, din care se pot deduce trasaturile de caracter. Par-
~ a tretul balzacian pome~te de la caracterele clasice (avarul, ipohondrul, gelosul,
ambitiosul, cocheta), carora realismulle confera dimensiune sociala ~i psiholo-
~
184 185
 Romanul realist-balzacian:
,Enigma Otiliei" de G. Calinescu
II. Particularitati de constructie a personajului principal
Context
Publicat i:n 1938, romanul ,Enigma Otiliei" apare la sfi\r~itul perioadei interbelice
este al doilea dintre cele patru romane scrise de G. CHinescu.
1. Eleme nte de structura ~i de <ompozi~i e
• Titlul inip.al, ,Piirinfii Otiliei", reflecta ideea balzaciana a paternitatii. Autorul schimba
titlul din motive editoriale ~i accentueaza misterul protagonistei.
• Prin tema, romanul este balzacian ~i citadin: realizeaza o fresca a burgheziei bucure~­
tene de Ia i:nceputul secolului al XX-lea, prezinta istoria mo~tenirii lui mo$ Costache
Giurgiuveanu ~i formarea/maturizarea tanarului Felix Sima, care, i:nainte de a -~i face
o cariera, traie~te experienta iubirii ~i a relap.ilor de familie.
• Perspectiva narativa: Intamplarile din roman sunt relatate la persoana a III-a, din
perspectiva unui narator omniscient $i omniprezent.
• Compozitie: Romanul, alcatuit din douazeci de capitole, este construit pe mai multe
planuri narative, care urmaresc destinul unor personaje: Otilia, Felix, membrii clanu-
lui Tulea, Stanica etc.
• Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea strazii $i a casei lui mo~
Costache, din perspectiva lui Felix, intrusul/strainul din familia Giurgiuveanu, i:n
momente diferite ale existentei sale (i:n adolescenta ~i aproximativ zece ani mai tarziu,
,dupii riizboi"), dar $i prin repetarea replicii lui mo~ Costache: ,Aici nu stii nimeni."
• Conflicte. Perspectiva mo$tenirii lui Costache Giurgiuveanu genereaza conflictul suc-
cesoral dublu (printre ale cfuui consecinte se va numara $i dezbinarea familiei Tulea).
Conflictul erotic prive$te rivalitatea dintre adolescentul Felix ~i maturul Pascalopol
pen tru iubirea Otiliei.
2. Statutul social, psihologic, moral etc. al personaj ului ales
Studenta !a Conservator, i:nzesh·ata cu un temperament de artista, Otilia reprezinta tipul
cochetei ~i i:ntruchipeaza misterul feminin. Portretul Otiliei este realizat prin tehnid mo-
deme precum comportamentismul $i reflectarea poliedrica (pluriperspectivismul).
3. 11ustrarea t rasaturilor personajului ales, prin secve nte na rative/situatii semnificative
sau prin citate comentate
Portretul Otiliei se contureaza i:n mod direct, i:n scena venirii lui Felix (frumusete,
delicatete), dar mai ales prin caracterizare indirecta (generozitate). Comportamentul
·-.a
:::s
derutant a! fetei i:J descumpane~te pe Felix, pentru ca nu - ~i poate explica trecerea ei
brusca de la o stare la alta. Otilia se autocaracterizeaza astfel: ,Sunt Joarte crzpricioasii,
vreau sii flu liberii!".
Ql 4.0pinie
-"'
Ql
:::s
t::
~
Otilia reprezinta pentru Felix o imagine a etemului feminin, iar pentru Pascalopol ,o
enigma."
Concluzie
a: Misterul personajului feminin este conferit de trasaturile contradictorii
tehnicile mod erne de portretizare.
~i sustinut prin
,
;a
-~
II. Eseu despre particularitatile de constructie
a personajului principal dintr-un roman realist-
balzacian
Context
~i
Publicat in 1938, romanul ,Enigma Otiliei" apare la sfar~itul perioadei
interbelice (o epoca in care se afirma puternic aceasta specie literara) ~i este
al doilea dintre cele patru romane scrise de G. Calinescu. Teoreticianul roma-
nului romanesc opteaza pentru romanul obiectiv ~i metoda balzaciana (rea-
lismul clasic), dar depa~e~te acest program estetic, apeland la elemente de
modernitate.
1. llustrarea a patru elemente de structura ~i de compozi!ie ale ro-
manului, semnificative pentru realizarea personajului din romanul
studiat (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale ~i spatiale,
incipit, fjnal, tehnici narative, perspectiva narativa, registre stilis-
tice, limbajul person ajelor etc.)
Prin terna, romanul este balzacian ~i citadin. Caracterul citadin tine de mo-
dernismullovinescian. Fresca a burgheziei bucure~tene de la inceputul secolu- IWm.a./1.
lui al XX-lea, prezentata sub aspect social ~i economic (istoria mo~tenirii lui ~
mo~ Costache Giurgiuveanu), imagine a societatii constituie fundalul pe care ¥ cda.din. flll.U
se proiecteaza formarea/maturizarea tanarului Felix Sima, care, inainte de tem.a.
a-~i face o cariera, traie~te experienta iubirii ~i a relatiilor de farnilie.
Titlul initial, ,Piirinfii Otiliei", reflecta ideea balzaciana a paternitatii, de-
oarece fiecare dintre personaje determina cumva soarta orfanei Otilia, ca ni~te
"parinti". Autorul schimba titlul din motive editoriale ~i deplaseaza accentul
de la motivul realist al paternitatii la misterul protagonistei.
Intamplarile din roman sunt relatate la persoana a III-a, din perspectiva
unui narator omniscient ~i omniprezent. Naratorul se ascunde in spatele di- .
verselor ma~ti (de exemplu, personajul-reflector Felix Sima, prin intermediul :;::;::::=
caruia sunt prezentate alte personaje), fapt dovedit ~ide lirnbajul uniformizat. o.&edi.u.ii.
Romanul, alcatuit din douazeci de capitole, este construit pe mai multe pla-
nuri narative, care urmaresc destinul unor personaje, prin acumularea detalii-
lor: destinul Otiliei, allui Felix, al membrilor clanului Tulea, allui Stanica etc.
Un plan urmare~te lupta dusa de clanul Tulea pentru obtinerea mo~tenirii lui
Costache Giurgiuveanu ~i inlaturarea Otiliei Marculescu. Al doilea plan pre- ~
zinta destinul tanarului Felix Sima care, ramas orfan, vine la Bucure~ti pentru
a studia Medicina, locuie~te in casa tutorelui sau, avarul Costache Giurgiuvea-
nu, ~i traie~te iubirea adolescentina pentru Otilia.
187
 in.cif:Utui Incipitul romanului realist fixeaza veridic cadrul temporal (,intr-a searii de
~ la inceputullui iulie 1909") ;;i spatial (strada Antim din Bucure;;ti, casa lui mo;;
cadJw1 Costache), prezinta principalele personaje, sugereaza conflictul ;;i traseaza
i:.emfwJw1 ~ principalele planuri epice. Finalul este inchis prin rezolvarea conflictului ;;i
~ este urmat de un epilog.
Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea strazii ;;i a casei
ii.m.e.VLia lui mo;; Costache, din perspectiva lui Felix, intrusullstriiinul din familia Giur-
incipi.tu£u.i = giuveanu, in momente diferite ale existentei sale (in adolescenta 9i aproxima-
Cin-aful tiv zece ani mai tarziu, ,dupii razbai") . Simetria este sustinuta 9i de raspunsul
dat de mo;; Costache la venirea lui Felix, reluat in finalul romanului: ,Aici nu
sta nimeni".
Conflictul romanului se bazeaza pe relatiile dintre doua familii inrudite.
Membrii acestora apartin unor tipologii care contureaza universul social.
Din prima familie fac parte Costache Giurgiuveanu (posesorul averii) ;;i Oti-
lia Marculescu (o adolescenta orfana, fiica celei de-a doua sotii decedate a lui
Costache). In aceasta familie patrunde Felix Sima, nepotul batranului, care
. vine la Bucure;;ti pentru a studia Medicina. Tanarul va locui la unchiul ;;i
~ tutorele sau legal, mo;; Costache. Un alt intrus este Leonida Pascalopol, prie-
ten al batranului. Afectiunea mo;;ierului pentru Otilia, pe care o cunoa;;te de
mica ;;i dorinta de a avea o familie care sa-i alunge singuratatea reprezinta
motivele vizitelor repetate ale lui Pascalopol in casa lui mo;; Costache. A
doua familie, vecina ;;i inrudita, care aspira la mo;;tenirea averii batranului,
este familia surorii acestuia, Aglae.
Perspectiva mo;;tenirii averii lui Costache Giurgiuveanu genereaza un
~ dublu conflict succesoral (ostilitatea manifestata de Aglae impotriva orfanei
.vw&. Otilia ;;i interesullui Stanica pentru averea batranului). Conflictul erotic pri-
ve;;te rivalitatea adolescentului Felix ;;i a maturului Pascalopol pentru iubi-
rea Otiliei.
2. Precizarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului
ales
Studenta la Conservator, inzestrata cu un temperament de artista, Otilia
Otiiia reprezinta tipul cochetei, dar intruchipeaza, in egala masura, misterul feminin.
Portretul Otiliei este realizat prin tehnici moderne. Pana in capitolul
al XVI-lea, Otilia este prezentata mai ales prin comportamentism (fapte, ges-
t.ePuti.c.i turi, replici), cititorul cunoscandu-i gandurile doar din propriile marturisiri,
m.o.d.vw.e.: fara a beneficia de perspectiva unica a naratorului. Aceasta tehnica este du-
~~ blata, in acela;;i spapu narativ, de reflectarea poliedrica a personalitapi Otiliei
~~ in con;;tiinta celorlalte personaje (pluriperspectivismul), ceea ce confera ambi-
~ guitate personajului, iar in plan simbolic sugereaza enigma, misterul femini-
tatii. Relativizarea imaginii prin reflectarea in mai multe oglinzi paralele al-
catuie;;te un portret complex ;;i contradictoriu: Je-fetita" cuminte ;;i iubitoare
pentru mo;; Costache, fata exuberanta, ,admirabilii, superiaarii" pentru Felix,
femeia capricioasa, ,cu un temperament de artistrY' pentru Pascalopol, ,a dezmata-
ta, o stricata" pentru Aglae, ,a fata de~teapta", cu spirit practic, pentru Stanica, o
rivala in casatorie pentru Aurica, ,cea mai elegantii conservataristii ~i mai man-
188
dra" pentru colegii lui Felix, care invidiaza familiaritatea tanarului cu Otilia.
Insa eel care intuie;;te adevarata dimensiune a personalitatii Otiliei este We-
issmann, prietenullui Felix, care, ii spune acestuia, la moment dat: ,Orice
Jemeie care iube~te un biirbat fuge de el, ca sa ramiina in amintirea lui ca a aparifie
luminaasa. Damni~aara Ofilia trebuie sii fie afat a inteligenta. Dupii elite mi-ai spus,
infeleg ca te iube~te."
Scriitorul insu;;i justifica misterul personajului feminin prin prisma imatu-
ritatii lui Felix, afirmand : ,Nu Otilia are a enigma, ci Felix crede cii are. Pentru
arice tiinar de dauazeci de ani, enigmaticii va fi in veci fata care il va respinge, diindu-i
davezi de afectiune."
3.11ustrarea trasaturilor personajului ales, prin secven1e narative/
situa1ii semnificative sau prin citate comentate
Intaiul portret fizic al Otiliei este realizat din perspectiva lui Felix, pe care
ea il prime;;te cu caldura in casa lui mo9 Costache: ,Felix privi spre capatul
sciirii ca spre un cer deschis ~i vazu, in aprapierea lui Hermes eel vapsit cafeniu, un ~
cap prelung ~i tiinar de fatii, inciircat cu bucle, caziind piinii pe umeri." , Veri~aara'" &0ic-
Otilia pe care o ;;tia doar din scrisori il surprinde in mod placut, mai ales ca
frumusetea ei contrasteaza cu portretul fetei batrane Aurica, iar delicatetea,
cu rautatea Aglaei: ,Fata parea sa aiba aptsprezece-nauasprezece ani. Fata masli-
nie, cu nasul mic ~i ochii faar te alba~tri, arata faarte capilaroasa intre multele bucle
~i gulerul de dantela. lnsa in trupul subfiratic, cu aase delicate ca de agar, de un stil
perfect, far a acea sliibiciune supta ~i piitata a Aureliei, era o mare libertate de mi~cari,
a stfipiinire desaviir~ita de femeie."
In scena jocului de table, Aglae ii a;;aza pe Felix ;;i Otilia in aceea;;i catego-
rie, prin caracterizare directa: ,N-am ~tiut, faci azil de arfani", ii repro;;eaza ea ~
fratelui sau. Conditia de orfan a fetei, evidentiata de primul titlu al romanu- ~~.e. cl.iAedii
lui, ,Parinfii Otiliei", este precizata in aceasta scena din eel dintai capitol.
Portretul Otiliei se contureaza mai ales prin caracterizare indirecta. Astfel, caJ!.acie;,i..
inca din seara sosirii lui Felix in casa lui mo;; Costache, neavand o camera 'P'>£
pregatita, Otilia ii ofera cu generozitate odaia ei, prilej pentru Felix de a des- in.d.il..eetii
coperi in amestecul de dantele, partituri, romane frantuze;;ti, cutii de pudra
;;i parfumuri o parte din personalitatea exuberanta a Otiliei. In cazul acestui ~.
portret se apeleaza la tehnica balzaciana a caracterizarii prin descrierea inte- ~
riorului.
Otilia reprezinta intruchiparea misterului feminin, iar comportamentul
derutant al fetei il descumpane;;te pe Felix, pentru ca nu-;;i poate explica
schimbarile de atitudine, trecerea ei brusca de la o stare la alta. Otilia insa;;i
recunoaste cu sinceritate fata de Felix ca este o fiinta dificila si se autocarac-
terizeazi astfel: ,Sunt faarte ,capriciaasa, vreau sii flu Libera! [... ] Eu am un tempe- ~
rament nefericit: mii plictisesc repede, sufiir ciind sunt cantrariatii". ~
Ultima intalnire dintre Felix ;;i Otilia, inaintea plecarii ei din tara impreu- '.J~ _ i.nr
na cu Pascalopol, este esentiala pentru intelegerea personalitatii tinerilor ;;i a te.£e.c1v..o.M
atitudinii lor fata de iubire. Daca Felix este intelectualul ambitios, care nu ~
suporta ideea d~ a nu realiza nimic in viata ;;i pentru care femeia reprezinta ouela -
un sprijin in cariera, Otilia este cocheta, care crede ca ,rastul femeii este sa c.o.cAeta
189
 placa, in afara de asta neputand exista Jeri eire". Otilia concepe iubirea in felul
aventuros al artistului, cu daruire ~i libertate absoluta, in tirnp ce Felix este
dispus sa a~tepte oricat in virtutea promisiunii ca, la un moment dat, se va
casatori cu Otilia. Dandu-~i seama de aceasta diferenta, dar ~ide faptul ca ea
ar putea reprezenta o piedica in calea realizarii profesionale a lui Felix, Otilia
il parase~te pe tanar ~i alege siguranta casatoriei cu Pascalopol.
In epilog, cativa ani mai tarziu de la aceste intamplari, Felix se intalne~te
in tren cu Pascalopol, care ii dezvaluie faptul ca i-a redat Otiliei cu generozi-
tate libertatea de a -~i trai tineretea, iar ea a devenit sotia unui conte exotic. ,A
~ fost o fata delicioasa, dar ciudata. Pentru mine e o enigma", afirma Pascalopol
despre Otilia. Felix observa in fotografia pe care i-o arata mo~ierul o femeie
frumoasa, dar in care nu o mai recunoa~te pe tanara exuberanta de odinioa-
ra, fiindca ,un aer de platitudine feminina stingea totul."
4. Sus1inerea unei opinii despre modul in care se refl ecta o idee sau
t ema romanului balzacia n i n constru c1ia personajului
In opinia mea, Otilia reprezinta pentru Felix o imagine a eternului femi-
nin, iar pentru Pascalopol o ,enigma". Misterul personajului pare a se ascun-
de intr-o replica pe care Otilia i-o adreseaza lui Felix la un moment dat: ,Noi
nu traim dedit cinci-~ase ani." Romancierul insu~i a acordat un loc a parte aces-
tui personaj feminin, in care marturise~te ca regase~te 0 parte din sine.
Concluzie
Misterul personajului feminin este conferit de trasaturile contradictorii
ale cochetei cu temperament de artista ~i este sustinut prin tehnicile moder-
ne de portretizare. Alegerea ei din final, neexplicata de narator, men tine am-
biguitatea personajului: este ea o femeie interesata de averea lui Pascalopol
sau una capabila de sacrificiu pentru barbatul iubit? ,Enigma" Otiliei este,
de fapt, irnaginea idealizata pe care i-o construiesc cei doi barbati care o iu-
besc, tanarul Felix ~i maturul Pascalopol.
190
Romanul realist-balzacian:
,Enigma Otiliei" de G. Calinescu
Ill. Rela!ia dintre doua personaje
Context
Publicat in 1938, romanul ,Enigma Otiliei" apare la sfi!r;;ih1l perioadei interbelice ~i
este al doilea dintre cele patru romane scrise de G. Cilinescu .
1. Elemente de structura ~i de compozi!ie ale romanului, semniftcative pentru realiza-
rea personajului din romanul studiat
• Titlul initial, ,Parinfii Otiliei", reflecta ideea balzaciana a paternita~ii. Autorul schimba
titlul din motive editoriale ;;i accentueaza misterul protagonistei.
• Prin tema, romanul este balzacian ~i citadin: realizeaza o fresca a burgheziei bucure;;-
tene de la incepuhll secolului al XX-lea, prezentand istoria mo;;tenirii lui Costache
Giurgiuveanu ;;i formarea/maturizarea tanarului Felix Sima, care, inainte de a-;;i face
o cariera, traie;;te experienta iubirii ;;i a relatiilor de familie.
• Perspectiva narativa: lntamplarile din roman sunt relatate Ia persoana a III-a, din
perspectiva unui narator omniscient ;;i ornniprezent.
• Compozilie: Romanul, alcaruit din douazeci de capitole, este construit pe mai multe
plan uri narative, care urmaresc destinul unor personaje: Otilia, Felix, membrii clanu -
lui Tulea, Stanica etc.
• Simetria incipitului cu ftnalul se realizeaza prin descrierea strazii ;;i a casei lui mo;;
Costache, din perspectiva lui Felix, intrusul/strainul din familia Giurgiuveanu, in
momente diferite ale existentei sale (in adolescenta ;;i aproximativ zece ani mai tarziu:
· ,dupii riizboi"), dar ;;i prin reluarea, in final, a replicii lui mo;; Costache: ,Aici nu stii
nimeni."
• Conflicte: Perspectiva mo;;tenirii averii lui Constache Giurgiuveanu genereaza con-
flichll succesoral dublu ramificat. Conflicrul erotic prive;;te rivalitatea dintre adoles-
cenrul Felix ;;i marurul Pascalopol pentru iubirea Otiliei.
2. Statutul social, psihologic, moral etc. al fiediruia dintre personajele a lese
Felix ;;i Otilia alcaruiesc un cuplu de personaje care ilustreaza tema iubirii, in acest ro-
man realist. Felix Sima, ramas orfan, vine de la Ia~i, Ia Bucure;;ti, pentru a srudia Medi-
cina ;;i va locui la hltorele ;;i unchiullui, batranul avar Costache Giurgiuveanu. In casa
aceshlia va trai iubirea adolescentina pentru Otilia. Aceasta este o tanara cu un tempe-
rament de artista, srudenta Ia Conservator.
3. Evolutia rela~iei dintre cele doua personaje prin episoade/citate/secven1e comentate
• Felix Sima, care vine in casa lui mo~ Costache Giurgiuveanu, este caracterizat in mod
·--
:l
:l
direct de narator inca de la incepurul romanului. Otilia Marculescu, fiica vitrega a lui QJ
mo;; Costache, il prime;;te plina de caldura ~i il protejeaza. Intaiul portret fizic al Oti-
liei este realizat din perspectiva lui Felix.
• intre cei doi se na;;te inca de la inceput o afectiune delicata, determinata ;;ide condip a -
"'
QJ
:l
t:
-
lor de orfani. lmpulsiv ;;i inca imatur, Felix percepe dragostea la modul romantic,
transformand-o pe Otilia intr-un ideal feminin. a
Cl.
 -~

\~
• Modalitili de caracterizare: Portretul Otiliei este realizat nu numai prin modalitati
traditionale de caracterizare, ci ;;i prin tehnici modeme: comportamentismul ~ ·re - Ill. Eseu cu privire Ia relatia dintre doua personaje
flectarea poliedrica (pluriperspectivismul). 0 trasatura a formulei estetice modeme
este ambiguitatea personajelor. Felix nu este un ambitios lipsit de scrupule, ci un
l dintr-un roman realist-balzacian studiat
adolescent orfan capabil sa iubeasca dezinteresat. Hotarat sa-;;i faca o cariera, se ba-
zeaza pe luciditate ~i profunzime intelectuala.
• Ultima mtalnire dintre Felix (>i Otilia, maintea plecarii ei din tara impreuna cu Pasca-
lopol, este esentiala pentru mtelegerea personalitatii tinerilor ~i a atitudinii lor fata de Context
iubire. Publicatin 1938, romanul ,Enigma Otiliei" apare la sfar;;itul perioadei inter-
4.0pinie belice (o epoca in care se afirma puternic aceasta specie literara), ;;i este al doilea
dintre cele patru romane scrise de G. Cilinescu. Teoreticianul romanului roma-
In cuplul Felix - Otilia, femeia este cea care, plecand cu Pascalopol, dovede~te eli are
nesc opteaza pentru romanul obiectiv ;;i metoda balzaciana (realismul clasic),
puterea de a decide pentru amandoi (>ide a face un sacrificiu din iubire, dand tanarului
dar depa;;e;;te acest program estetic, apeland la elemente de modernitate.
posibilitatea sa-~i implineasca visul de a deveni un medic foarte bun.
1. llustrarea a patru elemente de structura ~i de compozi~ie ale ro-
Concluzie
manului, semnificative pentru analiza re la~i ei dintre cele doua
Otilia reprezinta pentru Felix mai degraba o imagine idealizata decat o femeie pe care o personaje (de exemplu : aqiune, conflict, relatii temporale ~i spa-
iube~te cu adevarat.
tiale, incipit, final, tehnici narative, perspectiva narativa, registre
stilistice, limbajul personajelor etc.)
Prin tema, romanul este balzacian ;;i citadin. Caracterul citadin tine de
modernismul lovinescian. Fresca a burgheziei bucure;;tene de la inceputul -'UJ.m(Ut.

secolului al XX-lea, prezentata sub aspect social;;i economic (istoria mo;;teni- ~

rii lui mo;; Costache Giurgiuveanu), imaginea societapi constituie fundalul 91 ciJ:.adin.
pe care se proiecteaza formarea/maturizarea tanarului Felix Sima, care, ina- pAirL tenui
inte de a-;;i face o cariera, traie;;te experienta iubirii ;;i a relatiilor de familie.
Titlul initial, ,Piirinpii Otiliei", reflecta ideea balzaciana a paternitatii, de-
oarece fiecare dintre personaje determina cumva soarta orfanei Otilia, ca ni;;te tiif.u£
, parinp". Autorul schimba titlul din motive editoriale ;;i deplaseaza accentul
de la motivul realist al paternitatii la misterul protagonistei.
Intamplarile din roman sunt relatate la persoana a III-a, din perspectiva
unui narator omniscient ;;i omniprezent. Naratorul se ascunde in spatele di-
verselor ma;;ti (de exemplu, personajul-reflector Felix Sima, prin intermediul ~
caruia sunt prezentate alte personaje), fapt dovedit ;;ide limbajul uniformizat. o.&ediv.ii
Romanul, alcatuit din douazeci de capitole, este construit pe mai multe pla-
nuri narative, care urmaresc destinul unor personaje, prin acumularea detalii-
lor: destinul Otiliei, allui Felix, al membrilor clanului Tulea, allui Staruca etc.
Un plan urmare;;te lupta dusa de clanul Tulea pentru obtinerea mo;;tenirii lui

·--
~
~
Costache Giurgiuveanu ;;i inlaturarea Otiliei Marculescu. Al doilea plan pre-
zinta destinul tanarului Felix Sima care, ramas orfan, vine la Bucure;;ti pentru
a studia Medicina, locuie;;te in casa tutorelui sau, avarul Costache Giurgiuvea-
~

cu nu, ;;i traie;;te iubirea adolescentina pentru Otilia.

-
"'cu
~
s::
~
Incipitul romanului realist fixeaza veridic cadrul temporal (,,intr-a searii de
Ia !nceputullui iulie 1909") ;;i spatial (strada An tim din Bucure;;ti, casa lui mo;;
Costache), prezinta principalele personaje, sugereaza conflictul ;;i traseaza
principalele planuri epice. Finalul este inchis prin rezolvarea conflictului ;;i
inciJ1iiu1
~
cacf;wi.
~91
~
ct este urmat de un epilog.
193
 Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea strazii ~i a casei lui
mo~ Costache, din perspectiva lui Felix, intrusullstrainul din familia Giurgiuvea-
nu, in momente diferite ale existentei sale (in adolescenta ~i aproximativ zece ani
J.imebUa mai tarziu, "dupa razboi") . Simetria este sustinuta ~i de raspunsul dat de mo~
incf1:1ilulvi = Costache la venirea lui Felix, reluat in finalul romanului: "Aici nu sta nimeni" .
CUw1u£ Conflictul romanului se bazeaza pe relatiile dintre doua familii inrudite.
Membrii acestora apartin unor tipologiii care contureaza universul social.
Din prima familie fac parte Costache Giurgiuveanu (posesorul averii) ~i Oti-
lia Marculescu (o adolescenta orfana, fiica celei de-a dou a sotii decedate a lui
Costache). In aceasta familie patrunde Felix Sima, nepotul batranului, care
vine la Bucure~ti pentru a studia Medicina. Tanarul locuie~te la unchiul ~i
~ tutorele sau legal, mo~ Costache. Un alt intrus este Leonida Pascalopol, prie-
~ ten al batranului. Afectiunea mo~ierului pentru Otilia, pe care o cunoa~te de
mica ~i dorinta de a avea o familie care sa-i alunge singuratatea reprezinta
motivele vizitelor repetate ale lui Pascalopol in casa lui mo~ Costache. A
doua familie, vecina ~i inrudita, care aspira la mo~tenirea averii batranului,
este familia surorii acestuia, Aglae.
Perspectiva mo~tenirii lui Costache Giurgiuveanu genereaza un dublu
conflict succesoral (ostilitatea manifestata de Aglae impotriva orfanei Otilia
~i interesullui Stanica pentru averea batranului).
~ Conflictul erotic prive~te rivalitatea adolescentului Felix ~i a maturului
e/I..OUc Pascalopol pentru iubirea Otiliei.
2. Prezentarea st atut ului social, psi hologic, moral etc. al fiecaruia
dintre personajele alese
Felix ~i Otilia, intelectualul in formare ~i femeia enigmatica, alcatuiesc un cu-
plu de personaje care ilustreaza tema iubirii adolescentine, in acest roman realist.
Cocheta ~i ambitiosul din tipologia clasica, fata exuberanta ~i tanarul rati-
onal, personaje ce scot in evidenta antiteza romantica, dar ~i atractia contra-
c.o.cMa 4-i
riilor, au in comun conditia sociala - ambii sunt adolescenti orfani care au
~
inca nevoie de protectori (Costache ~i Pascalopol) - ~i statutul intelectual
superior fata de copiii din familia Tulea (de~i orfani, sunt studenti in Bucu-
oJLCani
re~tiul anului 1909).
Fiul medicului Iosif Sima de Ia Ia~i, Felix vine la Bucure~ti pentru a studia
d.tw:ie.n.# Medicina, locuie~te la unchiul ~i tutorele lui, batranul avar Costache Giur-
giuveanu ~i traie~te iubirea adolescentina pentru Otilia, o tanara cu tempera-
ment de artista, studenta la Conservator.
3. Eviden1ierea pri n doua episoade/citate/secven1e comentate a
modului in care evolueaza rela~ia dintre cele doua personaje
Felix Sima, strainul, este caracterizat in mod direct de narator inca de la
inceputul romanului, cand vine in casa lui mo~ Costache Giurgiuveanu: "un
tiinar de vreo optsprezece-nouasprezece ani, imbracat in uniforma de licean [...].
Fata ii era insa juvenila ~i prelunga, aproape feminina din pricina ~uvitelor mari de
par ce-i cadeau de sub ~apca, dar culoarea maslinie a obrazului ~i taietura elinica a
nasului corectau printr-o nota voluntara intiiia impresie" .
194
Otilia Marculescu, fi,ica vitrega a lui mo~ Costache, il prime~te plina de
caldura ~i il protejeaza. Intaiul port ret fizic al Otiliei este realizat din perspec-
tiva lui Felix: Jelix privi spre capatul scarii ca spre un cer deschis ~i vazu, in
apropierea lui Hermes eel vopsit cafeniu, un cap prelung ~i tiinar de fatii, incarcat cu ~
bucle, caziind piina pe umeri." "Veri~oara" Otilia pe care o ~tia doar din scrisori ~
il surprinde in mod placut, mai ales ca frumusetea ei apare in opozitie cu
portretul fetei batrane Aurica: "Fnta piirea sa aibii optsprezece-nouasprezece ani.
Fata maslinie, cu nasul mic ~i ochii foarte alba~tri, arata ~i mai copilareasca intre
multele bucle ~i gulerul de dante/a. lnsii in trupul subtiratec, cu oase delicate de
agar, de un stil pe1ject, fara acea slabiciune suptii ;;i patatii a Aureliei, era o mare li-
ber~ate de mi~ciiri, o stiiplinire desaviir;;ita de femeie."
In scena jocului de table, Aglae ii a~aza pe Felix ~i Otilia in aceea~i catego- ~
rie, prin caracterizare directa: "N-am $tiut, faci azil de 01jani", ii repro~eaza ea Jte.a cl.iAedii.
fratelui sau. Condipa de orfan a fetei, evidentiata de primul titlu al romanu-
lui, "Piirinfii Otiliei", este precizata in aceasta scena din eel dintai capitol.
Otilia ii va purta de grija lui Felix, inca din seara sosirii tanarului in casa lui tePz.n.i.ca
mo~ Costache. Neavand o camera pregatita, Otilia ii ofera cu generozitate oda- ~
ia ei, prilej pentru Felix de a descoperi in amestecul de dantele, partituri, roma- de. CCV!.a.Cte-
ne frantuze~ti, cutii de pudra ~i parfumuri o parte din personalitatea exube- ~ fJ/Un
ranta a Otiliei. In cazul acestui portret se apeleaza la tehnica balzaciana a ~
~
caracterizarii prin descrierea interiorului.
Intre cei doi se na~te inca de Ia inceput o afectiune delicata, determinata ~i
de conditia lor de orfani. Impulsiv ~i inca imatur, Felix percepe dragostea la
modul romantic, transformand-o pe Otilia intr-un ideal feminin. El are nevo-
ie de certitudini, iar comportamentul derutant al fetei il descumpane~te, ~:w.JI..la­
pentru ca nu-~i "R_Oate explica schimbarile de atitudine, trecerea ei brusca de dvudani
la o stare la alta. Insu~i scriitorul justifica misterul personajului feminin prin
prisma imaturitatii lui Felix, afirmand: "Nu Otilia are o enigma, ci Felix crede ca
are. Pentru orice tiinar de douazeci de ani, enigmatica va fi in veci fata care il va
respinge, diindu-i dovezi de afectiune."
Otilia insa~i recunoa~te cu sinceritate fata de Felix ca este o fiinta dificila
~i se autocaracterizeaza astfel: "Sunt foarte capricioasa, vreau sa fiu Iibera! [... ] ~­
Eu am un temperament nefericit: ma plictisesc repede, sufar ciind sunt contrariata." ~
Portretul Otiliei este realizat nu numai prin modalitap tradiponale de carac-
terizare, ci ~i prin tehnici modeme: comportamentismul ~i reflectarea poliedrica
(pluriperspectivismul). Pana in capitolul al XVI-lea, Otilia este prezentata mai
ales prin comportamentism (fapte, gesturi, replici), cititorul cunoscandu-i gan-
durile doar din propriile marturisiri, fara a beneficia de perspectiva unica a
naratorului. Aceasta tehnica este dublata, in acela~i spatiu narativ, de reflec-
tarea poliedrica a personalitatii Otiliei in con~tiinta celorlalte personaje, ceea tePuUci
ce confera ambiguitate personajului, iar in plan simbolic sugereaza enigma, nw.c/eAne:
misterul feminitatii. Relativizarea imaginii prin reflectarea in mai multe ~­
oglinzi alcatuie~te un portret complex ~i contradictoriu: ,Je-fetita" cuminte ~i m.eniiiJ11.JJL
iubitoare pentru mo~ Costache, fata exuberanta, "admirabila, superioara" pen- 4.i tlfwJ1w..-
tru Felix, femeia capricioasa cu " un temperament de artista" pentru Pascalopol, ~
"o dezmatata, o stricata" pentru Agla e, "o fatii de~teapta", cu spirit practic pen-
195
"

tru Staruca, o rivala in casatorie pentru Aurica, ,cea mai eleganta conservatoris-
4. S u s~in erea unei opinii despre modul in care o idee sau tema ro-
ta $i mai mandrf-" pentru colegii lui Felix, care invidiaza familiaritatea tanaru-
manului balzacian studiat se refl ecta in evolu~ia re la~i e i dintre
lui cu Otilia. Insa eel care intuie!?te adevarata dimensiune a personalitatii
cele doua personaje
Otiliei este Weissmann, prietenullui Felix, care, ii spune acestuia, la moment
dat: ,Orice femeie care iube$te un biirbat fuge de el, ca sa ramana in amintirea lui ca Consider cain cuplul Felix - Otilia femeia este cea care, plecand cu Pasca-
o aparifie luminoasa. Domni$oara Otilia trebuie sa fie o fatii inteligenta. Dupa cate lopol, dovede!?te ca are puterea de a decide pentru amandoi ~i de a face un
mi-ai spus, infeleg ca te iube$te." sacrificiu din iubire, dand tanarului posibilitatea de a-!?i implini visul: sa de-
0 trasatura a formulei estetice moderne este ambiguitatea personajelor. vina un medic foarte bun, cu atat mai mult cu cat acestuia nu i s-ar fi potrivit
am&guitatea Felix nu este un ambitios lipsit de scrupule, ci un adolescent orfan capabil sa o viata aventuroasa. In schimb, nici ei nu i s-ar fi potrivit o viata modesta,
~ iubeasca dezinteresat. Hotarat sa-!?i faca o cariera, se bazeaza pe luciditate !?i plina de privatiuni la inceput, pe care ar fi fost obligata sa o duca alaturi de
profunzime intelectuala. studentul Felix. Moartea lui mo!? Costache !?i pierderea mo~tenirii impune
Contradictule Otiliei il nedumeresc pe Felix. Initial, tanarul ezita intre a acest deznodamant al romanului.
crede barfele ,clanului" Tulea !?i a-i pastra o dragoste pura Otiliei, iar mai Misterul Otiliei pare a se ascunde in replica pe care ea i-o adreseaza la un
apoi, cand Otilia pleaca pe nea~teptate la Paris cu Pascalopol, Felix are o moment dat lui Felix: ,Noi nu traim decat cinci-$ase ani" . Romancierul insu~i a
scurta aventura cu Georgeta, ,Jata faina ", ,pupila" unui general, pe care i-o acordat un loc aparte acestui personaj feminin, in care marturise~te ca rega-
prezinta Staruca. De altfel, cele doua femei, Otilia !?i Georgeta, contribuie in se!?te o parte din sine, dupa cum portretul adolescentului Felix face indrep-
egala masura la maturizarea lui Felix. tatita opinia ca el constituie un alter ego al autorului.
Ultima intalnire dintre Felix !?i Otilia, inaintea p lecarii ei din tara impreu- Concluzie
na cu Pascalopol, este esentiala pentru intelegerea personalitatii tinerilor !?i a
atitudinii lor fata de iubire. Daca Felix este intelectualul ambitios, care nu Otilia reprezinta pentru Felix mai degraba o imagine idealizata decat o
uif.ima. sup orta ideea de a nu realiza nimic in viata !?i pentru care femeia reprezinta femeie pe care o iube!?te cu adevarat. Misterul personajului ferninin este ge-
~ un sprijin in cariera, Otilia este cocheta, care crede ca ,rostul femeii este sa nerat de trasaturile contradictorii ale cochetei cu temperament de artista ~i
placa, in afara de asta neputand exista fericire". Otilia concepe iubirea in felul sustinut prin tehnicile moderne de portretizare.
aventuros al artistului, cu daruire ~i libertate absoluta, in timp ce Felix este
dispus sa a~tepte oricat in virtutea prornisiunii ca, la un moment dat, se va
casatori cu Otilia. Dandu-!?i seama de aceasta diferenta, dar !?ide faptul ca ea
ar putea reprezenta o piedica in calea realizarii profesionale a lui Felix, Otilia
il parase~te pe tanar !?i alege siguranta casatoriei cu Pascalopol.
In epilog, ciitiva ani mai tarziu d~ la aceste intamplari, Felix se intalne!?te
in tren cu Pascalopol, care ii dezvaluie faptul ca i-a redat Otiliei cu generozi-
tate libertatea de a-!?i trai tineretea, iar ea a devenit sotia unui conte exotic. ,A
epii,o.gui. fast o fatii delicioasa, dar ciudata. Pentru mine e o enigma", afirma Pascalopol
despre Otilia, iar Felix observa in fotografia pe care i-o arata mo!?ierul o fe-
meie frumoasa, dar in care nu o mai recunoa~te pe tanara exuberanta de
odinioara, fiindca ,un aer de platitudine feminina stingea totul."
La randullui, Felix i~i realizeaza ambitiile profesionale, devenind un me-
dic renurnit ~i profesor universitar: ,se casatori intr-un chip care se cheama stra-
lucit $i intra, prin sofie, intr-un cere de persoane influente."

196
197

Romanul interbelic realist - mitic: ,Baltagur' de Mihail
Sadoveanu
I. Tema ~i viziunea despre lume
Context
• Opera ,Baltagul" de Mihail Sadoveanu, publicata in 1930, este un roman interbelic,
obiectiv, realist-mitic, tradiponal ~i polimorf.
1. incadrarea in tipologie, in curent cultural!literar
4.0pin ie
• Familia Lipanilor este parte a acestei colectivitati. Numele protagoni~tilor au sem-
nificapi simbolice, desemnand victoria binelui asupra raului: Vitoria (asemWtor
cu ,victoria"), Gheorghe (numele de botez al tatalui) ~i Gheorghita (numele fiului)
amintesc de Sf. Gheorghe, illvingatorul balaurului, iar Nechifor (ill gr. ,Nike-phoros ")
illsearnna ,purtiitor de victorie".
• Nurnita de criticul Nicolae Manolescu ,o femeie fn tara biirbafilor", personajul Vitoria
reprezinta tipul femeii voluntare.
Concluzie
• Romanul ,Baltagul" de Mihail Sadoveanu apartine realismului mitic, avand ca pre-

I • Specia: roman;
• Tipul de roman: realist-mitic. Doua coordonate: aspectul realist (monografia lumii
pastorale, reperele spapale, tipologia personajelor, tehnica detaliului semnificativ) ~i
text epic situatia din balada populara. De-a lungul vremii, romanul a primit diferite
interpretari, unele chiar contradictorii.

aspectul mitic (gesturile rituale ale Vitoriei, traditiile pastorale, mitul marii treceri).
lnspirapa din balada popular a ,Miorifa" constituie un aspect controversat ill recep-
tarea critica.
2. Prezentarea temelor romanului studiat
• Tema rurala: romanul ,Baltagul" prezinta monografia satului moldovenesc de la
munte, lumea arhaica a pastorilor, avand ill prim-plan cautarea ~i pedepsirea celor
care 1-au uds pe Nechifor Lipan.
• Tema calatoriei ~i motivul labirintului au semnificatii diferite pentru Vitoria (re-
constituie evenimentele care au condus la moartea barbatului ei - intriga politista),
pentru Gheorghita, calatoria are rol educativ, de initiere a tanarului (Bildungsroman):
3. Elemente d e structura ~ide compozi!ie
• Titlul: Baltagul (toporul cu doua tai~uri) este un obiect simbolic, ambivalent: arma a
crimei ~i instrumentul actului justitiar, reparator.
• Perspectiva narativa este obiectiva, naratiunea la persoana a III-a, naratorul omni-
prezent ~i omniscient. AI doilea narator este Vitoria, Ia paratas.
• Relatii temporale ~i spapale: Timpul este vag precizat, prin repere din calendarul
religios: ,aproape de Sf Andrei", ,In Postul Mare", ,10 Martie". Cadrul acpunii este
satul de munte Magura Tarcaului, zona Domelor 9i a Bistritei, dar 9i satul de cfunpie,
Criste~ti, ill Balta Jijiei.
• Compozipe: ~aisprezece capitole care pot fi grupate, ill raport cu tema calatoriei, in
trei parti: I. constatarea absentei ~i pregatirile de drum, II. cautarea sotului disparut,
III. gasirea celui cautat, illmormantarea ~i pedepsirea fapta~ilor.
• Incipitul/ prologul romanului este o legenda despre ocupatiile ~i modul de viata al
pastorilor ~i al altor neamuri, pe care o spunea Nechifor. Finalul (epilogul) cuprinde
planurile de viitor ale Vitoriei.
.....
• Personajele lnfiit:i9eaza tipologii umane reprezentative pentru lumea satului de ]a ~
munte, la illceputul secolului al XX-lea. Personajul principal este Vitoria Lipan, feme- ~
Ql
ia voluntara, munteanca, sope de cioban. Personajul secundar, Gheorghita, reprezin-
ta generatia tanara, care se maturizeaza (Bildungsroman). Nechifor Lipan este caracte-
rizat ill absenta. Personaje episodice: Minodora, fiica receptiva la noutatile civilizati-
ei; mo~ Pricop (ospitalitatea), parintele Danila (autoritatea spirih1ala ill satul arhaic),
-"'
Ql

~
c:::
baba Maranda (credinta ill superstipi). Personajul colectiv: muntenii.
£
 3,
\l I. Eseu privind tema ~i viziunea despre lume
' dintr-un roman interbelic, realist - mitic
Co ntext
Opera ,Baltagul" de Mihail Sadoveanu, publicata in 1930, este un roman
interbelic, obiectiv, realist-mitic ~i traditional. Structura polimorfa este data de
,amestecul de roman realist ~i narafiune arhetipalii grefatii pe un scenariu polifist" 1 •
1. Evidentie rea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea ro ma-
nului studiat intr-o tipologie, intr-un curent cultural/lite ra r, intr-o
orie ntare te matica
Romanul este o creatie epica in proza, de mari dimensiu11i, cu actiune
complexa, desfa~urata pe mai multe planuri, in timp ~i spatiu precizate, an-
trenand un numar mare de personaje puternic individualizate. Prin multi-
tudinea aspectelor infati~ate, romanul ofera o imagine ampla asupra vietii.
Romanul este realizat pe douc'i coordonate fundamentale: aspectul re-
~ alist (monografia lumii pastorale, reperele spatiale, tipologia personajelor,
'LeaiiA.t tehnica detaliului semnificativ) ~i aspectul mitic (gesturile rituale ale Vitori-
ei, traditiile pastorale, motivul comuniunii om-natura ~i rnitul marii treceri).
Inspiratia romanului din balada populara ,Miorita", sugerata chiar de
scriitor prin mottoul ,Stiipiine, stiipiine, I Mai chiamii ~-un cane .. .", constituie un
aspect controversat in receptarea critica, sustinut de criticii interbelici (E. Lovi-
nescu, G. Calinescu) ~i adesea contestat de exegeza postbelica (Al. Paleologu).
2. Prezenta rea te melor romanulu i studiat
Fiind un roman al perioadei de maturitate, marile teme sadoveniene se
regasesc aici: viata pastorala, natura, calatoria, miturile, iubirea, familia, arta
povestirii, intelepciunea.
\ i Tema rurala a romanului traditional este dublata de tema calatoriei
i! initiatice ~i justitiare. Romanul ,Baltagul" prezinta monografia satului mol-
lema. dovenesc de la munte, lumea arhaica a pastorilor, avand in prim-plan cau-
tarea ~i pedepsirea celor care 1-au ucis pe Nechifor Lipan. Insotita de Gheor-
ghita, Vitoria reconstituie drumul parcurs de barbatul sau, pentru descope-
rirea adevarului ~i realizarea dreptatii.
Ciilatoria, cautarea adevarului constituie axul romanului ~i se asociaza
cu motivul labirintului. Parcurgerea drumului are diferite semnificatii2 •
lema. Vitoria reconstituie evenimentele care au condus la moartea barbatului ei
~ (intriga politista), ceea ce devine o dubla aventura: a cunoa~terii lumii ~i a
cunoa~terii de sine. Pentru Gheorghita, calatoria are rol educativ, de initiere
a tanarului (Bildungsroman): ,. .. Parcurgerea labirintului este o zncercare esentialii
1
Carmen Matei Mu$al, Romanul romiinesc interbelic, Editura Humanitas, Bucure$ti, 1998
2
Idem.
200
pentru orice erou, [... ]fiind chiar proba de rena~tere ~i regenerare moralii" 3 • Nechi-
for, personaj absent, prezentat indirect, apartine planului mitic. Cautandu-~i
sotui, Vitoria parcurge simultan doua lumi: spatiul real, concret ~i comercial
~i o lume ,de semne ~i minuni", al caror sens ea ~tie sa-l descifreze.
3. Prezentarea a patru elemente de structura ~ i d e compozitie ale
textului narativ, semnificative pe ntru t ema ~ i viziunea despre
lume din romanul studiat (de exemplu : aqiun e, co nfl ict, relatii tem -
porale ;;i spatiale, incipit, final, tehni ci narative, perspectiva narativa,
registre stilistice, limbajul personajelor etc.)
Motivullabirintului se concretizeaza la nivelul actiunii (cautarea ~i dife-
ritele popasuri), dar este semnificativ ~i la nivelul titlului. Baltagul (toporul nw.ti.u.u1..
cu doua tai~uri) este un obiect simbolic, ambivalent: arma a crimei ~i instru- ~
mentul actului justitiar, reparator. De remarcat ca in roman, acela~i baltag
(allui Lipan) indepline~te cele doua funqii . Baltagul tanarului Gheorghita
se pastreaza neatins de sangele uciga~ilor.
Naratiunea se face la persoana a III-a, iar naratorul omniprezent ~i om-
niscient reconstituie lumea satului de munteni ~i aqiunile Vitoriei, in mod ~
obiectiv, prin tehnica detaliului ~i observatie. De~i naratorul omniscient este ~
unic, la parastasul sotului, Vitoria preia rolul naratorului. Inteligenta ~i cal-
culata, ca ,un Hamlet fem inin", ea reconstituie crima pe baza propriilor de-
ductii ~i o poveste~te veridic celor prezenti, ceea ce ii determina pe criminali
sa-~i recunoasca vina in fata satului ~i a autoritatilor.
Timpul derularii actiunii este vag precizat, prin repere temporale din
calendarul religios al satului traditional: ,aproape de Sf Andrei", ,zn Postul timp.u.l
Mare", ,10 Martie". Perioada istorica poate fi dedusa ca fiind incepuhll se-
colului al XX-lea, din mentionarea trenului ~i a telefonului in zona Moldo-
vei, dar atemporalitatea este o trasatura a atmosferei legendare, a aspectului
rnitic. Cadrul aqiunii este satul de munte Magura Tarcaului, zona Dornelor cadJwi.
~i a Bistritei, dar ~i satul de campie, Criste~ti, in Balta Jijiei. Fiind un roman
realist, pentru veridicitate, traseul parcurs de Vitoria impreuna cu Gheor-
ghita, pe urrnele lui Nechifor, este transcris de pe harta. Dar fiind ~i o scriere
fictionala cu valente mitice, romancierul irnagineaza satul Lipanilor, Magura
Tarcaului, ~i utilizeaza toponime sirnbolice (satul Doi Meri, raul Neagra).
Compozitie Romanul este structurat in ~aisprezece capitole cu actiune
desfa~urata cronologic, urmarind mornentele subiectului. In raport cu terna ~
calatoriei, capitolele pot fi grupate in trei parti: I. constatarea absentei ~i pre- '
gatirile de drum, II. cautarea sotului disparut, III. gasirea celui cautat, inmor-
rnantarea ~i pedepsirea fapta~ilor.
Incipitul romanului este o legenda despre ocupatiile ~i modul de viata al
pastorilor ~i al altor neamuri, pe care o spunea Nechifor la ,cumiitrii ~i nunfi". ~
Legenda este rememorata de Vitoria in absenta sotului ei ~i anticipeaza des-
3 Marin Mincu, Un aspect al poeticii sadoveniene - labirinticul, ln Repere, 1977
201
 tinul acestuia, avand rol de prolog. Finalul (epilogul) cuprinde planurile de
~ viitor ale Vitoriei in legatura cu familia ei, rostite dupa incheierea deznoda-
mantului.
Prima parte (capitolele I - al VI-lea) - framantarile Vitoriei in a~teptarea
sotului ~i pregatirile de drum - include expozitiunea ~i intriga.
in expozitiune se prezinta satul Magura Tarcaului ~i schita portretului
fizic al Vitoriei, care toarce pe prispa, gandindu-se la intarzierea sotului sau
plecat la Dorna sa cumpere oi.
Intriga cuprinde framantaxile ei, dar ~i actiunile intreprinse inainte de
plecarea in cautarea sotului : tine post negru douasprezece vineri, se inchina
intJW;a la icoana Sfintei Ana de la manastirea Bistrita, anunta autoritatile disparitia
sotului, vinde unele lucruri pentru a face rost de bani de drum, pe Minodora
o lasa la Manastirea Varatec, iar lui Gheorghita ii incredinteaza un baltag
sfintit.
Partea a doua (capitolele al VII-lea - al XIII-lea) contine desfa~urarea ac-
tiunii ~i prezinta drumul parcurs de Vitoria ~i ale fiul ei, Gheorghita, in ca-
~ utarea lui Nechifor Lipan. Ei reconstituie traseullui Nechifor, facand o serie
a.q.i.u.nii de popasuri: la hanul lui Donea de la gura Bicazului, la cra~ma domnului
David de la Calugareni, la mo~ Pricop ~i baba Dochia din Farca~a, la Vatra
Dornei (la han ~i la ,cantelarie", uncle afla de actul de vanzare a oilor), apoi
spre Paltini~, Bro~teni, Borca, de uncle drumul parase~te apa Bistritei, ,intr-a
tarii cu totul necunoscutii". De asemenea, intalnesc botez la Borca ~i nunta la
•11
i Cruci - marile momente din viata omului, a caror ordine sugereaza Vitoriei
inmormantarea din finaL
Intreband din sat in sat, ea i~i da seama ca sotul sau a disparut intre Suha
~i Sabasa. Cu ajutorul cainelui regasit, Lupu, munteanca descopera rama~i­
tele lui Lipan intr-o rapa, in dreptul Crucii Talienilor.
Partea a treia (capitolele al XIV-lea - al XVI-lea) prezinta sfar~itul drumu-
lui: ancheta politiei, inmormantarea, parastasullui Nechifor Lipan ~i pedep-
sirea uciga~ilor.
Coborarea in rapa ~i veghea nocturna a mortului sunt probe de maturizare
pentru Gheorghita, incheiata cu infaptuirea actului de dreptate la parastas.
p.wtd:u£ Punctul culminant este scena de la parastas, in care Vitoria poveste~te
cuimittant cu fidelitate scena crimei, surprinzandu-i ~i pe uciga~ii Ilie Cutui ~i Calistrat
Bogza. Primul i~i recunoa~te vina, insa al doilea devine agresiv. Este lovit de
Gheorghita cu baltagullui Nechifor ~i sfa~iat de cainele Lupu, facandu-se
astfel dreptate.
in deznodamant, uciga~ul Calistrat Bogza ii cere iertare Vitoriei ~i-~i re-
cunoa~te fapta.
~ Personajele infati~eaza tipologii umane reprezentative pentru lumea sa-
tului de la munte, la inceputul secolului al XX-lea.
Personajul principal este Vitoria Lipan, femeia voluntara, munteanca,
. sotie de cioban. Vitoria este o femeie puternica, hotarata (,N-am sii mai am
~ hodina cum n-are piiriiul Tarcaului piin'ce 1-oi gasi pe Nechifor Lipan"), curajoasa,
~ lucida. lnteligenta nativa ~i stapanirea de sine sunt evidentiate pe drum, dar
mai ales la parastas, cand demasca uciga~ii.
202
Apartinand lumii arhaice, patriarhale, Vitoria transn;ite copiilor respec-
tul traditiilor ~i este refractara la noutatile civilizatiei: ,In tren e~ti olog, mut
~i chior". Ca mama, ii interzice Minodorei sa se indeparteze de traditie (,Jti
arat eu coc, valt si bluza... ! Nici eu, nici bunica-ta, nici bunica-mea n-am stiut de
acestea - ~i-n l~g~a noastrii trebuie sa traie~ti ~i tu!") ~i contribuie prin dlatorie
la maturizarea lui Gheorghita. Respecta obiceiurile de cumetrie, de nunta ~i
de inmormantare.
Personajul complex este realizat prin tehnica basoreliefului ~i individua- te.fiuti.ea
lizat prin caracterizare directa ~i indirecta (prin fapte, vorbe, atitudini, ges- ~­
turi, relatii cu alte personaje, nume). Portretul fizic releva frumusetea perso- Cu£ui
najului prin tehnica detaliului semnificativ.
Personajul secundar, Gheorghita, reprezinta generatia tanara, care trebu- .
ie sa ia locul tatalui disparut. Romanul poate fi considerat initiatic, deoarece ~
prezinta drumul spre maturizarea lui Gheorghita.
Nechifor Lipan este caracterizat in absenta, prin retrospectiva ~i remora-
re, ~i simbolizeaza destinul muritor al oamenilor. Numele sau ,eel adeviirat
~i tainic", de botez, este tot Gheorghita, dar primise numele Nechifor (in gr.
,Niki-phoros", purtator de victorie), in al patrulea anal vietii cand se !mbolna-
vise, potrivit unei superstitii: ,ca sa nu-l mai cunoasca bolile ~i moartea". Vorba
lui Lipan ,Nimene nu poate sari peste umbra lui" anticipeaza destinul acestuia.
Personaje episodice sunt reprezentative pentru lumea satului arhaic:
Minodora, fiica receptiva la noutatile civilizatiei, este trirnisa la manastire ~
pentru purificare; mo~ Pricop (ospitalitatea), parintele Danila (autoritatea ~
spirituala in satul arhaic), baba Maranda (credinta in superstitii).
Romanul are caracter monografic deoarece mfati~eaza viata muntenilor,
ocupatiile, traditiile, obiceiurile ~i principalele lor trasaturi: muncitori, vese-
li, iubitori. Personajul colectiv, muntenii este portretizat mea de la inceput, ~
in legenda pe care obi~nuia sa o spuna Lipan la cumetrii, dar ~i 1n mod di- eo.leetiu.
rect, de catre narator: , Viata muntenilor e grea; mai ales viata femeilor. Uneori
stau vaduve inainte de vreme, ca diinsa. Munteanului i-i dat sii-~i ca~tige painea cea
de toate zilele cu toporul ori cu cafa. [. .. ] Cei mai vrednici intemeiazii stiini in munte.
[. .. ] Munteanul are radacini Ia locullui, ca ~i bradul."
Ca moduri de expunere, naratiunea preponderenta este nuantata de sec-
ventele dialogate, iar pasajele descriptive fixeaza diferite aspecte ale cadrului
sau elemente de portret fizic, individual (de exemplu: portretul Vitoriei sau
allui Gheorghita) ~i colectiv (muntenii, ,locuitorii de sub brad").
4. Exprimarea unei opinii, despre modul In care se reflecta o idee
sau tema In romanul pentru care ai optat
Consider ca familia Lipanilor este parte a acestei colectivitati: imaginea
lui Nechifor este pastrata in memoria celorlalti, Vitoria este exponentul femi-
nin al acestei lumi arhaice, iar tinerii receptivi la noutatile civilizatiei, Mino-
dora ~i Gheorghita, sunt readu~i la rolurile impuse de existenta traditionala
de mama autoritara.
Numele protagoni~tilor au semnificatii simbolice, desemnand victoria bi-
nelui asupra raului: Vitoria (asemanator cu ,victoria"), Gheorghe (numele
203

de botez al tatiHui) ~i Gheorghita (numele fiului) arnintesc de Sf. Gheorghe,
ln.vingatorul balaurului, iar Nechifor (in gr. ,Nike-phoros") inseamna ,purtii-
tor de victorie".
Arhitectura complexa, conferita de polimorfismul structurii (sesizat de
. . criticul Paul Georgescu in studiul ,Polivalenfa necesarii") ~ide prezenta mai
muJ..~ multor teme ~i motive, a ocazionat, de-a lungul vremii, diferite interpretari
ale romanului, unele chiar contradictorii: reconstituire a ,Miorifei" (E. Lovi-
nescu), roman antropologic ~i politist (G. Calinescu), roman mitic-baladesc ~i
realist etnografic (Perpessicius), roman demitizant (Ion Negoitescu), roman
realist-obiectiv (Nicolae Manolescu), roman initiatic, roman de dragoste ~i o
,anti-Miorita'' (Al. Paleologu). Criticul Marin Mincu asociaza baltagul, arma
a crimei ~i obiect justitiar, cu labrys-ul, securea dubla cu care a fost doborat
minotaurul, monstrul mitic.
Concluzie
Romanul ,Baltagul" de Mihail Sadoveanu apartine realismului mitic.
Criticul Nicolae Mano1escu 4 arata ca, de~i Mihail Sadoveanu alege ca pre-
. text epic situatia din balada populara: ,doi ciobani ucid pe al treilea ca sii-i ia
~ aile", autorul ,sacrificii marele ritm al transhumantei pentru un fapt divers, pentru
un accident; demitizeazii situatia originarii, privind dintr-un unghi deloc poetic eve-
nimentul ritual. «Baltagul» este un roman realist zn sensu I eel mai propriu".
4
Nicolae Manolescu, op. cit.
204
~
Romanul interbelic realist - mitic:
'
,Baltagul" de Mihail Sadoveanu
II. Particularitati de constructie
a personajului principal ·
Context
• Opera ,Baltagul" de Mihail Sadoveanu, publicata in 1930, este un roman interbelic,
obiectiv, realist-mitic !?i traditional. Tema rurala a romanului tradip.onal este dublata
de tema calatoriei inip.atice ~i justipare.
1. Eleme nte de structura ~ide compozit ie ale romanului
• Titlul: Baltagul (toporul cu doua ta~uri) este un obiect simbolic, ambivalent: arma a
crimei ~i instrumentul actului justipar, reparator.
• Perspectiva narativa este obiectiva, narap.unea la persoana a III-a, naratorul omni-
prezent ~i omniscient. AI doilea narator este Vitoria, la paratas.
• Relapi temporale !?i spafiale: Timpul este vag precizat, prin repere din calendarul
religios: ,aproape de Sf Andrei", ,In Postul Mare", ,10 Martie". Cadrul acpunii este
satul de munte Magura Tardului, zona Dornelor ~i a Bistritei, dar ~i satul de ciimpie,
Criste~ti, in Balta Jijiei.
• Compozifie·: ~aisprezece capitole care pot fi grupate, in raport cu tema calatoriei, in
trei parti: I. constatarea absentei ~i pregatirile de drum, II. cautarea sotuiui disparut,
III. gasirea celui cautat, inmormantarea ~i pedepsirea fapta~ilor.
• Incipitul/ prologul romanului este o legenda despre ocupatille ~i modul de viata al
pastorilor ~i al altor neanmri, pe care o spunea Nechifor. Finalul (epilogul) cuprinde
planurile de vii tor ale Vitoriei.
2. Stat utul social, psiholo gic, moral etc. a l personajului
• Personajul principal este Vitoria Lipan, femeia voluntara, munteanca, sotie de cioban
!?i mama au tori tara.
3. Trasaturile personajului
• Vitoria reprezinta tipul femeii voluntare, fund un exponent allumii arhaice, dar ~i o
individualitate, prin insu~irile sale: spiritul de razbunare ~i metodele unui detectiv.
• Este o femeie hotarata, curajoasa, Iucida. Datorita inteligentei native ~i stapiiniri.i de
sine, Vitoria reu~e~te sa reconstituie drumul, sa afle adevarul ~i sa dema~te uciga~ii
in fata autoritap.lor.
• Apartinand lumii arhaice, patriarhale, Vitoria transmite copiilor respectul tradip.ilor :::s
~i este refractara la noutatile civilizapei.
·--
:::s
Q.l
--
• Sotie iubitoare, porne~te hotarata in cautarea barbatului drag.
• Personajul complex este realizat prin tehnica basoreliefului l?i individualizat prin Q.l
caracterizare directa ~i indirecta (prin fapte, vorbe, atitudini, gesturi, relap.i cu alte
"'
:s
personaje, nume). c:
a
a.
j:

I
4.0pinie

• Personajul Vitoria reprezinta tipul femeii voluntare, care pome~te intr-o caliHorie
justipara, din dragoste pentru sotuJ disparut.
• Deosebiri fata de balada populara , Mioripa"
,,
~

Particularitati de constructie a personajului

principal dintr-un roman interbelic, realist

Concluzie
Pentru calitaple ei ~i datorita calatoriei parcurse in cautarea adevarului reprezentand
tipul femeii voluntare Vitoria Lipan a fost supranumita de criticul Nicolae Manolescu ,o
femeie In tnra biirbafilor" .
Context
Opera ,Baltagul" de Mihail Sadoveanu, publicata in 1930, este un roman
interbelic, obiectiv, realist-mitic ~i traditional.
Romanul este realizat pe doua coordonate fundamentale: aspectul re- a4f1.ed.u£
alist (monografia lumii pastorale, reperele spatiale, tipologia personajelor, 'Leal.id
tehnica detaliului sernnificativ) ~i aspectul mitic (gesturile rituale ale Vitori-
ei, traditiile pastorale, motivul comuniunii om-natura ~i mitul marii treceri).
Tema rurala a romanului traditional este dublata de tema calatoriei
initiatice ~i justitiare. Romanul ,Baltagul" prezinta monografia satului mol-
dovenesc de la munte, lumea arhaica a pastorilor, avand in prim-plan cau- t.em.a.
tarea ~i pedepsirea celor care 1-au ucis pe Nechifor Lipan. Insotita de Gheor-
ghita, Vitoria reconstituie drumul parcurs de barbatul sau, pentru descope-
rirea adevarului ~i infaptuirea dreptatii.

1. llustrarea a patru elemente de structura ~i de compozitie ale ro-

manului, semnificative pentru realizarea personajului din romanul
studiat (de exemplu: aqiune, conflict, rela1ii t emporale ?i spatiale, in-
cipit, finat tehni ci narative, perspectiva narativa, registre stilistice, lim-
baj ul personajel or etc.)
Titlul ,Baltagul" insearnna toporul cu doua tai~uri, un obiect simbolic,
ambivalent: arma a crimei ~i instrument al dreptatii. De remarcat ca in ro- f.i.tful
man, acela~i baltag (allui Lipan) indepline~te cele doua funqii. Baltagul ta-
narului Gheorghita se pastreaza neatins de sangele uciga~ilor.
Naratiunea se face la persoana a III-a, iar naratorul omniprezent ~i om-
niscient reconstituie lumea satului de munteni ~i actiunile Vitoriei, in mod
obiectiv, prin tehnica detaliului ~i observatie. De~i naratorul omniscient este nn/!a.f.iwu.a.
unic, la parastasul sotului, Vitoria preia rolul naratorului. Inteligenta ~i cal- '
culata, ca ,un Hamlet feminin", ea reconstituie crima pe baza propriilor de-
ductii ~i o poveste~te veridic celor prezenti, ceea ce ii determina pe criminali
sa-~i recunoasca vina in fata satului ~i a autoritiitilor.
..... Timpul derularii actiunii este vag precizat, prin repere temporale din ca-
lendarul religios al satului traditional: ,aproape de Sf Andrei", ,,In Postul Mare",
..:!:::s "10 Martie". Perioada is to rica poate fi dedusa ca fiind inceputul secolului al f.i.mpul.
Ql XX-lea, din mentionarea trenului ~i telefonului in zona Moldovei, dar atem-
~ poralitatea este o trasatura a atmosferei legendare, a aspectului mitic. Cadrul
-sc:: actiunii este satul de munte Magura Tarcaului, zona Dornelor ~i a Bistritei,
dar ~i satul de cam pie, Criste~ti, in Balta Jijiei. Fiind un roman realist, pentru
.sa.. veridicitate, traseul urmat de Vitoria impreuna cu Gheorghita, pe urmele lui
Nechifor, este transcris de pe harta. Dar fiind ~i o scriere fiction ala cu valente

207
 mitice, romancierul imagineaza satul Lipanilor, Magura Tarcaului, ;;i utili-
zeaza toponime simbolice (satul Doi Meri, raul Neagra).
Romanul este structurat in ~aisprezece capitole cu actiune desfa;;urata
cronologic, urmarind momentele subiectului. in raport cu tema calatoriei,
capitolele pot fi grupate in trei parti: I. constatarea absentei ;;i pregatirile de
drum, II. cautarea sotului disparut, III. gasirea celui cautat, inmormantarea
;;i pedepsirea fapta;;ilor.
Incipitul romanului este o legenda despre ocupatiile ;;i modul de viata al
in.cipitu.£ pastorilor ;;i al altor neamuri, pe care o spunea Nechifor la , cumiitrii ~i nunfi" .
Legenda este rememorata de Vitoria in absenta sotului ei ;;i anticipeaza des-
tinul acestuia, avand rol de prolog. Finalul (epilogul) cuprinde planurile de
viitor ale Vitoriei in legatura cu familia ei, rostite dupa incheierea deznoda-
mantului.
2. Precizarea st atutului social, psihologic, moral etc. a! personajului
a les
Personajul principal este Vitoria Lipan, femeia voluntara, munteanca,
sotie de cioban ;;i mama autoritara. Vitoria este o femeie puternica, hotarata
sa-;;i gaseasca sotul (,N-am sii mai am hodinii cum n-are partiul Tarciiului pan' ce
l-oi giisi pe Nechifor Lipan"), sa faca dreptate ;;i sa-l inmormanteze cre;;tine;;te.
Este o femeie conservatoare, respecta obiceiurile, traditiile satului patriar-
hal 9i respinge noutatile aduse de copii.
3.11ustra rea trasaturilor pe rsonajului ales, prin secven~e narative/
s itua~ii semnificative sa u prin citate come ntate
Vitoria reprezinta tipul femeii voluntare, fiind ,un exponent al spefei'' (G.
Calinescu) in raport cu lumea arhaica, dar ;;i o individualitate, prin insu;;i-
rile sale: spiritul de razbunare ;;i metodele unui detectiv. Criticul G. Cali-
nescu afirma, Vitoria e un Hamlet feminin", pentru ca pune la cale demascarea
uciga;;ilor la parastas, cand reconstituie scena mortii lui Nechifor Lipan ;;i o
poveste9te in fata satenilor.
)n ciiutarea biirbatului, Vitoria pune spirit de vendetta ~i aplicafie de detectiv.
[... ] Vitoria e un Hamlet feminin, care biinuie~te cu metoda, cerceteazii cu disimu-
lafie, pune la cale reprezentatiuni triidiitoare ~i, cand dovada s-a fticut, dii drum
riizbuniirii "5 .
Este o femeie hotarata, curajoasa, lucida. Pe drum i;;i ia o pu;;ca, pe care nu
ezita sa o foloseasca, iar lui Gheorghita ii da un baltag sfintit. Are curajul de
a depa;;i hotarul satului, in cautarea lui Nechifor, motiv pentru care criticul
Nicolae Manolescu o nume;;te ,o femeie in tara biirba filor". In satul traditional,
barbatul putea ie;;i din limitele satului pentru oierit sau pentru negot (ca
Lipan). Datorita inteligentei native ;;i a stapanirii de sine, Vitoria reu;;e;;te sa
reconstituie drumul parcurs de Lipan, sa afle adevarul;;i sa dema;;te uciga;;ii
in fata autoritatilor.
5
G. Cilinescu, Istoria literaturii romiine de la origini piinii in prezent, Editura Minerva,
Bucure~ti, 1986
208
Gase;;te in sine puterea de a cerceta ;;i de a gasi urmele acestuia, cu
inteligenta ;;i disimulare. Spune strainilor ca il cauta de Nechifor care ii este
dator, ca sa nu fie banuita ca are bani asupra ei pentru a-;;i asigura cele nece-
sare in calatorie. Pe prietenii lui Lipan (domnul David, mo;; Pricop ), ii intrea-
ba despre el ;;i rememoreaza calitatile sotului din povestirea lor.
Apartinand lumii arhaice, patriarhale, Vitoria transmite copiilor respectul
traditiilor ;;i este refractara la noutatile civilizatiei: )n tren e~ti olog, mut Eji
chior", ii spune lui Gheorghita. Ca mama, ii interzice Minodorei sa se inde-
parteze de traditie (,}fi ariit eu coc, valt ~i bluzii.. .! Nici eu, nici bunicii-ta, nici bu-
nicii-mea n-am ~tiut de acestea- Eji-n lege a noastrii trebuie sii triiie~ti ~i tu '");;icon-
tribuie prin calatorie la maturizarea lui Gheorghita. In raport cu Gheorghita,
tanarul imatur la inceputul calatoriei, Vitoria este initiatoarea. De;;i fiul este
copilul preferat ;;i poarta numele secret al tatalui, el constata pe drum ca
mamei ,i-au crescut fepi de aricioaicii", adica a devenit aspra cu el. Initierea se
continua cu proba coborarii in rapa (amintind de mitul coborarii in Infern)
;;i a vegherii nocturne la rama;;itele tatalui, proba a curajului barbatesc, la
ordinul repetat al mamei: , -Coboarii-te in rapii ifi spun!" . Initierea este inche-
iata la parastas, cand tanarul tine piept criminalului ;;i-llove;;te cu baltagul,
restabilind dreptatea.
Vitoria respecta obiceiurile de cumetrie ;;ide nunta ;;i vegheaza la indepli-
nirea randuielilor din ritualul inmormantarii: priveghiul, drumulla cimitir,
bocitul, slujba religioasa, pomana, praznicul. $tie sa citeasca semnele natu-
rii (se observa legatura dintre om ;;i natura): la Dorna, la Crucea Talienilor,
vantul o anunta case afla pe drumul eel bun, iar la la mo;; Pricop, in Farca;;a,
ceata ii da semn de popas.
Sotie iubitoare, porne;;te hotarata in cautarea barbatului: ,era dragostea ei
de douiizeci ~i mai bine de ani. A~a-i fusese drag in tinerefii Lipan, a~a-i era drag Eji
acuma, cand aveau copii mari edt dfin~ii" . Tipatul dinaintea coborarii co9ciugu-
lui ;;i gesturile concentreaza iubirea ;;i durerea pierderii sotului: ,Cu a~a glas
a strigat, incfit prin toti cei de fafii a trecu t un cutremur. S-a diiramat in genunchi,
~i-a rezemat fruntea de marginea sicriului".
Personajul complex este realizat prin tehnica basoreliefului $i individua-
lizat prin caracterizare directa ;;i indirecta (prin fapte, vorbe, atitudini, ges-
turi, relatii cu alte personaje, nume).
Portretul fizic releva frumusetea personajului prin tehnica detaliului sem-
nificativ: ,Nu mai era tfiniirii, dar avea o frum useta neobifjnuitii in privire".
4.Su s~inerea unei opinii, despre modul in care se reflecta o idee sau
te ma romanului pentru care ai optat In construc~ia personajului
In opinia mea, personajul Vitoria reprezinta tipul femeii voluntare, care
porne9te intr-o calatorie ju stitiara, din dragoste pentru sotul disparut (,,era
dragostea ei de douiizeci ~i mai bine de ani. AEja-i fusese drag in tineretii Lipan, afja-i
era drag ~-acum, cand aveau copii mari cat dtinfjii") ;;i din dorinta de a indeplini
datina de inmormantare, asemenea personajului tragic Antigona. Sugestiva
este intrebarea, care capatat rol de laitmotiv rostita de femeie in cautarea so-
tului, la fiecare popas: ,Nus-a uprit cumva .. . astii-toamnii un om cu un cal negru
209

fin tat in frunte? Mie sii-mi spunefi cine ati viizut un om de Ia noi, ciilare, pe-un cal
negru fin tat in frunte ~i-n cap cu ciiciulii brumiirie".
Criticul Nicolae Manolescu6 arata ca, de~i Mihail Sadoveanu alege ca pre-
text epic situatia din balada populara: ,doi ciobani ucid pe al treilea ca sii-i ia
aile", autorul ,demitizeazii situafia originarii". Spre deosebire de balada popu-
lara ,Miorifa", in roman sofia il cauta pe cioban, care nu este un flacau, ci un
barbat cu copii mari, iar jalea pierderii celui drag este dublata de pedepsirea
uciga~ilor, care sunt demascati ~i predati autoritatilor.
Concluzie
Pentru calitatile ei remarcabile (inteligenta, hotarare, curaj) ~i calatoria
co.n.c.£w;ie. parcursa in cautarea adevarului, femeia voluntara Vitoria Lipan a fost supra-
nurnita de criticul Nicolae Manolescu ,o Jemeie in tara biirbafilor" (in lucrarea
,Area lui Noe").
6
Nicolae Manolescu, op. cit.
210
.a
\ Romanul interbelic realist - mitic:
'
,Baltagu/" de Mihail Sadoveanu
Ill. Relatia dintre doua personaje
Context
• Opera ,Baltagul" de Mihail Sadoveanu, publicata in 1930, este un roman inter-
belie, obiectiv, realist-mitic ~i traditional. Tema rurala a romanului traditional
este dublata de tema d'ilatoriei inipatice ~i justitiare.
1. Elemente de structura ~i de compozi!ie ale romanului
• Titlul: Baltagul (toporul cu doua tai~uri) este un obiect simbolic, ambivalent:
arma a crimei ~i instrumentul actului justitiar, reparator.
• Perspectiva narativa este obiectivii., naratiunea !a persoana a III-a, naratorul
omniprezent ~i omniscient. AI doilea narator este Vitoria, Ia paratas.
• Relapi temporale ~i spatiale: Timpul este vag precizat, prin repere din ca-
lendarul religios: ,aproape rle Sf Andrei", , fn Postul Mare ", ,10 Martie ". Cadrul
acpunii este satul de munte Magura Tarcii.ului, zona Dornelor ~i a Bistritei, dar
~i satul de ca.mpie, Criste~ti, in Balta Jijiei.
• Compozitie: !?aisprezece capitole care pot fi grupate, in raport cu tema di-
lii.toriei, in trei parti: I. constatarea absentei ;;i pregatirile de drum, II. cauta-
rea sotului disparut, III. gasirea celui d iutat, inmormantarea ~i pedepsirea
fapta~ilor.
• Incipitul/ prologul romanului este o legenda despre ocupapile !?i modul de
viata a! pastorilor ~i al altor neamuri, pe care o spunea Nechifor. Finalul (epi-
logul) cuprinde planurile de viitor ale Vitoriei.
2. Statutul social, psihologic, moral etc. al personajelor
• Personajul principal este Vitoria Lipan, femeia voluntara, munteanca, sope de
cioban :?i mama autoritara.
• Personajul secundar, Gheorghita, fiul Vitoriei :?i al lui Nechifor, reprezinta ge-
nerapa tanara. Gheorghita trebuie sa ia locul tatiilui disparut.
3. Doua e pisoade/citate/secven!e comentate despre relatia dintre cele doua per-
sonaje
• Relapa inipatoare-inipat (Bild ungsroman).
• De~i fiul este copilul preferat ~i poart?. numele secret a! tatalui, el constata ca,
pe drum, mama devine mai aspra cu el , i-au crescut tepi de aricioaici'i".
·--
::s
::s
• Iniperea se continua cu proba coborarii in rapa de sub Cruce a Talienilor (arnin- cu
tind de rnitul coborarii in Infern) ~i a vegherii nocturne a rama!?itelor tatalui.
Desavar~irea iniperii lui Gheorghita se realizeaza Ia parastas.
-
"'
cu
::s
c:
ts
Q:
 4. Opinie
• In finalul romanului, Gheorghita dovede~te ca este suficient de matur pentru
a - ~i asuma rolul de cap al familiei, In vreme ce Vitoria, careia flacaul i-a devenit
'in urma calatoriei un adevarat sprijin, 'i:;;i va continua viata obi~nuita, al carei
ritm a fost intrerupt de moartea lui Nechifor.
Co ncluzie
• Raportul inip.ator-inipat este 'infati~at in acest roman al familiei prin relatia din-
tre marna :;;i fiu, cu prilejul calatoriei ill cautarea osemintelor tatalui disparut.
Inteligenta Vitoriei ~i curajullui Gheorghita asigura restabilirea adevarului.
**Drama ,,Suflete tari"de Ca mil Petrescu
I. Tema ~i viziunea despre lume
Context
• Reprezentata pe scena Teatrului National din Bucure:;;ti ill 1922 ~i publicata ill 1925,
,Suflete tari'' este o drama a autoiluzionarii, tema centrala ill teatrul lui Carnil
Petrescu, dar :;;i o drama a iubirii absolute.
1. fncadrarea piesei intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare tematica
• Specie: Drama este o specie a genului dramatic, cu un contmut grav ~i un conflict
putemic, ill desfa:;;urarea caruia se contureaza personalitatea personajelor drarnatice.
Conflictul drarnei nu duce neaparat, Ia fel ca ill tragedie, la moartea personajelor.
Drama tinde sa exprirne intreaga complexitate a viepi.
• Drama de idei: conflictul interior se declan:;;eaza ill con:;;tiinta personajului principal.
• Titlul ilustreaza caracterele puternice ale celor doua personaje principale ale piesei,
Andrei Pietraru !?i Ioana Boiu, marcand ill acela:;;i timp o confruntare a orgoliilor.
2. Prezentarea a patru elemente de structura ~ide compozitie ale textului dramatic
• Fiind destinat reprezentarii scenice, textul dramatic este structurat ill trei acte alca-
tuite din scene, este construit sub forma schirnbului de replici illtre personaje, iar di-
dascaliile sunt singurele interventii ale autorului ill piesa. Actul I este deschis de un
prolog, care contine proiecpile irnaginatiei personajului principal, deta:;;at de lumea
reala. Actul a! treilea este alcatuit din doua tablouri.
• Drama de con:;;tiinta a lui Andrei Pietraru provine din conflictul dintre idealul sau de
iubire :;;i concretul existentei.
• Timpul ~i spatiul: Actiunea dramei se petrece ,prin toamna lui 1913", ill casa impu-
natoare a lui Matei Boiu-Dorcani, ,o c/if.dire veche, cu ziduri groase, ca de cetate, fn stilul
Universitiifii vechi".
• Personajele drarnei sunt caracterizate mai degraba prin trairile launtrice dedl.t prin
evenimentele exterioare.
3.11ustrarea temei prin doua scene/citate/secvente comentate
• Tema este reprezentata de drama intelectualului atins de himera iubirii absolute ~i
care intra in conflict cu sine :;;i cu ceilalti, fiindu-i imposibil sa se adapteze Ia realitate.
0 tema importanta a dramei este :;;i aceea a vanitatii ranite.
• Subiectul ilustreaza povestea de dragoste dintre Andrei Pietraru :;;i Ioana Boiu-
Dorcani, istoria lor amoroasa fiind pana Ia urma sortita e~ecului.
Opinie

-·-
:::J
:::J
• Finalul deschis a! dramei ilustreaza complexitatea viepi, dar ;;i faptul ca protagonis-
tul, dupa ce scapa de obsesia pentru Ioana Boiu, recapatandu-:;;i demnitatea, va reu:;;i :::J
probabil sa se retraga ill lumea ideilor, un univers abstract care are eel putin meritul :::J
·--
cu de a nu-l dezamagi, a~a cum se illtampla cu iubirea. Absolutul ideilor se dovede~te cu

-
"'cu
:::J
pana la urma mai accesibil decat relativul iubirii.
Concluzie ::l -
"'cu
-a
• Opera literara ,Suflete tari" de Carnil Petrescu este o drama, deoarece prezinta toate s::::
"=
~
trasaturile acestei specii literare: conflicte puternice, personaje construite pe baza tra-
irilor launtrice, actiune concentrata. Q.
 ~
1. Eseul cu privire Ia tema ~i viziunea despre lume
dintr-o drama studiata
Context
Reprezentata pe scena Teatrului National din Bucure$ti in 1922 $i publi-
cata in 1925, ,Suflete tari" este o drama a autoiluzionarii, tema centrala in
teatrullui Camil Petrescu. Este $i o drama a iubirii absolute, scrisa ca replica
la romanullui Stedhal, , Ro~u ~i Negm".
1. Eviden~ierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea pie-
sei intr-o tipologie, intr-un curent cultural/ literar, intr-o orientare
tematica
Drama este o specie a genului dramatic, cu un continut grav $i un conflict
puternic, in desfa$urarea caruia se contureaza personalitatea personajelor
ciJwma dramatice. Conflictul dramei nu duce neaparat, la fel cain tragedie, la maar-
tea personajelor. Drama tinde sa exprime intreaga complexitate a vietii.
,Suflete tari'' prezinta trasaturile unei drame de idei: conflictul interior se
c/Jwma de. idei declan$eaza in con$tiinta personajului principal, caracterizat, mai degraba,
prin trairile launtrice decat prin fapte. Actiunea este redusa, confruntarile
petrecandu-se in planul con$tiintei.
2. Prezentarea a patru elemente de structura ~i de compozi~ie ale
textului dramatic, semnificative pentru tema ~i viziunea despre
lume (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale ~i spatiale, registre
stilistice, limbajul personajelor, notatiile autorului etc.)
Titlul ilustreaza caracterele puternice ale celor doua personaje principale
t.it£u.l ale piesei, Andrei Pietraru $i Ioana Boiu, marcand in acela$i timp o confrun-
tare a orgoliilor.
Fiind destinat reprezentarii scenice, textul dramatic este structurat in trei
acte alcatuite din scene, este construit sub forma schimbului de replici intre
personaje, iar didascaliile sunt singurele interventii ale autorului in piesa.
Actul I este deschis de un prolog, care contine proiectiile irnaginatiei per-
sonajului principal, deta$at de lumea reala. Actul al treilea este alcatuit din
doua tablouri.
Drama de cOn$tiinta a lui Andrei Pietraru provine din conflictul dintre
~ idealul sau de iubire $i concretul existentei. Astfel, el o iube$te, fara speranta,
de $ase ani pe Ioana Boiu, ratand o stralucita cariera universitara de istoric,
0 casatorie avantajoasa $i ramanand in tot acest timp ca bibliotecar-arhivar,
in casa boierului Matei Boiu-Dorcani, tatal Ioanei, pentru a fi mai aproape de
femeia iubita. Pietraru o a$aza pe un ,piedestal" pe Ioana Boiu, imagine care
214
se va destrama in cele din urma, cand el i9i va da seama ca femeia s-a refugiat
undeva in trecutul glories al stramo$ilor $i , literaturizeaza via fa" .
Pe langa conflictul interior, exista mai multe conflicte exterioare. Cel mai
important este intre protagoni$ti, conflict marcat de o dubla natura: sociala ~
$i psihologica. Pe de o parte, Andrei Pietraru are de infruntat mentalitatile ~
de clasa, deoarece Ioana il considera ,un biet ratat'', un serv, iar pentru Matei
Boiu-Dorcani, casatoria celor doi ar reprezenta o incalcare a traditiei, un atac
la memoria inainta$ilor nobili care nu $i-au amestecat sangele decat cu se-
meni apartinand aceleia$i caste, una ten tat la istorie. Pe de alta parte, conflic- .
tul psihologic consta in infruntarea orgoliilor celor doua personaje, din care ~
Pietraru nu vrea sa iasa invins, dupa cum insu$i marturise9te: ,}mi dau seama ~
de un singur lucru. Ca e aici o lupta pe via fa ~i pe moarte ~i ca ar fi ofarsa neagra de
cioclu sa flu eu eel invins".
Actiunea dramei se petrece ,prin toamna lui 1913", in casa impunatoare a
lui Matei Boiu-Dorcani, ,o cladire veche, cu ziduri groase, ca de cetate, in stilul
Universitafii vechi".
Personajele dramei sunt caracterizate mai degraba prin trairile launtrice
decat prin evenimentele exterioare.
Andrei Pietraru, personajul principal al dramei, este caracterizat in mod
direct in amplele didascalii, ce reflecta framantarile interioare ale eroului:
,Andrei, eroul celor ce se vor intiimpla, e un tiinar ca de treizeci de ani, inalt ~i de-
licat fora sa fie slab."
Tehnica moderna a relativizarii perspectivelor, a oglinzilor paralele este
utilizata in caracterizarea directa. Astfel Pietraru se reflecta in mod diferit in ~
con9tiinta fiecaruia dintre personajele piesei. Pentru Ioana, Andrei este ,un ~
biet ratat'', ,un serv", ,sufiet de sluga", cu toate ca sunt momente cand il consi-
dera ,un om cu insu~iri remarcabile". Pentru Matei Boiu-Dorcani, Pietraru re-
prezinta mai intai un om devotat, de incredere, pentru ca mai a poi, cand afla
ca 0 iube$te pe fiica lui, sa-l desconsidere $i sa-l numeasca ,un ticalos", ,vii-
nator de zestre". Culai, prietenul protagonistului, il nume9te pe Andrei ,zana-
tec", ,stupid", ,nebun", fiindca a ratat o existenta de~geniu, un viitor prornita-
tor, din cauza pasiunii absurde pentru Ioana Boiu. Insa Maria Sine9ti, o ruda
apropiata a Ioanei Boiu, intuie9te adevarata dirnensiune a personalitatii lui
Pietraru 9i ii marturise9te acest lucru Ioanei: ,E poate prea delicat ~i de aceea e
timid".
Personajul principal feminin al dramei, Ioana Boiu, fiica boierului Matei
Boiu-Dorcani este oarecum atipica pentru literatura lui Camil Petrescu.
Tanara de 29 de ani este o razvratita, o rebela sau, eel putin, ii place sa para
astfel. Ea sfideaza traditia neamului ca 9i descendenta sa, Suzana Boiu, pe
care Ioana o ia ca model de viata $i care la 1765 alesese sa fie sotia unui
haiduc, salvandu-1 astfel de la spanzuratoare 9i starnind indignarea intregii
farnilii .
Caracterizata in mod direct in didascalii, ca 9i restul personajelor piesei,
Ioanei ii sunt evidentiate trasaturile fizice, care-i reflecta personalitatea: ,E
inalta, cu parul ~i ochii negri, albii ~i stranie. 0 eleganta fora maiestate ~i o nervozi-
tate integra/a de animal de rasa."
215
 dovada de iubire fata de Joana, fiindcii tanarul Pietraru nu o iube~te propriu-zis pe
II. Particularitati de constructie a personajului Ioana, ci ,f$i iube~te propria pasiune" (Alexandru Paleologu), este mdragostit, aseme-
nea cavalerilor medievali, de ideea de iubire, nu neaparat de Joana Boiu.

Concluzie
• Prin urmare, Andrei Pietraru este u.n om ambitios, un taniir care, prin perseverenta,
Context
reu~e:;;te sa cucereascii inima femeii iubite, dar orgoliul ~i o nemtelegere oarecare il fac
• Reprezentatii pe scena Teatrului Naponal din Bucure!?ti 1n 1922 !?i p ublicata 1n 1925, sa realizeze ca iubirea reprezinta doar 0 iluzie.
, Suflete tari'' este o drama a autoiluzionarii, tema centrala 1n teatrul lui Camil
Petrescu.
1. llustrarea a patru elemente de structura ~ide compozi!ie ale dramei
• Titlul ilustreazii caracterele puternice ale celor doua personaje pri.ncipale ale piesei,
Andrei Pietraru ~i Ioana Boiu, mardmd 1n acela!?i timp o confru.ntare a orgoliilor.
• Fi.i.nd destinat reprezentiirii sce.nice, textul dramatic este structurat in trei acte alcii-
tuite din scene, este construit sub forma schimbului de replici mtre personaje, iar di-
dascaliile sunt singurele intervenpi ale autorului 1n piesa. Actul I este deschis de un
prolog, care contine proiecpile imaginatiei personajului principal, deta~at de lumea
realii. Actul al treilea este alcatuit din doua tablouri.
• Drama de con~tiinta a lui Andrei Pietraru provine din conflictul dintre idealul sau de
iubire ~i concretul existentei.
• Acpunea dramei se petrece , prin toamna lui 1913", 1n casa impuniitoare a lui Matei
Boiu-Dorcani, , a cliidire veche, cu ziduri groase, ca de cetate, In stilul Universitiifii vechi".
2 . Precizarea statutului social, psihologic, moral etc. al perso najului ales

• Andrei Pietraru este tipul intelectualului staparut de o mare neli.ni~te existentiala. El

este ,un tiiniir ca de treizeci de ani", bibliotecar de ~ase ani 1n casa aristocrahtlui Matei
Boiu-Dorcani.
3. llustrarea unei trasaturi a personajului ales, prin doua scene/citate/secve nle come n-
tate
• Modalitati de caracterizare: Andrei Pietraru, personajul principal a! dramei, este
caracterizat in mod direct 1n amplele didascalii, ce reflecta friimantiirile interioare
ale eroului. Teh.nica m odernii a relativizarii perspectivelor (pluriperspectivismul), a
oglinzilor paralele este utilizatii 1n caracterizarea directii. Astfel, Pietraru se reflec-
tii 1n mod dife rit 1n con!?tiinta fieciiruia dintre personajele piesei. Autocaracterizarea
scoate Ia iveala componenta excepponala a personalitapi eroului. Caracterizarea in-
directa, care se desprinde din fa pte, vorbe, gesturi ~i relapa cu celelalte personaje, evi-
denpaza trasaturi esenpale ale eroului, ale unui om a tins de hirnera iubirii absolute.
'

·-
~
• Triisaturile personajului: Orgolios, ca majoritatea personajelor masculine carnil-
petresciene, Pietraru triiie!?te prin iubirea pentru Ioana Boiu nostalgia absolutului.
Deta~at de aspectele materiale ale existentei, Andrei rupe logodna cu nepoata lui
·--
:::s
:::s
:::s Sine!?ti, dom.ni~oara Miirculescu, care avea o zestre considerabila. Inzestrat cu un de- Ql
Ql
"'
-
osebit simt al onoarei, Andrei Pietraru alege sa-l mfru.nte 1n duel pe printul Bazil
~
Ql
$erban, ca raspuns Ia un incident minor petrecut Ia teatm.
:::s
"'5
s::
~
4.0pinie
• Incercarea de sinucidere a lui Andrei reprezinta mai degraba dorinta taniirului de a-~i
restabili imaginea de om onorabil, de a demonstra nobletea caracterului sau, dedit o -
t:
0
Q..
 \i
II. Eseu despre particularita!ile de construc!ie a per-
' sonajului principal dintr-o drama studiata
Context
Reprezentata pe scena Teatrului National din Bucure~ti in 1922 ~i publi-
cata in 1925, ,Suflete tari'' este o drama a autoiluzionarii, tema centrala in
~ teatrullui Camil Petrescu. Este ~i o drama a iubirii absolute, scrisa ca replica
la romanullui Stedhal, ,Ro?u ?i Negru".
In drama de idei, Camil Petrescu creeaza un nou tip de personaj dramatic,
, capabil de crize de con~tiintii, de ordin cognitiv, nu moral, in esentii." (Addenda
la Falsul tratat)
1. ll ustrarea a patru e lement e de structura ~ i de compozitie a le
dramei, semnificative pent ru rea liza rea pe rson ajului (de exemplu:
aqiune, co nflict, rela~ ii tempora le ~i spa ti ale, registre stilisti ce, limbajul
personajelor, nota~ii l e autorulu i etc.)
Titlul ilustreaza caracterele puternice ale celor doua personaje principale
tii£uf.. ale piesei, Andrei Pietraru ~i Ioana Boiu, marcand in acela~i timp o confrun-
tare a orgoliilor.
Fiind destinat reprezentarii scenice, textul dramatic este structurat in trei
acte alcatuite din scene, este construit sub forma schimbului de replici intre
personaje, iar didascaliile sunt singurele interventii ale autorului in piesa.
. !''t Actul I este deschis de un prolog, care contine proiectiile imaginatiei per-
l~
sonajului principal, deta~at de lumea reala. Actul al treilea este alcatuit din
doua tablouri.
i·il
~~
Drama de con~tiinta a lui Andrei Pietraru provine din conflictul dintre
:1 idealul sau de iubire ~i concretul existentei. Astfel, el o iube~te, fara speranta,
~ de ~ase ani pe Ioana Boiu, ratand o stralucita cariera universitara de istoric,
0 casatorie avantajoasa ~i ramanand in tot acest timp ca bibliotecar-arhivar,
in casa boierului Matei Boiu-Dorcani, tatal Ioanei, pentru a fi mai aproape de
femeia iubita. Pietraru o a~aza pe un, piedestal" pe Ioana Boiu, imagine care
se va destrama in cele din urma, cand eli~i va da seama ca femeia s-a refugiat
undeva in trecutul glorios al stramo~ilor ~i ,literaturizeazii viata".
Pe langa conflictul interior, exista mai multe conflicte exterioare. Cel mai
important este intre protagoni~ti, conflict marcat de o dubla natura: sociala
~ ~i psihologica. Pe de o parte, Andrei Pietraru are de infruntat mentalitatile
i.nl.e.JUo.;,_ de clasa, deoarece Ioana il considera ,un biet ratat'', un serv, iar pentru Matei
Boiu Dorcani, casatoria celor doi ar reprezenta o incalcare a traditiei, un atac
I
la memoria inainta~ilor nobili care nu ~i-au amestecat sangele decat cu se-
meni apartinand aceleia~i caste, un a ten tat la istorie. Pe de alta parte, conflic-
l tul psihologic consta in infruntarea orgoliilor celor doua personaje, din care
220
q
Pietraru nu vrea sa iasa invins, dupa cum insu~i marturise~te: , lmi dau seama
de un singur lucru. Cii e aici o luptii pe viatii ~i pe moarte ~i cii ar fi oJarsii neagrii de
cioclu sa fiu eu celinvins".
Actiunea dramei se petrece ,prin toamna lui 1913", in casa impunatoare a
lui Matei Boiu-Dorcani, ,o cliidire veche, cu ziduri groase, ca de cetate, in stilul
Universitiitii vechi".
2. Precizarea st atutu lui social, psihologic, moral etc. al pe rsonaj ului
a les
Andrei Pietraru este tipul intelectualului stapanit de o mare nelini~te exis-
tentiala. El este ,un taniir ca de treizeci de ani", bibliotecar de ~ase ani in casa
aristocratului Matei Boiu-Dorcani. Tanarul renuntase la o logodna avanta-
joasa, cu fiica unui profesor universitar, i~i abandonase studiile ~i se mul-
tume~te doar cu simplul statut de bibliotecar pentru a fi in preajma Ioanei
Boiu, fiica lui Matei Boiu, de care Andrei era indragostit fara speranta de ~ase
ani. Prietenul sau, Culai, incearca sa-l readuca la realitate, propunandu-i sa
se intoarca impreuna in locurile natale. Mai mult decat atat, Culai ii demon-
streaza ca Ioana Boiu nu-l considera decat un simplu servitor, pe care nu
merita sa-l ia in seama.
3.11ustrarea unei trasaturi a personajului a le s, prin doua scene/cita-
te/secvente comentate
Andrei Pietraru, personajul principal al dramei, este caracterizat in mod ca/l.ade.,JU.,.
direct in amplele didascalii, ce reflecta framantarile interioare ale eroului: ~Ln. rrw.d
,Andrei, eroul celor ce se vor intampla, e un taniir ca de treizeci de ani, inalt ~i cM.e.d
deli cat ftirii sii fie slab. Piir castaniu, Jata palidii ~i ochii verzi-alba?tri, Joarte puter-
nici, piitrunziitori. Are figura obositii de om mistuit de o friimantatii viatii interioarii.
Fire bolniivicios de impresionabilii, cand prea timidii, cand excesiv de violentii. 0
nelini§te §i o nestabilitate in gesturi de aparat de mare precizie, sensibilia mai multe
influente deodatii."
Tehnica moderna a relativizarii perspectivelor (pluriperspectivismul), a
oglinzilor paralele este utilizata in caracterizarea directa. Astfel, Pietraru se
reflecta in mod diferit in con~tiinta fiecaruia dintre personajele piesei. Pentru o.o/J.n1i
Ioana, Andrei este ,un biet ratat'', ,un serv", ,suflet de slugii", cu toate ca sunt pa;taief.e-
momente cand 11 considera ,un om cu insu§iri remarcabile". Pentru Matei
Boiu-Dorcani, Pietraru reprezinta mai intai un om devotat, de incredere,
pentru ca mai apoi, cand afla ca 0 iube~te pe fiica lui, sa-l desconsidere ~i sa-l
numeasca "un ticiilos" "vaniitor de zestre". Culai, prietenul protagonistului, il
I
nume~te pe Andrei ,ziinatec", ,stupid", ,nebun", fii.ndca a ratat o existenta de
~eniu, un viitor promitator, din cauza pasiunii absurde pentru Ioana Boiu.
Insa Maria Sine~ti, o ruda apropiata a Ioanei Boiu, intuie~te adevarata di-
mensiune a personalitatii lui Pietraru ~iii marturise~te acest lucru Ioanei: , E
poate prea delicat §i de aceea e timid" .
Autocaracterizarea scoate la iveala componenta exceptionala a perso- ~
nalitatii eroului. De aceea, atunci cand Matei Boiu ii adreseaza grave injurii, ~
Pietraru riposteaza referitor la Ioana: ,a in[eles cii sunt un suflet deosebit". Cu o
221
r ~icu o suprema dovada a sinceritatii sentimentelor, a recuperarii onoarei
alta ocazie, Andrei afirma despre sine ca este ,un print adevarat al sacrificiului
~i devotamentului".
Caracterizarea indirecta, care se desprinde din fapte, vorbe, gesturi ~i
relatia cu celelalte personaje, evidentiaza trasaturi esentiale ale eroului, ale
unui om atins de himera iubirii absolute. Pietraru se retrage din realitatea
~ pe care o dispretuie~te, a~a cum singur marturise~te, ~i se refugiaza intr-un
i.ru:l.iAedii
sentiment de adoratie muta fata de o femeie pe care o considera inaccesibila.
Prologul in care Andrei i~i imagineaza ca are parte de pretuirea Ioanei, cand,
de fapt, ea nu-i acorda mai multa atentie decat oricarui angajat din casa Boiu,
este definitoriu pentru stabilirea raporturilor eroului cu realitatea. De aseme-
nea, o replica a Elenei, femeia care-1 iube~te fara speranta, rostita oarecum la
intamplare, ilustreaza deta~area lui Andrei fata de realitatea inconjuratoare:
,el toate le intelege altfel, parcii n-ar fi pe piimiint".
pierdute: ,Fac acest lucru ca sii flu eu insumi ... ".
4. Sus!inerea unei opinii, despre modul in care se reflecta o idee sau
tema dramei pentru care ai optat in construqia personajului
A~a cum afirma Nicolae Manolescu, dorinta personajelor camilpetrescie-
ne ,nu este de a fi, ci de a parea", iar Andrei Pietraru nu face nici el excep\ie
de la aceasta regula. Acela~i critic literar considera ca ,eroii camilpetrescieni
cred mai curiind in salvarea aparenpelor deciit in adeviir. Aceste laturi ale sufietului
camilpetrescian - ilustreaza faptul - cii nu dragostea, ~i cu atiit mai pufin amorul-
pasiune, cum s-a pretins,reprezintii atitudinea esenpialii in viziunea despre iubire a
scriitorului, ci incercarea de a struni sentimentul in chingile bunei cuviinte ~i ale
onorabilitiifii sociale."

l
Orgolios, ca majoritatea personajelor masculine camilpetresciene, Pietra- Astfel, incercarea de sinucidere a lui Andrei reprezinta mai degraba do-
ru traie~te prin iubirea pentru Ioana Boiu nostalgia absolutului. El este rinta tanarului de a - ~i restabili imaginea de om onorabil, de a demonstra no-
convins ca ,~i intr-a iubire mare po[i sii ajungi piinii la capiitullumii" . A~a cum bletea caracterului sau decat o dovada de iubire fata de Ioana, fiindca tana-
intuie~te prietenul sau, Culai, Andrei Pietraru iube~te, de fapt, ceea ce rul Pietraru nu o iube~te propriu-zis pe loana, ci ,,i'~i iube~te propria pasiune"
l' reprezinta Ioana Boiu: ,o iube~ti pentru cii e descendenta unei familii striivechi, o (Alexandru Paleologu), este indragostit asemenea cavalerilor medievali de
iube~ti pentru bogii[ia ei. Da, asta-i. E ceva in tine, nemiisuratul tiiu orgoliu, care ar ideea de iubire, nu neaparat de Ioana Boiu.
fi iubit-o §i fiirii s-o fi viizut vreodatii .. . Cum iubesc fetele din provincie pe principele Concluzie
mo~tenitor ... Robul din tine viseazii!".
Pietraru insu~i recunoa~te ca obstacolul, faptul ca Ioana este inaccesibila, Prin urmare, Andrei Pietraru este un om ambitios, un tanar care, prin
reprezinta pentru el stimulul pasiunii. perseverenta, reu~e~te sa cucereasca inima femeii iubite, dar orgoliul ~i o
Deta~at de aspectele materiale ale existentei, Andrei rupe logodna cu ne- neintelegere oarecare il fac sa realizeze ca iubirea reprezinta doar o iluzie.
poata lui Sine~ti, dornni~oara Marculescu, care avea o zestre considerabila ~i
care i-ar fi asigurat o cariera universitara stralucita, considerand gestul ,un
act de onestitate moralii", atat fata de sine insu~i, fata de sentimentele lui pen-
tru Ioana, cat ~i fata de tanara care ar fi trebuit sa-i devina sotie.
Inzestrat cu un deosebit simt al onoarei, Andrei Pietraru alege sa-l infrun-
te in duel pe printul Bazil $erban, ca raspuns la un incident minor petrecut
la teatru, dar ~i pentru a-~i demonstra curajul in fata Ioanei, deoarece tanara
considera ca este sub demnitatea printului sa se bata in duel cu un servitor,
cu un ,ratat", precum Andrei. Discutia cu Ioana Boiu, in care Pietraru i~i
'I marturise~te sentimentele, este perceputa de tanar ca un duel, ca o lupta pe
viata ~i pe moarte, din care nu trebuie sa iasa invins.
Ezitant cand trebuie sa-~i marturiseasca in fata lui Matei Boiu-Dorcani sen-
timentele pentru Ioana, devine mai a poi curajos ~i infrunta darz prejudecatile
aristocratului.
Sensibil, atunci cand afla ca Elena 1-a iubit in taina in toata perioada cat
au locuit in casa lui Matei, Andrei o saruta cu tandrete ~i inocenta, inain-
te ca aceasta sa piece la Dorcani impreuna cu tatal Ioanei. Dovede~te astfel
intelegere ~i compasiune fata de sentimentele Elenei, considerandu-se un
,parvenit in dragoste" pentru ca a reu~it dintr-odata sa ca~tige iubirea Ioanei.
incercarea de sinucidere din final, pe langa faptul ca insearnna desprinde-
rea de lumea iluziei in care traise pana atunci, iar replica lui Culai adresata
Ioanei este definitorie in acest sens: "Andrei al d-voastrii a murit", echivaleaza

222 223

Ill. Relatia dintre doua personaje dintr-o drama studiata
li
II
i
Context
• Reprezentata pe scena Teatrului National din Bucure~ti in 1922 ~i publicata in 1925,
,Suflete tari'' este o drama a autoiluzionarii, tema centrala in teatruJ lui Camil Petrescu.
1. llustrarea a patru elemente de structura ~ide compozitie ale dramei
• TiUul ilustreaza caracterele puternice ale celor doua personaje prindpale ale piesei,
Andrei Pietraru ~i Ioana Boiu, mardind in acela~i timp o confruntare a orgoliilor.
• Fiind destinat reprezentarii scenice, textul dramatic este structurat in trei acte alca-
tuite din scene, este construit sub forma schimbului de replici intre personaje, iar di-
dascaliile sunt singurele intervenp.i ale autorului in piesa. Actul I este deschis de un
prolog, care conp.ne proiecp.ile imaginatiei personajului principal, deta~at de lumea
reala. Actul a! treilea este alcatuit din doua tablouri.
• Drama de con~tiinta a lui Andrei Pietraru provine din conflictul dintre idealul sau de
iubire ~i concretul existentei.
• Acp.unea dramei se petrece ,prin toamna lui 1913", in casa impunatoare a lui Matei
Boiu-Dorcani, ,o claaire veche, cu ziduri groase, ca de cetate, fn stilul Universitiipi vechi" .
2. Statutul personajelor
• Andrei Pietraru este tipul intelectualului staparut de o mare nelini~te existenpala. El
este ,un tiinar ca de treizeci de ani", bibliotecar de $aSe ani in casa aristocratului Matei
Boiu-Dorcani. Personajul principal feminin al dramei, Ioana Boiu, fuca boierului
Matei Boiu-Dorcani este oarecum atipica pentru literatura lui Camil Petrescu. Tanara
de 29 de ani este o riizvratita, o rebela sau, eel putin, ii place sa para astfel.
3. Evolu~ia rela!iei dintre cele doua pe rsonaje
• Andrei vede in Ioana mai intfu o ,fiinfii depiirtatii de lume, un exemplar unic", pentru ca
mai apoi ea sa devina pentru el o persoana artifidala care ,literaturizeazi'i viata". Dealt-
fel, chiar ~i atitudinea ei fata de Andrei Pietraru este contradictorie: mai intfu il dispre-
tuie~te, considerandu-1 ,un biet ratat", apoi devotamentul $i sufletullui deosebit o im-
presioneaza, trezindu-i in acela~i timp ambipa. Orgolios peste masura, ca majoritatea
personajelor lui Carnil Petrescu, Andrei Pietraru i~i propune o solutie extrema ~i promi-
te ca se va sinudde daca pana Ia miezul nopp.i nu va reu~i sa sarute mana femeii iubite.
Andrei Pietraru ii va miirturisi Ioanei sentimentele tiiinuite atata vreme, intr-o scena
~" in care orgoliul eroinei se confrunta cu mandria lui Andrei Pietraru (actul II, scena III).
·--
:::s
:::s
4.0pinie
• in cele din urma, Ioana Boiu, ca majoritatea personajelor feminine carnilpetresdene, nu se
QJ va putea ridica la inalp.mea ~teptiirilor biirbatului iubit. in ceea ce il prive~te pe Andrei
-
"'
QJ
:::s
t:
C:J
Pietraru, acesta o iube~te pe Ioana Boiu, mai ales fiindca ea ii este inaccesibila. Gestul si-
nudderii din final marcheaza sfar~itul unei obsesii ~i recapatarea stimei de sine.
Concluzie
• A~adar, protagoni~tii dramei lui Camil Petrescu ilustreaza imposibilitatea comuni-
Q: ciirii in iubire, mai ales atunci cand dragostea reprezinta nu atat un sentiment, cat 0
infruntare a orgoliilor.
~
~ Ill. Eseu despre relatia dintre doua personaje
'
dintr-o drama studiata
Context
Reprezentata pe scena Teatrului National din Bucure~ti in 1922 ~i publi-
cata in 1925, ,Suflete tari'' este o drama a autoiluzionarii, tema centrala in wn.tv:d
teatrullui Camil Petrescu. Este ~i o drama a iubirii absolute, scrisa ca replica
la romanullui Stedhal, ,Ro?u ?i Negru".
1. llustrarea a patru elemente de structura ~ i de compozi~ie ale
dramei, semnificative pentru realizarea personajului (de exemplu:
aqiune, conflict, relatii temporale ~i spatiale, registre stilistice, limbajul
personajelor, notatiile autorului etc.)
Titlul ilustreaza caracterele puternice ale celor doua personaje principale
ti1lu£
ale piesei, Andrei Pietraru ~i Ioana Boiu, marcand in acela~i timp o confrun-
tare a orgoliilor.
Fiind destinat reprezentarii scenice, textul dramatic este structurat in trei
acte alcatuite din scene, este construit sub forma schimbului de replici intre
personaje, iar didascaliile sunt singurele interventii ale autorului in piesa.
Actul I este deschis de un prolog, care contine proiectiile irnaginatiei per-
sonajului principal, deta~at de lumea reala. Actul al treilea este alcatuit din
doua tablouri.
Drama de con~tiinta a lui Andrei Pietraru provine din conflictul dintre
idealul sau de iubire ~i concretul existentei. Astfel, el o iube~te, fara speranta, ~
de ~ase ani pe Ioana Boiu, ratand o stralucita cariera universitara de istoric,
0 casatorie avantajoasa ~i ramanand in tot acest timp ca bibliotecar-arhivar,
in casa boierului Matei Boiu-Dorcani, tatal Ioanei, pentru a fi mai aproape de
femeia iubita. Pietraru o a~aza pe un ,piedestal" pe Ioana Boiu, imagine care
se va destrama in cele din urma, cand eli!?i va da seama ca fe meia s-a refugiat
undeva in trecutul glorios al stramo~ilor ~i ,literaturizeazii viata" .
Pe langa conflictul interior, exista mai multe conflicte exterioare. Cel mai
important este intre protagoni~ti, conflict marcat de o dubla natura: sociala ~
u·zle/ticJJL
~i psihologica. Pe de o parte, Andrei Pietraru are de infruntat mentalitatile
de clasa, deoarece Ioana il considera ,un biet ratat'', ,un serv", iar pentru
Matei Boiu Dorcani, casatoria celor doi ar reprezenta o incalcare a traditiei,
un atac la memoria inainta~ilor nobili care nu ~i-au amestecat sangele decat
cu semeni apartinand aceleia~i caste, un atentat la istorie. Pe de alta parte,
conflictul psihologic consta in infruntarea orgoliilor celor doua personaje,
wnC£idul
~
din care Pietraru nu vrea sa iasa invins, dupa cum insu~i marturise~te: ,lmi
dau seama de un singur lucru. Cii e aici o luptii pe viatii ~i pe moarte ~i cii ar fi oJarsii
neagrii de cioclu sa fiu eu cel znvins".
Aqiunea dramei se petrece ,prin toamna lui 1913", in casa irnpunatoare a
lui Matei Boiu-Dorcani, ,o cliidire veche, cu ziduri groase, ca de cetate, in stilul
Universitii.tii vechi".
225
 2. Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fieca ruia ca, considerandu-1 superficial ~i, ln acela~i timp, la~ pentru ca vrea sa-~i pa-
dintre personajele alese raseasca tara ~i sa se stabileasca defin.itiv la Paris. De fapt, superficialitatea
pe care Ioana i-o repro~eaza printului Bazill:i este caracteristica sie~i: are ca
Andrei Pietraru este tipul intelectualului stapanit de o mare nelini~te exis-
model de viata o femeie dintr-un alt veac, Suzana Boiu, vrea sa semene cu
tentiala. El este ,un taniir ca de treizeci de ani", bibliotecar de ~ase ani in casa
Margueritte de la Mole, eroina lui Stendhal, din romanul ,Ro~u ~i Negrzl',
aristocratului Matei Boiu-Dorcani. Ta.narul renuntase la o logodna avanta-
admira literatura veche bisericeasca, tra ie~te mtr-un castel care pare mai de-
joasa, cu fiica unui profesor universitar, J:~i abandonase studiile ~i se mul-
graba un muzeu.
tume~te doar cu simplul statut de bibliotecar pentru a fi in preajma Ioanei
Orgolios peste masura, ca majoritatea personajelor lui Camil Petrescu,
Boiu, fiica lui Matei Boiu, de care Andrei era mdragostit far a speranta de ~ase
Andrei Pietraru i~i propune o solutie extrema ~i promite ca se va sinucide
ani. Prietenul sau, Culai, mcearca sa-l readuca la realitate, propunandu-i sa
daca pana la miezul noptii nu va reu~i sa sarute mana femeii iubite. Andrei
se mtoarca J:mpreuna in locurile natale. Mai mult decat a tat, Culai ii demon-
Pietraru J:i va marturisi Ioanei sentimentele tainuite atata vreme, mtr-o scena
streaza ca Ioana Boiu nu-l considera decat un simplu servitor, pe care nu
in care orgoliul eroinei se confrunta cu mandria lui Andrei Pietraru (actul
merita sa-l ia ln seama.
II, scena III). Confruntarea celor doi se mcheie cu victoria lui Andrei, care
Personajul principal feminin al dramei, Ioana Boiu, fiica boierului Matei
mvinge trufia Ioanei, ca~tigandu-i iubirea ~i pretuirea. Iubirea ca experienta
Boiu-Dorcani este oarecum atipica pentru literatura lui Camil Petrescu.
concreta presupune confruntarea cu realitatea, Ioana cerandu-i sa-i martu-
Tanara de 29 de ani este o razvratita, o rebela sau, eel putin, J:i place sa para
riseasca tatalui ei relatia lor, refuzand o existenta dominata de minciuna.
astfel. Ea sfideaza traditia neamului ca ~i descendenta sa Suzana Boiu, pe
Dupa mdelungate ezitari ~i dupa ce Culai 11 acuza de lipsa de onestitate
care Ioana o ia ca model de viata ~i care la 1765 alesese sa fie sotia unui hai-
fata de protectorul sau, Pietraru se hotara~te sa-i marturiseasca adevarullui
duc, salvandu-1 astfel de la spanzuratoare ~i starnind indignarea mtregii fa-
Matei. Se va confrunta insa cu prejudecatile aristocratului care 11 considera
milii. Ioana J:~i marturise~te admiratia pentru Suzana Boiu: ,Ea este patroana
,un ticiilos", ,un om venit dupii drumuri", un ,vdniitor de zestre". Va mfrunta cu
mea .. . Este idealul meu zn trecut ... o simt zn sdngele meu mai mult cape oricare
mult curaj umilintele ~i jignirile lui Matei Boiu, devenind violent, acuzator:
dintre striimo!fi ... ".
,Biitrdnefea dumitale zmi insultii tinerefea" . In fata a cestui crud adevar, Matei
Portretul fa cut de un anume gazetar, Deciu, este definitoriu pentru modul
Boiu este celmvins.
in care Ioana se mfati~eaza celor din jur. ,Jupdnifa{. .. ] a!fa o poreclesc prietenele
Intr-un gest de duio~ie ~i recuno~tinta, Andrei o saruta pe Elena, fata din
ei ... [.. .]Are ovalul chipului prea fin, ochii prea mari, gura prea expresivii, degetele
I prea subfiri. in priviri zi ghice!fti o reverie cu viziuni medievale.[.. .]E descendenta
casa, care, dandu-~i seama ca dragostea ei pentru acesta este imposibila, de-
I cide sa se retraga la mo~ia Dorcani, alaturi de Matei, pentru a-i tine de urat
a trei logofeti !fi patru spiitari. Are treizeci de ani, zece milioane !fi nu s-a miiritat
i batranului. Scena este surprinsa de Ioana, care, crezandu-se m~elata, se arata
l zncii. Are capriciul sii-!fi primeascii pretendenfii intr-un iatac - Jupdnita nu poate
implacabila fata de Andrei ~i il nume~te ,suflet de slugii" ~i ,vdniitor de zes-
avea decdt iatac fire!fte- care aduce cu un muzeu criptologic. [.. .] Dar 11 admirii mai
tre" . Pentru a- ~i dovedi nevinovatia, Andrei mcearca sa se sinucida, dar re-
cu seamii pe Stendhal !fi ar vrea sii semene neaparat cu domni!foara de La Mole ... De
' ,..• 1 u~e~te doar sa se raneasca. Gestul sinuciderii are ~i o sernnificatie simbolica,
asemeni, e de cdtva timp zn ciiutarea unui striimO!f care sii fi fast decapitat. ~i nu e de
suprimarea iluziei iubirii ~i remtoarcerea la viata reala: ,Pe dumneata te-am
mirare ... cii niciunul dintre candidafi nu mai are curajul sii-i cearii mana."
ucis zn mine ... E!fti moartii ... mai moartii decdt dacii n-ai fi existat niciodatii .. .".
3. Ev i d e n~ie rea prin doua sce n e/citate/secve n~e comentat e a mo- Marturisirea lui finala echivaleaza cu con~tientizarea imposibilitatii existen-
dului in care evolueaza re l a~i a dintre cele doua personaje tei iubirii absolute. De aceea, Pietraru se va retrage la tara, la Valeni, alaturi
de Elena ~i de Culai.
Andrei vede in Ioana mai mtai o ,fiinfii depiirtatii de lume, un exemplar unic",
pentru ca mai apoi ea sa devina pentru el o persoana artificiala care ,litera- 4. Sus~inerea unei opinii, despre modul in care o idee sau tema dra-
turizeazii via fa". De altfel, chiar ~i atitudinea ei fata de Andrei Pietraru este mei studiate se reflecta in evol u~ia rela~i e i dintre cele doua personaje
contradictorie: mai mtai 11 dispretuie~te, considerandu-1 ,un biet ratat'', apoi
In cele din urma, Ioana Boiu, ca majoritatea personajelor feminine camil-
devotamentul ~i sufletullui deosebit o impresioneaza, trezindu-i in acela~i
petresciene, nu se va putea ridica la maltimea a~teptarilor barbatului iubit.
timp ambitia: , Vreau sii znving prin dumneata ... Vreau mdndria de a putea zice,
Ea ,literaturizeazii viafa", are impresia ca traie~te mtr-un roman, se crede su-
cii am descoperit eu- acolo unde nu biinuia nimeni- pe eel menit sii porunceascii", perioara celor din jurul ei, dar cand se confrunta cu o situatie reala, cu o
pentru ca, ln final, sa fie incapabila, din orgoliu, sa mteleaga dimensiunea
pasiune in adevi'lratul sens al cuvantului, nu ~tie cum sa reactioneze. Pana in
iubirii lui.
momentulm care bibliotecarul tatalui ei alege sa-i declare dragostea, Ioana 11
Orgolioasa ~i dispretuitoare, Ioana Boiu J:~i respinge rand pe rand pre- ignora pe tank Vede in el un simplu angajat, un om lipsit de prestigiu social
tendentii, inclusiv pe printul Bazil ~erban, cu care refuza sa se casatoreas-

226 227
 ~i monden, iar aparentele de acest fel o determina sa 11 ignore. Succesul social
al barbatului reprezinta, ca ~i pentru Ela Gheorghidiu, stimulul pasiunii.
I Curajul ~i hotararea lui Andrei o impresioneaza pe Joana ~i, de aceea, se
I lasa sedusa de tanarul Pietraru. Realizeaza apoi ca iubirea din lumea reala e
mai complicata decat aceea din ciirti ~i, in fata celui dintai obstacol, cedeaza,
,.li
aducandu-1 in pragul mortii, pe Andrei ~i totodata ucigand in sufletul lui
dragostea pentru ea. Ioana Boiu, asemenea Elei, inceteaza sa-l iubeasca pe
eel de care era mdragostita atunci cand nu-l mai poate admira. Iubirea este
conditionata, in cazul eroinelor lui Camil Petrescu, de admiratie.
In ceea ce 11 prive~te pe Andrei Pietraru, acesta o iube~te pe Ioana Boiu,
mai ales fiindca ea li este inaccesibila. Prietenul lui Andrei, Culai intuie~te
acest lucru ~i J:i spune lui Andrei ca este indragostit de Ioana, a~a cum sunt
mdragostite fetele din provincie de principele mo ~tenitor. Tanarul Pietraru
I 1. incadrarea romanu lui intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare
nu poate decat sa recunoasca evidenta. Gestul sinuciderii din final marchea-
I za sfar~itul unei obsesii ~i recapatarea stimei de sine.
Concluzie
A~adar, protagoni~tii dramei lui Camil Petrescu ilustreaza imposibilitatea
comunicarii in iubire, mai ales atunci cand dragostea reprezinta nu atat un
sentiment, cat 0 infruntare a orgoliilor.
228
PERIOADA POSTBELICA
Romanul postbelic:,Moromefii" de Marin Preda
I. Tema ~i viziunea despre lume
Context
Pregatit de proza scurta din volumul de debut ,intalnirea din piimanturi" (1948), pri-
mul roman scris de Marin Freda, ,Moromepii", este alcatuit din doua volume, publica-
te Ia doisprezece ani distanta: in 1955, volumul I, iar in 1967, volumul alII-lea.
tematica
• Tipologie noua: De~i problematica ~i modalitatile de exprimare artistica ale celor
doua volume difera, romanul este unitar deoarece reconstituie imaginea satului ro-
manesc in perioade de criza.
• Curentulliterar in care se incadreaza este realismul postbelic (neorealism); marchea-
za sfar~itul romanului doric.
• Perspectiva naratorului obiectiv (relateaza intamplanle la persoana a ill-a) se comple-
teaza prin aceea a reflectorilor (Ilie Moromete, in volumul I, ~i Niculae, in volumul
al II-lea) ~i a informatorilor. Efectul este limitarea omniscientei.
2. Temele romanului
• Tema centrala este destramarea - simbolica pentru gospodaria tiiriineasca tradipona-
la- a unei familli de tiirani dintr-un sat din Campi a Dunarii, Sili~tea-Gume9ti. Roman
al unei familii, ,Moromefii" este 9i o frescii a viepi rurale dinaintea ~i de dupa eel
de-al Doilea Razboi Mondial. 0 alta tema este criza comunicfuii.
• Tema timpului ,viclean", ,nerabdator", a relatiei dintre individ 9i istorie nuanteaza
tema sociala.
• Scene simbolice: cina, taierea salcamului.
3. Elemente de structura ~ id e compozitie
• Tehnica narativa folosita este cea a decupajului.
• Relatii temporale ~i spatiale: Primul volum are trei parti, cu o acFune concentrata,
care se desfii9oara pe parcursul verii, cu trei ani lnaintea izbucnirii celui de-al Doilea
Razboi Mondial.
• Simetria incipit - final este data de ce!e doua referiri Ia tern a timpului.
• Conflicte: Un triplu conflict va destrama familia lui Moromete: dezacordul dintre tata
9i cei trei fii ai siii din prima ciisatorie, conflictul dintre Moromete 9i Catrina, sop.a lui, 9i
conflictul lui Moromete cu sora sa, Guica. Conflictul secundar din primul volum, dintre
llie Moromete 9i fiul eel mic, Niculae, trece pe primul plan in volumul al doilea.
·--
~
~
• Actiunea primului volum este structurata pe mai multe plan uri narative.ln prim-plan Ql
"'
-
se afla Morometii, o familie numeroasa, macinata de nemultumiri mocnite. Planurile Ql
secundare completeaza actiunea romanului, conferindu-i caracterul de fresca sociala.
• Secventele narative precum scena cinei, a taierii salcamului, dar 9i scenele in care ~
sunt prezentate aspecte din viata colectivitatii se constituie lntr-o adevarata mono- s::::
~
grafie a satului: hora, ciilu~?ul, intiHnirile duminicale din poiana lui Iocan, serbarea
~colara, seceri~ul, treieri~ul.
a:
r'

:li
• In volumul al do ilea, structurat in cinci pa r~i, se prezinta viata rurala dintr-o perioada
ce se intinde pe un sfert de veac, de la inceputul anului 1938, pima spre sfiir~itullui
1962. \~ I. Eseu privind tema ~i viziunea despre lume
dintr-un roman postbelic
• Constructia personajelor: llie Moromete este un personaj exponenpal, a! carui destin
este reprezentativ pentru moartea unei lumi; , eel din urmii tiirmz" (dupa cum a fost nu-
mit deN. Manolescu) reprezinta conceppa tradijionala fata de pamant ~ide familie. Context
4. Opinie Pregatit de proza scurta din volumul de debut ,}ntiilnirea din piimanturi"
(1948) - nuvelele ,Dimineatii de iarn.ii", ,0 adzmare linistitii", ,}n ceatii" sau
Romanul surprinde iluzia protagonistului ca viata !;;i poate continua cursu! in tiparele
sd1ita ,Salcamul"- care pr~figureaza motive, intampl.3ri ~i personaje, primul
traditionale, !n timp ce istoria modifica relatiile din viata de familie ~i din comunitatea
roman scris de Marin Preda, ,Moromefii", este alcatuit din doua volume,
rurala.
publicate la doisprezece ani distanta: in 1955, volumul I, iar in 1967, volumul
Concluzie alII-lea.
,Morometii" este un roman al deruralizarii satului. Criza ordinii sociale se reflecta !n 1. Evidentierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea roma-
criza valorilor morale, !n criza unei familii ~i in criza comunicarii. nului studiat intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o
orientare tematica
De~i modalitatile de exprimare artistica :?i problematica celor doua volume
'Wma.n-
difera, romanul este unitar, deoarece reconstituie imaginea satului romanesc
u.n.it.aA-
in perioade de criza, in preajma celui de-al Doilea Razboi Mondial (deceniile
al IV -lea :?i al VI-lea). Sunt inregistrate transformarile vietii rurale, ale menta-
~
litatilor ~i ale institutiilor, de-a lungul unui sfert de secol, ~i se impune o ti - tuJ..LUi
pologie noua in proza romaneasca.
Ca formula estetica, proza lui Marin Freda se incadreaza in realismul CW>.ent
postbelic (neorealism) ~i marcheaza sfar~itul romanului doric, denumire ~
data de criticulliterar Nicolae Manolescu romanului traditionaL
Perspectiva naratorului obiectiv, care relateaza intamplarile la persoana
a III-a, se completeaza prin aceea a reflectorilor (Ilie Moromete, in volumul I,
~i Niculae, in volumul al II-lea), ca ~i prin aceea a informatorilor (personaje - ~
1
martori ai evenimentelor, pe care le relateaza ulterior altora, cum este, de n.ct/U1liu.a.
exemplu, allui Parizianu care poveste~te despre vizita lui Moromete la ba-
ieti, la Bucure~ti). Efechll este limitarea omniscientei.
2. llustrarea temei romanului prin doua episoade/citate/secven~e
comentate
Titlul romanului evidentiaza tema centrala: destramarea - simbolica pen-
tru gospodaria taraneasca traditionala- a unei farnilii dintr-t.m sat din Cam pia
Dunarii, Sili~tea-Gume~ti. Evolutia ~i criza familiei sunt simbolice pentru
..... transformarile din satul romanesc al vremii. Astfel ca romanul unei farnilii este
.a::s ~i o fresca a vietii rurale dinaintea :?i de dupa eel de-al Doilea Razboi MondiaL
0 alta tema este criza comunicarii, absenta unui dialog real intre Ilie Mo-
QJ romete ~i familia sa. Tema timpului ,viclean", nerabdator, a raportului tragic
"'QJ
......
dintre individ :?i istorie nuanteaza tema sociala.
Exista in primul volum al romanului Morometii cateva secvente narative
::s simbolice pentru tema destramarii familiei .
~
t:: n,.a/l.ali.u.e.

~
Scena cinei pare a surprinde un moment di.,'1 existenta familiei traditiona- ~
le, condusa de un tata autoritar, d ar ,semnele" din text dezvaluie conflictele

231
 mocnite. !lie Moromete domina o familie numeroasa, formata din copii pro-
veniti din doua casatorii, invrajbiti din cauza averii. A~ezarea in jurul mesei
prefigureaza iminenta destramare a familiei: ,Cei trei frafi vitregi, Paraschiv,
Nila ~i Achim, stiiteau spre partea dinafara a tindei, ca ~i cand ar fi fast gata in orice
clipa sa se scoale de Ia masa ~i sa piece afara" . Catrina este intoarsa spre oalele cu
mancare, semn ca ease ocupa de gospodarie. Ilinca, Tita ~i Niculae, copiii ei,
stau langa mama, de cealalta parte a mesei fata de fratii lor vitregi, de ura
carora parca incearca sa se protejeze. Moromete incearca sa pastreze echilibrul
in familie, cu autoritate: ,Numai Moromete statea parca deasupra tuturor. Locullui
era pragul celei de-a doua odai, de pe care e/ stapanea cu privirea pe fiecare."
0 alta secventa epica avand valoare simbolica este aceea a taierii salcamu-
lui. Ilie Moromete este nevoit sa taie salcamul pentru a achita o parte din
datoriile familiei, fara a vinde pamant sau oi. De aceea, raspunsullui la intre-
barea lui Nila, care vrea sa ~tie de ce taie salcamul, pare indreptatit: ,Ca sa se
mire pro~tii!"
Taierea salcamului, duminica in zori, in timp ce in cirnitir femeile i~i plang
fiiie;z,w, mortii, prefigureaza destramarea familiei, prabu~irea satului traditional, risi-
~ pirea iluziilor lui Moromete: ,Gradina, caii, Moromete znsu~i aratau bicisnici".
A par ciorile, ca ni~te semne rau prevestitoare, iar mama, care ~tie sa citeasca in
astfel de lucruri un curs al vremii viitoare, e framantata de ganduri intunecate.
Lumea Morometilor se desacralizeaza. Odata distrus arborele sacru, ,axis
mundi", ce sta de veghe la ordinea lumii, a microcosmosului rural ~i familial,
haosul se instaleaza treptat.
3. Prezentarea a patru elemente de structura ~i de compozi~ie ale
textului narativ, semnificative pentru tema ~i viziunea despre
'b. lume din romanul studiat (de exemplu: actiune, conflict reiatii
ij: temporale ~i spat;iak incipit, finat tehnici narative, perspectiva
~;i narativa, registre stilistice, limbajul personajeior etc.)
~r
t.eAn.ici Compozitia primului volum utilizeaza tehnica decupajului ~i accelerarea
nall.ai.We-, gradata a timpului naratiunii. Volumul este structurat in trei parti, cu o acti-
'ldoiii une concentrata, care se desfa~oara pe parcursul verii, cu trei ani inaintea
tt'
t)\
~ izbucnirii celui de-al Doilea Razboi MondiaL
' ~~ Prima parte, care prezinta intamplari petrecute de sambata seara pana
duminica noaptea, contine scene care ilustreaza monografic viata rurala:
('
h .. cina, taierea salcamului, intalnirea duminicala din poiana lui Iocan, hora ~ .a.
~
I'
Partea a doua se deruleaza pe parcursul a doua saptamani, incepand cu
u.o1.urn plecarea lui Achim cu oile, Ia Bucure~ti .
Partea a treia, de la seceri~ pana la sfar~itul verii, se incheie cu fuga celor
doi fii ai lui Moromete la Bucure~ti .
Simetria compozitionala este data de cele doua referiri la tema timpului,
in incipit ~i in paragraful final al volumului. La inceput, pare ingaduitor, ,se
, .~ pare ca timpul avea cu oamenii nesfir$ita rabdare; viafa se scurgea aici fora conflicte
inci.p.it-Cind mari'', pentru ca enuntul din finalul volumului, ,timpul nu mai avea rabdare",
sa modifice irnaginea tirnpului, care devine necrutator. Imaginea tirnpului
232
rabdiitor reprezinta doar o iluzie a lui Ilie Moromete, contrazisa de eveni-
mentele petrecute pe parcursul romanului.
Un triplu conflict va destrama familia lui Moromete. Este vorba mai intai
despre dezacordul dintre tata ~i cei trei fii ai sai din prima casatorie, Paras- ~
chiv, Nila ~i Achim, izvorat dintr-o modalitate diferita de a intelege lumea. co.n.G£i.d
Fiii cei mari i~i dispretuiesc tatal fiindca nu ~tie sa transforme in bani produ-
sele economiei rurale, precum vecinul Tudor Balosu.
Cel de-al doilea conflict izbucne~te intre Moromete ~i Catrina, sotia lui.
Moromete vanduse in timpul secetei un pogon din lotul sopei, promitandu-i,
in schimb, trecerea casei pe numele ei. De teama fiilor eelor mari care i~i urau
mama vitrega, Moromete amana indeplinirea promisiunii. Din aceasta cau-
za, femeia simte ,cum i se strecoara in inima nepasarea ~i sila de biirbat ~i de co-
pii", ga sindu- ~i initial refugiul in biserica. Criza se instituie in eel de-al doilea
volum, cand Catrina il parase~te pe Ilie, dupa ce af!a de vizita lui la Bucure~ti
~ide propunerea facuta fiilor. Instrainarea este definitiva.
Al treilea conflict se desfa~oara intre Moromete ~i sora lui, Guica, care ~i-ar
fi dorit ca fratele ramas vaduv sa nu se mai casatoreasca pentru a doua oara.
In felul acesta, ea ar fi ramas in casa fratelui, sa se ocupe de gospodarie ~i de
cre~terea copiilor, pentru a nu fi singura la batranete. Faptul ca Moromete se
recasiitorise ~i ca i~i construise 0 casa departe de gospodaria ei ii aprinsese
ura impotriva lui, pe care femeia o transmite celor trei fii mai mari ai lui Mo-
romete.
Un alt conflict, secundar, este acela dintre Ilie Moromete ~i fiul eel mic,
Niculae. Copilul i~i dore~te cu ardoare sa mearga la ~coala, in tirnp ce tatal,
care trebuie sa plateasca taxele, il ironizeaza sau sustine ca invatatura nu ~
aduce niciun ,beneficiu". Pentru a- ~i realiza dorinta de a studia, baiatul se ~
desprinde treptat de familie. In volumul al doilea, acest conflict trece pe pri-
mul plan, pentru ca tatal ~i fiul reprezinta doua mentalitati diferite. Astfel,
Ilie Moromete ilustreaza mentalitatea taranului traditional care vrea sa- ~i
pastreze pamantul, in vreme ce Niculae devine un sustinator al comunismu-
lui, al mentalitatii colectiviste impuse de stat.
~ctiunea primului volum este structurata pe mai multe planuri narative. acfiwtea
p;Wrw.£ui
In prim-plan se afla Morometii, o familie numeroasa, macinata de nemul-
tumiri mocnite. Taran de mijloc, Ilie Moromete incearca sa pastreze intreg, u.o1.urn
cu pretul unui trai modest, pamantul familiei sale, pentru a-llasa apoi baie-
tilor. Fiii cei mari ai lui Hie Moromete, Paraschiv, Nila ~i Achim i~i doresc
independenta economica. Ei se simt nedreptatiti pentru ca, dupa moartea
mamei lor, Ilie Moromete s-a,insurat cu alta femeie, Catrina, ~i ca are inca trei ~
copii: Tita, Ilinca ~i Niculae. Indemnati de sora lui Ilie, Maria Moromete, po- plan
reclita Guica, cei trei baieti pun la cale un plan distrugator pentru restul fa- naJLaliu.
miliei. Ei intentioneaza sa piece la Bucure~ti, fara ~tirea familiei, pentru a-~i
face un rost. In acest scop, ei vor sa ia oile, cumparate printr-un imprumut de
la banca ~i a! caror lapte constituie principala hrana a familiei, ~i caii, indis-
pensabili pentru munca la camp. Din vanzarea oilor ~i a cailor ar obtine un
capital pentru a incepe viata Ia ora~. Datoria la banca nefiind achitata, planul
eelor trei baiep urmeaza a da o grea lovitura familiei. Achim ii propune tatalui
233
 sa-l lase sa piece cu oile la Bucure;;ti, sale pasca la marginea ora;;ului ;;i sa
vanda laptele ;;i branza la un pret mai bun in capitalci Moromete se lasa con-
vins de utilitatea acestui plan, amana achitarea datoriei la banca ;;i vinde 0
parte din lotul familiei pentru a-;;i putea plati impozitul pe pamant (,Joncii-
rea"). Insa Achim vinde oile la Bucure;;ti ;;i a;;teapta venirea fratilor. Dupa
amanarile generate de refuzullui Nila de a-~i lasa tatal singur in preajma
seceri;;ului, cei doi fug cu caii ;;i cu o parte din zestrea surorilor. Moromete
este nevoit sa vanda din nou o parte din pamant pentru a-;;i reface gospoda-
ria, pentru a plati impozitul, rata la banca ;;i taxele de ~colarizare ale lui Ni-
culae, fiul eel mic.
Planurile secundare completeaza actiunea romanului, conferindu-i carac-
~ terul de fresca sociala: boala lui Botoghina, revolta taranului sarac Tugurlan,
~ familia lui Tudor Balosu, dragostea dintre Polina ~i Birica, discutiile din po-
~ iana lui Iocan, rolul institutiilor ;;i al autoritatilor in satul interbelic.
Scenele in care sunt prezentate aspecte din viata colectivitatii se constituie
intr-o adevarata monografie a satului: hora, calu~ul, intalnirile duminicale
din poiana lui Iocan, serbarea ~colara, seceri~ul, treieri~ul.
ieene. din Unul dintre cele mai ilustrative episoade pentru viata rurala este seceri-
uia.t.a ~ul. Este infati~ata intr-o maniera originala (prin inregistrarea ~i acumularea
c.ofediuitii~·i de detalii ale existentei familiale tarane;;ti) o realitate arhetipala; mi~carile,
gesturile, pregatirea ~i plecarea la camp se integreaza unui ritual stravechi.
Seceri~ul e trait in acela~i fel de intregul sat, intr-un ceremonial specific colec-
tivitatii arhaice.
In 'volumul al doilea, structurat in cinci parti, se prezinta viata rurala din-
tr-o perioada de un sfert de· veac, de la inceputul anului 1938, pana spre
sfar~itul anului 1962. Prin tehnica rezumativa, evenimentele sunt seleqiona-
te, unele fapte ~i perioade de timp sunt eliminate (elipsa), timpul naratiunii
~ cunoa~te reveniri (altemanta). Acpunea romanului se concentreaza asupra a
a£ do.i.f.ea ~ doua momente istorice semnificative: Reforma Agrara din 1945, cu preface-
~ rile pe care ea le aduce ;;i transformarea , socialista" a agriculturii, dupa 1949,
= ' perceputa ca un fenomen abuziv. 0 istorie noua, tulbure ~i violenta, trans-
forma radical structurile de viata ~i de gandire ale taranilor. Satul traditional
intra intr-un ireversibil proces de disolutie.
Vechea imagine a lui Ilie Moromete este distrusa, fiind inlocuita de o alta,
lipsita de glorie. Autoritatea lui in sat se diminueaza, iar unitatea distrusa a
familiei nu se reface. Ceilalti tarani i~i schimba atitudinea fata de Ilie Mora-
. mete. Fo~tii prieteni au rnurit sau 1-au parasit, iar cei noi ii par rnediocri.
Cu toate acestea, in familia lui Moromete continua vrajba. Guica rnoare,
fara ca relatiile cu fratele sau sa se schimbe, iar acesta nu se duce nici la in-
morrnantarea ei.
Moromete se apuca de negot, treburile ii merg bine, ca~tiga bani frumo~i,
dar il retrage pe Niculae de la ~coala pe motiv ca studiile baiatului nu-i a due
niciun ,beneficiu." Toata energia tatalui se concentreaza in incercarea de a-i
aduce acasa pe baietii fugari. De aceea curnpara la loc parnanturile vandute
odinioara ~i pleaca la Bucure~ti pentru a-i convinge sa revina in sat. Paraschiv,
care lucra acum ca sudor la tramvaie, Nila, ca p ortar la un bloc, ~i Achirn,
234
care avea un mic magazin de Cons um alimentar, resping incercarea de recon-
ciliere a tatalui. Mai mult decat atat, afland de propunerea facuta fiilor, Ca-
trina il parase;;te pe Moromete ~i se duce sa locuiasca la Alboaica, fata ei din
prima casatorie. Destramarea familiei continua cu moartea lui Nila in razboi.
Fetele se casatoresc, dar familia Moromete pare atinsa de un blestem, fiindca
sotul Titei, de~i scapa din razboi, moare intr-un accident stupid in sat.
Paralel cu procesul de disolutie a familiei Moromete, este prezentata des-
tramarea satului traditional, care devine ,o groapa Jara fund, din care nu mai
'incetau sa iasa atati necunoscu fi ."
Fiul eel mic, Niculae, reprezinta in roman mentalitatea impusa, colectivis-
ta. El devine adeptul "unei noi religii a binelui $i a raului", cum ere de ca este
noua dogma socialista. Discutiile dintre tata ~i fiu au semnificatia unei con- ~
fruntari intre doua conceptii de viata, intre doua civilizatii. Niculae se inde- ~
parteaza din ce in ce mai mult de tatal sau. Se inscrie in Partidul Comunist, rrw.Jwmete.
este trimis la o ~coala pentru activi~ti ;;i se intoarce in sat cu o sarcina de la
,judeteana" . El trebuie sa supravegheze buna functionare a primelor forme ~
colective de munca (strangerea cotelor ~i predarea lor catre stat) . Dar se isca w.tuiu.i,
o agitatie agresiva in timpul careia un sate an moare inecat in apele raului de tJuuii.tio.n_a£
la marginea satului. Idealist, se orienteaza cu dificultate in tesatura de intrigi ·
pusa la cale de oportuni~tii de profesie. A~a ca activistul Niculae Moromete
este destituit, se retrage din viata p olitica, i~i continua studiile ;;i ajunge rnai
tarziu inginer horticol.
Pede alta parte, Ilie Moromete i~i pierde prestigiul de altadata . Traie;;te o
iubire tarzie cu Fica, sora mai mica a fostei lui sotii, care a fost toata viata
indragostita de el. A poise irnplica in viata social-politica a satului, sprijinind
candidatura lui Tugurlan in funqia de pre~edinte al Sfatului Popular, pentru
ca acesta sa tempereze actiunea de colectivizare.
Ilie Moromete este numit de criticul N . Manolescu ,eel din urmii taran" ~
~
pentru faptul ca, pana in ultima clipa, nu accepta ideea ca rostullui in lume fM..
a fost gre~it ~i ca taranul trebuie ,sa disparii". Este ilustrativ, in acest sens,
monologul sau, adresat unui personaj imaginar, Baznae, in timp ce, pe ploa-
ie, Moromete sapa un ~ant in jurul ~irei de paie din gradina pentru ca apa sa
se scurga, iar in alta parte a satului se pun la cale schimbari hotaratoare pen-
tru destinul taranimii. Monologul este sernnificativ in ansarnblul romanului ~
9
pentru ca scoate in evidenta consecintele nefaste ale disparitiei clasei tara- ew. 1'.ie.
ne~ti, in contextul transformarilor socialiste ale agriculturii. Atitudinea per- rt1.oM.mefe.
sonajului este critica fata de noua societate, care se intemeiaza utopic, pe
anularea unei clase sociale, taranimea, adidi pe distrugerea unei civilizatii ~i
a unui cod stravechi de comportament ~i intelepciune.
Moromete se stinge incet, traindu-~i ultimii ani de viata in singuratate ~i
tacere.
Romanul se incheie zece ani mai tarziu. Niculae a devenit inginer horticol
~i este casatorit cu o fata din sat, Marioara, fiica lui Adam Fantana, care aju n-
ge asistenta medicala. La inmormantarea tatalui, Niculae afla de la, Ilinca,
sora lui, ca Moromete se stinsese incet, fara a fi suferit de vreo boa!a. In fina-
lul romanului, tatal ~i fiul se impa ca in visul baiatului.
235
 4. Exprimarea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau
te ma in romanul postbelic studiat
Consider ca. romanul ,Moromefii" surprinde dramatica iluzie a protago-
nistului ca viata i~i poate continua cursulill tiparele traditionale, ill timp ce
istoria modifica. relatiile de la nivelul vietii de familie ~i de la nivelul comu-
nitatii rurale, schimband chiar rostul celei mai vechi ~i mai numeroase clase,
I taranimea.
Viziunea despre lume se contureaza ill roman mai ales prin perspectiva
personajului Ilie Moromete asupra vietii ~i a illtamplarilor, personaj princi-
'li pal ~i reflector al evenimentelor prezentate. In volumul al doilea, Niculae
devine reflector al mentalitatii colectiviste, allumii de dupa razboi.
Concluzie
,Moromefii" este un roman al deruralizarii satului, illcadrandu-se cu o vizi-
une aparte ill tematica rurala, reprezentata ill literatura interbelica prin roma-
nele lui Liviu Rebreanu ~i Mihail Sadoveanu. Romanullui Marin Preda aduce
ill prim-plan condipa taranului ill istorie, la confluenta dintre doua epoci: cea
de dinainte ~i cea de dupa al Doilea Razboi Mondial. Criza ordinii sociale se
reflecta ill criza valorilor morale, ill criza w1ei familii, ill criza comunicarii.
236
Romanul postbelic: ,Moromefii" de Marin Preda
II. Particularitati de constructie a personajului principal
Context
Pregatit de proza scurta din volumul de debut ,intalnirea din piimanturi" (1948), pri-
mul roman scris de Marin Preda, ,Moromefii", este alcatuit din doua volume, publica-
tela doisprezece ani distanta: in 1955, volumul I, iarin 1967, volumul a! II-lea.
1. Elemente de structura ~i de compozi~ie ale romanului, semnificative pe ntru realiza-
rea personajului din romanul studiat
• Te ma centrala este destramarea- simbolica pentru gospodiiria taraneasca tradipona-
la - a unei familii de tar ani dintr-un sat din Cam pia Dunarii, Sili:;;tea-Gume:;;ti. Roman
al unei farnilii, ,Moromefii" este :;;i o fresca a viepi rurale dinaintea ~i de dupa eel
de-al Doilea Razboi Mondial . 0 alta tema este criza cornuniciirii. Relapa dintre indi-
vid :;;i istorie nuanteaza terna sociala.
• Perspectiva naratorului obiectiv (care relateaza intarnpliirile la persoana a III -a) se corn-
pleteaza prin aceea a reflectorilor (Ilie Moromete, In volumul I, :;;i Niculae, in volumul
alII-lea) ~i a informatorilor. Efectul este limitarea ornniscientei.
• Tehnica narativa folosita este cea a decupajului, in primul volum, :;;i cea rezumativa,
In volumul al doilea.
• Relatii temporale ~i spatiale: Primul volum are trei piirp, cu o actiune concentrata,
care se desfa:;;oara pe parcursul verii, cu trei ani inaintea izbucnirii celui de-al Doilea
Razboi Mondial. in volumul al doilea, structurat in cinci parti, se prezinta viata ruralii
dintr-o perioada de un sfert de veac, de la inceputul anului 1938, pana spre sfar:;;itul
lui 1962.
• Simetria incipit- final este data de cele douii referiri la tema timpului.
• Conflicte: Un triplu conflict va destrama familia lui Moromete: dezacordul dintre tata
~i cei trei fii ai sai din prima casatorie, conflictul dintre Moromete :;;i Catrina, sopa lui, :;;i
conflictullui Moromete cu sora sa, Guica. Conflictul secundar in primul volum, dintre
llie Moromete :;;i fiul eel mic, Niculae, trece pe primul plan in volumul al doilea.
2. Statutul social, psihologic, moral etc. al personajului ales
• llie Moromete este un personaj exponenpal, al carui destin exprima moartea unei
lwni; ,eel din urmii tiiran" (dupa cum 1-a numit N. Manolescu) reprezinta conceppa
traditionala fata de pamfu1t :;;i de familie.
3.11ustrarea trasaturilor personajului ales, prin secven~e narative/situalii semnificative
sau prin citate comentate
• in primul volum, Ilie Morornete este un om respectat in sat, avand drept trasaturi ::J
disirnularea, ironia, puterea de a face haz de necaz, spiritul conternplativ, inteligenta. ::J
·--
• in volumul a! doilea, Ilie Moromete intra intr-o zona de umbra. I:;;i pierde prestigiul cu
de altadata, autoritatea lui in sat se diminueaza, familia nu-l mai asculta, vechii prie-
teni au rnurit sau 1-au parasit, iar cei noi i se par rnediocri.
cu
-"'
:::s
c::
.S!
a..
 4.0pinie
Romanul ,Moromepii" surprinde dramatica iluzie a protagonistului ca viata l;;i poate ~ II. Eseu despre particularitatile de constructie a
I continua cursulln tiparele traditionale, In limp ce istoria modifica relapile din familie ;;i
de la nivelul comunitatii rurale.
4 personajului principal dintr-un roman postbelic
I
i
1!
Concluzie Context
llie Moromete este un taran atipic, un taran reflexiv, prin faptul ca are forta interioara Pregatit de proza scurta din volumul de debut ,intalnirea din piimii.n-
sa con~tientizeze dran1a sa, a familiei ~i a lntregii colectivit1Jti.
turi" (1948), primul roman scris de Marin Freda, ,Moromefii", este alcatuit
din doua volume, publicate la doisprezece ani distanta: in 1955, volumul I,
iar in 1967, volumul alII-lea.
1. llustrarea a patru elemente de structura ~i de compozi!ie ale
romanului, semnificative pentru realizarea personajului din ro-
manul studiat (de cxcmplu: actiune, contlict, rclatii tcmporalc ~i
spatiale, incipit, final, tchnici narative, perspectiva narativa, re-
gistre stilistice, limbajul personajelor etc.)
Romanul prezinta destramarea - simbolica pentru gospodaria taraneasca
traditionala - a unei familii dintr-un sat din Campia Dunarii, Sili~tea- Gu­
me~ti. Evolutia ~i criza familiei sunt simbolice pentru transformarile din sa- tem.a.
tul romanesc al vremii. Astfel ca romanul unei familii este ~i o fresca a vietii
rurale dinaintea ~i de dupa eel de-al Doilea Razboi Mondial.
0 alta tema este criza comunicarii, absenta unui dialog real intre Ilie Mo-
romete ~i familia sa. Relatia dintre individ ~i istorie (timp) nuanteaza tema
sociala.
Perspectiva naratorului obiectiv, care relateaza intamplarile la persoana
a III-a, se completeaza prin aceea a reflectorilor (Ilie Moromete, in volumul I, ~
~i Niculae, in volumul alII-lea), ca ~i prin aceea a informatorilor (personaje- nal!.al:i.u.it
martori ai evenimentelor, pe care le relateaza ulterior altora; de exemplu, al
lui Parizianu vorbe~te despre vizita lui Moromete la baieti, la Bucure~ti).
Efectul este limitarea ornniscientei.
in primul volum, se utilizea~a tehnica decupajului ~i accelerarea gradata
a timpului naratiunii. Volumul este structurat in trei parp, cu o actiune con-
centrata, care se desfa~oara pe parcursul verii, cu trei ani inaintea izbucnirii ..
celui de-al Doilea Razboi Mond~al. Actiunea primului volum este structurata ~
pe mai multe planuri narative. In prim-plan se afla Morometii, o familie nu-
meroasa, macinata de nemultumiri mocnite. Principalele evenimente sunt

-·-
::s
::s
cu
redate in secvente narative sernnificative pentru viata familiei: scena cinei,
scena taierii saldl.mului, dar ~i pentru viata colectivitapi: hora, calu~ul, intal-
nirile duminicale din poiana lui Iocan, serbarea ~colara, seceri~ul, treieri~ul.
in volumul al doilea, structurat in cinci parti, se prezinta viata rurala din-

-
\I)
cu
::s
c:
tr-o perioada de un sfert de veac, de la inceputul anului 1938, pana spre
sfar~itul anului 1962, prin tehnica rezumativa.
Simetria compozitionala a primului volum este data de cele doua referiri Wn.e.fAi.a in.ci.
la tema timpului, in incipit ~i in paragraful final al volumului. La inceput, pil-CUwf
~ pare ingaduitor, ,se pare ci1 timpul avea cu oamenii nesfir~iti1 rabdare; viata se

239
 ,,
scurgea aici ford conflicte mari", pentru ca enuntul din finalul volumului, ,tim-
pul nu mai avea riibdare", sa modifice imaginea timpului, care devine necruta-
tor. Imaginea timpului rabdator reprezinta doar o iluzie a lui Ilie Moromete,
contrazisa de evenimentele petrecute pe parcursul romanului.
Un triplu conflict va destrama familia lui Moromete: dezacordul dintre
~ tata ~i cei trei fii ai sai din prima casatorie, izvorat dintr-o modalitate diferita
de a intelege lumea, apoi conflictul dintre Moromete ~i Catrina, sotia lui, ~i
conflictullui Moromete cu sora sa, Guica.
Un conflict secundar este acela dintre Ilie Moromete ~i fiul eel mic, Nicu-
lae. Copilul 'i~i dore~te cu ardoare sa mearga la ~coala, in timp ce tatal, care
trebuie sa plateasca taxele, il ironizeaza sau sustine ca invatatura nu aduce
niciun ,beneficiu." Pentru a- ~i realiza dorinta de a studia, baiatul se desprin-
de treptat de farnilie. In volumul al doilea, acest conflict trece pe primul plan,
pentru ca tatal ~i fiul reprezinta doua mentalitati diferite. Astfel, Ilie Moro-
mete ilustreaza mentalitatea taranului traditional care vrea sa-~i pastreze pa-
mantul, in vreme ce Niculae devine un sustinator al comunismului, al men-
i'
.~; i
talitatii colectiviste impuse de stat.
2. Precizarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales
~ Cel mai important personaj a! literaturii lui Marin Preda, Ilie Moromete,
~ 11 areca model pe Tudor Calara~u, tatal scriitorului, dupa cum marturise~te
acesta in volumul ,Imposibila intoarcere": ,eroul preferat, Moromete, care a
existat In realitate, a fast tatiil meu". Personaj exponential, al carui destin expri-
ma moartea unei lumi, el reprezinta conceptia traditionala fata de pamant ~i
~ de farnilie. pran de mijloc, Ilie Moromete incearca sa pastreze intreg, cu
.i
de. m.ifi.= pretul unui trai modest, pamantul familiei sale, pentru a-llasa a poi baietilor.
Criza satului arhaic se reflecta in con~tiinta acestui personaj confruntat,
tii!tan. ~ tragic, cu legile implacabile ale istoriei, cu timpul nerabdator. Framantarile
' sale despre soarta taranilor depinzand de roadele pamantului, de vreme ~i
de Dumnezeu sunt relevante pentru firea lui reflexiva.
3.11ustrarea trasaturilor personajului ales, prin secvente narative/
situatii semnificative sau prin citate comentate
1
I
Personajul este caracterizat in mod direct de catre narator in debutul capi-
~ tolului al X-lea din primul volum: ,Era cu zece ani mai mare dedit Catrina (con-
kl d.i.lz.edii. tingent '911, fiicuse riizboiul) ~i acum avea acea vfirstii 'intre tinerete ;;i biitrfinete
~~ cfind numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva" .
Autocaracterizarea realizata in finalul volumului al doilea scoate in evi-
I'
I ~ denta libertatea individului, in ciuda constrangerilor istoriei: ,Domnule [... ]
jC1M- eu totdeauna am dus o viatii independentii".
~ Caracterizarea indirecta, care se desprinde din gesturile, faptele, vorbele
i.n.dil!.e.c.ta ~i gandurile personajului, din actiunile la care participa, dar ~i din relatiile cu
celelalte personaje, evidentiaza trasaturile lui.
Hj In primul volum, Ilie Moromete este un om respectat in sat. Are prieteni, pe
~ Coco~ila ~i Durnitru lui Nae, pentru care opinia lui conteaza, este abonat la
Ln. w1 ziar. Discutiile despre politica, in poiana lui Iocan, nu incep decat in prezenta
240
lui, pentru ca el este eel care cite~te ziarele ~i interpreteaza evenimentele. .
Moromete este sfatos, ii place sa discute, iar acest lucru o deranjeaza pe Ca- C e.,.
trina, care se revolta adesea.
Disimularea este trasatura lui esentiala. Semnificativa in acest sens este
comedia pe care o joaca in fata agentilor fiscali, care-i stricasera placuta dis- ~
cutie de duminica. Intrand in curte, trece pe langa cei doi agenti ca ~i cum _p£aia
ace~tia ar fi invizibili, striga la Catrina, despre care ~tie ca se afla la biserica, ci..i.Jz.i.i" " 6
~i la un Paraschiv inexistent. Le spune apoi ca nu are bani, le cere o tigara ~i
numai dupa ce agentii sunt gata sa-i ridice lucrurile din casa, Moromete se
hotara~te sa scoata banii.
Ironia, puterea de a face haz de necaz reprezinta o alta trasatura esentiala iM.nia.
a lui Ilie Moromete, iar exemple in acest sens sunt numeroase. Lui Niculae,
care intarzia sa vina la masa, ii spune la un moment dat: , Te duse~i In griidinii
sate odihne~ti eli pfinii acum stiitu;;i!" Lui Nila i se adreseaza la fel de sarcastic,
atunci cand acesta ilintreaba de ce taie salcamul: ,Ca sa se mire pro~tii!"
Spirit contemplativ, inteligent ~i ironic, Moromete prive$te existenta cu ~ C<J
deta~are, ca pe un rniracol. De pe stanoaga podi~tei sau de pe prispa casei, ~,
Moromete vede lumea cu un ochi patrunzator; in intamplarile cele mai sim- ~
ple el descopera ceva deosebit, o nota inveselitoare. Calatorind la munte ca iAo.n.i.a.
sa ':anda cereale, Moromete poveste~te la intoarcere ni~te fapte extraordina- ~
re. Insotindu-1 mai tarziu pe tatal sau intr-o calatorie asemanatoare, Niculae
ramane dezamagit: intamplarile sunt banale, oamenii lipsiti de farmec, mun-
teanca tanara care-1 tulburase pe tatal sau i se pare o tarandi oarecare, prin ciilii.to.JU.a t
nirnic deosebita de femeile din Sili~tea-Gume~ti. , Tatiil - noteaza naratorul m.un1e.
- avea ciudatul dar de a vedea lucruri care lor le sciipau, pe care ei nu le vedeau."
Atitudinea fata de pamant ~i aceea fata de bani este legata de acest dar al
contemplatiei. Spre deosebire de taranullui Rebreanu, dornic sa dobandeas- . .
ca pamantul care inseamna demnitate sociala si umana, Moromete trebuie a1itu.cUn.e.a
doar sa-l pastreze. Pamantul ii da posibilitatea ~a fie independent ~i liberta- ~de. t;:
tea de a se gandi ~i la altceva decat la ceea ce poate sa aduca ziua de maine. e.am 9L
Pamantul este facut sa dea prod use, iar produsele sa-i hraneasca pe membrii
familiei ~i sa acopere cheltuielile casei.
Lui Moromete nu-i place negustoria, iar in bani vede adversarii iluziei ca
poate pastra modul traditional de viata, fundamentat pe munca pamantului
familiei. De aici ~i conflictul cu fiii cei mari, care au o dorinta nemasurata de
ca~tig ~i care cred ca tatal nu face nimic toata ziua, i~i pierde timpul stand de
vorba cu prietenii lui, Coco~ila ~i Dumitru lui Nae, in loc sa mearga la munte
~i sa vanda cu un pret bun graul.
Cu toate acestea, Moromete are iluzia ca poate comunica in familia lui, ca
nevasta ~i copiii ilinteleg, ca gesturile ~i framantarile lui i~i gasesc ecou ~i in
sufletullor, ca nu trebuie sa le d ea explicatii spre a nu-~i ~tirbi autoritatea. ta.tii. .
De~i i~i iube~te copiii ~i le vrea binele, i~i cenzureaza orice manifestare fata de cu.d.o.Jz.iial.
ei. Ilustrativa, in acest sens, este scena serbarii ~colare la care Niculae ia pre- f.ip.
rniulintai, de~i tatal, neinformat, se a~tepta sa ramana repetent. Stinghereala ~-7
copilului, criza de friguri care 11 cuprinde in timp ce incerca sa spuna o poezie, ~
toate acestea ii produc lui Moromete o emotie puternica, iar gesturile de
241
 ~ mfmgaiere sunt schitate cu multa stangacie. Lipsa unei reale comunicari cu
~ familia reprezinta cauza dramei lui Moromete. ~i reflector al evenimentelor prezentate. In volumul al doilea, Niculae devine
Refractari la modul de existenta oferit de tatallor, Paraschiv, Nila ~i Achim reflector al mentalitatii colectiviste, allumii de dupa razboi.
traiesc cu iluzia ca s-ar putea realiza independent. Cfmd afla ca fiii lui sunt Concluzie
hotarap sa-l paraseasca, Moromete trece printr-un zbucium Jauntric ce i~i
pune amprenta asupra chipului sau: ,Fata i se ascutise ?i se innegrise, iar in cele Romanullui Marin Preda aduce in prim-plan conditia taranului in istorie,
cateva minute parco. se subtiase". Taranul ramane insa lucid ~i ironic in discutia pe Ia confluenta dintre doua epoci: inainte ~i dupa a! Doilea Razboi Mondial.
care o are cu Scamosu, consateanul care ii aduce la cuno~tinta planul fiilor sfu. lncadrfmdu-se in tematica rurala, reprezentata in literatura interbelica prin
Momentul culminant al acestei crize este meditatia de la hotarullotului romanele lui Liviu Rebreanu ~i Mihail Sadoveanu, prozatorul irnpune o noua
de pamfmt, cfmd supune lumea unei judecati aspre; Monologul interior ilus- tipologie de taran. Ilie Moromete este un tar an atipic, un tar an reflexiv, prin
m.edi.f.c¢i.a. treaza framantarile suflete~ti ale protagonistului. In conditii asemanatoare, faptul ca are forta interioara sa con~tientizeze drama sa, a familiei ~i a intregii
colectivitati.
r:k f.a ~ eroullui Rebreanu, Ion, savar~ea un gest mistic, sarutand pamfmtul.
In confruntarea finala, stapfmirea de sine este arma lui Moromete, care
spera pfma in ultima clipa ca i~i poate intoarce fiii de pe calea gre~ita. Dupa
eata.ia. ,u. revolta lor fati~a, intr-o izbucnire teribila, Moromete a plica o corectie inutila
Cug..a ~ baietilor: ii bate cu parul; insa ei sparg lada de zestre a fetelor, iau banii ~i
covoarele ~i fug lufmd caii.
Ca efect al acestei lovituri naprasnice care-i spulbera sperantele, Morome-
~ te devine ,indepiirtat ~i nepiisiitor", se retrage in sine, i~i pierde placerea de a
f1.i. p.i.eJuk vorbi, sociabilitatea, fantezia, ironia. ,Din Moromete cunoscut de ceilalti riimase
pl.i.iceA.ea r:k a doar capullui de humii arsii, fiicut odatii de Din Vasilescu ..."
v.o.eli, In volumul al doilea, llie Moromete intra intr-o zona de umbra. I~i pierde
~' prestigiul de altadata, autoritatea lui in sat se dirninueaza, familia nu-l mai
t.JW.ma asculta, vechii prieteni au murit sau 1-au parasit, iar cei noi i se par mediocri,
incapabili sa poarte o discutie inteligenta. Schimbarea lui Moromete este sur-
prinsa de fiul sau, Niculae, prin caracterizare directa: ,il vezi cum ii ia altul
vorba din gurii forii niciun respect ~i ellasii fruntea in jos ~i nu mai zice nimic. De
ce? Aici s-a intiimplat ceva ?i nimeni n-o sii ~tie vreodatii ce-a fast cu el".
In ciuda transformarilor sociale la care asista, Ilie Moromete nu accepta
~ idee a ca rostullui in lume a fost gre~it ~i ca taranul trebuie ,sii disparii" . In
l
r:J.e_ f.a jiM. monologul de la ~ira de paie, el compara cele doua ordini ale lu rnii, cea veche
r:k p.ai£

if.UuJeM.a
~i cea noua, de pe pozitia ,celui din urmii tiiran".
Moartea lui Moromete din finalul romanului simbolizeaza stingerea unei
lumi. Ultima replica a personajului exprima crezul sau de viata, libertatea
morala: ,Domnule ... eu totdeauna am dus o viatii independentii."
I
wtei. fum.i

4. Su stinerea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau

tema romanului postbelic studiat in construqia personajului
Consider ca romanul ,Moromepii" surprinde dramatica iluzie a protago-
nistului ca viata i~i poate continua cursu! in tiparele traditionale, in tirnp ce
istoria modifica relatiile din viata de farnilie ~i din comunitatea rurala, serum-
band chiar rostul celei mai vechi ~i mai numeroase clase, taranimea.
Viziunea despre lume se contureaza in roman mai ales din perspectiva
personajului Ilie Moromete asupra vietii ~i a intamplarilor, personaj principal

242
243
 r
r!,
'i

--.,_ '

4.0pinie
Romanul postbelic:,Moromefii" de Marin Preda
II. Relalia dintre doua personaje Daca primul volum este cartea tatiilui, volumul a! doilea este car tea fiu lui, ca expo-
nenti ai unor genera pi $i ai unor lumi diferite.
Concluzie
Context
Romanul lui Marin Preda aduce in prim-plan condipa taranului in istorie, Ia conflu-
Pregatit de proza scurta din volumul de debut ,}ntillnirea din pamiinturi" (1948), pri- enta dintre doua epod : cea de dinain te $i cea de dupa al Doilea Riizboi Mondial $i
mul roman scris de Marin Preda, , Moromefii", este alcatuit din doua volume, publica- impune noi tipologii: tiiranul reflexiv $i intelectualul cu radacini in satul romanesc
te Ia doisprezece ani distanta: in 1955, volumul I, iar in 1967, volumul a! Il-lea.
1. Elemente de structura ~ i de co m poz i ~ i e ale romanului, semnificative pentru realiza-
rea personajului din romanul studiat
• Tema centrala este destramarea - simbolica pentru gospodaria tiiriineasca traditiona-
la - a unei familii de tar ani dintr-un sat din Campi a Dunarii, Sili$tea-Gume$tL Roman
al unei farnilii, ,Moromefii" este $i o fresca a viepi rurale dinaintea $i de dupa eel
de-al Doilea Razboi MondiaL 0 alta tema este criza comunicarii. Relapa dintre indi-
vid ~i istorie nuanteaza tema sociala.
• Perspectiva naratorului obiectiv (care relateaza intfunpliirile Ia persoana a III-a) se com-
pleteaza prin aceea a reflectorilor (llie Moromete, in volumul I, ~i Niculae, in volumul
alII-lea) ~i a informatorilor. Efectul este limitarea omniscienteL
• Tehnica narativa folosita este cea a decupajului, in primul volum, ~i cea rezumativa,
in volumul al doilea.
. I • Re l a~ii temporale ~i spa~iale: Primul volum are trei parp, cu o a c~iune concentrata,

!-
r··
1:, I, care se d esfa~oara pe parcursul verii, cu trei ani !naintea izbucnirii celui de-al Doilea
Razboi MondiaL In volumul al do ilea, structurat in cinci parti, se prezinta viata rurala
i~ • dintr-o perioada de un sfert de veac, de la inceputul anului 1938, pana spre sfar~itul
p ~' ' lui 1962.
• Simetria incipit - final este data de cele doua referiri la tema timpuluL
:; • Contlicte: Un triplu conflict va destrama familia lui Moromete: dezacordul dintre tata
~i cei trei fii ai siii din prima casatorie, conflictul dintre Moromete ~i Catrina, sopa lui, ~i
conflictul lui Moromete cu sora sa, Guica. Conflictul secundar in primul volum, dintre
llie Moromete ~i fiul eel rnic, Niculae, trece pe primul plan in volumul al doilea.
2. Statutul social, psihologic, mo ral etc. al fiecaruia dintre personajele alese
• Scriitorul impune noi tip ologii in romanul sau postbelic: taranul reflexiv ~i inte lectu-
alul cu origine ~a raneasca.
• llie Moromete este un personaj exponenpal, al ciirui destin exprima moartea unei lurni;
,eel din urma taran" reprezinta conceppa tradiponala fata de pamant $i de farnilie.
f .....
• Niculae este fiu l eel mai mic, din a doua casatorie a lui Ilie Moromete, in cele doua

-
volume fiind prezentat la varste diferite: copilul ~i taniirulin form are.
i' ::l
::l
3. Evo lu~i a re la ~i ei dintre cele doua personaje prin episoade/citate/secven!e comentate .....
cu • 0 secventa semnificativa, din primul volum, pentru ilustrarea relapilor dintre cele -§
"'cu 9-oua personaje este aceea a serbarii ~colare la care Niculae ia premiulintai. cu
-st: • In volumul al doilea, intalnirile ~i discutiile lui Ilie Moromete $i Niculae sunt echiva-
lentul confruntarii a doua mentalitap . Moartea lui Moromete lasa remu$ciiri in sufle-
Ql
~
tul lui Niculae, dar in finalul romanului, tatiil $i fiul se impaca in visul baiatului. -st:
a:
~
 ' ~
Ill. Eseu despre relatia dintre doua personaje
' intr-un roman postbelic studiat
Context
Pregatit de proza scurta din volumul de debut ,}ntalnirea din paman-
turi" (1948), primul roman scris de Marin Preda, ,Moromefii", este alcatuit
din doua volume, publicate la doisprezece ani distanta: in 1955, volumul I,
iar in 1967, volumul alII-lea.
1. llustrarea a patru elemente de structura ~i de compozi~ie ale
romanului, semnificative pentru realizarea personajului din ro-
manul studiat (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale ~i
l spatiale, incipit, final, tehnici narative, perspectiva narativa, re-
gistre sti listice, limbajul personajelor etc.)
Romanul prezinta destramarea - simbolica pentru gospodaria taraneasca
traditional§. - a unei familii dintr-un sat din Campia Dunarii, Sili~tea -Gu­
tem.a me~ti. Evolutia ~i criza familiei sunt simbolice pentru transformarile din sa-
tul romanesc al vremii. Astfel ca romanul unei familii este ~i o fresca a vietii
rurale dinaintea ~i de dupa eel de-al Doilea Razboi Mondial.
0 alta tema este criza comunicarii, absenta unui dialog real intre llie Moro-
, ll mete ~i familia sa. Relapa dintre individ ~i istorie (timp) nuanteaza tema sociala.
i1 . f! Perspectiva naratorului obiectiv, care relateaza intamplarile la persoana
•! a III-a, se completeaza prin aceea a reflectorilor (Ilie Moromete, in volumul I,
, ~ ~i Niculae, in volumul alII-lea), ca ~i prin aceea a informatorilor (personaje
. na!taii.u.a - martori ai evenimentelor, pe care le relateaza ulterior altora; de exemplu, al
l;J lui Parizianu vorbe~te despre vizita lui Moromete la baieti, la Bucure~ti).
Efectul este limitarea omniscientei.
In primul volum se utilizeaza' tehnica decupajului ~i accelerarea gradata a
~ ~
timpului naratiunii. Volumul este structurat in trei parti, cu o aqiune con-
centrata, care se desfa~oara pe parcursul verii, cu trei ani inaintea izbucnirii
tePmiei celui de-al Doilea Razboi Mond!al. Aqiunea primului volum este structurata
n.cvz.a.twe.. pe mai multe planuri narative. In prim-plan se afla Morometii, o familie nu-
t
'I
Wuu:f.u.Jui meroasa, macinata de nemultumiri mocnite. Principalele evenimente sunt
redate in secvente narative semnificative pentru viata familiei: scena cinei,
~ scena taierii salcamului, dar ~i pentru viata colectivitatii: hora, calu~ul, intal-
l nir~e duminicale din poiana lui Iocan, serbarea ~colara, seceri~ul, treieri~ul.
In volumul al doilea, structurat in cinci parti, se prezinta viata rurala din-
tr-o perioada de un sfert de veac, de la inceputul anului 1938, pana spre
sfar~itul anului 1962, prin tehnica rezumativa.
Simetria compozitionala a primului volum este data de cele doua referiri
la tema timpului, in incipit ~i in paragraful final al volumului. La inceput,
iim.e.tJUa. pare ingaduitor, ,se pare cii timpul avea cu oamenii nesfir~itii riibdare; viata se
i.twipil {i.nai scurgea aici fiirii conflicte mari", pentru ca enuntul din finalul volumului, ,tim-
pul nu mai avea riibdare", sa modifice imaginea timpului, care devine necruta-
tor. Imaginea timpului rabdator reprezinta doar o iluzie a lui Ilie Moromete,
contrazisa de evenimentele petrecute pe parcursul romanului.
Un triplu conflict va destrama familia lui Moromete: dezacordul dintre
tata ~i cei trei fii ai sai din prima casatorie, izvoratdintr-o modalitate diferita ~
de a intelege lumea, apoi conflictul dintre Moromete ~i Catrina, sotia lui, ~i
conflictullui Moromete cu sora sa, Guica.
Un conflict secundar este acela dintre Ilie Moromete ~i fiul eel mic, Nicu-
lae. Copilul i~i dore~te cu ardoare sa mearga la ~coala, in timp ce tatal, care
trebuie sa plateasca taxele, il ironizeaza sau sustine ca invatatura nu aduce
niciun ,beneficiu". Pentru a-~i realiza dorinta de a studia, baiatul se desprin-
de treptat de familie. in volumul al doilea, acest conflict trece pe primul plan,
pentru ca tatal ~i fiul reprezinta doua mentalitati diferite. Astfel, Ilie Mora-
mete ilustreaza mentalitatea taranului traditional care vrea sa-~i pastreze pa-
mantul, in vreme ce Niculae devine un sustinator al comunismului, al men-
talitatii colectiviste impuse de stat.
2. Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiediruia
dintre personajele alese
1n '"POrt ru pmza ante,io"'ii cu tematicii ru'"lii, ""'iitoru! impune noi ti- ""'~
pologii in romanul sau postbelic: taranul reflexiv ~i intelectualul cu origine _~ ~
taraneasca. ~
Cel mai important personaj alliteraturii lui Marin Preda, Ilie Moromete, il _~
are ca model pe Tudor Calara~u, tatal scriitorului, · dupa cum marturise~te M = ~
acesta in volumul ,,mposibila fntoarcere": ,eroul preferat, Moromete, care a exis- ~
tat fn realitate, a fast tatiil meu." Personaj exponenpal, al carui destin exprima
moartea unei lumi, Moromete reprezinta conceptia traditionala fata de pa- f.ie Jr/.oJw.n
mant ~i de familie. Ti'!ran din clasa de mijloc, el incearca sa pastreze intreg, cu re
9 ·~
pretuJ unui trai modest, pamantul familiei sale, pentru a-1lasa apoi baieplor. ~
Criza satului arhaic se reflecta in con~tiinta acestui personaj confruntat,
tragic, cu legile implacabile ale istoriei, cu timpul nerabdator. Framantarile
sale despre soarta taranilor depinzand de roadele pamantului, de vreme ~i f&um ~
de Dumnezeu sunt relevante pentru firea lui reflexiva.
Niculae este fiul eel mai mic, din a doua casatorie a lui Ilie Moromete, in Yl.i.euiae
cele d?ua volume fiind prezentat la varste diferite: copilul ~i tanarul in for- co.p..ilui'clo.;,_
mare. In primul volum, Niculae este un copil dornic sa invete carte ca sa-~i n.ic a.a Uw.e.i<
schimbe statutul social, ceea ce reu~e~te pentru un timp, atata vreme cat tatal caN..e ·
este de acord sa-l lase la ~coala ~i sa-i plateasca taxele. in volumul al doilea
insa, dupa ce Ilie Moromete 11 retrage de la ~coala sub pretextul ca invatatura _ _ .
nu aduce niciun ,beneficiu", Niculae incepe sa-~i caute sensul existentei ~i ta.n.&ud m
devine ,adeptul unei noi religii a binelui ~i a riiului", cum crede ca este noua ~
dogma socialista.
Discutiile dintre tata si fiu din volumul al doilea al romanului au semnifi-
catia un~i confruntari u{tre doua conceptii de viata, intre doua civilizatii ~i, ~ _
desigur, intre genera pi. Niculae se indeparteaza din ce in ce mai mult de mo- ~ tata
delul tatalui sau, nu traie~te viata bucurandu-se de ea, ci febril, prea ocupat ca 1-'- ~
sa mai poata contempla.
247
 3. Eviden~i e rea prin doua episoade/citate/secvente comentate a
modului in care evolu eaza rela!ia dintre cele doua personaje
Relatia dintre tata ~i fiu ilustreaza evolutia conflictului initial, secundar,
dintre dorinta copilului de a merge Ia ~coala ~i !ipsa de intelegere din partea
1: tatalui, cu mentalitate traditionala de taran. In al doilea volum, conflictul
dintre generatii ia forma unei confruntari intre doua civilizatii ~i doua men-
~ talitati: cea traditionala ~i cea colectivista.
·~
0 secventa sernnificativa, din primul volum, pentru ilustrarea relatiilor
~
i! l ;f dintre tata :;;i fiu este aceea a serbarii ~colare Ia care Niculae ia prerniulintai.
De~i i~i iube~te cop iii ~i le vrea binele, Moromete i~i cenzureaza orice mani-
festare de afeqiune fata de ei. Neinteresat cu adevarat de preocuparile ~ide
situatia fiului mai mic, el se a~tepta ca Niculae, care era trirnis zilnic cu oile,
I ~ sa ramana repetent. Spre surprinderea lui, copilul ia premiul intai. Stinghe-
l ~ reala lui Niculae ca.nd prime~te premiul pe scena ~i criza de friguri care 11
j] · cuprinde in timp ce incerca sa recite o poezie ii produc lui Moromete o emo-
tie puternica, iar gesturile de mangaiere sunt schitate cu multa stangacie.
Il '~l! 0 intamplare care anticipeaza intr-o oarecare masura ruptura de mai tar-
' # ziu dintre tata ~i fiu este aceea din volumul intai, cand Ilie Moromete calato-
l'.
::~; re~te Ia munte ca sa vanda cereale, iar Ia intoarcere poveste~te ni~te fapte
1! i•-
c.iifii.t.o.;Ua extraordinare. lnsotindu-1 mai tarziu pe tatal sau intr-o calatorie asemana-
ea. m.u.ni.e. toare, Niculae ramane dezamagit: intamplarile sunt banale, oamenii lipsiti
de farmec, munteanca tanara care-! tulburase pe tatal sau i se pare o taranca
oarecare, prin nimic deosebita de o femeie din Sili~tea -Gume~ti: , Tatiil - no-
teaza naratorul - aven ciudatul dar de a vedea lucruri care lor le sciipau, pe care ei
nu le vedea u."
Dupa fuga baietilor lui mai mari Ia Bucure~ti, Moromete devine indepar-
tat ~i nepa~ator, se retrage in sine, iar in volumul al doilea intra intr-o zona
de umbra. I~i pierde prestigiul de alta data, autoritatea lui in sat se diminuea-
i.rtVui fn.Vv.o. za, familia se destrama. Schimbarea lui Moromete este surprinsa de fiul sau,
~~ Niculae, in mod direct: ,11 vezi cum fi ia altul vorba din gurii fora niciun respect
u.mBJui $i ellasa frunten zn jos $i nu mai zice nimic. De ce? Aici s-a zntiimplat ceva ~i nimeni
n-o sii ~tie vreodatii ce-a fast cu el, poate doar mama, dar eu nu cred!"
I'
~ Inscrierea lui Niculae in Partidul Comunist reprezinta un prilej pentru noi
fui_ ~ dispute cu tatal sau. Tanarul este trimis Ia o ~coala pentru activi~ti ~i se in-
tn 'Po.Jt.tid toarce in sat cu o sarcina de Ia ,judefeanii". El trebuie sa supravegheze buna
11·
[! funqionare a primelor forme colective de munca (strangerea cotelor ~i pre-
t' darea lor catre stat), dar se isca o agitatie agresiva in timpul careia un satean
. . moare inecat in apele raului de la marginea satului. Idealist, tanarul se orien-
ci.RA.ti.tuiM.. teaza cu dificultate in tesatura de intrigi pusa la cale de oportuni~tii de pro-
fesie . A~a ca activistul Niculae Moromete este destituit, se retrage din viata
politica ~i i~i continua studiile.
Ilie Moromete i~i con~tientizeaza tarziu gre~eala de a-1fi retras pe Niculae
de Ia ~coala, iar regretele lui sunt, de asemenea, tardive: ,Ar ft. trebuit sii-l ft.
finut pe Niculae mai departe Ia $COalii, zicea el, sa nu umble el pe urmii de gat cu tofi
a$ tia ca d-alde Isosica. Vezi, zicea el, aici am gre$it."
248
In ciuda transformarilor sociale Ia care asista, Ilie Moromete nu accepta
ideea ca rostul lui in lume a fost gre~it ~i ca. taranul trebuie ,sa dispara". In
monologul de la ~ira de paie, adresat unui personaj imaginar, Baznae, el ~
compara cele doua ordini ale Iumii, cea veche ~i cea noua, de pe pozitia ,celui de ~~
din urmi'i fi'iran" (dupa cum 11 nume~te N. Manolescu), reprezentant al unui f.uu.e
cod etic ;;i al unei filosofii condarnnate Ia disparitie de timpul implacabil:
,Piini'i 'in clipa din urma omul e dntor sa tina la rostullui, chit eli rostul i'ista cine ~tie
ce s-o alege de el!" Tot acum el i~i exprima crezul despre rolul de tata, despre
ceea ce are el de transmis cu adevarat fiilor sai: ,Miicar, zise Moromete mai
departe, eu tot am fiicut ceva, am crescut ~ase copii $i le-am finut pamiintul piini'i in
momentul de fata- ci'i n-au vrut sii-1 munceasci'i, ce sale fac eu, toati'i viafa le am
spus ~i i-am invafat [...]."
Monologul este sernnificativ in ansamblul romanului. Atitudinea perso-
najului este critica fata de noua societate, care se intemeiaza utopic, pe anu-
larea unei clase sociale, taranimea, adica pe distrugerea unei civilizatii ~i a
unui cod stravechi de comportament ~i intelepciune.
Moromete se stinge meet, traindu-:;;i ultimii ani de viata in singuratate ~i
tacere. Mai avea slabiciunea de a umbla prin sat. Ultima oara este ad us acasa
cu roaba. Cazut !a pat, el i~i exprima crezul de viata cand ii spune medicului:
,Domnule ... eu totdeauna am dus o viati'i independenti'i!" (autocaracterizare).
Romanul se incheie zece ani mai tarziu. Niculae a devenit inginer horticol iru;UuA.
~i este casatorit cu o fata din sat, Marioara, fiica lui Adam Fantana, asistenta ~
medicala. La inmormantarea lui Moromete, Niculae afla de la llinca, sora lui,
ca tatal se stinsese meet, fara a fi suferit de vreo boala. Moartea lui Moromete rn.o.al!iea
aduce remu;;cari in sufletul lui Niculae, dar in finalul romanului tatal ~i fiul t.ato.fui
se impaca in visul baiatului.
4. Sustinerea unei opinii despre modul in care o idee sau tema roma-
nului postbelic studiat se reflecta in evolutia relatiei dintre cele doua
personaje
Consider ca viziunea despre lume se contureaza in primul volum al ro-
manului mai ales prin perspectiva lui Ilie Moromete, personaj principal si
reflector al evenimentelor prezentate. In volumul al doilea, Niculae devin'e ~-
reflector al mentalitatii colectiviste, allumii de dupa razboi. ~
Daca primul volum este cartea tatalui, volumul a] doilea este cartea fiului,
ca exponenti ai unor generatii ~i ai unor lumi diferite.
Concluzie
Romanullui Marin Preda aduce in prim-plan conditia taranului in istorie,
Ia conf!uenta dintre doua epoci istorice: inainte ~i dupa al Doilea Razboi
Mondial. ,Moromefii" impune insa noi tipologii: taranul reflexiv ~i intelec-
tualul cu radacini in satul romanesc.
249
 I. Eseu privind tema ~; viziunea despre lume dintr-un
**Romanul postbelic, scris dupa 1980: roman postbelic, scris dupa 1980
,zmeura de ciimpie" de Mircea Nedelciu
l. Tema ~i viziunea despre lume Context
Mircea Nedelciu este liderul incontestabil al prozatorilor Generatiei '80,
unul dintre cei mai valoro~i prozatori postmoderni din literatura romana. co.nWx1
t Romanul ,Zmeura de campie", publicat ill 1984, este reprezentativ pentru
...~ Context
a Rornanullui Mircea Nedeldu, ,Zmeura de ciimpie", publicat 1n 1984, este reprezentativ ,preocupiirile prozei romfine~ ti din anii '80" 1 .
pentru proza Genera\).ei '80, fund unul dintre primele noastre romane postrnodeme.
1. Evidentierea a doua trasaturi care fac posibila lncadrarea roma-
1. incadrarea in tipologie, in curent cultural/literar nului studiat intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o
• Specie literara: roman; Curent literar: postrnodernisrn; Tipologie: rnetaroman.
orientare tematica
2. Prezentarea temelor romanului studiat
a Teme: cautarea identitatii une~te destinele personajelor Zare Popescu, Radu A.
~i Gelu Popescu, copii pierdup de parin\i 1n epoca tulbure de dupa razboi,
Romanul ,Zmeura de campie" este unul dintre primele noastre romane
Grintu postmoderne. Aspectul experimental, fragmentarea, perspectiva multipla 'WnUln t=

comunidrrii mtre generatli, mtre tinerii din anii '70 ~i parintii lor;
care afecteaza coerenta povestirii au ca scop mentinerea unui rol activ al nwd&w.
IB' • crescuti 1n orfelinat.
irnposibilitatea
a raportul dintre individ ~i istorie (,Nu ce oameni ... , ce perioadii ciudatiil'');
cititorului, cu promisiunea descoperirii ill final a secretului. Atras ill text de
a tema povestirii ~i a povestitorului (ca 1n scena antologica a povestitorilor de la caza- cautarea misterului legat de orginea unor orfani crescuti la casa de copii in
anii de dupa al Doilea Razboi Mondial, cititorul descopera ,mecanismului"
lecturii (metaromanul).
• nul
temadeiubirii
tuica) este dezvoltata ca melodrama parodiata, cu final suspendat.
In ,Zmeura de campie", rniza naratiunii este ilustrarea trasaturilor roma-
3. Elemente de structura~i de denume~te
a Titlul ,Zmeura de ciimpie" compozi~ie irnaginea cu care se deschide rornanul, ca pri- nului postmodern, la toate nivelurile constructiei epice, iar epicul propriu-
ma arnintire din viata lui Zare Popescu, iar pe parcurs apare ca laitrnotiv. Zmeura din zis, ,povestea" orfanilor, apare doar ca un pretext.
gradina fostului 'invatator din satul Burle~ti
sirnbolizeaza copilaria pierduta, ,imagi- Cautandu - ~i originile, documentandu-se, Radu A Grintu compune un
scenariu de film, iar Gelu Popescu scrie o carte, a~adar asistam la na~terea
nea cu care 'incepe lumea" ~i declan~eaza rearnintirea.
• Perspectiva narativa 1n rornanul postrnodern este fragmentata: pluralisrnul vocilor de la sine a unei ca.rti, prin relevarea procesului elaborarii ei (metaroman).

~i
narative, cornbinarea diferitelor perspective narative. Conventia narativa a verosimilitatii din vechiul roman realist, care aparea
• Subiectul se reconstituie din fragrnente, coincidente mtarnplari care tin uneori de ca un ansamblu unitar ~i coerent ~i ascundea cititorului tehnicile de con-
structie, este dezintegrata, parca pentru a ilustra lumea la care se raporteaza, rn.ef.cvwm.clr
• senzap.onal.
Cornpozipa: cartea este conceputa ca un dictJ.onar de obiecte (de la arac la zat), cu
~i
capitole ordonate alfabetic, fara a se supune cronologiei, cuprinde aproape toate
o lume lipsita de coerenta. Metaromanul aduce dezvaluirea mecanismelor rw£
de producere a textului, uneori prin comentariul ironic al naratorului (de
forrnele de discurs epic: , confesiunea, jurnalul (caietul de regie a! lui Radu A. Grintu), ro-
exemplu: , Nu s-ar putea afirma, din perspectivii auctorialii, cii Zare e un tip care se
manul epistolar, extrase din scrieri istorice ?i din opere deJicjiuni, relatiiri etc.)" (E. Simion).
• Incipitul este prima arnintire din viata lui Zare Popescu, zmeura din gradina fostului abfine de Ia a/cool."; ,Nu-i nimic dacii cititorul e derutat. Asta ajutii Ia intelegerea
mvatator din satul Burle~ti ~i plansul altui copil care 11 cauta.
mesajului." ).
• Cautarea identitapi este tema care une~te
destinele personajelor Zare Popescu, Radu
~i
A. Grintu Gelu Popescu, copii pierdu\i de parin\i 1n epoca tulbure de dupa razboi,
2. Prezentarea temelor romanului studiat
Cautarea identitatii este tema care une~te destinele personajelor Zare Po-
crescup 1n orfe1inat, lipsip de identitate.
• Zare Popescu este pasionat de etirnologii (face o arheologie a sensurilor) istorie. ~ide pescu, Radu A Grintu ~i Gelu Popescu, copii pierduti de parinti ill epoca
~i
·--== • Radu A. Grintu, carnaradul prietenul sau, absolvent al Facultatii de Litere, dar
avand diverse ocupatii (pedagog, ghid O.N.T.), ~i-a
dorit sa devina regizor de film .
a Gelu Popescu, mezinul, este colegul mai rnic allui Zare, la Casa de copii din ~colari
tulbure de dupa razboi, crescuti in orfelinat. La modul simbolic, lumea post- lema
belica este o lume ,orfana", care i~i cauta identitatea. 0 alta tema este lipsa
comunicarl.i intre generatii, pentru ca illtre tinerii din anii '70 ~i parintii lor
==
(U Sinaia ~i elev la Liceul de Mecanica Fina, unde Grintu este pedagog. este o ruptura, o pata alba ill memoria fiilor pierduti: , Tineretea ~i vfirsta ma-

-\1\
(U

=t:=
Opinie
• Pretextul scenariului cinematografic allui Radu A. Grintu sustine stilul epic ingenios,
prin sirnultaneitatea perspectivelor narative ~i a timpurilor verbale, arnestecul planu-
turii a omului care fi-a fast ta tii (ifi este 1), trebuie sii fi existat acest om, s-au petrecut

1 Eugen Simion, Scriitori romiini de azi, IV

-a..
ts rilor ternporale
Concluzie
- n .. - - - J.,;
~i spatiale, dispersarea subiectului.
t-. Air r P;o! Nedelciu apartJ.ne postmodemismului.
25 1
 fntr-un timp de nelnfeles. Niciun criteriu nu mai este acela?i. Semnele acelui om,
dacii le-ai giisi, arfi imposibil de interpretat, reacfiile lui Ia fntampliirile propriei viefi
vor riimane pentru tine fnviiluite !n mister".
Cautarea originilor, tema fiului pierdut (din drama populara), fenomenul
;;tergerii memoriei in context politic (,Delafiunea are un rol istoric?" intreaba
Grintu) ;;i reamintirea, imposibilitatea comunicarii intre generatii, raportul
tenw. iu.fM.ii dintre individ ;;i istorie (,Nu ce oameni ..., ce perioadii ciudatii!" atrage atentia
Zare) sunt insotite de tema povestirii ;;i a povestitorului (cain scena antolo-
gica a povestitorilor de la cazanul de tuica, dar ~i pe parcursul intamplarilor,
cand apar diver;;i povestitori cu diferite stiluri narative, care-i caracterizeaza:
,Omul e stilul!"). Nu lipse~te nici tema iubirii, dar este dezvoltata ca melo-
drama parodiata ;;i ,dezintegrata", cu final suspendat.
!I
3. Prezentarea a patru elemente de structura ~i de compozi!ie ale
textului narativ, semnificative pentru tema ~i viziun ea despre lume
din romanul studiat (de exemplu: aqiune, co nflict, relatii temporale
~i spatiale, incipit, fina l, teh nici narative, perspectiva narativa, registre
stilistice, limbajul personajelor etc.)
Titlul romanului ,Zmeura de cii.mpie" este reluat ca titlu al capitolului
ti.tl.u£ F., iar la I. este tradus in limba latina - rubus Idaeus. Cu imaginea tufei de
zmeura se deschide romanul, ca prima amintire din viata lui Zare Popescu,
iar pe parcurs zmeura apare ca laitmotiv. Zmeura este o planta de munte,
iar prezenta ei intr-o gradina de la campie este un fapt curios, aparte, care
particularizeaza spatiul-matrice al celor -trei tineri fara identitate sociala, sa-
tul Burle;;ti. Zmeura din gradina fostului invatator simbolizeaza copilaria
pierduta, ,imaginea cu care !ncepe lumea". Ea declan~eaza reamintirea, ceea ce
contrazice subtitlul romanului, ,roman fmpotriva memoriei".
~ Perspectiva narativa in romanul postmodern este fragrnentata: se remarca
n.a/!.aiiu.a. pluralismul vocilor narative, combinarea diferitelor perspective narative (narap-
une la persoana I, a II-a, a ill-a; viziunea ,dindiiriit", ,lmpreunii cu", ,din afara'; ho-
modiegezii, autodiegezii, heterodiegeza). Narapunea la persoana a ill-a leaga diferi-
tele povestiri la persoana I, considerate ,documente cat de cat autentice" oferite de
diferip naratori, martori ai trecutului mai indepartat (razboiul) sau mai apropiat
(anii '50), ori martori ai prezentului (anii '70). Relatarea investigapilor lui Gelu
Popescu, ,spion" al prozatorului, este realizata la persoana a II-a. Omniscienta
narativa este inlocuita cu competenta narativa a lectorului.
0 alta trasatura a romanului postmodern este atomizarea subiectului (dis-
~ persarea lui in obiectele cu care se vine in contact prin intermediul privirii,
&nldPPfnfni. fragmentarea, ,dezordinea"), care se lasa mai greu reconstituit din fragmen-
te, coincidente ;;i intamplari care tin uneori de senzational.
Compozitional cartea este conceputa ca un dicponar de obiecte (de la arac
la zat), cu capitole ordonate alfabetic (ceea ce evidentiaza ;;i formal na;;te-
rea unei carti, care se elaboreaza didactic, ,de la A la Z"), fara a se supune
cronologiei, ;;i cuprinde aproape toate formele de discurs epic: confesiunea,
jurnalul (caietul de regie allui Radu A. Grintu), romanul epistolar, extrase
din scrieri istorice ~i din opere de fictiuni, eseu autoreferential (cartea se in-
cheie cu studiul ,Este Zare Popescu un personaj fn <romanul> «Zmeura de cam-
pie?>>"), dosar de documente, inregistrari facute in autobuz, in tren, intr-un
restaurant etc.
Incipitul plaseaza naratiunea sub sernnul povestirii ;;i al amintirii: ,l?i mai . . .
amintea de curtea unei case Ia tara, o curte uria?ii, un maidan aproape. Vara, biilii- i.n.ci.pil.v.i.
riile o podideau ?i o transformau Intr-a piidure de nepiitruns (totul redus la scarii,
fire?te, dar ?i el era mic pe atunci) ... ".
Zare Popescu ~i Radu A. Grintu se cunosc intamplator in armata, in 1973.
Aflati la trageri, Zare Popescu ii p~weste~te camaradului sau prima sa arnin-
tire, dintr-o copilarie indepartata. In curtea uria~a a unei case de la tara, vara,
un copil se ascunde intr-o tufa de zmeura ~i asculta vocea plangacioasa a iulJiec.tu.l.
altui copil care il cauta. Aceasta amintire este ,singurul document cat de cat
au.tentic" din viata lui Zare Popescu. Pentru Grintu, care dore;;te sa devina
regizor de film, aceasta amintire constituie primul cadru al scenariului cine-
matografic imaginat pe parcursul romanului.
Cautarea identitatii este tema care une;;te destinele personajelor Zare Po-
pescu, Radu A. Grintu ;;i Gelu Popescu, copii pierduti de parinp in epoca tul- ~­
bure de dupa razboi, crescuti in orfelinat, intr-o lume in care s-au amestecat i.d.eniii.iifi.
nu numai registrele starii civile, ci ;;i valorile morale.
Originea necunoscuta ~i complexul de orfan se concretizeaza in modalitap
diferite ale reconstructiei biografice: etimologie, cinematografie, genealogie.
Zare Popescu este pasionat de etimologii (face o arheologie a sensurilor)
~i de istorie, pe care o judeca in funqie de numele obiectelor. Teoria lui, ela- .
borata cu mijloace de autodidact, arata ca istoria este alcatuita din oameni, 'f2eM.o.n..a1w.
obiecte, nume ~i pove~ti, iar a descoperi trecutul insearnna a descoperi rela-
tiile dintre aceste patru elemente. De~i din cauza acestei teorii este respins la
Facultatea de Istorie, ea ocazioneaza corespondenta cu fostul sau profesor de
istorie, Valedulcean, ~i discutiile cu Grintu.
Radu A. Grintu, camaradul ;;i prietenul sau, absolvent al Facultatii de
Litere, dar avand diverse ocupatii (pedagog, ghid O.N.T.) inainte de a profe-
sa intr-un sat de campie, are ~i el nostalgia altei cariere. $i-a dorit sa devina
regizor de film, iar cautarea identitatii se realizeaza prin inregistrarea obiec-
telor, oamenilor, intamplarilor din viata sa, intr-un scenariu cinematografic
imaginar. Intreg romanul poate fi socotit o fictiune a personajului Radu A.
Grintu, ambiguitate cultivata subtil de scriitor.
Gelu Popescu, mezinul, este colegul mai rnic al lui Zare, la Casa de copii
~colari din Sinaia ~i elev la Liceul de Mecanica Fina, unde Grintu este peda-
gog. El nu se refugiaza in imaginatie precum ceilalti doi, ci porne;;te pe cont
propriu ,o ancheta genealogica". ,Spion" al prozatorului, asculta povestea
unui fost invatator, Popescu, din comuna Burle~ti, apoi a altui batran, Anton
Grintu, ca ~i a altor povestitori intalnip intamplator, face un raport pe care il
dezvaluie abia in final. Interesat de cercetarile lui Gelu este Grintu, fata de care
apeleaza la tehnica aman~rii pentru a-1 obliga sa se implice in propria istorie:
,Il va pedepsi pentru asta. I?i va amana 1ntr-atata povestirea, o va fragmenta ?i o va
253
 pune in dubiu, pana cand celalalt va pleca ~i el pe teren sa dezlege firele". Aceasta tivii ~i recognoscibilii?» Aceasta-i principala problema a unui personaj de film (sau
este ~i strategia autorului fa pi de cititor. de roman, de ce nu? r.
Gelu Popescu consemneaza rezultatele anchetei sale, intr-un ,raport

=
Mircea Nedelciu apeleaza la limbaj ca principal mijloc de caracterizare a
complet" (in capitolul T.), 0 pasti~a dupa primul document in limba romana personajelor principale sau episodice, pentru ca romanul include o serie de
care s-a pastrat, ,Scrisoarea lui Neacf?U din Ciimpulung" catre judele Bra-
anecdote, scurte naratiuni fara legatura cu firul epic. Personajele se caracte- .
~ovului (1521), cu elemente ale stilului administrativ actual (proces-verbal).
rizeaza prin calitatile de povestitori; limbajul poarta indici ai varstei, ai ca-
El afla ca cei trei tineri nu sunt rude de sange, iar intre parintii lui Zare ~i
tegoriei sociale, ai nivelului de cultura ~i chiar indici morali, cum este cazul ~
Grintu au existat legaturi de du~manie ~i delatiune. Cei doi copii au trait un ,palavragiului din tren", despre care Gelu ii explica Anei (in capitolul 0.): ,$i
timp in casa invatatorului Popescu, vocea plangacioasa din prima am~tire
el a trebuit sii-~i modifice calitiifile caracterului. I-a fast fricii, fricii, tot tinzpul. $i
a lui Zare apartinand lui Grintu, care se credea fratele lui mai mare. Insa fncercfind sii se adapteze ai viizut ce a devenit: o canalie. Nu ezitii niciun moment sii
Gelu nu afla nimic despre propriul trecut, iar lipsa acestor ,semne, urme ale mintii ~i sii jure stramb pentru a viefui mai bine".
unor oameni care biinuia el ca-i fu.sesera parinfi", il transforma intr-un narator
necreditabil, iar ca personaj, considera ca a nu-~i fi cunoscut parintii este o 4. Exprimarea unei opinii, despre modul in ca re se reflecta o idee
,infirmitate", fiind ~i el, prin descendenta din oameni cu destine marcate de sau tema in romanul pentru care ai optat
razboi, ,un mutilat de razboi" .
Consider di pretextul scenariului cinematografic al lui Radu A. Grin-
Zare Popescu refuza sa - ~i caute tatal, pentru ca necunoscand vremurile ti-
tu sustine stilul epic ingenios: simultaneitatea perspectivelor narative ~i a
neretii acestuia, ,nu ar putea interpreta reacfiile lui Ia fntamplarile propriei vieti",
timpurilor verbale, amestecul planurilor temporale ~i spatiale, dispersarea
dar decide ca il vrea ca frate pe Gelu Popescu, de~i acesta i9i pune chiar
subiectului, juxtapunerea ~i amalgamarea formelor epice, includerea docu-
numele sub semnul intrebarii: ,poate ca nici nu ma cheama Popescu". Cli~eu al mentelor - scrisori, citate etc. - in desfa~urarea epica.
prozei ~aizeciste, investigarea biografiei paterne care duce la imaginea unui
Naratorul este preocupat sa introduca in text notatii autoreferentiale, de-
tata cazut prada unei gre~eli politice ~i devenit astfel victima a istoriei, se claratii teoretice, observatii ironice ~i autoironice despre tehnicile romanului
transforma in romanullui Mircea Nedelciu in refuz allumii tatalui, vinovat
realist, care intretin idee a existentei unui metaroman in interiorul romanului:
de a-~i fi parasit fiii.
,Nu existii o cronologie a lucrurilor povestite. fnliinfuirea lor depinde mai degrabii
Singurul fapt precis este descoperirea unui spatiu-matrice al acestor tineri
de pertinenfa vocii celui care intervine, de $tiinfa lui de a povesti, dar ~i de ~ocul
tara identitate sociala, satul Burle~ti. Zmeura din gradina fostului invatator
initial, de obicei anunfat ca fiind viitorul $DC a ceea ce poveste?te .... Detaliul miirunt
simbolizeaza copilaria pierduta.
poate schimba intreaga semnificafie a unei pove$ti ~i poate determina succesul celui
Romanul de dragoste, cu note de senzaFonal ~i melodrama, al invatatoa- care decide sii continue."
Jw.m.a.n- de. rei Ana cu ,fratii" Popescu, ramane neincheiat (strategie a prozatorului). Ea
~ il iube~te pe Zare, caruia ii trimite scrisori ~iii declara dragostea, dar el nu-i Concluzie
raspunde, de~i o iube~te. Atunci ea il intalne~te intamplator pe Gelu Popes-
Proza lui Mircea Nedelciu apartine unui postmodernism metaficfional, ,post-
cu, fratele de cruce allui Zare de la casa de copii, de la care afla de rudenie
modernism preponderent ludic, autoironic ~i parodic, caracterizat prin discontinu-
dupa ce fac dragoste. Ana ramane insarcinata cu Gelu, dar nu-i spune ~i re- itate epicii, [. .. ] parodiere a convenfiilor literare ~i provocare directii a cititorului" 2 •
fuza sa-l mai vada, retragandu-se la Burle~ti, unde era invatatoare. Parodie a
melodramei, absurd al existentei, repetare nevoita a destinului/ a gre~elilor
tatalui?
Intamplarea pare a juca rolul naratorului omniscient, iar coincidenta ia lo-
cul cauzalitatii din romanul realist. Personajele (Zare, Grintu, Gelu ~i Ana) se
cunosc doi cate doi, fara ca al treilea sa ~tie de relatia celorlalti. Ei se cunosc
toti, dar nu ~tiu unii de altii ~i nici nu se intalnesc in acela~i timp, de unde
sentimentul de cautare ~i ratacire absurda intr-o lume neinteleasa ~i ostila.
Construcfia personajelor este ,explicitata" in notatii autoreferentiale
~ puse pe seama lui Grintu, eel care imagineaza un scenariu cinematografic,
~ ~i completata de comentariul autorului: , «Cum sa concepi bine un subiect care
prin propria sa activitate structurala sa puna ordine in harababura asta de impresii
spatiale ~i temporale f?i astfel ~i numai astfel sa le constituie fntr-o experienta obiec-
'Carmen Mu~at, op.cit.
11
rt 254
255
 Romanul postbelic, scris dupa 1980: • Gelu Popescu cerceteaza adevaml pe teren, in satul Burle;;ti. El afla ca cei trei tineri nu
sunt rude de sange, iar intre parintii lui Zare ;;i Grintu au existat legaturi de du;;manie
,Zmeura de campie" de Mircea Nedelciu $i delapune. Cei doi copii au trait un timp in casa invatatorului Popescu, vocea pliin-
II. Relatia dintre doua personaje dintr-un roman gacioasa din prima amintire a lui Zare apartiniind lui Grintu, care se credea fratele
lui mai mare.
postbelic, scris dupa 1980
• Zare Popescu refuza sa-~i caute tatiil.
• Romanul de dragoste al invatatoarei Ana cu ,fratii" Popescu, ramiine neincheiat. Ea 11
iube~te pe Zare, caruia 1i trirnite scrisori ~iii declara dragostea, dar el nu-i raspunde,
Context
de~i o iube~te. Atunci ea 11 intalnef;>te intamplator pe Gelu Popescu, fratele de cmce
• Romanullui Mircea Nedelciu, ,Zmeura de campie", publicat in 1984, este reprezentativ a! lui Zare de la casa de copii, de la care afla de rudenie dupa ce fac dragoste. Ana
pentru proza Generapei '80, fund unul dintre primele noastre romane postmodeme. ramane insarcinata cu Gelu, dar nu-i spune ~i refuza sa-l mai vada, retragiindu-se la
Burle~ti, unde era invatatoare.
1 . Elemente de structura ~i de compozi1ie ale romanului • Mircea Nedelciu apeleaza Ia limbaj ca principal mijloc de caracterizare a personajelor.
• Titlul ,Zmeura de cam pie" denume~te imaginea cu care se deschide romanul, ca pri- 4.0pinie
ma amintire din viata lui Zare Popescu, iar pe parcurs apare ca laitmotiv. Zmeura din
gradina fostului invatator din satul Burle~ti simbolizeaza copilaria pierduta, ,,imagi- • Personajele (Zare, Grintu, Gelu ~i Ana) se cunosc doi cate doi, fara ca a! treilea sa ~tie
nea cu care fncepe lumea" ~i declan~eaza reamintirea. de relapa celorlalp. Ei se cunosc top, dar nu $tiu unii de altii ~i nici nu se intalnesc in
• Perspectiva narativa in romanul postmodem este fragmentata: pluralismul vocilor acela$i timp, de unde sentimentul de cautare f:>i ratacire absurda intr-o lume neinte-
narative, combinarea diferitelor perspective narative. Naratiunea la persoana a III-a leasa ~i ostila, cum este aceea postbelica.
leaga diferitele povestiri la persoana I, considerate ,documente" ale trecutului. Concluzie
• Subiectul se reconstituie din fragmente, coincidente ~i intamplari care pn uneori de
senzational. • Proza lui Mircea Nedelciu apartine unui postmodernism ,ludic, rzutoironic 9i parodic,
• Compozifia: cartea este conceputa ca un dicponar de obiecte (de la arac la zaf), cu caracterizrzt prin discontinuitate epicii" 3 , iar destinul personajelor ilustreaza tema cau-
capitole ordonate alfabetic, fara a se supune cronologiei, ~i cuprinde aproape toate tarii identitatii.
formele de discurs epic: ,confesiunea, jurnalul (caietul de regie a/lui Radu A. Grinfu), ro-
manul epistolar, extrase din scrieri istorice ~i din opere de fictiuni, relatiiri etc.)" (E. Sirnion).
• Incipitul este prima amintire din viata lui Zare Popescu, zmeura din gradina fostului
invatator din satul Burle~ti ~i pliinsul altui copil care il cauta.
2. St atutul social, psihologic, moral etc. al personajelor
• Cautarea identitatii este tema care une~te destinele personajelor Zare Popescu, Radu
A. Grintu ~i Gelu Popescu, copii pierdup de parinti in epoca tulbure de dupa razboi,
crescuti in orfelinat, intr-o lume in cares-au amestecat nu numai registrele starii civi-
le, ci ~i valorile morale.
• Zare Popescu este pasionat de etimologii (face o arheologie a sensurilor) ~i de istorie,
pe care o judeca in funcp.e de numele obiectelor.
• Radu A. Grintu, camaradul ~i prietenul sau, absolvent al Facultapi de Litere, dar
aviind diverse ocupap.i (pedagog, ghid O.N.T.) inainte de a profesa intr-un sat de
campie, ~i- a dorit sa devina regizor de film.

-·-"' -·-"'
• Gelu Popescu, mezinul, este colegul mai rnic a! lui Zare, Ia Casa de copii ~colari
:::s din Sinaia ~i elev la Liceul de Mecanica Fina, unde Grintu este pedagog. El nu se
:::s refugiaza in imaginape precum ceilalp doi, ci pome~te pe cont propriu ,o ancheta :::s
<U genealogica". :::s

-
<U

-
<U 3. Doua e pisoade/citate/secven1e comentate despre relatia dintre cele doua personaje
<U
:::s • Zare Popescu ~i Radu A. Grintu se cunosc intamplator in armata, in 1973. Aflap la
t: trageri, Zare Popescu li poveste~te camaradului sau prima sa amintire, dintr-o copi-
:::s
t:
~ larie indepartata.
3
Carmen Mu~at, op.cit.
~
a:

**Romanul post belie, scris dupa 1980: , Toate bufnifele"
Context
de Filip Florian
I. Tema ~i viziunea despre lume
• ,Toate bufnifele", publicat in 2012, este a! a! patrulea roman scris de Filip Florian,
dupa ,Degete mici"(2005), , Biiiufeii"(2006, scris irnpreuna cu fratele sau, Matei
Florian) ~i , Zilele regelui" (2008).
1. incadrarea in tipologie, in curent cultural/litera r
• Specia literara: roman postmodern;
• Curent literar: postmodern prin elementele autoreferentiale ~i prin marcile oralitatii
stilului prezente in exprimarea copilului Lucian, unul dintre naratori.
2. Prezentarea temelor romanului studiat
• Tema romanului este, pe de o parte copilaria lui Lucian, un pu~ti de unsprezece ani
~i cinci luni, petrecuta intr-un ora~ de munte, Ia inceputul anilor 2000, cu jocurile spe-
cifice varstei, iar, pe de alta parte, romanul are ca tema maturizarea aceluia~i Lucian
cu ajutorullui Emil Stratin, cartea fiind din acest punct de vedere un Bildungsroman.
3. Elemente de structura ~ide compozi!ie
• Titlul romanului ilustreaza pasiunea lui Emil pentru bufnite pe care i-o transmite ~?i
copilului, Lucian.
• Compozifie: ~apte capitole.
• Perspectiva narativa este subiectiva, intarnplarile fund relatate la persoana intfu din
perspectiva taniirului meteorolog, Lucian. Povestea lui Lucian alterneazii cu relatarea
din jurnalullui Emil, realizatii tot la persoana intai.
• Conflictul exterior este slab conturat ~i se produce intre Lucian ~i prietenii din ga~ca
lui (Sandu, Tudi, Gabi, Marcelica ~i Nitu~)- Adevaratul conflict al romanului este insa
eel interior, triiit de Emil, care sufera de singuratate.
• Relatii temporale ~i spatJale: Acpunea romanului se petrece intr-un ora~ de munte
al carui nume nu este precizat, in anul 2000. Prin intermediul jurnalului lui Emil, se
produc intoarceri in timp, in anii '40-'50.
• Actiunea carpi se desfa~oarii pe doua planuri narative. Este mai intfu copiliiria lui
Lucian in ora~ul de mun_te, dominata de jocurile ~i farsele specifice varstei, dar ~ide
·--
dispretul fata de ~coala. ln celiilalt plan narativ este prezentata viata lui Emil Stratin,
prin inserarea unor fragmente din jurnalul acestuia.
~ • Personajele ilustreaza raportul dintre maestru ~i discipol.
~
Ql 4.0pinie:
-
Ill
Ql • Romanul, To ate bufnifele" de Filip Florian abordeaza, !a fel ca ~i alte proze publicate
In contemporaneitate, copilaria intr-a maniera inedita.
~
c: Concluzie
~
• Pri.n urmare, , Toate bufnifele" de Filip Florian este un roman in edit in peisajullitera-
turii romane contemporane ~i, in acela~i timp, un excelent roman al formarii.
~
I. Eseu privind tema ~; viziunea despre fume dintr-un
' roman postbelic, scris dupa 1980
incadrare In context (opera autorului, epoca, specie literara)
, To ate bufnitele", publicat in 201 2, este al patrulea roman scris de Filip
Florian, dupa ,Degete mici"(2005), ,Biiiuteii" (2006, impreuna cu fratele
sau, Matei Florian) §i ,Zilele regelui" (2008).
1. Eviden!ierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea roma-
nului stud iat intr-o tipologie, intr-un curent cultura l/ lit e ra r, intr-o
orientare tematica
Romanul poate fi considerat unul postmodem, acest fapt fund evidentiat
abia in finalul dir!ii prin elementele de metaroman (roman despre scrierea mtui
roman) care constituie sfar~itul acesteia. Astfel, in carte altemeaza doua planmi ~~
narative: eel a copilariei lui Lucian, un tanar meteorolog de douazeci §i trei de
ani §i jumalullui Emil Stratin, un fost inginer in varsta de ~aizeci de ani, care,
simtind ca i se apropie sfar§itul, alege sa-§i rememoreze existenta in scris. Cele
doua planuri narative, ca. de altfel ~i elementele de metaroman devin evidente
pentru cititor abia in finalul romanului, cand tanarul Lucian marturise§te ca:
, Tot In 2011, In august, ciind anz !mplinit douiizeci ~i trei de ani, Emil m-a vizitat Intr-a
searii ~i mi-a lntins un pachet, darullui pentru mine, pe care m-a rugat sii-1 deschid
mai tiirziu. [... ] Fiirii sii fo~nesc, am rupt hiirtia lucioasii ~i am descoperit douii caiete
galbene, identice, lnvelite In pfinzii. Unul ern plin pe sztfe de pagini de riinduri miirunte,
ordonate, zn cemealii neagrii, altul era neatins. E vorba de caietul acesta, zn care, de un
an ~i ceva, am zn~irat de-a valma wvinte $i am amestecat pove~ti, zn care am spus doar
ce mi s-a niiziirit ~i zn care am copiat din celiflalt caiet numai ce am vrut. Pe coperta
lui, a caietului meu, scriu acum, cu litere de tipar, Toate bufnitele". ,Aceastif frazii
finalii a ciir{ii reia, postmodem, o conventie romanescii veche (a manuscrisului giisit,
prelucrat), dar ~i una mai nouii, des utilizatii Ia noi de optzeci$ti (pe filierif francezif), $i
anume autoreferentialitatea, referirea Ia momentul scrisului chiar zn timpul scrisului."
(Adina Dinitoiu, in revista ,Observatoml cultural")
Caracterul postmodern al romanului este conferit §i de marcile oralitatii
stilului prezente in exprimarea copilului Lucian: ,domnu-i damn ~i-n $1lnt"
sau ,Din pricina zgomotul ui, se pierdeau destule cuvinte, znsii am znteles cu totii cii
eu, Lucian, zis Luci, szmt 1111 pore $i un triidiitor, cii sunt a javrii riiioasii $i a curcii
bleagii [.. .]."
2. llustrarea temei romanului prin doua e pisoade/citate/secven!e
comentate
Tema romanului este, pe de o parte copilaria lui Lucian, un pu;;ti de un-
sprezece ani ;;i cinci luni, petrecuta intr-un ora$ de munte, la inceputul anilor
2000, cu jocurile specifice varstei, iar, pe de alta parte, romanul are ca tema tema
maturizarea aceluia;;i Lucian cu ajutorul lui Emil Stratin, cartea fiind din
acest punct de vedere un Bildungsronum .
259
lr ,
!. ' .,.
1
' l Astfel, romanul incepe in ianuarie 2000, in prima zi a Anului Nou, cfmd
Lucian, poreclit 9-e prieteni Luci, sapa un tune! prin zapada ajutat de priete-
nul sau, Sandu. In ziua de Boboteaza, din cauza prabw;;irii unui brad uria~,
cei doi copii gasesc o modalitate de a face rost de bani pentru a- ~i cumpara
dulciuri dupa pofta inimii, ajutandu-i contra cost pe turi~tii a caror trecere
era blocata de copacul cazut sa ajunga in ora~ prin curtea casei lui Lucian.
Unul dintre mecanicii telefericului, Ene Tirilici, descopera ingenioasa meto-
da a copiilor de a face rost de bani, ii acuza de furt ~i 11 urecheaza pe Lucian.
Emil Stratin este eel care 11 scapa pe baiat de furia lui Ene Tirilici. Fostul in-
giner parasise zgomotoasa capitala, dupa un infarct, pentru a se retrage in
ora~ul de munte, la pensiunea doarnnei Rugea . Intre copilul de unsprezece
ani ~i batranul Emil se na~te o prietenie, care poate fi considerata un ritual de
initiere in adevaratul sens al cuvantului. Emil Stratin, instrainat de fiica lui
care traia in Franta ~ide nepotul, Daniel, 11 trateaza cu afectiune paterna pe
Lucian, ce reprezinta pentru el o companie placuta in momentele de singu-
ratate. De aceea, elii ofera copilului nu numai caldura sobei sau ,ceai de cim-
bri~or", ci ~i mijloacele de a-~i face o educatie intelectuala minimala: ii pune la
dispozitie discuri ~i carti, dfmdu-i baiatului impresia ca el este eel care alege,
eel care conduce jocul: ,Emil se Jerea sa-mi dea lecfii, sa-mi vare ceva pe gat fie ~i
cu lingurita sau pipeta, se prejacea de minune ca nu-i pasa de parerile mele, urmarea
probabil cum inot prin apele limpezi, arunca undifa ~i imi trecea momeala pe Ia nas,
ca sa rna arunc de unul singur ~i sa mu~c."
Emil 1llasa pe copil sa descopere lumea pe cont propriu, sa traiasca anu-
mite experiente, dar ~tie sa-l fereasca de lucruri rele: ,in timp, Emil nu rn-a
ferit de grozaviile lumii, ci rn-a lasat sa gust din ele, sa aflu singur ce e acru, dulce
sau amar. Se poate totu~i sa fi avut o strecuratoare ascunsa in co~ul pieptului, una
mica, ca de ceai, doar bea atitea ceaiuri, o sita care dadea ~i nu diidea voie lucrurilor
sa ajunga Ia mine."
Pentru Lucian, Emil tine locul unui tata, parintele baiatului fiind alcoolic
~i prea putin interesat de problemele familiei sale.
3. Prezentarea a patru e l e m e~te de structura ~ i de compozitie ale
textului narativ, semnificative pentru tema ~ i viziunea despre lume
din romanul studiat (de exemplu: actiun e, conflict, relatii t emporale ?i
spatiale, incipit, fin al, teh nici narative, perspectiva narativa, reg istre stili-
sti ce, limbajul personajelor etc.)
Titlul romanului ilustreaza pasiunea lui Emil pentru bufnite pe care i-o
transmite ~i copilului, Lucian, care incepe sa imite pasarile, spre amuzamen-
tii1d tul batranului. Emil se pricepe sa vorbeasca bufnitelor, sa comunice cu ele,
intr-un ritual asemanator cu acela prin intermediul caruia protagonistul unei
povestiri de Vasile Voiculescu imblanzea lupii: ,Curand, din umbrele inserarii
a aparut o pasare lene~a, cu aripile larg deschise, ca de vultur, a dat ocol poienii de
mai multe ori, plutea din ce in ce mai jos ?i a hotarat sa se opreasca intr-un Jag. Emil
nu o scapa din ochi, era Joarte palid, schimba intruna sonoritatea ~i ritmul ace/or
fipete stranii, bufnita Ia randul ei il fixa din frunzi?, czt capul rotit intr-a parte,
260
neclintit, raspunzand mereu altfel. f~i vorbeau cu siguranta lucruri importante, din
care eu nu infelegeam nimic, stiiteam ca paralizat, fiirti sa respir, f}i am observat cum
trasaturile fetei, Ia barbatul de Zanga mine, vorbeau ~i ele insuf!.etit."
Romanul este structurat in ~apte capitole, iar intamplarile sunt relata-
te la persoana intai din perspectiva tfmarului meteorolog, Lucian, care i~i
rememoreaza autoironic copilaria. Lucian alterneaza perspectiva copilului
cu aceea tandra ~i nostalgica a adultului. Povestea lui Lucian alterneaza cu
relatarea din jurnalullui Emil realizata tot Ia persoana intai. Lucian este insa
acela care filtreaza evenimentele $i alege din jurnalullui Emil intamplarile pe
care se hotara~te sale dezvaluie cititorului. Naratiunea lui Lucian este alerta, ~ea
in vreme ce aceea a lui Emil este meditativa, reflexiva. Cele doua marturii ~
alterneaza contrapunctic, iar relatarea la persoana intai confera autenticitate in1.0.i
si caracter subiectiv textului.
' In ciuda faptului ca istorisirea intamplarilor este atribuita unor personaje
cu rol de naratori, naratiunea este stilizata, cum se intampla adesea in proze-
le lui Filip Florian $i e limpede ca astfel de afirmatii nu-i apartin lui Lucian,
prozator de ocazie, a~a cum detaliile arhictectonice de Ia inceputul romanu-
lui ,Enigma Otiliei" nu-i apartin lui Felix Sima, ci lui Calinescu, pasionat de
arhitectura: ,viata ne daruia dupa cum o rabda sufletul, intr-a zi un ban de aur,
in alta zi o para chioara, cateodata, cand se injuria, praful de pe tobii." sau ,amiaza
i~i stransese bagajele ~i disparuse [.. .]." In ciuda artificiului compoziponal, se
remarca a~adar interventia autorului in discursul personajelor.
Conflictul exterior este slab conturat $i se produce intre Lucian $i priete-
nii din ga$ca lui (Sandu, Tudi, Gabi, Marcelica $i Nitu$), in realitate ni$te mici
derbedei, ca $i el, care 11 acuza pe baiat ca i-a abandonat in favoarea prieteniei eo.n.&f.idd
cu Emil. Lucian se afla intr-un conflict permanent $i cu fratele lui mai mare,
Dan, care fie vrea sa-$i exercite autoritatea asupra lui, exploatandu-1 $i incre-
dintandu-i diverse treburi casnice, fie 11 ignora.
Adevaratul conflict al romanului este insa eel interior, trait de Emil, care
sufera de singuratate. Sotia, Lia, o doctorita, de care fusese foarte indragostit
moare intr-un accident de ma$ina alaturi de amantul ei, medic stomatolog.
Fiica lor pentru care el fusese doar un tata de duminica emigreaza in Franta,
iar baiatul acesteia, Daniel, nepotullui Emil, 1i este aproape strain.
Actiunea romanului se petrece intr-un ora$ de munte al carui nume nu
este precizat, in ,anul 2000, in care ar fi trebuit sa vina sjar!;>itul lumii, dar n-a ~
~
venit", cum spune Lucian cu naivitate copilareasca, fiindca in vara lui 1999
fusese eclipsa totala de soare $i oamenii se gandeau ca vine Apocalipsa.
Prin intermediul jurnalului lui Emil se produc intoarceri in tirnp, in anii
'40-'50, ca.nd autoritatile comuniste se aflau in plin proces de epurare a so-
cietatii, arestandu-i pe ,du~manii poporului", printre care se aflau bunicullui
Emil, vestit bijutier, dar $i tatal acestuia, profesor de liceu, apoi invatator
intr-o comuna.
Actiunea cartii se desfa$oara pe doua planuri narative. Este mai intai co-
pilaria lui Lucian in ora$ul de munte dominata de jocurile $i farsele specifice
varstei, dar $i de dispretul fata de ~coala. Lucian participa Ia tot felul de
nazbatii alaturi de prietenii de varsta lui. Un episod sernnificativ in acest
261
sens este acela in care copiii, in timp ce o ajutau pe mama lui Lucian, care era
ingrijitoare la castelul din ora~, descopera un pasaj secret in castelul cu pri-
cina, unde erau ascunse ni~te piese de valoare, o coleqie , de halbe vechi, din
ceramicii pictata.". Episodul este important ~i pentru di aminte~te de o secven-
ta asemanatoare dintr-o proza a lui Mircea Cartarescu, ,REM", in care ni~te
fete de aceea~i vaxsta cu Lucian ~i prietenii lui, descopera, prin intermediul
unui joe, o grota in care se afla un schelet de care copilele nu se sperie, ci il
transforma intr-un element esential al jocului. Copilaria devine astfel, pentru
tinerii anilor '90, un taram plin de mistere.
Prietenia cu Emil Stratin, inginerul aflat Ja varsta intelepciunii, 11 maturi-
zeaza insa pe Lucian, fiindca batranul il introduce in lumea cartilor, a muzi-
cii, il invata sa ,citeasci'i" semnele naturii ~i ,sa vorbeasca" bufnitelor.
in celalalt plan narativ este prezentata viata lui Emil Stratin, prin inse-
rarea unor fragmente din jurnalul acestuia. Fost inginer constructor, aces-
ta se retrage in ora~ul de munte, dupa doua operatii de inima, pentru a-~i
petrece ultimii ani ai vietii. Povestea lui Emil incepe cu evocarea copilariei
acestuia din anii '40-'50. Emil facea parte dintr-o familie din lumea buna a
Bucure~tiului interbelic. Bunicul baiatului, loan Stratin, bijutier celebru, cu
magazin pe Calea Victoriei trecuse prin inchisorile comuniste de la Jilava ~i
Gherla, pentru ca adapostise un fugar din Insula Mare a Brailei ~i il ajutase sa
treaca granita. De~i trebuia sa ispa~easca o condamnare da ~ase ani, batranul
scapa de pedeapsa mult mai repede decat ar fi trebuit, dupa nici un an petre-
cut in detentie, fiindca diverse personaje comuniste de prim rang i~i doresc
ca elsa le confeqi.oneze bijuterii unicat. Tatallui Emil, fost profesor de istorie
la liceul ,Cantemir Vodii" ~i apoi, dupa instaurarea autoritatilor comuniste la
putere, invatator la tara este ~i el incarcerat, dar odata ce revine acasa, refuza
sa imparta~easca celor din jur experienta inchisorii. Emil, pe atunci doar un
copil, nu poate decat sa banuiasca ororile prin care trecuse tatal sau, fiindca
barbatul in toata firea care nu se temea de nimic ~i care era in ochii fiului un
erou, se alege cu o cumplita spaima de ~obolani. Emil ajunge inginer con-
structor ~i este trimis in tara pe numeroase ~antiere. In timpul studentiei, se
indragoste~te de Lia, studenta la Medicina. Emil ~i Lia se casatoresc, au im-
preuna o fuca, dar Emil nu reu~e~te sa fie un tata exemplar din cauza mese-
riei, care il tine mult timp departe de casa. Via ta lui Emil se transfonna intr-o
drama, fiindca Lia moare intr-un accident de ma~ina alaturi de barbatul cu
care i~i in~ela sotul. Fiica lui Emil emigreaza in Franta, unde i~i intemeiaza
o familie . Cand afla ca tatal ei a facut infarct ~i a fost operat 1n tara, dintr-un
sentimental datoriei, tanara se ocupa de formalitati pentru o alta operatie in
Franta. Emil revine a poi in Romania ~i se retrage la munte
Actiunea romanului se prelunge~te pana in primavara anului 2011, cand
Lucian, in varsta de douazeci ~i trei de ani, ajuns meteorolog, este vizitat,
cu ocazia aniversarii lui, de Emil. Tanarul nu i~ i imagineaza ca aceasta este
ultima intalnire cu mai varstnicul sau prieten, care ii dihuie~te un pachet in
care se afla propriul jurnal ~i un alt caiet cu copert[ galbene in care Lucian
a~terne povestea pe care cititorul tocmai a terminat-o. Cu toate ca este consi-
derat un artificiu specific postmodernismului, sfar~itul romanului aminte~te
262
de finalul ,Romanului ado lescentului miop" de Mircea Eliade: ,Pentru cii am
riimas singur, m-am hotarat sii incep chiar azi Romanul adolescentului miop."
Personajele evidentiaza raportul dintre maestru ~i disci pol. Pentru Lucian,
prietenia cu Emil Stratin are un rol initiatic, in timp ce pentru batranul ingi- ~
ner, amicitia cu Lucian se constituie intr-o legatura compensatoare a afeqi-
unii filiale.
Lucian este conturat mai ales p rin autocaracterizare, tanarul de doua-
zeci ~i trei de ani, percepandu-1 pe copilul de odinioara cu autoironie tandra
drept ,un derbedeu", ~i prin caracterizare indirecta, care se desprinde din fa p-
te, vorbe, gesturi ~i relatia cu celelalte personaje.
Emil Stratin este caracterizat in mod direct de celelalte personaje. Astfel,
atat Lucian, baiatul de unsprezece ani, cat ~i mama copilului 11 percep pe
Emil drept un barbat galant ~i elegant. Pentru Lucian pe care il salveaza d e
furia lui Ene Tirilici, Emil capata aura unui erou: ,Oricum, slavii Domnului ci'i
a apiirut un damn! Avea fularul rotit de douii ori in jurul gatului, bocancii lust ruiti
~i o voce cum n-am mai pomenit."
Emil este caracterizat ~i prin procedee moderne, precum introspectia ~i
monologul interior, acesta analizandu-~i cu luciditate existenta prin inter-
mediul jurnalului ~i recunoscandu-~i erorile. De asemenea, Emil evoca intr-
un registru grav momentele dramatice prin care trecusera membrii familiei
sale, considerati ,du~mani ai poporului" in anii instalarii regimului comunist
~i ,mediteazii Ia natura memoriei ~i a trecutului cu care 'incearcii sii se impace".
(Marius Chivu, art. ,Trecutul ca o bufnifii", in revista ,Dilema Veche")
4. Exprimarea unei opinii, despre modul in care se reflecta o idee
sau tema in romanul ales
Romanul "Toate bufnitele" de Filip Florian abordeaza copilaria intr-o manie-
ra inedita, la fel ca ~i alte proze publicate in contemporaneitate, (,,Mendebilul" ~i
,REM" de Mircea Cartarescu, ,Cum mi-am petrecut vacanta de varii" de T.O.
Bobe sau ,Exuvii" de Sin1ona Popescu). Astfel, copilaria nu mai inseanma var-
sta seninatatii imperturbabile, a~a cum ne faceau sa credem prozatorii clasici;
dimpotriva, aceasta epoca din viata unui om este prezentata drept o perioada
a framantarilor, o competitie permanenta, o lupta pentru supravietuire ~i pen-
tru desavar~irea caracterului. Filiatia cu literatura universala (,Cartea rasului
~i a uitiirii" de Milan Kundera; )mpiiratul mu~telor" de William Golding sau
,Cititorul din pe~terii" de Rui Zink) este evidenta.
Concluzie
Prin urmare, ,Toate bufnitele" de Filip Florian este un roman inedit in
peisajulliteraturii romane contemporane ~i, in acela~i timp, un excelent ro-
man al formarii.
263

Romanul postbelic, scris dupa 1980:
, Toate bufnifele" de Filip Florian
II. Relatia dintre doua personaje
Context
• ,Toate bufnitele", publicat in 2012, este al al patrulea roman scris de Filip Florian,
dupa , Degete mici" (2005), ,Biiiuteii" (2006, lmpreuna cu fratele sau, Matei Florian)
~i ,Zilele regelui" (2008).
1. Ele mente de structura ~ide compozi!ie
• Tema romanului este, pe de o parte copilaria lui Lucian, un pu~ti de unsprezece ani
~i cinci luni, petrecuta intr-un ora~ de mw1te, la inceputul anilor 2000, cu jocurile spe-
cifice varstei, iar, pe de alta parte, romanul are ca tema maturizarea aceluia~i Lucian
cu ajutorullui Emil Stratin, cartea fiind din acest punct de vedere un Bildungsroman.
• Titlul romanului ilustreaza pasiunea lui Emil pentru bufnite pe care i-o transmite ~i
copilului, Lucian.
• Compozitie: ~apte capitole
• Perspectiva narativii este subiectivii, intamplarile fiind relatate la persoana intai din
perspectiva tanarului meteorolog, Lucian. Povestea lui Lucian altemeaza cu relatarea
din jumalullui Emil realizata tot la persoana intfu.
• Conflictul exterior este slab conturat ~i se produce intre Lucian ~i prietenii din ga~ca
lui (Sandu, Tudi, Gabi, Marcelica ~i Nitu~). Adevaratul conflict a! romanului este insa
eel interior, trait de Emil, care sufera de singuratate.
• Relatii temporale ~i spapale: Actiunea romanului se petrece intr-un ora~ de munte
al carui num:e nu este precizat, in anul 2000. Prin intermediul jumalului lui Emil se
produc intoarceri in timp, In anii '40-'50.
2. Statutul social, psihologic, moral etc. al personaje lor
• Personajele alcatuiesc un cuplu, eel al maestrului ~i al discipolului. A~a cum a afu-
mat ~i critica literara, pentru Lucian, prietenia cu Emil Stratin are un rol initiatic, in
timp ce pentru batranul inginer, amicitia cu Lucian se constituie intr-o legatura com-
pensatoare a afeqiunii filiale.
• Lucian este conturat mai ales prin autocaracterizare, tanarul de douazeci :;;i trei de
ani, percepandu-1 pe copilul de odinioara cu autoironie tandra drept ,un derbedeu" .
• Emil Stratin este un fost inginer constructor, in varsta de ~aizeci de ani, care il ajuta
pe Lucian sa se maturizeze, fiindca batranul il introduce in lurnea carplor, a muzicii,
il invata sa , citeasca" semnele naturii ~i ,sa vorbeasca" bufnitelor.
3. E volu~ia rela~iei dintre cele doua personaje
• Emil ii va oferi lui Lucian afecpunea pe care nu le-a putut-o oferi nici fiicei, ~i nici
·--=
nepotului sau. 0 secventa semnificativa pentru ilustrarea relapei dintre cele doua
personaje este aceea de la inceputul romanului, in care Emil il scapa pe Lucian de
furia unuia dintre mecanicii telefericului, Ene Tirilici.
• 0 alta secventa irnportanta pentru evolutia relatiei dintre cele doua personaje este
==
QJ aceea a intalnirii celor doi cu bufnitele, noaptea in padure.
"'
QJ
......
4.0pinie
• Prin urmare, relatia celor doua personje, Emil Stratin ~i copilul Lucian ilustreaza, pe
==
s:::
de o parte, un ri tual inipatic, o poveste a maturizarii, iar, pede alta parte, evidenpa-
za, intr-o maniera deopotriva inocenta ~i tandra, faptul ca afeqiunea ~i prietenia pot
~ aparea uneori, chiar daca aparent accidental, la momentul potrivit.
:a
' II. Eseu privind relatia dintre douii personaje
Context
, To ate bufnifele", publicat in 2012, este al al patrulea roman scris de Filip
Florian, dupa ,Degete mici'' (2005), ,Biiiufeii" (2006, impreuna cu fratele
sau, Matei Florian) ~i ,Zilele regelui" (2008).
1. llustrarea a patru elemente de structura ~ i de compozitie ale ro-
manului, semnificative pentru realizarea personajelor din roman ul
studiat (de exemp lu: acti une, co nflict, relatii temporale ~ i spati ale, in-
cipit, fi nal, t ehn ici narati ve, perspectiva narativa, registre stilist ice, li m-
baju l pe rsonaj elor etc.)
Tema romanului este, pe de o parte copilaria lui Lucian, un pu~ti de un-
sprezece ani ~i cinci luni, petrecuta intr-un ora~ de munte, la inceputul anilor /:em.a
2000, cu jocurile specifice varstei, iar, pe de alta parte, romanul are ca tema
maturizarea aceluia~i Lucian cu ajutorul lui Emil Stratin, cartea fund din
acest punct de vedere un Bildungsroman.
Titlul romanului ilustreaza pasiunea lui Emil pentru bufnite pe care i-o
transmite §i copilului, Lucian, care incepe sa imite pasarile, spre amuzamen-
tul batrfumlui. Emil se pricepe sa vorbeasca bufnitelor, sa comunice cu ele, tdfu.l
intr-un ritual asemanator cu acela prin intermediul caruia protagonistul unei
povestiri de Vasile Voiculescu imblanzea lupii. De fapt, aceasta pasiune con-
tribuie la consolidarea prieteniei dintre Emil Stratin §i Lucian.
Romanul este structurat in §apte capitole, iar intamplarile sunt relata-
te la persoana intai din perspectiva tanarului meteorolog, Lucian, care i§i
rememoreaza autoironic copilaria. Lucian alterneaza perspectiva copilului
cu aceea tandra §i nostalgica a adultului. Povestea lui Lucian alterneaza cu
relatarea din jurnalullui Emil realizata tot la persoana intai. Lucian este insa
acela care filtreaza evenimentele §i alege din jurnalullui Emil intamplarile
pe care se hototara§te sale dezvaluie cititorului. Naratiunea lui Lucian este
alerta, in vreme ce aceea a lui Emil este meditativa, reflexiva. Cele doua
marturii alterneaza contrapunctic, iar relatarea la persoana intai confera au-
tenticitate §i caracter subiectiv textului.
Conflictul exterior este slab conturat ~i se produce intre Lucian ~i priete-
nii din ga~ca lui (Sandu, Tudi, Gabi, Marcelica ~i Nitu~), in realitate ni~te mici
derbedei, ca ~i el, care 11 acuza pe baiat ca i-a abandonat in favoarea prieteniei ~
~
cu Emil. Lucian se afla intr-un conflict permanent ~i cu fratele lui mai mare,
Dan, care fie vrea sa-~i exercite autoritatea asupra lui, exploatandu71 ~i incre-
dintandu-i diverse treburi casnice, fie 11 ignora.
Adevaratul conflict al romanului este insa eel interior, trait de Emil, care
sufera de singuratate. Sotia, Lia, o doctorita, de care fusese foarte indragostit
moare intr-un accident de ma~ina alaturi de amantul ei, medic stomatolog.
265
 Fiica lor, pentru care el fusese doar un tata de duminica, emigreaza ill Franta,
iar baiatul acesteia, Daniel, nepotullui Emil, ii este aproape strain.
Actiunea romanului se petrece illtr-un ora~ de munte al carui nume nu
este precizat, ill ,anul 2000, in care ar fi trebuit sii vinii sfiir~itu l lumii, dar n-a
~ venit", cum spune Lucian cu naivitate copilareasca, fiindca ill vara lui 1999
wma.n.ui.ui fusese eclipsa totala de soare ~i oamenii se gandeau ca vine Apocalipsa.
Prin intermediul jurnalului lui Emil se produc illtoarceri in timp, ill anii
'40-'50, cand autoritatile comuniste se aflau ill plin proces de epurare a so-
cietatii, arestandu-i pe ,du~manii poporului", printre care se aflau bunicullui
Emil, vestit bijutier, dar ~i tatal acestuia, profesor de liceu, apoi illvatator
illtr-o comuna.
2. Prezentarea statutului social, psihologic, moral et c. al fiecaruia
dintre personajele alese
Personajele alcatuiesc un cuplu, eel al maestrului ~i al discipolului. A~a
cum a afirmat ~i critica literara, pentru Lucian, prietenia cu Emil Stratin are
~ se striiduia sii-i Jure mama pentru un minut sau pentru ore intregi."
un rol ini\iatic, ill timp ce pentru batranul inginer, amicitia cu Lucian se con-
stituie illtr-o legatura compensatoare a afectiunii filiale.
Lucian este conturat mai ales prin autocaracterizare, tanarul de doua-
zeci ~i trei de ani, percepandu-1 pe copilul de odinioara cu autoironie tandra
drept , un derbedeu". Spre deosebire illsa de cop iii de aceea~i varsta cu el,
Lucian este mai receptiv ~i mai sensibilia realitatile din jur, de aceea se im-
prietene~te cu Emil ~i se simte atras de cartile ~i de caietele cu illsernnari ale
acestuia, sperand ca barbatulii poate descifra tainele universulu: ,Am sperat
['" "
[. .. ] cii biirbatul din buciitarie era un savant care ~tin eate-n lunii $i-n stele ~i care,
cu ochii lui ciiprui ~i cu pupilele neclintite, m-ar fi putut lnviita sii viid in zntuneric."
Emil Stratin este un fost inginer constructor, ill varsta de ~aizeci de ani,
care 11 ajuta pe Lucian sa se maturizeze, fiindca batranulll introduce ill Iu-
mea cartiJor, a muzicii, ilillvata sa ,citeasca" sernnele naturii ~i ,sa vorbeas-
ca" bufnitelor.
Emil se retrage ill ora~ul de munte, dupa doua operatii de inima, pentru
a-~i petrece ultimii ani ai vie\ii. Acesta facea parte dintr-o familie din lumea
buna a Bucure~tiului interbelic. Din cauza ,dosarului prost" ~i, mai tarziu,
fiindca refuza sa fie informator al Securitatii, Emil este trimis sa lucreze pe
diverse ~antiere din tara, el neputand sa ramana permanent ill Bucure~ti ala-
turi de familia lui. Viata lui Emil se transforma illtr-o drama, pentru ca sotia
lui moare illtr-un accident de ma~ina alaturi de amantul ei. Fiica lui Emil
emigreaza ill Franta, unde J:~i illtemeiaza o familie. Cand afla ca tatal ei a
facut infarct ~i a fost operat ill tara, dintr-un sentiment al datoriei, tanara
se ocupa de formalitati pentru o alta operatie in Franta. Emil revine apoi in
Romiinia ~i se retrage la munte
3. Evidentierea prin doua episoade/citate/secvente comentate a
modului in care evolueaza relatia dintre cele doua personaje
Lucian este caracterizat mai ales ill mod indirect prin fa pte, vorbe, gesturi
~i relatia cu celelalte personaje.
266
Copilul este caracterizat in mod direct ~i de prietenii din ga~ca lui, care 11
acuza ca i-a abandonat in favoarea prieteniei cu Emil ~iii adreseaza nume-
roase insulte: ,Din pricina zgomotului, se pierdeau destule cuvinte, insii am inteles
cu tofii cii eu, Lucian, zis Luci, sunt un pore ~i un triidiitor, cii sunt o javrii riiioasii
~i o curcii bleagii,[ ... ]."
Emil Stratin este caracterizat in mod direct de celelalte personaje. Astfel,
atat Lucian, baiatul de unsprezece ani, cat ~i mama copilului il percep pe
Emil drept un barbat galant ~i elegant. Pentru Lucian, pe care il salveaza de
furia lui Ene Tirilici, Emil capata aura unui erou : ,Oricum, slavii Domnului cii
a apiirut un damn! Avea fularul rotit de douii ori in jurul giitului, bocancii lustruifi
~i o voce cum n-am mai pomenit."
Ajuns la varsta senectutii, Emil se autocaracterizeaza cu obiectivitate, atri-
buindu-i illsa perspectiva asupra adultului, fiicei sale, Irina. Emilincearca, ill
acela~i timp, sa explice relatia lipsita de afeqiune pe care o avea cu fiica sa:
,La urma urmei, mii vedea rar, odatii la ~apte zile, ciind picam ca din nori. ~ice vedea
atunci? Un tip inalt, cam slab, obosit, care ii spunea ~i o intreba numai aiureli, care
Emil este caracterizat ~i prin procedee moderne, precum introspectia ~i
monologul interior, acesta analizandu- ~i cu luciditate existenta prin interme-
diul jurnalului ~i recunoscandu-~i erorile. De asemenea, Emil evoca illtr-un
registru grav momentele dramatice prin care trecusera membrii familiei sale,
considerati ,du~mani ai poporului", ill anii instalarii regimului comunist ~i
,mediteazii la natura memoriei $i a trecutului cu care lncearcii sii se impace" _(Ma-
rius Chivu, , Trecutul ca o bufrzifii" ill revista ,Dilema Veche")
Emil ii va oferi lui Lucian afeqiunea pe care nu le-a putut-o oferi nici
fiicei, ~i nici nepotului sau. 0 secventa sernnificativa pentru ilustrarea rela-
tiei dintre cele doua personaje este aceea de la illceputul romanului, ill care
Emil il scapa pe Lucian de furia unuia dintre mecanicii telefericului, Ene
Tirilici. Acesta din urma descopera ca Lucian impreuna cu un prieten, de
aceea~i varsta cu el, Sandu, facusera rost de bani printr-o metoda ingenioasa
~iii acuza de furt, urechindu-1 pe Lucian. Emilii ofera copilului nu numai
caldura sobei sau ,ceai de cimbri~or", ci ~i mijloacele de a-~i face o educatie
intelectuala minimala: ii pune la dispozitie discuri ~i carti, dandu-i baiatului
impresia ca el este eel care alege, eel care conduce jocul: ,Emil se Jerea sii-mi
dea lecfii, sii-mi viire ceva pe giit fie ~i cu lingurita sau pipeta, se prefticea de minune
cii nu-i pasii de piirerile mele, urmiirea probabil cum !not prin apele limpezi, arunca
undifa ~i imi trecea momeala pe la nas, ca sii mii arunc de unul singur ~i sii mu~c ."
Mai varstnicul sau prieten 11 lasa pe copil sa descopere lumea pe cont
propriu, sa traiasca anumite experiente, dar ~tie sa-l fereasca de lucruri rele:
)n timp, Einilnu m-a ferit de groziiviile lumii, ci m-a liisat sii gust din ele, si'i afiu
singur ce e acru, dulce sau amar. Se poate totu?i sii fi avut o strecuriitoare ascunsii in
co?ul pieptului, una mica, ca de ceai, doar bea atltea ceaiuri, o sitii care diidea ?i nu
diidea voie lucrurilor sii ajungii la mine."
Pentru Lucian, Emil tine locul unui tata, parintele baiatului fiind prea pu-
tin interesat de problemele familiei sale ~i alcoolic.
267
 0 alta secventa importanta pentru evolutia relatiei dintre cele doua perso-
naje este aceea a intalnirii celor doi cu bufnitele, noaptea in padure. Emil ~tie
sa imblanzeasca pasarile intr-un ritual asemanator cu acela prin intermediul
!I caruia protagonistul unei povestiri de Vasile Voiculescu imblanzea lupii,
'! ceea ce pe Lucian 11 impresioneaza profund: ,Curand, din umbrele inseriirii
a apiirut o pasiire lene§ii, cu aripile larg deschise, ca de vultur, a dat ocol poienii de
mai multe ori, plutea din ce in ce mai jos §i a hotii.rfit sii. se opreascii.intr-un fag . Emil
nu o scii.pa din ochi, era Joarte palid, schimba intruna sonoritatea §i ritmul acelor
[ipete stranii, bufnita Ia rfindul ei il fixa din frunzi§, cu capul rotit intr-a parte,
neclintit, riispunzfind mereu altfel. i§i vorbeau cu sigurantii. lucruri importante, din
care eu nu intelegeam nimic, stii.team ca paralizat, fii.rii. sii. respir, §i am observat cum
triisiiturile fetei, Ia biirbatul de lfingii mine, vorbeau §i ele insufletit." Astfel, Emil
il invata pe copil sa deprinda nu numai experienta vietii, a muzicii ~i a lec-
turii, ci ~i limbajul bufnitelor, considerate in roman pasari ale intelepciunii.
Copilul incearca, la un moment dat, sa imite bufnitele intr-o secventa care 11
amuza copios pe EmiL
4. Sustine rea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau
tema romanului in evolutia relatiei dintre cele doua personaje
Actiunea romanului se prelunge~te pana in primavara anului 2011, cand
Lucian, in varsta de douazeci ~i trei de ani, ajuns meteorolog, este vizitat, cu
ocazia aniversarii lui, de Emil. Tanarul nu i~i imagineaza ca aceasta este ulti-
ma intalnire cu mai varstnicul sau prieten, care 1i daruie~te un pachet in care
se afla propriul jurnal ~i un alt caiet cu ~operti galbene in care Lucian a~terne
.,
'I! povestea pe care cititorul tocmai a terminat-o.
'I
it ,Folosind expunerea memorialisticii ~i conventia manuscrisului giisit (ulterior
"·•'·· diiruit), <<Toate bufnifele» este romanul-colaj scris de meteorologul Lucian, ce cu-
prinde amintiri din propria copiliirie ~i piirfi importante din autobiografia lui Emil
~~ Stratin, inginerul pasionat de ornitologie. Prin recurs Ia autoreferentialitate, supra-
punerea dintre romanullui Lucian $i eel oferit spre citire de Filip Florian este deplin
Ill! realizatii." (Oana Purice, Despre bufnite, niciun cuvant, in revista ,Observator
cultural")
Concluzie
Prin urmare, relatia celor doua personje, Emil Stratin ~i copilul Lucian
ilustreaza, pe de o parte, un ritual initiatic, o poveste a maturizarii, iar, pe de
alta parte, evidentiaza, intr-o maniera deopotriva inocenta ~i tandra, faptul
ca afeqiunea ~i prietenia pot aparea uneori, chiar daca aparent accidental, la
momentul potrivit.
268
Neomodernismul:
,Leoaica tanara, iubirea" de Nichita Stanescu
Tema ~i viziunea despre lume
Context
Poezia ,Leoaicii tiiniirii, iubirea" face parte din aJ doilea volum a! lui Nichita Stanescu,
,0 viziune a sentimentelor" (1964), volum ce areca tema iubirea ca stare de certitudine.
1. Eviden~ierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea textului poetic st udiat intr-un
curent cultural!literar, intr-o perioada sau intr-o orientare temat ica
Poezia aparpne neomodernismului prin ineditul abordarii temei, prin ambiguitatea lim-
bajului poetic, insolitul imaginilor artistice, noutatea metaforelor, innoirile prozodice.
2 . Prezentarea a doua imagini/idei poetice, relevante pentru tema ~i viziunea despre
lume din textul studiat
• Te ma poeziei este inta.lnirea brusca, nea;;teptata cu iubirea, ca ,intamplare a fiintei".
• Motivul central a! textului, care prin repetare devine laitmotiv, este acela alleoaicei
(simbol pentru iubire).
• Viziunea asupra lumii presupune o viziune inedita asupra sentimentelor.
• Lirismul subiectiv poate fi argumentat prin transmiterea in mod direct a sentimente-
lor ;;i prin prezenta marcilor eului liric: pronume 9i verbe la persoana I singular.
3. Eleme nte de compozi1ie ~ide limbaj ale textului poetic st udiat
• Titlul, reluat 1n incipit, define;;te iubirea prin intermediul unei metafore surprinzatoare .
• Compozi1ional, poezia are trei secvente lirice, corespunzatoare ce lor trei strofe: in
prima dintre acestea este prezentata intalnirea cu iubirea, cea de-a doua se constituie
intr-un tab lou cosmogonic, iar in ultima secventa este redata constatarea metamorfo-
zei omului ca urmare a mtalnirii cu iubirea, in acela9i timp fiind evidentiata proiectia
1n eternitate a sentimentului.
Caracte risticile limbajului poetic
• Sursele expresivita1ii ~i ale sugestiei se regasesc la fiecare nivel allimbajului poetic.
• La nivel morfologic, timpurile verbale folosite ilustreaza evolutia iubirii (perfect com-
pus, perfect simplu, prezent).
• La nivellexical, se remarca asociatii de sfere semantice diferite (a vanatorii, a revela-
tiei, a corpului).
• Ambiguitatea este produsa de metafore insolite.
• Eleme nte de prozodie tipic moderniste, folosite ;;i de neomodernism: versulliber ;;i
ingambamentul.
4.0pinie
·-..:!::s
cu
Poezie a inta.lnirii nea;;teptate cu iubirea, textulliric poate fi interpretat ;;i ca ,inta.Inire" a
poetului cu inspirapa. Creapa izvora;;te din iubire 9i 11 proiecteaza pe creator in eternitate.
Concluzie - "'cu
::s
==
~
Poezia neomodernista ,Leoaicii tiilliirii, iubirea" ilustreaza intr-o maniera inedita inta.I-
nirea omului cu iubirea.
 ~
\~ Eseu cu privire Ia tema ~i viziunea despre lume
~ dintr-un text poetic neomodernist
Context
a£ do.ieea Poezia ,Leoaica taniira, iubirea" face parte din al doilea volum allui Ni-
v.ol.wn ( ! 964 ) chita Stanescu, ,0 viziune a sentimentelo1/' (1964), volum ce are ca tema
iubirea ca stare de certitudine.
1. Eviden~ierea unor trasaturi care fac posibila incadrarea textului
poetic studiat intr-un curent cultural/literar, intr-o perioada sau
intr-o orientare tematica
. Poezia apartine neomodernismului prin ineditul abordarii temei, fiind ca-
~;:::;:;::;;_ racterizata de ambiguitatea limbajului poetic, insolitul imaginilor artistice,
noutatea metaforelor ~i innoirile prozodice (vers liber ~i ingambament).
2. Prezentarea a doua imagini/idei poetice, relevante pentru tema
~i viziunea despre lume din textul studiat
Tema poeziei este intalnirea nea~teptata cu iubirea, ca ,intamplare a fiin-
tem.a tei". Aparitia bruscii, surprinziitoare a iubirii, intruziunea ei violenta, agresi-
va in existenta umana transforma definitiv perceptia barbatului indragostit
asupra lumii ~i asupra sa. Iubirea este o stare de vibratie continua, o cale spre
rn.otiuu.£ revelatie ~i o modalitate de integrare in armoniile universale.
ceniMlf Motivul central al textului, care prin repetare devine laitmotiv, este acela
f..a.i1m.o.W.J. alleoaicei, simbol pentru iubirea ca pasiune ~i fascinatie cop le~itoare.
Viziunea asupra lumii se transpune intr-o viziune inedita asupra senti-
~ mentului concretizat in imaginea leoaicei. Situat in centrul lurnii sale, eul
~ eu.me_ traie~te plenar iubirea, sub sernnul certitudinilor; el se afirma ca sursa de
energie afectiva.
3. llustrarea a patru elemente de compozi~ie ~ide limbaj ale textului
poetic studiat, semnificative pentru tema ~i viziunea des pre lume
(de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relatii de opozitie ~i
de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, fi.guri semantice/tropi, cle-
mente de prozodie etc.)
Titlul, reluat in incipit, define~te iubirea prin intermediul unei metafore
surprinziitoare. Metafora explicita a iubirii imaginate ca o ,leoaicii taniirii"
ti.tl.u., propune o perspectiva atipica pentru cititorul de poezie clasid'i, prin ideea de
inc.ipii ferocitate. Analogia dintre iubire ~i o ,leoaicii taniirii", evidentiata in apozitie,
evoca sensuri latente ale sentimentului: cruzime, forta, senzualitate, dar ~i
stare hipnotica, neputinta prazii de a i se sustrage.
~ Lirismul subiectiv are ca repere transmiterea in mod direct a sentimente-
~ lor ~i prezenta marcilor eului liric, pronume ~i verbe la persoana I singular:
,mi(-a siirit)", ,mii (pandise)", ,mi-(am dus) ".
270
Compozitional, poezia are trei secvente lirice, corespunzatoare celor trei
strofe: in prima este prezentata intalnirea nea~teptata cu iubirea, cea de-a ~
doua descrie, intr-un tab lou cosmogonic, transformarea lurnii ca efect al iu- ~ ~
birii, iar in ultima secventa este redata constatarea metamorfozei fiintei ca ~
urmare a intalnirii cu iubirea ~i proiectia in eternitate a sentimentului.
Simetria se realizeaza prin cele doua imagini ale iubirii-leoaica, plasate la Wrt.et;,i,a
inceputul ~i la sfar~itul textului poetic. Metaforele ,Leoaica taniirii" ~i ,leoaica
ariimie" se coreleaza cu doua perceptii diferite ale eului asupra lumii, ce su-
gereaza faptul ca transformarea prod usa de iubire este ireversibila.
Discursulliric ia forma unei confesiuni des pre propria aventura in trairea did.c.uM.u£ W.
sentimentului.
Prima secventa prezinta in maniera metaforica momentul indragostirii pro-
priu-zise, ca o intalnire nea~teptata a fiintei umane cu iubirea, cu toate ca sen-
timentul exista deja in stare latenta in sufletul omului: ,Leoaicii taniirii, iubirea/ fJAUruL
mi-a siirit in fatii.!Mii pandise-n incordare/mai demult". Scena vanatorii atribuie ~
iubirii insu~iri precum: salbatica, necrutatoare, puternica. Violenta revelatiei p.odi.cii
este sugerata de imaginea coltilor albi ~i de sugestia riinirii: ,Colfii albi mi i-a
infipt in fafii'' .
Cea de-a doua secventa poetica este un tablou cosmogonic ce sugereaza a. clo.u.a.
trecerea intr-o alta stare a existentei. Totul in jur se transforma sub influenta ~
dinamizatoare a iubirii: ,$i deodatii-n jurul meu, natura/se fiicu un cere, de-a- p.odi.cii
dura,/ cand mai larg, cand mai aproape,/ca 0 stn1ngere de ape".
Viziunea poetica a universului pulsatoriu ~i in expasiune, perceput prin
simturi aparent autonome, ca privirea ~i auzul, se completeaza prin imagi-
nea universului ca un cere, simbol al perfectiunii. In ,Luceafarul" eminesci- ~
an, metamorfoza eroului in inger ~i a poi in demon presupune ,rotirea" uni- po.e1ic
versului, imaginea cosmogonica: ,$i apa unde-au fost ciizutlin cercuri se rote?-
te,/$i din adanc necunoscut/Un mandru taniir cre?te." A~adar, cercul, ,rotirea"
simbolizeaza metamorfoza.
Metaforele insolite ,$i privirea-n sus fii~ni,!curcubeu tiiiat In douii,/~i auzul
o-ntiilniltocmai liingii ciocarlii" redau, prin rni~carea ascensionala, starea extatica
provocata de intalnirea fiintei cu iubirea ~i aspiratia spre transcendent.
Ultima secventa ilustreaza faptul ca fiinta umana nu se mai recunoa~te
dupa intalnirea cu iubirea. Metamorfoza dupa trairea iubirii este ireversibila. uifi.m.a
Transformarile suflete~ti se reflecta in plan fizic: ,Mi-am dus mana Ia sprancea- ~
nii,/la tamplii ~i Ia biirbie,/dar mana nu le mai ?tie". Cele patru detalii fizice sunt, ~
metafore ale cunoa~terii poetice: ,spranceanii", , tamplii", ,biirbie" (contemplatie,
reflectie, rostire), iar ,mana", metafora a creatiei sau a cunoa~terii concrete,
palpabile.
Finalul poeziei evidentiaza ideea potrivit careia iubirea proiecteaza omul
in eternitate, accentuata de epitetul cu valoare metaforica ,leoaicii ariimie" ~i ~
de repetitia ,incii-o vreme l?i-ncii-o vreme .. ." . Precizia temporala din strofele
anterioare (,azi", , deodatii") este inlocuita cu abolirea timpului, in starea de
gratie a iubirii.
Sursele expresivitatii ~i ale sugestiei se regasesc la fiecare nivel allimbaju- ei.m.ta1 po.e1.
lui poetic.
271
 La nivel morfologic, seleqia timpurilor verbale ilustreaza evolutia iubirii.
in prima secventa, panda $i intalnirea cu iubirea sunt redate de verbe la mai-
mult-ca-perfect (,mii pfindise") $i perfect compus (,a siirit", ,a infipt", ,a mu~­
~ cat"). Apoi, rapiditatea metamorfozei este redata de verbe la perfect simplu
(,se fiicu", ,tfi~n i", ,intiilni"), iar in ultima strofa, situarea eului in starea de
gratie a iubirii, de verbe la prezent etern (,nu ~tie", ,trece").
La nivel lexical, expresivitatea provine din asociatii semantice inedite,
alaturand sfera vanatorii, cu cea a revelatiei $i cu aceea, foarte comuna apa-
~ rent, a corpului: ,Jatii", ,mana", ,sprfinceanii", ,tiimplii", ,biirbie".
a.m.fdguilaie, Ambiguitatea este prod usa de metafore insolite: ,Leoaicii tiiniirii, iubirea";
~ ,un cere, de-a-dura", ,privirea-n sus tii~ni,/curcubeu tiiiat in douii".
i.M.o1iie.
Poezia neomodernista ,Leoaicii taniirii, iubirea" este alcatuita din trei
strofe, cu versuri inegale, cu rima, ritm $i masura variabile. innoiri prozodic,
~ sunt versulliber $i ingambamentul (scrierea cu litera mica la inceput devers
marcheaza continuitatea ideilor poetice).
4. Exprimarea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau
tema in poezia neomodernista studiata
in opinia mea, ambiguitatea poeziei neomoderniste deschide mai multe
cai de interpretare. Poezie a intalnirii cu iubirea, textulliric poate fi ,citit" $i
ca ,inta.lnire" a poetului cu inspiratia acaparatoare a fiintei, care are ca efect
transformarea lumii reale intr-un univers propriu de creatie, iar a omului
obi$nuit intr-un creator, ale carui insu$iri sunt contemplatia, reflectia, rosti-
rea poetica (sugerate de metaforele ,spriinceanii", ,tiimplii", , biirbie"). Creatia
izvora$te din iubire $i il proiecteaza pe creator in eternitate.
Concluzie
A$adar, poezia neomodernista ,Leoaicii taniirii, iubirea" ilustreaza intr-o
maniera inedita intalnirea omului cu iubirea. Sentimentul se corporalizeaza
sub forma unei leoaice, animal feroce, a carei prada este intreaga fiinta a ce-
lui indragostit.
272
Teatrul.postbelic:,lona" de Marin Sorescu
I. Tema ~i viziunea despre lume
Context
Publicata in 1968, piesa ,lana" de Marin Sorescu este inclusa ulterior, alaturi de ,Para-
cliseml" 9i ,Matca", in trilogia dramatica , Setea muntelui de sare".
1. inca drarea piesei intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare
tematica
Specie literara, curent literar: teatru modern. Subintitulata ,tragedie In patru tnblou ri'',
nu respecta normele clasice, este o parabola dramatica, o medita~ie despre cond i~i a
omului modern, un monolog care cultiva alegoria 9i metafora; sensu! alegoric se rega-
se9te in marturisirea scriitorului: ,lana sunt eu".
2. llustrarea temei prin doua episoade/cita te/secven~e comentate
Principala tema: singuratatea fiintei umane. Secvente ilustrative: pierderea ecoului (ta-
bloul I) 9i scena in care protagonistul scrie un bilet cu propriul sange, tamdu-9i o bucata
de piele din podul palmei (tabloul III).
3. Prezentarea a patru elemente de structura ~ide compozi~ie ale textului dramatic
• Titlul trimite la mitul biblic al prorocului Iona, insa pescarul Iona nu are un destin
asemanator. Teatrul modern reinterpreteaza miturile.
• Viziunea despre lume: o drama moderna de reflectie existentialista despre singuratate.
• Compozitie: Scriitorul renunta Ia dialog 9i construie9te piesa sub forma unui mono-
log dialogat; exista un singur personaj dedublat; dispar conflictul 9i intriga tradipo-
nala; actiunea este plasata in planul parabolei. Piesa este alcatuita din patru tablouri,
care dispun simetric planul exterior (tablourile I 9i IV) cu planurile lumii interioare
(tablourile Il9i III).
• Timpul ~i spatiul au valoare sirnbolica in teatrul modern.
• Conflictul specific teatrului clasic (confruntarea dintre personaje) lipse$te. Iona triiie9-
te un conflict interior de esenta tragica.
• Subiectul nu trebuie interpretat ca insurnare a ce face Iona, piesa fiind o parabola a
cautarii spirituale a individului, drumul spre intelegere fiind privit ca ,iluminnre".
Gesturile eroului, decorul au valoare simbolica.
• in tabloull, in expozitiune, Iona, un pescar ghinionist, sta ,.nepasator", ignorand
pericolul, in gura unui monstru marin care il inghite (intriga ).
• Desfa~urarea actiunii (tablourile II ~i Ill) releva incercarile de salvare a personajului,
•
captiv in burtile unor pe9ti care se inghit unul pe altul, simbolizand constrangerile
existentei.
in tablouiiV, revelatia orizonturilor concentrice care-1 con tin este punctul culminant.
Deznodamantul, gestul sinuciderii, ca modalitate de a evada din limitele existentei,
·--
::J
::J
Ql
-
trebuie interpretat in maniera sirnbolica: personajul gase~te calea mantuirii, a ,.ilumi-
narii", in sine: ,Razbim noi cumva Ia lumina" . "'
Ql
• Personajul: Iona este un personaj-idee; statutul social de pescar este simbolic. ::J
• Mijloacele de caracterizare sunt specifice personajului dramatic, dar rnodul de expu- s:::
~
nere este exclusiv monologul; nota~iile autorului individualizeaza drama existentiala
a personajului.
 4.0pinie !iii
"' ..! '· "'· r. , ~.
Pescarul Iona este.simbolul aspiratiei umane spre cunoa~tere ~i corriimicare, iar atitudi-
'
~ .
I. Eseu cu privire Ia tema si viziunea despre

nea personajului circumscrie conditia omului modern care se descopen'i singur in uni-
vers.
Concluzie
Piesa , Iona" de Marin Sorescu aduce o innoire radicala: teatrul parabola, limbajul me-
taforic, ,tehnica ambiguiti:ifii" (Eugen Simion).
'
lume dintr-un text dramatic postbelic
Context
Publicata in 1968, ,Iona" de Marin Sorescu este inclusa ulterior, alaturi de
,Paracliserul" ;;i ,Matca", in trilogia dramatica ,Setea muntelui de sare".
Titlul trilogiei este o metafora care sugereaza setea de Absolut de care omul
are nevoie pentru a ie;;i din absurdul vietii, din automatismul existentei.
1. Evid e n~i e rea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea piesei
int r-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare
temat ica
Subintitulata ,tragedie in patru tablouri", piesa nu respecta normele clasi- a.p.ecie
ce. Aici ,tragedia" este inteleasa in sens existential ca lupta a individului cu fi1vuvui
destinul, in incercarea de a-1schimba ;;ide a se gasi pe sine, de a-;;i defini fiinta.
Ca specie literara, piesa ,,Iona" de Marin Sorescu este o parabola drama-
tica, o meditatie despre conditia omului modem, dar ;;i un monolog care p.a;wfJdii
dl..am.aUca
cultiva alegoria ;;i metafora. Sensul ei alegoric se regase;;te in marturisirea
scriitorului: ,lana sunt eu . lana es te omul in conditia
'
lui umanii, lnfiata
'
vietii
, '
si a
mortii".
fu teatrul modem, eliberarea de formele dramaturgiei traditionale se mani-
festa prin mai multe aspecte: anularea diferentelor dintre speciile dramatice
teaf.;z.u
traditionale (tragedie, comedie, drama), asocierea categoriilor estetice (comic,
mo-de;,.n
tragic, ironie, absurd etc.), preferinta pentru teatrul parabola ;;i teatrul absur-
dului, reluarea parodica a unor strategii din dramaturgia traditionala, inser-
tia liricului in text, reinterpretarea unor mituri, prezenta personajului-idee,
disparitia conflictului ;;i a intrigii, preponderenta monologului, timpul ;;i
spatiul cu valoare simbolica.
2. llustrarea temei prin doua scene/citate/secven~e comentate
Principala tema a piesei este singuratatea fiintei umane, potrivit marturi-
sirilor scriitorului: ,. .. am vrut sa scriu ceva despre un om singur, nemaipomenit de
singur" ;;i indicatiilor scenice din debutul textului: ,Ca orice om Joarte singur, ~
lana vorbe~te tare cu sine lnsu~i, l~i pune lntrebiiri ~i-~i riispunde, ca ~i cand in see- '

-·-"'
nil ar fi douii persoane". Problematica se diversifica prin revolta omului in fata
::s destinului, raportul dintre libertate ;;i necesitate ;;i lipsa comunicarii sociale,
:Ql:s ca sursa a singuratatii.
Secvente ilustrative pentru tema solitudinii sunt, pe de o parte, aceea in ~

-Ql

::s
I::
care Iona i;;i pierde ecoul, la inceputul tabloului I, fapt care pare a-i anula
existenta: ,Gata ~i cu ecoul meu .. .!Nu mai e, s-a ispriivit./5-a dus ~i iista.!Semn
riiu", iar pede alta parte, scena in care protagonistul scrie un bilet cu propriul
sange, taindu-;;i o bucata de piele din podul palmei stangi (tabloul III). El
~
- pieAdeMa
eco.ului
- tneJ,a,jul a
~ incearca sa comunice cu lumea ;;i astfel sa gaseasca salvarea. Intr-un gest
disperat, trimite scrisoarea, asemenea naufragiatilor, punand-o intr-o ba;;ica
~

275
 de pe~te. Faptul ca tot el gase~te biletul ~i ca nu -~i recunoa~te propriul mesaj
accentueaza sentimentul acut al singuratatii. Instrainarea de lume conduce
la instrainarea de sine.
3. Prezentarea a patru elemente de structura ~i de compozi!ie al e
textului dramatic, semnificative pentru t ema ~ i viziunea despre
lume (de cxemplu: actiune, conflict relatii temporale ~i spatiale,
regi stre stilistice, limbajul personajelor, notatiile a utorului etc. )
Titlul piesei trimite la mit}ll biblic allui Iona, proroc din cartea cu acela~i
tiJ.£ue titlu a Vechiului Testament. In povestea biblica, Iona este trimis de Durnne-
zeu in cetatea Ninive pentru a propovadui credinta. Iona refuza ~i fuge pe o
m.itul.- BiNic corabie catre Tarsis. Drept pedeapsa, Dumnezeu trimite o furtuna pe mare,
~ iar ceilalti corabieri il arunca pe Iona in apa, pentru a potoli urgia. Iona este
inghitit de un chit (o balena). Dupa trei zile de pocainta petrecute in burta
pe~telui, Iona este eliberat. Insa teatrul modern reinterpreteaza miturile, iar
pescarul Iona are un destin diferit.
Viziunea despre lume a lui Marin Sorescu este redata intr-o parabola dra-
.. matica moderna de reflectie existentialista despre singuratate ~i despre tragi-
f , ~ ca absenta a sensului din lume. Spre deosebire de prorocul al carui nume il
,,, ~ poarta, personajul tragic se afla de la inceput prizonier in gura unuj pe~te,
' fara a fi savar~it vreun pacat ~i fara ~ansa de a fi sal vat de divinitate. In plus,
spre deosebire de credinciosul Iona, om allumii vechi, care comunica direct
cu divinitatea, monologullui Iona reflecta mentalitatea moderna, o lume de-
rn.enia1i.talea mitizata, din care Durnnezeu s-a retras (Deus absconditus). Astfel, Iona devine
rn.o.deJuui exponentul omului modern, instrainat de sacru, de ceilalti ~i chiar de sine,
destinullui amintind de metafora lui Nietzsche, ,Solitudinea m-a znghitit ca o
balenii".
Asemenea majoritatu dramaturgilor modemi, Marin Sorescu modifica regu-
~ lile de compozitie ale teatrului ,clasic" . Scriitorul renunta la dialog ~i construie~­
te piesa sub forma unui monolog dialogat, sugestiv pentru tema singuratatii.
. Exista un singur personaj activ, care-~i da replica, fiind obligat sa ,se compor-
wz. ~ te ca ?i cand zn scenii ar fi douii persoane", sa se dedubleze, sa se plieze ~i sa ,se
~ «strangii» dupii cerintele viefii sale interioare ~i trebuintele scenice" . Aceste con-
ventii sunt precizate in lista cu personajele, care cuprinde, pe langa pescarul
~ Iona, alti doi pescari, ,figuranti" tacuti, ~i in notatiile autorului de la incepu-
wn jfidl.dui. tul piesei. Consecintele dedublarii personajului sunt disparitia conflictului ~i
c.&zaic. a intrigii traditionale ~i plasarea actiunii in planul parabolei.
Piesa este alcatuita din patru tablouri, care prezinta etape ale cautarii in
~' care se afla personajuL Sugestiile planului exterior, din primul ~i ultimul ta-
p.al!>.u blou, sunt dispuse simetric cu ideea limitarii in planurile lumii interioare,
~ din al doilea ~i al treilea tablou.
Timpul ~i spatiul au valoare simbolica in teatrul modern. Precizat in indi-
catiile scenice de la inceputul fiecarui tablou, spatiul cu valoare metaforica
l.i.mfud ¥ apartine aproape exclusiv imaginarului: acvariul, plaja, burtile pe~tilor,
~ moara de vant. Absenta timpului istoric, situarea in atemporal, demitizarea
276
sunt aspecte ale tragicului modern, iar relatiile temporale reliefeaza, in prin-
cipal, perspectiva discontinua a timpului psihologic care potenteaza starile
interioare ale personajului.
Conflictul specific teatrului clasic, confruntarea dintre personaje, lipse~te
~
din tragedia lui Sorescu. Conflictul este, de fapt, drama existentiala a protago-
~
nistului Iona. Imagine a omului modern, Iona traie~te plenar un conflict inte-
de. e.l.enfii.
rior de esenta tragidi cu propriul sine, intr-o intriga nascuta din discrepanta
tJuu;icii
dintre ideal ~i realitatea de a trai intr-un orizont inchis ca un pantece de chit.
Evident, nimic din ceea ce se intampla pe scena (subiectul) nu trebuie in-
terpretat in plan real, piesa fiind in fond o parabola a cautarii spirituale a ~
individului. Este vorba de drumul dificil ~i dureros spre intelegere, privita ca a ciiuliilt.ii.
,iluminare". Toate aqiunile ~i gesturile eroului, indicatiile de regie, decorul, ~
totul are valoare simbolica.
In tabloul I, in expozitiune, Iona, un pescar ghinionist, reprezinta tipul dul3ieeud
omului obi~nuit, conformist (,fiecare om trebuie sii-?i vadii de trebu?oara lui[ ... ] dluunati.e.
sa priveascii zn cercul siiu"), care se lasa manipulat de viata, un autoiluzionat
care viseaza la ,pe?tele eel mare", dar sta ,nepiisiitor", , zntors cu spatele", in ~I
gura deschisa a unui monstru marin. Acesta 11 inghite pe Iona la s far~itul ta- ~~
bloului I (intriga). in.bW:Jii
Conflictul tragic dintre individ ~i destin este evidentiat de conditia perso-
najului de pescar fara noroc. Aflat in a~teptarea pe~telui visat, Iona incearca
prin joe sa pacaleasca soarta potrivnica cu ajutorul unui acvariu din care
prinde pe~ti~orii deja captivi. De~i lumea pe~ti~orilor nu este acvariul, in
fond o inchisoare, ei ,dau veseli din coadii", parand a se fi adaptat la situatia
anormala in care se afla. Este ceea ce va face ~i Iona, odata inghitit de ,gura
imensii de pe?te" pe care o ignorase.
Caracteristica a limbajului poetic modern, ambiguitatea confera sensuri
multiple metaforelor: ,marea" este o metafora a libertatii, dar ~i a greutatilor ~
vietii, iar ,pe?tii" evidentiaza dubla ipostaza a fiintelor de vanat ~i vanator, ~
de jucarie a destinului ~i destin. Iona se afla in pericol, in "gura imensii ape~-
telui", dar pescuie~te intr-un acvariu facut de el ~i viseaza sa prinda pe~tele
eel mare. In tabloul II va constata cu uimire ca este , primul pescar pescuit" de
monstrul marin, ca raportul vanat- vanator s-a inversat.
Desfa~urarea actiunii releva incercarile de salvare a personajului captiv in ~
burtile unor pe~ti care se inghit unul pe altul, simbolizand constrangerile ae¢iwUi
existentei. Personajul reprezinta ipostaza omului rational in lupta cu jocul
irational, absurd al existentei. Iona incearca diverse solutii de salvare, sa taie
cu un cutit sau cu propria unghie o ,Jereastrii" in burtile pe~tilor, sa trimita
un mesaj de naufragiat ~i vorbe~te despre valorile existentei umane: viata,
moarte, cunoa~tere, comunicare, iubire, familie, libertate etc.
Cadrul tabloului II este interiorul Pe~telui I, un spatiu-capcana, in care ~II.
eroul mediteaza asupra mortii ~i a timpului. Incearca sa se adapteze la noua ('Pe¥ef.e. I)
situatie, sa arunce navoduL Dar gase~te cutitu l ~i, dupa o reflectie la sinuci-
dere, descopera calea de salvare: sa taie o "fereas trii" in burta chitului. ~III
In tabloul III, "mica moarii de vfint" aflata in burta Pe~telui II (care inghitise ( 'Pe¥ef.e. II 4
Pe~tele I) ~i de care Iona se simte "atras ca de un vfirtej" constituie ~i ea un III)
277
 avertisment simbolic. Iona evita pericolul, dar nu-l inlatura din cale, fiind 4. Exprimarea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau
resernnat in fata situatiei. IntaJnirea cu acei doi pescari cu cate o bama in tema in textul dramatic ales
spate, care raman muti la intrebarile lui Iona simbolizeaza absenta comuni- In opinia mea, pescarul Iona reprezinta conditia omului modem care se
carii. Ei i~i poarta crucea, i~i due povara existentei resernnati.
Iona taie, cu ajutorul unghiilor, o fereastra prin care evadeaza din burta
pe~telui, dar constata ca acela e inghitit de alt pe~te ~i mai mare (Pe~tele III).
Se gande~te sa-i scrie mamei sale un bilet prin care sa o roage sa-l mai nasca
o data. Scrie biletul pe o bucata de piele din podul palmei stangi, intr-o alta
descopera singur in univers ~i aspiratia acestuia spre cunoa~tere 9i comuni-

tatea de a releva tema sperantei ca mod de a fi intr-o lume inchisa. Iona este
pescarul care traie9te viata printr-o mi9care neincetata din pantecele unui
pe9te in altul, constatand ca ie9irea din limite vechi insearnna intrarea in li-
..
care. Rescrierea modema a mitului biblic ii ofera lui Marin Sorescu posibili- wn.d.ifia.
=
incercare e~uata de comunicare cu lumea.
Tabloul IV 11 surprinde pe Iona intr-o "gurii de grotii, spiirtura ultimului pe~­ mite noi.
IV te spintecat". "Barba lui lana" care rasare la gura grotei ,,lungii ~i ascutitii" ~i Concluzie
~ ,,Jalfaie afarii" este un indice de timp, sernn ca omul a petrecut o viata de cand Prin piesa ,,Iona", Marin Sorescu aduce o innoire radicala: teatrul-para-
incearca zadamic, asemenea lui Sisif, sa gaseasca solutia salvatoare. bola, in care faptele, gesturile lui Iona, decorul fac parte din alegorie, iar
Imaginea orizonturilor concentrice care-1 contin este punctul culrninant. limbajul este metaforic. Intamplarile nu trebuie privite in plan real, ci in plan
'fUU'du.l Lumea ca imagine a "unui ~ir nesfar~it de burfi. Ca ni~te geamuri puse unullangii sirnbolic, putand fi interpretate in mai multe feluri, datorita unei "tehnici a
cdmi.n..a.n.1. altul" genereaza spaima, eroul asumandu-9i conditia tragica. ambiguitiifii Joarte riispanditii $i ea In teatrul modern", potrivit criticului Eugen
Sirnbol al omului modem, Iona sufera din cauza absentei sernnelor divi-
Simian.
nit~tii din lume: "Sunt ca un Dumnezeu care nu mai poate In via".
In cele din urma, Iona i~i aminte~te trecutul, i~i redescopera identitatea,
~ care anuleaza sentirnentul tragic al instrainarii: "Cum mii numeam eu? (Pauza)
nuW.u£ - (Iluminat, deodata.) lana./- (Strigand.) lonaaa!/- Mi-am adus aminte: lana. Eu
sunt lana. " Deznodamantul, gestul sinuciderii, ca modalitate de a evada din
~ lirnitele existentei, trebuie interpretat in maniera simbolica: personajul ga-
~ se~te calea mantuirii, a iluminarii, in sine: "Gata, lana? (I9i spinteca burta.)
Riizbim noi cumva la lumina". Criticul Nicolae Manolescu interpreteaza gestul
final cape o salvare. Sugestive sunt metafora drumului "invers" ~i metafora
lurninii.
. Iona este un personaj-idee, care intruchipeaza, in mod alegoric, singura-
~ tatea ~i cautarile omului modem. Statutul social de pescar are in piesa un rol
~ simbolic in ceea ce prive~te comportamentul uman: el reprezinta figura spe-
rantei eteme. Actul de a pescui sernnifica nevoia de cunoa9tere ~i autocu-
noa9tere.
~ Caracterizarea directa este realizata de au tor prin intermediul indicatiilor
cliM.cta.: scenice, care individualizeaza drama existentiala a personajului. Fiecare ta-
rw.tapi.e.. blou surprinde eroul in alta etapa a ciilatoriei 9i a devenirii sale. Prin multi-
au.io.Jw.i.ui tudinea trairilor, Iona devine irnaginea generica a omului modem. Sugestive
ti.m.8a,ju£ sunt notatiile autorului din primul ta~lou: explicativ, lnfelept, imperativ, uimit,
1~ vesel, curios, nehotiirat, Jiicandu-~i curaj. In concordanta cu aceste stari, limbajul
~ personajului asociaza.diverse registre stilistice: colocvial9i met~foric, ironic
~ ~i tragic, acest amestec fiind o caracteristica a teatrului modem. In text, rega-
sirn ~i procedee modeme de caracterizare precum introspectia 9i monologul
~interior.

278 279

Teatrul postbelic: ,/ona" de Marin Sorescu
Context
II. Particularitatile de constructie a personajului
• Publi cata in 1968, piesa ,,Iona" de Marin Sorescu este inclusa ulterior, alaturi de ,Pa-
racliserul" ~i ,Matca", in trilogia dramatica ,Setea muntelui de sare".
• Specie literara: ,tragedie fn patm tablauri"; tragedia este !nteleasa in sens existential.
• Tema: singuratatea fiin tei umane.
1. Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personaj ului ales, prin rapo r-
tare Ia conflict
• Titlul trimite Ia mitul biblic a] prorocului Iona, dar destinul personajului din piesa lui
Marin Sorescu este diferit.
• Conflictul: Ion a traie;;te un conflict inte rior. Este un pe rsonaj-idee care intruchipeaza,
in mod alegoric, singuratatea fiintei umane ~i cautarile omului modern. Statutul soci-
a l de pescar este simbolic.
• ,Drumul" devenirii person ajului: in tab lou! I - conformist, autoiluzionat; in tablouri-
le II ~i III - initial pasiv in fata destinului, gase~te apoi cutitul, instrument a! salvarii,
;;i trece Ia actiu nea con~tienta ;;i Ia reflexi vitate; in tabloul IV ajunge Ia con~tiinta de
sine.
2. llustrarea unei trasaturi a personajului ales, prin doua episoade/citate/secven!e comentate
Princip ala trasatura : singuratatea. Secven te ilustrative: in tabloul I, cand Iona i~i pierde
ecoul, simbol a! instrainarii de sine; in tabloul III, dind scrie un bilet cu propriul sange.
3. llustrarea a patru elemente de structura ~id e compozi!ie
• Iona este ,zm om foarte singur", fa pt sugerat de monologul dialogat ;;i de notatiile
autoru lui.
• Compozitia: Piesa este alcatuita din patru tablouri, care dispun simetric planul exte-
rior (tablourile I ;;i IV) cu planurile lumii interioare (tablourile II ;;i III).
• Conflict ul specific tea trului clasic (confruntarea dintre personaje) lipse~te . Iona traie~­
te un conflict interior de esenta tragica intre idealul de libe rtate ;;i realitatea limitata.
• Subiectul nu trebuie interpretat ca succesiune de fa p te, piesa fiind o para bola a ca u-
tarii spi rituale a individului.
• Mijloacele de caracterizare sunt specifice pe rsonajului dramatic, iar modul de expu-
nere este exclusiv monologul. Un mijloc de caracte rizare directa 11 constituie notatii-
!e a utorul ui, ce redau mi;;cari le sufle te~ti, portretul fizic ca indi ce de timp.
• In concordanta cu starile diverse, limbajul pe rsonajului trece de Ia un registru stilistic
Ia altul: colocvial ;;i metaforic, ironic ~i tragic.
4.0pinie
Ca personaj alegoric, Iona !ntruchipeaza umani tatea, in trasaturile ei definitorii.
Conduzie
Piesa , Iona" de Marin Sorescu aduce o innoire radicala a tea trului romanesc. Exponent
al con ditiei soli tare a omului modern, pescarul Iona intruchipeaza speranta ca mod de
a fi intr-a lume inchisa .
280
~
II. Eseu despre particularitatile de constructie a
' personajului dintr-un text dramatic postbelic
Context
Publicata ill 1968, piesa ,Iona" de Marin Sorescu este inclusa ulterior,
alaturi de ,Paracliserul" ~i ,Matca", ill trilogia dramatica , Setea muntelui
de sare", al carei titlu sugereaza setea de Absolut a omului.
Subintitulata, tragedie ill patru tablouri", piesa nu respecta normele aces-
tei specii clasice. Aici , tragedia" este mteleasa ill sens existential ca lupta a ip.eci.e
fi.Wuvui
individului cu destinul, ill mcercarea de a-1 schimba ~i de a se gasi pe sine.
Tema piesei este singuratatea fiintei umane, framantarea omului ill efor-
tul de aflare a sinelui.In monologullui, Iona se revolta ill fata destinului sau, tem.a.
refuza sa- ~i accepte soarta de fiinta solitara, mcearca sa - ~i redescopere iden-
titatea ~i sa depa~easca prizonieratul metaforic.
1. Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personaju-
lui ales, prin raporta re Ia conflict
Titlul piesei trimite la mitul biblic al lui Iona, prorocul din cartea cu ace-
la~i titlu a Vechiului Testament. In povestea biblica, Iona este trimis de Dum- t.iiid
nezeu ill cetatea Ninive pentru a propovadui credinta. Iona refuza ~i fuge pe
o corabie catre Tarsis. Drept pedeapsa, Dumnezeu trimite o furtuna pe mare,
iar ceilalti corabieri il arunca pe Iona ill apa, pentru a p otoli urgia. Iona este rnituf. Bi.&ic
mghitit de un chit (o balen~). Dupa trei zile de pocainta petrecute ill burta ~
pe~telui, Iona este eliberat. Insa teatrul modern reinterpreteaza miturile.
Spre deosebire de prorocul biblic, pescarul se afla de la mceput prizonier . .
ill gura unui pe~te, fara posibilitatea evadarii ~i fara a fi savar~it vreun pacat. ~
In plus, spre deosebire de credinciosul Iona, om al lumii vechi, care comuni- ~
ca direct cu divinitatea, monologullui Iona reflecta mentalitatea omului mo- in.WU.o.l..
dern, mstrainat de sacru, de ceilalti ~i chiar de sine.
Astfel, Iona traie~te un conflict interior specific omului modern, care se
vede nevoit sa vietuiasca mtr-o lume din care Durnnezeu s-a retras. Este un ~-ide
personaj-idee care mtruchipeaza, ill mod ale go ric, singuratatea fiintei umane
~i cautarile omului modern. Statutul social de pescar are ill piesa un rol sim-
bolic: el reprezinta speranta eterna. Actul de a pescui semnifica nevoia de ~
cunoa~tere ~i autocunoa~tere ~i este punctul esential care contureaza statutul
psihologic ~i moral al personajului.
Drumul parcurs de personaj, spatiile simbolice traversate reflecta traseul
devenirii. La mceput conformist, autoiluzionat, ignorand realitatea, preocupat
de aparente, de ceea ce cred c;_eilalti despre el, Iona este m ghitit de monstrul ~~&
marin la sfar~itul tabloului I. In ratacirile sale labirintice prin burtile pe~tilor ~
succesivi, trece treptat de la atitudinea de pasivitate ill fata destinului, la acti- de~ '
unea con~tienta ~i la re~exivitate, iar apoi i~i aminte~te : , Eu sunt Iona" ~i ajun-
ge la con~tiinta de sine. Ii ia o viata sa mteleaga ca staparurea (cunoa:;;terea) d e
28 1
 catre om a lumii exterioare, fenomenale, infinite, este iluzorie. Cunoa~terea de
sine reprezinta un alt drum, o alta cale. Alegerea intre cele doua cai este subor-
donata telului final: ,Razbim noi cumva Ia lumina".
2.11ustrarea unei trasaturi a personajului ales, prin doua scene/cita-
te/sec ve n~e comentate
Principala trasi'itura a protagonistului, care se dovede~te mai degraba o
stare de fapt, este singuratatea, personajul fiind construit parca sa reprezinte,
in maniera alegorica, metafora lui Nietzsche: ,Solitudinea rn-a inghifit ca o ba-
~ lena". De altfel, Marin Sorescu marturise~te despre personajul sau: , ... am vrut
sa scriu ceva despre un om singur, nemaipomenit de singur", fapt completat de
notatiile autorului din debutul textului: ,Ca orice om foarte singur, lana vorbe?-
te tare cu sine insu?i, i?i pune intrebiiri ?i-?i raspunde, ca ?i dind in scena ar fi doua
persoane".
In piesa exista multe secvente care ilustreaza singuratatea absoluta a pro-
tagonistului ~i a fiintei umane, in general. In tabloul I, Iona i~i pierde ecoul,
f¥ ~ simbol al instrainarii de sine. Eroul se striga, i~i cheama ,dublul", pana ,rii-
ew.u.£ gu?e?te", spre a constata ca este inconjurat doar de pustietate. Disparitia pro-
priului ecou: ,Gata si cu ecoul meu ...!Nu mai e, s-a ispravit.!S-a dus si asta.!Semn
rau" pare a-i anula ~xistenta. Insu~i autorul remarca tragismul ~lipei in care
Iona i~i pierde ecoul: ,Cred ca lucrul eel mai ingrozitor din piesa e ciind lana i?i
pierde ecoul. lana era singur, dar ecoullui era intreg. Striga: lo-na ~i ecoul raspun-
dea: lo-na. Apoi nu a mai ramas deciit cu o jumatate de ecou. Striga lo-na ~i nu se
mai auzea deciit lo, lo in vreo limbii veche inseamna: eu."
0 alta secventa (in tabloul III) este aceea in care Iona scrie un bilet cu pro-
me4aj cf.e_ priul sange, taindu-~i 0 bucata de piele din podul palmei stangi. Incearca sa
~ trimita scrisoarea, intr-un gest disperat, asemenea naufragiatilor, punand-o
intr-o ba~ica de pe~te, dar tot el este acela care o gase~te.
Tabloul IV, in intregirne, este ilustrativ pentru singuratatea protagonistu-
. lui. Iona se afla intr-o ,gurii de grotii, spartura ultimului pe~te spintecat." In fata
~: lui este un spatiu nedefinit avand ,ceva nisipos, murdar de alge, scoici. Ceva ca
W" o plaja". Revelatia orizonturilor concentrice care-I contin, lumea ca imagine a
' unui ,?ir nesfiir~it de burfi. Ca ni~te geamuri puse unulliinga altul", genereaza
spaima ~i nefericirea.
1imJ;ol Sirnbol al omului modern, Iona sufera din cauza absentei sernnelor divini-
a£ omdui tatii din lurne. La fel ca personajele lui Samuel Beckett din piesa ,A~teptandu-l
rrw.dehn pe Godot" sau ca psalmistul arghezian, Iona a~teapta in zadar minunea care
i-ar fi schimbat destinul: ,Sunt ca un Dumnezeu care nu mai poate invia."
In cele din urma, Iona i~i aminte~te trecutul ~i i~i redescopera identitatea:
,Cum rna numeam eu? (Pauza)/ - (Iluminat, deodata.) lana./- (Strigand.) lo-
naaa!/ - Mi-am adus aminte: lana. Eu sunt lana. I- ~i acum, daca stau sa rna giin-
desc, tot eu am avut dreptate. Am pornit-o bine. Dar drumul, el a gre?it-o. Trebuia
s-o ia in partea cealaltii./- (Striga.) lana, lonaaa! E invers. Totul e invers. Dar nu
rna las. Flee din nou. De data asta te iau cu mine. Ce conteazii daca ai sau nu noroc?
~ E greu sa Jii singur. 1- (Scoate cutitul.) Gata, lana? (I~i spinteca burta.) Razbim
g,e41u.fui &maf. noi cumva Ia lumina." Cestui final, al spintecarii burtii, poate fi interpretat atat
282
in maniera existentialista, sinuciderea fiind singura modalitate de a evada
din limitele existentei, cat ~i in maniera simbolica, personajul gasind calea
iluminarii in sine.
3. llustrarea a patru elemente de structura ~i de compozitie, sem-
nificative pentru realizarea personajului (de exemplu: aqiune,
conflict, relatii temporale ;;i spatiale, registre stilistice, limbajul
personajelor, notatiile autorului etc.)
Asemenea majoritatii dramaturgilor moderni, Marin Sorescu modifica re-
gulile teatrului ,clasic" ~i nu respecta constructia unei tragedii. Cum infati-
~eaza ,un om foarte singur", scriitorul renunta la dialog ~i construie~te piesa
sub forma unui monolog dialogat, mod de expunere ce exprima viziunea ~
di.af.o.gai
despre lume a omului modern, condamnat la singuratate. 0 prima consecin-
ta este existenta unui singur personaj care-~i da replica, fiind obligat sa ,se
comporte ca ~i ciind in scena ar fi douii persoane", sa se dedubleze, sa se plieze ~i
,sa se «Striinga» dupii cerinfele viefii sale interioare ~i trebuinfele seenice" . Aceste
conventii sunt precizate in lista cu personajele, care cuprinde, pe langa pes-
rw.tafi.ik
aui.oJw.fui
carol Iona, alti doi pescari, ,figuranti" tacuti, ~i in notatiile autorului de la
inceputul piesei. Consecintele dedublarii personajului sunt disparitia con -
flictului ~i a intrigii ~i plasarea actiunii in planul parabolei.
Piesa este alcatuita din patru tablouri care prezinta diferite contexte, etape
ale cautarii, in care se afla personajul. Sugestiile planului exterior din prirnul ~i ~
ultirnul tablou sunt dispuse sirnetric cu ideea limitarii in planurile lurnii inte-
rioare din al doilea ~i al treilea tablou. Conditia existentiala de Sisif din prime- f=bw.- taMo.
le tablouri este inlocuita in final de condifia inteleptului, a iluminatului care se
regase~te pe sine ~i renunta la cucerirea iluzorie a lumii fenomenale.
Conflictul dintre personaje, specific teatrului clasic, lipse~te. Imagine a
omului modern, Iona traie~te plenar un conflict interior de esenta tragica cu ~
propriul sine, nascut din diferenta dintre idealul de libertate, de cunoa~tere in1.eJLio.JL tJ..a
absoluta, ~i realitatea vietii intr-un orizont inchis ca un pantece de chit.
Subiectul dramatic nu trebuie interpretat ca succesiune de fapte, piesa fi-
ind in fond 0 parabola a cautarii spirituale a individului, un drum spre inte- ~.u&edui
legere privita ca ,iluminare". Toate aqiunile ~i gesturile eroului, indicatiile d.M.m.aJic
de regie, decorul, timpul ~i spatiul au valoare simbolica in teatrul modern.
Mijloacele de caracterizare, directe ~i indirecte, sunt specifice personaju-
~
lui dramatic (limbaj, gesturi, aqiuni sirnbolice, indicatii ale autorului), dar
qi~
modul de expunere este exclusiv monologul. Procedee moderne de caracte- in1.eJLio.JL
rizare sunt introspectia ~i monologul interior.
Unmijloc de caracterizare directa il constituie notatiile autorului, care indi-
vidualizeaza drama existentiala a personajului. Mi~carile suflete~ti sunt sur- ca~
prinse cu o mare finete in indicatiile din primul tablou: ,explicativ", , intelept", ®">£Ci.ii
,uimit", ,vesel", ,curios", ,nehotiiriit", ,fiiciindu-~i curaj". Fiecare tablou sur-
prinde eroul in alta etapa a calatoriei sale. Precizarile de la incepuhtl tablou- rwJ:atiift
lui IV cuprind portretul fizic allui Iona: ,La gura grotei rasare barba lu i lana. auioJwl,ui
Lungii ~i ascufita- vezi barb a schivnicilor de pe fresce. Barba fiilfiiie afara. Io na inca
283
 nu se vede." Detaliul fizic ,barba lui lana" este un indice de tirnp: a trecut o
viata de d.nd omul cauta solutia ie~irii din limiteJe existentei. Cuprins .....,J., ;:a

~ Iona devine irnaginea generica a omului modern, a~a cum o dovede~te

fi.m.ta1.; m~l.titudin.ea trairil?r sal~ notate in. indicatiile sce.ni~e sau e~primate in re:
~ pho: revene, reflect1e, actmne, vesehe, tristete, spa1ma, calm. In concordanta
~ cu aceste stari, limbajul personajului trece de la un registru stilistic la altul:
colocvial ~i metaforic, ironic ~i tragic. Argument .. . . . . . . . . . . . . .. .. . . 3

4. Sustinerea unei opinii despre modulln care se reflecta o idee sau Cum abordam cu succes subiectul a I Ill-lea
tema in construqia personajului al probei scrise de limba ~i literatura roman a. 5
Ca personaj alegoric, Iona intruchipeaza umanitatea prin tenacitatea in
~ lupta cu un destin potrivnic, prin iluzia ca poate alunga singuratatea, prin Literatura romana in secolul al XIX-Iea -
aie.c;Mic vointa de a ie~i la lumina cu orice pret ~i prin inocenta visului de a gasi un inceputul secolului al XX-Iea
punct de stabilitate in mijlocul etern al mi~catoarei mari. I. Pa~optismul . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . 13
Rolulliteraturii in perioada pa:;;optista:
Concluzie Introducfie Ia ,Dacia literarii"- Mihail Kogalniceanu . 13
Prin piesa ,Iona", Marin Sorescu aduce o innoire radicala: teatrul-para- Nuvela istorica, rornantica, pa:;;optista:
bola, in care faptele, gesturile lui Iona, decorul fac parte din alegorie, iar C. Negruzzi, Alexandru Liipu~neanul
lirnbajul este metaforic.Intamplarile nu trebuie privite in plan real, ci in plan (I. tema ~i viziunea despre lume; II. construcfia personajului;

sirnbolic. Exponent al conditiei solitare a omului modern, simbol al aspirati- III. relafia dintre douii personaje) 15
ei umane spre cunoa~tere ~i libertate, pescarul Iona intruchipeaza speranta II. Epoca marilor clasici . . .
ca mod de a fi intr-o lurne inchis a. 29
Criticisrnul junirnist: Junirnea, Titu Maiorescu . 29
Poezia rornantica:
Mihai Erninescu: Floare albastrii (tema ~i viziunea despre lume) . 34

Proza realista, psihologica: loan Slavici, Moara cu noroc

(I. tema ~i viziunea despre lume; II. construcfia personajului;
III. relafia dintre douii personaje) . . . . . . . . . . . . . . . 40

Cornedia: l.L. Caragiale, 0 scrisoare pierdutii

(I. tema ~i viziunea despre lume; II. construcfia personajului;
III. relafia dintre douii personaje) . . . . . . . . . . 55

Basmul cult: Ion Creanga, Povestea lui Harap-Alb

(I. tema §i viziunea despre lume; II. construcfia personajului;
III. relafia dintre douii personaje) . . . . . . . . . . . . 71

Ill. **Prelungiri ale rornantismului :;;i ale clasicisrnului:

Octavian Goga, Rugiiciune (tema §i viziunea despre lume). 86

literatura romana in secolul al XX-Iea

IV. Perioada interbelica
a. Curente culturale/literare in perioada interbelica:
rnodemismul, E. Lovinescu . . . . . . . . . .
b. Poezia interbelica. Modernismul
Sirnbolisrnul -inceputurile rnodernisrnului:
93
"'c:
·-§-
~

George Bacovia, Plumb (tema ~i viziunea despre lume) . 95

u
284
 Tudor Arghezi,
Testament (tema ~i viziunea despTe lume). . . . . . . . . . 101
Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
(tema ~i viziunea despre lume) . . . . . . . . 107
Ion Barbu, Riga Crypto ~i lapona Enigel
(tema ~i viziunea despre lume) . . . . . . . . 113
Poezia interbelidi - traditionalisrnul:
Ion Pillat, Aci sosi pe vremuri (tema ~i viziunea despre lume) 119
c. Proza interbelidi
Rornanul psihologic, modern, subiectiv:
Carnil Petrescu, lfltima noapte de dragoste, intiiia noapte de razboi
(I. tema ~i viziunea despTe lume; II. constructia personajului;
III. relatia dintre douii personaje). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
Rornanul experientei: Mircea Eliade, Maitreyi
(I. tema ~i viziunea despre lume; II. constructia personajului;
III. relapa dintre douii personaje). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141
Rornanul realist de tip obiectiv: Liviu Rebreanu, Ion
(I. tema ~i viziunea despre lume; II. constructia personajului;
III. relatia din tre douii personaje). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159
Rornanul realist-balzacian: G. Ciilinescu, Enigma Otiliei
(I. tern a ~i viziunea despre lume; II. construcfia personajului;
III. relafia dintre douii personaje). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179
Rornanul realist-mitic: Mihail Sadoveanu, Baltagul
(I. tema ~i viziunea des pre lume; II. construcfia personajufui;
III. relafia dintre douii personaje) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 198
d. Drarnaturgia
**Drama: Carnil Petrescu, Suflete tari
(I. tema ~i viziunea despre lume; II. constructia personajului;
III. relafia dintre douii personaje) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213

V. Perioada postbelica
Rornanul postbelic (1960-1980): Marin Preda, Moromefii
(I. tema ~i viziunea despre lume; II. constructia personajului;
III. relafia dintre douii personaje). . . . . . . . . . . . . . . . 229

**Rornanul postbelic (dupa 1980, la alegere, un roman):

Mircea Nedelciu, Zmeura de ciimpie (1985)
(I. tema ~i viziunea despre fume; II. relafia dintre douii personaje) 250
Filip Florian, Toate bufnitele (2012)
(I. tema ~i viziunea despre fume; II. relatia dintre douii personaje) 258

Poezia postbelica. Neornodernisrnul:

Nichita Stanescu, Leoaica tiiniirii, iubirea
(tema ~i viziunea despre lume) . . . . . . . 269

"'t::
·~
Teatrul postbelic: Marin Sorescu, lana
(I. tema ~i viziunea despre lume; II. construcfia personajului). 273

Q.
a