Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Preparare FR X:
Solutiones – Solutiile se prepara prin dizolvarea substntelor active in solventul prevazut si
completarea la masa specificata (m/m). Dupa dizolvare, daca este cazul, solutiile se filtreaza.
Ordinea si maodul de dizolvare se efectueaza in functie de natura si proprietatile substantelor
active; substantele volatile sau substantele cu miros puternic se adauga la sfarsit.
In cazul in care nu este specificat solventul, se utilizeaza apa in cazul solutiilor apoase si
uleiul de floarea soarelui, in cazul solutiilor uleioase. Se mai pot folosi si substante auxiliare
(solubilizanti, agenti pentru corectarea gustului, mirosului si pentru ajustarea pH-ului, conservanti
antimicrobieni).
Atunci cand se prepara solutii in substante toxice sau puternic active, in cantitati mai mici de
50 mg, se folosesc solutiile titrate (1:10 sau 1:100) ale acestor substante. Solutiile titrate ale acestor
substante toxice sau puternic active se pastreaza la Venena sau Separanda.
Pentru masurarea componentelor lichide in picaturi se utilizeaza picatorul normal.
Emulsiones – Emulgatorul se dizolva in faza externa si in aceasta se disperseaza, printr-o
metoda adecvata in faza interna; emulsia formata se completeaza cu faza externa la masa prevazuta
(m/m). In fieare din cele 2 faze se pot dizolva una sau mai multe substante active.
Medicamentele auriculare (otologice sau otice) sunt forme farmaceutice lichide, semisolide
sau solide, destinate a fi instilate, pulverizate sau aplicate in conductul auditiv, pentru tratamentul
afectiunilor urechii sau completarea interventiilor chirurgicale.
Suplimentul 2004 al FR X inscrie monografia de generalitati Preparate auriculare
(Auricaularia, Ear preparations), cu definitia ,,preparate lichide, semisolide sau solide destinate
instilarii, pulverizarii, insuflarii sau aplicarii in conductul auditiv extern sau pentru spalari
auriculare”.
Preparatele otice sunt utilizate curent pentru a trata bolile urechii externe si ocazional ale
urechii medii. Aceste boli includ impactul cu cerumenul, dermatite ale canalului extern al urechii,
procese de infectie. Otitele externe si cele cronice ale urechii medii constituie majoritatea bolilor
infectioase.
Denumirea de forme otice provine de la cuvantul grecesc othos = ureche. Se utilizeaza si
sintagma ,,preparate auriculare”, de la cuvantul latin auris,is = ureche cu diminutivul auriculum,is =
urechiusa.
Preparatele auriculare contin una sau mai multe substante active intr-un vehicul
corespunzator. Pot contine si alti excipienti, cum ar fi pentru ajustarea presiunii osmotice
(izotonizanti) sau a vascozitatii, pentru ajustarea sau stabilirea pH-ului, pentru cresterea solubilitatii
substantelor medicamentoase, pentru asigurarea stabilitatii preparatului sau asigurarea proprietatilor
antimicrobiene. Acesti excipienti nu trebuie sa afecteze activitatea terapeutica a preparatului si in
concentratia utilizata sa nu provoace efecte toxice sau iritatii locale.
Preparatele otice sunt conditionate in recipiente unidoza sau multidoza, prevazute cu un
dispozitiv de administare corespunzator, care sa evite contaminarea. De obicei, preparatele otice
apoase sunt conditionate in recipiente multidoza, contin un conservant antimicrobian corespunzator,
intr-o concentratie adecvata, cu exceptia cazului in care preparatul are actiuni antimicrobiene.
Preparatele lichide destinate a fi administrate in urechea lezata, timpan perforat sau inaintea
unei interventii chirurgicale trebuie sa fie sterile, izotonice si fara conservanti antimicrobieni si
conditionate in recipiente unidoza.
Se pot distinge mai multe categorii de preparate otice (FR X, Supliment 2004, Ph. Eur. 6th,
2008):
- Picaturi si sprayuri auriculare (picaturi otice, instilatii, numite Otoguttae in FR X):
preparate lichide, sub forma de solutii, emulsii sau suspensii, care contin una sau mai
multe substante medicamentoase, in solventi corespunzatori (apa, glicoli sau uleiuri
grase) destinate administrarii in conductul auditiv extern, fara sa exercite o presiune
suparatoare asupra timpanului. Aceste preparate pot fi aplicate in conductul auditiv
extern cu ajutorul unui tampon impregnat cu lichid. Se conditioneaza in recipiente
multidoza sau unidoza de capacitate mica de 0,4 pana la 5 – 10 ml, prevazute cu sistem
de picurare. Produs farmaceutic – Otipax, Otirelax, Boramid.
Sprayurile sunt preparate farmaceutice formate din particule lichide dispersate in mediul
gazos administrate cu dispozitive speciale de pulverizare (nebulizare) sau pot fi
conditionate in recipiente presurizate si propulsate in exterior cu gaz inert sau cu aer, sub
presiune. Se utilizeaza in afectiunile si leziunile dureroase si asigura o patrundere
profunda a medicamentului in canalul auditiv avand o actiune rapida. Produs farmaceutic
– Acustivum, Audispray
Sprayurile solide – pulberi micronizate, dispersate in mediul gazos cu un dispozitiv sau
cu pulverizator, ori sub presiune. Sunt bine dispersate in conductul auditiv, adera facil si
au actiune rapida.
- Solutii pentru spalari auriculare – destinate spalarii conductului auditiv extern. pH-ul
solutiilor apoase se incadreaza in limitele fiziologice (pH= 5-6 si izotonice). Aceste
solutii trebuie sa fie sterile si se conditioneaza in recipiente de 30-50 ml. Au rolul de a
inmuia si indeparta secretiile si impuritatile depuse in ureche si pentru combaterea
infectiilor. Inainte de utilizare trebuie aduse la temperatura corpului. Produs farmaceutic
- A-cerumen.
- Preparate auriculare semisolide - unguente otice cu baze de unguent lipofile anhidre sau
hidrofile (polietilenglicoli, PEG-uri) care au efect osmotic si emulsioneaza eventualele
secretii grandulare, cat si un scop terapeutic. Sunt destinate aplicarii in conductul auditiv
extern, daca este necesar cu ajutorul unui tampon impregnat cu preparat. Sunt
conditionate in recipiente prevazute cu aplicator adecvat – tuburi efilate.
- Pulberi auriculare – sunt constituite din particule solide libere , uscate, foarte fine. Pot
contine una sau mai multe substante active cu sau fara adaos de excipienti. Sunt
preparate unidoza sau multidoza, care sunt insuflate in conductul auditiv si sunt destinate
tratamentului eczemelor, inflamatiilor insotite de secretii sau supuratii.
- Tampoane auriculare – preparate solide unidoza destinate introducerii in canalul auditiv
extern pe o durata limitata. Sunt obtinute din celuloza, colagen sau silicon impregnat cu
una sau mai multe substante active.
Pe langa aceste preparate oficinale pe cale auriculara mai pot fi utilizate si:
- Pansamente auriculare – preparate farmaceutice lichide – solutii,emulsii sau suspensii
utilizate pentru a fi applicate sub forma de comprese la nivelul urechii.
- Solutii pentru cauterizari – preparate farmaceutice lichide concentrate utilizate pentru
aplicarea directa pe formatiune patologica.
- Otoconuri – forme farmaceutice solide de forma cilidroconica preparate cu excipienti
fuzibili la temperature corpului, avand actiune lenta.
Materii prime
In formularea medicamentelor auriculare intra una sau mai multe substante medicamentoase si
auxiliare: solvent, vehicule, substante adjuvante.
a) Substantele medicamentoase utilizate pentru prepararea medicamentelor auriculare trebuie
sa indeplineasca anuminte conditii prevazute in farmacopee si normele de calitate. Pe langa
acestea trebuie:
Sa asigure un pH de 5-6 cel mult 7,5;
Sa nu fie iritante
Sa nu schimbe echilibrul ionic intre ionii de potasiu si sodiu, din lichidul
urechii interne;
Sa nu prezinte toxicitate la concentratiile alese;
Sa nu influenteze miscarile fiziologice ale cililor, de la nivelul canalului
auditiv.
Substantele solide folosite pentru preparea suspensiilor trebuie sa prezinte particule cu
dimensiunea de cel mult 50 µm (FR X ).
Clasele terapeutice care se utilizeaza in preparatele pentru afectiunile auriculare:
b) Substante auxiliare :
Solventi, vehicule – se utilizeaza lichide polare sau nepolare care trebuie sa
indeplineasca anumite conditii:
Sa fie stabili si neiritanti;
Sa nu modifice pH – ul secretiilor urechii;
Sa nu reactioneze cu substantele medicamentoase sau recipientele de
conditionare;
Sa fie vascoase pentru a permite o buna aderenta de conductul auditiv si o
cedare usoara a substantei medicamentoase;
Sa prezinte capacitate mare de dizolvare a substantelor medicamentoase;
Sa asigure stabilitatea preparatelor in timp.
Cei mai utilizati solvent sunt: apa, alcoolul diluat, glicerolul, propilenglicolul, uleiurile
vegetale, polietilenglicolii lichizi.
Apa distilata – vehicul folosit frecvent pentru prepararea formelor otice lichide.
Alcoolul – solvent polar cu o capacitate dizolvanta mare, ce conduce la solutii stabile si
conservabile, fiind si antiseptic. Se utilizeaza in concentratii de 60 – 90 % v/v.
Glicerolul – solventul cel mai folosit pentru prepararea formelor auriculare lichide, pentru ca
formeaza preparate vascoase : solutii, suspensii. Este miscibil cu secretiile auriculare si asigura un
contact prelungit al substantei medicamentoase cu zona auriculara. Are proprietati dizolvante bune
si este miscibil cu apa si alcoolul, formand un cosolvent cu o mare capacitate de dizolvare si
absorbtie. Este un solvent higroscopic, favorizeaza uscarea suprafetelor facilitand exudatiile.
Propilenglicol – bun solvent anhidru pentru substantele insolubile in apa sau care
hidrolizeaza in solutii apoase. Se absoarbe usor .
Polietilenglicoli lichizi – se utilizeaza polimerii cu n = 200, 300, 400, lichide anhidre cu
vascozitate mare, miscibile cu apa si glicolii. Se dizolva mai usor decat apa si alcoolul pentru fenol,
terpene, anestezice. Sunt neiritanti pentru mucose, netoxici. Se utilizeaza singuri sau in asociere cu
apa distilata.
Vehicule si excipienti lipofili – uleiuri vegetale, lanolina, vaselina, untul de cacao. Uleiul de
floarea soarelui dizolva substantele lipofile, este bine tolerat si emolient, dar se absoarbe mai lent
fiind utilizat pentru efectul prelungit.
FR X – nu admite utilizarea parafinei lichide la prepararea picaturilor pentru ureche datorita
formarii de oleoame (depozite de parafine lichide in tesuturi ).
Preparare
Farmacopeea Romana editia a X a, recomanda ca si metode de preparare a formelor otice
metodele de dizolvare, emulsionare sau suspendare a substantelor medicamentoase intr-un vehicul
adecvat format din unul sau mai multi solventi si completarea la masa prevazuta ( m/m).
Conditionare
Picaturile auriculare sunt conditionate in recipiente multidoza din sticla sau plastomer si
sunt prevazute cu un aplicator integrat sau cu un capac cu filet, din material adecvat si prevazut cu
un sistem de picurare si un capac din cauciuc sau plastomer.
Pentru conditionarea primara se utilizeaza:
- Flacoane din sticla incolore sau colorate in brun, cu dop picurator;
- Flacoane din plastomer suplu, opac sau transparent cu dop picator (capacitatea de 10 ml);
- Flacoane presurizate (numai in industrie).
Pe eticheta preparatelor se mentioneaza:
- Denumirea preparatului;
- Denumirea tuturor conservantilor antimicrobieni adaugati;
- Preparatul este steril - in cazurile adecvate;
- Recipiente multidoza – durata limita de utilizare, de la deschiderea recipientului, care nu
poate depasi patru saptamani, cu execeptia cazurilor autorizate.
Medicamentele se pastreaza in recipiente bine inchise, prevazute cu sistem de picurare, la loc
racoros, ferit de lumina(FR X).
Materii prime
In tratarea afectiunilor nazale se utilizeaza cele mai variate substante medicamentoase. Fata
de conditiile de calitate impuse de FR X sau normele interne, materiile prime utilizate pentru
erine trebuie:
sa asigure un pH 6 – 7,5 ;
sa nu influenteze negativ clearance-ul mucociliar;
sa nu lezeze sau sa irite mucoasa nazala;
substantele active solide insolubile folosite pentru erinele suspensii trebuie sa prezinte
particule cu dimensiunea de cel mult 50 µm( Suspensions FR X).
a) Substante medicamentoase - trebuie sa fie :
Sa fie bine tolerate, neiritante, netoxice;
Sa fie active in flora patogena frecvent intalnita: streptococ, pneumococ;
Sa reconstituie conditiile fiziologice temporar perturbate prin repermeabilizarea mucoasei,
actiune moderatoare asupra secretiei de mucus, actiune dezinfectanta.
Aceste substante sunt clasificate in doua categorii in functie de efectul miscarii ciliare:
Bine tolerate – saruri de potasiu, calciu, sodiu; camfor , fenilefrina, efedrina, neomicina,
bacitracina;
Care inhiba activitatea ciliara – adrenalina, mentolul, anestezice locale, compusi de argint.
Substantele medicamentoase utilizate in afectiunile endonazale, se gasesc in tabelul de mai jos:
Clasa Subclasa
Actiune Exemple
medicamentoasa medicamentoasa
Compusi coloidali ai
Antimicrobiene si argintului pentru actiune Protargol 0,5- 2%, colargol 1-2%;
antivirale atiseptica si cicatrizanta
Agenti antimicrobieni
Interferon, vaccinuri ( rinovirus tip 13 );
biologici
Administrar
e Pituitar anterior ACTH, hormoni de crestere;
transnazala Oxitocin, vasopresina;
Pituitar posterior
Hormoni
Sexuali Progesteron, 17- β estradiol, testosteron;
Pancreatic Insulina;
Prostaglandine
Saruri anorganice, histamina, ncotina,
Diverse
metoclopramina;
b) Substante auxiliare
Solventi, vehicule – prezinta o importanta majora alaturi de substantele active.
Alegerea vehiculului se face in functie de solubilitatea substantei medicamentoase si
de efectul terapeutic urmarit.
Conditiile care trebuiesc indeplinite de un solvent sunt:
Sa corespunda normelor de calitate din FR X;
Sa fie miscibil cu mucusul nazal;
Sa aiba capacitate mare de dizolvare;
Sa fie bine tolerate, compatibili, neiritanti, netoxici pentru mucoasa nazala;
Sa nu reactioneze cu substantele asociate sau cu recipientele;
Sa asigure stabilitatea substantelor;
Sa prezinte o vascozitate asemanatoare cu cea a mucusului nazal.
Solventii utilizati pentru preparatele nazale sunt:
- Solutie izotonica de clorura de sodiu 0,9%;
- Solutia de glucoza 5%;
- Uleiuri vegetale neutralizate;
- Propilenglicol si etilenglicol in concentratie de cel mult 10% in amestec cu apa;
- Polietilenglicoli lichizi si polisorbat 80.
Vehiculele hidrofile (apa) - dizolva numeroase substante, sunt miscibile cu mucusul nazal si
datorita fluiditatii se administreaza mai usor si permit o cedare rapida a substantelor. Sunt eliminate
rapid in faringe si nu asigura un timp de contact suficient cu mucoasa nazala.
Apa distilata si solutia de acid boric 3% - solutii hipoosmotice au efect negativ asupra
mobilitatii cililor vibratili, comparativ cu solutiile hiperosmotice care sunt mai bine tolerate.
Uleiuri vegetale – ueliul de floarea soarelui neutralizat (FR X) – nu se amesteca cu mucusul
nazal, formeaza un strat stationar ce perturba fiziologia nazala si impiedica clearance-ul mucociliar,
motiv pentru care nu este indicate utilizarea indelungata, deoarece pot aparea oleoame.
Parafina lichida – ulei mineral – nu se utilizeaza la noi in tara pentru prepararea erinelor (FR
X), nu este absorbabil si produce proliferatii fibroase (depozite numite parafinoame ).
Propilenglocol si etilenglicol – numai in concentratie pana la 10 % in asociere cu apa
distilata din cauza efectelor toxice si higroscopicitatii.
Polietilenglicolii si polisorbatul 80 0,5% - sunt mai bine tolerate.
Erinele care au un pH mai mic de 5,5 trebuie sa fie preparate cu mucilag de metilceluloza
0,5% (FR X).
Prepararea
Pentru erinele lichide FR X prevede metodele de dizolvare, emulsionare sau suspendare a
substantelor medicamentoase intr- un vehicul adecvat: solutii apoase izotonice la masa prevazuta
(m/m). De obicei se utilizeaza dupa reguli generale descrise in monografiile: ,,Solutiones”,
,,Emulsiones” si ,, Suspensiones”.
Conditionare
In farmacie pentru conditionarea primara a erinelor lichide se utilizeaza recipiente de sticla
incolora sau colorate in brun cu capacitate mica, 5-10 ml prevazute cu dop picurator.
In industrie se fabrica mai multe tipuri de recipiente pentru formele multidoza sau unidoza.
- Flacoane de sticla incolore sau colorate in brun de 5 -10 ml cu dop picurator;
- Flacoane de sticla sau plastomer opac cu pulverizator;
- Fiole cu solutie si pipeta nazala din plastomer pentru spalaturi;
- Fiola pipeta cu solutie;
- Flacoane din sticla sau plastomer cu record picator;
- Flacon cu pulbere liofilizata si vehicul cu solutie pentru dizolvare ex tempore;
- Flacon nepresurizat care elimina o singura doza de medicament la o singura apasare;
- Flacon presurizat(spray nazal);
- Recipiente unidoza de 0,4-0,5 ml din plastomer transparent, obtinute prin procedeul
modern de suflare – umplere – sigilare.
Etichetarea
Pe eticheta picaturilor nazale pot fi inscrise si urmatoarele mentiuni:
Numai pentru un nazal.
Sau
Nu trebuie inghitite.
Depozitare
Medicamentele rinologice lichide se pastreaza in recipiente bine inchise, prevazute cu sistem de
picurare, la loc racoros ferit de lumina.
Materii prime
Deoarece exista o gama larga de forme farmaceutice utilizate pentru igiena si tratamentul
afectiunilor cailor bucofaringilaringiene, in prepararea acestora se folosesc diferite materii prime,
substante medicamentoase, substante auxiliare, materiale si recipiente de conditionare.
a) Substante medicamentoase:
Clasa terapeutica Exemple
b) Substante auxiliare
Dintre solventi si vehicule, frecvent se utilizeaza apa distilata, singura sau asociata cu
glicerol, alcool, glicoli (propilenglicoli, polietilenglicoli lichizi). Alcoolul si glicerolul se
utilizeaza de obicei in concentratie de 30-40% in apa.
Alte substante auxiliare: edulcolanti, aromatizanti, coloranti, conservanti, substante tensioactive.
Preparare
In farmacie si industrie formele bucofaringiene lichide se prepara dupa prevederile de la
monografiile de generalitati: “Solutiones”, “Emulsiones”, “Suspensiones”, prin dizolvarea,
suspendarea sau emulsionarea uneia sau mai multor substante medicamentoase intr-un solvent
sau vehicul adecvat, apa, la care se pot adauga alcool, glicerol sau propilenglicol si alte substante
auxiliare.
Depozitare
Se utilizeaza recipiente de conditionare primara adecvate care sa permita administrarea prin
aplicatii sau pulverizatii locale.
Eticheta recipientului si a ambalajului trebuie sa contina:
- Continutul in substanta medicamentoasa pentru 100 ml preparat;
- Modul de preparare: daca este solutie concentrata, pulbere, comprimat sau alta forma;
- Termenul de valabilitate;
- Instructiuni precise de folosire pentru pacient.
In industie recipientele se ambalaeaza in cutii de carton inscriptionate, se grupeaza in pachete.
Se depoziteaza la loc racoros, ferit de lumina.
Medicamentele rectale sunt forme farmaceutice lichide, semisolide sau solide, destinate a fi
administrate pe mucoasa anorectala, in vederea unei actiuni locale sau generale (Rectalia).
Supl. 2004 al FR X si Ph.Eur. 6th inscriu monografia de generalitati: “Preparate rectale”, cu
definitia: “Sunt preparate destinate administrarii rectale, in vederea obtinerii unui efect local sau
sistemic sau pentru stabilirea unui diagnostic”.
Categoriile de preparate rectale sunt:
- Solutii, emulsii si suspensii rectale – preparate lichide destinate administrarii rectale, in
scopul de a obtine un efect local sau sistemic sau pot fi utilizate pentru stabilirea unui
diagnostic.
Solutiile rectale (Produs farmaceutic – ClismaLax, Diazepam Desitin), emulsiile si
suspensiile rectale sunt conditionate in recipiente unidoza si contin una sau mai multe
substante active dizolvate sau dispersate in apa, glicerol, macrogoli sau alti solventi adecvati.
Emulsiile pot prezenta semne de separare a fazelor (coalescenta) dar sunt usor redispersate
prin agitare.
Suspensiile pot prezenta un sediment usor redispersabil prin agitare, obtinandu-se o
suspensie suficient de stabila care sa permita eliberarea (prelevarea) unei doze corecte.
(Produs farmaceutic – Salofalk 4g/60ml).
Aceste forme lichide pot contine agenti de ajustare a vascozitatii preparatelor, ajustarii sau
stabilizarii pH-ului, pentru cresterea solubilitatii substantelor medicamentoase sau asigurarii
stabilitatii preparatelor; acestea nu trebuie sa afecteze actiunea terapeutica a substantelor active si in
concentratia utilizata sa nu cauzeze o iritatie locala.
Formele lichide sunt conditionate in recipiente cu un volum de la 2,5 la 2000 ml, de o forma
adaptata in rect sau prevazut cu dispozitiv adecvat. Se pot administra si sub forma de bai, clisme,
microclisme in scop mecanic, terapeutic, de diagnostic sau alimentar.
- Tampoane rectale – preparate solide unidoza destinate a fi introduse in partea inferioara
a rectului pentru o durata limitata; se obtin din materiale textile impregnate cu o solutie
rectala.
- Preparate rectale semisolide – forme farmaceutice semisolide, unguente, creme, geluri,
constituite din excipienti (baza de unguent) in care sunt dispersate (tip solutie, emulsie
L/H, H/L, suspensie sau polifazic) diferite substante medicamentoase cu o actiune
emolienta, antiinflamatoare, astringenta (antihemoroidale), antimicrobiana, antifungica.
Se utilizeaza baze hidrofile, baze emulsii tip L/H, H/L, baze grase. Sunt destinate
aplicarii pe mucoasa anorectala, in vederea unei actiunil locale.
- Spume rectale – forme farmaceutice lichide constituite din dispersarea unui volum
important de agent propulsor (gaz sau picaturi) intr-un preparat lichid ce contine una sau
mai multe substante medicamentoase, un agent tensioactiv si alti adjuvanti, conditionate
in dispozitive sub presiune. La evacuarea continutului, propulsorul se evapora sub forma
de bule, care determina obtinerea spumei, prezentand actiune locala. Produs farmaceutic
– Proktis-M
- Supozitoare – preparate solide unidoza; forma, volumul si consistenta lor sunt adaptate
administrarii rectale. Produs farmaceutic – Hemorzon, Cicatridina.
- Capsule rectale moi – forme farmaceutice obtinute din invelisuri pe baza de gelatina.
- Pulberi si comprimate pentru solutii sau suspensii – forme farmaceutice solide care
contin doze unitare din una sau mai multe substante medicamentoase; se obtin prin
comprimarea acestora cu sau fara substante auxiliare. Sunt destinate administrarii
endorectale prin dizolvare sau dispersare in apa, in momentul administrarii, trebuie sa se
dezagrege in cel mult 3 minute. Pot sa contina excipienti care sa faciliteze dizolvarea sau
dispersarea sau sa impiedice aglomerarea particulelor.
Materii prime
a) Substante medicamentoase
Clasa terapeutica Exemple
Antimicrobiene Azotat de argint 1% (pensulatii), rezorcina, hexaclorofen;
Antiinflamatoare Hidrocortizon, prednisolon, betametazona;
Anestezice locale Anestezina, procaina, tetracaina, lidocaina;
Oxid de zinc, extracte vegetale (hamamelis, musetel, castane,
Astringente
ratania);
Antipruriginoase Camfor, mentol, anestezina;
Vasoconstrictoare Adrenalina;
Diverse Heparina, rutozid, vitaminele A, F, E, PP, α-chimotripsina;
Preparare
Medicamentele rectale lichide sunt preparate prin dizolvarea, emulsionarea sau suspendarea
substantelor medicamentoase intr-un vehicul adecvat dupa regulile din monografiile de generalitati:
“Solutiones”, “Emulsiones”, “Suspensiones”.
Conditionare
Se utilizeaza recipiente de conditionare care sa permita administrarea prin procedeele
indicate.
Pe eticheta produsului se aplica si alte conditii ca:
Nu trebuie inghitite
Depozitare
Se depoziteaza la loc racoros, ferit de lumina.
Formularea
Pentru formularea medicamentelor aplicate local pe mucoasa vulvo-vaginala se au in vedere
locul de administrare si afectiunea de tratat. Pentru afectiunile vulvei se indica forme lichide: solutii
si suspensii, forme semisolide: unguente si solide: pudre.
De obicei, initial se administreaza formele lichide (solutii – spalaturi, bai, irigatii) incalzite la
temperatura corpului, apoi se introduce o alta forma farmaceutice: ovule, capsule, comprimate.
Rareori si utilizeaza doar solutiile.
In formularea solutiilor se tine seama de pH-ul cavitatii vaginale, pentru a nu distruge bariera
chimica. Nu se vor folosi solutii cu substante iritante sau caustice, deoarece mucoasa este foarte
sensibila, mai ales la inflamatii. Sunt cazuri in care, pentru a nu produce o suprainfectie, se
adminstreaza solutii sterile, cu instrumentar sterilizat.
In functie de forma farmaceutica, se selecteaza substantele auxiliare care sa permita
contactul cat mai prelungit cu locul lezat si o cedare usoara a substantei medicamentoase. Pentru
tratamentul vulvei, se pot formula si solutii uleioase cu vitamina A sau, in actinomicoze, solutii
uleioase de timol. Pe acelasi principiu se aleg si tehnologia de preparare, recipientele de
conditionare primara, amabalarea, depozitarea.
Materii prime
a) Substante medicamentoase
Clasa terapeutica Subclasa terapeutica Exemple
Permanganat de potasiu asociat cu borax sau bicarbonat de
Antiseptice sodiu, cloramina, iod, saruri de amoniu cuaternar (clorura
Antimicrobiene de benzalconiu, clorura de cetilpiridiniu);
Cloramfenicol, eritromicina, tetraciclina, sulfat de
Antibiotice
neomicina, sulfat de kanamicina;
Antimicotice Nistatina, clotrimazol, natamicina;
Antitrichomonazice Metronidazol, furazolidona;
Antiinflamatoare Hidrocortizon, prednisolon;
Hormoni estrogeni Estradiol, etinilestradiol;
Anticonceptionale Acid boric, acid citric, acid tanic, alaun, sulfat de chinina;
Preparare si conditionare
Medicamentele endovaginale lichide sunt preparate prin dizolvarea sau suspendarea
substantelor medicamentoase intr-un vehicul adecvat, dupa regulile generale de la monografiile de
generalitati ,,Solutiones”, ,,Suspensiones”.
Solutiile pentru spalaturi sau irigatii se conditioneaza in recipiente de sticla, incolore sau
colorate in brun sau in recipiente de plastomeri.
Produsele concentrate care se dilueaza ex tempore sunt insotite de accesorii dozatoare.
Eticheta produselor mai poate contine si unele mentiuni speciale;
Nu trebuie inghitite.
Pentru suspensii:
Depozitare
Se depoziteaza la loc racoros, ferit de lumina.
Bibliografie
1. Popovici I., Lupuleasa D., Tehnologie farmaceutică vol. 1, Ed. Polirom, Iaşi, 2001
2. *** Farmacopeea Română ediţia a X-a,Ed. Medicală,Bucureşti,2009
3. *** Farmacopeea Romana editia a X-a Supliment 2004, Medicala, Bucuresti, 2004