Facultatea Construcții, Geodezie Și Cadastru: Suniversitatea Tehnică A Moldovei

sUNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
Facultatea Construcții, Geodezie și Cadastru
Catedra Evaluarea și Managementul Imobilului
PROIECT DE AN
La disciplina ,,Evaluarea bussinesului”
Tema: ,, ’
A efectuat st.gr.EI-1508 Tverdohleb Valeria
A verificat conf.univ., dr.hab. Albu Svetlana
Chișinău, 2018
INTRODUCERE
Activitatea de evaluare în aparenţă este un lucru simplu, care poate fi efectuat rapid, cu
uşurinţă de către orice economist. În practică, acest lucru este departe de realitate. Evaluarea
bunurilor presupune cunoştinţe vaste în diverse domenii atât economice, juridice cât şi inginereşti.
Cunoaşterea obiectului evaluării este o precondiţie absolut necesară evaluării acestuia. Astăzi
pentru luarea deciziilor effective în ceea ce privește conducerea întreprinderii, proprietarii deseori
dispun de nevoia de a cunoaște informația cu privire la valoarea afacerii. În efectuarea lucrărilor de
evaluare sunt cointeresate și alte părți cum ar fi: interesele statului, organizațiile de asigurare de
creditare, furnizorii, investitorii și acționarii.Creșterea valorii întreprinderii este un din indicatorii
creșterii veniturilor proprietarilor săi. Prin urmare, evaluarea periodică a valorii afacerii poate fi
utilizată pentru a analiza eficacitatea managementului întreprinderii. Metodele tradiționale de
analiză financiară se bazează pe calcularea coeficienților financiari doar din datele raportului
financer-contabile. Cu toate acestea, împreună cu informațiile interne în procesul de evaluare a
valorii întreprinderii, este necesar să se analizeze date care descriu condițiile de lucru ale
întreprinderii din regiune, industrie și economia în ansamblu. Rezultatele evaluării afacerii obținute
din analiza informației externe și interne sunt necesare doar pentru negocierile privind vânzarea –
cumpărarea, aceștia joacă un rol semnificativ în alegerea strategiei de dezvoltare a întreprinderii: în
procesul de planificare strategică este important să se evalueze profitul întreprinderii, gradul său de
sensibilitate și valoare de imagine.
Tema abordată este actuală din motiv că cunoașterea elementelor de bază a evaluării
afacerii, gestionării, capacitatea de a pune în practicp rezultatele unei astfel de evaluări- este cheia
pentru luarea deciziilor manageriale eficiente pentru a atinge rentabilitatea necesară a întreprinderii.
Scopul acestui proiect este de a determina valoarea de piață a întreprinderii Î.C.S. Gas
Natural Fenosa în Moldova Furnizare Energie S.R.L. Pentru realizarea scopului s-au propus
îndeplinirea următoarelor obiective:
1. Descrierea întreprinderii evaluate;
2. Analiza evoluției vînzărilor
3. Stabilirea cotei de piață a întreprinderii
4. Diagnosticul commercial, financiar al întreprinderii
5. Estimarea valorii de piață a întreprinderii
I.DIAGNOSTICUL JURIDIC
1.1 Descrierea întreprinderii Î.C.S. Gas Natural Fenosa în Moldova Furnizare Energie
S.R.L.
Gas Natural Fenosa în Moldova, reprezentată de întreprinderea privată de distribuție a
energiei electrice la tarife reglementate Î.C.S. Red Union Fenosa S.A. și Î.C.S. Gas Natural Fenosa
în Moldova Furnizare Energie S.R.L., întreprindere ce prestează servicii de comercializare a
energiei electrice la tarife reglementate pe teritoriul Republicii Moldova, face parte din grupul Gas
Natural Fenosa – companie multinațională, lider în sectorul de gaz și electricitate. În Republica
Moldova întreprinderea a apărut la 7 februarie 2000 ca urmare a procesului de privatizare a trei
întreprinderi de stat de atunci: I.C.S. RE Chişinău S.A., I.C.S. RED Centru S.A., şi I.C.S. RED Sud
S.A., de către compania spaniolă UNION FENOSA INTERNATIONAL. În anul 2008, cele 3
întreprinderi au fuzionat formând Î.C.S. „RED UNION FENOSA” S.A. Procesul de transformări a
continuat, iar din anul 2010, întreprinderea furnizoare de energie electrică face parte din grupul
internaţional Gas Natural Fenosa, rezultat în urma fuziunii la nivel internaţional a companiilor
UNION FENOSA INTERNATIONAL şi GAS NATURAL, astfel constituindu-se o mare companie
de profil energetic şi cu vaste activităţi pe plan mondial. Începând cu 1 ianuarie 2015, Î.C.S. „Red
Union Fenosa” S.A. separă legal activitatea de distribuţie a energiei electrice de activitatea de
furnizare a energiei electrice la tarife reglementate. Această prevedere legală este stipulată în
particular în art. 54 alin. (5) al Legii cu privire la energia electrică nr. 124-XVIII din 23.12.2009. Ca
urmare a acestui fapt, activitatea de furnizare a energiei electrice la tarife reglementate este în
continuare asigurată de către noua întreprindere Î.C.S.„Gas Natural Fenosa Furnizare Energie”
S.R.L., care este succesor de drept al Î.C.S. „Red Union Fenosa” S.A.
Marca comercială Gas Natural Fenosa a fost lansată în ţara noastră pe data de 10 mai 2011.
Gas Natural Fenosa furnizează energie electrică pentru mai mult de 20 milioane de clienţi în peste
30 de ţări ale lumii, fapt care confirmă o vastă experienţă în domeniul tehnic şi comercial. Astfel,
Î.C.S. „RED UNION FENOSA” S.A. dispune de cele mai bune practici internaţionale în domeniul
serviciilor energetice. Activitatea Î.C.S. „RED UNION FENOSA” S.A. în economia ţării este un
model european de afaceri, ea fiind apreciată ca o întreprindere deschisă pentru colaborare în scopul
promovării valorilor pro-europene şi internaţionale şi a unui climat de investiţii transparent şi
propice prosperării pentru toţi agenţii economici.
Acţionariat GAS NATURAL FENOSA INTERNACIONAL S.A. deține 100% din
capitalul social al Î.C.S. ”Red Union Fenosa" S.A. și al Î.C.S ”Gas Natural Fenosa Furnizare
Energie”S.R.L.
Misiunea companiei Gas Natural Fenosa este deservirea necesităţilor energetice ale
societăţii, oferind clienţilor noştri servicii şi produse de calitate, care respectă mediul înconjurător,
acţionarilor - o rentabilitate crescândă şi durabilă, iar angajaţilor - posibilitatea de a-şi dezvolta
competenţele profesionale.
Viziunea companiei constă în a fi un grup energetic şi de servicii, lider şi în continuă
creştere, cu o prezenţă multinaţională, care să se evidenţieze prin furnizarea unei calităţi excelente
în ceea ce priveşte deservirea clienţilor săi, o rentabilitate susţinută pentru acţionarii săi, o creştere a
oportunităţilor de dezvoltare profesională şi personală pentru angajaţii săi şi o contribuţie pozitivă
adusă societăţii, acţionând în concordanţă cu angajamentul faţă de populaţia lumii.
Valorile care ghidează modul de acţiune al companiei Gas Natural Fenosa sunt:
 Orientare către client: Ne dedicăm eforturile în scopul cunoaşterii şi satisfacerii
necesităţilor clienţilor noştri. Dorim să le furnizăm acestora un serviciu excelent şi să fim capabili
să le oferim un răspuns rapid şi eficace.
 Angajamentul faţă de rezultate: Elaborăm planuri, fixăm obiective colective şi
individuale şi luăm decizii în funcţie de impactul acestora asupra atingerii obiectivelor prevăzute în
cadrul Viziunii noastre, garantând respectarea angajamentelor asumate.
 Sustenabilitate: Ne desfăşurăm activitatea având un orizont strategic care depăşeşte
interesele economice imediate, contribuind la dezvoltarea economică, medio-ambientală şi socială,
atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.
 Interesul pentru personal: Promovăm un mediu de muncă respectuos faţă de angajaţi şi
asigurăm formarea şi dezvoltarea profesională a acestora. Încurajăm diversitatea de opinii,
perspective, culturi, vârste şi sexe în cadrul organizaţiilor noastre.
 Responsabilitate socială: Ne asumăm responsabilitatea socială corporativă, aducând
societăţii contribuţia noastră în ceea ce priveşte cunoştinţele, capacitatea de management şi
creativitatea. Alocăm o parte din profiturile noastre acţiunilor sociale, menţinând un dialog
permanent cu societatea pentru a-i cunoaşte necesităţile şi a dobîndi satisfacţia acesteia, sporind
astfel credibilitatea şi prestigiul grupului nostru.
 Integritate: Întregul personal al grupului trebuie să aibă o conduită bazată pe onestitate,
conformitate, demnitate şi etică, contribuind la sporirea încrederii societăţii în compania noastră.
Conducerea grupului acţionează cu transparenţă şi responsabilitate faţă de toate părţile interesate.
Organigrama întreprinderii este dată în figura 1.1

Figura 1.1 Organigrama întreprinderii
Sursa:
II. DIAGNOSTICUL ÎNTREPRINDERII
2.1.Diagnosticul comercial
Diagnosticul comercial vizează operațiunile cu marfă piața de desfacere a produselor întreprinderii
și piața ei de aprovizionare.Obiectivul de bază al diagnosticului comercial constă în estimarea pieții
actuale și potențiale a întreprindeii a locului ei pe piață. În cadrul diagnosticului comercial se
recomandă a fi abordate umrătoarele aspecte esențiale: prin produsele/serviciile, prețul promovarea.
Clienții
Gas Natural Fenosa în Moldova deserveşte circa 890 de mii de clienţi, persoane fizice şi
juridice, distribuie energie electrică în 19 unităţi administrativ-teritoriale, inclusiv în capitala ţării,
municipiul Chişinău, ceea ce constituie două treimi din teritoriul naţional.
Figura 1.1 Distribuția energiei electrice Gas Natural Fenosa
Sursa:
2.1.1 Analiza evoluții vînzărilor

În procesul evaluării unei firme ne interesează vânzările de bunuri, lucrări și servicii care
formează obiectul activităţii, ceea ce este definit ca fiind cifră de afaceri. Evoluţia în timp a
vânzărilor firmei trebuie analizată și comparativ cu dinamica vânzărilor pe piaţa sectorului de
activitate al acesteia pentru a se evidenţia întărirea sau diminuarea poziţiei concurenţiale a
întreprinderii pe piaţă. Pentru întreprinderea analizată evoluția vînzărilor s-a efectuat în baza
rapoartelor financiare pentru perioada anilor 2014-2017.Datele privind evoluția vînzărilor sunt date
în tabelul 2.1
Tabelul 2.1 Analiza evoluției vînzărilor la întreprindere
Indicator 2014 2015 2016 2017
VV, lei 4 374 114 127 5 069 519 646 5 023 124 214 4 711 825 338
Rata inflatiei, % 1,00 1,04 1,07 1,01
VV act., lei 4 930 485 522 5 473 509 667 5 073 355 456 4 758 943 591
 VV, lei - 543 024 144 -400 154 210 -314 411 865
 VV, % - 111 93 94
 VV,% - 11,01 -7,31 -0,06

 VV med., %
99,17
Sursa:Elaborat de autor
Venitul din vînzări, %

115
111
110
105
100 Venitul din vînzări, %

95 93 94
90
85
80
2015 2016 2017
Figura 2.2 Evoluția venitului din vănzări pentru anii 2015-2017 a întreprinderii
În urma analizei venitului din vînzari a întreprinderii pentru anii 2015-2017, din figura de
mai sus putem concluziona că venitul din vînzări este în scădere din anii 2015 de la 11,1% pînă la
0,94 % în anul 2017, ceea ce denotă un fapt negative pentru întreprindere.
În tabelul 2.2 este analizată evoluția valorii producției fabricate pe ramură pentru perioada
analizată 2014-2017. Această comparație este necesară pentru a observa poziția concurențială a
întreprinderii pe piață.
Tabelul 2.2 Analiza evoluției vînzărilor pe ramură
Indicator 2014 2015 2016 2017

VV, lei 18 571 000 000 23 240 910 000 22 586 090 000 21 515 160 000
Rata inflatiei, % 1,00 1,04 1,07 1,01
VV act., lei 20 933 163 602 25 092 978 118 22 811 950 900 21 730 311 600
 VV,lei - 4 159 814 516 -2 281 027 218 -1 081 639 300
 VV, % - 120 91 95
 VV, % - 19,87 -9,09 -4,74
 VV med,, % 102,01
Venitul din vînzări, %

140
120 120
100 95
91
80 Venitul din vînzări, %
60
40
20
0
2015 2016 2017
Figura 2.3 Evoluția venitului din vînzări pe ramură

În urma analizei venitului din vînzări în domeniul producerii, furnizării energiei electrice
analizat de pe banca națională a statisticii se observă o dimunuare de la 12% în anul 2015, la
0,91% în 2016 apoi este o creștere pînă la 0,95%. Pentru vizibilitatea acestor două evoluții vom
prezenta în figura 2.4 evoluția atît a întreprinderii, cît și a sectorului pe ramură
140
120 120
111
100 93 95
94
91
80
VV a întreprinderii
60 VV pe ramură
40
20
0
2015 2016 2017
Figura 2.4 Evoluția veniturilor din vînzări
Concluzie: În urma stabilirii pe axă a valorilor ce prezintă veniturile din vînzări observăm că
veniturile din vînzări pe ramură cît și cele de la întreprinderea sunt în scădere din 2015 în 2016 si
în ambele cazuri cresc din 2016 în 2017 cu 1% și respective 4%.
Stabilim cota de piață a întreprinderii prin relația:
Cp= CAi/CAt (2.1)
unde: Cp – cota de piaţă a întreprinderii evaluate;
CAi – cifra de afaceri a întreprinderii i;
CAt – cifra de afaceri totală a sectorului de activitate al firmei i
Determinarea cotei de piață a întreprinderii este realizată în tabelul 2.3.. Astfel, dacă
indicatorul este 100%, atunci firma deţine poziţia de lider pe piaţa respectivă, iar în cazul în care
valoarea cotei de piaţă relativ se apropie de zero, atunci întreprinderea deţine o poziţie
nesemnificativă pe piaţă.
Tabelul 2.3 Determinarea cotei de piață întreprinderei
evaluate
Perioada analizată
Indicator
2014 2015 2016 2017
VV pe 4 374 114 127 5 069 519 646 5 023 124 214 4 711 825 338
întreprindere, lei
VV pe ramură, lei 18 571 000 000 23 240 910 000 22 586 090 000 21 515 160 000
Cota de piață, % 0,24 0,22 0,22 0,22
În urma calculelor putem observa că cea mai micp cotă de piață întreprinderea o are în anul
2015-2017 fiind de 22 %, cea mai mare cotă este înregistrată în anul 2014 de 24%.
de adaugta
2.2 Diagnosticul financiar
Diagnosticul economico-financiar pentru evaluare reprezintă o componentă centrală, de

generalizare. Acest diagnostic are rolul de sintetizare a concluziilor rezultate din celelalte tipuri de
diagnostic şi concomitent rolul de asigurare a coerenţei în cadrul relaţiei diagnostic - metode de
evaluare (îndeosebi metode bazate pe venit).Putem reduce importanța diagnosticului economic-
financiar la următoarele trei component date în figura 2.1
Estimarea costului capitalului
Determinarea multiplicatorilor utilizați în abordarea

prin comparație
Determinarea activelor în exces și a elementelor de

venit și cheltuieli excepționale
Figura 2.1 Importanța diganosticului economic-financiar
Sursa:Elaborat de autor în baza
Diagnosticul economico-financiar urmăreşte trei obiective majore:

 Să asigure înţelegerea performanţelor realizate de întreprinderea evaluată în ultimii 3-5 ani,
precum şi evidenţierea riscurilor activităţii întreprinderii. În acest sens, gândirea
perspectivelor viitoare de performanţă se susţine pe analiza tendinţelor care s-au manifestat
de-a lungul perioadei diagnosticate.
 Să permită ajustarea situaţiilor financiare istorice pentru:
 a dezvolta abordarea pe baza de active, respectiv corecţiile asupra elementelor de activ şi
datorii;
 a pregăti aplicarea abordării pe baza de venit, prin estimarea abilităţii întreprinderii de a
genera fluxuri de venit pentru furnizorii de capital.
 Să asigure compararea cu întreprinderi similare, pentru a stabili parametrii de risc,
rentabilitate şi de valoare
În cadrul diagnosticului economico-financiar se va analiza atât structura activelor şi
pasivelor cât şi raportul financiar integral.În această etapă vom determina
Corelaţia fond de rulment-necesar de fond de rulment

1.Patrimoniul net
Patrimoniul net se determină ca diferența între activele totale și datoriile totale, reflectînd
activele firmei negrevate de datorii la un moment dat. În esență, patrmoniul net reflectă averea
întreprinderii la o anumită dată. În activitatea de evaluare a unei firme, cunoașterea evoluției
patrimoniului net este necesară pentru alegerea metodelor de evaluare, precum și în ceea ce privește
determinarea unor elemente necesare aplicării diferitelor metpde de evaluare.
Pn=Ac.tot-Dat.tot (1.1)
unde:Ac-active totale
Dat.tot-datorii totale (datorii pe termen lung, datorii pe termen scurt)
Pentru întreprinderea evaluată acest indicator este dat în tabelul 2.3
Tabelul 2.3 Determinarea patrimoniul net
Perioada analizata
Indicator
2014 2015 2016 2017
Active totale 4 197 656 332 1 106 525 542 1 040 957 726 901 965 889
Datorii pe termen lung 420 744 765 16 745 704 21 524 642 0
Datorii pe termen scurt 461 388 370 807 713 239 677 519 184 466 490 049
Patrimoniul net 3 315 523 197 282 066 599 341 913 900 435 475 840
Patrimoniul net
3,500,000,000
3,315,523,197
3,000,000,000
2,500,000,000
2,000,000,000 Patrimoniul net
1,500,000,000
1,000,000,000
500,000,000 435,475,840
282,066,599 341,913,900
0
2014 2015 2016 2017
Figura 2.2 Patrimoniul net al întreprinderii pe parcursul anilor 2014-2017
Concluzie: Pe parcursul anilor 2014-2017 se observă odescreștere a patrimoniului net cu 13% față
de anul de bază ceea ce în concluzie
2.Corelația fondului de rulment
Fondul de rulment poate fi definit ca fiind diferența dintre capitalul oermanen și active oe
termen lung. În cazul ăn care diferența este pozitivă, fonduk de rulment reprezintă acea parte a
capitalului permanent destinat și utilizatp pentru finanțarea activității curente, îndeseobi a celor
aferente exploatării. Iar cînd diferența este negativă întreprinderea se confruntă cu un deficit de
fond de rulment.
FR=Active curent-Datorii pe termen scurt (1.2)

Fondului de rulment este dat în tabelul 2.4
Tabelul 2.4 Determinarea fondului de rulment
Perioada analizata
Indicator
2014 2015 2016 2017
Active curente 1 229 161 854 562 022 909 503 767 139 865 825 876
Datorii pe termen
461 388 370 807 713 239 677 519 184 466 490 049
scurt
Fondul de rulment 767 773 484 -245 690 330 -173 752 045 399 335 827
Fondul de rulment
1
1 1 1
Fondul de rulment
2014 2015 2016 2017
Figura 2.3 Fondul de rulment al întreprinderii pe parcursul anilor 2014-2017

Concluzie: În urma calculării fondului de rulment observăm că pentru anii 2014 și 2017
valoarea fondului de rulment este pozitivă ceea ce înseamnă că firma dispune de mijloace bănești
pentru a fi puși în circulație destinați pentru exploatare, iar pentru anii 2015 și 2016 situația
fondului de rulment este negativă și întreprinderea se confruntă cu un dificit de fond de rulment din
cauza ca datoriile în acești ani au fost mai mari decît activele.
3.Necesarul fondului de rulment

Necesarul fondului de rulment reprezintă diferența între activele circulante(exclusiv
mijloace bănești) și oblagațiile pe terment scurt (nu se includ creditele pe termen scurt).
NFR=A circ.-mij.bănești-datorii curente t.s. (2.3)
Necesarul fondului de rulment este dat în tabelul 2.5
Tabelul 2.5 Necesarul fondului de rulment
Perioada analizata
Indicator
2014 2015 2016 2017
Active circulante 1 229 161 854 562 022 909 503 767 139 865 825 876
Mijloace banesti 166 442 813 12 762 238 20 305 593 292 319 235
Datorii curente pe
461 388 370 807 713 239 677 519 184 466 490 049
termen scurt
Necesarul
fondului de 601 330 671 -258 452 568 -194 057 638 107 016 592
rulment
Necesarul fondului de rulment

800,000,000
600,000,000 601,330,671
400,000,000
Necesarul fondului de rulment
200,000,000
107,016,592
0
2014 2015 2016 2017
-200,000,000 -194,057,638
-258,452,568
-400,000,000
Figura 2.4 Necesarul fondului de rulment al întreprinderii pentru anii 2014-2017

Concluzie: Pentru anii 2014 și 2017 se observă o valoarea pozitivă a necesarului fndului de
rulment, aceasta reprezintă activele circulante de natura stocurilor și creanțelor ce urmează a fi
finanțate din fomdul de rulment, iar pentru anii 2015 și 2016 se înregistrează o valoarea negativă
adică nu o necesitate de fond de rulment ci o degajare de surse atrase.
4.Trezoreria netă- Trezoreria netă se poate stabili ca diferenţă între fondul de rulment şi necesarul
de fond de rulment:
Tn = FR – NFR (2.4)
Calculele pentru determinarea trezoreriei nete sunt date în tabelul 2.4
Tabelul 2.4 Determinarea trezoreriei nete
Perioada analizata
Indicator
2014 2015 2016 2017
Fondul de rulment 1 229 161 854 562 022 909 503 767 139 865 825 876
Necesarul fondului
601 330 671 -258 452 568 -194 057 638 107 016 592
de rulment
Trezoreria netă 627 831 183 820 475 477 697 824 777 758 809 284
Trezoreria netă
900,000,000
800,000,000 820,475,477
697,824,777 758,809,284
700,000,000
627,831,183
600,000,000
500,000,000 Trezoreria netă
400,000,000
300,000,000
200,000,000
100,000,000
0
2014 2015 2016 2017
Figura 2.5 Trezoreria netă a întreprinderii pe parcursul anilor 2014-2017

Concluzie
Diagnosticul corelației creanțe-datorii

Pentru activitatea financiară a firmei este importantă cunoaşterea evoluţiei corelaţiei dintre
creanţe şi obligaţii, întrucât aceasta influenţează în mod direct capacitatea de plată.
Creanţele reprezintă anumite drepturi băneşti, realizabile în diferite termene. Formarea lor
este în legătură directă cu rotaţia capitalului, cu momentele parcurse în procesul schimbării formei
acestuia. Apariţia creanţelor este determinată, în principal, de relaţiile care se formează între firmă,
în calitate de furnizor, şi clienţii săi.
Opusul creanţelor îl reprezintă datoriile sau obligaţiile firmei către terţi, formate în cadrul relaţiilor
acesteia cu furnizorii, acţionarii, salariaţii, bugetul statului etc.
1. Determinăm rata creanțelor în valoarea totală a activelor care o vom determina cu
ajutor relației:
rc= C / A (sau AC) (2.5)
unde: C-creanțe
A- active totale
AC-active curente
Calculele pentru determinarea acestui indicator au fost efectuate în tabelul 2.5
Tabelul 2.5 Deteriminarea ratei creanțelor în valoarea totală a activelor
Perioada analizata
Indicator
2014 2015 2016 2017
Creante 909788213 548961983 483253906 569306497
Active circulante 1229161854 562022909 503767139 865825876
Rata creantelor in
valoarea totala a 0,74 0,98 0,96 0,66
activelor
Rata creanțelor în valoarea totală a activelor

1.20
1.00 0.98 0.96
0.80
0.74 Rata creanțelor în valoarea totală
0.66 a activelor
0.60
0.40
0.20
0.00
2014 2015 2016 2017
Figura 2.6 Rata creanțelor în valoarea totală a activelor întreprinderii pentru anii 2014-2017
Concluzie: Pentru anii 2015-2016 situația pentru înreprindere este nefavorabilă deoarece
rata este mare compartiv fașă de anii 2014 și 2017 cănd se observă că rata creanșelor este mai
mică.Ceea ce înseamnă că atunci cind rata este mare întreprinderea nu a simțit toți banii, adică
întreprinderea dispune de mulți bani de care nu s-a utilizat.
6.Determinăm rata datoriilor pe termen scurt în suma totală a surselor de finanţare

(sau suma totală a datoriilor) după următoarea formulă:
rd= Dts / P sau D (2.6)

unde: Dts- datorii pe termen scurt
P- total pasive
D- datorii totale
Calculele pentru determinarea acestui indicator sunt date în tabelul 2.6
Tabelul 2.6
Perioada analizata
Indicator
2014 2015 2016 2017
Datorii pe termen
scurt 461 388 370 807 713 239 677 519 184 466 490 049
Pasive 4 197 656 332 1 106 525 542 1 040 957 726 901 965 889
rata datoriei 0,73 0,65 0,52
Rata datoriilor
0.80
0.73
0.70
0.65
0.60
0.50 0.52
Rata datoriilor
0.40
0.30
0.20
0.10
0.00
2015 2016 2017
Figura 2.7 Rata datoriilor pe termen scurt în suma totală a surselor de finanțare
Concluzii: Din figura de mai sus se observă că rata datoriile descrește pînă în prezent ceea
ce este o situație pozitivă pentru că datoriile pe termen scurt se micșorează în timp
7. Determinăm durata de rotație a datoriilor pe termen scurt după formula:
Dd= VDme. x T / VV (2.7)
unde: Vdmed- Valoarea medie a datoriilor pe termen scurt

VV venitul din vănzîri
Tabelul 2.7 Durata de rotație a datoriilor
Perioada analizata
Indicator
2014 2015 2016 2017
Datorii pe termen scurt

461 388 370 807 713 239 677 519 184 466 490 049
Valoarea medie a
datoriilor pe termne
scurt 634 550 805 742 616 212 572 004 617
Venitul din vinzari 4 374 114 127 5 069 519 646 5 023 124 214 4 711 825 338
Durata de rotatie 0,00 45,06 53,22 43,70
Durata de rotatie
60.00
53.22
50.00
45.06 43.70
40.00
Durata de rotatie
30.00
20.00
10.00
0.00
2015 2016 2017
Figura 2.8 Durata de rotație a datoriilor pe termen scurt a întreprinderii pentru anii 2015-2017
Concluzie:
Diagnosticul lichidității și solvabilității

Clasarea activelor în funcţie de capacitatea acestora de a se transforma în mijloace băneşti şi
gruparea surselor de finanţare în dependenţă de necesitatea achitării la termenele scadente permite
calcularea coeficienţilor de lichiditate. Lichiditatea, la modul general, poate fi definită ca fiind
proprietatea elementelor patrimoniale de a fi transformate în bani. Solvabilitatea reprezintă
capacitatea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor sale la termenele scadente.
1.Determinăm rata de acoperire care exprimă raportul dintre activele curente către datorii
totale, formula de calcul de mai jos:
Ra= Active curente / Datorii totale (2.8)
Calculele pentru acest indicator sunt date în tabelul 2.8
Tabelul 2.8 Determinarea ratei de acoperire
Active
Anul Indicator Formula Datorii totale Rezultatul
curente
(420744765+461388370
2014 1229161854 1,39
)
2015 Active 562022909 (16745704+807713239) 0,68

Rata de
curente/datorii
acoperire
totale
2016 503767139 (21524642+677519184) 0,72
2017 865825876 (0+466490049) 1,86

Rata de acoperire
2.00
1.86
1.80
1.60
1.40 1.39
1.20
Rata de acoperire
1.00
0.80
0.68 0.72
0.60
0.40
0.20
0.00
2014 2015 2016 2017
Figura 2.9 Rata de acoperire a întreprinderii pentru anii 2014-2017

Concluzii: Din cele observate în figura de mai sus putem concluziona faptul că
ăntrepreinderea în anii 2015 și 2016 a avut datorii mai mari decît active curente, situația este mai
bună oentru anii 2014 și 2017 atunci cînd indicatorul este mai mare.Intervalul optim pentru acest
indicator este aproximativ > 2 .
2.Determinăm rata solvabilității generale care reprezintă raportul dintr-e active totale și
datorii totale formula de calcul este dată mai jos:
Rsg = Active totale / Datorii totale (2.9)
Calculele pentru determinarea acestui coefficient sunt date în tabelul 2.9
Tabelul 2.9 Determinarea ratei solvbilității generale
Datorii
Anul Indicator Formula Active totale Rezultatul
totale
2014 4 197 656 332 882 133 135 4,76
Rata Active
2015 solvabilitatii totale/Datorii 1 106 525 542 824 458 943 1,34
2016 generale totale 1 040 957 726 699 043 826 1,49
2017 901 965 889 466 490 049 1,93
Rata solvabilității generale
5.00
4.76
4.50
4.00
3.50
3.00
Rata solabilității generale
2.50
2.00 1.93
1.50 1.49
1.34
1.00
0.50
0.00
2014 2015 2016 2017
Figura 2.10 Rata solvabilității generale la întreprindere pentru anii 2014-2017

Concluzii: Intervalul optim pentru acest indicator este > 1 ceea ce este o situație pozitivă
pentru toți anii analizați adică întreprinderea este capabiă să achite datoriile sale din activele totale.
3.Determinăm lichiditatea curentă, general care se determină prin raportul activelor
curente către datorii pe termen scurt:
Lc= Active curente / datorii pe termen scurt (2.10)
Rezultatele analizei acestui indicator sunt date în tabelul 2.10
Tabelul 2.10 Determinarea lichidității curente, generale
Active Datorii pe
Anul Indicator Formula Rezultatul
curente termen scurt
2014 Active 1229161854 461 388 370 2,66
2015 Lichiditatea curente/Datori 562022909 807 713 239 0,70
curenta i pe termen
2016 503767139 677 519 184 0,74
scurt
2017 865825876 466 490 049 1,86
Lichiditatea curentă, generală

3.00
2.66
2.50
2.00
1.86
Lichiditatea curentă, generală
1.50
1.00
0.70 0.74
0.50
0.00
2014 2015 2016 2017
Figura 2.11 Lichiditatea curentă, general a întreprinderii pentru anii 2014-2017

Concluzie: Intervalul optim pentru acest indicator este 1-2,5 din figura de mai sus
comparînd rezultatele analizie cu intervalul optim putem spune că întreprinderea în anii 2015-2016
nu a fost capabilă să-și achite datoriile din contul activelor curente, situația fiind pozitivă în anul
2014 și 2017.
4.Lichiditatea intermediară reprezintă raportul dintre suma mijloace bănești , investițiilor
pe termen scurt și creanțelor pe termen scurt raportat la datorii pe termne scurt:
Li= (mij.băn.+inv.t.s.+creanțe t.s.) / datorii t.s (2.11)
Analiza acestui indicator este dată în tabelul 2.11
Tabelul 2.11 Determinarea lichidității intermediare
Investiții Creanțe Datorii
Mijloace pe pe pe Rezultat
Anul Indicator Formula
bănești termen termen termen ul
scurt scurt scurt
Mij.banesti+in 166 442 94 550 9097882 461 388
2014 2,54
vestitii pe 813 685 13 370
12 762 5489619 807 713
2015 Lichiditate termen scurt 0,70
238 83 239
a +creante pe
20 305 4832539 677 519
2016 intermedia termen 0,74
593 06 184
ra scurt)/Datorii
292 319 5693064 466 490
2017 pe termne 1,85
235 97 049
scurt
Lichiditatea intermediară
3.00
2.50 2.54
2.00
1.85
Lichiditatea intermediară
1.50
1.00
0.70 0.74
0.50
0.00
2014 2015 2016 2017
Figura 2.12 Lichiditatea intermediară a întreprinderii pentru anii 2014-2017

Concluzie: În urma determinării acestui indicator pentru anii analizați putem constata că
pentru anii 2015 și 2016 rata lichidității intermediare are o valoarea pozitivă încât se încadrează în
intervalul optim de 0,7-0,8 >1, ceea ce înseamnă că întreprinderea este capabilă să-și achite
datoriile pe termen scurt fără a fi obligată să vîndă din stocuri de mărfuri și material, situația este
negativă pentru anii 2014 și 2017 ceea ce demonstrează că întreprinderea nu a fost capabilă de a
achita prin mobilizarea mijloacelor bănești, investițiile pe termen scurt și creanțele pe termen scurt.
5. Determinăm rata lichidității immediate reflectă posibilitatea mijloacelor băneşti de
care dispune societatea, de a se transforma rapid în lichidităţi. Acest indicator se va calcula după
următoarea formulă:
Lim= Mijloace bănești / D.t.s (2.12)
Calculele acestui indicator sunt date în tabelul 2.12
Tabelul 2.12 Determinarea lichidității immediate
Datorii pe
Formul
Anul Indicator Mijloace banesti termen Rezultatul
a
scurt
461 388
2014 166 442 813
370
807 713
2015 Mijloace 12 762 238 0,02
Lichiditate 239
banesti/
a imediata 677 519
2016 dat.t.s 20 305 593 0,03
184
466 490
2017 292 319 235 0,63
049
Lichiditatea imediată
0.70
0.63
0.60
0.50
0.40 Lichiditatea imediată

0.36
0.30
0.20
0.10
0.02 0.03
0.00
2014 2015 2016 2017
Figura 2.13 Lichiditatea imediată a întreprinderii pentru anii 2014- 2017

Sursa:Elaboarat de autor
Concluzie: Coeficientul dat are nivelul optim situat între limitele 0,2-0,25 sau 0,05 - 0,1. Se
observă, însă, după calculele efectuate că, lichiditatea corespunde cerinţelor, demonstrînd evoluţia
pozitivă rezultatele încdrîndu-se în intervalul optim, ce demonstrează capacitatea întreprinderii de
a-și achita datoriile imediat din mijloacele bănești disponibile.
6.Determinăm durata de rotație a stocurilor de mărfuri și material care se va determina
prin următoarea formulă:
D.r.st.mat.= Val.med.a stoc.măr.mat. / C.V x 360 zile (2.13)
Tabelul 2.13 Determinarea duratei de rotație a stocurilor de mărfuri și material
7.Determinăm rata de utilizare a capitalului propriu care se determină prin formula:
R c.p= Vînzări nete / fond de rulment (2.14)
Tabelul 2.14 Determinarea ratei de utilizare a capitalului propriu
vinzari Fond de
Anul Indicator Formula Rezultatul
nete rulment
2014 488089557 767 773 484 0,64
Rata de Vinzari
2015 138102631 -245 690 330 -0,56
utilizare a nete/fond de
2016 cap.propriu rulment 59847301 -173 752 045 -0,34
2017 93561940 399 335 827 0,23
Rata de utilizare a capitalului propriu

0.80
0.60 0.64
0.40
0.20 0.23
Rata de utilizare a capitalului
propriu
0.00
2014 2015 2016 2017
-0.20
-0.34
-0.40
-0.60 -0.56
-0.80
Figura 2.15 Rata de utilizare a capitalului propriu pentru anii 2014-2017

Concluzie:
8.Rata datoriilor se determină după următoarea formulă:
R dat. = Suma tot.a dat./tot.pasiv (2.15)
Determinăm rata datoriilor în următorul table:
Tabelul 2.15 Determinarea ratei datoriilor
suma totala a
Anul Indicator Formula Total pasiv Rezultatul
datoriilor
2014 882 133 135 4 197 656 332 0,21
2015 Datorii 824 458 943 1 106 525 542 0,75
Rata
totael/total
2016 datoriilor 699 043 826 1 040 957 726 0,67
pasiv
2017 466 490 049 901 965 889 0,52
Rata datoriilor
0.80
0.75
0.70
0.67
0.60
0.50 0.52
Rata datoriilor
0.40
0.30
0.20 0.21
0.10
0.00
2014 2015 2016 2017
Figura 2.16 Rata datoriilor întreprinderii pentru anii 2014-2017

Concluzie:
9. Determinăm coeficientul de autonomie arată cât din patrimoniul întreprinderii este finaţat
dinresursele proprii . Cu cât sursele proprii deţin o pondere mai importantă în totalul surselor
definanţare cu cât autonomia financiară a întreprinderii este mai ridicată.
R.aut.= Cap.prop./ Cap.prop+Cap. împr. (2.16)
Calculele pentru acest indictor sunt date în tabelul 2.16
Tabelul 2.16 Determinarea coeficientului de autonomie
Figura 2.17 Coeficientul de autonomie a întreprinderii pentru anii 2014-2017
10.Determinăm livierul reprezintă raportul dintre modificarea procentuală a profitului pînă la
impozitare și modificarea procentuală a vînzărilor nete.
Calculel sunt efectuate în tabelul 2.17
Tabelul 2.17 Determinarea livierului operațional
Mod.proc.a
Modificarea
Venitul din vinzari

Profit pina la
Rezultatul
impozitare
Indicator
Formula
Anul
vinzarilor nete
procentuala a
2014 Modificarea 533 325 712 4 374 114 127

2015 procentuala a 154 848 335 -0,71 5 069 519 646 0,16 -4,46
2016 64 626 239 -0,58 5 023 124 214 -0,01 63,66
Livierul profitului pina
operatio la
2017 nal impozitare/Mod 107 557 160 0,66 4 711 825 338 -0,06 -10,72
.proc.a
vinzarilor nete
Livierul operațional
70.00
63.66
60.00
50.00
40.00
Livierul operațional
30.00
20.00
10.00
0.00
-4.46
2015 2016 2017
-10.00 -10.72
-20.00
Figura 2.18 Livierul operațional al întreprinderii pentru anii 2014-2017

Concluzie: Din calculele efectuate în tabelul de mai sus rezultă că la modificarea cu 1% a
vînzărilor nete se exprimă următoarele nivele de risc:
11.Determinăm rentabilitatea producției care o vom determina cu:
R prod. = PB / VV x 100% (2.18)
Determinăm rentabilitatea producției în următorul tabel 2.18
Tabelul 2.18 Determinarea rentabilității producției
Venitul din
Anul Indicator Formula Profit brut Rezultatul
vinzari
2014 687 176 593 4 374 114 127 0,16
2015 Rentabilitatea Profit 130 206 350 5 069 519 646 0,03
brut/Venitul din
2016 productiei 52 816 010 5 023 124 214 0,01
vinzarix100%
2017 98 541 335 4 711 825 338 0,02
Rentabilitatea producției
0.18
0.16 0.16
0.14
0.12
0.10 Rentabilitatea producției
0.08
0.06
0.04
0.03 0.02
0.02
0.01
0.00
2014 2015 2016 2017
Figura 2.19 Rentabilitatea producției a întreprinderii pentru anii 2014-2017

Concluzie: În urma efectuării calculelor se observă că pe tot parcursul anilor analizați
rentabilitatea producției calculată în baza profitului brut scade.Ceam mai evedintă scădere este din
anul 2014 în 2015, astfel la fiecrae leu în 2014 s-a cîștigat 16 bani iar în anul 2015 doar 3 bani, în
anul 2016 la fiecare leu s-a cîștigat 1 ban profit brut iar în 2017 2 bani. Astfel pînă în 2016 s-a
produs o modificrae procentuală de 15 bani față de anul de bază, iar din 2016 în 2017 o creștere cu
un ban.
12.Determinăm rentabilitatea activelor Rentabilitatea activelor include în sine doi
indicatori: rentabilitatea economicp a activelor şi rentabilitatea activelor cu destinaţie de producţie.
Rentabilitatea economică a activelor reflectă profitul pînă la impozitare cîştigat în mediu la un leu
de active şi se poate calcula conform formulei:
R ac= Pro.p.imp. / Vol.med.acti. x 100% (2.19)

Determinăm rentabilitatea activelor în tabelul 2.19
Tabelul 2.19 Determinăm rentabilității activelor
Profit pina Valoarea
Rezultat
Anul Indicator Formula la Acitve medie a
ul
impozitare activelor
2014 533 325 712 4 197 656 332
Profit pina la
2015 154 848 335 1 106 525 542 2 652 090 937 0,058
Rentabilit impozitare/V
atea aloarea medie 0,060
2016 activelor a activelor x 64 626 239 1 040 957 726 1 073 741 634
2017 100% 107 557 160 901 965 889 971 461 808 0,111
Rentabilitatea activelor
0.120
0.111
0.100
0.080
Rentabilitatea activelor
0.060 0.058 0.060
0.040
0.020
0.000
2015 2016 2017
Figura 2.20 Rentabilitatea activelor a întreprinderii în anii analizați 2014-2017

Concluzie: Din figura de mai sus se observă că rentabilitatea acivelor în perioada
analizată 2014-2017 este în creștere ceea c ear însemna că în anul 2015 întreprinderea obține 6 bani
profit pînă la impozitare din valoarea medie a activelor în 2016 la fel întreprinderea obține 6 bani,
iar în 2017 întreprinderea obține 11 bani profit din valoarea medie a activelor.
13. Determinăm rentabilitatea capitalului cuprinde rentabilitatea capitalului propriu și
capitalului permanent. Rentabilitatea capitalului propriu reprezintă eficienţa cu care este utilizat
capitalul propriu pentru obţinerea profitului net şi poate fi determinată după formula
R c.p= PN / Val.med.a cap.prop x 100% (2.20)
Determinăm rentabilitatea capitalului în următorul tabel:
Tabelul 2.20 Determinarea rentabilității capitalului propriu
Capital Val.med.a Rezultatu
Anul Indicator Formula Profit net
propriu cap.prop l
2014 Profit 488 089 557 3 315 523 197
2015 Rentabilitate net/Val.med. 138 102 631 282 066 599 1 798 794 898 0,08
a capitalului
2016 a cap.prop x 59 847 301 341 913 900 311 990 250 0,19
propriu
2017 100% 93 561 940 435 475 840 388 694 870 0,24
Rentabilitatea capitalului propriu

0.30
0.25
0.24
0.20
0.19
Rentabilitatea capitalului propriu
0.15
0.10
0.08
0.05
0.00
2015 2016 2017
Figura 2.21 Rentabilitatea capitalului propriu a întreprinderii în anii 2014-2017

Concluzie: Din calculele obținute în figura și tabelul de ma sus rezultă că la întreprindere
rentabilitatea capitalului propriu a înregistrat o creștere consecutivă din 2015-2017. Rentabilitatea
capitalului propriu, calculată în baza profitului pînă la impozitare în anul 2015 a constituit 8 %
adică la fiecare leu de mijloace întreprinderea a cîștigat cite 8 bani profit net, în 2016 19 bani iar în
anul 2017 s-a înregistrat un profit net în valoare de 24 bani.
14.Detrminăm marja comercială reprezintă indicatorul de măsurare aprofitabilității
activității comerciale a întreprinderii.Formula de calcul este dată:
M.c= PN / VV (2.21)
Tabelul 2.21 Determinarea marjei comerciale a întreprinderii
Venit din
Anul Indicator Formula Profit net Rezultatul
vinzari
2014 Profit 488 089 557 4 374 114 127 0,11
2015 Marja 138 102 631 5 069 519 646 0,03
net/Venitu
comercial
2016 din 59 847 301 5 023 124 214 0,01
a
2017 vinzari 93 561 940 4 711 825 338 0,02
Marja comercială
0.12
0.11
0.10
0.08
Marja comercială
0.06
0.04
0.03
0.02 0.02
0.01
0.00
2014 2015 2016 2017
Figura 2.22 Marja commercială a întreprinderii în anii analizați 2014-2017

Concluzie: Marja comercială a oricărei vînzări trebuie să fie suficient de mare astfel
încat să acopere costurile directe de suport ale vînzării (promovare produse, stocare,
distributie etc) și costurile indirecte de suport ale firmei (management general, activități
administrative). Astfel pentru compania dată marja cea mai înaltă este în anul 2014 ceea ce
constitue 0,11. Din figura de mai sus se observă o descreștere a acestui indicator ceea ce
denotă o situație negativă la întreprindere.
III. EVALUAREA ÎNTREPRINDERII Î.C.S ”GAS NATURAL FENOSA
FURNIZARE ENERGIE”S.R.L.
3.1 Metoda actualizării fluxului de numerar (CFA)
Abordarea pe bază de venit permite aprecierea valorii întreprinderii / afacerii prin
calcularea valorii prezente a veniturilor anticipate pentru proprietar, investitori. Una din
premisele importante ale estimării valorii prin abordarea respectivă este continuitatea exploatării
în condiţiile existente la data evaluării. Această metodă este una din cele mai complexe metode
de evaluare, dar şi cea mai corectă din punct de vedere teoretic. Aprecierea valorii afacerii prin
metoda CFA este axată pe presupunerea, că investitorul potenţial nu va plăti pentru afacere mai
mult decât suma veniturilor actualizate generate de această afacere. Proprietarul nu va vinde
afacerea la un preţ mai mic decât suma veniturilor viitoare actualizate. Astfel valoarea actualizată
a veniturilor viitoare devine preţ de piaţă stabilit între vânzător şi cumpărător. Actualizarea
presupune valorile pe o perioadă de prognoză determinată şi o valoare reziduală post prognoză
(perioadă nedeterminată). Fluxul de numerar pentru capitalul propriu se determină conform
următorului algoritm:
Profitul net
+ amortizarea, uzura
+ (-) micşorarea (sporul) fondului de rulment
+ (-) micşorarea (sporul) investiţiilor reale – în fonduri fixe
+ (-) sporul (micşorarea) datoriei pe termen lung
= Flux de numerar
Determinăm fluxul de numerar pentru întreprindere în tabelul de mai jos
Tabelul 3.1 Determinarea fluxului de numerar
Sporul/micșor
Indicat Sporirea sau raea datoriilor
Anul Profit net Amortizarea Rezultatul
or micșorarea FR pe termen
lung
2014 488 089 557 3 557 838 430
2015 Flux de 138 102 631 55 558 884 -1 013 463 814 -403 999 061 803 126 268
numera
2016 59 847 301 56 614 935 71 938 285 4 778 938 49 302 889
r
2017 93 561 940 57 221 009 573 087 872 -21 524 642 -443 829 565
Variația CF la întreprindere variază considerabil în anii analizați datorită datoriilor pe
termen lung care în anul 2015 constituie 403 999 061 lei, în anul 2016 constituie 4 778 938 lei,
și în anul 2017 sunt în mărime de 21 524 642 lei care au un aport semnificativ la rezultatul
obținut
Determinăm rata de actualizare prin metoda adiționării. Metoda presupune însumarea estimărilor
individuale a fiecărei componente a ratei de actualizare: rata pură (reală a rentabilităţii), rata
inflaţiei anticipate şi rata riscului.
a = Rf + R,+Ri
în care: a - rata de actualizare;
Rf – profitabilitatea fără risc;
Ri - rata inflației
Rr - rata riscului investițional
Rata profitabilității fără risc este analizată de pe bnm.md pentru anul 2017 și constituie
4,9 %, Rata inflației la fel este preluată de pe situl bnm pentru anul 2017 și constituie 7,6 %.
Pentru a determina rata riscului investișional este necesar să o calculăm după metoda expert în
tabelul 3.2
Tabelul 3.2 Determinarea riscului investițional
6000
5000 4,900
4000
Pret, mp pata primara

3000 Piata secundara
Chiria,sup.mari
Chiria sup.mici
2000
1,500
1000 900 920880

600
0
Moldova Romania Ucraina Rusia
25
20 20 20 20
20
18 18 18 18 18
15 TVA
13
Im.arenda
Inre.prop
10 9 Cistiguri de capital
Mostenirea
5
2.3 2
0
0
MD RO UK RU
42.3
91
MD
47 RO
UK
RU
92
7.Determinăm rata de utilizare a capitalului proprius

Facultatea Construcții, Geodezie Și Cadastru: Suniversitatea Tehnică A Moldovei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Facultatea Construcții, Geodezie Și Cadastru: Suniversitatea Tehnică A Moldovei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

sUNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Construcții, Geodezie și Cadastru

Catedra Evaluarea și Managementul Imobilului

La disciplina ,,Evaluarea bussinesului”

A efectuat st.gr.EI-1508 Tverdohleb Valeria

A verificat conf.univ., dr.hab. Albu Svetlana

Organigrama întreprinderii este dată în figura 1.1

Figura 1.1 Distribuția energiei electrice Gas Natural Fenosa

2.1.1 Analiza evoluții vînzărilor

Venitul din vînzări, %

100 Venitul din vînzări, %

Indicator 2014 2015 2016 2017

Venitul din vînzări, %

Figura 2.3 Evoluția venitului din vînzări pe ramură

2.2 Diagnosticul financiar

Diagnosticul economico-financiar pentru evaluare reprezintă o componentă centrală, de

Determinarea multiplicatorilor utilizați în abordarea

Determinarea activelor în exces și a elementelor de

Figura 2.1 Importanța diganosticului economic-financiar

Sursa:Elaborat de autor în baza

Diagnosticul economico-financiar urmăreşte trei obiective majore:

Corelaţia fond de rulment-necesar de fond de rulment

2,000,000,000 Patrimoniul net

Figura 2.2 Patrimoniul net al întreprinderii pe parcursul anilor 2014-2017

2.Corelația fondului de rulment

FR=Active curent-Datorii pe termen scurt (1.2)

2014 2015 2016 2017

Figura 2.3 Fondul de rulment al întreprinderii pe parcursul anilor 2014-2017

3.Necesarul fondului de rulment

Necesarul fondului de rulment

Figura 2.4 Necesarul fondului de rulment al întreprinderii pentru anii 2014-2017

500,000,000 Trezoreria netă

Figura 2.5 Trezoreria netă a întreprinderii pe parcursul anilor 2014-2017

Diagnosticul corelației creanțe-datorii

Rata creanțelor în valoarea totală a activelor

1.00 0.98 0.96

6.Determinăm rata datoriilor pe termen scurt în suma totală a surselor de finanţare

rd= Dts / P sau D (2.6)

7. Determinăm durata de rotație a datoriilor pe termen scurt după formula:

Dd= VDme. x T / VV (2.7)

unde: Vdmed- Valoarea medie a datoriilor pe termen scurt

Datorii pe termen scurt

Diagnosticul lichidității și solvabilității

2015 Active 562022909 (16745704+807713239) 0,68

2017 865825876 (0+466490049) 1,86

Figura 2.9 Rata de acoperire a întreprinderii pentru anii 2014-2017

Figura 2.10 Rata solvabilității generale la întreprindere pentru anii 2014-2017

Lichiditatea curentă, generală

Figura 2.11 Lichiditatea curentă, general a întreprinderii pentru anii 2014-2017

Figura 2.12 Lichiditatea intermediară a întreprinderii pentru anii 2014-2017

0.40 Lichiditatea imediată

Figura 2.13 Lichiditatea imediată a întreprinderii pentru anii 2014- 2017

Rata de utilizare a capitalului propriu

Figura 2.15 Rata de utilizare a capitalului propriu pentru anii 2014-2017

Figura 2.16 Rata datoriilor întreprinderii pentru anii 2014-2017

Venitul din vinzari

2014 Modificarea 533 325 712 4 374 114 127

Figura 2.18 Livierul operațional al întreprinderii pentru anii 2014-2017

0.10 Rentabilitatea producției

Figura 2.19 Rentabilitatea producției a întreprinderii pentru anii 2014-2017

R ac= Pro.p.imp. / Vol.med.acti. x 100% (2.19)

Figura 2.20 Rentabilitatea activelor a întreprinderii în anii analizați 2014-2017

Rentabilitatea capitalului propriu