Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BUCURESTI
PROIECT DE LICENTA
Indrumator: Absolvent:
Conf. Dr. Raluca Manea Airinei Marius-Daniel
Bucureşti
Septembrie 2010
1
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA
BUCURESTI
Indrumator: Absolvent:
Conf. Dr. Raluca Manea Airinei Marius-Daniel
Bucureşti
Septembrie 2010
2
3
CAPITOLUL I. NOTIUNI GENERALE DE CADASTRU
I.1. CADASTRU – SCURT ISTORIC
I.1.1. Etimologia termenului “cadastru”
In toate timpurile la baza tuturor civilizatiilor si a stabilitatii institutiilor a stat
proprietatea asupra terenurilor. Statutul proprietatii s-a transformat in timp de la simpla ocupare
a solului pana la formele cele mai moderne, cunoscute astazi.
Statul a cautat intotdeauna sa cunoasca si sa se informeze bine asupra intinderii,
caracteristicilor si repartizarii proprietatilor private sau publice. Astfel, s-a ajuns la necesitatea
reprezentarii pe planuri, descrierii si consemnarii lor in registre a limitelor si a proprietatilor
membrilor societatii.
Statul a creat “Cadastrul”, institutia care asigura proprietarilor garantia drepturilor lor, o
evidenta clara si un control sigur si permite o stabilire echitabila a impozitului pe teren si pe
constructii.
Cele mai vechi cunostinte asupra activitatii organizate de masurare a terenurilor sunt cele
transmise prin scrierile egiptene. Din acestea, rezulta ca la cancelariile faraonilor se tineau
registre in care erau inscrise terenurile ce se repartizau periodic spre cultivarea in lunca fluviului
Nil. Dupa modul de organizare la egipteni a acestei activitati, rezulta pentru prima data cele doua
scopuri ale cadastrului, care se pastreaza si pana astazi, si anume, garantarea dreptului de
proprietate si aplicarea stricta, dar echitabila a fiscalitatii funciare.
Asupra originii si etimologiei cuvantului cadastru exista mai multe ipoteze. Astfel, dupa
UNII AUTORI ACEST CUVANT AR DERIVA DIN CUVANTUL GREC “KATASTIKON” CARE
INSEMNA REGISTRU DE impunere de sus in jos, iar dupa alti autori ar deriva din cuvantul
latinesc “capitastrum” cu sensul de impozit pe cap de cetatean. Denumirea apare intr-o forma
apropriata, folosita cu sensul actual “catastico” intr-un document din anul 1185 gasit la Venetia.
Ulterior, acesta a fost preluat si de Italia sub forma “il cotastro”, apoi in Franta sub forma “le
cadastre”, iar in Germania “der (das) kataster”.
La noi in tara a aparut la inceputul secolului XIX si a fost adaptat foneticii limbii romane,
sub forma actuala de “cadastru”. In perioada interbelica s-a adopta denumirea de “cadastru
funciar” prin Legea nr. 23/1933, apoi conform Legii nr. 7/1996 sau definit termenii “cadastru
general” si “publicitate imobiliara”.
4
In imperiul roman masuratorile erau executate de agrimensori, care redau harta (forma)
terenurilor pe care se aratau limitele (limites) parcelelor. Acestea erau trasate sub forma unei
grile alcatuite din patrate (centuria) si numerotate pentru a putea fi identificate, iar pe teren
puteau fi folosite pietre pentru marcarea colturilor patratelor, utilizandu-se un instrument (stella)
din lemn pentru trasarea unghiurilor drepte, imbunatatit prin adaptarea unui stativ de metal care
permitea rotirea (groma).
In coloniile nou infiintate se intocmeau pe langa harti si registre in care se inscriau
parcelele, iar pe baza lor se redactau carti de impunere pentru siguranta perceperii impozitelor.
In Europa Medievala dupa o perioada de instabilitate au aparut state cu organizare
stabila, capabile sa-si procure veniturile din impozite. Dupa toate probabilitatile cel mai vechi
cadastru a luat nastere in orasul autonom Milano. Activitatile specifice cadastrului s-au
desfasurat in spatiul popoarelor germanice si in Anglia, Elvetia, Lituania, etc.
Masuratorile terestre au fost influentate de progresul tehnico – stiintific din perioada
Renasterii, folosindu-se plansete topografice, semne conventionale, masuratori in sistemul
zecimal, retele de triangulatie locala.
Cadastrul din majoritatea tarilor europene s-a dezvoltat avand ca model cadastrul din
Principatul Milano, aflat sub ocupatie austriaca. Din 1719 s-au introdus o serie de reguli ce au
dus la progresul cadastrului, cum ar fi: obligativitatea folosirii acelorasi metode, executarea
ridicarilor topografice cu planseta topografica si sprijinirea pe o retea de triangulatie locala,
reprezentarea pe harti a: limitelor dintre teritoriile cadastrale, a limitelor categoriilor de folosinta,
cailor de comunicatii, apelor, digurilor, localitatilor, etc. si sa fie semnate de un geometru, cu
specificarea datei de terminare a ridicarii, iar determinarea suprafetelor sa se faca cu planimetrul,
sau prin impartirea in triunghiuri si trapeze.
Documentatia rezultata la incheierea lucrarilor cadastrului era formata din: registrul
parcelelor, mapa cu hartile la scara 1:2000 si 1:8000, pentru ansamblu cate coala de proprietate
pentru fiecare contribuabil si harta topografica a principatului la scara 1:72000.
Considerat modelul tuturor cadastrelor Europene, a fost preluat de Franta sub Napoleon,
de principatele italiene si statul papal, de Belgia, Olanda, Luxemburg, cantoanele elvetiene,
landurile germane si tot Imperiul habzburgic.
Transilvania a beneficiat de rigurozitatea cadastrului austriac si prin urmare, astazi inca
se mai gasesc planuri cadastrale intocmite la scarile 1:2880 ca baza, de zece ori mai mare decat
scara hartilor militare 1:28.800, pentru zonele cu detalii multe, 1:7200 si 1:1440 pentru orase si
1:3600 si 1:5760 pentru zonele cu putine detalii.
Activitatile de cadastru privind cartile funciare au debutat in 1794 pe o parte din teritoriul
Romaniei, dupa sistemul folosit in fostul imperiu Austro-Ungar, cuprinse astfel: Transilvania,
Banatul si Bucovina 1794, Muntenia in 1831 si Moldova in 1832.
Pe teritoriile Munteniei si Moldovei, primele inceputuri au fost facute sub impulsul
primelor reglementari cu caracter constitutional din Regulamentul organic, in 1831 in Muntenia
“Proiectul atigator de masuratori cadastrale in tot cuprinsul principatului” sub domnitorul
Alexandru Dimitrie Ghica si in 1832 in Moldova “Proiectul atigator de pravilele obstesti si
hotarnicii”, sub domnitorul Mihai Grigore Sturza. In 1818 la Bucuresti si 1831 la Iasi, Gheorghe
Lazar si Gheorghe Asachi au condus la infiintarea primelor scoli de ingineri, ce au pregatit cadre
tehnice de topografie si cadastru.
5
In anul 1919 se infiinteaza “Directia Cadastrului si a Lucrarilor Tehnice”, a carei
activitate s-a limitat in special la masurarea mosiilor si parcelelor pentru improprietaririle facute
dupa primul razboi mondial. In aceasta perioada Romania nu dispunea de o retea de triangulatie
omogena, masuratorile s-au facut in sisteme de referinta locale, cu diferentieri legate de precizie
si continut. Pentru executarea cadastrului au fost pregatite cadre tehnice la Scoala de topografie
1919 de pe langa Directia Cadastrului.
Un pas important a fost facut in anul 1930 prin adoptarea sistemului de proiectie
stereografic, rezultat al conlucrarii dintre Directia Cadastrului si Institutul Geografic al Armatei.
La adoptarea noului sistem B. Roussilhe a avut un important aport, sistemul fiind ulterior
considerat cel mai indicat pentru tara noastra.
6
Dintre documentatiile cartografice intocmite incepand cu anul 1965 trebuie mentionat
planul topografic de baza la scara 1:5000 si 1:2000 care, din pacate, nu a putut fi actualizat la
intervale de timp corespunzatoare, desi acoperea aproximativ 90% din teritoriul tarii.
Acesta si-a dovedit utilitatea pentru sectoarele economice care detin suprafete mari de
teren (agricultura, silvicultura, cai de comunicatii, sistematizarea localitatilor), dar si pentru
asigurarea suportului grafic pentru lucrarile de cadastru prin derivarea continutului acestuia.
Schimbarile din ultimii ani sunt legate in primul rand de cadrul legislativ general privitor
la registrul juridic al fondului funciar, la proprietatea publica si privata, la dobandirea dreptului
de proprietate si la circulatia juridica a terenurilor.
Reglementarile generale in domeniul proprietatii apar in Constitutia Romaniei adoptata in
anul 1991, in Legea administratiei publice locale nr. 69/1991, modificata si completata, in Codul
civil si in Codul de procedura civila, modificate si completate.
In ultimul deceniu au fost promulgate acte normative care constituie fundamente ale
institutiei dreptului de proprietate: Legea nr. 169/1997, care cuprinde norme juridice referitoare
la proprietatea publica si privata asupra terenurilor, la registrul juridic al acestora, protectia si
ameliorarea terenurilor, Hotararea Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea si evaluarea
terenurilor detinute de societatile comerciale cu capital de stat, Legea privind circulatia juridica a
terenurilor nr. 54/1998, Legea pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole si forestiere nr. 1/2000.
Pentru institutia cadastrului din Romania, actul legislativ cel mai important il constituie
Legea cadastrului si publicitatii imobiliare nr. 7/1996, care asigura cadrul juridic necesar pentru
eleborarea unui cadastru modern si deschide portile unei institutii de drept cu radacini europene,
avand la baza traditii istorice.
Din punct de vedere organizatoric, la nivel central a fost infiintata ca institutie publica cu
personalitate juridica Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, ca organ de
specialitate in subordinea Ministerului Administratiei Publice, la nivel judetean fiind organizate
OJCGC-urile.
Activitatea acestor institutii se refera la organizarea, conducerea, indrumarea si controlul
executarii lucrarilor de domeniu, la elaborarea normelor tehnice si metodologiile de specialitate,
la organizarea fondului national de geodezie si cartografie, a bancii de date a sistemului unitar de
cadastru si nu in ultimul rand, la autorizarea persoanelor fizice si juridice care pot sa realizeze si
sa verifice lucrari de specialitate.
Devenita profesie liberala, activitatea specialistului de cadastru castiga treptat locul pe
care il merita, pe masura ce lucrurile tind spre normalitate, intr-o societate bazata pe valori
democratice. Sectorul privat va creste ca importanta, iar sectorul public va garanta securitatea
sistemului de publicitate imobiliara.
Cadastru va beneficia de dezvoltarea din domeniul tehnologiei informatiei, iar tehnicile
avansate de culegere, prelucrare si stocare a datelor cadastrale vor contribui la consolidarea
proprietatii, la gestionarea patrimoniului imobiliar, la utilizarea unui sistem fiscal modern.
7
Caracteristici: Cadastru general are caracter:
Obiectiv: exprima o realitate obiectiva, independenta de vointa omului, indiferent
de vointa sociala sau tehnica a acesteia;
Unitar: se executa dupa norme si instructiuni unice;
Istoric: reflecta legile societatii (formele de proprietate caracteristice unei
oranduiri);
Dinamic: exprima realitatea naturala in continua schimbare (impune necesitatea
unei intretineri permanente);
General: satisface cerinte pentru diferite sectoare economicde;
Obligatoriu: se executa pe intreg teritoriul tarii, pentru toti proprietarii de bunuri
imobiliare, persoane fizice si juridice;
Rol: Cadastru trebuie sa furnizeze date reale cu privire la:
Determinarea intinderii, configuratiei si pozitieicorpului de proprietate, a
destinatiei si folosintei lor;
Identificarea proprietarilor de bunuri imobiliare si inscrierea lor in registrele
cadastrale;
Stabilirea categoriei de terenuri dupa insusirile calitative;
Inventarierea suprafetelor mecanizabile si nemecanizabile, a pantelor terenurilor;
Bonitarea solurilor dupa gradul de fertilitate in functie de categoriile de folosinta
agricole;
Inventarierea terenurilor degradate care necesita lucrari de imbunatatiri funciare, a
celor care pot fi scoase din circuitul agricol, a terenurilor amenajate si ameliorate.
Scopul: pentru executarea lucrarilor de cadastru se pune la dispozitia celor interesati in
orice moment date reale si complete pentru:
Determinarea stadiului si evolutiei fondului funciar pe judete si pe tara;
Stabilirea impozitului funciar;
Cunoasterea fondului imobiliar – edilitar si starea acestuia;
Intocmirea studiilor si proiectelor pentru sistematizarea teritoriului si localitatilor;
Obtinerea de date pentru intretinerea strazilor, drumurilor, cailor ferate, etc.;
Alegerea amplasamentelor obiectivelor industriale si socio-culturale;
Folosirea, amenajarea si regularizarea cursurilor de apa;
Amenajarea si exploatarea rationala a padurilor;
Protectia mediului;
Solutionarea litigiilor cu privire la terenurile dintre proprietari;
Realizarea bazei de date cadastrale necesare intocmirii SIT-urilor.
8
Lucrarile tehnice ale cadastrului, cum ar fi: masuratori, prelucrarea datelor, intocmirea
documentatiei cadastrale – harti, planuri, registre cadastrale, se bazeaza pe discipline
fundamentale ca:
- geodezia
- topografia
- fotogrammetria
- cartografia.
Latura economica a cadastrului este necesara la stabilirea in mod legal a posesorilor si a
proprietatii, la data introducerii cadastrului general. Pentru rezolvarea anumitor etape de lucrari,
cadastru general poate intra in legatura cu domenii auxiliare:
- sistematizarea teritoriului si localitatilor
- urbanism
- organizarea teritoriului agricol
- protectia mediului.
Pentru automatizarea lucrarilor de cadastru :
- prelucrarea automata a volumului mare de date din masuratori
- crearea bazelor de date
- intocmirea automata a registrelor si planurilor cadastrale este nevoie de
cunostinte de informatica, programare, etc.
9
I.4. Traditie si modern in prelucrarea si utilizarea Bazelor de Date
Cadastrale
1.4.1 Generalitati
10
- delimitarile izlazurilor, a pasunilor comunale si a altor imobile care se concesioneaza ;
- autorizarea pentru constructie in perimetrele localitatilor (intravilan ) ;
- actualizarea registrelor cadastrale si implicit a impozitelor si taxelor cu date reale asupra
marimii suprafetelor si a categoriilor de folosinta detinute de fiecare proprietar ;
- protectia marcajelor punctelor de hotar ale unitatilor administrativ-teritoriale, ale
punctelor geodezice, etc..
11
1.4.4. Bancile de date ale cadastrului – necesitate si mod de organizare
In general, banca de date (B.D.) este o colectie de date referitoare la un anumit domeniu,
avand drept scop stocarea datelor si prelucrarea lor conform necesitatilor beneficiarilor, fiind
formata dintr-un ansamblu de date, organizate specific, si un sistem de gestiune a bancii de date
(S.G.B.D.), respectiv un set de programme si proceduri destinate prelucrarii datelor din B.D.
Orice B.D. are urmatoarele functii:
-functia de definire a datelor; se realizeaza cu un limbaj de definire a datelor (L.D.D.) si
conduce la memorarea, in cadrul B.D., a formei codificate, stabilind criteriile de validare,
metodele de acces si modul de asigurare a confidentialitatii,
-functia de manipulare care se realizeaza prin intermediului limbajului de manipulare a
datelor (L.M.D.) si care reprezinta cea mai complexa functie a B.D., asigurand efectuarea intregii
game de operatii de manipulare a datelor,
-functia de gestiune a programelor; se realizeaza intr-un sistem ce ofera utilizatorilor
posibilitatea activarii facile a componentelor soft, anterior programate,
-functia de administrare realizeaza functionarea optima a intregii B.D.,
-functia de utilizare realizeaza legatura intre B.D. si operator in vederea folosirii curente
si optime a B.D. de catre beneficiari.
Notiunile privind gestiunea datelor si organizarea fisierelor de date cuprind urmatoarele
elemente:
- informatiile, sunt definite de elementele: entitate, atribut si valoare. Entitatea este
exprimata prin obiectul informatiei ; atributul se exprima prin descrierea entitatii ; valoarea
exprima masura entitatii. Astfel, informatia cadastrala o putem reprezenta in modul urmator :
entitatea de baza – parcela ; atributul – categoria de folosinta a terenului ; valoarea – suprafata
parcelei ;
- datele constituie materializarea simbolica a informatiei (litere, cifre, cuvinte, semne)
convenabila unei comunicari.Datele, din punct de vedere al informaticii, sunt : primare sau de
intrare, intermediare si finale sau de iesire ;
- codificarile reprezinta modalitatea reproducerii conventionale (coduri) a multimii de
date si se utilizeaza pentru a se reduce spatiul necesar reprezentarii datelor, cat si pentru cresterea
debitului de informatii ;
- structurile de date sunt criterii definite pentru ordonarea datelor astfel incat sa fie
plasate in functie de relatiile dintre informatii. Structurile de date pot fi : liniare
(corespunzatoare unor informatii repetabile), arborescente (ierarhizate pe mai multe niveluri,
subordonate unor relatii de apartenenta), in retea (in structuri arborescente, in care unele date au
mai multe subordonari) si relationale (legaturile intre retele) ;
- fisierele de date sunt colectii de date omogene din punct de vedere al domeniului si a
necesitatii de prelucrare. Operatiile care se efectueaza asupra fisierelor sunt : crearea,
actualizarea, consultarea sau exploatarea, sortarea, etc. Sistemele de gestiune ale fisierelor sunt
specifice bancilor de date, organizate pe baza fisierelor integrate (comasate dupa criteriul unitatii
datelor) ;
- sistemele de gestiune a fisierelor integrate se prezinta sub forma unor pachete de
programe utilizabile la nivelul limbajelor de asamblare. Prin sistemul de gestiune al fisierelor
integrate se poate parcurge in orice sens arborescenta, astfel incat sistemul de gestiune specific
B.D. cadastrale contine proceduri atat pentru crearea cat si pentru actualizarea datelor. De
asemenea, sistemul de gestiune contine proceduri de editare, reorganizare, salvare si restaurare a
fisierelor, precum si proceduri pentru operatiile standard de parcurgere a arborescentei,
asigurandu-se si independenta programelor de aplicatii fata de structura datelor care compun
B.D. Indiferent de scop si de structura, sistemele de gestiune ale B.D. sunt organizate pe
urmatoarele categorii mari de activitati:
-introducerea datelor initiale in memoria externa;
12
-tinerea la zi a datelor prin actualizare sau reorganizare;
-calcularea si memorarea rezultatelor;
-extragerea si sistematizarea datelor finale in forma numerica sau grafica dorita.
Potrivit Legii Cadastrului si Publicitatii Imobiliare, nr.7/1996, in cadrul oficiilor judetene
de cadastru si publicitate imobiliara, functioneaza baza de date a cadastrului, aceasta putand fi
redactata si arhivata pe suporturi magnetice, avand efect juridic echivalent celor pe hartie.
Intravilanul si extravilanul cuprind la randul lor mai multe unitati teritorial – cadastrale.
Sectorul cadastral este o diviziune cadastrala tehnica a unuitatii administrativ –
teritoriale, delimitata de detalii liniare (cai de comunicatii, ape, diguri, etc.), care nu sufera
modificari curente. Sectorul cadastral grupeaza mai multe bunuri imobiliare sau corpuri de
proprietate alipite. Denumirea de “sector cadastral” inlocuieste termenii “tarla” in extravilan si
“cvartal” in intravilan.
13
Corpul de proprietate este constituit din una sau mai multe parcele alipite ce apartin
aceluiasi proprietar.
Proprietarul este persoana fizica sau juridica, titulara in exclusivitate sau in indiviziune
a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
14
II.2.2. Reteaua geodezica de indesire
Reteaua geodezica de indesire se realizeaza astfel incat sa asigure densitatea de puncte
necesare pentru executarea lucrarilor de introducere si intretinere a cadastrului general.
In configuratia retelei geodezice de indesire se includ cel putin patru puncte din reteaua
geodezica de sprijin, astfel incat poligonul format sa incadreze toate punctele retelei de indesire.
Reteaua geodezica de indesire si ridicare se executa prin metode cunoscute: triangulatie,
trilateratie, triangulatie-trilateratie, retele de drumuire poligonometrice, intersectie inainte,
retrointersectie, intersectii combinate sau tehnologii geodezice bazate pe observatii satelitare
(sisteme de pozitionare globala – GPS – Global Positioning System). In cazul in care
coordonatele punctelor sunt determinate prin tehnologia GPS, la proiectarea retelei se va tine
seama de urmatoarele:
reteaua de indesire si ridicare trebuie sa se sprijine prin minim 4 puncte din
reteaua geodezica de sprijin;
punctele de sprijin trebuie sa fie uniform repartizate atat in interiorul retelei, cat si
la marginea acesteia;
se va prevedea determinarea punctelor de legatura dublu-stationate in sesiuni
diferite. Numarul minim de sesiuni s intr-o retea cu p puncte si cu utilizarea a r
receptoare.
15
Abaterea standar de determinare a unui punct nu trebuie sa depaseasca ± 10 cm in
intravilan, iar in extravilan ± 20 cm in zonele de ses, ± 30 cm in zonele colinare si ± 50 cm in
zonele de munte.
16
Avand in vedere ca Romania face parte din marea familie europeana, si ca teritoriul ei
trebuie recunoscut ca unic si indivizibil, punctele care delimiteaza teritoriul administrativ
(hotarele) se calculeaza si in sistemul de referinta terestru european (EUREF/ETRF).
Sistemul de referinta terestru european are la baza doua tipuri de tehnologii : VLBI
(interferometria cu baze foarte mari) si SLR (masurarea distantelor la satelit), care asigura
definirea unui vector spatial de pana la 5000 km. cu precizii cuprinse intre
1-3cm.
Pe tot globul exista o retea SLR de 70 de statii si o retea VLBI de 81 de statii, care
asigura masuratori satelitare permanente sau in anumite campanii (cu statii GPS si sistem de
referinta WGS-84).
Incepand cu anul 1987, pe baza acestor retele, functioneaza Serviciul International de
Rotatie a Pamantului, care asigura anual, in aceeasi precizie de 1-3cm, un set de parametri
globali, pentru coordonatele X,Y,Z ale polului terestru.
Sistemul de referinta european (ETRF) se bazeaza pe o solutie globala, definita cu
masuratorile efectuate in 35 statii VLBI si SLR din Europa.
Dinamica placilor tectonice produce anual o variatie de 1-3cm in pozitia statiilor
europene, astfel incat este necesar ca ETRF sa se roteasca in raport cu zona europeana.
Pentru stabilirea sistemului de proiectie optim, ANCPI (Agentia Nationala de Cadastru si
Publicitate Imobiliara - fost ONCGC) a elaborat un studiu, din care a rezultat ca diferentele cele
mai mici, care apar intre suprafetele calculate pe suprafata fizica a pamantului si sistemele de
proiectie descrise, sunt cele date de proiectia stereografica- 1970.
17
Asadar, sistemul stereografic-1970 este un sistem de proiectie stereografic cu plan secant
unic, avand urmatorii parametri de baza:
- coordonatele geografice ale punctului central al proiectiei,
ϕ = 46 °; λ = 25 °
18
II.3. Intersectii
II.3.1. Principiile intersectiilor
Una din metodele de determinare a punctelor geodezice ordin inferior este aceea a
intersectiilor:
- intersectii inainte (directe);
- intersectii inapoi (retrointersectii);
- intersectii laterale (combinate);
- intersectii liniare.
Din punct de vedere practic, pentru ca rezultatele obtinute sa fie cat mai bune, trebuie sa
tinem cont de urmatoarele reguli:
- folosirea in calcul, pentru determinarea coordonatelor punctelor, vize cat mai scurte si
cat se poate de egale ca lungime;
- folosirea a cel putin 3 vize venite din puncte vechi, luand doua cate doua in toate
combinatiile posibile;
- unghiurile optime sub care trebuie sa se intersecteze vizele in punctul nou sa fie intre
30g-100g, excluzandu-se in totalitate unghiurile obtuze sau prea ascutite;
- vizele folosite pentru calculul coordonatelor unui punct nou trebuie distribuit cat mai
uniform pe intreg turul de orizont. Determinarile facute din vize grupate intr-un
singur cadran sunt neindicate.
Problema consta in gasirea coordonatelor unui punct nou P (X,Y) prin vize date exclusiv
din acest punct nou P spre 3 puncte vechi A (X1, Y1), B (X2, Y2) si C (X3, Y3), date prin
coordonatele lor.
Spre deosebire de intersectia inainte, care impunea stationarea cu aparatul in cel putin 3
puncte de coordonate cunoscute, din care sunt vizate puncte vechi si punctul nou ce urmeaza sa
fie determinat, intersectia inapoi presupune stationarea exclusiv in punctul de coordonate
necunoscute si masurarea directiilor spre cel putin 3 puncte vechi, de coordonate cunoscute.
Metoda se numeste intersectie inapoi deoarece masurarea directiilor se face in sens invers
decat la intersectia inainte.
Culegerea datelor, in teren se face mult mai facil si mai comod, stationandu-se doar intr-
un singur punct, nu in trei sau patru puncte ca la intersectia inainte.
Metoda intersectiei inapoi se aplica obligatoriu atunci cand in regiune nu exista
vizibilitate decat spre puncte vechi, neaccesibile (cruci de biserici, semnale, cosuri de fum),
precum si atunci cand realizam masuratori de control in drumuiri.
19
Determinarea coordonatelor punctelor noi prin intersectia liniara
Date initiale:
Punctele vechi de coordonate cunoscute A (x1, y1) si B (x2, y2) vor fi marcate,
semnalizate, recunoscute si idenificate pe teren. Pentru efectuarea lucrarilor topografice in
regiunea dorita se vor marca si eventual semnaliza punctul P pentru determinarea coordonatelor
x si y.
20
In functie de elementele de constrangere de care se dispune in teren, dar si obiectivele
topografice care trebuiesc ridicate se pot face urmatoarele clasificari ale drumuirilor:
Clasificarea drumuirilor in functie de elementele de sprijin:
- drumuire libera;
- drumuire sprijinita la capete pe puncte de coordínate cunoscute;
- drumuire sprijinita la capete pe puncte de coordínate cunoscute si orientari cunoscute;
- drumuire cu punct nodal.
21
in functie de modul de masurare al laturilor se impun conditii legate de
lungimea acestora si de numarul lor;
lungimea laturilor masurate stadimetric pot avea intre 30 m si 250 m, iar
numarul ales in asa fel incat drumuirea sa nu depaseasca 2000 m in
intravilan si 3000 m in extravilan. In cazul drumuirilor cu laturi masurate
direct trebuie avut in vedere ca terenul sa aiba panta constanta intre
punctele drumuirii.
T = ± 0,03 · l
T = toleranta in m;
l = lungimea masurata in m.
- pentru terenuri cu panta intre 3g si 10g toleranta se majoreaza cu 35%;
- pentru terenuri cu panta intre 10g si 15g toleranta se majoreaza cu 70%;
- pentru terenuri cu panta mai mare de 15g toleranta se majoreaza cu 100%.
22
II.8. Trasarea pe teren a unui punct C
se face prin aplicarea , din punctul A al retelei de trasare , a unghiului orizontal β (unghi
polar ) , fata de latura retelei (directia de referinta) si a distantei D (raza vectoare).
Valoarea elementelor topografice ce urmeaza a fi trasate (β, D) se determina in faza de
pregatire topografica cu relatiile generale:
A D
C
Tahimetru este produs de Karl Zeiss, iar dupa anul 1989 inglobeaza si Zeiss Jena. Este
un tahimetru complet cu inregistrare interna si face parte din seria 2, 3, 4, 5 unde 2 si 3 este de
precizie, iar 4 si 5 pentru masurarea unghiurilor de precizie +/-20cc si a distantelor de precizie +/-
5 mm / cm.
ELTA este unitatea electronica de masurare Hz, V si D.
REC este unitatea de control, calcul si inregistrare. REC primeste datele masurate de
la ELTA, le prelucreaza si afiseaza dupa care le inregistreaza in memorie. Memoria este
detasabila sau le poate transfera la periferice.
Instrumentul are doua display-uri si doua panouri de comanda. Un panou este dispus
pe tahimetru, iar celalalt pe procesor. La fel si dispay-rile. Display-ul de pe tahimetru al lui
ELTA are doua ecrane, sus pe furci, iar celalalt jos, pe procesor.
Display-ul de pe ELTA cu doua ecrane afiseaza valoarea parametrilor setati si valorile
initiale ale marimilor masurate.
Display-ul procesorului are 4 linii a cate 40 caractere si in el sunt afisate valorile
masurate, precum si informatii pentru ghidarea sistematica a operatorului.
Pupitrul de comanda se gaseste pe umarul drept al lunetei si are trei butoane: 1 start si
2 stop.
Pupitrul de pe ELTA are trei taste ce sunt folosite la conectare – deconectare, la
alimentarea aparatului si la initializarea masuratorilor.
Pentru conectare se apasa tasta de jos 1. Pentru intrerupere se apasa simultan tastele de
sus si de la mijloc 3 si 2. Pentru initierea masuratorii se apasa tasta de jos. Tasta 1 dupa pornire
are rol de tasta ENTER, care face confirmarea procesului.
23
Tabloul de comanda al procesorului are 24 de taste hard si sofá. Pentru a le distinge
usor ele sunt grupate pe trei culori:
12 taste albe formate din cifrele 1 …. 9, 0, care se folosesc la introducerea
numerelor, la apelarea directa de programe sau la selectarea de taste soft. O tasta
de blanck pentru intervale si o tasta pentru caractere speciale;
4 taste gri deschis pentru pozitionare cursor, defilare pe ecran a listelor, cresterea
valorilor;
8 taste gri inchis pentru functii cu semnificatiile:
o FCT – folosita la obtinerea tastelor soft se apasa simultan cu o tasta
numerica asociate unei functii sau unei litere (din cele 10 casute nu contin
toate functii). Cand se lucreaza cu litere in linia de jos nu vor aparea
functiile ci literele (scriere mare FCT + cifra literei mici);
o INT – cheama meniul initial de introducere pentru schema parametrilor.
Pot schimba: inaltimea instrumentului, inaltimea reflectorului. Pot
introduce: temperatura si presiunea, Hz, V, X, Y, Z;
o LEV – foloseste la afisarea inclinarii axei principale si corectarea calarii
numai la REC 2 si 3, cu compensare automata pe doua directii;
o MEM – permite afisarea starii de incarcare a meniului curent si
introducerea la locul unde s-a facut apelarea;
o TAB – usureaza introducerea diferitelor valori si informatii despre punct;
o ENT – declanseaza masuratoarea, confirma o selectie sau o introducere si
permite rularea programului;
o MEN – permite iesirea dintr-o functie in urmatorul meniu superior sau
intoarcerea dintr-o subrutina la programul care a fost apelat. Nu se trece
decat in sus.
o ABC – actualizeaza introducerile alfa numerice cand se apasa are ca efect
aparitia de litere alfabet in grupe de cate 10, precum si caractere speciale
pe ultima linie a meniului. Deplasarea grupului de litere se face folosind
sagetile.
Selecarea literei dorite se face cu tasta corespondenta, tasta numerica, iar pentru
majuscule se apasa simultan.
FCT + tasta numerica corespondenta. Tastele apasate scurt au actiuni simple, iar cele
albe, gri deschis si TAB au actiuni repetate daca sunt apasate timp indelungat. Acces la functii
apasand simultan FCT + tasta numerica asociata functiei.
DATE PROIECT – se apeleaza cu tasta 1 si cere sau furnizeaza date despre proiect:
denumirea lucrarii, tipul instrumentului, numarul de reflectoare cu care se lucreaza, numele
operatorului, etc.
INTRODUCERE – se apeleaza pe tasta 2 si permite introducerea sau verificarea
parametrilor pentru corectarea si reducerea masuratorilor, precum si introducerea valorilor pentru
coordonate, unghiuri sau distante.
24
CORECTARE – se apeleaza cu tasta 3 si permite determinarea sau verificarea
parametrilor instrumentului legati de eroarea de indecsi, de colimatie, semnalul dispozitivului de
masurat a distantei, compensatorul axului de rotatie si reglarea timpului si datei.
MASURATORI – se apeleaza cu tasta 6 si permite masurarea directiilor si a
distantelor.
PROGRAM SPECIAL – se apeleaza cu tasta 7 si permite efectuarea de masuratori
si calcule in cadrul unor aplicatii.
COORDONATE – se apeleaza cu tasta 8 si permite determinarea coordonatelor in
cazul intersectiei inainte, inapoi, la radieri sau determinarea cotelor.
PROGRAM UNITATI – se apeleaza cu tasta 1 din pagina 2 a meniului si permite
precizarea unitatilor de masura pentru distante, unghiuri, temperatura, presiune.
SETARI – se apeleaza cu tasta 2 din pagina 2 si permite introducerea punctului
zecimal, parola, etc.
INTRERUPATOARE – se apeleaza cu tasta 3 din pagina 2 si permite pozitionarea
intrerupatoarelor pe pozitia de automat sau manual pentru efectuarea corectiei legate de
influentele temperaturii, presiunii sau aplicarea automata a corectiei de compensator sau cele de
masurare, colimatie, precum si setarea starii iluminarii.
EDITOR – se apeleaza cu tasta 6 si permite afisarea si editarea valorilor masurate si
calculate.
TRANSFER – se apeleaza cu tasta 7 si permite efectuarea transferului datelor spre
periferice.
Fiecare program din meniul principal are o serie de subprograme care la randul lor au
meniui secundare. Pe ultima linie a display-ului in cazul meniurilor subprogramelor apare o serie
de functii soft, al carui continut se poate vizualiza prin apasare asimultana a tastei FCT cu tasta
numerica asociata functiei.
Procedura de masurare
25
CAP. III. LATURA JURIDICA A CADASTRULUI
III.1. Generalitati
Latura juridica a cadastrului se refera la operatiile care se efectueaza pentru identificarea
proprietarilor, inscrierea lor in documentatia cadastrului, precum si in cartea funciara, in vederea
realizarii publicitatii imobiliare, in baza drepturilor si actelor juridice pe care acestia le detin.
In Romania exista doua tipuri de proprietate:
- privata, care tine de domeniul privat;
- comuna, care tine de domeniul public.
Domeniul public apartine statului si comunivatiilor si cuprinde toate bunurile imobile
destinat folosirii publice si serviciilor, cai de comunicatii (drumuri, cai ferate), ape (lacuri, rauri,
mare), domenii militare, porturi, aeroporturi, parcuri, gradini publice, paduri, etc.
Domeniul privat poate fi:
- al statului (bunuri imobile ale ministerelor, scoli, spitale, terenuri miniere);
- al colectivitatilor (bunurile primariilor, consiliilor judetene);
- individual.
In documentatia cadastrala, datele referitoare la situatia juridica a unui corp de proprietate
se trec in urma declaratiei detinatorului, denumit cadastru declarativ. Datele din registrele
cadastrale nu consfintesc o situatie de drept, aceasta urmand a fi stabilita numai dupa verificarea
documentelor juridice.
In cartea funciara, datele se trec pe baza actelor juridice prezentate de proprietar.
Inscrierea lor realizeaza publicitatea imobiliara.
26
cartile de evidenta funciara, in zonele din Transilvania, unde cartile funciare au
fost distruse, sustrase sau pierdute in timpul razboiului.
Sistemul de publicitate personala:
Sistemul de publicitate personala s-a instituit in anul 1865 prin codul civil, sub influenta
legislatiei franceze si belgiene si consta din registre in care se inscriu actele juridice.
Aceste registre sunt:
registrul de transcriere;
registrul de inscriere;
registrul de inscriere al comandamentelor;
mapa actelor de amanet si a actelor juridice prevazute expres de lege.
Au fost organizate pe comune, sate si au fost trimise pe numele persoanelor,
realizandu-se astfel o publicitate personala.
27
repertoriul corpurilor de proprietate indicand numarul cadastral al parcelelor si
numarul de ordine al cartilor funciare in care sunt inscrise;
indexul alfabetic al proprietarilor;
mapa cu cererile de inscriere.
Drepturile reale privind corpurile de proprietate inscrise in cartea funciara sunt denumite
drepturi tabulare. Acestea sunt:
dreptul de proprietate;
dreptul de superficie;
dreptul de uzufruct;
dreptul de uz;
dreptul de abitatie;
dreptul de servitute;
dreptul de ipoteca si privilegiul imobiliar.
Partea I-a numita si “foaia de avere” sau “foaia imobilului” in care se inscriu toate
informatiile tehnice si economice ale bunului imobil respective:
numarul de ordine si cel cadastral al fiecarui corp de proprietate;
suprafata terenului, categoria de folosinta si dupa caz, constructia;
amplasamentul si vecinatatile;
valoarea impozitabila.
28
CAP. IV. INTOCMIREA PLANULUI TOPO-CADASTRAL CONFORM
L7/1996 SI ORDINULUI 634/2006
IV.1 Intocmirea planului topografic
Întocmirea documentaŃiei topografice se face in ordinea următoare:
-măsurători topografice;
- calcule topografice;
- redactarea planului topografice;
- calculul suprafeŃelor.
b) pentru imobilele care fac obiectul unor acte si fapte juridice ulterioare primei înscrieri
ce necesita întocmirea unei documentatii, proprietarul împreuna cu persoana autorizata, pe baza
documentelor existente precum documentatii cadastrale, extrase de carte funciara pentru
29
informare, planuri de amplasament si delimitare, verifica si valideaza amplasamentul conform
datelor tehnice. Rematerializarea punctelor ce definesc limitele imobilului se efectueaza doar la
solicitarea proprietarului.
(2) În cazul imobilelor aflate la prima înregistrare pentru care nu se poate realiza
identificarea amplasamentului si limitele acestuia, în conformitate cu elementele tehnice
continute în actele de proprietate, puse la dispozitie de proprietar, persoana autorizata, nu
realizeaza documentatia.
(3) Proprietarul suporta costurile aferente materialului si manoperei operatiunilor de
materializare a limitelor imobilului.
(4) Materializarea limitelor bunului imobil, conform actelor de proprietate prezentate de
proprietar, este în responsabilitatea persoanei autorizate care executa lucrarea.
Art. 6. - Documentarea tehnica consta în:
a) analizarea situatiei existente, conform datelor si documentelor detinute de proprietar;
b) solicitarea de informatii aflate în baza de date a oficiului teritorial/biroului teritorial
conform anexei nr. 1 (inventare de coordonate, planuri de încadrare în zona, plan parcelar,
ortofotoplan, coordonatele punctelor de vecinatate, extras de carte funciara pentru informare,
copii ale proceselor verbale de punere în posesie si schitele anexe ale acestora în cazul
imobilelor dobândite în baza legilor proprietatii);
c) stabilirea termenului de realizare a lucrarilor.
Art. 7. - (1) Executia lucrarilor consta în:
a) masuratori pentru realizarea retelelor geodezice de îndesire si ridicare în sistem
national de proiectie Stereografic 1970, ridicarea detaliilor planimetrice cadastrale aflate pe
limita si în interiorul imobilului, culegerea atributelor, verificari si validari ale datelor existente.
Punctele retelei de ridicare vor fi materializate, conform normelor tehnice pentru introducerea
cadastrului general, prin tarusi metalici în intravilan si tarusi de lemn în extravilan, a caror
descriere topografica trebuie sa se regaseasca în documentatie. Acestea vor fi vopsite cu vopsea
rosie.
b) La ridicarea detaliilor planimetrice se va avea în vedere:
- limitele imobilelor sa se determine la jumatatea grosimii gardului, cu exceptia cazurilor
în care cei doi proprietari vecini indica altceva; în anexa nr. 11 la rubrica mentiuni, punctul "A.
Date referitoare la teren", se va nota daca imobilul este sau nu împrejmuit;
- pentru constructiile situate în interiorul imobilelor sa se determine limitele constructiilor
permanente la nivelul solului.
Se va calcula suprafata construita desfasurata, stabilita conform prevederilor Codului fiscal,
prin însumarea suprafetelor sectiunilor tuturor nivelurilor cladirii, inclusiv ale balcoanelor,
logiilor sau ale celor situate la subsol, exceptând suprafetele podurilor care nu sunt utilizate ca
locuinta si suprafetele scarilor si teraselor neacoperite. Aceasta suprafata se va nota în anexa nr.
11 la rubrica mentiuni, punctul "B. Date referitoare la constructii".
c) prelucrarea datelor.
d) elaborarea documentatiilor, prin redactarea si întocmirea dosarului lucrarii în format
analogic si digital.
(2) Erorile admise sunt:
Eroarea de identificare a punctului de contur:
- în cazul imobilelor împrejmuite ± 10 cm
- în cazul imobilelor neîmprejmuite ± 30 cm.
Eroarea pozitiei reciproce a punctelor de contur ale imobilelor ± 10 cm.
(3) Eroarea de pozitie absoluta a punctelor, incluzând erorile mentionate la aliniatul (2) si
erorile punctelor
retelei geodezice de sprijin, nu va depasi:
- în cazul imobilelor împrejmuite ± 20 cm
- în cazul imobilelor neîmprejmuite ± 40 cm.
30
(4) În cazul realizarii masuratorilor într-un sistem local de coordonate, cu integrarea în
sistemul national de proiectie Stereografic 1970 cu ajutorul unor puncte determinate grafic,
conform articolului 23 aliniatul (2), eroarea de pozitie absoluta a punctelor nu va depasi ± 1,50
m.
Art. 8. - (1) Depunerea documentatiei la oficiile teritoriale/birourile teritoriale se face de
catre proprietar sau de persoana autorizata în numele proprietarului, în cazurile prevazute la
art. 2 lit. a), d), e), f), g) si h),
31
CAP. V. PRELUCRAREA AUTOMATA A DATELOR DIN TEREN CU
AJUTORUL PROGRAMELOR SPECIFICE SI DE TIP G.I.S.
V.1. Prelucrarea masuratorilor unghiulare si liniare inregistrate in
carnetul de teren electronic al Statiei Totale cu ajutorul programelor
specifice (Toposys)
Numerotarea punctelor trebuie să fie unică. Punctele noi sau punctele vechi recalculate vor fi
menŃinute în lucrarea curentă. Punctele globale recalculate vor fi rescrise la cerere în categoria cu
acelaş nume.
Pentru ca datele primare să fie recunoscute de program ca surse pentru diferite calcule specifice,
este necesară satisfacerea unor condiŃii minime, descrise mai jos. Pentru informaŃii detailate
despre fiecare operaŃie, selectaŃi titlul operaŃiei scris cu verde.
32
Date necesare: Coordonatele a trei puncte şi observaŃiile efectuate din punctul de staŃie către
acestea.
CondiŃii: Compensarea se poate face numai dacă există cel puŃin patru puncte fixe. Punctele fixe
şi punctul intersectat nu trebuie să fie pe acelaş cerc. Cota punctului intersectat este corect
calculată numai în cazul când sunt date cotele punctelor de staŃie, înălŃimile instrumentului şi a
prismei / semnalului.
V.1.3. Drumuire
Date necesare: Coordonatele punctelor de sprijin ale drumuirii, vize reciproce între staŃii.
CondiŃii: Pornirea şi închiderea drumuirii pe puncte cu coordonate cunoscute (noi sau vechi).
Orientarea punctelor de pornire şi închidere a drumuirii, prin vizarea unui punct cu coordonate
cunoscute (punct vechi).
ObservaŃii de direcŃiii şi distanŃe dintre punctele de drumuire.
ObservaŃii reciproce dintre punctele de staŃie ale drumuirii.
Drumuirea poate să fie şi drumuire închisă pe punctul de plecare.
Cotele punctelor de drumuire sunt corect calculate numai în cazul când sunt date cotele punctelor
de staŃie, înălŃimile instrumentului şi a prismei.
Drumuire
Cu această funcŃie programul calculează punctele de staŃii noi ale drumuirii, determinând în mod
automat traseul drumuirii pe baza vizelor reciproce între staŃii. De asemenea, se calculează
neînchiderile pe direcŃii şi pe coordonate, precum şi corecŃiile de distanŃă şi direcŃie pe fiecare
staŃie datorate neînchiderilor.
OperaŃia presupune existenŃa a două puncte cu coorodnate cunoscute (puncte vechi sau noi),
orientate pe puncte cunoscute (puncte vechi). Punctul de start şi punctul final al traseului trebuie
să fie legate prin măsurători reciproce de distanŃe şi direcŃii între punctele de staŃii intermediare.
Dacă drumuirea trece prin mai multe puncte fixe, calculul se va face pe porŃiuni determinate de
punctele fixe.
Dacă există mai multe trasee între aceleaşi puncte de capăt cunoscute, programul va afişa o
fereastră cu toate traseele posibile, de unde se va alege un traseu pentru calculul drumuirii. După
acest calcul, se poate efectua o compensare în scopul fixării punctelor traseului. Pentru calculul
unei alte variante, se reia operaŃia, şi se alege un alt traseu.
Drumuirile închise pe punctul de pornire se pot calcula dacă punctul de pornire/închidere este un
punct cu coordonate cunoscute (punct vechi) şi este orientat pe un alt punct cunoscut.
DirecŃiile se corectează cu valoarea neînchiderilor pe direcŃii împărŃite la numărul de staŃii.
Coordonatele se corectează ponderat în funcŃie de lungime cu neînchiderile pe X şi Y.
Rezultatele se vor folosi ca coordonate preliminarii pentru compensarea drumuirii.
33
Pentru calculul drumuirii se introduce numărul punctului de staŃie de pornire, precum şi numărul
punctului de staŃie de închidere. Indicarea punctelor de capăt se poate face şi prin selectare cu
mouse-ul. Dacă sunt satisfăcute coondiŃiile enumerate mai sus, se face calculul drumuirii, iar
rezultatele se afişează pe afişaj.
Rapoartele calculelor de drumuire se află în Categoria OperaŃii efectuate.
V.1.4. Radiere
ObservaŃii efectuate din puncte orientate şi cu coordonate cunoscute.
Cotele punctelor radiate sunt corect calculate numai în cazul când sunt date cotele punctelor de
staŃie,
înălŃimile instrumentului şi a prismei.
Radiere manuală
Coordonatele punctelor radiate se calculează din staŃia selectată cu mouse-ul în fereastra grafică. Calculul radiatelor
va începe numai după orientarea staŃiei curente.
StaŃia selectată trebuie să aibe coordonate cunoscute şi să fie orientată, adică să se îndeplinească una din următoarele
condiŃii:
Recalculare - recalcularea unghiului de orientare mediu, pe baza unghiurilor de orientare validate în coloana Calcul
Acceptă - acceptarea unghiului de orientare mediu aşa cum este, şi continuarea calculului radiatelor
StaŃia următoare - trecerea la calculul radiatelor din staŃia următoare, fără a calcula radiatele din staŃia curentă
Termină - terminarea calculului radiatelor, fără a calcula radiatele din staŃia curentă
Pe pe baza distanŃelor şi direcŃiilor măsurate, programul calculează unghiul de orientare (modululul staŃiei -
orientarea medie a direcŃiei zero al cercului orizontal). Fereastra nu este afişată dacă există numai un singur punct de
orientare.
Dacă se acceptă unghiul de orientare, programul trece la calcularea tuturor punctelor radiate cu codurile validate, din
staŃia curentă. Validarea codurilor care intră în calcul se face cu
La terminarea calculului se va afişa fişierul raport.
Dacă se acceptă unghiul de orientare, programul trece la calcularea tuturor punctelor radiate cu codurile validate, din
staŃia curentă. (Detalii referitoare la setarea codurilor la cap. Coduri).
2. să se cunoască orientarea către cel puŃin un punct pentru care există direcŃie măsurată, sau
3. să se cunoască coordonatele cel puŃin unui punct pentru care există direcŃie măsurată, şi
coordonate nu sunt înscrise în baza de date
În aceste cazuri, programul cere coordonatele sau orientarea către primul punct din tabelul de
măsurători efectuate din staŃia curentă. Se tastează c sau o, în funcŃie de care valoare este
cunoscută (coordonate sau orientare), după care se tastează Enter. Coordonatele se despart
printr-un spaŃiu.
34
Calculele cerute sunt efectuate cu indicarea direcŃiilor care depăşesc toleranŃa dată, care se pot
exclude din calculul orientării staŃiilor.
V.1.5. Compensare
Coordonatele provizorii astfel calculate se pot compensa cu Metoda Celor Mai Mici Pătrate,
condiŃionate de erorile apriorice date de utilizator. Compensarea este posibilă numai dacă există
mai multe informaŃii decât necesarul pentru a determina o mărime.
Pentru începerea compensării este necesară precizarea unor toleranŃe, care se introduc pe baza
aprecierii utilizatorului asupra preciziei echipamentelor, a centrării instrumentului şi al
semnalului. În funcŃie de acestea sau a preciziei punctelor de referinŃă, se va dovedi sau nu
corectitudinea toleranŃei pentru setul de date actual, prin efectuarea mai multor iteraŃii.
Indicatorul general al setului de date poate fi considerat Eroarea Medie Pătratică a UnităŃii de
Pondere, (empp) afişat după fiecare iteraŃie. În funcŃie de această valoare şi evoluŃia acesteia
după efectuarea mai multor iteraŃii, se poate decide asupra păstrării rezultatelor compensării sau
refacerea acesteia, cu alte toleranŃe, sau excluderea prin dezactivare a datelor care deformează
precizia setului de date. Pentru a testa precizia absolută a observaŃiilor, se face o compensare
liberă. Totuşi, încadrarea unei astfel de observaŃii într-o reŃea de puncte fixe, poate rezulta în
erori datorate preciziei punctelor fixe.
În cazul compensării nivelmentului, sunt considerate cote fixe, cotele punctelor care au fost
definite ca puncte fixe planimetrice. Deseori, acestea au fost determinate prin IntersecŃie înainte,
şi cota acestora nu se înacdrează în precizia nivelmentului geometric sau trigonometric. De
aceea, la compensarea cotelor, aceste puncte trebuie dezactivate.
Compensare plană
La apelarea meniului Compensare plană este afişată fereastra în care se setază parametrii
apriorici ai compensării.
35
Metoda de compensării
• Cu coorodnate măsurate: compensarea se efectuează prin constrângerea
punctelor cunoscute pe datele rezultate din compensarea măsurătorilor efectuate;
această metodă de compensare se foloseşte în cazul unei reŃele unde
coordonatele cunoscute nu sunt de încredere sau în cazul unei reŃele măsurate
clasic cu coordonate de staŃii determinate cu măsurători GPS
• Liberă: reŃea fără puncte fixe; compensarea se aplică tuturor punctelor
determinate din reŃea prin măsurători; coordonatele calculate sunt relative, dar se
pot translata cu valori date de utilizator.
Metoda de ponderare
• ponderea egală cu 1: toate observaŃiile se consideră de aceeaşi precizie
• ponderea în funcŃie de distanŃă: precizia observaŃiilor se consideră proporŃională
cu distanŃa
•pondere normalizată: pentru compensarea unor date de bună calitate, programul
calculează ponderi invers proporŃionale cu pătratul erorii medii pătratice a fiecărei
• Constrânsă pe puncte fixe: măsurătorile se constrâng pe punctele care au setarea
Vechi în tabelul de coordonate.
mărime măsurate, pentru a rezulta o eroare medie patrică a unităŃii de pondere
apropiată de 1. Acest lucru se poate realiza prin efectuarea mai multor iteraŃii.
Eroarea medie apriorică a direcŃiilor (secunde)
Eroarea medie apreciată a direcŃiilor.
Eroare medie apriorică a distanŃelor (centimetri)
Eroarea medie apreciată a distanŃelor.
OpŃiuni de afişare
• coeficienŃii: se afişează coeficienŃii ecuaŃiilor de corecŃie
36
Z = unghi zenital
v = distanŃă verticală
h = cota punctului sursă
s = distanŃa înclinată
d1 = distanŃa orizontală la cota punctului sursă
d2 = coardă elipsoid, distanŃă la nivelul mării
d3 = lungime arc elipsoidal sau sferoidal
d4 = distanŃă în planul proiecŃiei (nu este reprezentat)
ObservaŃiile orizontale şi verticale efectuate din poz. I şi II se reduc la poz.I. Dacă au fost
executate mai multe seturi de observaŃii către acelaş punct, atunci după reducerea la poz. I,
programul calculează media observaŃiilor şi distanŃelor.
Reducerea la orizont
Reducerea la orizont serveşte la calculul diferenŃelor de nivel dintre puncte. OperaŃia se aplică
automat.
d1 = S sin(Z)
v1 = S Cos(Z)
Z = unghi zenital
s = distanŃa înclinată
Această reducere se aplică măsurătorilor brute de unghiuri verticale şi distanŃe înclinate. OperaŃia
se aplică automat.
Se folosesc următoarele mărimi:
e2 = înălŃime teodolit
37
e4 = înălŃime prismă
dc = (dtsinZ)/(sinZc)
Reducerea la orientare
DirecŃiile orizontale măsurate către puncte dintr-o staŃie, au ca origine indexul zero al
cercului orizontal. Pentru a se putea calcula orientarea (direcŃia faŃă de direcŃia N) a tuturor
vizelor, este nevoie de calculul orientării direcŃiei zero al cercului orizontal, denumit şi
modulul staŃiei, calcul care se poate face pe baza direcŃiilor măsurate către puncte cu
coordonate cunoscute. Din acestea se poate calcula o valoare medie a modulului staŃiei, pe
baza formulelor de mai jos.
În funcŃie de semnul valorilor dZ şi dX, se adaugă la T 100, 200 sau 300 de grade:
dX > 0, dY > 0
T=T
dX < 0, dY > 0
T = T + 100
dX < 0, dY < 0
T = T + 200
dX > 0, dY < 0
T = T + 300
Or = 400 + Hz - T
M = (T1 + T2 + ...)/n
38
Ei = Mi - M
d2 = d1 - ((h1 + ht)d1/2R )
Pentru reducerea coardei de la nivelul mării (d2) la arcul sferoidal sau elipsoidal (d3),
trebuie aplicată încă o corecŃie:
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx3xxxxxxxxx 2
d3 = d2 + (d2)/ 24R
Această corecŃie are o valoare mai mare de 1 mm numai pentru distanŃe mai mari de 9,9
km. De aceea, pentru distanŃe mai scurte, această corecŃie se poate ignora.
39
definite prin limitele geografice ale unităŃii de bază cadastrale. Crearea şi exploatarea comună
într-un Sistem InformaŃional Geografic a informaŃiilor cu referinŃă spaŃială şi a reprezentării
grafice a obiectelor de suprafaŃă sau aflate în subteran aduce beneficii mari utilizatorilor sau
administratorilor informaŃiilor respective, în primul rând datorită existentei unei structuri de date
şi de exploatare bine definite - cerinŃe primare pentru orice Sistem InformaŃional. Atunci când
toate informaŃiile sunt ordonate după reguli relaŃionale, cu referinŃă geografică - în format digital
-, şi sunt administrate de un sistem de programe proiectat pentru acest scop, se deschid noi
posibilităŃi de administrare şi utilizare, pentru grupuri tot mai largi de utilizatori.
Date primare
Pentru generarea datelor grafice, utilizatorul are la dispoziŃie funcŃiile de import din formate
uzuale, digitizare/vectorizare şi funcŃiile de construcŃie grafică. Există funcŃii specializate pentru
crearea, căutarea, selectarea şi modificarea punctelor, liniilor, curbelor, textelor şi simbolurilor.
Multiplele funcŃii geometrice sunt specializate pentru construcŃiile grafice a planurilor
topografice şi cadastrale, generarea profilelor transversale şi longitunale. Planurile scanate pot fi
orientate, tăiate sau unificate şi afişate în scopul vectorizării. Pentru imprimarea planului digital
există funcŃii de generare a foilor de plan standard, suprapunerea multiplă a planurilor sau
plasarea pe foaia de lucru a ferestrelor grafice deschise. FuncŃiile de import/export permit
transferul informaŃiilor grafice şi alfanumerice în cele mai cunoscute formate grafice sau GIS,
cum ar fi DXF, SQD, SHP, MIF, E00, etc.
UnităŃile de lucru MapSys se numesc Lucrări. Acestea conŃin toate informaŃiile introduse sau
create până la un moment dat. FuncŃiile grafice crează informaŃii de tip punct, line, arc, curbă,
text sau simbol. FuncŃiile topologice generează obiecte topologice cu referinŃă spaŃială de tip
punct, linie sau poligon. Aceste obiecte sunt compuse din elemente grafice, identificator obiect şi
atribute obiect. În cadrul lucrărilor, informaŃiile grafice şi alfanumerice sunt menŃinute în
formate proprii, sub formă de fişiere.
40
Cu această funcŃie se poate crea o lucrare MapSys nouă.
La apariŃia ferestrei utilizatorul trebuie să aleagă tipul bazei de date în care va fi creat lucrarea, şi
formatul coordonatelor (X, Y) sau geografic (Fi, La), care trebuie cunoscute de utilizator în
prealabil şi precizate în secŃiunea Coordonate. După acceptarea setărilor este afişată fereastra
standard de salvarea a fişierelor, unde se precizează numele şi calea de acces a noii lucrări.
Formatul lucrării este diferit de formatele versiunilor anterioare MapSys, la fel ca şi extensiile
fişierelor aparŃinând structurilor lucrării. De aceea suprascrierea prin salvare a lucrării peste o
lucarea de format vechi nu este posibilă, chiar dacă numele lucrării în format vechi este acelaş cu
numele lucrării în format MapSys 5.
Lucrarea creată nu va conŃine date, iar toate setările parametrilor vor fi cele implicite.
Ordinea pe linie (capul de tabel) al datelor importate va fi cel setat în coloana Câmp.
Această ordine se poate modifica prin selectarea cămpului dorit şi apoi prin selectarea butoanelor
sau .
În cazul formatului linie, în fişierul ASCII de importat, fiecare şir de segmente de linie trebuie
terminat cu un şir de caractere (End) (Vezi Exemplu).
SecŃiunea Linie
Număr linie
Identificatorul liniei
Strat linie
Numărul startului unde va fi creată linia
Butoanele şi .
Mută câmpul curent cu o poziŃie mai sus sau jos.
Valoare implicită
Valoarea din acest câmp se va aplica asupra câmpurilor care nu se află în fişier, adică cele care
41
au indicatorul de existenŃă nesetat.
Indicatorul de existenŃă
Setat: câmpul respectiv există în fişier în poziŃia precizată.
Nesetat: câmpul respectiv nu există în fişier.
SecŃiunea Punct
Număr punct
Identificatorul punctului.
Coordonate
Coordonatele punctului.
Strat punct
Numărul stratului în care se va crea punctul.
Valoare implicită
Valoarea din acest câmp se va aplica asupra câmpurilor care nu se află în fişier, adică cele care
au indicatorul de existenŃă nesetat.
Indicatorul de existenŃă
Setat: câmpul respectiv există în fişier în poziŃia precizată.
Nesetat: câmpul respectiv nu există în fişier.
Format
Setează formatul de date. Pentru formatul linie se aplică amândouă setări de câmpuri (secŃiunea
Linie şi secŃiunea Punct) iar pentru formatul punct se aplică numai setările de la secŃiunea
Punct.
Sfârşit linie
Fiecare şir de puncte care definesc o linie trebuie terminată cu un şir text.
Pentru realizarea planului digital, MapSys pune la dispoziŃia utilizatorului numeroase funcŃii de
creare, modificare, căutare şi construcŃii grafice. Alături de acestea există funcŃii legate de curbe
de nivel, funcŃii de de numerotare a elementelor grafice, transformare, setare a straturilor grafice,
generarea profilelor longitudinale şi transversale, generarea foilor de plan standard.
Elementele grafice de bază sunt:
Punct
Linie
Arc de cerc
Curbă
Simbol
Text
Crearea elementelor grafice este posibilă şi prin digitizare folosind planuri raster orientate sau
folosind un digitizor configurat (vezi meniul Configurare Digitizor). În cazul în care portul setat
pentru digitizor coincide cu portul folosit de mouse sau alt periferic, nu este posibilă folosirea
42
mouse-ului, sau la operaŃiile de Trasare/Digitizare elemente grafice (Punct, Linie, Curbă, Text,
Simbol) din meniul Grafică se afişează mesajul Access is denied. În acest caz trebuie setat
portul corect în fereastra Configurare Digitizor sau trebuie şters driver-ul digitizorului din
câmpul Driver curent, după care se apasă OK.
Crearea elementelor grafice în sistem ortogonal relativ sau absolut se poate face prin apăsarea
tastelor CTRL sau SHIFT în felul următor:
Pentru crearea unor elemente grafice aflate pe direcŃii multipli de 15 grade faŃă de o bază, se
precizează o linie de bază din două puncte şi se apasă tasta CTRL, fără a ieşi din funcŃia curentă.
Ca rezultat, cursorul se va poziŃiona pe direcŃii multipli de 15 grade faŃă de această bază. Dacă nu
se specifică o bază, cursorul se va poziŃiona pe direcŃii multipli de 15 grade faŃă de axa X.
DirecŃia este afişată în linia de stare a programului. Cuplarea/decuplarea acestei funcŃionalităŃi se
poate face şi cu tasta F8.
Pentru crearea unor elemente grafice aflate pe direcŃii multipli de 15 grade faŃă de axa X, se
precizează această bază sau un punct existent şi se apasă tasta SHIFT. Cursorul se va poziŃiona
pe direcŃii multipli de 15 grade faŃă de axa X. DirecŃia este afişată în linia de stare a programului.
V.2.5. Topologie
MapSys este un Sistem InformaŃional Geografic care permite crearea, administrarea şi
valorificarea informaŃiilor cu referinŃă spaŃială.
MenŃinerea acestora în baze de date relaŃionale impune definirea unor categorii foarte generale
de obiecte, care satisfac condiŃii minime de consistenŃă grafică şi de poziŃionare. Acestea obiecte
se numesc obiecte topologice, şi se pot sintetiza în trei categorii:
În MapSys, fiecărui tip de obiect topologic î-i corespunde o structură de bază de date predefinită.
43
Nr. tip obiecte topologice atribute de bază tip atribute
1 punct NRCAD, X,Y,Z Text, Num, Num, Num
2 linie (arc) NRCAD, Lungime, Cota Text, Num, Num
medie
3 poligon NRCAD, SuprafaŃă, Text, Num, Num, Num
Perimetru, Cota medie
Structura dată mai sus este creată automat de MapSys odată cu generarea topologiei pentru o
categorie de obiecte grafice şi alfanumerice conŃinute într-o combinaŃie de straturi grafice.
Structura standard se poate extinde de utilizator, prin crearea de câmpuri noi, sau prin crearea de
tabele sau baze de date relaŃionale.
OperaŃia de generare a topologiei reprezintă principalul pas pentru edificarea unui Sistem
InformaŃional Geografic bazat prin definiŃie pe obiecte topologice validate din punct de vedere
geometric şi logic. OperaŃia este aplicată întregii lucrări, respectiv tuturor insulelor. FuncŃia de
topologie creează obiecte topologice din elementele grafice primare (punct, linie, polilinie,
text/număr cadastral), generându-se un tabel primar în baza de date Microsoft Access MDB a
lucrării, care va conŃine elementele numerice şi de identificare ale obiectelor topologice.
Topologia este generată întotdeauna pentru stratul curent dar elementele grafice primare ale
obiectelor topologice din stratul curent se pot afla în straturi diferite, care se vor preciza de către
utilizator. Mai mult, aceleaşi elemente grafice pot fi componente ale mai multor tipuri de obiecte
topologice. Această funcŃionalitate permite reducerea redundanŃei elementelor grafice, nefiind
necesară crearea elementelor grafice noi atunci când acestea se suprapun cu unul deja existent.
Baza de date poate fi editată la meniul Fereastra baza de date.
Pentru actualizarea topologiei deja existente pe una sau mai multe porŃiuni de lucrare, se poate
utiliza funcŃia Extras.
Tip
Se pot crea trei tipuri de topologie, având atribute primare specifice.
Punct
număr punct şi coordonate
Linie
număr linie şi lungime
Poligon
număr cadastral, suprafaŃa, perimetrul, cota medie a punctelor poligonului
44
OperaŃii opŃionale
Racordare cu toleranŃa de
Se face o racordare automată a punctelor nodale aflate la o distanŃă mai mică de cea
introdusă.
Unificare segmente
Înlocuieşte segmentele de linie dintre punctele nodale cu o singură linie. (Se foloseşte în
cazul topologiei de tip linie).
Intersectare
Caută şi creează eventualele puncte de intersecŃie care apar la trasarea unei linii peste
alta, fără ca să fi definit un punct la intersecŃia celor două linii.
Strat cote
Cu această operaŃie se pot atribui cote punctelor create prin validarea intersectării de linii
la construirea topologiei.
Numărul stratului grafic care conŃine liniile cotate (curbe de nivel), ale căror cote se vor
prelua în stratul curent, se înscrie în câmpul Strat cote. Stratul de cote trebuie să fie
selectat şi în tabelul de configurare a straturilor afişat cu butonul Straturi. OpŃiunea se
poate folosi la generarea profilelor pe baza curbelor de nivel.
Tabel generat
Implicit se setează pe numele stratului curent.
În cazul în care au fost adăugate atribute suplimentare la baza de date, după construirea
topologiei se păstrează doar atributele (suplimentare) acelor poligoane la care a fost atribuit un
număr cadastral, deci înaintea definiri atributelor suplimentare trebuie adăugat la fiecare poligon
un număr cadastral.
Prin butonul Straturi se pot selecta straturile din care vor fi incluse elementele pentru construirea
obiectelor grafice şi pentru atribuirea numerelor cadastrale. Selectarea se face prin dublu-clic la
numărul stratului. Straturile care apar gravate sunt invizibile. Numele unui strat se poate afişa
dacă se plasează cursorul deasupra numărului acesteia.
45
După apăsarea butonului Ok, în cazul topologiei poligon se cere definirea conturului exterior în
cadrul căruia se vor construi poligoanele şi se vor calcula suprafeŃele. Conturul selectat trebuie să
fie în stratul curent. Astfel este posibilă calcularea a unui bloc de suprafeŃe.
Dacă se doreşte calcularea întregii suprafeŃe, se apasă butonul din dreapta al mouse-ului (ESC),
fără selectarea conturului.
După terminarea operaŃiei se afişează un fişier raport care conŃine informaŃii despre parametrii şi
rezultatele construirii topologiei.
Punctele care creează erori de neînchidere se marchează cu un pătrat, iar liniile care nu fac parte
din două poligoane diferite (unul pe partea stângă şi unul pe partea dreaptă a liniei) vor fi
selectate.
Fişierele raster pot avea formatul BMP, JPEG, GIF, EMF, WMF, TIFF (orientat), PNG, ICO.
Fişierele raster se afişează în fereastra lucrare în ordinea în care apar în listă. Dacă imaginile
raster se suprapun, va fi afişat întotdeauna ultimul. La afişarea rasterelor se poate obŃine afişarea
transparentă a imaginilor raster cu setarea Afişare transparentă din meniul OpŃiuni raster.
Elementele grafice din lucarerea curentă vor fi afişate după ultimul raster din listă.
46
Fişierele raster nou deschise au coordonata colŃului stânga-jos egală cu (500000, 500000) în
afară de cele orientate.
Rasterul curent se selectează cu mouse-ul.
Pentru orientarea rasterului curent folosiŃi meniul Orientare raster.
Pentru afişarea rasterului curent folosiŃi meniul Căutare raster.
Adaugă
După selectarea butonului, va apare fereastra de selectare standard a fişierelor. Fişierul raster
selectat în această fereastră se va plasa după ultimul raster din listă. Dacă se selectează odată mai
multe fişiere, acestea se vor adăuga unul după altul la listă.
Adaugă*
Adăugarea tuturor fişierelor raster găsite în subdirectoarele unui director selectat.
Şterge
Eliminarea fişierului raster curent din listă (nu se va şterge de pe calculator).
Butoanele
Modificarea poziŃiei, deci şi al ordinii de afişare al rasterelor.
47
V.2.7. Parcelare
Sens
Sensul de progresie al parcelării.
OpŃiuni
SuprafeŃe diferite
Înaintea fiecărei subparcele se cere definirea suprafeŃei subparcelei, altfel parcela se va
împărŃi la subparcele cu suprafeŃe egale.
DirecŃii diferite
Înaintea fiecărei subparcele se cere definirea direcŃiei de parcelare, altfel se cere numai o
singură dată şi laturile parcelelor obŃinute vor fi paralele.
Număr subparcele
Dacă se introduce o valoare (n), parcela se va împărŃi la n părŃi egale. Subparcelele obŃinute vor
avea suprafaŃa egală cu suprafaŃa totală / n.
SuprafaŃa subparcele
Dacă se introduce o valoare (s), subparcelele obŃinute vor avea suprafaŃa egală cu s.
Deschide fereastra de plotare MapSys. În fondul acestei fereastre apare foaia configurată pentru
plotterul/imprimanta, în submeniul Configurare Plotter. Ferestrele de lucrare apar pe suprafaŃa
foii în poziŃia şi dimensiunile relative la foaia de lucru selectată, sub forma de dreptunghiuri care
încadrează zona de lucrare curentă. Dacă sunt deschise mai multe ferestre, fereastra curenta se
poate alege prin selectarea unui punct în interiorul ferestrei dorite sau prin selectarea chenarului
de deasupra şi apăsarea butonului Tab. Dimensiunile ferestrei curente se pot modifica cu
ajutorul mouse-ului sau prin introducerea valorilor exacte în mm de la originea foii, adică faŃă de
48
colŃul din Stânga-Sus cu ajutorul butonului Dimensiune. Prin selectarea şi deplasarea
dreptunghiurilor negre mici de pe încadrarea ferestrei, se pot modifica manual dimensiunile
acesteia. Deplasarea ferestrelor se face prin selectarea unui punct în interior şi deplasarea cu
mouse-ul, în timp ce butonul din stânga al acestuia este apăsat. Ferestrele se pot suprapune
manual prin deplasare, sau cu valori exacte selectând butonul Corelare.
Cu ajutorul butonului Foaie de plan este posibilă crearea unor foi de dimensiuni standard la o
anumită scară, cu racordare perfectă între foile vecine şi cu înscrierea textelor extracadru
conform normelor ANCPI.
Cu funcŃia Layout este posibilă automatizarea generării desenelor şi arhivarea acestora în format
PDF (Portable Document Format - Adobe) sau trimiterea acestora la plotter.
FuncŃiile apelabile prin combinaŃii de taste se pot folosi în ferestra de plotare. Acestea sunt:
Alt+A Redesenare
Alt+C Scara
Alt+D Dimensiuni afişaj
Alt+L Limite afişaj
Alt+P Parametrii
Alt+R ReferinŃe
Alt+S Straturi
Alt+X Ieşire
F1 Help
F2 Salvare
F3 Deschide lucrare
F4 Deplasare
F5 Mărire/Micşorare
Print
Apelează fereastra comenzilor de imprimare al plotterului/imprimantei selectate.
Setup
Afişează fereastra Configurare imprimantă.
Dimensiune
Setarea poziŃiei şi dimensiunilor ferestrei lucrării, în fereastra de plotare. DistanŃele sunt
măsurate de la colŃul din stânga-sus a foii de lucru curente, şi se referă la colŃul din stânga-sus a
ferestrei lucrării.
49
Apelarea acestei ferestre se poate face şi prin dublu-clic în fereastra lucrării.
Corelare
Efectuează corelarea ferestrei curente faŃă de ultima fereastră deschisă sau selectată. Punctele de
corelare sunt definite de puncte caracteristice ale ferestrelor în câte trei poziŃii pe orizontală şi pe
verticală. Aceste puncte sunt definite unic în ambele ferestre de lucrare, în fereastra Corelare,
secŃiunea Laturi corelate. Corelarea se efectuează prin suprapunerea punctului de corelare al
ferestrei curente peste punctul de corelare al ferestrei anterioare.
Vertical: - jos
- centru
- sus
Orizontal: - stânga
- centru
- dreapta
Zoom In
Mărirea imaginii ferestrei de plotare.
Zoom Out
Micşorarea imaginii ferestrei de plotare.
Mărirea/micşorarea imaginii se poate face şi atinci când apare cursorul Lupă, prin apăsarea
butonului din stânga al mouse-ului.
Close
Închiderea ferestrei de plotare
50
VI.1. Memoriu Tehnic
1) DENUMIREA LUCRARII
2) BENEFICIARUL LUCRARII
1) EXECUTANTUL LUCRARII
AIRINEI MARIUS-DANIEL
2) OBIECTUL LUCRARII
3) SCOPUL LUCRARII
4) AMPLASAMENTUL TERENULUI
51
1. Am stationat in punctul 1-(Pil. Dealu Mitoc) si am masurat directii unghiulare
orizontale catre punctule: 530;531;533;548 si 1000 de coordonate cunoscute ,
si catre punctul nou 2.O data cu directiile orizontale am masurat si distantele
orizontale catre acesta
2. Am stationat in punctul nr.2 si am masuarat directii orizontale si distante
orizontale catre punctul nr. 1 si punctul de statie nou 3 si punctele radiate
119;120;121.....154
3. Analoga am realizat aceleasi masuratori in statiile 3;4;5;6 si 7
Elemente cunoscute.
Tabelul V.1
Nr. Coordonate rectangulare
pct. X (m) Y (m)
1 2 3
1 688451.550 594309.972
1000 692443.294 593747.102
52
X
θ N N
0
N N
θ θ
2 N 4 4 D (X,Y)
A (X,Y) θ 2 θn
1 1 N
l θ n
1-2 l 2 3 3 4
2-3 n-1 θ
B= 1 (X,Y,H) n-1 C= n (X,Y,H)
3
n-1 Y
y y y y
1-2 2-3 3-4 n-1,n
Y YC
B
lij j
hij
ij
i d ij
Etape de calcul:
I - Calculul distanŃelor orizontale şi a diferenŃelor de nivel
d ij = l ij ∗ cos α ij
δhij = d ij ∗ tgα ij
1. Calculul orientărilor
a) Calculul orientărilor laturilor de sprijin
∆y
Θ AB = arctg ∆x AB
AB
∆y CD
Θ CD = arctg ∆x
CD
53
Θ1′ = Θ 0 + ω1
Θ′2 = Θ1′ + ω2
−−−−−−−−−−−−−
Θ′n −1 = Θ′n − 2 + ωn −1
Θ′n = Θ′n −1 + ωn
n
Θ′n = Θ 0 + ∑ ωi ± n
i =1
∑ δx′ = ∑ d cos Θ
ij ij i ∑ δy ′ = ∑ d
ij ij sin Θ i
∑ δxi '+cx = ∆X BC
∑ δyi '+c y = ∆YBC
∑ δhi '+ch = ∆H BC
b) Calculul corecŃiilor de închidere pe coordonate
Rezultă corecŃiile de închidere pe coordonate:
54
c x = ( X C − X B ) − ∑ δxij′
c y = (YC − YB ) − ∑ δy ij′
c h = (H C − H B ) − ∑ δhij′
corectia totala : c = c x2 + c y2
Toleranta este :
D g
T = ± 0,003 D + , pentru intravilan si terenuri cu panta < 5
5000
D g
T = ± 0,0045 D + , pentru extravilan si terenuri cu panta > 5
1733
Th = 0,2 D[km ]
se verifica daca :
c≤T
c h ≤ Th
c) Calculul corecŃiilor unitare
c [mm / m ]
kx = x
∑ d ij
cy
ky = [mm / m ]
∑d ij
ch [mm / m ]
kh =
∑d ij
∑ qx ij
= k x ∗ ∑ d ij =c x ∑ qy ij
= k y ∗ ∑ d ij =c y
55
qh1, 2 = k h * d1,2
qh2,3 = k h * d 2,3
−−−−−−−−−−−−−−
qhn −1,n = k h * d n −1, n
∑ qh ij
= k h ∗ ∑ d ij =ch
∑ δh ij = ∑ δh '+c
i h =H C − H B
3. Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire
X 2 = X 1 + δx1,2 Y2 = Y1 + δy1,2
X 3 = X 2 + δx2,3 Y3 = Y2 + δy2,3
−−−−−−−−−−−− −−−−−−−−−−−−
X n = X n −1 + δxn −1, n Yn = Yn −1 + δy n −1, n
H 2 = H 1 + δh1,2
H 3 = H 2 + δh2,3
−−−−−−−−−−−−
H n = H n −1 + δhn −1, n
• Acest mod de abordare conduce la modificarea geometriei traseului prin
compensarea orientărilor.
• Unghiurile şi orientările din punctele de sprijin influenŃează cu imprecizia lor
tot calculul de compensare.
56
VI.2.3 Intocmire schite si planuri
S-au intocmit schite de teren care impreuna cu datele din masuratori au stat la baza
realizarii planului de situatie.
VI.2.4 Trasarea
A fost intocmit la birou planul la scara 1:1000 si s-a efectuat la teren trasarea acestuia. S-
a stationat in primul punct de drumuire si s-a vizat punctul de coordonate cunoscute anterior.S-a
introdus in aparat orientarea rezultata din proiect si s-a rotit aparatul pana cand la cercul
orizontal s-a obtinut valoarea orientarii calculate a primului punct radiat.S-a continuat cu
punctele ce definesc colturile parcelei radiate din prima statie de drumuire si s-a trecut la cea dea
doua statie trasarile facandu-se prin aceeasi metoda.Metoda s-a aplicat la toate cele sase statii de
drumuire realizandu-se trasarea in teren a tuturor colturilor parcelei.
PUNCTE NOI
NR. PCT. X Y
688632.199 593578.584
2
688706.124 593572.500
3
688693.477 593502.909
4
688676.576 593401.498
5
688759.161 593404.998
6
57
PUNCTE RADIATE X Y
1 688451.550 594309.972
2 688631.639 593578.507
3 688705.563 593572.416
4 688692.913 593502.826
5 688676.007 593401.416
6 688758.592 593404.912
7 688828.053 593433.962
30 688537.692 593373.105
31 688538.503 593366.922
32 688545.817 593375.644
33 688550.922 593375.732
34 688556.145 593376.089
35 688557.142 593370.202
36 688553.747 593384.539
37 688553.084 593410.548
38 688549.853 593410.951
39 688546.627 593410.414
40 688539.402 593405.873
41 688540.073 593452.037
42 688536.223 593516.107
43 688538.079 593528.607
44 688541.381 593553.739
45 688541.615 593543.735
46 688545.429 593591.713
47 688542.597 593600.779
48 688549.001 593630.746
49 688551.607 593656.127
50 688555.254 593659.358
51 688543.755 593670.645
52 688599.908 593653.101
53 688606.091 593696.184
54 688619.057 593689.386
55 688631.404 593687.554
56 688640.796 593691.360
57 688646.154 593685.342
58 688658.471 593683.609
59 688667.840 593687.479
60 688673.257 593681.421
61 688685.632 593679.752
62 688694.696 593683.699
63 688700.389 593677.623
64 688712.754 593675.867
65 688722.966 593679.501
66 688718.700 593669.479
67 688714.086 593634.913
68 688741.029 593620.091
69 688742.001 593628.553
70 688745.011 593630.804
71 688754.211 593627.043
72 688762.053 593628.201
73 688761.893 593573.594
74 688757.436 593566.746
75 688750.132 593567.805
76 688756.720 593574.350
77 688759.760 593574.196
78 688759.868 593590.597
79 688756.990 593590.544
80 688763.758 593558.446
81 688766.454 593540.945
82 688769.334 593538.677
83 688768.115 593528.627
58
84 688767.768 593527.986
85 688783.865 593479.583
86 688793.525 593481.875
87 688792.776 593463.827
88 688751.251 593503.048
89 688739.155 593504.764
90 688716.790 593532.053
91 688716.543 593529.611
92 688715.456 593532.306
93 688728.533 593560.891
94 688729.375 593566.381
95 688744.589 593564.080
96 688717.029 593563.869
97 688712.526 593560.679
98 688686.060 593577.305
99 688658.835 593581.009
100 688631.832 593584.939
101 688624.160 593581.932
102 688604.639 593588.886
103 688599.004 593578.793
104 688580.718 593581.390
105 688585.938 593586.547
106 688578.617 593588.320
107 688565.825 593553.430
108 688555.974 593554.915
109 688555.266 593549.188
110 688556.485 593538.259
111 688554.602 593524.564
112 688542.915 593527.947
113 688572.601 593524.845
114 688561.477 593508.837
119 688613.590 593576.645
120 688631.779 593574.087
121 688646.596 593571.963
122 688664.799 593569.390
123 688679.533 593567.297
124 688697.720 593564.711
125 688703.977 593564.329
126 688701.644 593567.563
127 688698.593 593568.707
128 688707.868 593564.839
129 688706.789 593567.845
130 688704.976 593569.764
131 688697.930 593572.196
132 688701.754 593564.314
133 688685.567 593573.981
134 688680.381 593574.793
135 688676.145 593575.765
136 688680.011 593570.792
137 688670.926 593576.129
138 688665.355 593572.673
139 688658.488 593577.703
140 688643.753 593579.767
141 688646.449 593575.118
142 688633.507 593577.114
143 688631.197 593581.625
144 688628.410 593583.740
145 688626.521 593587.709
146 688631.713 593623.380
147 688628.517 593623.947
148 688623.685 593591.324
149 688621.176 593586.875
150 688617.599 593583.647
151 688613.721 593580.099
59
152 688603.886 593585.783
153 688602.192 593581.649
154 688581.893 593588.983
158 688710.106 593567.427
159 688704.322 593549.117
160 688707.582 593548.626
161 688718.676 593546.811
162 688706.174 593533.620
163 688702.723 593509.527
164 688689.697 593508.202
165 688695.497 593507.293
166 688697.845 593509.317
167 688697.078 593508.348
170 688697.972 593516.635
171 688696.027 593524.410
172 688708.823 593500.502
173 688711.805 593506.738
174 688714.071 593502.978
175 688713.275 593493.882
176 688707.805 593491.418
177 688709.479 593490.403
178 688708.169 593481.072
179 688723.923 593492.105
180 688725.312 593501.769
181 688736.388 593486.701
182 688687.559 593493.495
183 688669.332 593496.032
184 688654.623 593498.124
185 688656.749 593512.912
186 688636.434 593500.714
187 688623.780 593517.565
188 688621.686 593502.796
189 688603.481 593505.388
190 688590.821 593522.282
191 688588.709 593507.540
192 688570.513 593510.092
193 688553.258 593515.335
194 688541.043 593515.423
195 688561.307 593512.483
196 688555.948 593512.860
197 688560.926 593516.107
198 688570.044 593520.066
199 688568.092 593513.302
200 688695.855 593493.039
201 688699.520 593490.400
202 688700.824 593486.692
203 688699.474 593482.729
204 688695.111 593483.383
205 688706.011 593481.483
206 688706.705 593478.551
207 688710.639 593477.237
208 688713.101 593473.814
209 688708.188 593473.851
210 688704.829 593470.939
211 688686.382 593503.682
212 688676.151 593505.093
217 688679.577 593436.947
218 688676.710 593417.719
219 688672.736 593418.163
220 688684.041 593406.190
221 688646.635 593441.616
222 688580.749 593450.975
223 688599.676 593393.842
224 688648.074 593402.187
60
225 688651.793 593400.794
226 688705.979 593448.684
227 688699.475 593411.231
228 688700.449 593411.392
229 688701.288 593409.261
230 688696.740 593410.545
231 688699.224 593406.900
232 688707.163 593403.012
233 688728.196 593413.718
234 688731.653 593407.240
235 688734.054 593401.110
236 688673.767 593390.610
237 688680.540 593398.261
238 688686.223 593402.489
239 688689.563 593407.681
240 688742.664 593443.991
243 688677.762 593424.485
244 688710.938 593448.428
245 688752.118 593468.514
246 688748.588 593484.916
247 688758.151 593513.660
248 688766.849 593513.140
249 688753.094 593537.017
250 688761.956 593441.317
251 688778.192 593439.057
252 688784.877 593450.098
253 688790.554 593424.510
254 688777.695 593422.220
255 688802.671 593419.657
256 688804.723 593413.563
263 688779.830 593450.847
264 688787.372 593468.586
265 688783.772 593479.558
266 688785.408 593484.859
267 688774.031 593493.547
268 688770.348 593494.424
269 688763.441 593503.252
500 685456.100 586592.410
513 685632.020 589785.840
530 681749.021 591738.958
531 687290.563 588910.199
532 684495.000 593534.006
533 684463.030 593569.322
548 685190.509 595536.201
550 687840.448 592715.194
564 684435.742 597648.116
1000 692443.294 593747.102
1 1.500
525 0.000 100.4018 219.0486 1.500
548 0.000 98.2134 247.4508 1.500
533 0.000 99.6196 282.0358 1.500
530 0.000 99.3828 293.6664 1.500
531 0.000 99.6696 356.8658 1.500
1000 0.000 99.8562 61.4294 1.500
30 943.297 104.6244 376.1850 1.500
61
31 949.511 104.5934 376.2012 1.500
32 941.557 104.6352 376.7492 1.500
33 941.984 104.6234 377.0940 1.500
34 942.171 104.6000 377.4484 1.500
35 948.116 104.5704 377.4710 1.500
36 933.600 104.7072 377.3498 1.500
37 907.757 104.8462 377.5042 1.500
38 906.910 104.7652 377.2814 1.500
39 907.088 104.7544 377.0516 1.500
40 910.974 104.8350 376.5146 1.500
41 865.234 105.0798 376.8934 1.500
42 801.377 105.5264 377.1124 1.500
43 789.085 105.5074 377.3692 1.500
44 764.643 105.7358 377.8748 1.500
45 774.477 105.5800 377.7966 1.500
46 727.621 106.0288 378.6218 1.500
47 718.357 106.1510 378.4764 1.500
48 689.616 106.3630 379.4198 1.500
49 664.963 106.5468 380.0150 1.500
50 662.334 106.5606 380.4106 1.500
51 649.528 106.6988 379.4664 1.500
52 676.729 106.3084 384.4890 1.500
53 636.472 106.7116 386.0504 1.500
54 646.236 106.5788 387.1314 1.500
55 651.302 106.5324 388.2558 1.500
56 650.308 106.5148 389.2478 1.500
57 657.578 106.4208 389.5750 1.500
58 662.974 106.3776 390.6602 1.500
59 662.248 106.3156 391.6370 1.500
60 669.691 106.2172 391.9358 1.500
61 675.451 106.1688 392.9884 1.500
62 674.933 106.1266 393.9238 1.500
63 682.631 106.0590 394.2150 1.500
64 688.855 106.0080 395.2234 1.500
65 689.392 105.9284 396.2276 1.500
66 696.922 105.8634 395.5046 1.500
67 727.163 105.6442 393.9606 1.500
68 750.844 105.3974 395.6404 1.500
69 743.445 105.4410 395.9988 1.500
70 742.548 105.4286 396.3130 1.500
71 749.668 105.3886 396.9056 1.500
72 751.782 105.3368 397.5548 1.500
73 801.621 105.0550 395.7398 1.500
74 806.203 105.0146 395.2038 1.500
75 802.492 105.0484 394.6984 1.500
76 798.913 105.0486 395.3822 1.500
77 800.209 105.0288 395.6016 1.500
78 785.199 105.1262 396.1252 1.500
79 784.125 105.1360 395.9080 1.500
80 816.250 104.9444 395.4140 1.500
81 833.389 104.8262 395.0904 1.500
82 836.551 104.7866 395.2282 1.500
83 845.390 104.7574 394.8540 1.500
84 845.874 104.7766 394.8116 1.500
85 896.663 104.5166 394.5822 1.500
86 898.119 104.4530 395.2800 1.500
87 914.560 104.4270 394.7510 1.500
88 863.218 104.7914 392.9874 1.500
89 857.487 104.8286 392.1876 1.500
90 824.554 105.1224 391.2672 1.500
91 826.725 105.0564 391.1882 1.500
92 823.856 105.0972 391.1756 1.500
93 801.265 105.1522 392.8952 1.500
94 796.424 105.1792 393.1112 1.500
62
95 803.901 105.0400 394.1794 1.500
96 794.648 105.2768 392.1108 1.500
97 796.094 105.2062 391.6846 1.500
98 772.083 105.4310 390.0686 1.500
99 760.751 105.5570 387.9850 1.500
100 750.131 105.7218 385.8630 1.500
101 751.271 105.7446 385.1678 1.500
102 740.259 105.8360 383.6658 1.500
103 749.079 105.8746 383.0164 1.500
104 743.140 105.9144 381.5182 1.500
105 738.995 105.9278 382.0408 1.500
106 735.945 105.9374 381.4436 1.500
107 768.264 105.7652 379.8918 1.500
108 765.412 105.8014 379.0968 1.500
109 770.968 105.7612 378.9736 1.500
110 781.918 105.6808 378.9516 1.500
111 795.148 105.5466 378.6534 1.500
112 790.381 105.5904 377.7520 1.500
113 797.399 105.5264 380.0866 1.500
114 811.558 105.4060 379.0290 1.500
2 756.335 105.7042 385.7160 1.500
9999 0 0 0 0
2 1.650
1 756.319 94.3232 244.6984 1.500
504 0.000 98.3282 324.0704 1.500
525 0.000 94.8854 247.8972 1.500
119 18.163 102.8284 335.8724 1.500
120 4.478 110.1104 31.3466 1.500
121 16.327 100.7826 103.0768 1.500
122 34.390 100.1230 112.2490 1.500
123 49.191 99.2908 114.6936 1.500
124 67.506 100.1404 116.2280 1.500
125 73.722 99.0468 117.0092 1.500
126 70.863 99.0456 119.4578 1.500
127 67.676 98.9916 120.0782 1.500
128 77.454 98.9916 118.0354 1.500
129 75.913 98.9312 120.3586 1.500
130 73.866 98.9554 121.7762 1.500
131 66.599 98.9956 123.2880 1.500
132 71.540 99.3588 116.6158 1.500
133 54.123 99.0590 123.9998 1.500
134 48.888 99.0590 124.4894 1.500
135 44.594 99.1486 125.4140 1.500
136 48.987 99.1756 119.2622 1.500
137 39.362 99.1706 125.4818 1.500
138 34.218 99.4436 118.4222 1.500
139 26.862 99.4452 127.4256 1.500
140 12.179 99.9334 135.9304 1.500
141 15.193 100.0914 115.0098 1.500
142 2.345 107.2138 88.5546 1.500
143 3.158 104.5754 238.3042 1.500
144 6.154 102.4396 264.5314 1.500
145 10.534 101.8208 261.6424 1.500
146 44.873 100.1574 229.2260 1.500
147 45.548 100.2010 233.6982 1.500
148 15.089 101.5030 264.6874 1.500
149 13.404 101.8380 286.3844 1.500
150 14.960 102.1658 306.9876 1.500
151 18.001 102.3346 323.6872 1.500
152 28.705 101.9670 313.0064 1.500
153 29.632 102.1838 322.5632 1.500
154 50.856 101.7088 316.1168 1.500
3 74.186 98.8908 124.0970 1.500
9999 0 0 0 0
63
3 1.560
2 74.188 101.3572 244.5828 1.500
504 0.000 98.3752 244.5666 1.500
158 6.747 99.8268 396.8356 1.500
159 23.344 102.0682 346.4276 1.500
160 23.886 101.9014 355.2038 1.500
161 28.771 101.0684 379.9468 1.500
162 38.806 100.9976 350.8182 1.500
163 62.957 100.6858 346.9424 1.500
164 66.152 100.9002 334.3946 1.500
165 65.899 100.5046 340.0526 1.500
166 63.571 100.4938 342.0676 1.500
167 64.630 100.5044 341.4334 1.500
4 70.733 100.5498 338.3682 1.500
9999 0 0 0 0
4 1.560
3 70.730 99.3702 339.4536 1.500
170 14.706 100.2556 328.5452 1.500
171 21.808 100.3286 341.7802 1.500
172 16.079 100.1944 241.6678 1.500
173 19.293 100.1402 263.8986 1.500
174 21.159 99.7920 251.3582 1.500
175 22.240 99.9184 224.5524 1.500
176 18.760 100.3350 209.2852 1.500
177 20.707 99.8114 209.9378 1.500
178 26.602 96.9058 189.8374 1.500
179 32.812 99.5154 229.7098 1.500
180 32.418 99.3976 248.8252 1.500
181 46.373 99.2046 228.2904 1.500
182 10.760 101.2064 117.7384 1.500
183 24.546 101.3482 68.7610 1.500
184 38.584 101.1912 58.6812 1.500
185 37.552 101.3272 33.5860 1.500
186 56.528 101.1962 53.2818 1.500
187 70.700 101.2580 37.5296 1.500
188 71.244 101.3836 50.9282 1.500
189 89.486 101.2550 49.0784 1.500
190 103.951 101.3108 38.9128 1.500
191 104.334 101.3484 48.0236 1.500
192 122.636 101.1624 47.1270 1.500
193 140.234 101.0734 45.2144 1.500
194 152.412 101.0528 45.6332 1.500
195 131.979 101.0834 46.2384 1.500
196 137.349 101.0064 46.2460 1.500
197 132.654 100.1262 44.5174 1.500
198 124.096 101.2378 42.0270 1.500
199 125.281 101.1844 45.5712 1.500
200 10.221 100.7766 169.4902 1.500
201 14.074 100.3894 182.0096 1.500
202 17.970 100.4820 179.9254 1.500
203 21.147 98.5200 170.9912 1.500
204 19.567 100.1004 158.0676 1.500
205 25.042 100.2954 185.9432 1.500
206 27.920 100.1580 183.7942 1.500
207 31.129 99.9636 189.4692 1.500
208 35.345 99.9026 189.6032 1.500
209 32.755 100.1260 181.7864 1.500
210 34.041 99.8410 173.6680 1.500
211 6.587 100.4912 42.6036 1.500
212 16.916 100.8490 42.3440 1.500
5 102.813 99.4824 140.3854 1.500
9999 0 0 0 0
5 1.560
4 102.801 100.5016 72.4578 1.500
64
215 0.000 98.3796 175.0576 1.500
216 0.000 98.5170 238.4274 1.500
217 35.718 101.3662 76.5994 1.500
218 16.318 100.0482 80.2304 1.500
219 17.066 98.8168 95.2554 1.500
220 9.349 98.1252 17.1074 1.500
221 49.806 101.7660 123.1446 1.500
222 107.418 101.7152 152.4336 1.500
223 76.711 100.7370 189.2702 1.500
224 27.945 99.3284 181.2180 1.500
225 24.224 99.1524 184.6094 1.500
226 55.971 99.4572 46.9982 1.500
227 25.441 98.9848 8.1920 1.500
228 26.405 98.6912 7.6434 1.500
229 26.474 98.8310 2.1284 1.500
230 22.654 99.4972 9.3780 1.500
231 23.858 99.0662 397.7416 1.500
232 31.209 98.2370 386.2318 1.500
233 53.625 99.0540 397.7114 1.500
234 55.966 98.4574 389.6128 1.500
235 58.063 98.5178 382.6386 1.500
236 11.038 98.7962 269.9592 1.500
237 5.539 95.1698 344.2596 1.500
238 10.280 97.4218 389.6352 1.500
239 14.935 99.0630 10.5328 1.500
240 79.094 99.6996 19.1600 1.500
6 82.681 98.5262 385.6668 1.500
9999 0 0 0 0
6 1.420
5 82.673 101.4620 138.5654 1.500
243 83.194 101.6386 120.7436 1.500
244 64.537 100.6508 88.7556 1.500
245 63.938 100.9184 42.3264 1.500
246 80.631 100.6154 43.7878 1.500
247 108.756 99.3106 36.1266 1.500
248 108.544 99.6760 31.0210 1.500
249 132.222 99.6144 38.5164 1.500
250 36.600 102.9558 30.0024 1.500
251 39.377 101.0866 2.6948 1.500
252 52.276 100.2626 2.3274 1.500
253 37.492 100.1806 370.8866 1.500
254 25.779 100.6278 382.7328 1.500
255 46.495 98.3462 356.4198 1.500
256 46.950 98.3792 347.6702 1.500
7 75.295 99.1656 361.0820 1.500
9999 0 0 0 0
7 1.540
6 75.290 100.3576 210.4082 1.500
513 0.000 98.5776 239.4052 1.500
525 0.000 96.1178 112.8518 1.500
263 51.103 101.2536 163.7570 1.500
264 53.422 99.5534 140.3074 1.500
265 63.561 100.4504 134.2666 1.500
266 66.403 100.4490 129.5968 1.500
267 80.431 100.4808 132.0838 1.500
268 83.584 100.6446 133.7134 1.500
269 94.745 100.6444 132.9750 1.500
9999 0 0 0 0
65
VI.3.3 CALCULUL SUPRAFETELOR – fişier ASCII
SISTEM DE COORDONATE STEREO 70
JudeŃul . . . SUCEAVA
Denumirea unităŃii administrativ-teritoriale . .SUCEAVA
Cod SIRSUP . . . 146272
I. INVENTAR DE COORDONATE PUNCTE CONTUR PARCELA
NRCAD : 1CC
SUPRAFATA : 59156.2685
PERIMETRUL : 1055.38
66
NRCAD : C1
SUPRAFATA : 1049.1630
PERIMETRUL : 150.95
NRCAD : C3
SUPRAFATA : 1048.4124
PERIMETRUL : 150.88
NRCAD : C2
SUPRAFATA : 1049.6716
PERIMETRUL : 150.95
NRCAD : C4
SUPRAFATA : 1050.4163
PERIMETRUL : 150.97
NRCAD : C11
SUPRAFATA : 231.3900
PERIMETRUL : 70.15
NRCAD : C9
SUPRAFATA : 285.0001
PERIMETRUL : 79.49
Nr. punct 1 Nr. punct 2 Orientare Distanta X Y
1090 1089 90.8504 9.30 688738.270 593477.030
1089 181 190.4670 3.24 688739.602 593486.234
181 177 191.2934 27.16 688736.394 593486.718
177 178 291.1128 9.42 688709.487 593490.421
178 1090 391.4608 30.37 688708.176 593481.091
67
NRCAD : C21
SUPRAFATA : 174.0258
PERIMETRUL : 59.47
NRCAD : C16
SUPRAFATA : 1051.0904
PERIMETRUL : 151.01
NRCAD : C17
SUPRAFATA : 1050.0860
PERIMETRUL : 150.92
NRCAD : C18
SUPRAFATA : 1050.6103
PERIMETRUL : 150.92
NRCAD : C19
SUPRAFATA : 1058.1941
PERIMETRUL : 151.31
NRCAD : C25
SUPRAFATA : 1265.6119
PERIMETRUL : 227.95
68
NRCAD : C24
SUPRAFATA : 1261.6957
PERIMETRUL : 227.72
Nr. punct 1 Nr. punct 2 Orientare Distanta X Y
58 57 191.1113 12.44 688658.458 593683.699
57 1118 290.9768 56.45 688646.141 593685.430
1118 1117 291.0579 7.00 688638.167 593629.548
1117 100 290.9834 37.96 688637.187 593622.617
100 1012 390.9868 12.44 688631.828 593585.033
1012 58 90.9845 101.44 688644.141 593583.278
NRCAD : C23
SUPRAFATA : 1267.0963
PERIMETRUL : 227.95
NRCAD : C22
SUPRAFATA : 1265.4874
PERIMETRUL : 227.65
NRCAD : C15
SUPRAFATA : 104.4810
PERIMETRUL : 41.57
NRCAD : C12
SUPRAFATA : 222.3603
PERIMETRUL : 75.02
NRCAD : C13
SUPRAFATA : 85.4873
PERIMETRUL : 41.89
NRCAD : C11
SUPRAFATA : 48.2307
PERIMETRUL : 38.52
69
NRCAD : C7
SUPRAFATA : 766.0092
PERIMETRUL : 124.61
NRCAD : C8
SUPRAFATA : 225.8892
PERIMETRUL : 61.34
NRCAD : C10
SUPRAFATA : 130.4084
PERIMETRUL : 47.36
NRCAD : C14
SUPRAFATA : 23.9279
PERIMETRUL : 17.34
NRCAD : C6
SUPRAFATA : 432.3298
PERIMETRUL : 91.05
NRCAD : C5
SUPRAFATA : 27.3802
PERIMETRUL : 21.70
70
VI.3. 4. CALCULUL DRUMUIRII
Prima statie:
Drumuire
Statia:1 Orientare:315.3630
Punct calculat: Nr: 2 X:688631.836 Y:593578.567
Corectii[m]: X: -0.222 Y: -0.007
Statia:2 Orientare:394.7587
Punct calculat: Nr: 3 X:688705.728 Y:593572.467
Corectii[m]: X: -0.032 Y: -0.001
Statia:3 Orientare:288.5411
Punct calculat: Nr: 4 X:688693.035 Y:593502.878
Corectii[m]: X: -0.030 Y: -0.001
Statia:4 Orientare:289.4700
Punct calculat: Nr: 5 X:688676.063 Y:593401.471
Corectii[m]: X: -0.044 Y: -0.001
COMPENSAREA DRUMIRII
S.C. AVICOLA ITCANI S.A
Date generale
Data : 2010-07-12 12:40:58
Sistem de coordonate : X -> NORD
Unitatea de masura a directiilor: Centezimal
Unghi vertical : Zenital
Metoda de masurare a distantelor: Inclinata
71
Reducere la nivelul marii : Nu
Coeficient de scara : 1.000000
Total puncte : 13
Puncte fixe : 8
Numar necunoscute : 10
Numar masuratori : 30
Numar masuratori suplimentare : 20
Statia 1
Unghi de orientare initial 329.6521 Unghi de orientare comp 329.6521
Dif[sec] -0.85
72
548 247.4508 247.4508 -0.28 177.1028
533 282.0358 282.0365 7.45 211.6886
530 293.6664 293.6660 -4.04 223.3181
531 356.8658 356.8655 -3.48 286.5175
1000 61.4294 61.4299 4.59 391.0819
2 385.7160 385.7161 0.63 315.3681
Statia 2
Unghi de orientare initial 270.6697 Unghi de orientare comp 270.6697
Dif[sec] 0.07
Statia 3
Unghi de orientare initial 350.1839 Unghi de orientare comp 350.1846
Dif[sec] 6.93
Statia 4
Unghi de orientare initial 149.0985 Unghi de orientare comp 149.1018
Dif[sec] 33.21
Statia 5
Unghi de orientare initial 17.0261 Unghi de orientare comp 17.0322
Dif[sec] 61.39
Statia 6
Unghi de orientare initial 64.1317 Unghi de orientare comp 64.1319
Dif[sec] 2.44
Statia 7
Unghi de orientare initial 14.8018 Unghi de orientare comp 14.7940
Dif[sec] -77.63
73
1 2 753.308 753.309 0.027
2 1 753.307 753.309 0.211
2 3 74.175 74.172 -0.265
3 2 74.171 74.172 0.092
3 4 70.730 70.732 0.181
4 3 70.727 70.732 0.565
4 5 102.810 102.808 -0.192
5 4 102.798 102.808 0.985
5 6 82.659 82.650 -0.916
6 5 82.651 82.650 -0.157
6 7 75.289 75.291 0.240
7 6 75.289 75.291 0.211
74
3. EXTRAS DE APARATURA, ANEXE SI MATERIALE
Nr. Crt. Denumire Cantitate
1 Aparat 1
2 Ruleta metalica 50 m 1
3 Calculator de buzunar 1
4 Tarusi de lemn 5
5 Ciocan 3 kg 1
7 Caiet de teren 1
8 Top hartie 1
4. DEVIZ ESTIMATIV
Indicator Denumire articol U.M. Cantitate Ore Specialisti Total ore
art. Deviz norme forta de
medii/u. munca. Ore
m. necesare
dupa deviz
OA 5 Proiect pentru executarea 4,32 + 1348 14 28,2 39
ridicarilor topografice 18,00/s
OA 24 Recunoasterea terenului in 16,52 5 491,2 16,52 17
operatiile topografice
11,95 5 517 23,9 24
4,70 5 282 14,1 15
3,69 5 221,4 73,8 74
OC 9 0,05 5 3 0,05 1
OD 8 Pichetarea punctelor 5
topografice
1,08 5 64,8 10,8 11
OF 1 Masurarea directa a distantelor 2,03 5 121,8 6,09 7
OM 1 Inregistrarea coordonatelor 0,30 4 18 7,8 8
OU 17 Verificarea ridicarii detaliilor 4,41 5 164,6 0,147 1
topografice prin metode clasice
75
BIBLIOGRAFIE
Manea Raluca
• Ghid de rezolvare a problemelor de topografie
• Topografie, note de curs
Mircea Grigore
• Cadastru Note de curs
M. Neamtu, E. Ulea
• Instrumentele topografice si geodezice
• Editura Tehnica Bucuresti, 1982
M. Neamtu, M. Taub
• Topografie I, II – Institutul de Constructii
• Bucuresti, 1979
Aurel Rusu
• Topografie – Geodezie
• Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982
V. Ursea, F. Stoica
• Cadastru – indrumator de lucrari practice si proiect I.C.B.,
• 1978
76