Disciplina: MANAGEMENT

SEMINARUL 3

ŞCOLI, CURENTE ŞI METODE DE CONDUCERE ÎN MANAGEMENTUL

CONTEMPORAN

1. Răspundeţi cu adevărat sau fals şi argumentaţi

alegerea făcută
1. Conducerea prin rezultate detectează cu anticipaţie problemele condiţiilor generale
ale întreprinderii.(F)
2. Diferitele nivele ierarhice sunt informate numai cu privire la nerealizări în
conducerea prin excepţie.(A)
3. Peter Drucker a considerat că: „Primul pas într-o strategie a creşterii nu este să
hotărăşti unde şi cum să creşti, ci să decizi ce să abandonezi”.(A)
4. Conducerea previzională are ca punct de plecare efortul de descifrare a viitorului.
(A)
5. Urmăreşte să asigure eficienţa activităţii prezente şi viitoare prin extrapolarea
aspectelor pozitive din trecut în viitor -conducerea prin inovare.(F)
6. Şcoala conducerii prin matematică pune accentul pe relaţiile interpersonale.(F)
7. Şcoala deciziei se concentrează asupra selectării din mai multe variante a unui
anumit curs de acţiune.(A)
8. Şcoala empirică se bazează în mod hotărâtor pe analiza studiilor de caz.(A)
9. Conducerea prin proiecte presupune un management strategic şi scenarii alternative.
(A)
10. Şcoala behavioristă aparţine grupului şcolilor bazat pe relaţiile umane.(A)
11. Şcoala conducerii funcţionale consideră conducătorul un centru de informaţii.(F)
12. Reprezentanţii şcolii conducerii funcţionale nu iau în considerare conexiunile cu o
serie de alte ştiinţe, izolând astfel percepţiile conducerii de universul social, economic şi
cultural.(F)-scoala poate conduce la izolarea firmei de mediul in care functioneaza.
13. Şcoala conducerii empirice abordează problemele conducerii, în principal, ca
studiu de experienţă.(A)
14. Şcoala sistemelor de comunicare consideră managementul ca un sistem de procese
şi modele econometrice.(F)
15. Valoros în grupul şcolilor relaţiilor umane este faptul că acordă atenţie prioritară
momentului esenţial al conducerii, şi anume deciziei.(F)
16. Şcolile manageriale ar putea fi grupate în două sisteme de management: managementul
tehnicist şi managementul participativ.(F)
17. Sistemul managerial tehnicist asigură performanţe bazate pe disciplină, dar
neglijează satisfacerea unor libertăţi individuale şi de grup.(A) – nu confera posibilitatea de
exprimare a subalternilor.
18. Managementul prin obiective amplifică nivelul de motivare a personalului şi
dezvoltă un climat de creativitate.(A)
19. Conducerea prin proiecte are drept element esenţial, în procesul decizional, efortul
de înnoire continuă a activităţii unităţii, a produselor şi serviciilor sale.(A)
20. Principiul „se investeşte astăzi pentru ziua de mâine” este specific conducerii prin
inovare sau dinamică.(A)
21. Conducerea prin rezultate este simplistă, specifică şcolii manageriale empirice.(A)
22. Conducerea participativă este o formă democratică de management şi acţiune.(A)
 2. Exerciţiu practic
Scopul: Exerciţiul urmăreşte asimilarea de către studenţi a caracteristicilor şcolilor
de conducere.
Mod de rezolvare: Studenţii analizează definiţia şi aleg şcoala ce corespunde
caracteristicilor.
Şcoli de conducere Caracteristici
1 funcţională a pune accentul pe relaţiile sociale, psihologice.
2 empirică b conducătorul are rolul de a primi informaţii, de
a le stoca, prelucra şi răspândi în întreprindere.
3 relaţiilor umane c acordă o mare autonomie compartimentelor şi
neglijează conexiunile cu alte ştiinţe.
4 deciziei d consideră managementul un sistem de modele
econometrice.
5 sistemelor de e consideră că studiul succeselor şi al eşecurilor
comunicare oferă o cale de urmat.
6 matematică f acordă o atenţie prioritară momentului esenţial
al conducerii.

1-c; 2-e; 3-a; 4-f; 5-b; 6-d;

3. Exerciţiu practic
Scopul: Exerciţiul urmăreşte asimilarea de către studenţi a caracteristicilor
metodelor de conducere.
Mod de rezolvare: Studenţii analizează definiţia şi aleg metoda ce corespunde
caracteristicilor.
A - conducerea prin excepţie C - conducerea prin rezultate
B - conducerea prin obiective D - conducerea prin proiecte
..........C.......un mod organizat de realizare a obiectivelor propuse prin extrapolarea
unor rezultate, ca urmare a desfăşurării şi evaluării activităţii conducătorilor.
..........A.........raţionalizarea muncii de conducere se poate realiza dacă admitem regula
ca la un anumit nivel ierarhic de conducere să ajungă doar informaţiile ce depăşesc, prin
semnificaţia lor, puterea de decizie a tuturor managerilor aflaţi pe nivelurile ierarhice
inferioare lui.
.........B..........un sistem de conducere bazat pe determinarea riguroasă a obiectivelor
până la nivelul executanţilor, care participă nemijlocit la stabilirea lor şi pe corelarea strânsă a
recompenselor şi, respectiv, a sancţiunilor cu nivelul realizării obiectivelor prestabilite.
..........D....... elaborarea de proiecte şi adeseori scenarii alternative ce iau în considerare
necesitatea rezolvării pe bază de studii şi cercetări ştiinţifice a unor probleme complexe, de
regulă ca urmare a apariţiei unor situaţii noi, atât în ceea ce priveşte problemele interne ale
întreprinderii, precum şi pe cele generale ale mediului în care-şi desfăşoară activitatea.

4. Exerciţiu practic
1. Completaţi spaţiile goale utilizând termenii următori: unilateral, calităţi
individuale, interumane, performanţe.
Sistemul managerial tehnicist pune accentul, în exclusivitate, pe calitati individuale şi
urmăreşte în mod unilateral obţinerea de performante ridicate, subestimând relaţiile umane.
 2. Completaţi spaţiile goale utilizând termenii următori: curente, probleme, unităţii,
simbioză, management strategic, întreprinderii, antrenarea, soluţionare, practică,
ştiinţifică.
Conducerea prin proiecte reprezintă un management.strategic care se intersectează cu
planurile curente ale unitatatii Ea este folosită de regulă în cazul ivirii unor probleme noi şi
complexe, a căror solutionare. presupune antrenarea atât a specialiştilor din compartimentele .
unitatatii cât şi a unora din afara ei. Această metodă realizează în mod obligatoriu o simbioza
în cercetarea stiintifica şi activitatea practica
3. Completaţi spaţiile goale cu termenii potriviţi:
În metoda de conducere prin inovare sau dinamica, esenţial este faptul că pentru
întreprinderea inovatoare deviza este nou si diferit , prin înlăturarea a ceea ce este vechi si
depasit.

5. Studiu de caz
Scopul: Exerciţiul urmăreşte asimilarea de către studenţi a caracteristicilor metodelor
de conducere.
Mod de rezolvare: Studenţii analizează individual studiul de caz prezentat urmând ca,
în final, rezultatele să fie dezbătute în cadrul grupei.
Ion Popescu, manager al unei firme de autoturisme, a participat la un seminar de
management organizat de o prestigioasă universitate.
Ion Popescu a rămas impresionat de cursul profesorului Ilie Dan privind rolul
salariaţilor în conducerea unităţilor. Profesorul era convins că, dacă angajaţilor li se dă ocazia,
ei pot veni cu soluţii corecte la o serie de probleme, iar aplicarea deciziilor luate de angajaţi s-
ar bucura de acceptarea tuturor.
Reîntors la uzină, a decis să pună în practică o serie dintre metodele pe care le-a învăţat la
seminar. A hotărât să înceapă cu angajaţii din Departamentul X, care au fost convocaţi la o
întrunire. În cadrul întrunirii, Ion Popescu le-a spus celor 25 de angajaţi că standardele de
producţie sunt depăşite deoarece, de când au fost stabilite în urmă cu câţiva ani, au fost
achiziţionate noi echipamente performante. De aceea era necesară stabilirea de noi standarde, iar
ei trebuiau să decidă singuri, ca grup, care vor fi noile standarde.
Ion Popescu era convins că noile standarde stabilite de muncitori vor fi mult mai ridicate decât
ar fi îndrăznit el să le propună.
După o oră de discuţii grupul a decis că standardele erau deja mult prea ridicate şi,
deoarece aveau autoritatea de a-şi stabili singuri propriile standarde, au hotărât ca acestea să fie
reduse cu 10%. Ion Popescu ştia că la un asemenea nivel al standardelor nu se mai putea obţine
profit, dar era conştient că dacă nu ar respecta decizia angajaţilor ar pierde respectul acestora.

Întrebări:
1. Identificaţi metoda de conducere folosită de Ion Popescu.-conducere colectiva;
2. A procedat Ion Popescu greşit? Ce ar fi putut face el diferit? -Da. .Nu le-a spus
angajatilor criteriile corecte.
3. Cum trebuie să procedeze Ion Popescu pentru a diminua efectele negative ale
deciziei luate?
Sa nu aplice deciziile angajatilor.

6. Studiu de caz: „Metode de conducere în cadrul

General Electric”
Scopul: Acest studiu de caz urmăreşte să identifice elementele caracteristice metodei
de conducere previzionale.
 Mod de rezolvare: Studenţii analizează individual studiul de caz prezentat urmând ca
în final rezultatele să fie dezbătute în cadrul grupei.
General Electric a fost condusă timp de 10 ani de Jack Welch care, la vârsta de 45 de
ani, a fost cel mai tânăr preşedinte executiv din istoria companiei.
În decurs de 8 ani, Welch a restructurat în mod radical compania înregistrând o
creştere a vânzărilor cu 48%, în condiţiile în care a vândut şi a cumpărat peste 100 de unităţi
de afaceri şi a redus forţa de muncă la 100.000 de salariaţi. Anticipând că piaţa mondială va
suferi modificări radicale, Jack Welch a iniţiat schimbări importante în structura de fabricaţie
a corporaţiei, de la aparatura casnică şi televizoare la domenii noi cum sunt: transmisiile
radio, tehnologii de vârf şi alte domenii cu risc ridicat, dar foarte profitabile.
În aceste condiţii, 12 din 14 produse ale corporaţiei au fost primele pe piaţă atât în
SUA, cât şi pe pieţele externe.
Iniţial, Welch a debutat ca inginer în domeniul maselor plastice în Massachusetts în
perioada în care piaţa corporaţiei General Electric era în scădere şi nici nu se prevedea o revenire a
ei.
Transferul la cartierul general al uzinei din Fairfield, Connecticut, s-a realizat pe un
post de prim-vice-preşedinte pentru relaţii cu publicul, 4 ani mai târziu devenind preşedinte
executiv. În această perioadă, a redus personalul tehnic al corporaţiei de la 1700 la 1000,
fiecare angajat fiind preocupat de găsirea unor noi soluţii pentru a face faţă cu succes
concurenţei.
În relaţiile cu angajaţii, Welch a schimbat politica de angajare pe viaţă cu oferirea de
stimulente sub formă de prime frecvente şi substanţiale, urmărind să crească performanţele,
îndemânarea angajaţilor pentru fiecare post, astfel încât, în momentul în care General
Electric va renunţa la serviciile lor, să-şi găsească cu uşurinţă un nou loc de muncă.
O altă modificare adusă a fost un program de perfecţionare în domeniul
managementului care urmărea formarea liderilor prin instruirea a peste 5000 de persoane,
inclusiv a noilor manageri şi a celor recrutaţi din facultate cu scopul de a creşte loialitatea faţă
de firmă şi de a stimula munca în echipă.
Stilul de conducere al lui Jack Welch este văzut ca o tendinţă novatoare datorită
căruia încă o dată General Electric este înaintea tuturor.
Întrebări:
1. Ce metodă de conducere a utilizat Jack Welch în perioada preşedinţiei la General
Electric? -metoda conducerii prin inpovare, prin proiecte, prin obiective.
2. Ce aptitudini prezintă acest manager? Care sunt cele predominante?
-manager reformoist-concetrat pe obiective;

7. Studiu de caz: „Amiral Grup & Co, lideri

care nu pot da ordine”
Scopul: Acest studiu de caz urmăreşte să identifice avantajele şi dezavantajele conducerii
colective la nivelul unei firme.
Mod de rezolvare: Studenţii analizează individual studiul de caz prezentat, urmând ca,
în final, rezultatele să fie dezbătute în cadrul grupei.
Amiral Grup & Co experimentează autoconducerea grupurilor încă din 1988. Cei 530 de
angajaţi cred în autonomia lucrătorilor în luarea deciziilor, dar stabilirea obiectivelor este problema
managementului. Se pleacă de la ideea că managerul trebuie să împartă puterea, respectiv deciziile
de angajare, disciplină şi concediere cu membrii grupului. Fiecare angajat are un garant ce
funcţionează ca avocat în grup. Managerii nu pot da ordine directe, ci trebuie să ceară acordul
angajaţilor. Grupul cu funcţii egale (forma echipelor cu autoconducere) stabileşte sarcini pentru toţi
angajaţii.
 Amiral Grup & Co produce chip-uri destinate industriei electronice, având o cifră de
afaceri de 3,5 milioane USD, cu tendinţe de dezvoltare în viitor.
La Amiral Grup & Co modul de autoconducere este numit „management liber”. Se
lucrează în grup şi nu individual, urmărindu-se îmbunătăţirea calităţii muncii.
Liderii grupului nu sunt liberi să dea ordine. Modul tradiţional de conducere de sus în
jos nu este binevenit.

Întrebări:
1. Precizaţi avantajele şi dezavantajele conducerii colective?
Avantaje: lucrul in echipa, imbunatatirea calitatii muncii, responsabilizarea
aangajatilor, crerea unui mediu de lucru placut.
Dezavantaje: managerii nu pot da ordine directe, avand nevoie de acordul angajatilor.
1. Care este rolul managerilor în cadrul companiei?
Sa stabileasca obiective.

8. Teste grilă
1. Consideră conducătorul un centru de comunicaţii:
a) şcoala conducerii prin matematică;
b) şcoala conducerii funcţionale;
c) şcoala sistemelor de comunicare;-corect
d) şcoala empirică;
e) şcoala deciziei.

2. Presupune un management strategic care necesită scenarii alternative:

a) conducerea prin obiective;
b) conducerea pe bază de proiecte (previzională); -corect
c) conducerea participativă;
d) conducerea prin inovare;
e) conducerea colectivă.

3. Se concentrează asupra selectării din mai multe variante a unui anumit curs de
acţiune:
a) şcoala empirică;
b) şcoala funcţională;
c) şcoala deciziei; -corect
d) şcoala conducerii prin matematică;
e) şcoala sistemelor de comunicare.

4. Se bazează în mod hotărâtor pe analiza studiilor de caz:

a) şcoala conducerii funcţionale;
b) şcoala deciziei;
c) şcoala empirică; -corect
d) şcoala relaţiilor umane;
e) şcoala conducerii prin matematică.

5. Detectează cu anticipaţie problemele întreprinderii:

a) conducerea prin inovare;
b) conducerea prin proiecte (previzională);
c) conducerea prin obiective;
d) conducerea prin excepţii;
 e) conducerea prin proiecte. -corect

6. Diferitele niveluri ierarhice sunt informate numai cu privire la nerealizări în

conducerea:
a) prin excepţie; -corect
b) prin obiective;
c) participativă;
d) prin inovare;
e) colectivă.

7. Sistemele (curentele) de management pot fi grupate în:

a) tehnicist, bazat pe relaţiile umane; -corect
b) bazat pe relaţiile umane, bazat pe şcoala deciziei;
c) bazat pe şcoala deciziei, bazat pe şcoala conducerii participative;
d) bazat pe şcoala conducerii funcţionale, bazat pe şcoala deciziei;
e) bazat pe şcoala conducerii prin matematică, bazat pe şcoala empirică.

8. Sunt şcoli de conducere:

a) funcţională, prin rezultate, a deciziei, a resurselor umane, matematică;
b) funcţională, prin rezultate, a deciziei, a resurselor umane;
c) funcţională, empirică, grupul şcolilor relaţiilor umane, deciziei, sistemelor de
comunicare, prin matematică; -corect
d) funcţională, prin excepţii, prin rezultate, prin matematică;
e) funcţională, empirică, a sistemelor de comunicare, participativă.

9. Urmăreşte să asigure eficienţa activităţii prezente şi viitoare prin extrapolarea

aspectelor pozitive din trecut în viitor:
a) conducerea prin excepţie;
b) conducerea prin rezultate; -corect
c) conducerea prin obiective;
d) conducerea prin inovare;
e) conducerea colectivă.
10. Acordă o atenţie prioritară stimulării introducerii ideilor novatoare în activitatea
unităţii conduse:
a) conducerea colectivă;
b) conducerea participativă;
c) conducerea prin inovare; -corect
d) conducerea prin proiecte (previzională);
e) conducerea prin obiective.

9. Teme
1. Definiţi şi comparaţi, la alegere, două metode de management.
2. Comparaţi conducerea colectivă şi conducerea participativă, evidenţiind
asemănările şi deosebirile.
3. Enumeraţi cel puţin cinci avantaje şi dezavantaje ale conducerii prin obiective.
4. Ce legătură există între şcoala conducerii empirice şi metoda prin rezultate?
5. Ce sistem de management credeţi că ar fi potrivit în perioada contemporană?
Argumentaţi răspunsul!
6. Ce metode de conducere se înscriu în cerinţele managementului strategic?