Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Verbul este partea de vorbire care arată acțiunea, starea sau existența.
Verbele sunt:
Atât verbele predicative, cât și verbele nepredicative pot fi la moduri personale sau la moduri
nepersonale.
De exemplu, în propoziția:,,Am de scris'', verbul a scrie este predicativ, pentru că poate fi singur
predicat, fiind la un mod nepredicativ, supinul. În propoziția: ,,Fiind inginer, a schimbat ușor
priza, verbul A FI este copulativ, fiind la un mod nepredicativ, gerunziu.
Verbul A DEVENI este totdeauna copulativ. Doar în limbajul filosofic apare ca verb predicativ
în relație cu verbul A FI pentru a evidenția opoziția stare-schimbare. De exemplu: În lume, nimic
nu este static, ci totul DEVINE.
Locuțiunea verbală-un grup de cuvinte, care este sinonim cu un verb și se comportă ca un verb:
a-și aduce aminte, a-și da seama, a băga de seamă, a da ortul popii, a da bir cu fugiții, a da
năvală, a bate la cap, a bate apa în piuă (a trăncăni), a bate câmpii, a bate palma, a bate pasul pe
loc.
O problemă dificilă este stabilirea statutului de locuțiune a unei grupări de cuvinte organizate în
jurul unui verb. Gradul ridicat de coeziune a grupării este determinat de următorii factori:
-substantivul din grupare nu poate primi un atribut; astfel, în enunțul MIHAI A DAT VESTEA
BUNĂ A CÂȘTIGĂRII MECIULUI., nu există nicio locuțiune , pentru că substantivul
VESTEA este determinat de două atribute, BUNĂ și A CÂȘTIGĂRII; a dat vestea este o
îmbinare liberă de cuvinte, nu o locuțiune.
-substantivul din grupare este nearticulat; în enunțul dat, substantivul VESTEA este articulat
hotărât, deci A DA VESTEA nu este locuțiune. A da de veste, substantivul este nearticulat și nici
nu poate primi atribut, deci gruparea este o locuțiune verbală.
-cuvintele componente din grupare sunt invariabile ca formă, cu excepția verbului.
Avea obiceiul greșit de a nu mânca dimineața.-îmbinare de cuvinte.
Carmen a luat parte activă la dezbatere.-îmbinare de cuvinte
George are mare nevoie de ajutorul meu. –îmbinare de cuvinte
(Ele sunt îmbinări de cuvinte, deoarece nu permit verbului să se combine cu un
complement.)
Verbele predicative care pot deveni copulative pot intra și în componența unor
locuțiuni verbale: a ajunge la sapă de lemn, a-și ieși din sărite, a se face de rușine, a
rămâne pe drumuri, a-i părea bine.