1.

Semnificaţia
evaluării şi conceptele
fundamentale

2. Funcțiile evaluării

TEORIA ŞI 3. Factori
distorsionanți ai
METODOLOGIA evaluării

EVALUARII 4. Metode, tehnici și

instrumente de
evaluare. Tipuri de
probe de evaluare
(construcție, utilizare,
interpretare)

5. Autoevaluarea
EVALUAREA
Proces de colectare, prelucrare şi interpretare a datelor obţinute prin
intermediul instrumentelor de evaluare, în scopul emiterii unei judecăţi de
valoare asupra rezultatelor sau în scopul adoptării unor decizii.

INTERPRETARE ADOPTAREA
MĂSURARE ŞI APRECIERE DECIZIEI
A ¯
REZULTATELOR
¯
¯
instrumente judecată expertă
criterii
de măsurare
FUNCȚII GENERALE FUNCȚII SPECIFICE

Funcţia diagnostică La nivelul elevului

Funcţia de prognoză La nivelul profesorului

Funcția de selecție

Funcția de certificare

FUNCŢIILE EVALUĂRII
CE EVALUĂM?

¡ Cunoștințe
¡ Atitudini
¡ Capacități
¡ Deprinderi
Priceperi , abilități
 TIPURI/ STRATEGII DE EVALUARE

CRITERII EVALUARE INIŢIALĂ EVALUARE CONTINUĂ EVALUARE SUMATIVĂ

¨ Când se ¨ în faza iniţială § pe tot parcursul § la finalul unei

realizează? desfăşurării activității sesiuni/modul;

§ ameliorare § acreditare/
¨ În ce scop? ¨ cunoaşterea nivelului /îmbunătăţire a decizie;
de la care se porneşte activităţii şi a ameliorare a
rezultatelor activităţii viitoare

¨ Cine o realizează? ¨ evaluator intern § evaluator intern § evaluator intern

(aceeaşi persoană care (profesorul) sau extern
a realizat procesul)
¨ Frecvenţa § la intervale mari
colectării datelor ¨ la început (rar) § Frecvent de timp
¨ Ce rezultate
vizează? ¨ Rezultate anterioare / § Rezultate parţiale
puncte de plecare în (anticipă/oferă § rezultate finale
proiectarea activității garanţii pentru
rezultatele finale)
 TIPURI DE EVALUARE

Evaluare formală Evaluare informală

Ø presupune anumite criterii bine Ø se bazează pe criterii intuitive

determinate
Ø este asociată cu evaluarea prin
Ø este asociată cu evaluarea prin teste teste proiectate de către formator,
standardizate îndeosebi cu utilizarea metodelor
alternative de evaluare
Ø presupune un anumit nivel de
expertiză a celui care o realizează

Avantaj: este mai puţin costisitoare

Avantaj: este obiectivă

Limite: este mai subiectivă

Limite: este mai costisitoare
TIPURI DE EVALUARE
Evaluare internă Evaluare externă
Ø realizată de evaluator intern Ø realizată de evaluator extern

Avantaje
Avantaje
evaluatorul intern cunoaşte mai bine
evaluatorul extern este neutru, mai obiectiv
particularităţile cursanţilor, este familiarizat cu
are credibilitate mai mare
contextul
evaluatorul intern cunoaşte mai bine evoluţia
întregului proces, punctele forte şi punctele
slabe
Limite
evaluatorului extern îi sunt mai puţin
Limite accesibile informaţii contextuale, îi pot scăpa
evaluatorul intern este preocupat de imagine din vedere anumiţi factori contextuali
evaluatorul intern este mai subiectiv, poate este mai costisitoare
reacţiona emoţional, îi pot scăpa unele
variabile critice ale procesului didactic
Obs. Credibilitatea nu este intrinsecă
evaluării externe.
 TIPURI DE EVALUARE
Evaluare normativă
Ø performanţa este raportată la norma de grup, la
grupul de referinţă/de apartenenţă; performanţa
este relativă în funcţie de media grupului
Ø face comparaţie între cursanţi, îi ierarhizează Ø evaluează succesul absolut în instruire
(stabileşte poziţia unui individ în cadrul grupului)
Avantaje
este utilă când se doreşte selecţia unor cursanti, când •
locurile de acces sunt limitate
Limite
angajează competiţia
nu oferă informaţii reale despre realizările
cursantului, ci informaţii cu valoare relativă; nu ia în
considerare ritmurile individuale de învăţare ale
cursantului
Evaluare criterială
Ø performanţa este raportată la un criteriu
absolut, la un standard; performanţa este
absolută, nu relativă;
Avantaje
este utilă când interesează cunoştinţele şi
deprinderile de bază, măsura în care cursantul
este pregătit să treacă la o nouă etapă de
formare
• este utilă când se evaluează rezultate din aria
atitudinilor, a opţiunilor individuale
Limite
nu se pot stabili întotdeauna criterii riguroase de
performanţă sau obiective exprimate operaţional
TIPOLOGIA REZULTATELOR ŞCOLARE,
SAU CE SE EVALUEAZĂ
¡ Cunoștințe
¡ Capacități
¡ Atitudini

Rezultate ale învățării sau și procesul de învățare?

¡ Efort?
¡ Progres?
¡ Cooperare / lucru în grup
¡ Spirit de inițiativă
¡ Managementul timpului
 APRECIEREA REZULTATELOR ŞCOLARE

¡ Scale de notare (numerice, calificative, litere, culori etc.)

¡ Evaluare descriptivă (laude, aprecieri, critici etc.)

¡ Oricare ar fi sistemul de apreciere folosit, aceste forme de expresie de

„măsurare” sunt convenţionale.
¡ Notarea rezultatelor şcolare generează, frecvent, numeroase probleme şi
atitudini diferite din partea celor implicați. Fie că e vorba de atitudine de
subapreciere a rolului şi funcţiilor actului de evaluare, manifestată prin
uşurinţa cu care se acordă nota, fie prin „fetişizarea” acestui act, considerat
a fi în stare să rezolve ceea ce ar trebui soluţionat prin alte mijloace
(cultivarea interesului faţă de studiu, a motivaţiei învăţării, a
responsabilităţii faţă de obligaţiile şcolare).
METODE DE EVALUARE

Metode tradiționale
Ø probe scrise
Ø evaluare orală
Ø probe practice

Metode complementare
Ø observarea sistematică a comportamentului
Ø interviul
Ø investigaţia
Ø proiectul
Ø portofoliul
Ø autoevaluarea
TIPURI DE ITEMI

Itemi obiectivi Itemi semiobiectivi Itemi subiectivi

cu alegere cu răspuns de tip rezolvare

duală scurt de probleme

cu alegere întrebări
multiplă structurate de tip eseu

de tip
pereche
 ITEMI CU ALEGERE MULTIPLĂ

Acest tip de item este format din:

¡ premisă (enunţul);
¡ opţiuni (o listă de alternative);
¡ cheia (răspunsul corect);
¡ distractori (variantele de răspuns incorecte, dar plauzibile);
 ITEMI CU ALEGERE MULTIPLĂ

Recomandări pentru construirea itemilor cu alegere multiplă

¡ premisa să fie clară, fără ambiguităţi şi concisă;
¡ evitarea utilizării negaţiei în premisă; dacă, totuşi se utilizează, negaţia se va sublinia;
¡ opţiunile să fie plauzibile şi paralele;
¡ între alternative va figura un singur răspuns, fie el cel “corect” sau “cel mai bun”;
¡ premisa să nu conţină elemente care să sugereze răspunsul corect;
¡ lungimea alternativelor să nu furnizeze indicii privind răspunsul (este cunoscută tendinţa de a
formula alternativele corecte mai lungi);
¡ răspunsurile vor fi amplasate aleator;
¡ numărul de opţiuni este variabil: 3, 4 sau 5.
¡ nu forţaţi formularea mai multor opţiuni, dacă, în mod firesc, premisa necesită doar trei.
¡ evitarea utilizării printre opţiuni a expresiilor: toate cele de mai sus sau nici unul de mai sus.
 ITEMI CU ALEGERE DUALĂ

¡ Răspunsul corect este ales din două alternative: adevărat/fals, da/nu,

corect/incorect, fapt/opinie, acord/dezacord etc.

¡ Itemi cu alegere duală simpli

¡ Itemi cu alegere duală complecși (sau itemi cu alegere duală multiplă (?) / itemi
multipli cu alegere duală)
 ITEMI CU ALEGERE DUALĂ

RECOMANDĂRI PENTRU CONSTRUIREA ITEMILOR CU ALEGERE DUALĂ

¡ evitarea enunţurilor cu caracter foarte general, ambigue sau dificil de înţeles;
¡ evitarea enunţurilor nerelevante;
¡ furnizarea unor indicaţii clare privind modalitatea de răspuns (încercuieşte,
bifează etc.);
¡ evitarea introducerii a două sau mai multor idei într-un enunţ (cu excepţia
situaţiilor în care sunt implicate relaţii de tip cauză – efect);
¡ evitarea enunţurilor lungi şi complexe;
¡ numărul enunţurilor adevărate sau false sau lungimea enunţurilor să nu
furnizeze în mod neintenţionat indicii care să faciliteze alegerea răspunsului
corect;
¡ eliminarea repetării unei părţi dintr-un enunţ comun mai multor itemi.
 ITEMI DE TIP PERECHE
¡ Solicită stabilirea unor corespondenţe între informaţiile distribuite pe două
coloane. Informaţiile din prima coloană se numesc premise, iar cele din a
doua coloană reprezintă răspunsurile. Criteriul pe baza căruia se stabileşte
răspunsul corect este enunţat în instrucţiuni.

Recomandări pentru construirea itemilor de tip pereche

¡ Numărul premiselor şi cel al răspunsurilor trebuie să fie inegal. De obicei,
numărul răspunsurilor este mai mare decât cel al premiselor (între 4 şi 7);
¡ În enunţ se precizează dacă elementele din coloana răspunsurilor se vor folosi
o singură dată, de mai multe ori sau niciodată.
¡ Coloana din dreapta conţine elementele cele mai multe.
¡ Cel puţin într-una dintre coloane elementele sunt aşezate după o anumită
regulă (ordine alfabetică, numerică etc.)
 ITEMI CU RĂSPUNS SCURT

Elevii trebuie să formuleze răspunsul sub forma unei propoziţii / frază, a

unui cuvânt / număr /simbol sau să completeze o afirmaţie. Cerinţa este
formulată sub formă de întrebare directă sau sub formă de întrebare
incompletă.

Enunţul itemilor cu răspuns scurt poate fi formulat:

¡ printr-o întrebare (Ex., Care este formula chimică a apei?)

¡ printr-o propoziţie incompletă (Ex. Formula chimică a apei este ………… .)

 ITEMI CU RĂSPUNS SCURT

Recomandări pentru construirea itemilor cu răspuns scurt

¡ Spaţiul liber pentru răspuns să nu sugereze dacă răspunsul constă într-un
cuvânt sau mai multe.
¡ Itemul va fi astfel formulat încât să fie scurt şi bine definit.
¡ În redactarea unui item de completat, nu se vor omite decât cuvintele cheie şi
nu mai mult de 1-2 cuvinte.
 ÎNTREBĂRI STRUCTURATE

O întrebare structurată este formată din mai multe subîntrebări, legate între ele
printr-un element comun.

Recomandări:
¡ Întrebarea să ceară răspunsuri simple la început şi să crească dificultatea
acestora treptat.
¡ Subîntrebările nu depind de răspunsul corect la celelalte subîntrebări.
¡ Se va utiliza un număr mare de întrebări care cer răspunsuri relativ scurte.
¡ Pentru a le permite cursanţilor să-şi structureze mai bine răspunsurile se vor
da indicaţii privind natura, forma, organizarea şi lungimea răspunsului
aşteptat.
 ICCS - THE INTERNATIONAL CIVIC AND
CITIZENSHIP EDUCATION STUDY
Este o cercetare evaluativă comparativă, realizată de Asociația Internațională pentru
Evaluarea Performanțelor Școlare (IEA).

Scopurile cercetării:
¡ Investigarea modalităților prin care tinerii sunt pregătiți să își asume rolul de cetățeni
într-o lume în schimbare;
¡ Identificarea cunoștințelor și înțelegerii elevilor asupra conceptelor și problemelor
legate de civism și cetățenie, precum și despre credințele, atitudinile și
comportamentele acestora, inclusiv modul de implicare civică;
¡ Furnizarea de date pentru statele/ economiile participante, pentru fundamentarea
deciziilor / politicilor educaționale (locul în clasament international, factori care
influentează rezultatele – modulîn care diferențele dintre țări se referă la
caracteristicile elevilor, la contextele școlare și comunitare și la caracteristici
naționale etc.)
¡ Analiza opiniilor profesorilor cu privire la educația civică.
ICCS - THE INTERNATIONAL CIVIC AND
CITIZENSHIP EDUCATION STUDY

Cicluri de implementare: 2009, 2016 (24 de țări), 2022

Istoric: primele studii internaționale privind educația civică au fost derulate în 1971
(Six Subject Study), apoi in 1999 (România a participat la acest studiu).
Populația investigată: elevii cu vârsta de 13 ani și jumătate (clasele a VIII-a sau a IX-a,
in funcție de specificul sistemului național de educație)
 ICCS – NIVELURILE DE PERFORMANȚĂ
Nivelul 3
Elevii demonstrează cunoaștere și înțelegere holistică ,mai degrabă decât o segmentare a conceptelor.
Fac judecăți evaluative cu privire la valoarea politicilor și comportamentelor din anumite perspective,
justifică poziții sau propuneri și formulează ipoteze privind rezultatele, pe baza înțelegerii sistemelor și
practicilor civice/ sociale. Demonstrează înțelegerea cetățeniei active ca mijloc de realizare a unui scop
mai degrabă decât drept un „răspuns automat”, așteptat într-un context dat. Acești elevi sunt astfel
capabili să evalueze comportamentele associate cetățeniei active din perspectiva rezultatelor dorite.

Nivelul 2
Elevii demonstrează unele cunoștințe specifice și înțelegerea rolului celor mai răspândite instituții, sisteme și
concepte civice și de cetățenie. Înțeleg, în general, interconectarea instituțiilor civice și civile, precum și procesele
și sistemele prin care acestea funcționează. Sunt capabili să demonstreze înțelegerea legăturii dintre principii sau
idei cheie și a modului în care acestea funcționează în politici sau practici în contexte familiare. Aceștia pot lega
unele procese civice formale de experiența lor de zi cu zi și sunt conștienți de faptul că sfera potențială de
influență (și, prin deducție, responsabilitate) a cetățenilor activi depășește propriul context local.
Un factor cheie care diferențiază nivelul 2 de nivelul 3 este gradul în care elevii folosesc cunoștințele și
înțelegerea pentru a evalua și justifica politicile și practicile.

Nivelul 1
Arată familiarizarea cu principiile fundamentale și conceptele cheie care stau la baza civismului și cetățeniei. Elevii sunt
familiarizați cu „marile idei” ale educației pentru cetățenie și, în general, sunt capabili să determine cu exactitate ceea ce
este „corect” sau „nedrept” în contexte familiare și să demonstreze unele cunoștințe despre cum acționează instituțiile
civice și civile. Ei conștientizează, de regulă, capacitatea cetățenilor de a-și influența propriul context local. Factorii cheie
care diferențiază nivelul 1 de nivelurile superioare se referă la gradul de specificitate al cunoștințelor și la ponderea
gândirii mecanice, mai degrabă decât a gândirii relaționale.
DISTRIBUTII DE ITEMI

Tip item Pretestare Testare Total

Răspuns multiplu 41 38 79
Răspuns construit 5 4 9
Total 46 42 88

Tip item Pretestare Testar

e
Itemi noi multipli 80 8
Itemi noi cu răspuns construit 8 4-5
 EXEMPLU DE ITEM CU ALEGERE
MULTIPLĂ - ICCS

Martin își cumpără pantofi noi pentru școală. Apoi, află

că noii săi pantofi au fost fabricați de o companie care
Stimul angajează copii pe care îi plătește foarte puțin. El spune
că nu va mai purta pantofii noi.

Întrebare De ce ar refuza să poarte pantofii noi?

□ Crede că pantofii fabricați de copii nu vor rezista

foarte mult.
□ Nu vrea să arate sprijin pentru compania care i-a
fabricat.
Răspuns □ Nu vrea să sprijine copiii care i-au creat.
□ Este supărat că a plătit mai mult pentru pantofi, față
de cât ar fi trebuit să coste, de fapt.
ITEM 2 - CODIFICARE

¡ Răspunsul corect este marcat în ghid.

¡ Elevii care au selectat răspunsul corect la acest item au îndeplinit un
standard corespunzător nivelului 1 de competență pe scara de
evaluare ICCS.
 EXEMPLU DE ITEM CU ALEGERE
MULTIPLĂ - ICCS

Stimul Martin și-ar dori ca și alți oameni să nu mai cumpere

pantofi de la acea fabrică.

Întrebare Cum ar putea proceda cel mai bine în acest sens?

□ Cumpără el însuși toți pantofii, astfel încât nimeni

altcineva să nu-i cumpere.
□ Returnează pantofii la magazin și cere banii înapoi
Răspuns
□ Blochează intrarea în magazin pentru ca oamenii să
nu poată intra.
□ Informează alte persoane despre modul în care sunt
fabricați pantofii.
 EXEMPLU DE ITEM CU ALEGERE
MULTIPLĂ - ICCS

Stimul În majoritatea țărilor, un grup de oameni face legi în

parlament. Un alt grup de oameni aplică legile în
instanțe.

Întrebare Care este cel mai bun motiv pentru a avea acest
sistem?

□ Permite mai multor oameni să aducă modificări

legilor.
□ Face sistemul juridic ușor de înțeles pentru cetățeni.
Răspuns □ Înseamnă că legile pot fi ținute secrete până când sunt
aplicate în instanțe.
□ Înseamnă că niciun grup nu are toată puterea asupra
legilor.
 EXEMPLU DE ITEM CU ALEGERE
DUALĂ- ICCS

a) România este membră a Uniunii Adevărat Fals

Europene
Enunțurile de mai jos sunt adevărate sau false?
b) Uniunea Europeană înseamnă un Adevărat Fals
parteneriat politic și economic între
mai multe țări.
c) Cetățenii primesc noi drepturi politice Adevărat Fals
atunci când țara lor devine membră a
Uniunii Europene.
FAPT SAU OPINIE
Care dintre următoarele este o opinie (părere) și care un fapt?

Fapt / Opinie
Fiecare țară are propriul ei steag și imn național.
Fapt / Opinie
Organizația Națiunilor Unite are propriul steag, chiar dacă nu este o țară.
Fapt / Opinie
Toată lumea ar trebui să simtă respect pentru steagul și imnul țării sale.
Fapt / Opinie
Steagurile se găsesc adesea pe navele aparținând unei națiuni.
ITEMI CU ALEGERE DUALĂ COMPLECȘI
Într-o clasă sunt 25 de fete. Înălțimea medie a lor este 130 cm.
 EXEMPLU DE ITEM CU RĂSPUNS
SCURT - ICCS

Dezbaterea publică are loc atunci când oamenii își expun /

schimb opinii în mod deschis. Dezbaterea publică se poate
Stimul desfășura prin intermediul scrisorilor către ziare, emisiunilor
radio sau TV, forum pe internet și întâlniri publice.
Dezbaterea publică poate fi despre probleme locale,
regionale, naționale sau internaționale.

Întrebare Cum poate beneficia societatea de dezbaterea publică?

Descrie două moduri diferite.

-------------------------------------------
Răspuns --------------------------------------------
CODIFICAREA RĂSPUNSULUI / APRECIEREA

Codul 2 – pentru nivelul 3 de performanță

Răspunsurile se referă la beneficii care se încadrează în două dintre categorii de
mai jos:
- mai bună cunoaștere sau înțelegere a unei probleme sau a unei situații;
- oferă soluții la probleme SAU un forum din care pot veni soluții;
- creșterea armoniei sociale, acceptarea diferenței sau reducerea frustrării
- crește încrederea sau motivația oamenilor de participare civică;
- reprezintă principiul libertății de exprimare.

Codul 1 – pentru nivelul 2 de performanță

Se referă la motive dintr-o singură categorie (chiar dacă sunt beneficii expuse
diferit, fac parte din aceeași categorie).
 ÎNTREBĂRI STRUCTURATE - EXEMPLU

¡ Disciplina: Economie, clasa a XI-a / Unitatea de învăţare: Piaţa monetară

Piaţa monetară reprezintă o formă specifică de piaţă cu concurenţă imperfectă care
reglează, prin operaţiile realizate, cantitatea de monedă din economie.

A. Precizaţi două cauze care determină restrângerea volumului masei monetare.

B. Enumeraţi trei operaţii prin care piaţa monetară asigură restrângerea volumului masei
monetare.
C. Explicaţi o condiţie a realizării de către agenţii economici a operaţiilor de refinanţare.
D. Analizaţi succint modul în care acordarea de credite contribuie la creşterea volumului
masei monetare.
E. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, utiliz.nd valori numerice, faptul că scăderea vitezei
de rotaţie a banilor determină creşterea volumului masei monetare, celelalte condiţii
rămânând neschimbate.
 ITEMI DE TIP REZOLVARE DE PROBLEME

Rezolvarea de probleme sau a unei situaţii problemă reprezintă antrenarea într-o

activitate nouă, diferită de activităţile curente ale procesului didactic. Urmăreşte
dezvoltarea gândirii divergente, a creativităţii, a imaginaţiei, a capacităţii de a
generaliza. Capacitatea de a rezolva probleme nu este înnăscută, ci se dezvoltă prin
exerciţiu.
Recomandări:
¡ Situaţia problemă să fie adecvată nivelului de vârstă şi de pregătire al elevilor.
¡ Activitatea să fie în concordanţă cu obiectivele şi conţinuturile disciplinei.
¡ Modul de evaluare a activităţii să fie relevant, prin urmărirea criteriilor stabilite
în schema/baremul de notare.
¡ Activitatea să se desfăşoare individual sau în grup, în funcţie de specificul
problemei.
 ESEUL

După gradul de direcţionare a sarcinii şi, implicit, în libertatea elevului de a-şi

organiza răspunsul:
¡ ESEU LIBER (Solicită elevului să producă un răspuns liber )
¡ ESEU STRUCTURAT (solicită un răspuns în conformitate cu un set de cerinţe)

După dimensiunile răspunsului aşteptat, eseurile pot fi:

- ESEU CU RĂSPUNS RESTRÂNS (minieseu, în care este precizată limita
răspunsului)
- ESEU CU RĂSPUNS EXTINS (pentru care limita este timpul acordat rezolvării).
 ESEUL

RECOMANDĂRI:
• Se formulează sarcina de lucru într-un mod clar, succint şi precis.
• Concomitent cu fixarea enunţului se realizează şi estimarea răspunsului aşteptat (caracteristicile răspunsului,
alternative posibile, concepte cheie).
• Se stabileşte schema de notare, optându-se pentru unul din modurile:
⁻ marcarea fiecărei cerinţe cu puncte independente;
⁻ marcarea globală, holistică;
⁻ marcarea nivelurilor de răspuns.
• Scopul eseului este să convingă şi va fi evaluat urmărindu-se:
⁻ pertinenţa argumentelor;
⁻ coerenţa îmbinării argumentelor;
⁻ relevanţa exemplelor;
⁻ gradarea demonstraţiei şi caracterul ei sistematic;
⁻ eficienţa demonstraţiei (claritatea, utilizarea adecvată a conceptelor, originalitatea).
 NOTAREA

Nota / calificativ final

¡ Nota poate fi dată doar de rezultatul testului
¡ Nota poate fi o combinație între rezultatul testului și punctaje obținute prin
evaluarea continuă.b

Cum construim un barem?

¡ Identificăm și analizăm competența vizată (comportamentele așteptate)
¡ Construim itemi (tipuri variate de itemi)
¡ Barem: ce răspunsuri / categorii de răspunsuri sunt așteptate (corecte, suficiente,
potrivite) – corect/ incorect, corect / parțial corect / incorect- nerelevant și niveluri de
performanță
¡ Punctajul total – distribuim pe așteptări/ comportamente așteptate
¡ Pilotare / testarea itemilor (îi aplicăm pe un grup restrâns) – putem identifica greșeli
tipice și cauzele lor, ajustăm apoi
¡ Revizuirea și finalizarea testului
 SARCINĂ DE LUCRU

De construit construit un item cu alegere multiplă pentru evaluarea uneia dintre

competențele specifice din programa de educație socială, clasele V-VII.

Exemple de competențe de la care se poate porni în construcția itemului

Clasa a V-a – competenta specifică 1.3. Raportarea critică la opiniile, explicațiile și argumentele
formulate de alte persoane în contextul unor dezbateri privind asigurarea și promovarea
drepturilor copilului

Clasa a VI-a
1.3. Analizarea unor situații în acord/dezacord cu valorile și principiile societății interculturale

Clasa a VII-a
1.2. Analizarea unor situații problematice determinate de abaterea de la valorile, principiile,
practicile societății democratice