Ortograma

 De ce aceasta postare?Simplu...Fiindca in Romania ortograma nu mai e la moda...

Ortograma - model de scriere corecta

Ortograma "SAU"   "S-AU":

 Se scrie "S-AU" atunci cand urmeaza o actiune
ex.:Elena si Crinu s-au certat.
 Se scrie "SAU" atunci cand inlocuieste cuvantul "ori":
ex.:Mergi la cinema sau nu?

Ortograma "SAI"   "S-AI":

 Se scrie "S-AI" atunci cand urmeaza o actiune
ex.:Sa-i dai cartea Anei!
 Se scrie "SAI" atunci cand inlocuieste "lui" sau "ei"  
  ex.:Colegii sai sunt rautaciosi.

Ortograma  "S-A"   "SA":

 Se scrie "S-A"  atunci cand urmeaza o actiune
ex.:George s-a dus sa culeaga mure.

 Se scrie "SA" atunci cand poate inlocui cuvintele "lui/ei"

ex.:Masina sa este murdara.

Ortograma "S-AR"   "SAR":

 Se scrie "S-AR" atunci cand urmeaza o actiune
ex.:Televizorul s-ar putea sa nu functioneze.
 Se scrie "SAR" atunci cand are intelesul "a sari"
ex.:Eu sar gardul,iar tu ma urmezi!

Ortograma "NE-A"   "NEA":

 Se scrie "NE-A" atunci cand urmeaza o actiune
ex.:Mirela ne-a cautat ieri.
 Se scrie "NEA" atunci cand are intelesul de "zapada" sau cand este o prescurtare
a cuvantului "nenea"
ex.:Fulgii de nea sunt foarte mari.

Ortograma "NE-AM"   "NEAM":

 Se scrie "NE-AM" atunci cand urmeaza o actiune
ex.:Ne-am cam inselat in privinta ei.
 Se scrie "NEAM" atunci cand poate inlocui cuvantul "ruda" sau "popor"
ex.:Monica si Elvira sunt neam cu mine.

Ortograma "N-OI"   "NOI":

 Se scrie "N-OI" atunci cand poate fi inlocuit cu "nu oi"
ex.:N-oi muri de cald in vara asata.
 Se scrie "NOI" atunci cand are intelesul de "nou"  sau pronume
ex.:Mi-am luat o pereche de cizme noi.Noi suntem vecini.

Ortograma "N-AI"   "NAI":

 Se scrie "N-AI" atunci cand urmeaza o actiune
ex.:N-ai pentru ce sa imi multumesti.
 Se scrie "NAI" atunci cand are intelesul de instrument muzical
ex.:Bunicul meu canta la nai.

Ortograma "M-AI"   "MAI":

 Se scrie "M-AI" atunci cand urmeaza o actiune
ex.:M-ai facut sa te astept o ora!
 Se scrie "MAI" atunci cand intareste semnificatia unui cuvant, are intelesul "inca",
reprezinta luna"Mai"
ex.:In luna Mai voi merge la munte,nu mai vreau la mare.

Ortograma  "L-AS"   "LAS":

 Se scrie "L-AS" atunci cand urmeaza o actiune
ex.:L-as lua acasa, dar nu pot.
 Se scrie "LAS" atunci cand poate inlocui cuvantul "fricos"
ex.:Grigore este las.

Ortograma "L-A"   "LA":

 Se scrie "L-A" atunci cand urmeaza o actiune
ex.:Dino este suparat fiindca Mara nu l-a luat cu ea.
 Se scrie "LA" atunci cand indica un loc
ex.:In fiecare vacanta merg la bunici.

Ortograma "I-AU"   "IA":

 Se scrie "I-AU" atunci cand urmeaza o actiune
ex.:El i-a lasat un bilet in bucatarie.
 Se scrie "IA" atunci cand  are sensul de "a lua"
ex.:Ana,ia laptop-ul!

Ortograma "I-AU"   "IAU":

 Se scrie "I-AU" atunci cand urmeaza o actiune
ex.:Medicii i-au prescris multe medicamente bunicului meu.
 Se scrie "IAU" atunci cand are sensul de  "a lua"
ex.:Eu iau o sticla de suc,tu?

Ortograma "I-AR"   "IAR":

 Se scrie "I-AR" atunci cand urmeaza o actiune

ex.:Corinei i-ar prinde bine un sejur la mare.
 Se scria "IAR" atunci cand poate inlocui expresia "din nou"
ex.:Iar te-a apucat isteria?

Ortograma "C-AI"   "CAI":

 Se scrie "C-AI" atunci cand urmeaza o actiune

ex.:Ma bucur c-ai plecat devreme aseara fiindca a inceput sa ploua.
 Se scrie  "CAI" atunci cand poate fi inlocuit cu pluralul substantivului "cal"(cai)
ex.:Visezi la cai verzi pe pereti?
Nr.
Situatia Motivatie gramaticala
Crt
1 Altadata Adverb (cu inteles de “odinioara”) Altadata(…) era
(Ce
 Si alta data as
Locutiune adverbiala (cu intelesul de “in alta imprejurare”)
Alta data gr
Adjectiv + substantiv Vom fixa o alt
Altfel era barb
Altfel Adverb (cu sensul “prin urmare” , “va sa zica”, “altminteri” )
(S
2 Un (o) altfel de Locutiune adverbiala (cu sensul “de alta natura”) Era u
Adjectiv + substantiv (cu sensul “nu in aceeasi fel”) Problema
Alt fel
Adjectiv + substantiv (cu sensul “alta specie, categorie, soi”) Acestea sunt a
Aici a fost (…) l
Asadar Adverb (cu sensul “prin urmare”, “astfel”)
vami cra
3
Adjectiv + substantiv La un asa dar n
Asa dar
Adjectiv + conjunctie Eu i-am explica
Bineinteles ca
Bineinteles Adverb (cu sensul “desigur” , “fireste”)
recu
4
Dirigintele n-a
Bine inteles Adverb + verb la participiu cu valoare adjectivala
ca
Ne dorim bunas
Bunastare Substantiv
s
5
Automobilul, de
Buna stare Adjectiv + Substantiv
intr
Bunavoie Substantiv Prin bunavoie
De a-i fi cerut-o
6 (de) bunavoie Locutiune adverbiala (cu sensul “nesilit”, “din initiativa proprie”)
sa ti-o
Buna voie Adjectiv + substantiv Invatati d
Bunavointa Substantiv Aceasta bunavo
7 Nu mai printr-
Buna vointa Adjectiv + substantiv
pro
Se plangea de
Carevasazica Adverb (echivalent cu asadar, adica)
a
8
Locutiune conjunctionala (cu sensul “care vrea sa insemne”, “prin “… la pensii, 
Care va sa zica
urmare”) egali” (I
Nr.
Situatia Motivatie gramaticala Exemple
Crt
C-apoi mi-i sa nu ma
Adverb (cu sensul “uneori”, “din timp in timp”,
Cateodata faci cateodata sa-mi ies din rabus
“cand si cand”)
afara. (I.C.)
9 Cate o data pe luna, imi vizitez
Adverb + numeral (cu sensul “de cate o data”)
prietenii.
Cate o data
Ca sa nu uit cate o data importanta,
Adverb + substantiv
o notez in agenda
Adjectiv (cu sensul “cu purtari bune”, “linistit” ,
Cuminte Era un copil cuminte.
“destept”)
10
Desi varstnic, era tot cu minte si
Cu minte Prepozitie + substantiv
gand tanar.
Adjectiv (cu sensul “cu purtari bune”, “cinstit”,
Cumsecade De felul sau era cumsecade
“cum se cere”)
11
Stie si el acuma cum se cade de usor
Cum se cade Adverb + verb
la examen
 Locutiune adverbiala (cu sensul “tempo rapid”, A fost de-ajuns o intrebare si a
De-ajuns
“suficient”) inceput a se balbai.
12 Locutiune adverbiala (cu sensul “tempo lent” -
Niciodata nu e de ajuns oricat ai citi.
De ajuns acelasi sensuri)
Prepozitie + verb la supin De ajuns pana acolo nu e prea greu.
Locutiune adverbiala (cu sensul “de N-a castigat intrecerea. De altfel nici
De altfel
altminteri”) nu se pregatise serios.
13
Prepozitie + adjectiv + substantiv (cu sensul
De alt fel Aveam pofta de alt fel de struguri.
“alt soi”, “de alta varietate”)
Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa
Decat Adverb (cu sensul “numai”, “numai atat”) moarte/Decat un nume… (Tudor
14 Arghezi)
Se mira singur de cat de mult
De cat Prepozitie + pronume
cheltuieste.
Decurand Adverb (cu sensul “nu demult”) Venise in satul nostru decurand.
15 Prepozitie + adverb (cu sensul “de cateva timp De curand incepuse sa nu-i mai
De curand
incoace”) placa anturajul.
Defapt, pleca din neputinta de a
Defapt Adverb (cu sensul “indisecutabil”)
comunica
16
Locutiune adverb (cu sensul “conform De fapt, intai inveti alfabetul, si dupa
De fapt
realitatii”) aceea sa citesti.
Nu mi-am amintit defel de unde il
Defel Adverb (cu sensul “deloc”)
17 cunosc.
De fel Prepozitie + substantiv (cu sensul “originar) De fel era din Moldova.
“… manios si degraba varsatoriu de
Degraba Adverb (cu sensul  “la repezeala”, “iute”)
sange nevinovat”
18
Prepozitie + substantiv (cu sensul “din cauza De graba nici n-a observat ca se
De graba
grabei”) facuse scara.
Nu se inaltase mai deloc, desi
Deloc Adverb (cu sensul “nicidecum”)
trecuse timp de-atunci.
Prepozitie + substantiv (cu sensul “portiune de Nu se aveau bine pentru o
19
pamant”) bucata de locde gradina.
De loc
Prepozitie + substantiv (cu sensul “local”,
De loc era din Craiova
“originar”)
Adverb (cu sensul “de regula”, “conform
Deobicei Deobicei se abate pe la librarie.
obiceiului”  )
20
Acest comportament tine de obicei,
De obicei Prepozitie + substantiv
nu de educatie.
Nr.
Situatia Motivatie gramaticala Exemple
Crt
“Demult…/ erai si tu haiduc, mosnege”
Demult Adverb (cu sensul “odinioara”, “candva”)
(Octavian Goga)
21
Prepozitie + adverb (cu sensul “de vreme
De mult Acum e tarziu, s-a innoptat de mult.
indelungata”)
Cica mai dedemult, pe cand se
Dedemult Adverb (echivalent “demult”)
potcoveau… (folclor)
22
Mai de demult se povesteste ca
De demult Prepozitie + adverb (cu sensul “de mult”)
imparatia… (folclor)
 Adverb (cu sensul “pe neasteptate“, “brusc”, “Dar deodata un punct se misca…”
Deodata
“in acelasi timp”) (Mihai Eminescu)
23
La negocieri de o data apropiata, nu
De o data Prepozitie + articol + substantiv
putea fi vorba
“Si cum se lasa Ipate in joc, Chirica il
Deoparte Adverb (cu sensul “intr-o parte”, “izolat”)
trage deoparte… (I.C.)
De o parte a testamentului a
Prepozitie + articol + substantiv
24 beneficiat si ea.
De o parte Prepozitie + articol + substantiv
Pe de o parte il intelegea, pe de alta
nu.
( opusul lui “pe de alta parte”)
Cine se scoala devreme, departe
Devreme Adverb (cu sensul “de timpuriu”, “din timp”)
ajunge.
Casa era patinata
Prepozitie + substantiv (cu sensul “de timp”) (ingalbenita) de vremesi parea
25 De vreme parasita.
Prepozitie + substantiv (cu sensul “de starea
Toate lumea se teme de vreme rea.
meteorologica”)
De vreme ce s-a renuntat la examen,
De vreme (ce) Locutiune conjunctionala
nimeni nu mai invata.
Nu e mica, nu e mare… /
Incat Conjunctie
26 Incat ai ce strange-n brate (Mihai.E.)
Prepozitie + pronume In cat suntem astazi?
In cat
Prepozitie + adjectiv pronominal In cat timp ai invatat poezia?
Adverb (cu sensul “fara intrerupere”, “mereu”,
Incontinuu Cersetorul se lamenta incontinuu.
“intr-una” )
27
Dupa eveniment elevul se
In continuu Prepozitie + adjectiv
afla incontinuu progres.
Adverb (cu sens “mereu”, “incontinuu”, “tot L-am suspectat intruna de
Intruna
timpul”) grandomanie
28 Prepozitie + numeral sau
Intr-una din zile fiul imparatului se
Intr-una
hotari…
Prepozitie +pronume
Nicicand Adverb (cu sensul “niciodata”) Nicicand nu s-a simtit mai onorat.
29 Nici cand a plecat, nici cand s-a
Nici cand Adverb + adverb
intors nu eram acasa.
Nicicat Adverb (cu sensul “de loc”, “de fel”) Nu s-a sinchisit nicicat.
30
Nici cat Adverb + adverb (cantitate) Nici cat era dator n-a platit.
Nicicum Adverb (cu sensul “deloc”, “defel”) Nu s-a mai aratata nicicum
31 Nu mi-a vorbit nici cum ma
Nici cum Adverb + adverb
asteptam, dar nici cum ai spus tu.
Adverb (cu sensul “deloc”, “defel”, “in nici un
Nicidecum N-a aparut nicidecum.
fel”)
32
Sa nu-l intrebi nici de cum l-a
Nici de cum Adverb + prepozitie + adverb
primit,nici de cum l-a tratat.
Nr.
Situatia Motivatie gramaticala Exemple
Crt
 Adverb (cu sensul “in nici un moment”, Dar sarac asa ca anul
Niciodata
“nicicand” ) acesta… niciodatan-am fost (I.C)
Nu l-am intalnit nici odata , nici
Nici odata Adverb + adverb
astazi, nu-l cunosc.
33
Adverb + numeral (cu sensul “nici macar o Astazi n-a mancat nici o data fiind
singura data”) foarte ocupat.
Nici o data
Adverb + substantiv (cu sensul “data N-am acceptat nici o data dintre
calendaristica”) cele propuse de elevi.
Niciodinioara nu umblau cainii cu
Niciodinoara Adverb (cu sensul “niciodata”)
covrigi in coada.
34
Nu l-am agreat nici odinioara, cu
Nici odinioara Adverb + adverb
atat mai putin azi
Desi dat in urmarire generala, Politia
Niciunde Adverb (cu sensul “nicaieri”)
nu l-a gasit niciunde.
35 Nu plecam nici unde vrei
Nici unde Adverb + adverb tu, nici unde zic eu, mergem la
mare.
Adverb (cu sensul “imediat”, “acum”, “in acest Cand a auzit, numaidecat a
Numaidecat
moment”) ingalbenit
Si-a amintit numai de cat a pierdut
Adverb + prepozitie +adverb
36 Numai de cat la jocul de carti.
Adverb + prepozitie + pronume Cumpara numai de cat ai nevoie
Era mai slab numai decat seful de
Numai decat Adverb + adverb
promotie
Si daca ti-am fagaduit atunci, a
Numai Adverb (cu sensul “doar”)
fostnumai sa te impac.
37
Acum nu mai aveau insa nici un haz.
Nu mai Adverb + adverb
“Cezar Petrescu”
Noaptea venea oarecine si le fura.
Oarecine Pronume nehotarat (echivalent cu “cineva”)
(folclor)
38
La castel in poarta, oare cine bate?
Oare cine Adverb + pronume
(Bolintineanu)
Orice Pronume (adjectiv) invariabil Orice s-ar spune, a luat concursul!
Poti sa-i ceri carti, caiete ori ce ai
39 Conjunctie + pronume (echivalent cu “sau ce”, nevoie.
Ori ce
“oare ce”) Iti amintesti, ori ce zicea directorul la
incheierea cursurilor?
Oricat de mult ai invat, nu le poti sti
pe toate.
Oricat Pronume (adjectiv); (adverb)
Oricat grau am face, nu ne va
40
ajunge.
Conjunctie + pronume (adverb) (echivalent cu Dai ori cat crezi ca face, ori cat te
Ori cat
“sau cat”) lasa inima.
Nr.
Situatia Motivatie gramaticala Exemple
Crt
Adverb (cu sensul “odinioara”, “candva”, “Amu, cica era odata intr-o tara un
Odata
“demult”) craiu…” (Ion Creanga)
O data cu nevasta se strecura casa
O data (cu) Numeral + prepozitie (locutiune prepozitionala)
lui si saracia.  (folclor)
Ma voi duce dara sa-mi mai
41 Numeral
vazo data parintii. (folclor)
Ne vom vedea la o data ce
O data Substantiv (data calendaristica)
urmeaza a o stabili.
Locutiune conjunctionala (cu sensul “indata ce”, O data liberi, unii din noi luara
“imediat ce”) calea Parisului. (Bolinteanu)
Pe dinafara Locutiune adverb A invatat poezia pe dinafara.
42 Prepozitie + prepozitie + adverb (cu sensul “prin
Pe din afara Pe din afara pare intreg.
exterior”)
Rareori Adverb (Cu sensul “cateodata”, “cand si cand”) Pe-acasa nimerea rareori.
43 Se obisnuieste cu casele rare
Rare ori Adjectiv + conjunctie (cand “ori” = “sau”)
ori dese de la munte si campie.
Auzira o guitatura de porc
Totodata Adverb + adverb (cu sensul “in acelasi timp”)
sitotodata vazura un porc mistret.
Tot odata speram si eu in
Tot odata Substantiv + adverb (cu sensul “candva”) schimbare. Azi nu mai astept
nimic.
44 Mananca tot o data , oricat i-ai
Substantiv + numeral
pune.
Tot o data am urcat si eu Bucegii,
Tot o data Adverb + numeral
ca si tine.
Tot o data istorica am uitat si eu
Adverb + substantiv
sa scriu.
Adverb (cu sensul “la fel”, “indiferent”) Mi-e totuna daca ajung sau nu.
Totuna
Adverb + pronume E de preferat tot unaromaneasca.
O iei la dreapta si apoi o tii
45 Adverb + adverb
inainte tot una.
Tot una
Au trecut la masini in raliu, tot
Adverb + numeral (locutiune adjectivala)
una si una.
Vreodata Adverb (cu sensul “candva”) Ne vom mai intalni vreodata?
46 Adjectiv nehotarat + substantiv (cu sensul “data Astepti vreo data mai convenabila
Vreo data
calendaristica”, “imprejurare”) pentru concediu?