Varianta 7, august 2019

1. Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „La sud de Carpați, voievodul român Litovoi încearcă în 1277 să se emancipeze de sub
suzeranitatea maghiară. Nu reușește. Tentativa este reluată de voievodul Basarab [...], care pune bazele
unui stat cu reședința la Curtea de Argeș (vestigiile palatului domnesc se mai văd şi astăzi). Regele
Carol Robert [...] al Ungariei [...] nu acceptă emanciparea statului lui Basarab, întrucât putea fi o
barieră în calea expansiunii maghiare spre Dunăre şi Balcani. În fruntea armatei sale, Carol Robert
trece Carpații şi pătrunde în Ţara Românească. Ca urmare, Basarab, potrivit Cronicii de la Viena [...],
îi oferă 7 000 de mărci de argint (circa 74 kg de aur), Banatul de Severin [...], în schimbul retragerii.
Carol Robert nu acceptă. Dar, lipsită de posibilități de aprovizionare, armata maghiară e nevoită să se
retragă. E momentul când Basarab o surprinde [...] la Posada [...]. Aici, între 9 şi 12 noiembrie 1330,
armata maghiară suferă o grea înfrângere, descrisă în Cronica de la Viena [...]. Această victorie asigură
existența neatârnată a noului stat, Ţara Românească [...].” (I. Bulei, O istorie
a românilor)

B. „În Moldova [...] s-au purtat mai întâi lupte [...] împotriva tătarilor, pentru a-i îndepărta de granița
Carpaților. Ungurii şi românii au trecut munții, i-au învins pe tătari, iar regele Ungariei, mulţumit de
serviciile unuia dintre voievozii din Maramureș, pe nume Dragoș, îl lasă stăpân peste un teritoriu în
Moldova [...]. Dragoş este deci la început în fruntea a ceea ce se numea, în termeni feudali, o «marcă»
a Regatului ungar la răsărit de Carpaţi. Întâmplarea face însă că la foarte puțini ani după această
stabilire a lui Dragoş în Moldova, un voievod, tot din Maramureş, [...] voievodul Bogdan, se revoltă
împotriva regelui Ungariei, trece în Moldova şi îi alungă pe descendenții lui Dragoş. De-acum începe o
nouă dinastie, a Bogdăneştilor – li s-a spus, în istoriografia modernă, Muşatini [...]. Şi iată,
descendenții lui Bogdan devin adevărații întemeietori ai [...] Moldovei. Primul nucleu al noului stat a
fost pe râul Moldova, de unde numele păstrat de țară, iar capitala la Baia. A doua capitală a fost la
Suceava. Extinderea autorității voievodului asupra formațiunilor care existau mai înainte s-a făcut
treptat, dar destul de repede, astfel că din anii 1390 domnul de la Suceava se intitula «stăpân până la
mare» [...].”
(N. Djuvara, O scurtă istorie ilustrată a românilor)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi statul medieval românesc precizat în sursa A. 2p

2. Precizaţi, din sursa B, o informaţie referitoare la Dragoș. 2p
3. Menţionaţi câte un voievod aflat în conflict cu regele Ungariei, la care se referă sursa A, respectiv
sursa B. 6p
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că voievodul își extinde
autoritatea asupra teritoriului până la sfârșitul secolului al XIV-lea. 3p
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7p
6. Prezentaţi două acţiuni diplomatice din secolele al XV-lea – al XVI-lea, referitoare la spaţiul
românesc. 6p
7. Menţionaţi o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc extracarpatic în secolul al
XVIII-lea. 4p
Simulare 2019

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„Între întemeierea Valahiei şi aceea a Moldovei este o mare deosebire; cea dintâi se datorează
reunirii diferitelor formaţiuni politice dintre Dunăre şi Carpaţi sub un conducător local, anume
voievodul de la Câmpulung şi Argeş: este, prin urmare, un proces intern. Cea de-a doua este rezultatul
unei cuceriri din afară, a unei ocupări a teritoriului dintre Carpaţi, Nistru şi mare de către un
conducător venit de peste munţi. […]
Tătarii au făcut numeroase incursiuni în Ardeal şi Ungaria; drumul lor obişnuit era prin trecătorile
Carpaţilor moldoveni. […] Îndată după suirea sa pe tron, Ludovic [...] întreprinse […] o mare expediţie
împotriva lor. La ea participară şi românii din Maramureş, sub comanda voievodului lor Dragoş, şi
secuii […]. Expediţia avu succes deplin; tătarii fură goniţi din ţinuturile de la răsărit de Carpaţi şi se
retraseră spre şesurile din nordul Mării Negre. Experienţa arătase însă că Ardealul nu putea fi apărat
eficace decât de pe versantul oriental al Carpaţilor. De aceea, [Ludovic], regele Ungariei […] făcu aici
– se pare în 1352 sau 1353 – o «marcă» de apărare a regatului […] [condusă de] Dragoş, voievodul
românilor din Maramureş. Moldova este întemeiată, dar nu ca stat independent, ci depinzând, în
această primă fază, de regele Ungariei. […]
În 1359 […] are loc însă venirea lui Bogdan din Maramureş […], acela care […] a asigurat prin
luptă independenţa [statului moldovean] faţă de unguri şi i-a dat o dinastie […]. Întemeierea noului stat
românesc s-a făcut deci printr-o cucerire. Cu sabia a ocupat Bogdan ţinuturile peste care avea să
domnească apoi. Boierii pe care i-a găsit el aici, proprietarii de moşii de pe văile Siretului, Prutului şi
ale afluenţilor acestora, s-au închinat în cea mai mare parte şi l-au recunoscut ca stăpân, iar el le-a lăsat
moşiile mai departe.” (C. C. Giurescu, Istoria românilor)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi spațiul istoric din care provine Bogdan, precizat în sursa dată. 2p
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2p
3. Menţionaţi statul medieval românesc din sudul Carpaților și modalitatea întemeierii acestuia, la
care se referă sursa dată. 6p
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la Dragoș. 6p
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la rolul lui Bogdan în evenimentele
desfășurate în estul Carpaților, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10p
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia instituțiile centrale au un rol
important în organizarea statului medieval românesc din sudul Carpaților.
(Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia.) 4p
Varianta 8, 2016

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„Maramureșul era un ținut românesc din nordul Transilvaniei, vecin cu Moldova, aflat pe cale de a fi
integrat în Regatul Ungar, organizat […] sub forma unui voievodat. Instituțiile românești de aici mai
funcționau încă. Astfel, adunarea tuturor cnezilor țării – feudalii români locali – se întrunea periodic,
spre a rezolva probleme curente și spre a alege voievodul. […]
Influența ungară la est de Carpați era în pericol, datorită nemulțumirilor și revoltelor românilor și
datorită presiunilor Poloniei […]. Atunci, regele ungar, a ales dintre românii maramureșeni […] pe un
cneaz local înnobilat numit Dragoș, pe care l-a trimis în Moldova […] spre a-i atrage pe localnici și a
conduce acea țară în numele suveranului ungar. Dragoș, de aceeași etnie cu localnicii, a fost acceptat
ca voievod într-o regiune din Moldova […]. Totuși, românii de acolo erau nemulțumiți de dominația
ungară […]. De această situație a profitat un alt român din Maramureș, numit Bogdan. El fusese
voievodul țării, cu alte cuvinte, conducătorul Maramureșului, dar făcea parte din gruparea nemulțumită
de dominația ungară. Bogdan s-a răzvrătit în Maramureș, unde a rezistat vreo două decenii (1342-
1362), după care, cu o ceată de o sută până la două sute de cnezi credincioși, a trecut munții în
Moldova. Aici, el […] i-a alungat pe urmașii și rudele lui Dragoș și a proclamat Moldova independentă
de Ungaria. În acest fel, lua naștere al doilea stat românesc de sine stătător […]. Regele ungar, fiul
celui învins de Basarab la Posada, a trimis prin 1365 o oaste contra lui Bogdan, dar românul a ieșit
învingător, consolidând statutul internațional al țării sale. Bogdan a fost recunoscut drept «mare
voievod» și de către alți conducători locali, iar un urmaș al său, Roman I, după 1390, se intitula domn
și «marele singur stăpânitor» al țării Moldovei «de la munți până la țărmul mării».”
(I. A. Pop, Istoria românilor)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi cneazul „înnobilatˮ precizat în sursa dată. 2p
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2p
3. Menţionaţi două spații istorice la care se referă sursa dată. 6p
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la instituția feudalilor români. 6p
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunile lui Bogdan, susţinându-l cu
două informaţii selectate din sursă. 10p
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii se implică prin acțiuni
diplomatice în relațiile internaționale din secolul al XV-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric
relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4p
Simulare 2016

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „Acordul încheiat cu Basarab i-a atras lui Carol Robert critici vehemente din partea forțelor din
rândurile nobilimii care îi erau ostile și care subliniau marea putere pe care o concentrase în mâinile
sale conducătorul Țării Românești. Câțiva ani mai târziu, împins de aceste forțe, regele Ungariei a
încercat să suprime noul stat pentru a restaura dominația regatului său la sud de Carpați. Folosind
prilejul favorabil ivit în 1330, când un corp de oaste al Țării Românești a fost înfrânt, alături de oastea
țarului bulgar de la Târnovo și de tătari, la Velbujd, de către sârbi, Carol Robert a decis să întreprindă o
mare campanie împotriva Țării Românești pentru a-l înlătura pe Basarab, în locul căruia intenționa să
numească un dregător regal; realizarea acestui țel ar fi însemnat destrămarea statului românesc […] și
readucerea teritoriilor dintre Carpați și Dunăre sub controlul regatului ungar, ca în primele decenii ale
secolului al XIII-lea. În septembrie 1330, oastea ungară, în fruntea căreia se afla regele Carol Robert, a
ocupat cetatea Severin și ținutul înconjurător – vechi obiect de litigiu între cele două țări – pe care le-a
concedat […] unuia dintre sfetnicii săi.”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)

B. „Apariția și persistența timp de secole a două state românești în teritoriile dintre Carpații
Meridionali și Orientali, Dunăre și Marea Neagră a fost precumpănitor rezultatul situației geopolitice a
centrului și estului Europei […]. Întinderea spre răsărit a Țării Românești sub Basarab și sub fiul său,
Nicolae Alexandru, spre gurile Dunării și la Marea Neagră […], cuprinderea de-a lungul Carpaților
Orientali a unei părți însemnate a teritoriului viitoarei țări a Moldovei, părea să deschidă perspectiva
constituirii unui singur stat românesc în afara lanțului carpatic. Intervenția hotărâtă a regelui Ludovic I
în Moldova, cu intenția de a subordona și chiar de a domina țara, a avut drept rezultat consolidarea
voievodatului românesc de la răsărit de Carpați, mai întâi sub egida Ungariei, apoi în opoziție față de
ea. […] Moldova lui Bogdan și a succesorilor săi și-a apărat independența, în colaborare cu Polonia
care […] și-a manifestat puternic tendința de expansiune spre Marea Neagră și gurile Dunării.
Cuprinse în aria de expansiune a două forțe rivale – regatul ungar și regatul polon – Țara Românească
și Moldova au evoluat ca state separate; cea dintâi în raporturi de colaborare sau antagonism cu
Ungaria, cea de-a doua cu Polonia, situație care s-a consolidat tot mai mult în ultimele decenii ale
secolului al XIV-lea și în secolul următor.”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi cetatea precizată în sursa A. 2p
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la Moldova. 2p
3. Menționaţi statul medieval românesc și conducătorul acestuia, la care se referă atât sursa A, cât și
sursa B. 6p
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că statele medievale românești
stabilesc relații politice cu Ungaria și cu Polonia. 3p
5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7p
6. Prezentaţi două fapte istorice referitoare la organizarea instituțională a spațiului medieval românesc.
6p
7. Menţionaţi o caracteristică a autonomiilor locale atestate în spațiul românesc în secolele al IX-lea –
al XI-lea. 4p