Studiul traseelor rutiere

Traseul drumului = succesiune de aliniamente racordate

intre ele prin curbe (arc de cerc)
Clasificare drumuri – d.p.d.v.:
- destinatii -> publice
-> private
- circulatiei -> deschise circulatiei publice
-> inchise circulatiei publice
- functional si administrative territorial -> de interes national
-> de interes judetean
-> de interes local

Clasificare strazi:
- Categoria I – magistrale
- Categoria a II-a – de legatura
- Categoria a III-a – colectoare
- Categoria a IV-a – de folosinta locala

Conditii geologice si geotehnice

Cercetarea terenului cuprinde urmatoarele etape:
  Examinarea materialului documentar si de arhiva
 Recunoasterea si cartarea geografica – tehnica a
terenului
 Lucrari de exploatare a terenului
 Incercari asupra terenului de fundare
 Incercari de laborator

Trasee: de ses; de deal; de munte; de coasta; uran

Moduri de transport -> domina cel rutier
Costuri – mijloace de transport -> fixe (pentru transport in
comun)
-> variabile (pentru transport
persoane)

Studiul traseelor rutiere:

- In plan situatie
- In profil longitudinal
- In sectiuni transversal

Ex. R – se allege
- pun 2 lungimi de segment egale
- trasez perpendiculara din v pe noua dreapta
 Studiul traseului in
profil longitudinal

 Etapa studiului pe care o facem dupa studierea planului

de situatie.
 E un fel de sectiune (proiectie pe un plan vertical lateral)
 Racordari, puncta de sch. a declinitatii, pas de proiectare
(d intre doua puncta de sch.), linia terenului, linia rosie
 1:10 (scara inaltimii)
 1:1000 (scara lungimilor)
 Criterii – tehnice
- economice

Criterii tehnice
Viteza de proiectare = viteza maxima pe care o poate
atinge un turist in punctele cele mai dificile ale terenului
(curbe in plan cu pante mici)
 Declinitate minima: folosita pentru linia rosie este de
0,2%, cee ace asigura scurgerea apelor din precipitatii.
 Valori maxime ale declimitatilor pentru strazi
 Criteriul punctelor de cota obligate
-pamanturi impropii (umiditate / sensibilitate la
umezeala mare)
-prezenta apelor care stationeaza in aceasta zona
sau a apelor freatice
Ex: - daca iarba e foarte verde, cu fir lung, acolo pot fi
ape freatice aproape de suprafata
- daca pomii pe un versant sunt in pozitie verticala,
nu sunt alunecari, dar daca sunt inclinati inseamna ca apele
creeaza trasamente.

 Traversari de cursuri de apa sau prezenta lacurilor

  De cautat pe net standard de galeart de drumuri si cale
ferata
 Cota 0 este cota pardoselii finite peste subso
 La strazi linia rosie se stabileste in functie de eventualele
construcii existente in vecinatatea traseului strazii

Criterii economice

 Compensarea trerasamentelor
- La drumuri este preferabil ca linia rosie sa fie proiectata
intr-un mic rambleu, cee ace conduce la o buna scurgere
a apelor
- La strazi – debleu (colectare evacuare a apelor din
precipitatii)
 Trasarea arcului de cerc
Asezare picheti
Calculul liniei rosii
Calcul declin

Calcul cote proiect

 Distanta de utilitate
= o lungime pe traseu care trebuie asigurata tuturor
participantilor la traffic (trebuie sa vada traseul astfel incat sa
poata intelege ce obstacole, cai urmeaza)
- Sesizare, intelegere, vointa (reactie)
 Mai sunt: - depasirea / ocolirea unui obiect care sta pe loc
- depasirea unui vehicul in miscare
Ajuta la: stabilirea distantelor si lungimii marcajelor de pe
sosea, astfel:
 Distanta de vizibilitate se respecta: linie discontinua
 Distanta de vizibilitate nu se respecta: linie continua
Timp total de depasire t=8-10s
Distanta minima necesara efectuarii depasirii in conditii
normale este de 450 m.
 Sectiuni transversale

Profil transversal – o sectiune transversala tip

caracteristic
Latimea caii in aliniament
 Aceasta se face in functie de viteza: v => partea carosabila
(ex: autostarada)

P.T. Caracteristice
* profilele transversal se realizeaza in pichetii caracteristici ai
traseului.
- fiecare pichet are coordinate x,y

Categorii de strazi

Categoria 1
- 6 benzi de circ. (parte carosabila) – 21 m
- Zona de incadrare (copaci, iluminat urban) – 2 m
- Trotuar
 Categoria 2
- 4 benzi
- 1,5 m pt zona incadrare
- Trotuar

Categoria 3
- 2 benzi
- Au sau nu au zona de incadrare
- Trotuar mai mic

Cateogira 4
- Cele dintre blocuri sau ulitele de la sate
- Au o banda de 3-3,5 m

Stalulire marime raza > raza minima (in functie de viteza)

R = , unde V = protectoare = v max pe
care o are drumul in functie de cel maid if al traseului in
conditii de vizibilitate buna si conditii de suprafatare a caii
bune.

= panta suprainaltimii in curba maxima

 = coef de confort = raport prin care forta centrifuga este
preluata de suprainaltarea caii si supraf. de rulare
- acc. gravitationala
- 10 m/s
= 40 km/h => R = 68 => 70m
Intersectie V < V => V =

glamsn. se -> program de calcul care verifica, ca pe un traseu

proiectat incep vehiculele de anumite gabarite--

Cotele partilor ext. se modifica in functie de suprainaltare

profil
Supralargire
Latimea caii in curba:

Amenajarea se face la interior (unde se taie curba)

INTERSECTII
 Clasificare dupa functionalitate:
- Clasa 1: moduri rutiere si intersectii denivelate
- Clasa a 2-a: intersectii semaforizate cu geometrie
complete
- Clasa a 3-a: intersectii semaforizate, sensuri giratorii,
intersectii nesemaforizate cu geometrie complete
- Clasa a 4-a: minigiratii, intersectii nesemaforizate, cai de
acces

 Principii de proiectare:
- Sa ocupe un spatiu public redus
 - Analiza in contextual retelei rutiere
- Organizarea circulatiei in intersectie – eficienta, in raport
cu parametrii timp-spatiu
- Intersectia – spatial public folosit de toti participatii la
traffic
- Traficul de perspectiva

 Organizarea circulatiei in intersectii

1. Cu circulatie nedirijata
2. Cu circulatie reglementata
* intersectia = locul in care se intalnesc doua sau mai multe
artere de circulatie
* accesele in intersectie se realizeaza pe benzi de circulatie
care pot fi dedicate
* deplasarea vehiculelor se face in funte de destinatia Dorita,
respectand regulile de circulatie

Functionarea interseciei
 Intersectii:
- Nu se proiecteaza pe spatii largi, desi intersectiile mici au
o capacitate / traffic mai mic
- Trebuie gandite in contextual urban
- Functie (in raport cu necestitatile de transport): stocare
vehicule, deplasare

Material drenant – pietris, ballast

Tunelul metroului din Dondre – History

Pasaje si terminale

Parcarea masinii personale se face pe propriul teren/

propria parcela

Pt sapt viit:
- dezvoltarea imobiliara
- arterele si parcarile din aceasta incinta
- POT, CUT, nr. Apartamente
- functiune
- stabilire cota cladiri
- axul drumurilor propuse, piste biciclisti, trotuare
- intersectii proiectate in functie de studiul de traffic
- nu uita sa pui cota de 0 la cladiri (cota de calcare in casa)
* curs + bibliografie parcaje
Sistematizare verticala
 - Gura de evacuare a apelor (cum se scurg apele si unde
amplasam “gaidarele”)
 Capitolul 5 (transmis in 14.12.2020)
! trebuie sa ne alegem un profil transversal
 Gagare/ gaidare sau cum se numeste se pot dispune la 40
de metrii sau 20 de metrii daca e mai multa apa
Intersectii denivelate
Alc: - oasaje denivelate – structure diverse
- rampele de acces
- accesele – benzi pentru accelerare – decelerare

Seminar
Memoriu justificative – o prezentare a proiectului si
investitiei + descriere teren si situatie existenta
De facut: intersectie giratorie sau in T
Etape proiectare
1. Planul cu curbe de nivel
2. Traseul format din aliniamente
3. Calcul racordarii in plan
4. Profil longitudinal
5. Proful transversal
 6. Pichetare traseu (din 20 in 20m) -> se pun si in curbe
pentru calcularea cotelor
7. Cote (la noi sunt aceleasi, adica cotele punctului ) ->
cota 0
8. Ansamblul imobiliar propus

Amenajarea in spatiu a traseelor rutiere

Suprainaltarea in curba

In aliniament -> parte carosabila sub forma unui acoperis cu

doua pante => favorizau scurgere ape de ploaie in lateral

panca care favorizeaza derapajul = deuer negative, iar in cea

care combate derapajul = deuer pozitiv
Sistemul fortelor care actioneaza asupra vehiculului in
curba:
Combaterea derapajului numai prin neprainaltarea caii:

Combaterea derapajului se mai face si prin:

1. Efectul frecarii transversale

2. Efectul simultan al frecarii transversal si al suprainaltarii

 Amenajarea rampei suprainaltarii

 Supralargirea in curba
 Se face pentru asigurarea circulatiei autovehiculelor in
conditii de siguranta

Latimea caii in aliniament

Latimea caii in curba

Amenajarea rampei supralargirii (ai imag in curs si de

asemenea in: A POLICY on GEOMETRIC DESIGN of HIGH WAYS
and STREETS 2001)
 Seminar

Calcularea cotei 0
1. Cunoastem cota liniei rosii (cota in ax)
2. Panta este 2% pt scurgerea apei
3. Cota la scurgere / gaigar
4. Adaug la bordure si aflu cota pietonalului (trotuar)
5. P=2% pt pista biciclisti
6. Zona verde orizontala = cota de 2 la pista biciclisti
7. Cotele la limitele trotuarului:
*prima = cota 1p verde
*a doua: cu p=2% mai mare (apa de aici se scurge in sp
verde)
8. Cota sp verde aceeasi
9. Cota trotuar de garda
10. la aceasta ultima cota se adauga h nr. De trepte ale
blocului si aflam cota 0.
*bordura are 20cm
Ansamblul imobiliar
- Se stabilesc traseele arterelor de circulatie
- Stabilire profile tip
- Stabilire pozitii picheti -> pt sectiune si plan
 Cota liniei rosii = cota (367)
- Se calculeaza cotele proiectare in picheti (pichetii se pun
din 20 in 20 m)
- Se calculeaza cotele de amplasare a dispozitivelor de
colectare si evacuare a apelor de suprafata
 Gaigare din 40 in 40 m (aici se aduna apele)
 Stabilire zone de influenta (ce delimiteaza de apa cade
intr-un gaigar)
 Sectiune transversala pentru stabilire cote gaigare (inca
2% fata de cota gtaigar suprafata)
 Bordura de 20 cm
! fiecare ax are alte cote si picheti

Miscarea autovehiculului in curba

 Camset? (soft)
 In interiorul incintei (platformei) nu se face
suprainaltare => combaterea devopajului se face
numai prin efectul frecarii transversal (F C)
 La sf sapt 14: predare
- Caiet studio individual + aplicatie
- In sesiune: prezentarea unui studio personal
Aplicatie: - plansa
- calcule
- memoriu
- atentie la elem de spatiu verde care pot
fi facute mai interesant
Seminar
- Prezentarea de 20-30 de slide-uri
- Australian Dc.ro -> versiune in eng
- Briscad si Model Viewer / Design Review
- Twinmotion x Bricsys -> BricsCAD

 Speak consulting
Elemente de peisagistica
Arbori: - arbori stradali min 18 loc parcare / 550mp
- ai mai multe ex in manual
Parcari – poti adauga o amenajare peisagistica pentru a
fi mai valoroasa propunerea
 Departamentul de planificare NYC

Sisteme rutiere
- Nerigide = cel mai putin un strat aglomerat cu liant
bituminous (predomina la noi)
- Semirigid = strat liant bituminous + ciment
- Rigid = ciment (sensibil la tasari)
 Indicator cheltuieli de construire si intretinere
 Alcatuire nerigid -> strat: uzura, legat, baza, fundatie,
constr in teren, patul caii
 La turnarea betonului in cofraje
> Dala se toarna in intregime
> Nu se asterne betonul prin tragere cu grebla sau
aruncare cu lopata
> Fara apa in amestecul de beton, turnare la
temperature intre 5-25 C
 Mixture asfaltice > mortar
> beton
> beton deschis

Seminar
> pichetare pt fiecare drum
> numerotare picheti pe fiecare drum, le poti trece si
pozitia kilometrica (ai exemplu in plansa de la
Targoviste)
> constructive anexe: statie pompe, bazin de colectare a
apelor pluviale (apa se scurge prin gaigare si ajunge
aici)
> ! pune semne de circulatie si accesurile in cladiri
 Supralargire in curba

Stab parte carosabila

Calculul parcarii: dupa trasarea drumului, se pun

cladirile, iar in functie de S apartament vedem si cate
locuri de parcare trebuie.

Bloc ~ 13x24m => 4 locuri parcare etaj => P+4 = 20

locuri de parcare
2 x P+4 = 40 locuri

Str categ 2
Str categ 3