UNIVERSITATEA CREȘTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE

Programul de studii universitare de licență – DREPT

REFERAT

Disciplina: Dreptul concurenței

TEMA:

Infracțiuni cu privire la deturnarea licitațiilor publice

Cadru didactic titular:

LECT. UNIV. DR. FLORICĂ CIUTACU

Studenta:

Văsuian C. Claudia-Raluca

AN III

Forma de învățământ: IFR

Grupa 2207

Nr. matricol: 20484

-2021-

1
 CUPRINS

INTRODUCERE

 Aspecte generale

CAPITOLUL I

 Modalități de fraudare a unei licitații publice

CAPITOLUL II

 Caracteristicile industriei, serviciilor și produselor care ajută la menţinerea fraudării

licitaţiilor publice

CAPITOLUL III

 Practică judiciară (Sentința penală nr. 875/2017 - Judecătoria Giurgiu)

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

2
 INTRODUCERE

Concurența reprezintă un factor esențial pentru bunăstarea consumatorului deoarece contribuie la

creșterea calității produselor și serviciilor și, totodată, la stabilirea unui raport optim calitate-preț,
precum și a unor prețuri competitive.

Dreptul concurenței este acea ramură de drept constituită din ansamblul reglementărilor care
asigură existența concurenței, a competiției economice și exercitarea loială a acesteia.

Legea 11/1991 privind concurența neloială are drept scop să impună participanților la competiția
economică o conduită onestă.

Legea 21/1996 privind concurența, urmărește să asigure existența concurenței libere,

neperturbată, nerestricționată, nedistorsionată pe piață prin interzicerea unor practici monopoliste
care ar avea ca finalitate diminuarea concurentei.

În ceea ce privește infracțiunile privind deturnarea licitațiilor publice, acestea intră la categoria
infracțiunilor săvârșite contra patrimoniului, prin nesocotirea încrederii și sunt reglementate în
Noul Cod Penal, la art. 246, după cum urmează:

”Fapta de a îndepărta, prin constrângere sau corupere, un participant de la o licitație publică ori
înțelegerea între participanți pentru a denatura pretul de adjudecare se pedepseste cu inchisoarea
de la unu la 5 ani.”1

Așadar, legea nu face distincție cu privire la organizarea și obiectul licitației publice; nu are
relevanță dacă este organizată de o instituție publică ori de o persoană juridică, dacă are drept
obiect atribuirea unor bunuri ori servicii, ori a unui imobil, condiția esențială însă este ca licitația
să fie publică, adică să fie deschisă participării oricărei persoane.

Textul de lege este aplicabil tuturor tipurilor de licitaţii, și anume: deschisă, restrânsă ori
electronică. În schimb, textul nu se aplică în cazul licitaţiilor prin atribuire directă.

Până la apariţia reglementării speciale introdusă în noul Cod Penal din anul 2014, încadrarea
juridică a faptelor astfel sancţionate era aceea de abuz în serviciu, luare de mită, fals intelectual
sau înşelăciune.

1
Art. 246 din Noul Cod Penal
3
 Infracțiunea privind deturnarea unei licitații apare atunci când participanții se înțeleg, într-un
mod secret, să crească prețurile ori să scadă calitatea produselor sau a serviciilor pentru clienți.

Înțelegerile de acest fel diminuează resursele cumpărătorilor și a contribuabililor, scad încrederea

publică în procesele competitive și subminează beneficiile unei piețe competitive. Unul din
obiectivele generale ale unei înțelegeri secrete de trucare a licitației este acela de a crește prețul
licitației și, astfel, de a crește suma pe care o vor câștiga ofertanții.

Un participant la o licitația publică poate fi îndepărtat prin ținerea acestuia la distanță,

înlăturarea, împiedicarea, retragerea de la o licitație publică sau abandonarea ei, ca urmare a
constrângerii sau coruperii acestuia. Pe de o parte, constrângerea poate fi fizică (prin violență)
sau morală (prin amenințare) și ea trebuie să fie de natură a prilejui o stare de temere, sub
stăpânirea căreia, libertatea psihică a persoanei supuse acțiunii de constrângere este afectată. Pe
de altă parte, coruperea înseamnă a oferi sau promite bani sau alte bunuri ori foloase.
Îndepărtarea participantului prin alte mijloace (de exemplu, prin rugăminți, recomandări,
sugestii) nu constituie infracțiune.

CAPITOLUL I

Cum se fraudează o licitație publică?

Modalitățile prin care se poate frauda o licitație publică împiedică eforturile cumpărătorilor de a
obţine bunuri si produse la cel mai mic preţ posibil. Printre aceste modalități se numără:

 Ofertarea închisă - reprezintă cel mai frecvent mod prin care se poate frauda o licitație, este
denumită și ofertare de curtoazie sau simbolică și este menită să ofere impresia unei veritabile
competiții. Ofertarea închisă apare atunci când un competitor este de acord să prezinte o ofertă
care este mai mare decât oferta câştigătorului desemnat sau când un competitor prezintă o ofertă
care se ştie că este mult prea mare pentru a putea fi acceptată. Mai există și situația în situația în
care un competitor prezintă o ofertă ce conţine termeni speciali care se ştie că nu vor fi acceptaţi
de către client;
 Reţinerea de la ofertare - se produce atunci când o companie nu prezintă o ofertă pentru
adjudecarea finală și implică acorduri între competitori în care una sau mai multe companii
consimt să retragă o ofertă prezentată anterior ori să se abţină de la ofertare, pentru ca oferta
câştigătorului desemnat să fie acceptată;

4
 Alternarea ofertei - presupune un acord între companiile conspiratoare, prin care acestea consimt
să fie ofertantul câștigător, pe rând, continuând să oferteze. Un exemplu ar fi acela prin care s-ar
putea alege să aloce aceeași sumă de bani din cadrul unui anumit grup de contracte pentru fiecare
companie;
 Alocarea pe piaţă - se referă la faptul că piaţa este împărțită de către concurenți şi aceștia decid
ca pentru anumiţi clienţi sau într-o anumită zonă geografică să nu concureze, prezentând doar
oferte de acoperire.

CAPITOLUL II

Cum se menține fraudarea unei licitații publice?

Pentru a se menține fraudarea unei licitații publice, firmele trebuie să implementeze cu succes un
acord de înţelegere secretă. Acesta presupune să existe:

 Un număr mic de companii - Fraudarea licitaţiilor apare, mult mai probabil, când un număr mic
de companii furnizează serviciile sau bunurile, acestora fiindu-le mai ușor să încheie un acord
referitor la modul de fraudare a licitaţiilor dacă numărul de vânzători este mai mic.
 Foarte puţine intrări sau chiar nicio intrare - Atunci când doar puţine companii au intrat recent
sau este posibil să intre pe piaţă, din cauză că este prea scump, dificil sau greu de pătruns,
firmele din acea piaţă sunt protejate de presiunea competitivă a posibililor nou-veniţi. Bariera la
intrarea pe piaţă ajută la sprijinirea eforturilor de fraudare a licitaţiilor.
 Anumite condiţii de piaţă - Modificările semnificative ale condiţiilor de cerere şi ofertă tind să
destabilizeze acordurile în derulare privind fraudarea licitaţiilor. O cerere constantă, predictibilă
din sectorul public tinde să crească riscul de înţelegere secretă. În acelaşi timp, în perioadele de
nesiguranţă sau de schimbări economice, creşte interesul competitorilor de a manipula licitaţiile,
deoarece în acest mod ei încearcă să înlocuiască afacerile pierdute cu câştiguri frauduloase.
 Asociaţii industriale - Acestea pot fi folosite ca mecanisme pro-competitive și legale pentru
membrii unui sector de servicii sau de afaceri, în scopul promovării inovațiilor, a standardelor,
dar şi a concurenţei. Când aceste asociaţii au fost predispuse la scopuri ilegale, ele au fost
utilizate de oficialii companiilor pentru a masca discuţiile lor referitoare la modalităţi de a
implementa un acord de fraudare a ofertării.
 Ofertare recurentă - Șansa de înţelegere secretă crește atunci când sunt achiziții recurente.
Frecvenţa ofertării ajută membrii unui acord de manipulare a ofertării să îşi repartizeze între ei
contracte. În plus, membrii unui cartel pot sancţiona un trişor prin urmărirea ofertelor acordate

5
 iniţial acestuia. În acest mod, contractele periodice și regulate de bunuri şi servicii ar putea
necesita o precauţie specială, dar și instrumente aparte, pentru a descuraja licitaţiile frauduloase;
 Servicii sau produse simple sau identice - Este mai uşor pentru firme să încheie un acord asupra
unei structuri de preţ comune, atunci când produsele sau serviciile pe care persoanele fizice ori
companiile le vând sunt identice sau aproape similare;
 Niciun substitut sau un număr scăzut – Companiile sau persoanele fizice, care doresc să
controleze ofertările, sunt mai sigure ştiind că vânzătorul are puţine sau niciun substitut
corespunzător şi, astfel, eforturile acestora de a creşte preţul au mai mult succes;
 Puţine modificări tehnologice sau niciuna – Acest lucru ajută firmele să încheie un acord şi să
menţină acest acord pe o perioadă de timp mai mare.

CAPITOLUL III

Practică judiciară

Potrivit sentinței penale nr. 875/2017 (Judecătoria Giurgiu), instanța condamnă pe inculpatul
B...... Ș........ L.......... la pedeapsa de 1 an și 6 luni de închisoare (în temeiul art. 32 rap. la art. 246
din Codul penal), cu suspendare sub supraveghere pe un termen de 2 ani (în baza art. 91 din
Codul penal), pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la deturnarea licitațiilor publice și la
pedeapsa amenzii în cuantum de 11.000 lei (220 zile-amendă x 50 lei/zi-amendă; în baza art. 396
alin. (1), (4) din Codul de procedură penală, raportat la art. 61 alin. (4) lit. c) și art. 62). De
asemenea, impune inculpatului obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul
comunității, pe o perioadă de 60 de zile (în temeiul art. 93 alin. (3) din Codul penal).

În fapt, inculpatul B...... Ș........ L.......... a încercat să îi determine pe reprezentanții S.C.

Viona ......................... V........... și I............ A.....-M........., să liciteze doar până la o anumită
limită, în cadrul procedurii de licitație publică cu strigare, organizată de Penitenciarul
G................, pentru încheierea unui contract de locațiune a unui spațiu comercial, scop în care le-
a oferit bani.

Urmarea imediată este reprezentată de crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale care se
stabilesc cu ocazia desfășurării licitațiilor, respectiv acelea de a căror bună desfășurare depinde
asigurarea caracterului competitiv al procedurilor. Incriminarea, fiind una de pericol, protejează
în mod indirect patrimoniul statului.

6
 CONCLUZII

Infracţiunea se referă la licitaţiile organizate de autorităţile publice sau alte persoane juridice care
administrează sau exploatează bunuri proprietate publică, dar şi la licitaţii organizate de persoane
juridice de drept privat, cum ar fi băncile sau casele de licitaţii ori executori judecătoreşti. În
același timp, vizează şi procedurile privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a
contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

Fraudarea unei licitații împiedică eforturile cumpărătorilor de a obține bunuri și produse la cel
mai mic preț posibil. De cele mai multe ori, competitorii decid, de comun acord, cine va face
oferta câștigătoare pentru un contract care urmează a fi câștigat printr-o licitație.

Pentru efectuarea urmăririi penale în dosarele având ca obiect infracţiunea de deturnare a

licitaţiilor, competent este parchetul de pe lângă judecătorie sau Direcția Națională Anticorupție,
în cazul în care sunt săvârșite și infracțiuni de corupție. Există, însă, și situații în care
infracţiunea intră în concurs cu infracţiunea de grup infracţional organizat, astfel că dosarele sunt
instrumentate de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

BIBLIOGRAFIE

Constituția României;
Noul Cod Penal/Cod De Procedură Penală;
Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, publicată în M. Of. nr. 24 din 30
ianuarie 1991, modificată și completată de Legea nr. 21/1996 și Legea nr. 298/2001;
Legea concurenței nr. 26/1996;
C. Duvac, Deturnarea licitațiilor publice, Revista Dreptul, nr. 8/2012;
C. Voicu, Al. Boroi, Fl. Sandu, I. Molnar, M. Gorunescu, S. Corlățeanu, Dreptul penal al
afacerilor, Ediția 3, Ed. C.H.Beck, București, 2006;
T. Prescure, Curs de dreptul concurenței comerciale, Ed. Rosetti, București, 2004;
O. Căpățână, Dreptul concurenței comerciale (concurența onestă), Ed. Lumina Lex, București,
1992;
www.rolii.ro;
www.juridice.ro;
www.consiliulconcurentei.ro;
www.legislatie.just.ro;
7
www.portal.just.ro.