Sunteți pe pagina 1din 21

Avantajele corespondenței la etapa actuală

 Să identifice obiectivele generale și particulare ale


corespondenței;
 Să argumenteze importanța activității de
corespondență la etapa actuală;
 Să diferențieze criteriile de clasificare a
corespondenței oficiale;
 Să clasifice corespondența oficială dintr-o unitate
economică, în funcție de domeniul de activitate.
 Definirea corespondenței oficiale ca formă
indispensabilă de comunicare și de lucru pentru
agenții economici.
 Importanța activității de corespondență la etapa
actuală.
 Criterii de clasificare a corespondenței oficiale.
 Papetăria de birou – prima impresie asupra
partenerului.
 Definirea limbajului de specialitate.
Comunicarea scrisă (activitatea de corespondenţă) a unei
întreprinderi pretinde ca, prin încadrarea sa în filozofia unităţii, să-i
ofere o imagine unitară în exterior, să-i reflecte personalitatea ca stil
şi ton.
Corespondență oficială – schimbul de scrisori dintre persoanele
juridice sau între cele fizice și cele juridice.
Corespondență economică – totalitatea scrisorilor dintre agenții
economici cu scopul de promovare a schimbărilor sau o noutăților
economice.
 Inițierea relațiilor dintre persoanele fizice sau juridice;

 Stabilirea relațiilor în scopul soluționării prolemelor ce

țin de interesele proprii;

 Modificarea sau încetarea relațiilor din anumite

motive.
 a informa sau a afla ceva;
 a explica sau a rectifica ceva;
 a motiva sau a influența;
 a afirma sau a dezaproba ceva;
 a admonesta sau a reclama pe cineva;
 a solicita sau a oferi ceva;
 a face comandă, a cumpăra ceva;
 a mulțumi pentru ceva;
 a felicita, a exprima condoleanțe etc.
 După natura emitentului:
 corespondență de afaceri privată (personală):
scrisori de felicitare, rezervări de hoteluri, abonamente
la ziare, scrisori de mulțumire, telegrame etc.
 corespondență oficială: cereri de ofertă, oferte,
comenzi, reclamații, somații, contracte etc.
 După modul de întocmire:
 Documente tipizate:
 Documente netipizate:
cereri de ofertă, oferte,
comenzi, reclamații, ordine,
contestații etc.
 După obiectul scrisorilor:
 Corespondență de solicitare: cererea de ofertă,
cererea oficială, comanda, demersul;
 Corespondența de dispoziție: ordinul, decizia,
dispoziția;
 Corespondența de informare: avizul, oferta, referatul,
darea de seamă, raportul, referința;
 Corespondența de constatare: actul, minuta, procesul-
verbal, încheierea;
 Corespondență însoțitoare de acte: scrisoarea de
însoțire personalizată;
 Corespondența de reclamare: reclamația, somația,
scrisoarea de avertizare;
 Corespondența doveditoare: certificatul, adeverința,
delegația, chitanța, procura.
 Din punctul de vedere al intenției:
 Corespondența de inițiativă: cererea de ofertă,
cererea oficială, reclama etc.;
 Corespondența de răspuns: cererea de ofertă bazată
pe ofertă, remedierea etc.;
 Corespondența de revenire: avertizarea, reclamația
etc.
 După natura exemplarelor:
 Originalul
 Copia simplă
 Copia de pe original (mențiunile ”Copie”, ”L.S.”, ”S.S.”)
 Duplicatul (mențiunea ”Duplicat”)
 Extrasul (semnat, certificat cu ștampila unității)
 După modul de transmitere:
 Corespondența obișnuită (poștă, curier);
 Corespondență internet;
 Corespondență telex;
 Corespondența
publicistică.
 După criteriile poștale sau regimul de
circulație:
 Corespondență simplă;
 Corespondență cu indicații speciale (expres,
recomandat, cu confirmare de primire, cu răspuns
plătit etc.);
 Corespondență cu regim special.
Cerințe față de foaia cu antet:
 desingul antetului, simbolului, mărcii;
 calitatea și structura hârtiei;
 culoarea hârtiei;
 dimensiunile;
 modul de imprimare folosit.
 Tipărirea
 Gravarea
 Termografia
 Imprimarea în relief
 Filigranul
Prezentarea americană
sau bloc

 Așezarea în semialineat

 Alinierea semibloc
 Agent, agenţi – (aici): Persoană juridică sau fizică care înfăptuieşte
anumite acţiuni din însărcinarea unei alte persoane, precum şi acţiuni de
pregătire a unor tranzacţii, dar fără a avea dreptul să semneze actele (agent
economic, agent diplomatic, agent fiscal, agent comercial). În ţările din
Occident, relaţiile dintre agent şi persoana reprezentată se stabilesc în baza
unui acord de agenţie ce determină caracterul şi volumul însărcinării pe
care agentul se obligă s-o execute din contul şi în numele persoanei
reprezentate. – Din lat. agens, -ntis, (-agere = „a face”).
 biblioraft, bibliorafturi –Mapă de carton în care se păstrează acte sau
scrisori oficiale clasificate conform unor criterii. – Din fr. bibliorhapte, gr.
biblos. („Scoarţa de papirus”) + „rhaptein” („a coase”).
 bruion, bruioane –Lucrare scrisă provizoriu, în prima redactare. – Ciornă,
concept, schiţă. Din fr. brouillon.
 clasor, clasoare – 1. Mapă, album, cutie etc. în care se păstrează documente
clasate. 2. Carnet cu file pregătite special, în care filateliştii îşi păstrează
mărcile poştale. – Din fr. classeur.
 dresa (a)– (aici): A redacta un act, un Proces-verbal. – Din fr. dresser.
 dezirabil, dezirabilă, dezirabili, -le – Care corespunde dorinţei, care
stârneşte dorinţa. – Din fr. désirable.
 înscris, înscrisuri – Act, document.
 obiectiv, obiective – (Aici): Ceea ce urmează să fie realizat, construit (ex.
realizarea unei oferte, încheierea unui contract). Scop, ţel, ţintă. Din fr.
obiectif.
 rigoare, rigori – Asprime, severitate; principii severe, stricte. „De rigoare”
– cerut de o anumită împrejurare. „La rigoare” = în caz de extremă
necesitate, la mare nevoie. – Din fr. rigueur, it. rigore, lat. rigos, -oris.
 sista (a) – A întrerupe, a opri, a suspenda o activitate. – Din lat. sistere,
germ. sistieren.

 design, designuri – 1. Estetică industrială modernă. 2. Disciplină care
urmăreşte îmbinarea frumosului cu utilul în industrie.
 ocru – Culoare galbenă-brună. Din fr. ocre
 font, fonturi – Modalitate de prezentare şi prelucrare pe monitor sau pe
hârtie a formei, a stilului şi a mărimii unei litere; tip de literă.
 tria, triez – A selecţiona şi a clasa ceva după anumite criterii. Din fr. trier.
 investi, investesc – A face o investiţie; a plasa un fond, un capital într-o
întreprindere. Din fr. investir, lat. investire.
 învesti, învestesc – A acorda unei persoane în mod oficial un drept, o
demnitate. Din fr. investir, lat. investire.
 deferent, deferenţi, -te – Care dă dovadă de deferenţă, respectuos;
condescendent (binevoitor). Din fr. deferent, lat. deferens, -ntis.