Profesor: Axentioi Mihaela Clasa a X-a , 3h/săpt.

Disciplina: Matematică

Proiectul unităţii de învăţare :

Metode de numarare

COMPETENŢE
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE
SPECIFICE
Metoda inducţiei matematice are la bază: Principiul inducţiei -explicaţia, Observarea
1. Metoda matematice, formulat astfel: conversaţia, sistematică a
inductiei matematice C.S.2. 1) Propoziţia p(n) este adevărată pentru n = 0; conversaţia elevilor;
Identificarea 2) Din presupunerea că p(n) este adevărată pentru n = k( ), euristică, aprecierea
rezultă că este adevărată şi pentru n = k + 1. demonstraţia, verbală,
tipului de
Aplicarea metodei inducţiei matematice, pentru a demonstra o exerciţiul, chestionarea
formulă de -activităţi orală,aprecierea
propoziţie p(n), nÎN, constă în parcurgerea a două etape:
numărare frontale şi răspunsurilor
Verificarea propoziţiei: pentru n = 0, verificăm că p(0) este
adecvată unei o propoziţie adevărată. individuale. primite;
situaţii –
Demonstraţia: ; presupunem p(k) adevărată,
problemă date.
pentru orice şi demonstrăm că p(k+1) este
adevărată.
Dacă cele două etape sunt validate, are loc concluzia:
propoziţia p(n) este adevărată, pentru orice .
Comentarii:
La etapa: Verificare, particularizăm propoziţia p(n):
metoda de raţionament, numită deducţie, conduce de la
enunţuri generale, la propoziţii particulare.
Metoda de raţionament, care conduce de la propoziţii
particulare la enunţuri generale se numeşte inducţie, care
poate fi incompletă, sau completă(etapă numită uneori
baza inducţiei)
A doua etapă: Demonstraţia(sau pasul de inducţie); aici se
C.S.3.Utilizarea demonstrează că propoziţia p(k+1) este adevărată, ştiind
unor formule că propoziţia p(k) este adevărată(numită şi ipoteza de
 combinatoriale inducţie)
în raţionamente Dacă una din cele două etape, nu este validă, atunci
de tip inductiv. concluzia nu mai este adevărată.
Metoda inducţiei matematice este utililizată în
demonstrarea/rezolvarea unor teoreme/probleme, la
algebră(identităţi, inegalităţi, probleme de divizibilitate), în
geometrie, trigonometrie, la analiză matematică.
2. Aplicatii C.S.3.Utilizarea o Exercitii care se rezolva cu ajutorul metodei inductiei
unor formule -activităţi
matematice Observarea
combinatoriale în
frontale şi
sistematică a
individuale.
raţionamente de elevilor;
tip inductiv.
3. Multimi finite C.S.1Diferenţiere Identificarea unei mulţimi ordonate: o mulţime împreună cu o
ordonate. Permutarile a problemelor în ordine bine determinată de dispunere a elementelor sale. Observarea
unei multimi finite funcţie de numărul Comentarii: sistematică a
de soluţii admise. O mulţime ordonată (a1, a2, ...., an) este caracterizată prin -explicaţia, elevilor;
C.S.2.Identificare elementele din care este formată şi prin ordinea de conversaţia, aprecierea
a tipului de dispunere a lor. conversaţia verbală,
formulă de
Două mulţimi ordonate sunt diferite, dacă ele se euristică, chestionarea
numărare adecvată
deosebesc fie prin elementele din cares demonstraţia, orală,
unei situaţii –
formate, fie prin exerciţiul, aprecierea
problemă date.
ordinea dispunerii lor; exemplu: (1, 2, 3) şi (2, 1, 3) sunt -activităţi răspunsurilor
mulţimi ordonate diferite( diferă ordinea). frontale şi primite;
Identificarea unei permutări de n elemente; notăm cu Pn individuale. evaluare în ora
numărul permutărilor de n elemente. următoare prin
Teoremă: Pn = n ! , , unde n! = 1.2.3.......n (citit: “n tema pentru
factorial”)( demonstraţia prin metoda inducţiei matemarice). acasă.
Convenţie: 0! = 1
4. Combinari si C.S.3.Utilizarea Aranjamente numărul submulţimilor ordonate cu câte m -explicaţia, Observarea
aranjamente unor formule elemente fiecare, m n care se pot forma cu cele n elemente ale conversaţia, sistematică a
combinatoriale în unei mulţimi finite. conversaţia elevilor;
raţionamente de tip Identificarea aranjamentelor de n elemente luate câte k: euristică, aprecierea
inductiv. mulţime ordonată alcătuită din k elemente, ale mulţimii A = {a1, demonstraţia, verbală,
C.S.4.Exprimarea .....,an}, cu 1 k n(sau aranjamente fără repetiţie, de n elemente luate câte k).
 caracteristicilor exerciţiul, chestionarea
unor probleme în Notaţie: ( citit: “aranjamente de n elemente, luate câte k”).
-activităţi orală,
scopul simplificării Teorema : daca astfel incat 0 k n, atunci frontale şi aprecierea
modului de individuale. răspunsurilor
numărare. primite;

Observatii ,
Combinări – numărul submulţimilor cu câte k elemente, unde
0 k n; ale unei mulţimi finite cu n elemente.
Identificarea combinărilor de n elemente, luate câte k: dacă A
este o mulţime cu n elemente, submulţimile lui A formate fiecare
din k elemente, 0 k n; se numesc combinări de n elemente
luate câte k.

Notaţie: citit:“combinări de n elemente luate câte k”.

Teoremă; Numărul combinărilor de n elemente luate câte k, este egal cu

unde

Proprietatile ale : ;

5. Aplicatii C.S.4.Exprimarea o Exercitii care se rezolva cu ajutorul permutarilor, explicaţia, Observarea

6. Aplicatii caracteristicilor aranjamentelor, combinarilor conversaţia, sistematică a
unor probleme în activităţi elevilor;
scopul simplificării frontale şi aprecierea
modului de individuale. verbală,
numărare.
7. Binomul lui C.S.4.Exprimarea explicaţia, Observarea
caracteristicilor Teorema(binomului lui Newton) Fie , . Atunci:
Newton conversaţia, sistematică a
unor probleme în activităţi elevilor;
scopul simplificării frontale.
modului de
numărare.
- Se demonstreaza prin metode inductiei matematice
- Coeficientii se numesc coeficienti
 binomiali si sunt in numar de n+1
- Termenul general este
8. Aplicatii Aplicatiii ale formulelor predate in ora precedenta explicaţia, aprecierea
conversaţia, verbală,
9. Recapitularea C.S.6.Alegerea Rezolvarea unor teste cu exercitii recapitulative din acest capitol si explicaţia, Observarea
notiunilor invatate in strategiilor de analizarea acestora conversaţia, sistematică a
rezolvare a unor
acest capitol. situaţii practice în
activităţi elevilor;
10. Evaluarea scopul optimizării frontale.
sumativă rezultatelor.