[] De câte ori trebuie să repeți informația mecanic, astfel încât să o
Procesarea autoreferențială poate fi ilustrată ca un fenomen
specific procesării de informație, care corespunde următoarei
întrebări:
Procesarea profundă, procesarea autoreferențială și codarea
duală:
Modul în care procesăm informația are impact asupra stocării
și reactualizării informației din memoria de lungă durată.
Printre factorii care țin de procesarea informației, relaționați
pozitiv învățării și memoriei se regăsesc:
Capacitatea de a accesa anumite informații stocate în memoria informației în memorie și reactualizării (utilizării) informației
de lungă durată scade: respective
Din perspectiva procesării de informație, atenția are dublu rol,
respectiv în:
Selectează toate afirmațiile adevărate referitoare la memorie:
Oamenii își formează concepte ... (selectează opțiunile
corecte)
Formarea conceptelor reprezintă procesul ....
Prin experimentele sale, Pavlov a demonstrat existența unei
forme de învățare prezentă și la animale, învățare bazată pe
caracteristica anumitor stimuli de a produce răspunsuri
automate (în experimentele lui Pavlov, în final sunetul
clopoțelului produce răspunsul de salivație din partea câinilor).
Ce denumire poartă tipul de învățare demonstrat prin
experimente de Pavlov?
În contextul dezvoltării morale, dezvoltarea cognitivă are rolul
de a:
Confruntarea cu o criză și depășirea eficientă a acesteia, ca
marker/reper de dezvoltare, se regăsește în:
Conform teoriei lui Kohlberg privind dezvoltarea morală a
omului, de-a lungul vieții, individul parcurge mai multe etape, în judece diferit din punct de vedere moral, justificarea
care își justifică în mod diferit acțiunile, în funcție de gradul în
care acestea sunt "acceptabile" pentru el/ea şi pentru cei din
jur (selectati optiunile de mai jos care se aplica)
Conform teoriei lui Kohlberg, „contractul social” este o
regulă/convenție/cutumă care guvernează interacțiunile între
membrii societății și care:
Teoria lui Kohlberg și teoria lui Piaget se aseamănă ideologic
prin aceea că ambele presupun existența unui dezechilibru
............... pe care individul trebuie să îl depășească pentru a
trece la următoarea etapă de dezvoltare:
Teoria lui Kohlberg și teoria lui Piaget se aseamănă ideologic
prin aceea că ambele presupun existența unui dezechilibru
............... pe care individul trebuie să îl depășească pentru a
trece la următoarea etapă de dezvoltare:
”Eleva A. primește laude, aprecieri de fiecare dată când oferă
un răspuns corect în cadrul orelor. De asemenea, atunci când
este activă pe parcursul întregii ore de curs, eleva primește
puncte bonus. Aceste consecințe au determinat-o pe eleva A.
să se implice activ în activitățile desfășurate la școală. ” Din
perspectiva psihologiei educației, scenariul prezentat
ilustrează schematic... (selectează răspunsurile corecte):
”Eleva A. primește laude, aprecieri de fiecare dată când oferă
un răspuns corect în cadrul orelor. De asemenea, atunci când
este activă pe parcursul întregii ore de curs, eleva primește
puncte bonus. Aceste consecințe au determinat-o pe eleva A.
să se implice activ în activitățile desfășurate la școală. ” Din
perspectiva psihologiei educației, scenariul prezentat
ilustrează schematic... (selectează răspunsurile corecte):
Care dintre urmatoarele afirmatii este/sunt adevarate cu privire actiunii organismului asupra mediului
la conditionarea operanta
reții?
[] Referinta la informatia procesata (referentierea informatiei) se face
automat sau necesita efort constient si voluntar?
[X] Care este relevanța personală a informației/conținutului?
[X] descriu modalități de procesare a informațiilor care au efecte
pozitive asupra învățării
[] sunt fenomene caracteristice preluării pasive, mecanice de
informație
[X] Procesarea profundă a informației
[] Personalitatea
[X] Procesarea autoreferențială a informației
[X] Codarea duală (imagini + verbal) a informației
[] Starea generală
[] Treptat, pe măsura ce trece mai mult timp între momentul stocării Nu se uita, se
subactiveaza, in
curs nu am
[] Între 20-35 de an gasit alta
[X] Variantele de răspuns sunt greșite informatie.
Nu este
raspuns
concret, atentia
reprezinta
achizitie de
[] Blocarea stimulilor/informațiilor irelevanți/te informatie, iar al
[] Procesarea stimulilor/informațiilor relevanți/te doilea raspuns
[] Dezvoltarea moralității e clar vorba de
[X] Toate variantele de răspuns sunt greșite perceptie care
urmeaza
atentiei.
Pare a fi
intrebare
capcana subtila
[X] Poziția unor informații în serie (început, final) poate influența
capacitatea de a reține și reactualiza informațiile
[X] Ritmul de prezentare a unei serii de informații (lent vs. alert)
poate să influențeze capacitatea de stocare și reactualizare a
informațiilor respective
[X] Noțiunile concrete , ușor de reprezentat în plan mental, sunt mai
ușor de reținut, comparativ cu cele abstracte
[x] prin participare directă / confruntare directă la o
experiență/situație/cu un obiect
[] prin participare indirectă, prin conștientizarea situației/obiectului (de
ex., când observăm alte persoane)
[] exclusiv în perioada adultă
[] ...care se desfășoară exclusiv în perioada copilăriei, până la vârsta
de 8 ani
[x] ... de formare în plan mental a categoriilor de stimuli (obiecte,
situații, evenimente) în baza unor caracteristici comune esențiale
[] ... de achiziție exclusivă a convingerilor morale ale unei persoane și
a elementelor definitorii structurii personalității
[] învățarea instrumentală
[] învățarea socială
[X] învățarea prin condiționare clasică
[] învățarea mecanică
[x] asigura o fundație din ce în ce mai complexă pentru formularea
judecății morale
[] dezvoltarea cognitivă nu joacă un rol în dezvoltarea morală
[] de a împiedica dezvoltarea morală
[] Teoria psihodinamică
[] Teoria lui Kohlberg
[] Teoria lui Piaget
[X] Teoria lui Erikson
[] Da. Kohlberg a sesizat o serie de poziționări diferite ale individului
față de moralitatea actelor de comportament, care apar succesiv în
dezvoltarea ontologică a persoanei. Așadar, a numit 'etape de
dezvoltare morală' acele stadii de vârstă la care persoana începe să
comportamentelor sale.
[] Nu. Pentru că fiecare persoană se dezvoltă diferit și în anumite
situații unele persoane se află în etape diferite de dezvoltare morală
decât alte persoane. În plus, e posibil ca unele persoane să nici nu
parcurgă unele dintre etapele descrise de Kohlberg.
[] Impune lege și ordine în funcționarea psihosocială, deoarece
scopul oricărui contract este să
standardizeze/reglementeze/legifereze un cadru acțional și/sau
interpretativ comun acceptat.
[] Se bazează pe principiile universale (general valabile în societate),
deoarece un contract are întotdeauna la bază o serie de
articole/clauze convenite de comun acord între părți
[] Aliniază interesele individuale cu cele colectiv, întrucât un contract
presupune negocierea și acceptarea unor reguli convenite împreună
[] Marchează o etapă în care persoana acceptă dar depășește
regulile externe (postconvenție), oferindu-le o interpretare personală
[] moral
[] intre treptele de dezvoltare (de la o treaptă la cea ulterioară)
[] cognitiv
[] de dezvoltare
[] intre palierul cognitiv și cel emoțional
[] cognitiv
[] Caracterial
[] intre palierul emoțional și cel intelectual
[] emoțional
[] ... un comportament care este modelat în funcție de consecințele
atașate
[] ... procesul de eliminare treptată (decelerare) a unui comportament
[] toate variantele de răspuns sunt eronate
[] ... mecanismul de întărire (creștere în frecvență sau intensitate de
manifestare) a unui comportament, prin acordarea recompenselor
[] ... nivelul IV al dezvoltării morale
[] ... nivelul IV al dezvoltării morale
[] Nu are de-a face cu motivatia, intrucat CO desemneaza procesul
de invatare prin operare in mediu, in functie de consecintele
comportamentului, deci nu tine de gandirea si interesele individului
[] Este denumirea data invatarii unor comportamente noi ca urmare a
[] Mediul opereaza (actioneaza) asupra comportamentului si il
modifica.
[] Este denumirea data invatarii folositoare ("operanta") pentru a o
deosebit de invatarea de comportamente nefolositoare
("inoperante").

Selectează afirmația adevărată referitoare la schemele
cognitive privind persoanele
Un element central al dezvoltării cognitive este reprezentat de
schemele cognitive (rețele organizate de informație). Cu toate
acestea, uneori schemele cognitive pot avea și anumite
„costuri”, sau implicații negative. Printre acestea se regăsește
și următoarea:
Asupra dezvoltării cognitive acționează mai mulți factori,
printre care se regăsesc și următoarele două categorii de
factori:
Dezvoltarea cognitivă .... :
Alegeți care dintre afirmațiile de mai jos sunt corecte, în relație dezvoltarea fizica este de resortul stiintelor medicale iar dezvoltarea
cu teoria social-cognitivă a dezvoltarii
(Alegeți care dintre variantele de mai jos este/sunt adevărate
cu privire la) În perspectiva vîgotskiană privind dezvoltarea,
trecerea de la socializare la internalizare desemnează
Care dintre următoarele sunt etape ale dezvoltării din
perspectivă piagetiană?
In abordarea socio-culturala a lui Vygotski, alocarea de sarcini depasita
de invatare trebuie sa se faca (selectati optiunile de mai jos
care se aplica)
(Alegeți care dintre variantele de mai jos este/sunt adevărate cu
privire la) Zona de dezvoltare proximă desemnează
Alegeți care dintre următoarele constituie critici valide la teoria
piagetiană privind dezvoltarea
Alegeți care dintre următoarele constituie critici valide la teoria
piagetiană privind dezvoltarea
Complexitatea în sala de curs se referă la:
Care dintre următoarele este/sunt adevărate cu privire la problemele
de grup întâlnite în context didactic:
[] Sunt axate pe cunoștințe generale despre comportamentul specific
în anumite situații sociale.
[] Sunt axate pe cunoștințe referitoare la persoane specifice, de ex.
prietenul /prietena voastră.
[] Sunt axate pe tipare de comportament care ar trebui urmate în
anumite evenimente.
[] Schemele cognitive pot susține prejudecățile unei persoane.
[] Schemele nu se mai dezvoltă dincolo de împlinirea vârstei adulte
tinere, ceea ce explică stagnarea unei persoane.
[] Factorii genetici
[] Credințele religioase/spirituale
[] Factorii de mediu
[] Moralitatea
[] ...explică apariția și evoluția capacității de a gândi și de a înțelege
[] ...este influențată exclusiv de mediul înconjurător
[] ...este un proces prin care gândirea oamenilor se schimbă de-a
lungul vieții
[] sintagma „social-cognitivă” desemnează faptul că această teorie
atribuie dezvoltarea copilului factorilor sociali și cognitivi și nu celor
de mediu sau eredității.
[] termenul "social" se refera la faptul ca, in context educational, doar
aspectul social este relevant pentru a intelege dezvoltarea, intrucat
lingvistica este relevanta pentru lingvistica.
[] termenul „social” spune că, fără a ignora importanța învățării
condiționate, există și o altă formă de învățare, mult mai importantă,
și anume, observarea comportamentului celorlalți; în acest context,
termenul „cognitiv” se referă la încercarea activă a individului de a
găsi semnificații pentru lumea înconjurătoare și evenimentele ei.
[] o perioadă în care individul devine mai retras social și mai
preocupat de sine, așa cum este cazul adolescenților care se
interiorizează și devin mai puțin deschiși către părinți, etc.
[] un proces de însușire a limbajului și culturii comunității din care
face parte.
[] un tip de proces de gândire prin care individul devine mai puțin
preocupat de societate și mai mult preocupat de sine și de gândurile
sale.
[] o metodă educativă prin care copiii cu trăsături specifice (prea
avansați sau prea înapoiați în anumite domenii) sunt educați în
cadrul unor internate.
[] senzorio-motorie
[] pre-formală
[] pre-operațională
[] logico-simbolică
[] formal-operațională
[] simbolic-abstractă
[] concret-operațională
[] in ZPD sau ZDP (zona de dezvoltare proxima), deoarece ZDA este
[] in ZDA (zona de dezvoltare actuala), intrucat sarcinile de lucru
alocate celui care invata trebuie sa fie adaptate posibilitatilor si
competentelor actuale/existente
a. mediul imediat înconjurător (proxim) în care au loc procesele care
declanșează învățarea la copil.
b. mediul imediat înconjurător (proxim) în care copilul se dezvoltă.
c. totalitatea competențelor cognitive (nivelul cognitiv) la care un copil
este capabil să se descurce singur, adică să funcționeze
independent (cum ar fi, să rezolve singur o problemă).
d. totalitatea competențelor cognitive (nivelul cognitiv) la care
un copil este capabil să ajungă, dacă i se oferă ajutor competent
(spre exemplu, este capabil să rezolve cel puțin parțial o
problemă dacă este ajutat de profesor).
a. pune prea mult accent pe aspectul cognitiv, și desconsideră Nu se gasesc
importanța mediului în dezvoltarea copilului. foarte multe
informatii in
b. a fost dezvoltată într-o perioadă în care psihologia nu avea încă suportul de
bagajul metodologic necesar pentru a valida științific ipotezele curs. Bazat in
formulate. mare parte pe
informatiile din
c. nu este suficient de clară cu privire la dezvoltarea generală și surse online.
specifică, în funcție de domeniu, a copilului; spre exemplu,
dezvoltarea logicii copilului este mai degrabă specifică domeniului,
decât tuturor domeniilor de cunoștințe, deodată.
d. sarcinile cognitive folosite de Piaget pentru a identifica
nivelul de dezvoltare a copiilor sunt criticabile sub aspectul
validității lor.
e. în realitate, unele etape de dezvoltare postulate de Piaget nu
respectă întocmai cronologia precizată de el.
a. fiind dezvoltată de un psiholog elvețian, prin studierea
propriilor copiii și ai unor copii din Elveția, nu este o teorie
relevantă pentru copii din China, spre exemplu.
b. sarcinile cognitive folosite de Piaget pentru a identifica
nivelul de dezvoltare a copiilor sunt criticabile sub aspectul
validității lor.
c. nu este suficient de clară cu privire la dezvoltarea generală și
specifică, în funcție de domeniu, a copilului; spre exemplu,
dezvoltarea logicii copilului este mai degrabă specifică
domeniului, decât tuturor domeniilor de cunoștințe, deodată.
d. nu explică, spre exemplu, de ce copiii sunt capabili să simtă
rușine, încă de la vârsta de 2 ani.
a. Diversitatea de repere, standarde, cerințe, și reglementări de
care profesorul trebuie să țină cont ca parte a procesului
instrucțional-educativ.
b. Necesitatea de a prezenta/oferi elevilor/studenților cunoștințe
complexe, care să fie mai utile și mai competitive decât
cunoștințele simple pe care le pot obține și singuri.
c. Diversitatea elevilor/studenților sub aspectul backgroundului
(mediului de origine), personalității (motivații, aspirații,
convingeri, abilități, etc.) și nivelului lor de dezvoltare
intelectuală.
a. Dinamism Nu sunt sigur
de "dinamism".
b. Consensualitate In suportul de
curs informatiile
c. Expunere (publică) sunt vagi.
d. Simultaneitate
e. Impredictibilitate

Lipsa unor cunoștințe temeinice și validate/valide științific despre
personalitate creează riscurile de a induce (alegeți opțiunea/opțiunile b. Ignorarea unor semne relevante ale comportamentului non-
valide):
Expertiza profesională (nivelul și calitatea mare a cunoștințelor de
specialitate), indiferent cât ar fi de ridicată, nu poate constitui o
garanție a eficienței didactice. (selectați opțiunile de mai jos care se
aplica)
Alegeți din variantele de mai jos pe acea/acele care
completează corect afirmația următoare) Cu privire la
percepțiile pe care oamenii le au referitor la cauzele
succeselor sau eșecurilor lor, oamenii pot atribui succesele
sau eșecurile următorilor factori:
Alegeți din variantele de mai jos pe acea/acele care
completează corect afirmația următoare) Cu privire la
percepțiile pe care oamenii le au referitor la cauzele
succeselor sau eșecurilor lor, oamenii pot atribui succesele
sau eșecurile următorilor factori:
Motivația de evitare este acel cumul de stări și evaluări
psihoemoționale care acționează ca o forță de respingere, de
evitare a unei situații anume (selectati optiunile de mai jos care
se aplica):
(Alegeți care dintre variantele de mai jos este/sunt adevărate
în relație cu următoarea afirmație) Motivația de evitare a
performanței
Atunci când studenții nu învață pentru un examen, se spune că
le lipsește motivația de a o face (selectați opțiunile de mai jos
care se aplica)
(indicați răspunsul/răspunsurile corect/e) Care dintre
următoarele afirmații cu privire la expectanțe (așteptări), valori,
și combinația (sinergică) dintre ele este adevărată?
In functie de stabilitatea in timp si spontaneitatea lor, interesele
pot fi categorizate in
interesele situationale sunt
Utilitatea estimata a unui obiectiv/scop
(Alegeți care dintre variantele de mai jos este/sunt corecte cu
privire la următoarea afirmație) Chiar dacă interesele
situaționale pot fi folosite pentru a atrage și menține atenția
elevilor, profesori trebuie să rămână circumspecți cu privire la
folosirea acestui tip de interese.
(Alegeți răspunsul/răspunsurile corect/e) Care dintre
următoarele afirmații cu privire la scopuri este adevărată?
_________
Alegeți din variantele de mai jos pe acea/acele care contribuie
la constituirea valorii unui scop:
a. Deficite majore în aplicarea eficientă a paradigmei educației Nu se gaseste
centrate pe elev/student in suportul de
curs. Bazat pe
informatiile din
verbal surse online.
c. Imposibilitatea creării unor relații bune cu elevii/studenții
a. Nu, este incorect pentru că de la un anumit nivel de expertiză
profesională în sus, respectivul cadru didactic are suficiență
măiestrie și experiență profesională încât să facă față oricărei situații
de predare.
b. Da, este corect. Expertiza profesională asigură calitatea și
actualitatea cunoștințelor pe care respectivul profesor le poate
transmite dar nu garantează și metodele și instrumentele
didactice și pedagogice pentru a realiza transmiterea.
[X] abilitate (capacitate)
[] spontaneitate
[X] efort
[] persuasiune
[] statutul socio-profesional
[X] noroc sau șansă
[] tenacitate
[X] dificultatea sarcinii
[]Nu. Motivația de evitare desemnează, pur și simplu, o situație
în care individului îi lipsește motivația de a efectua o anumită
sarcină.
[x]Da. Chiar dacă uneori nu ne angajăm într-o sarcină, spre
exemplu, de învățare, această situație poate să se producă nu
numai din cauză că nu suntem interesați sau că recompensele
posibile nu sunt suficient de atrăgătoare, ci și din cauză că unii
factori ne resping, spre exemplu, frica de examen, sau
antipatia față de un profesor.
[]Nu. Motivația de evitare este motivația prin care combatem
evitarea unor situații (spre exemplu, când dorim să depășim o
situație neplăcută).
[x] desemnează situația de evitare a angajării într-o sarcină din
teama de a nu fi confruntați cu posibile eșecuri în performanța
care se așteaptă de la ei.
[] se întâlnește în special la elevii chiulangii sau la cei rămași în
urmă la învățare.
[] este incompatibilă cu existența unei puternice motivații de
performanță (mai precis, este dificil să ai și scopuri de
performanță și să și vrei să eviți să te angajezi într-o activitate
ca să eviți eșecurile în performanță).
[] fac parte dintr-o alegere rațională a persoanei de a se
concentra pe scopuri de măiestrie, evitând astfel performanța.
[x] Da, dar aceasta exprimare nu conferă întreaga imagine.
Uneori, oamenii nu învață nu doar din cauză că le lipsește
motivația să o facă, ci și din cauză că există factori de
respingere care formează o motivație de evitare.
[] Nu. Nu este adevărat, pentru simplul motiv că nu toată
lumea spune asta.
[] Da. Singurul motiv pentru care cineva face ceva, orice, este
dacă există un motiv pentru acel lucru/acțiune, iar dacă motivul
nu există, atunci motivația nu există. Deci, afirmația e corectă.
[x] Indiferent cât de mare este valoarea pe care o alocăm unui
obiect (termen generic pentru orice, ex. examen), dacă avem
expectanțe scăzute cu privire la șansele de a obține/atinge
acel obiectiv particular, atunci motivația de acționa în direcția
atingerii/obținerii obiectivului respectiv este, la rândul ei,
scăzută
[] Atunci cand combinam (sinergic) valoarea unui scop cu
asteptarile pe care le avem cu privire la acel scop riscam sa nu
ne angajam in efectuarea activitatilor necesare atingerii
scopului
[x] Combinația dintre expectanțe și valoarea (miza) alocată
unui obiect este mai relevantă pentru determinarea motivației
noastre de a acționa spre obținerea acelui obiect decât oricare
dintre acestea luate separat
[] de a) durata scurta, b) durata medie, si c) durata lunga
[x] a) dispozitionale, si b) situationale
[] a) temporare, si b) permanente
[x] sunt legate mai degraba de mediu decat de personalitatea
persoanei
[] sunt legate mai degraba de persoana, decat de mediu,
tinand cont ca ele reprezinta mai degraba persoana decat
mediul, care poate fi fluctuant
[] sunt legate mai degraba de mediu, care e un aspect obiectiv,
mai degraba decat de persoana, care reprezinta un aspect
subiectiv (diferit la om la om)
[] asa cum le spune si numele, sunt legate de situatie, deci
sunt la fel de dependente de mediu decat de persoana
[] nu poate fi considerata ca fiind parte din motivatia unei
persoane intrucat utilitatea este un aspect obiectiv si
situational, in timp ce motivatia e subiectiva si personala
[x] nu poate fi considerata ca fiind parte din motivatie, intrucat
utilitatea trebuie considerata impreuna cu interesul pentru a
putea fi considerata motivatie
[] poate fi considerata ca fiind parte din motivatia unei
persoane catre scopul respectiv
[x] Nu întotdeauna (nu în orice situație) interesele situaționale
au doar efecte pozitive (facilitante) asupra învățării.
[x] Folosirea de „trucuri și artificii” pentru a atrage și menține
atenția elevilor poate fi o strategie cu efect contrar celui
scontat și negativ pentru învățare.
[] Folosirea intereselor situaționale presupune o cunoaștere
fină a tehnicilor de psihologie și pedagogie aplicată și, astfel,
pot fi folosite doar în anumite situații și de personal cu studii de
psihologie.
[] Este recomandat ca profesorii să introducă doar acel
material interesant care este îndeaproape legat de obiectivele
de învățare și care nu distrage de la informația relevantă.
[x] O persoană care învață să cânte la chitară pentru că îi
place muzica este o persoană care are scopuri (motivație) de
măiestrie, în timp ce o persoană care învață să cânte la chitară
pentru dorește să câștige un concurs de popularitate sau un
premiu are scopuri (motivație) de performanță
[] Dacă ai sau îți fixezi scopuri de performanță nu mai este
posibil să îți fixezi sau să ai și scopuri de măiestrie, din
moment ce este clar că „nu poți să te bucuri și de călătorie, și,
în același timp, să te concentrezi pe a ajunge la destinație”
[x] Persoanele care favoriză dezvoltarea de scopuri de
măiestrie sunt, de regulă, mai motivate intrinsec, au o mai
bună autoeficacitate percepută, un locus de control mai
internalizat și sunt, în general, mai proactive
[] Utilitate(folosința acelei situații, eveniment, etc.)
[x] Interesul intrinsec (dacă avem sau nu un interes personal
legat de acel eveniment, obiect, situație, etc.)
[] Factori externi (cum ar fi influențelor șefilor, a altor persoane
cu autoritate/putere)
[] Transferabiliatea scopului in diferite situatii
(randamentul/profitabilitatea) SI UTILITATEA

Alegeți din variantele de mai jos pe acea/acele care contribuie
la constituirea valorii unui scop:
Selectează afirmațiile adevărate referitoare la motivație:
Selectează afirmațiile adevărate referitoare la motivație:
Motivatia intrinseca si cea extrinseca
(Alegeți care dintre variantele de mai jos este corectă în relație
cu următoarea afirmație) În comparație cu cei care favorizează
scopuri de performanță, elevii și studenții care favorizează
formarea de scopuri de măiestrie arată
(Alegeți care dintre variantele de mai jos este corectă în relație [] locus de control mai externalizat
cu următoarea afirmație) În comparație cu cei care favorizează
scopuri de performanță, elevii și studenții care favorizează
formarea de scopuri de măiestrie arată
scopurile de maiestrie si scopurile de performanta
Teoria autodeterminării (Deci și Ryan, 2002) sugerează
existența următoarelor motivații implicite (pe care le avem cu
toții, în măsuri specifice fiecărui individ):
Teoria autodeterminării (Deci și Ryan, 2002) sugerează
existența următoarelor motivații implicite (pe care le avem cu
toții, în măsuri specifice fiecărui individ):
(Alegeți care dintre variantele de mai jos este/sunt adecvate cu individual.
privire la următoarea afirmație). Din perspectiva teoriei
autodeterminării, este dezirabil să
întrebare 91
întrebare 92
întrebare 93
Care dintre urmatoarele sunt tipuri (modalitati) de transfer (al cunostintelor)?
Care dintre urmatoarele sunt tipuri (modalitati) de transfer (al cunostintelor)?
Care dintre urmatorii factori afecteaza transferul?
Subcategoriile 'obiecte', 'activitati', 'abstractizari', reprezinta subcategorii proceselor cognitive
In relatie cu transferul, o afirmatie de tipul "ar fi trebuit sa fi
stiut deja (X cunostinte)", facuta de profesor (eventual pentru a aprofunda invatarea cunostintelor sau deprinderilor care trebuie
explica de ce elevul nu e capabil sa aplice cunostinte vechi
intr-un context nou)
O situatie precum cea in care "copiii strazii" sunt capabili sa
efectueze operatii aritmetice cu bani, chiar si complexe, dar
sunt incapabili sa rezolve probleme similare in context scolar
Descurajarea invatarii prin memorare si incurajarea auto-
monitorizarii si reflectiei asupra celor invatate si actului invatarii practica curenta in scoala.
(meta-cognitia)
[] Impactul asupra celorlalti
[] Supranatural și divinul
[X] Importanța (dacă respectivul eveniment, situație, obiect, etc.
este important sau nu)
[] Costul perceput (evaluarea subiectivă/personală/specifică
individului cu privire la investiția făcută și raportul ei cu beneficiile
preconizate/așteptate) SI COSTUL
[X] în cadrul motivației extrinseci motivele pentru care o ↳ M. intrinsecă = motivația de a fi implicat într-o activitate de învățare pentru satisfacția implicită a
persoană efectuează o acțiune sunt externe persoanei activității
[] motivația intrinsecă și extrinsecă se exclud reciproc, nu sunt e.g., curiozitatea epistemică, dorința de a rezolva o problemă, de a afla răspunsul
complementare și nu pot acționa concomitent asupra ↳ M. extrinsecă = motivația de a fi implicat într-o activitate de învățare care servește drept mijloc
comportamentului unei persoane pentru atingerea unui (alt) scop
[X] în cadrul motivației intrinseci motivele acțiunii sunt interne e.g., rezolvarea temelor pentru a primi recompensă de la părinți sau de a primi o notă bună
sau proprii persoanei M. intrinsecă & m. extrinsecă pot acționa simultan
[X] motivația extrinsecă este acel tip de motivație în cadrul
căreia motivele pentru care o persoană efectuează o acțiune
sunt externe persoanei
[X] motivația intrinsecă este acel tip de motivație în cadrul
căreia motivele acțiunii sunt interne sau proprii persoanei
[] motivația intrinsecă acționează asupra unei persoane exclusiv
în copilărie, iar cea extrinsecă predominant la vârstă adultă
[] Sunt reciproc exclusive, asa cum sunt interiorul si exteriorul unei
multimi.
[] Pot coexista la o persoana, dar numai daca persoana respectiva
este bine instruita
[X] Pot coexista la o persoana
[X] o motivație intrinsecă mai puternică
[] o motivație extrinsecă mai puternică
[] credințe în autoeficacitatea percepută mai ridicate
[] autoreglare mai bună
[] locus de control mai internalizat
[] atitudine mai proactivă
[X] un grad mai mare de retragere socială (sunt mai interiorizați
decât cei care au scopuri de performanță)
[] Sunt reciproc exclusive, asa cum sunt interiorul si exteriorul unei
multimi.
[X] La unele persoane nu este posibil sa coexiste, dar la altele,
ele pot coexista
[] Pot coexista la o persoana, dar numai daca persoana respectiva
este bine instruita
[] Nevoia de control Teoria autodeterminării (Deci & Ryan, 2002) este una dintre cele mai cunoscute
[] Nevoia de protecție teorii ale motivației şi face referire la nevoile noastre psihologice fundamentele.
[X] Nevoia de actiune autonoma Teoria ne spune că există trei nevoi de bază:
[X] Nevoia de competență
nevoia de autonomie, nevoia de competenţă şi nevoia de relaţionare.
[] Nevoia de comunicare
[] Nevoia de independenta
[] Nevoia de performanță obiectivată (demonstrată)
[X] Nevoia de relaționare
[] un mediu de învățare care stimulează sentimentul de autonomie.
[] un mediu de învățare care nu exagerează controlul la nivel
[] un mediu de învățare în care controlul academic este negociat
democratic cu elevii/studenții, care au primul cuvânt în determinarea
traseului lor.
[] să se permită și să se încurajeze relaționarea.
a.
b
c
d
a.
b
c
d
a.
b
c
d
a. general sau specific
b. proxim sau distal
c. multiplu sau unitar
d. adecvat sau inadecvat
a. de la individ la grup
b. de la elev la elev
c. pozitiv sau negativ
d. general sau specific
e. de la profesor la elev
a. similaritatea intre contexte (vechi/initial si nou)
b. marimea clasei de elevi/studenti
c. eficienta strategiilor metacognitive
d. durata programului de studii
a. conceptelor naturale
b. conceptelor logice
c.ale:
d. comportamentelor umane
e. naturii
[] Este perfect justificata, intrucat elevul are
obligatia/responsabilitatea de a invata, si nu i se poate imputa
profesorul ca elevul nu e capabil sa aplice cunostinte vechi intr-un
context nou (in special in cazuri in care, spre exemplu, respectivele
cunostinte ar fi trebuit insusite in alte cursuri, anterioare, predate de
alti profesori).
[] Este o situatie in care profesorul ar trebui sa ia in considerare
posibilitatea ca elevului sa nu i se fi oferit suficiente oportunitati de a
transferate. Prin urmare, abordarea corecta in asemenea situatii este
creearea acelor oportunitati.
[] Este o situatie in care profesorul ar trebui sa ia in considerare
posibilitatea ca elevului sa nu i se fi oferit suficiente oportunitati de a
aprofunda invatarea cunostintelor sau deprinderilor care trebuie
transferate. Prin urmare, abordarea corecta in asemenea situatii este
repetarea de catre elev a ciclului de studii in care ar fi trebuit sa
achizitioneze respectivele cunostinte.
[] reprezinta o dovada ca scoala nu e capabila sa foloseasca
suficient de eficient probleme reale, ale vietii de zi cu zi, pentru a
produce invatare.
[] reprezinta un argument (dovada) care explica de ce transferul e cu
atat mai facil cu cat similaritatea dintre contexte e mai mare.
[] reprezinta un argument (dovada) care explica rolul similaritatii /
asemanarii dintre contexte in producerea transferului.
[] Sprijina transferabilitatea cunostintelor si deprinderilor.
[] Este doar partial pozitiva (folositoare) deoarece invatarea prin
memorare este utila pentru sporirea capacitatilor mnezice si este o
[] Este gresita pedagogic intrucat ignora situatiile in care un copil/elev
nu este capabil de metacognitie (care este de asteptat sa creasca
odata cu varsta si a carei lipsa i se poate imputa daca nu a fost ajutat
sa se dezvolte in acest sens).

In contextul materialelor si informatiilor furnizate la curs,
termenul "transfer" desemneaza
Afirmatia "exista putine dovezi care sprijina existenta
transferului general"
Transferul "negativ" se refera la
Modelul procesarii informationale (MPI)
Perceptia este procesul de construire a unor obiecte mintale
(de exemplu, reprezentari mintale ale unor obiecte externe, din
lumea inconjuratoare). Din acest punct de vedere, cunostintele
anterioare joaca un rol foarte important in formarea si alocarea
de intelesuri si seminificatii obiectelor mintale astfel construite.
Perspectiva comportamentala considera ca invatarea este
"orice schimbare permanentă în gândire, afectivitate, sau
comportament care rezultă din experiență". Din acest punct de
vedere, motivul pentru care paradigma comportamentala se
focalizeaza pe analiza "schimbarilor durabile de comportament
rezultate in urma experientei" este ca
[] Mutarea unui elev dintr-un colectiv sau context de invatare in altul.
[] Principiul pedagogic prin care profesorul prezinta concepte si
proceduri in contexte diferite.
[] Deprinderea de a extinde cele invatate intr-un context catre
contexte noi.
[] Este rezonabila, dar nu este adevarata in toate cazurile, pentru ca
pot exista si elevi/copii care pot realiza transfer general.
[] Este o constatare a cercetarilor, care evidentiaza ca este dificil de
realizat un transfer de la un context general la unul specific.
[] Este o constatare a cercetarilor, care evidentiaza ca este dificil de
realizat un transfer de la un context specifc la unul general.
[] Este adevarata, intrucat nu exista cercetari care sa sprijine
existenta transferului general.
[] situatia in care un elev/copil isi insuseste cunostinte "negative",
respectiv indezirabile.
[] situatia in care ceva invatat in trecut stanjeneste / impiedica
insusirea de cunostinte noi.
[] situatia in care invatarea de cunostinte noi descreste volumul sau
calitatea cunostintelor anterioare.
[] situatia de achizitie de cunostinte sau deprinderi de utile in situatii
negative/indezirabile.
[] realizeaza o analogie structurala intre sistemele computationale si
neuroanatomia sistemului cognitiv.
[] realizeaza o analogie functionala intre sistemele computationale si
neuroanatomia sistemului cognitiv.
[] pune in evidenta procesarea fluxului informational pe etape pornind
de la achizitia de stimuli externi pana la stocarea de lunga durata.
[] pune in evidenta structurile cerebrale implicate in procesarea
informatiei.
[] Ultima afirmatie este falsa, intrucat nu explica situatii precum cele
in care copii de varsta foarte mica, isi reprezinta obiecte/reprezentari
mintale corespunzand unor obiecte externe (inclusiv persoane), fara
sa aiba cunostinte anterioare explicite care sa ajute la formarea
acestor reprezentari.
[] Este corect, intrucat indiferent de varsta, sistemul cognitiv al
individului cauta sa aloce semnificatie obiectelor mintale construite
cu ajutorul perceptiei, iar cunostintele anterioare pot juca un rol
semnificativ in formarea acestor semnificatii.
[] Este corect, iar iluziile perceptive (imagini care pot avea
semnificatii/interpretari multiple si/sau diferite fata de obiectul real pe
care il reconstruiesc mintal) sunt o dovada in acest sens.
[] schimbarile in palier cognitiv pot fi fluctuante (instabile in timp),
diferite de la individ, si nerelevante din punctul de vedere al
adaptabilitatii individului la mediu.
[] schimbarile in palier cognitiv sunt (relativ) inobservabile si nu pot fi
masurate in mod obiectiv.
[] studierea schimbarilor cognitive, indiferent de
stabilitatea/durabilitatea lor, nu reprezinta invatare.

Procesarea autoreferențială poate fi ilustrată ca un fenomen
specific procesării de informație, care corespunde următoarei
întrebări:
Procesarea profundă, procesarea autoreferențială și codarea
duală:
Modul în care procesăm informația are impact asupra stocării [] Personalitatea
și reactualizării informației din memoria de lungă durată. Printre
factorii care țin de procesarea informației, relaționați pozitiv
învățării și memoriei se regăsesc:
Capacitatea de a accesa anumite informații stocate în memoria informației în memorie și reactualizării (utilizării) informației
de lungă durată scade: respective
Din perspectiva procesării de informație, atenția are dublu rol,
respectiv în:
Selectează toate afirmațiile adevărate referitoare la memorie:
Oamenii își formează concepte ... (selectează opțiunile
corecte)
Formarea conceptelor reprezintă procesul ....
Prin experimentele sale, Pavlov a demonstrat existența unei
forme de învățare prezentă și la animale, învățare bazată pe
caracteristica anumitor stimuli de a produce răspunsuri
automate (în experimentele lui Pavlov, în final sunetul
clopoțelului produce răspunsul de salivație din partea câinilor).
Ce denumire poartă tipul de învățare demonstrat prin
experimente de Pavlov?
În contextul dezvoltării morale, dezvoltarea cognitivă are rolul
de a:
Confruntarea cu o criză și depășirea eficientă a acesteia, ca
marker/reper de dezvoltare, se regăsește în:
Conform teoriei lui Kohlberg privind dezvoltarea morală a
omului, de-a lungul vieții, individul parcurge mai multe etape, în judece diferit din punct de vedere moral, justificarea
care își justifică în mod diferit acțiunile, în funcție de gradul în
care acestea sunt "acceptabile" pentru el/ea şi pentru cei din
jur (selectati optiunile de mai jos care se aplica)
[] De câte ori trebuie să repeți informația mecanic, astfel încât să o
reții?
[] Referinta la informatia procesata (referentierea informatiei) se face
automat sau necesita efort constient si voluntar?
[X] Care este relevanța personală a informației/conținutului?
[X] descriu modalități de procesare a informațiilor care au efecte
pozitive asupra învățări
[] sunt fenomene caracteristice preluării pasive, mecanice de
informație
[X] Procesarea profundă a informației
[X] Procesarea autoreferențială a informației
[X] Codarea duală (imagini + verbal) a informației
[] Starea generală
[] Treptat, pe măsura ce trece mai mult timp între momentul stocării Nu se uita, se
subactiveaza, in
curs nu am
[] Între 20-35 de an gasit alta
[X] Variantele de răspuns sunt greșite informatie.
Nu este
raspuns
concret, atentia
reprezinta
achizitie de
[] Blocarea stimulilor/informațiilor irelevanți/te informatie, iar al
[] Procesarea stimulilor/informațiilor relevanți/te doilea raspuns
[] Dezvoltarea moralității e clar vorba de
[X] Toate variantele de răspuns sunt greșite perceptie care
urmeaza
atentiei.
Pare a fi
intrebare
capcana subtila
[X] Poziția unor informații în serie (început, final) poate influența
capacitatea de a reține și reactualiza informațiile
[X] Ritmul de prezentare a unei serii de informații (lent vs. alert)
poate să influențeze capacitatea de stocare și reactualizare a
informațiilor respective
[X] Noțiunile concrete, ușor de reprezentat în plan mental, sunt mai
ușor de reținut, comparativ cu cele abstracte
[X] prin participare directă / confruntare directă la o
experiență/situație/cu un obiect
[X] prin participare indirectă, prin conștientizarea situației/obiectului
(de ex., când observăm alte persoane)
[] exclusiv în perioada adultă
[] ...care se desfășoară exclusiv în perioada copilăriei, până la vârsta
de 8 ani
[X] ... de formare în plan mental a categoriilor de stimuli (obiecte,
situații, evenimente) în baza unor caracteristici comune esențiale
[] ... de achiziție exclusivă a convingerilor morale ale unei persoane și
a elementelor definitorii structurii personalității
[] învățarea instrumentală
[] învățarea socială
[X] învățarea prin condiționare clasică
[] învățarea mecanică
[X] asigura o fundație din ce în ce mai complexă pentru formularea
judecății morale
[] dezvoltarea cognitivă nu joacă un rol în dezvoltarea morală
[] de a împiedica dezvoltarea morală
[] Teoria psihodinamică
[] Teoria lui Kohlberg
[] Teoria lui Piaget
[X] Teoria lui Erikson
[x] Da. Kohlberg a sesizat o serie de poziționări diferite ale individului
față de moralitatea actelor de comportament, care apar succesiv în
dezvoltarea ontologică a persoanei. Așadar, a numit 'etape de
dezvoltare morală' acele stadii de vârstă la care persoana începe să
comportamentelor sale.
[] Nu. Pentru că fiecare persoană se dezvoltă diferit și în anumite
situații unele persoane se află în etape diferite de dezvoltare morală
decât alte persoane. În plus, e posibil ca unele persoane să nici nu
parcurgă unele dintre etapele descrise de Kohlberg.
 [x] Impune lege și ordine în funcționarea psihosocială, deoarece
scopul oricărui contract este să
standardizeze/reglementeze/legifereze un cadru acțional și/sau
interpretativ comun acceptat.
Conform teoriei lui Kohlberg, „contractul social” este o [] Se bazează pe principiile universale (general valabile în societate),
regulă/convenție/cutumă care guvernează interacțiunile între deoarece un contract are întotdeauna la bază o serie de
membrii societății și care: articole/clauze convenite de comun acord între părți
[] Aliniază interesele individuale cu cele colectiv, întrucât un contract
presupune negocierea și acceptarea unor reguli convenite împreună
[] Marchează o etapă în care persoana acceptă dar depășește
regulile externe (postconvenție), oferindu-le o interpretare personală
Teoria lui Kohlberg și teoria lui Piaget se aseamănă ideologic [] moral
prin aceea că ambele presupun existența unui dezechilibru [] intre treptele de dezvoltare (de la o treaptă la cea ulterioară)
............... pe care individul trebuie să îl depășească pentru a [x] cognitiv
trece la următoarea etapă de dezvoltare: [] de dezvoltare
[] intre palierul cognitiv și cel emoțional
Teoria lui Kohlberg și teoria lui Piaget se aseamănă ideologic [x] cognitiv
prin aceea că ambele presupun existența unui dezechilibru
............... pe care individul trebuie să îl depășească pentru a [] Caracterial
trece la următoarea etapă de dezvoltare: [] intre palierul emoțional și cel intelectual
[] emoțional
”Eleva A. primește laude, aprecieri de fiecare dată când oferă ? as raspunde a
un răspuns corect în cadrul orelor. De asemenea, atunci când [X] ... un comportament care este modelat în funcție de consecințele dar la
este activă pe parcursul întregii ore de curs, eleva primește intrebarea
atașate
puncte bonus. Aceste consecințe au determinat-o pe eleva A.
să se implice activ în activitățile desfășurate la școală. ” Din [] ... procesul de eliminare treptată (decelerare) a unui comportament urmatoare cred
perspectiva psihologiei educației, scenariul prezentat ilustrează [] toate variantele de răspuns sunt eronate ca este corect
schematic... (selectează răspunsurile corecte): raspunsul dat
”Eleva A. primește laude, aprecieri de fiecare dată când oferă
un răspuns corect în cadrul orelor. De asemenea, atunci când [x] ... mecanismul de întărire (creștere în frecvență sau intensitate de
este activă pe parcursul întregii ore de curs, eleva primește
manifestare) a unui comportament, prin acordarea recompenselor
puncte bonus. Aceste consecințe au determinat-o pe eleva A.
să se implice activ în activitățile desfășurate la școală. ” Din [] ... nivelul IV al dezvoltării morale
perspectiva psihologiei educației, scenariul prezentat ilustrează [] ... nivelul IV al dezvoltării morale
schematic... (selectează răspunsurile corecte):
[] Nu are de-a face cu motivatia, intrucat CO desemneaza procesul
de invatare prin operare in mediu, in functie de consecintele
comportamentului, deci nu tine de gandirea si interesele individului
[x] Este denumirea data invatarii unor comportamente noi ca urmare
Care dintre urmatoarele afirmatii este/sunt adevarate cu privire a actiunii organismului asupra mediului
la conditionarea operanta ?
[] Mediul opereaza (actioneaza) asupra comportamentului si il
modifica.
[] Este denumirea data invatarii folositoare ("operanta") pentru a o
deosebit de invatarea de comportamente nefolositoare
("inoperante").
[x] Sunt axate pe cunoștințe generale despre comportamentul
specific în anumite situații sociale.
Selectează afirmația adevărată referitoare la schemele [] Sunt axate pe cunoștințe referitoare la persoane specifice, de ex.
?
cognitive privind persoanele prietenul /prietena voastră.
[] Sunt axate pe tipare de comportament care ar trebui urmate în
anumite evenimente.
Un element central al dezvoltării cognitive este reprezentat de
schemele cognitive (rețele organizate de informație). Cu toate [x] Schemele cognitive pot susține prejudecățile unei persoane.
acestea, uneori schemele cognitive pot avea și anumite [] Schemele nu se mai dezvoltă dincolo de împlinirea vârstei adulte
„costuri”, sau implicații negative. Printre acestea se regăsește tinere, ceea ce explică stagnarea unei persoane.
și următoarea:
[x] Factorii genetici
Asupra dezvoltării cognitive acționează mai mulți factori, printre [] Credințele religioase/spirituale
care se regăsesc și următoarele două categorii de factori: [x] Factorii de mediu
[] Moralitatea
[] ...explică apariția și evoluția capacității de a gândi și de a înțelege
[] ...este influențată exclusiv de mediul înconjurător
Dezvoltarea cognitivă .... :
[x] ...este un proces prin care gândirea oamenilor se schimbă de-a
lungul vieții
[] sintagma „social-cognitivă” desemnează faptul că această teorie
atribuie dezvoltarea copilului factorilor sociali și cognitivi și nu celor
de mediu sau eredității.
[] termenul "social" se refera la faptul ca, in context educational, doar
aspectul social este relevant pentru a intelege dezvoltarea, intrucat
Alegeți care dintre afirmațiile de mai jos sunt corecte, în relație dezvoltarea fizica este de resortul stiintelor medicale iar dezvoltarea
cu teoria social-cognitivă a dezvoltarii lingvistica este relevanta pentru lingvistica.
[x] termenul „social” spune că, fără a ignora importanța învățării
condiționate, există și o altă formă de învățare, mult mai importantă,
și anume, observarea comportamentului celorlalți; în acest context,
termenul „cognitiv” se referă la încercarea activă a individului de a
găsi semnificații pentru lumea înconjurătoare și evenimentele ei.
[] o perioadă în care individul devine mai retras social și mai
preocupat de sine, așa cum este cazul adolescenților care se
interiorizează și devin mai puțin deschiși către părinți, etc.
[] un proces de însușire a limbajului și culturii comunității din care
(Alegeți care dintre variantele de mai jos este/sunt adevărate face parte.
cu privire la) În perspectiva vîgotskiană privind dezvoltarea, [x] un tip de proces de gândire prin care individul devine mai puțin
trecerea de la socializare la internalizare desemnează preocupat de societate și mai mult preocupat de sine și de gândurile
sale.
[] o metodă educativă prin care copiii cu trăsături specifice (prea
avansați sau prea înapoiați în anumite domenii) sunt educați în
cadrul unor internate.

Care dintre următoarele sunt etape ale dezvoltării din
perspectivă piagetiană?
In abordarea socio-culturala a lui Vygotski, alocarea de sarcini
de invatare trebuie sa se faca (selectati optiunile de mai jos
care se aplica)
(Alegeți care dintre variantele de mai jos este/sunt adevărate cu
privire la) Zona de dezvoltare proximă desemnează
Alegeți care dintre următoarele constituie critici valide la teoria
piagetiană privind dezvoltarea
Alegeți care dintre următoarele constituie critici valide la teoria
piagetiană privind dezvoltarea
Complexitatea în sala de curs se referă la:
Care dintre următoarele este/sunt adevărate cu privire la problemele
de grup întâlnite în context didactic:
[] Deficite majore în aplicarea eficientă a paradigmei educației
Lipsa unor cunoștințe temeinice și validate/valide științific despre
centrate pe elev/student
personalitate creează riscurile de a induce (alegeți opțiunea/opțiunile
[X] Ignorarea unor semne relevante ale comportamentului non-verbal
valide):
[] Imposibilitatea creării unor relații bune cu elevii/studenții
Expertiza profesională (nivelul și calitatea mare a cunoștințelor de
specialitate), indiferent cât ar fi de ridicată, nu poate constitui o
garanție a eficienței didactice. (selectați opțiunile de mai jos care se
aplica)
Alegeți din variantele de mai jos pe acea/acele care
completează corect afirmația următoare) Cu privire la
percepțiile pe care oamenii le au referitor la cauzele succeselor
sau eșecurilor lor, oamenii pot atribui succesele sau eșecurile
următorilor factori:
Alegeți din variantele de mai jos pe acea/acele care
completează corect afirmația următoare) Cu privire la
percepțiile pe care oamenii le au referitor la cauzele succeselor
sau eșecurilor lor, oamenii pot atribui succesele sau eșecurile
următorilor factori:
[x] senzorio-motorie
[] pre-formală
[x] pre-operațională
[] logico-simbolică
[x] formal-operațională
[] simbolic-abstractă
[x] concret-operațională
[x] in ZPD sau ZDP (zona de dezvoltare proxima), deoarece ZDA
este depasita
[] in ZDA (zona de dezvoltare actuala), intrucat sarcinile de lucru
alocate celui care invata trebuie sa fie adaptate posibilitatilor si
competentelor actuale/existente
[] mediul imediat înconjurător (proxim) în care au loc procesele care
declanșează învățarea la copil.
[] mediul imediat înconjurător (proxim) în care copilul se dezvoltă.
[] totalitatea competențelor cognitive (nivelul cognitiv) la care un copil
este capabil să se descurce singur, adică să funcționeze
ZPD
independent (cum ar fi, să rezolve singur o problemă).
[X] totalitatea competențelor cognitive (nivelul cognitiv) la care un
copil este capabil să ajungă, dacă i se oferă ajutor competent (spre
exemplu, este capabil să rezolve cel puțin parțial o problemă dacă
este ajutat de profesor).
[] pune prea mult accent pe aspectul cognitiv, și desconsideră
importanța mediului în dezvoltarea copilului.
[] a fost dezvoltată într-o perioadă în care psihologia nu avea încă
bagajul metodologic necesar pentru a valida științific ipotezele
https://ro.
formulate.
abcdef.
[X] nu este suficient de clară cu privire la dezvoltarea generală și
wiki/wiki/Neo-
specifică, în funcție de domeniu, a copilului; spre exemplu,
Piagetian_theori
dezvoltarea logicii copilului este mai degrabă specifică domeniului,
es_of_cognitive
decât tuturor domeniilor de cunoștințe, deodată.
_development
[] sarcinile cognitive folosite de Piaget pentru a identifica nivelul de
dezvoltare a copiilor sunt criticabile sub aspectul validității lor.
[X] în realitate, unele etape de dezvoltare postulate de Piaget nu
respectă întocmai cronologia precizată de el.
[] fiind dezvoltată de un psiholog elvețian, prin studierea propriilor
copiii și ai unor copii din Elveția, nu este o teorie relevantă pentru
copii din China, spre exemplu.
https://ro.
[] sarcinile cognitive folosite de Piaget pentru a identifica nivelul de
abcdef.
dezvoltare a copiilor sunt criticabile sub aspectul validității lor.
wiki/wiki/Neo-
[X] nu este suficient de clară cu privire la dezvoltarea generală și
Piagetian_theori
specifică, în funcție de domeniu, a copilului; spre exemplu,
es_of_cognitive
dezvoltarea logicii copilului este mai degrabă specifică domeniului,
_development
decât tuturor domeniilor de cunoștințe, deodată.
[X] nu explică, spre exemplu, de ce copiii sunt capabili să simtă
rușine, încă de la vârsta de 2 ani.
[] Diversitatea de repere, standarde, cerințe, și reglementări de care
profesorul trebuie să țină cont ca parte a procesului instrucțional-
educativ.
[] Necesitatea de a prezenta/oferi elevilor/studenților cunoștințe
complexe, care să fie mai utile și mai competitive decât cunoștințele
simple pe care le pot obține și singuri.
[] Diversitatea elevilor/studenților sub aspectul backgroundului
(mediului de origine), personalității (motivații, aspirații, convingeri,
abilități, etc.) și nivelului lor de dezvoltare intelectuală.
[X] Dinamism
[] Consensualitate
[X] Expunere (publică)
[X] Simultaneitate
[X] Impredictibilitate
[] Nu, este incorect pentru că de la un anumit nivel de expertiză
profesională în sus, respectivul cadru didactic are suficiență
măiestrie și experiență profesională încât să facă față oricărei situații
de predare.
[X] Da, este corect. Expertiza profesională asigură calitatea și
actualitatea cunoștințelor pe care respectivul profesor le poate
transmite dar nu garantează și metodele și instrumentele didactice și
pedagogice pentru a realiza transmiterea.
[X] abilitate (capacitate)
[] spontaneitate
[X] efort
[] persuasiune
[] statutul socio-profesional
[X] noroc sau șansă
[] tenacitate
[X] dificultatea sarcinii

Motivația de evitare este acel cumul de stări și evaluări
psihoemoționale care acționează ca o forță de respingere, de sunt suficient de atrăgătoare, ci și din cauză că unii factori ne
evitare a unei situații anume (selectati optiunile de mai jos care
se aplica):
(Alegeți care dintre variantele de mai jos este/sunt adevărate în la învățare.
relație cu următoarea afirmație) Motivația de evitare a
performanței
Atunci când studenții nu învață pentru un examen, se spune că motivație de evitare.
le lipsește motivația de a o face (selectați opțiunile de mai jos
care se aplica)
(indicați răspunsul/răspunsurile corect/e) Care dintre
următoarele afirmații cu privire la expectanțe (așteptări), valori, [] Atunci cand combinam (sinergic) valoarea unui scop cu asteptarile
și combinația (sinergică) dintre ele este adevărată?
In functie de stabilitatea in timp si spontaneitatea lor, interesele [] de a) durata scurta, b) durata medie, si c) durata lunga
pot fi categorizate in
interesele situationale sunt
Utilitatea estimata a unui obiectiv/scop
(Alegeți care dintre variantele de mai jos este/sunt corecte cu
privire la următoarea afirmație) Chiar dacă interesele
situaționale pot fi folosite pentru a atrage și menține atenția
elevilor, profesori trebuie să rămână circumspecți cu privire la
folosirea acestui tip de interese.
[] Nu. Motivația de evitare desemnează, pur și simplu, o situație în
care individului îi lipsește motivația de a efectua o anumită sarcină.
[X] Da. Chiar dacă uneori nu ne angajăm într-o sarcină, spre
exemplu, de învățare, această situație poate să se producă nu numai
din cauză că nu suntem interesați sau că recompensele posibile nu
resping, spre exemplu, frica de examen, sau antipatia față de un
profesor.
[] Nu. Motivația de evitare este motivația prin care combatem
evitarea unor situații (spre exemplu, când dorim să depășim o
situație neplăcută).
[X] desemnează situația de evitare a angajării într-o sarcină din
teama de a nu fi confruntați cu posibile eșecuri în performanța care
se așteaptă de la ei.
[] se întâlnește în special la elevii chiulangii sau la cei rămași în urmă
[] este incompatibilă cu existența unei puternice motivații de
performanță (mai precis, este dificil să ai și scopuri de performanță și
să și vrei să eviți să te angajezi într-o activitate ca să eviți eșecurile
în performanță).
[] fac parte dintr-o alegere rațională a persoanei de a se concentra pe
scopuri de măiestrie, evitând astfel performanța.
[X] Da, dar aceasta exprimare nu conferă întreaga imagine. Uneori,
oamenii nu învață nu doar din cauză că le lipsește motivația să o
facă, ci și din cauză că există factori de respingere care formează o
[] Nu. Nu este adevărat, pentru simplul motiv că nu toată lumea
spune asta.
[] Da. Singurul motiv pentru care cineva face ceva, orice, este dacă
există un motiv pentru acel lucru/acțiune, iar dacă motivul nu există,
atunci motivația nu există. Deci, afirmația e corectă.
[X] Indiferent cât de mare este valoarea pe care o alocăm unui obiect
(termen generic pentru orice, ex. examen), dacă avem expectanțe
scăzute cu privire la șansele de a obține/atinge acel obiectiv
particular, atunci motivația de acționa în direcția atingerii/obținerii
obiectivului respectiv este, la rândul ei, scăzută
pe care le avem cu privire la acel scop riscam sa nu ne angajam in
efectuarea activitatilor necesare atingerii scopului
[] Combinația dintre expectanțe și valoarea (miza) alocată unui obiect
este mai relevantă pentru determinarea motivației noastre de a
acționa spre obținerea acelui obiect decât oricare dintre acestea
luate separat
[X] a) dispozitionale, si b) situationale
[] a) temporare, si b) permanente
[X] sunt legate mai degraba de mediu decat de personalitatea
persoanei
[] sunt legate mai degraba de persoana, decat de mediu, tinand cont
ca ele reprezinta mai degraba persoana decat mediul, care poate fi
fluctuant
[X] sunt legate mai degraba de mediu, care e un aspect obiectiv, mai
degraba decat de persoana, care reprezinta un aspect subiectiv
(diferit la om la om)
[] asa cum le spune si numele, sunt legate de situatie, deci sunt la fel
de dependente de mediu cat de persoana
[]nu poate fi considerata ca fiind parte din motivatia unei persoane
intrucat utilitatea este un aspect obiectiv si situational, in timp ce
motivatia e subiectiva si personala
[X] nu poate fi considerata ca fiind parte din motivatie, intrucat
utilitatea trebuie considerata impreuna cu interesul pentru a putea fi
considerata motivatie
[] poate fi considerata ca fiind parte din motivatia unei persoane catre
scopul respectiv
[X] Nu întotdeauna (nu în orice situație) interesele situaționale au
doar efecte pozitive (facilitante) asupra învățării.
[] Folosirea de „trucuri și artificii” pentru a atrage și menține atenția
elevilor poate fi o strategie cu efect contrar celui scontat și negativ
pentru învățare.
[] Folosirea intereselor situaționale presupune o cunoaștere fină a
tehnicilor de psihologie și pedagogie aplicată și, astfel, pot fi folosite
doar în anumite situații și de personal cu studii de psihologie.
[] Este recomandat ca profesorii să introducă doar acel material
interesant care este îndeaproape legat de obiectivele de învățare și
care nu distrage de la informația relevantă.

(Alegeți răspunsul/răspunsurile corect/e) Care dintre
următoarele afirmații cu privire la scopuri este adevărată?
_________
Alegeți din variantele de mai jos pe acea/acele care contribuie
la constituirea valorii unui scop:
Alegeți din variantele de mai jos pe acea/acele care contribuie
la constituirea valorii unui scop:
Selectează afirmațiile adevărate referitoare la motivație:
Selectează afirmațiile adevărate referitoare la motivație:
Motivatia intrinseca si cea extrinseca
(Alegeți care dintre variantele de mai jos este corectă în relație
cu următoarea afirmație) În comparație cu cei care favorizează
scopuri de performanță, elevii și studenții care favorizează
formarea de scopuri de măiestrie arată
(Alegeți care dintre variantele de mai jos este corectă în relație [] locus de control mai externalizat
cu următoarea afirmație) În comparație cu cei care favorizează
scopuri de performanță, elevii și studenții care favorizează
formarea de scopuri de măiestrie arată
scopurile de maiestrie si scopurile de performanta
Teoria autodeterminării (Deci și Ryan, 2002) sugerează
existența următoarelor motivații implicite (pe care le avem cu
toții, în măsuri specifice fiecărui individ):
Teoria autodeterminării (Deci și Ryan, 2002) sugerează
existența următoarelor motivații implicite (pe care le avem cu
toții, în măsuri specifice fiecărui individ):
(Alegeți care dintre variantele de mai jos este/sunt adecvate cu individual.
privire la următoarea afirmație). Din perspectiva teoriei
autodeterminării, este dezirabil să
(Alegeți care dintre variantele de mai jos este/sunt adecvate cu [x] să se permită și să încurajeze feedbackul apreciativ și validant.
privire la următoarea afirmație). Din perspectiva teoriei
autodeterminării, este dezirabil să
[X] O persoană care învață să cânte la chitară pentru că îi place
muzica este o persoană care are scopuri (motivație) de măiestrie, în
timp ce o persoană care învață să cânte la chitară pentru dorește să
câștige un concurs de popularitate sau un premiu are scopuri
(motivație) de performanță
[] Dacă ai sau îți fixezi scopuri de performanță nu mai este posibil să
îți fixezi sau să ai și scopuri de măiestrie, din moment ce este clar că
„nu poți să te bucuri și de călătorie, și, în același timp, să te
concentrezi pe a ajunge la destinație”
[X] Persoanele care favoriză dezvoltarea de scopuri de măiestrie
sunt, de regulă, mai motivate intrinsec, au o mai bună autoeficacitate
percepută, un locus de control mai internalizat și sunt, în general,
mai proactive
[X] Utilitate(folosința acelei situații, eveniment, etc.)
[X] Interesul intrinsec (dacă avem sau nu un interes personal legat
de acel eveniment, obiect, situație, etc.)
[] Factori externi (cum ar fi influențelor șefilor, a altor persoane cu
autoritate/putere)
[] Transferabiliatea scopului in diferite situatii
(randamentul/profitabilitatea)
[] Impactul asupra celorlalti
[] Supranatural și divinul
[X] Importanța (dacă respectivul eveniment, situație, obiect, etc. este
important sau nu)
[X] Costul perceput (evaluarea subiectivă/personală/specifică
individului cu privire la investiția făcută și raportul ei cu beneficiile
preconizate/așteptate)
[X în cadrul motivației extrinseci motivele pentru care o persoană
efectuează o acțiune sunt externe persoanei
[] motivația intrinsecă și extrinsecă se exclud reciproc, nu sunt
complementare și nu pot acționa concomitent asupra
comportamentului unei persoane
[X] în cadrul motivației intrinseci motivele acțiunii sunt interne sau
proprii persoanei
[X] motivația extrinsecă este acel tip de motivație în cadrul căreia
motivele pentru care o persoană efectuează o acțiune sunt externe
persoanei
[X] motivația intrinsecă este acel tip de motivație în cadrul căreia
motivele acțiunii sunt interne sau proprii persoanei
[] motivația intrinsecă acționează asupra unei persoane exclusiv în
copilărie, iar cea extrinsecă predominant la vârstă adultă
[] Sunt reciproc exclusive, asa cum sunt interiorul si exteriorul unei
multimi.
[] Pot coexista la o persoana, dar numai daca persoana respectiva
este bine instruita
[X] Pot coexista la o persoana
[X] o motivație intrinsecă mai puternică
[] o motivație extrinsecă mai puternică
[] credințe în autoeficacitatea percepută mai ridicate
[] autoreglare mai bună
[] locus de control mai internalizat
[] atitudine mai proactivă
[X] un grad mai mare de retragere socială (sunt mai interiorizați decât
cei care au scopuri de performanță)
[] Sunt reciproc exclusive, asa cum sunt interiorul si exteriorul unei
multimi.
[X] La unele persoane nu este posibil sa coexiste, dar la altele, ele
pot coexista
[] Pot coexista la o persoana, dar numai daca persoana respectiva
este bine instruita
[] Nevoia de control
[] Nevoia de protecție
[X] Nevoia de actiune autonoma
[X] Nevoia de competență
[] Nevoia de comunicare
[] Nevoia de independenta
[] Nevoia de performanță obiectivată (demonstrată)
[X Nevoia de relaționare
[X] un mediu de învățare care stimulează sentimentul de autonomie.
[X] un mediu de învățare care nu exagerează controlul la nivel
[X] un mediu de învățare în care controlul academic este negociat
democratic cu elevii/studenții, care au primul cuvânt în determinarea
traseului lor.
[x] să se permită și să se încurajeze relaționarea
[] studentul sa fie lasat sa se descurce singur (chiar si atunci cand
greseste si cere ajutor) deoarece asta incurajeaza auto-determinarea
[x] să se permită și să se încurajeze exprimarea elevului/studentului.
 [] Sunt reciproc
exclusive, asa
cum sunt
interiorul si
exteriorul unei
multimi.
[] La unele
persoane nu
este posibil sa
scopurile de maiestrie si scopurile de performanta [x] sa coexiste
coexiste, dar la
altele, ele pot
coexista ??
[x] Pot coexista
la o persoana,
dar numai daca
persoana
respectiva este
bine instruita !Intrebarea 87!
[x] general sau specific
Care dintre urmatoarele variante sunt tipuri (modalitati) de [x] proxim sau distal
transfer (al cunostintelor) [] multiplu sau unitar
[] adecvat sau inadecvat
[] de la individ la grup
[] de la elev la elev
Care dintre urmatoarele variante sunt tipuri (modalitati) de
transfer (al cunostintelor) [x] pozitiv sau negativ
[x] general sau specific
[] de la profesor la elev
[x] similaritatea intre contexte (vechi/initial si nou)
[] marimea clasei de elevi/studenti
Care dintre urmatorii factori afecteaza transferul
[x] eficienta strategiilor metacognitive
[] durata programului de studii
[x] conceptelor naturale
[] conceptelor logice
Subcategoriile "obiecte", "activitati", "abstractizari", reprezinta
subcategorii ale [] proceselor cognitive
[] comportamentelor umane
[] naturii
[] Este perfect justificata, intrucat elevul are
obligatia/responsabilitatea de a invata, si nu i se poate imputa
profesorul ca elevul nu e capabil sa aplice cunostinte vechi intr-un
context nou (in special in cazuri in care, spre exemplu, respectivele
cunostinte ar fi trebuit insusite in alte cursuri, anterioare, predate de
alti profesori).
[] Este o situatie in care profesorul ar trebui sa ia in considerare
In relatie cu transferul, o afirmatie de tipul "ar fi trebuit sa fi stiut posibilitatea ca elevului sa nu i se fi oferit suficiente oportunitati de a
deja (X cunostinte)", facuta de profesor (eventual pentru a aprofunda invatarea cunostintelor sau deprinderilor care trebuie
explica de ce elevul nu e capabil sa aplice cunostinte vechi
intr-un context nou) transferate. Prin urmare, abordarea corecta in asemenea situatii este
creearea acelor oportunitati.
[] Este o situatie in care profesorul ar trebui sa ia in considerare
posibilitatea ca elevului sa nu i se fi oferit suficiente oportunitati de a
aprofunda invatarea cunostintelor sau deprinderilor care trebuie
transferate. Prin urmare, abordarea corecta in asemenea situatii este
repetarea de catre elev a ciclului de studii in care ar fi trebuit sa
achizitioneze respectivele cunostinte.
[] reprezinta o dovada ca scoala nu e capabila sa foloseasca
suficient de eficient probleme reale, ale vietii de zi cu zi, pentru a
O situatie precum cea in care "copiii strazii" sunt capabili sa produce invatare.
efectueze operatii aritmetice cu bani, chiar si complexe, dar [] reprezinta un argument (dovada) care explica de ce transferul e cu
sunt incapabili sa rezolve probleme similare in context scolar atat mai facil cu cat similaritatea dintre contexte e mai mare.
[] reprezinta un argument (dovada) care explica rolul similaritatii /
asemanarii dintre contexte in producerea transferului.
[] Sprijina transferabilitatea cunostintelor si deprinderilor.
[] Este doar partial pozitiva (folositoare) deoarece invatarea prin
memorare este utila pentru sporirea capacitatilor mnezice si este o
Descurajarea invatarii prin memorare si incurajarea auto-
monitorizarii si reflectiei asupra celor invatate si actului invatarii practica curenta in scoala.
(meta-cognitia) [] Este gresita pedagogic intrucat ignora situatiile in care un copil/elev
nu este capabil de metacognitie (care este de asteptat sa creasca
odata cu varsta si a carei lipsa i se poate imputa daca nu a fost ajutat
sa se dezvolte in acest sens).
[] Mutarea unui elev dintr-un colectiv sau context de invatare in altul.
[] Principiul pedagogic prin care profesorul prezinta concepte si
In contextul materialelor si informatiilor furnizate la curs,
termenul "transfer" desemneaza proceduri in contexte diferite.
[] Deprinderea de a extinde cele invatate intr-un context catre
contexte noi.
[] Este rezonabila, dar nu este adevarata in toate cazurile, pentru ca
pot exista si elevi/copii care pot realiza transfer general.
[] Este o constatare a cercetarilor, care evidentiaza ca este dificil de
Afirmatia "exista putine dovezi care sprijina existenta realizat un transfer de la un context general la unul specific.
transferului general" [] Este o constatare a cercetarilor, care evidentiaza ca este dificil de
realizat un transfer de la un context specifc la unul general.
[] Este adevarata, intrucat nu exista cercetari care sa sprijine
existenta transferului general.

Transferul "negativ" se refera la
Modelul procesarii informationale (MPI)
Perceptia este procesul de construire a unor obiecte mintale
(de exemplu, reprezentari mintale ale unor obiecte externe, din [] Este corect, intrucat indiferent de varsta, sistemul cognitiv al
lumea inconjuratoare). Din acest punct de vedere, cunostintele
anterioare joaca un rol foarte important in formarea si alocarea individului cauta sa aloce semnificatie obiectelor mintale construite
de intelesuri si seminificatii obiectelor mintale astfel construite. cu ajutorul perceptiei, iar cunostintele anterioare pot juca un rol
Perspectiva comportamentala considera ca invatarea este
"orice schimbare permanentă în gândire, afectivitate, sau
comportament care rezultă din experiență". Din acest punct de
vedere, motivul pentru care paradigma comportamentala se
focalizeaza pe analiza "schimbarilor durabile de comportament
rezultate in urma experientei" este ca
[] situatia in care un elev/copil isi insuseste cunostinte "negative",
respectiv indezirabile.
[] situatia in care ceva invatat in trecut stanjeneste / impiedica
insusirea de cunostinte noi.
[] situatia in care invatarea de cunostinte noi descreste volumul sau
calitatea cunostintelor anterioare.
[] situatia de achizitie de cunostinte sau deprinderi de utile in situatii
negative/indezirabile.
[] realizeaza o analogie structurala intre sistemele computationale si
neuroanatomia sistemului cognitiv.
[] realizeaza o analogie functionala intre sistemele computationale si
neuroanatomia sistemului cognitiv.
[] pune in evidenta procesarea fluxului informational pe etape pornind
de la achizitia de stimuli externi pana la stocarea de lunga durata.
[] pune in evidenta structurile cerebrale implicate in procesarea
informatiei.
[] Ultima afirmatie este falsa, intrucat nu explica situatii precum cele
in care copii de varsta foarte mica, isi reprezinta obiecte/reprezentari
mintale corespunzand unor obiecte externe (inclusiv persoane), fara
sa aiba cunostinte anterioare explicite care sa ajute la formarea
acestor reprezentari.
semnificativ in formarea acestor semnificatii.
[] Este corect, iar iluziile perceptive (imagini care pot avea
semnificatii/interpretari multiple si/sau diferite fata de obiectul real pe
care il reconstruiesc mintal) sunt o dovada in acest sens.
[] schimbarile in palier cognitiv pot fi fluctuante (instabile in timp),
diferite de la individ, si nerelevante din punctul de vedere al
adaptabilitatii individului la mediu.
[] schimbarile in palier cognitiv sunt (relativ) inobservabile si nu pot fi
masurate in mod obiectiv.
[] studierea schimbarilor cognitive, indiferent de
stabilitatea/durabilitatea lor, nu reprezinta invatare.

Procesarea autoreferențială poate fi ilustrată ca un fenomen
specific procesării de informație, care corespunde următoarei
întrebări:
Procesarea profundă, procesarea autoreferențială și codarea
duală:
Modul în care procesăm informația are impact asupra stocării [] Personalitatea
și reactualizării informației din memoria de lungă durată. Printre
factorii care țin de procesarea informației, relaționați pozitiv
învățării și memoriei se regăsesc:
Capacitatea de a accesa anumite informații stocate în memoria informației în memorie și reactualizării (utilizării) informației respective
de lungă durată scade: [] Între 20-35 de an
Din perspectiva procesării de informație, atenția are dublu rol,
respectiv în:
Selectează toate afirmațiile adevărate referitoare la memorie:
Oamenii își formează concepte ... (selectează opțiunile
corecte)
Formarea conceptelor reprezintă procesul ....
Prin experimentele sale, Pavlov a demonstrat existența unei
forme de învățare prezentă și la animale, învățare bazată pe
caracteristica anumitor stimuli de a produce răspunsuri
automate (în experimentele lui Pavlov, în final sunetul
clopoțelului produce răspunsul de salivație din partea câinilor).
Ce denumire poartă tipul de învățare demonstrat prin
experimente de Pavlov?
În contextul dezvoltării morale, dezvoltarea cognitivă are rolul
de a:
Confruntarea cu o criză și depășirea eficientă a acesteia, ca
marker/reper de dezvoltare, se regăsește în:
Conform teoriei lui Kohlberg privind dezvoltarea morală a
omului, de-a lungul vieții, individul parcurge mai multe etape, în judece diferit din punct de vedere moral, justificarea
care își justifică în mod diferit acțiunile, în funcție de gradul în
care acestea sunt "acceptabile" pentru el/ea şi pentru cei din
jur (selectati optiunile de mai jos care se aplica)
Conform teoriei lui Kohlberg, „contractul social” este o
regulă/convenție/cutumă care guvernează interacțiunile între
membrii societății și care:
Teoria lui Kohlberg și teoria lui Piaget se aseamănă ideologic
prin aceea că ambele presupun existența unui dezechilibru
............... pe care individul trebuie să îl depășească pentru a
trece la următoarea etapă de dezvoltare:
Teoria lui Kohlberg și teoria lui Piaget se aseamănă ideologic
prin aceea că ambele presupun existența unui dezechilibru
............... pe care individul trebuie să îl depășească pentru a
trece la următoarea etapă de dezvoltare:
”Eleva A. primește laude, aprecieri de fiecare dată când oferă
un răspuns corect în cadrul orelor. De asemenea, atunci când
este activă pe parcursul întregii ore de curs, eleva primește
puncte bonus. Aceste consecințe au determinat-o pe eleva A.
să se implice activ în activitățile desfășurate la școală. ” Din
perspectiva psihologiei educației, scenariul prezentat ilustrează
schematic... (selectează răspunsurile corecte):
”Eleva A. primește laude, aprecieri de fiecare dată când oferă
un răspuns corect în cadrul orelor. De asemenea, atunci când
este activă pe parcursul întregii ore de curs, eleva primește
puncte bonus. Aceste consecințe au determinat-o pe eleva A.
să se implice activ în activitățile desfășurate la școală. ” Din
perspectiva psihologiei educației, scenariul prezentat ilustrează
schematic... (selectează răspunsurile corecte):
[] De câte ori trebuie să repeți informația mecanic, astfel încât să o
reții?
[] Referinta la informatia procesata (referentierea informatiei) se face
automat sau necesita efort constient si voluntar?
[x] Care este relevanța personală a informației/conținutului?
[x] descriu modalități de procesare a informațiilor care au efecte
pozitive asupra învățări
[] sunt fenomene caracteristice preluării pasive, mecanice de
informație
[x] Procesarea profundă a informației
[] Procesarea autoreferențială a informației
[x] Codarea duală (imagini + verbal) a informației
[] Starea generală
[x] Treptat, pe măsura ce trece mai mult timp între momentul stocării
[] Variantele de răspuns sunt greșite
[x] Blocarea stimulilor/informațiilor irelevanți/te
[x] Procesarea stimulilor/informațiilor relevanți/te
[] Dezvoltarea moralității
[] Toate variantele de răspuns sunt greșite
[x] Poziția unor informații în serie (început, final) poate influența
capacitatea de a reține și reactualiza informațiile
[x] Ritmul de prezentare a unei serii de informații (lent vs. alert) poate
să influențeze capacitatea de stocare și reactualizare a informațiilor
respective
[x] Noțiunile concrete , ușor de reprezentat în plan mental, sunt mai
ușor de reținut, comparativ cu cele abstracte
[X] prin participare directă / confruntare directă la o
experiență/situație/cu un obiect
[X] prin participare indirectă, prin conștientizarea situației/obiectului
(de ex., când observăm alte persoane)
[] exclusiv în perioada adultă
[] ...care se desfășoară exclusiv în perioada copilăriei, până la vârsta
de 8 ani
[x] ... de formare în plan mental a categoriilor de stimuli (obiecte,
situații, evenimente) în baza unor caracteristici comune esențiale
[] ... de achiziție exclusivă a convingerilor morale ale unei persoane și
a elementelor definitorii structurii personalității
[] învățarea instrumentală
[] învățarea socială
[x] învățarea prin condiționare clasică
[] învățarea mecanică
[x] asigura o fundație din ce în ce mai complexă pentru formularea
judecății morale
[] dezvoltarea cognitivă nu joacă un rol în dezvoltarea morală
[] de a împiedica dezvoltarea morală
[] Teoria psihodinamică
[] Teoria lui Kohlberg
[] Teoria lui Piaget
[x] Teoria lui Erikson
[] Da. Kohlberg a sesizat o serie de poziționări diferite ale individului
față de moralitatea actelor de comportament, care apar succesiv în
dezvoltarea ontologică a persoanei. Așadar, a numit 'etape de
dezvoltare morală' acele stadii de vârstă la care persoana începe să
comportamentelor sale.
[] Nu. Pentru că fiecare persoană se dezvoltă diferit și în anumite
situații unele persoane se află în etape diferite de dezvoltare morală
decât alte persoane. În plus, e posibil ca unele persoane să nici nu
parcurgă unele dintre etapele descrise de Kohlberg.
[] Impune lege și ordine în funcționarea psihosocială, deoarece
scopul oricărui contract este să
standardizeze/reglementeze/legifereze un cadru acțional și/sau
interpretativ comun acceptat.
[] Se bazează pe principiile universale (general valabile în societate),
deoarece un contract are întotdeauna la bază o serie de
articole/clauze convenite de comun acord între părți
[] Aliniază interesele individuale cu cele colectiv, întrucât un contract
presupune negocierea și acceptarea unor reguli convenite împreună
[] Marchează o etapă în care persoana acceptă dar depășește
regulile externe (postconvenție), oferindu-le o interpretare personală
[] moral
[] intre treptele de dezvoltare (de la o treaptă la cea ulterioară)
[] cognitiv
[] de dezvoltare
[] intre palierul cognitiv și cel emoțional
[] cognitiv
[] Caracterial
[] intre palierul emoțional și cel intelectual
[] emoțional
[] ... un comportament care este modelat în funcție de consecințele
atașate
[] ... procesul de eliminare treptată (decelerare) a unui comportament
[] toate variantele de răspuns sunt eronate
[] ... mecanismul de întărire (creștere în frecvență sau intensitate de
manifestare) a unui comportament, prin acordarea recompenselor
[] ... nivelul IV al dezvoltării morale
[] ... nivelul IV al dezvoltării morale

Care dintre urmatoarele afirmatii este/sunt adevarate cu privire [] Este denumirea data invatarii unor comportamente noi ca urmare a
la conditionarea operanta
Selectează afirmația adevărată referitoare la schemele
cognitive privind persoanele
Un element central al dezvoltării cognitive este reprezentat de
schemele cognitive (rețele organizate de informație). Cu toate
acestea, uneori schemele cognitive pot avea și anumite
„costuri”, sau implicații negative. Printre acestea se regăsește
și următoarea:
Asupra dezvoltării cognitive acționează mai mulți factori, printre [] Credințele religioase/spirituale
care se regăsesc și următoarele două categorii de factori:
Dezvoltarea cognitivă .... :
Alegeți care dintre afirmațiile de mai jos sunt corecte, în relație
cu teoria social-cognitivă a dezvoltarii
(Alegeți care dintre variantele de mai jos este/sunt adevărate
cu privire la) În perspectiva vîgotskiană privind dezvoltarea,
trecerea de la socializare la internalizare desemnează
Care dintre următoarele sunt etape ale dezvoltării din
perspectivă piagetiană?
In abordarea socio-culturala a lui Vygotski, alocarea de sarcini
de invatare trebuie sa se faca (selectati optiunile de mai jos
care se aplica)
(Alegeți care dintre variantele de mai jos este/sunt adevărate cu
privire la) Zona de dezvoltare proximă desemnează
Alegeți care dintre următoarele constituie critici valide la teoria
piagetiană privind dezvoltarea
Alegeți care dintre următoarele constituie critici valide la teoria
piagetiană privind dezvoltarea
[] Nu are de-a face cu motivatia, intrucat CO desemneaza procesul
de invatare prin operare in mediu, in functie de consecintele
comportamentului, deci nu tine de gandirea si interesele individului
actiunii organismului asupra mediului
[] Mediul opereaza (actioneaza) asupra comportamentului si il
modifica.
[] Este denumirea data invatarii folositoare ("operanta") pentru a o
deosebit de invatarea de comportamente nefolositoare ("inoperante").
[] Sunt axate pe cunoștințe generale despre comportamentul specific
în anumite situații sociale.
[] Sunt axate pe cunoștințe referitoare la persoane specifice, de ex.
prietenul /prietena voastră.
[] Sunt axate pe tipare de comportament care ar trebui urmate în
anumite evenimente.
[] Schemele cognitive pot susține prejudecățile unei persoane.
[] Schemele nu se mai dezvoltă dincolo de împlinirea vârstei adulte
tinere, ceea ce explică stagnarea unei persoane.
[] Factorii genetici
[] Factorii de mediu
[] Moralitatea
[] ...explică apariția și evoluția capacității de a gândi și de a înțelege
[] ...este influențată exclusiv de mediul înconjurător
[] ...este un proces prin care gândirea oamenilor se schimbă de-a
lungul vieții
[] sintagma „social-cognitivă” desemnează faptul că această teorie
atribuie dezvoltarea copilului factorilor sociali și cognitivi și nu celor
de mediu sau eredității.
[] termenul "social" se refera la faptul ca, in context educational, doar
aspectul social este relevant pentru a intelege dezvoltarea, intrucat
dezvoltarea fizica este de resortul stiintelor medicale iar dezvoltarea
lingvistica este relevanta pentru lingvistica.
[] termenul „social” spune că, fără a ignora importanța învățării
condiționate, există și o altă formă de învățare, mult mai importantă,
și anume, observarea comportamentului celorlalți; în acest context,
termenul „cognitiv” se referă la încercarea activă a individului de a
găsi semnificații pentru lumea înconjurătoare și evenimentele ei.
[] o perioadă în care individul devine mai retras social și mai
preocupat de sine, așa cum este cazul adolescenților care se
interiorizează și devin mai puțin deschiși către părinți, etc.
[] un proces de însușire a limbajului și culturii comunității din care
face parte.
[] un tip de proces de gândire prin care individul devine mai puțin
preocupat de societate și mai mult preocupat de sine și de gândurile
sale.
[] o metodă educativă prin care copiii cu trăsături specifice (prea
avansați sau prea înapoiați în anumite domenii) sunt educați în cadrul
unor internate.
[] senzorio-motorie
[] pre-formală
[] pre-operațională
[] logico-simbolică
[] formal-operațională
[] simbolic-abstractă
[] concret-operațională
[] in ZPD sau ZDP (zona de dezvoltare proxima), deoarece ZDA este
depasita
[] in ZDA (zona de dezvoltare actuala), intrucat sarcinile de lucru
alocate celui care invata trebuie sa fie adaptate posibilitatilor si
competentelor actuale/existente
[] mediul imediat înconjurător (proxim) în care au loc procesele care
declanșează învățarea la copil.
[] mediul imediat înconjurător (proxim) în care copilul se dezvoltă.
[x] totalitatea competențelor cognitive (nivelul cognitiv) la care un
copil este capabil să se descurce singur, adică să funcționeze
independent (cum ar fi, să rezolve singur o problemă).
[x] totalitatea competențelor cognitive (nivelul cognitiv) la care un
copil este capabil să ajungă, dacă i se oferă ajutor competent (spre
exemplu, este capabil să rezolve cel puțin parțial o problemă dacă
este ajutat de profesor).
[] pune prea mult accent pe aspectul cognitiv, și desconsideră
importanța mediului în dezvoltarea copilului.
[x] a fost dezvoltată într-o perioadă în care psihologia nu avea încă
bagajul metodologic necesar pentru a valida științific ipotezele
formulate.
[] nu este suficient de clară cu privire la dezvoltarea generală și
specifică, în funcție de domeniu, a copilului; spre exemplu,
dezvoltarea logicii copilului este mai degrabă specifică domeniului,
decât tuturor domeniilor de cunoștințe, deodată.
[] sarcinile cognitive folosite de Piaget pentru a identifica nivelul de
dezvoltare a copiilor sunt criticabile sub aspectul validității lor.
[] în realitate, unele etape de dezvoltare postulate de Piaget nu
respectă întocmai cronologia precizată de el.
[x] fiind dezvoltată de un psiholog elvețian, prin studierea propriilor
copiii și ai unor copii din Elveția, nu este o teorie relevantă pentru
copii din China, spre exemplu.
[] sarcinile cognitive folosite de Piaget pentru a identifica nivelul de
dezvoltare a copiilor sunt criticabile sub aspectul validității lor.
[] nu este suficient de clară cu privire la dezvoltarea generală și
specifică, în funcție de domeniu, a copilului; spre exemplu,
dezvoltarea logicii copilului este mai degrabă specifică domeniului,
decât tuturor domeniilor de cunoștințe, deodată.
[] nu explică, spre exemplu, de ce copiii sunt capabili să simtă rușine,
încă de la vârsta de 2 ani.
 [x] Diversitatea de repere, standarde, cerințe, și reglementări de care
profesorul trebuie să țină cont ca parte a procesului instrucțional-
educativ.
[] Necesitatea de a prezenta/oferi elevilor/studenților cunoștințe
Complexitatea în sala de curs se referă la: complexe, care să fie mai utile și mai competitive decât cunoștințele
simple pe care le pot obține și singuri.
[x] Diversitatea elevilor/studenților sub aspectul backgroundului
(mediului de origine), personalității (motivații, aspirații, convingeri,
abilități, etc.) și nivelului lor de dezvoltare intelectuală.
[x] Dinamism
[] Consensualitate
Care dintre următoarele este/sunt adevărate cu privire la problemele
[] Expunere (publică)
de grup întâlnite în context didactic:
[x] Simultaneitate
[] Impredictibilitate
[x] Deficite majore în aplicarea eficientă a paradigmei educației
Lipsa unor cunoștințe temeinice și validate/valide științific despre
centrate pe elev/student
personalitate creează riscurile de a induce (alegeți opțiunea/opțiunile
[] Ignorarea unor semne relevante ale comportamentului non-verbal
valide):
[] Imposibilitatea creării unor relații bune cu elevii/studenții
[X] Nu, este incorect pentru că de la un anumit nivel de expertiză
profesională în sus, respectivul cadru didactic are suficiență măiestrie
Expertiza profesională (nivelul și calitatea mare a cunoștințelor de și experiență profesională încât să facă față oricărei situații de
specialitate), indiferent cât ar fi de ridicată, nu poate constitui o predare.
garanție a eficienței didactice. (selectați opțiunile de mai jos care se [] Da, este corect. Expertiza profesională asigură calitatea și
aplica) actualitatea cunoștințelor pe care respectivul profesor le poate
transmite dar nu garantează și metodele și instrumentele didactice și
pedagogice pentru a realiza transmiterea.
Alegeți din variantele de mai jos pe acea/acele care [] abilitate (capacitate)
completează corect afirmația următoare) Cu privire la [] spontaneitate
percepțiile pe care oamenii le au referitor la cauzele succeselor
sau eșecurilor lor, oamenii pot atribui succesele sau eșecurile [] efort
următorilor factori: [] persuasiune
Alegeți din variantele de mai jos pe acea/acele care [] statutul socio-profesional
completează corect afirmația următoare) Cu privire la [] noroc sau șansă
percepțiile pe care oamenii le au referitor la cauzele succeselor
sau eșecurilor lor, oamenii pot atribui succesele sau eșecurile [] tenacitate
următorilor factori: [] dificultatea sarcinii
[] Nu. Motivația de evitare desemnează, pur și simplu, o situație în
care individului îi lipsește motivația de a efectua o anumită sarcină.
[] Da. Chiar dacă uneori nu ne angajăm într-o sarcină, spre exemplu,
Motivația de evitare este acel cumul de stări și evaluări de învățare, această situație poate să se producă nu numai din cauză
psihoemoționale care acționează ca o forță de respingere, de că nu suntem interesați sau că recompensele posibile nu sunt
evitare a unei situații anume (selectati optiunile de mai jos care suficient de atrăgătoare, ci și din cauză că unii factori ne resping,
se aplica): spre exemplu, frica de examen, sau antipatia față de un profesor.
[] Nu. Motivația de evitare este motivația prin care combatem evitarea
unor situații (spre exemplu, când dorim să depășim o situație
neplăcută).
[] desemnează situația de evitare a angajării într-o sarcină din teama
de a nu fi confruntați cu posibile eșecuri în performanța care se
așteaptă de la ei.
[] se întâlnește în special la elevii chiulangii sau la cei rămași în urmă
(Alegeți care dintre variantele de mai jos este/sunt adevărate în la învățare.
relație cu următoarea afirmație) Motivația de evitare a [] este incompatibilă cu existența unei puternice motivații de
performanței performanță (mai precis, este dificil să ai și scopuri de performanță și
să și vrei să eviți să te angajezi într-o activitate ca să eviți eșecurile în
performanță).
[] fac parte dintr-o alegere rațională a persoanei de a se concentra pe
scopuri de măiestrie, evitând astfel performanța.
[] Da, dar aceasta exprimare nu conferă întreaga imagine. Uneori,
oamenii nu învață nu doar din cauză că le lipsește motivația să o
facă, ci și din cauză că există factori de respingere care formează o
Atunci când studenții nu învață pentru un examen, se spune că motivație de evitare.
le lipsește motivația de a o face (selectați opțiunile de mai jos [] Nu. Nu este adevărat, pentru simplul motiv că nu toată lumea
care se aplica) spune asta.
[] Da. Singurul motiv pentru care cineva face ceva, orice, este dacă
există un motiv pentru acel lucru/acțiune, iar dacă motivul nu există,
atunci motivația nu există. Deci, afirmația e corectă.
[] Indiferent cât de mare este valoarea pe care o alocăm unui obiect
(termen generic pentru orice, ex. examen), dacă avem expectanțe
scăzute cu privire la șansele de a obține/atinge acel obiectiv
particular, atunci motivația de acționa în direcția atingerii/obținerii
obiectivului respectiv este, la rândul ei, scăzută
(indicați răspunsul/răspunsurile corect/e) Care dintre
următoarele afirmații cu privire la expectanțe (așteptări), valori, [] Atunci cand combinam (sinergic) valoarea unui scop cu asteptarile
și combinația (sinergică) dintre ele este adevărată? pe care le avem cu privire la acel scop riscam sa nu ne angajam in
efectuarea activitatilor necesare atingerii scopului
[] Combinația dintre expectanțe și valoarea (miza) alocată unui obiect
este mai relevantă pentru determinarea motivației noastre de a
acționa spre obținerea acelui obiect decât oricare dintre acestea luate
separat

In functie de stabilitatea in timp si spontaneitatea lor, interesele [] de a) durata scurta, b) durata medie, si c) durata lunga
pot fi categorizate in [] a) dispozitionale, si b) situationale
[] a) temporare, si b) permanente
[x] sunt legate mai degraba de mediu decat de personalitatea
persoanei
[] sunt legate mai degraba de persoana, decat de mediu, tinand cont
ca ele reprezinta mai degraba persoana decat mediul, care poate fi
fluctuant
interesele situationale sunt
[] sunt legate mai degraba de mediu, care e un aspect obiectiv, mai
degraba decat de persoana, care reprezinta un aspect subiectiv
(diferit la om la om)
[] asa cum le spune si numele, sunt legate de situatie, deci sunt la fel
de dependente de mediu decat de persoana
[] nu poate fi considerata ca fiind parte din motivatia unei persoane
intrucat utilitatea este un aspect obiectiv si situational, in timp ce
motivatia e subiectiva si personala
[] nu poate fi considerata ca fiind parte din motivatie, intrucat utilitatea
Utilitatea estimata a unui obiectiv/scop???
trebuie considerata impreuna cu interesul pentru a putea fi
considerata motivatie
[x] poate fi considerata ca fiind parte din motivatia unei persoane
catre scopul respectiv

(Alegeți care dintre variantele de mai jos este/sunt corecte cu
privire la următoarea afirmație) Chiar dacă interesele
situaționale pot fi folosite pentru a atrage și menține atenția
elevilor, profesori trebuie să rămână circumspecți cu privire la
folosirea acestui tip de interese.???
(Alegeți răspunsul/răspunsurile corect/e) Care dintre
următoarele afirmații cu privire la scopuri este adevărată?
_________
Alegeți din variantele de mai jos pe acea/acele care contribuie
la constituirea valorii unui scop:
Alegeți din variantele de mai jos pe acea/acele care contribuie
la constituirea valorii unui scop:
Selectează afirmațiile adevărate referitoare la motivație:
Selectează afirmațiile adevărate referitoare la motivație:
Motivatia intrinseca si cea extrinseca
(Alegeți care dintre variantele de mai jos este corectă în relație
cu următoarea afirmație) În comparație cu cei care favorizează
scopuri de performanță, elevii și studenții care favorizează
formarea de scopuri de măiestrie arată
(Alegeți care dintre variantele de mai jos este corectă în relație [] locus de control mai externalizat
cu următoarea afirmație) În comparație cu cei care favorizează
scopuri de performanță, elevii și studenții care favorizează
formarea de scopuri de măiestrie arată
scopurile de maiestrie si scopurile de performanta
Teoria autodeterminării (Deci și Ryan, 2002) sugerează
existența următoarelor motivații implicite (pe care le avem cu
toții, în măsuri specifice fiecărui individ):
Teoria autodeterminării (Deci și Ryan, 2002) sugerează
existența următoarelor motivații implicite (pe care le avem cu
toții, în măsuri specifice fiecărui individ):
(Alegeți care dintre variantele de mai jos este/sunt adecvate cu individual.
privire la următoarea afirmație). Din perspectiva teoriei
autodeterminării, este dezirabil să
(Alegeți care dintre variantele de mai jos este/sunt adecvate cu [x] studentul sa fie lasat sa se descurce singur (chiar si atunci cand
privire la următoarea afirmație). Din perspectiva teoriei
autodeterminării, este dezirabil să
Care dintre urmatoarele variante sunt tipuri (modalitati) de
transfer (al cunostintelor)
Care dintre urmatoarele variante sunt tipuri (modalitati) de
transfer (al cunostintelor)
[] Nu întotdeauna (nu în orice situație) interesele situaționale au doar
efecte pozitive (facilitante) asupra învățării.
[] Folosirea de „trucuri și artificii” pentru a atrage și menține atenția
elevilor poate fi o strategie cu efect contrar celui scontat și negativ
pentru învățare.
[x] Folosirea intereselor situaționale presupune o cunoaștere fină a
tehnicilor de psihologie și pedagogie aplicată și, astfel, pot fi folosite
doar în anumite situații și de personal cu studii de psihologie.
[x] Este recomandat ca profesorii să introducă doar acel material
interesant care este îndeaproape legat de obiectivele de învățare și
care nu distrage de la informația relevantă.
[x]O persoană care învață să cânte la chitară pentru că îi place
muzica este o persoană care are scopuri (motivație) de măiestrie, în
timp ce o persoană care învață să cânte la chitară pentru dorește să
câștige un concurs de popularitate sau un premiu are scopuri
(motivație) de performanță
[] Dacă ai sau îți fixezi scopuri de performanță nu mai este posibil să
îți fixezi sau să ai și scopuri de măiestrie, din moment ce este clar că
„nu poți să te bucuri și de călătorie, și, în același timp, să te
concentrezi pe a ajunge la destinație”
[x]Persoanele care favoriză dezvoltarea de scopuri de măiestrie sunt,
de regulă, mai motivate intrinsec, au o mai bună autoeficacitate
percepută, un locus de control mai internalizat și sunt, în general, mai
proactive
[x] Utilitate(folosința acelei situații, eveniment, etc.)
[x] Interesul intrinsec (dacă avem sau nu un interes personal legat de
acel eveniment, obiect, situație, etc.)
[] Factori externi (cum ar fi influențelor șefilor, a altor persoane cu
autoritate/putere)
[] Transferabiliatea scopului in diferite situatii
(randamentul/profitabilitatea)
[] Impactul asupra celorlalti
[] Supranatural și divinul
[x] Importanța (dacă respectivul eveniment, situație, obiect, etc. este
important sau nu)
[x] Costul perceput (evaluarea subiectivă/personală/specifică
individului cu privire la investiția făcută și raportul ei cu beneficiile
preconizate/așteptate)
[x] în cadrul motivației extrinseci motivele pentru care o persoană
efectuează o acțiune sunt externe persoanei
[] motivația intrinsecă și extrinsecă se exclud reciproc, nu sunt
complementare și nu pot acționa concomitent asupra
comportamentului unei persoane
[x] în cadrul motivației intrinseci motivele acțiunii sunt interne sau
proprii persoanei
[x] motivația extrinsecă este acel tip de motivație în cadrul căreia
motivele pentru care o persoană efectuează o acțiune sunt externe
persoanei
[x] motivația intrinsecă este acel tip de motivație în cadrul căreia
motivele acțiunii sunt interne sau proprii persoanei
[] motivația intrinsecă acționează asupra unei persoane exclusiv în
copilărie, iar cea extrinsecă predominant la vârstă adultă
[] Sunt reciproc exclusive, asa cum sunt interiorul si exteriorul unei
multimi.
[x] Pot coexista la o persoana, dar numai daca persoana respectiva
este bine instruita
[x] Pot coexista la o persoana DOAR C
[x] o motivație intrinsecă mai puternică
[] o motivație extrinsecă mai puternică
[x] credințe în autoeficacitatea percepută mai ridicate
[] autoreglare mai bună
[x] locus de control mai internalizat
[x] atitudine mai proactivă
[] un grad mai mare de retragere socială (sunt mai interiorizați decât
cei care au scopuri de performanță)
[] Sunt reciproc exclusive, asa cum sunt interiorul si exteriorul unei
multimi.
[x] La unele persoane nu este posibil sa coexiste, dar la altele, ele
pot coexista
[] Pot coexista la o persoana, dar numai daca persoana respectiva
este bine instruita
[] Nevoia de control
[] Nevoia de protecție
[x] Nevoia de actiune autonoma
[x] Nevoia de competență
[] Nevoia de comunicare
[] Nevoia de independenta
[] Nevoia de performanță obiectivată (demonstrată)
[x] Nevoia de relaționare
[x] un mediu de învățare care stimulează sentimentul de autonomie.
[] un mediu de învățare care nu exagerează controlul la nivel
[] un mediu de învățare în care controlul academic este negociat
democratic cu elevii/studenții, care au primul cuvânt în determinarea
traseului lor.
[x] să se permită și să se încurajeze relaționarea
[x] să se permită și să încurajeze feedbackul apreciativ și validant.
greseste si cere ajutor) deoarece asta incurajeaza auto-determinarea
! Nu sunt convins de răspuns.
[x] să se permită și să se încurajeze exprimarea elevului/studentului.
[x] general sau specific
[x] proxim sau distal
[] multiplu sau unitar
[] adecvat sau inadecvat
[] de la individ la grup
[] de la elev la elev
[x] pozitiv sau negativ
[x] general sau specific
[] de la profesor la elev

Care dintre urmatorii factori afecteaza transferul
Subcategoriile "obiecte", "activitati", "abstractizari", reprezinta
subcategorii ale
In relatie cu transferul, o afirmatie de tipul "ar fi trebuit sa fi stiut posibilitatea ca elevului sa nu i se fi oferit suficiente oportunitati de a
deja (X cunostinte)", facuta de profesor (eventual pentru a
explica de ce elevul nu e capabil sa aplice cunostinte vechi
intr-un context nou)
O situatie precum cea in care "copiii strazii" sunt capabili sa
efectueze operatii aritmetice cu bani, chiar si complexe, dar
sunt incapabili sa rezolve probleme similare in context scolar
Descurajarea invatarii prin memorare si incurajarea auto-
monitorizarii si reflectiei asupra celor invatate si actului invatarii practica curenta in scoala.
(meta-cognitia)
In contextul materialelor si informatiilor furnizate la curs,
termenul "transfer" desemneaza
Afirmatia "exista putine dovezi care sprijina existenta
transferului general"
Transferul "negativ" se refera la
Modelul procesarii informationale (MPI)
Perceptia este procesul de construire a unor obiecte mintale
(de exemplu, reprezentari mintale ale unor obiecte externe, din [x] Este corect, intrucat indiferent de varsta, sistemul cognitiv al
lumea inconjuratoare). Din acest punct de vedere, cunostintele
anterioare joaca un rol foarte important in formarea si alocarea individului cauta sa aloce semnificatie obiectelor mintale construite cu
de intelesuri si seminificatii obiectelor mintale astfel construite. ajutorul perceptiei, iar cunostintele anterioare pot juca un rol
Perspectiva comportamentala considera ca invatarea este
"orice schimbare permanentă în gândire, afectivitate, sau
comportament care rezultă din experiență". Din acest punct de
vedere, motivul pentru care paradigma comportamentala se
focalizeaza pe analiza "schimbarilor durabile de comportament
rezultate in urma experientei" este ca
[x] similaritatea intre contexte (vechi/initial si nou)
[] marimea clasei de elevi/studenti
[x] eficienta strategiilor metacognitive
[] durata programului de studii
[x] conceptelor naturale
[] conceptelor logice
[] proceselor cognitive
[] comportamentelor umane
[] naturii
[] Este perfect justificata, intrucat elevul are
obligatia/responsabilitatea de a invata, si nu i se poate imputa
profesorul ca elevul nu e capabil sa aplice cunostinte vechi intr-un
context nou (in special in cazuri in care, spre exemplu, respectivele
cunostinte ar fi trebuit insusite in alte cursuri, anterioare, predate de
alti profesori).
[x] Este o situatie in care profesorul ar trebui sa ia in considerare
aprofunda invatarea cunostintelor sau deprinderilor care trebuie
transferate. Prin urmare, abordarea corecta in asemenea situatii este
creearea acelor oportunitati.
[] Este o situatie in care profesorul ar trebui sa ia in considerare
posibilitatea ca elevului sa nu i se fi oferit suficiente oportunitati de a
aprofunda invatarea cunostintelor sau deprinderilor care trebuie
transferate. Prin urmare, abordarea corecta in asemenea situatii este
repetarea de catre elev a ciclului de studii in care ar fi trebuit sa
achizitioneze respectivele cunostinte.
[] reprezinta o dovada ca scoala nu e capabila sa foloseasca suficient
de eficient probleme reale, ale vietii de zi cu zi, pentru a produce
invatare.
[x] reprezinta un argument (dovada) care explica de ce transferul e
cu atat mai facil cu cat similaritatea dintre contexte e mai mare.
[] reprezinta un argument (dovada) care explica rolul similaritatii /
asemanarii dintre contexte in producerea transferului. ar merge si ultima varianta. rog verificare
[x] Sprijina transferabilitatea cunostintelor si deprinderilor.
[] Este doar partial pozitiva (folositoare) deoarece invatarea prin
memorare este utila pentru sporirea capacitatilor mnezice si este o
[] Este gresita pedagogic intrucat ignora situatiile in care un copil/elev
nu este capabil de metacognitie (care este de asteptat sa creasca
odata cu varsta si a carei lipsa i se poate imputa daca nu a fost ajutat
sa se dezvolte in acest sens).
[] Mutarea unui elev dintr-un colectiv sau context de invatare in altul.
[] Principiul pedagogic prin care profesorul prezinta concepte si
proceduri in contexte diferite.
[x] Deprinderea de a extinde cele invatate intr-un context catre
contexte noi.
[x] Este rezonabila, dar nu este adevarata in toate cazurile, pentru ca
pot exista si elevi/copii care pot realiza transfer general.
[] Este o constatare a cercetarilor, care evidentiaza ca este dificil de
realizat un transfer de la un context general la unul specific.
[x] Este o constatare a cercetarilor, care evidentiaza ca este dificil de
realizat un transfer de la un context specifc la unul general.
[] Este adevarata, intrucat nu exista cercetari care sa sprijine
existenta transferului general.
[] situatia in care un elev/copil isi insuseste cunostinte "negative",
respectiv indezirabile.
[x] situatia in care ceva invatat in trecut stanjeneste / impiedica
insusirea de cunostinte noi.
[] situatia in care invatarea de cunostinte noi descreste volumul sau
calitatea cunostintelor anterioare.
[] situatia de achizitie de cunostinte sau deprinderi de utile in situatii
negative/indezirabile.
[] realizeaza o analogie structurala intre sistemele computationale si
neuroanatomia sistemului cognitiv.
[x] realizeaza o analogie functionala intre sistemele computationale si
neuroanatomia sistemului cognitiv.
[x] pune in evidenta procesarea fluxului informational pe etape
pornind de la achizitia de stimuli externi pana la stocarea de lunga
durata.
[] pune in evidenta structurile cerebrale implicate in procesarea
informatiei. ar putea fi si prima varianta? depinde la ce se refera prin structural
[] Ultima afirmatie este falsa, intrucat nu explica situatii precum cele
in care copii de varsta foarte mica, isi reprezinta obiecte/reprezentari
mintale corespunzand unor obiecte externe (inclusiv persoane), fara
sa aiba cunostinte anterioare explicite care sa ajute la formarea
acestor reprezentari.
semnificativ in formarea acestor semnificatii.
[x] Este corect, iar iluziile perceptive (imagini care pot avea
semnificatii/interpretari multiple si/sau diferite fata de obiectul real pe
care il reconstruiesc mintal) sunt o dovada in acest sens.
[] schimbarile in palier cognitiv pot fi fluctuante (instabile in timp),
diferite de la individ, si nerelevante din punctul de vedere al
adaptabilitatii individului la mediu.
[x] schimbarile in palier cognitiv sunt (relativ) inobservabile si nu pot fi
masurate in mod obiectiv.
[] studierea schimbarilor cognitive, indiferent de
stabilitatea/durabilitatea lor, nu reprezinta invatare.

Alegeți din variantele de mai jos pe acea/acele care contribuie individului cu privire la investiția făcută și raportul ei cu beneficiile
la constituirea valorii unui scop:
Selectează afirmațiile adevărate referitoare la motivație:
Selectează afirmațiile adevărate referitoare la motivație:
Motivatia intrinseca si cea extrinseca
(Alegeți care dintre variantele de mai jos este corectă în relație
cu următoarea afirmație) În comparație cu cei care favorizează
scopuri de performanță, elevii și studenții care favorizează
formarea de scopuri de măiestrie arată
(Alegeți care dintre variantele de mai jos este corectă în relație
cu următoarea afirmație) În comparație cu cei care favorizează
scopuri de performanță, elevii și studenții care favorizează
formarea de scopuri de măiestrie arată
scopurile de maiestrie si scopurile de performanta
Teoria autodeterminării (Deci și Ryan, 2002) sugerează
existența următoarelor motivații implicite (pe care le avem cu
toții, în măsuri specifice fiecărui individ):
Teoria autodeterminării (Deci și Ryan, 2002) sugerează
existența următoarelor motivații implicite (pe care le avem cu
toții, în măsuri specifice fiecărui individ):
(Alegeți care dintre variantele de mai jos este/sunt adecvate
cu privire la următoarea afirmație). Din perspectiva teoriei
autodeterminării, este dezirabil să
[] Impactul asupra celorlalti
[] Supranatural și divinul
[X] Importanța (dacă respectivul eveniment, situație, obiect, etc. este
important sau nu)
[X] Costul perceput (evaluarea subiectivă/personală/specifică
preconizate/așteptate) informatie curs (inca o varianta interesul intrisec)
[X] în cadrul motivației extrinseci motivele pentru care o persoană
efectuează o acțiune sunt externe persoanei
[] motivația intrinsecă și extrinsecă se exclud reciproc, nu sunt
complementare și nu pot acționa concomitent asupra
comportamentului unei persoane
[X] în cadrul motivației intrinseci motivele acțiunii sunt interne sau
proprii persoanei
[X] motivația extrinsecă este acel tip de motivație în cadrul căreia
motivele pentru care o persoană efectuează o acțiune sunt externe
persoanei
[X] motivația intrinsecă este acel tip de motivație în cadrul căreia
motivele acțiunii sunt interne sau proprii persoanei
[] motivația intrinsecă acționează asupra unei persoane exclusiv în
copilărie, iar cea extrinsecă predominant la vârstă adultă
[] Sunt reciproc exclusive, asa cum sunt interiorul si exteriorul unei
multimi.
[] Pot coexista la o persoana, dar numai daca persoana respectiva
este bine instruita
[X] Pot coexista la o persoana
[X] o motivație intrinsecă mai puternică
[] o motivație extrinsecă mai puternică
[] credințe în autoeficacitatea percepută mai ridicate
[] autoreglare mai bună
[] locus de control mai internalizat
[] locus de control mai externalizat
[] atitudine mai proactivă
[X] un grad mai mare de retragere socială (sunt mai interiorizați
decât cei care au scopuri de performanță)
[] Sunt reciproc exclusive, asa cum sunt interiorul si exteriorul unei
multimi.
[X] La unele persoane nu este posibil sa coexiste, dar la altele, ele
pot coexista
[] Pot coexista la o persoana, dar numai daca persoana respectiva
este bine instruita
[] Nevoia de control
[] Nevoia de protecție
[] Nevoia de actiune autonoma
[X] Nevoia de competență RASPUNS CORECT NU SUNT SIGURA DE RASPUNS
[] Nevoia de comunicare
[] Nevoia de independenta
[] Nevoia de performanță obiectivată (demonstrată)
[X] Nevoia de relaționare
[X] un mediu de învățare care stimulează sentimentul de autonomie.
[] un mediu de învățare care nu exagerează controlul la nivel
individual.
[X] un mediu de învățare în care controlul academic este negociat
democratic cu elevii/studenții, care au primul cuvânt în determinarea
traseului lor.
[] să se permită și să se încurajeze relaționarea.