or ETINER pals Bitten teriatie : seta ee RA -TEHNEUn capitol important din lucrare trateaza intretinerea gi repa- rarea elementelor de actionare a utilajului industrial. Menfionim ci utilajele sau alte tipurt de tnstalafii cum sint cuptoarele electrice, baile pentru acoperiri: metalice, utilajele gi instalafiile din posturile de transformare etc. care nu sint cu- prinse in lucrare sint tratate corespunzator in alte luertiri de spe- cialitate. Pe aceasti cale mulfumim sincer celor care prin observafiile lor au contribuit la realizarea luerdrii in forma prezentatd, cit si celor eare ne vor comunica observafii ultertoare. AUTORIT 1, ORGANIZAREA LUCRARILOR DE INTRETINERE SI REPARATIL ALE INSTALATHLOR SI APARATAJULUI ELECTRIC DE PE UTILAJELE INDUSTRIALE 11, GENERALITATI PRIVIND EXPLOATAREA $1 INTRETINEREA UTILAJELOR INDUSTRIALE Mentinerea utilajului in stare de functionare continud este strins legaté de realizarea unui sistem bine organizat al repara- tillor, Organizarea rationalaé a intretinerli si supravegherii asigura sporirea duratei de serviciu a utilajelor, elimina cauzele care pro- voacé scoaterea lor din functiune prin surprindere, accelereazd executarea reparatiilor si reduce durata lor. Intrefinerea curent&i gi supravegherea zilnicA contribuie la: — finefionarea continu& a utilajului gi aparatajului in stare normala; — asigurarea calit&tli si preciafei de prelucrare a pieselor exe- cutate in conformitate cu condifiile tahnice; — preintimpinarea avariiler, ruperilor si a uzurii progresive; — marirea duratei de functionare a utilajului si aparatajului intre doua reparayli; — reducerea opririlor utilajului din cauza reparatiel. Acestea pot fi asigurate daca reparafia este bine organizata, astfel incit o serie de lucriri si fie pregitite din timp gi s& se faca periodic intr-o ordine strict plantficati, cu un caracter preventiv, bine determinat, care si asigure preintimpinarea oric&ror avaril si a reparatiilor neagteptate si neplanificate, Reparatiile organizate in acest mod poarta denumirea de reparafii preventiv planificate; ele cuprind: controlul si verificarea preciziel de functionare a utilajului; reparaiiile capitale.lm cele ce urmeazd se vor examina scopul gi caracterul aces- tor opera{ii de intretinere, punindu-se accentul in special pe in- trefinerea mecanismelor de comandi si actionare a utilajului. Controlul si verificarea preciziei de functionare a utilajului, Aceasta s¢ execut& lunar gi consté din: — controlul manetelor de comanda, al dispozitivelor de fri- nare si al exteriorului utilajului, aparatului sau al instalatiei res- pective; — verificarea aparatajului de comand4 (intreruptoare, declan- satoare, controlere, reostate, butoane etc.), Curajarea contactelor gi inlocuirea celor defecte, verificarea bornelor, curdfarea gi strin- gerea lor; — verificarea legdturilor de prizd si a legit firul neutru; — verificarea starii refelei de alimentare si a instalafillor elec- trice; — verificarea calltatii $i cantitatii lubrefiantilor; — verificarea stérli instalatfilor si a pleselor usor accesibile supuse uzurii rapide; — réglarea la nevoie a aparatelor de comand& si a dispoziti- velor de frinare. la pimint sau la Reparatii curente. Ele constituie elementul de baz al repara- fiilor, asigurind mentinerea in perfect& stare de funcifonare a uti- lajului, Ia general aceste reparajii constau din executarea urmi- toarelor lueréiri: — curafarea si spalarea completA a aparatajulul si schimba- rea uleiului dac& este cazul; — demontarea parfiali a pieselor ugor demontabile, reconditio- narea si reglarea piesclor gi inléturarea jocurilor inadmisibile, cum gi stringerea pieselor sl&bite; — inlocuirea pieselor uzate care nu pot asigura gradul de pre- cizie sau functionarea normala a aparatulul; — verifiearea functiondrii dispozitivelor de comanda automata sia limitatoarelor de curse; — reconditionarea instalatiilor de alimentare deteriorate; — repararea frinelor gi cuplajelor electromagnetice; — inlocuirea periilor, curlijarea lag&relor, inlocuirea contac- telor arse, suflarea prafului Ja clectromotoare ete. 3 Reparatii mijlocii, Acestea cuprind in afara lucrarilor prevazute pentru reparatille curente si reparatii suplimentare, prin care se fnlocuiesc majoritatea pieselor care se uzeazi, cum sint: —repararea sau inlocuirea aparatajului de comand& gi por- nire; — repararea si inlocuirea parfilor deteriorate prin scurtcircuite la maginfle si aparatele electrice; — inlocuirea partialA in caz de nevoie a bobinajului de la mo- toarele electrice, si la celelalte aparataje electrice. In cadrul reparatiilor mijlocii, utilajul se demonteaz& partial, jar prin executarea luerdriler de reparatie respective se cauti re- stabilirea preciziei, a capacititii de lucru gi a puterii aparatajului in vederea asigurarii umei fumetionari normale pind la urmitoarea reparatie mijlocie sau capitala. Reparatii capitale. Au in vedere demontarea totala a utilajului cuprinzind totalitatea lucrdrilor de reparatii care au ca scop re- facerea complet a capacitatii de lueru a utilajului sia aparate jului, prin inlocuirea si recondijionarea tuturor pieselor si sul ansamblurilor cu uzurd avansata. Reparatiile capitale, cuprind in acelagi timp toate lucrdrile previzute la reparatiile curente si mijlocii. In cadrul reparatiilor eapitale se inlocuiesc complet pirtile deteriorate prin scurtcir- cuite; la masinile si aparatele electrice, se inlocuieste par{ial sau total bobinajul motorului electric sau al aparatului, se reconditio- neazi cuplajele si frinele electromagnetice, cum gi repararea in- stalatiilor electrice de alimentare. De asemenca se verificd si se reconditieneazt de la celelaite subansambluri ale utilajului (cu de avans, ghidajele batiului si samiilor etc.), gi piesele uzate i de viteze, eutll 12, PRINCIPE DE EXPLOATARE, INTRETINERE $I REPARARE A INSTALATMLOR $I APARATULUI ELECTRIC DE PE UTILAJELE INDUSTRIALE In realizarea unei exploatdri corespunziitoare a echipamentu- Jui electric de pe utilajele industriale o deosebitd important& o are organizarea intretinerli intre reparatii; aceasta asigura: —— starea bund de functionare permanenta a utilajulul; — respectarea stricti a regulilor gi instructiunilor cu privire la exploatarea tehnied a instalafiilor si aparatajului electric de pe utilajele industriale;— supravegherea pieselor expuse uzuril rapide; — inldturarea imediaid a dereglarilor in timpul exploatarii; — prevenirea ugurii premature a instalatiilor si aparatajului electric. Uzura echipamentului elecirie de pe utilajele industriale, con- duce la modificarea dimensiunilor si a formei pieselor. Ea se ma- nifestd prin tocirea suprafetelor in frecare, prin arderea metalului si aparitia crfip&turilor in piese, datorité variatiilor de tempera- turd, prin coroziunea sub actiunea aerului, a umiditatii si a sub- stantelor chimice etc. Uzura poate fi narmala sau de avarie. Uzura normala este efeotul unei exploatari de lung& duraté a instalatiilor gi aparatajului electric de pe utilajele industriale. Uzura de avarie este uzura care ereste intens gi intr-un timp scurt ajunge la o valoare pentru care exploatarea ulterioaré a instalatiei si apanatajului electric devine imposibila. Nerespecta— rea regulilor de exploatare a utilajulul, respectiv a instalatiei si aparatajului electric aferent acestuia, favorizeazd aparijia uzuril de avarie. Aceasta poate sd ducd la scoaterea din functiune a uti- lajului, provocind astfel perturbarea mersului normal al procesu- lui de’ productie. In cazul praductiei de masi pe banda, aceasta poate si ducd la oprirea anumitor sectoare de fabricatie. Din aceste motive, cunoasterea cauzelor care provoacé uzura de avarie a instalatiel si aparatajului electric, cum si a masurilor pentru prevenirea avestora este extrem de necesara. Uzura de avarie a instalatiel si aparatajului electric de pe uti- lajele industriale poate fi produsa din urmatoarele cauze: — nerespectarea regimului de exploatare stabilit prin depagt- rea ine&rearii admisibile a utilajulul (de exemplu, anderea sigu- rantelor fuzibile, a motoarelor electrice si a altor aparate la o magind-unealta) datoriti cresterii adincimii de agchiere, a avan- sului sau vitezel de agchiere; — nerespectarea regimulul de intretinere stabilit in cartea maginii de citre uzina producatoare; — executarea intrejinerii si a reparatiei echipamentului elec- tric de catre persoane necalificate, crea ce poate avea ca efect ne- respectarea termenelor de curitare a aparatajului, neefectuarea la timp a reparatiilor mici, neglijarea stvingerii suruburilor slabite sau a curaétarii contactelor etc.; — nerespectarea graficulul si a condifiilor tehnice de reparat! — nerespectarea regulilar de montare si de instalare a apara- tajului gi instalaliel electrice de pe utilajele industriale. | Defectele de constructie, abaterile de la procesul tetmologic de fabricare a aparatelor electrice nei, cum sint jocurile si ajustajele 30 la piesele de contact necorespunzétoare, modul gresit de asam- blare, saa dimensionarea necorespunzitoare a pieselor, sint de asemenea cauze care contribuie la marirea uzurli acestona, Peniru a preveni uzura si a asigura o dural de serviciu cit mai mare, echipamentul electric de pe utilajele industriale este supus sistemului de contrel si reparatfi planificate. Repararea echipamentului electric de pe utilajele industriale se poate efectua dupa urmatoarele sisteme: —— Sistemul de reparafii executate dupa necesttate. Acest sis- tem consid in efectuarea lucrérilor de reparatii a echipamentu- Ini electric atunci cind acesta ajunge in starea in care nu mal poate fi mentinut in exploatare. Acest sistem prezinta dezavanta- jul c& permite iesirea bse din exploatare a echipamentului elec- tric din cauza usurii intense gi de aceea el nu este recomanda- bil. — Sistemul de reparafii cu planificare rigid®. Acest sistem costé in scoaterea obligatorie din funefiune a ulilajului pe care se afl montat echipamentul electric pentru exeeutarea reparatli- lor la anumite perioade stabilite, independent de starea tehnis a echipamentului electric, cum si repararea sau inlocufrea piese- lor si mecanismelor componente la termenele stabilite in functle de normele de uzur& specifice echipamentului electric de pe utila- jele Industriale. Acest sistem este simplu_atit in ceea ce priveste organizarea, cit si ca planificare gi pregatite a lueririlor de re- paratii. — Sisternu] de reperatii executate dupa controlul stiirit echipa- mentului electric de pe wtilajele industriale. Acest sistem se ba- zeazi pe regultatele controlului periodic al starii echipamentului electric in timpul exploatarii. La acest sistem nu se planifica. repa- ratiile, cl numai controlul stérli si_funcfionaril echipamentului electric de pe utilajele industriale, Daca in urma eontrolului. se constaiA o uzurd avansat&é a pieselor echipamentului electric, care are ca efect oprirea functiune a utilajului, atunci se recurge la reparatie. Pe baza datelor de control se planificd volumul si termenul reparatiel, se pregatesc piesele de schimb gi materialele necesare etc. — Sistemul preventiv de reparajii periodice planificate (SPRPP). Acest sistem se caracterizeazi prin aceca ca repara- tiile se executd planificat dupé un anumit numar de ore de func- fionare a echipamentulu! electric. Acest numar de ore de func- flonare se stabjleste pentru echipamentul electric al fiecdrui utilaj, in raport cu conditiile in care funcjioneazd si pe baza studiu- ului amAnuntit al uzurii diferitelor piese, mecanisme gi a intregului echipament electric aferent utilajului. Sistemul se deosebeste de sistemul reparatiilor cu planificare rigid prin aceea cA nu stabi- leste termene de functionare a pieselor, ci numai valoarea uzurii lor admisibile. Acest sistem admite si impune modificarea con- tinud a normelor de reparatii in raport cu rezultatele controlului planificat al echipamentului electric de pe utilajele industriale. In cazul in care se constati ci la termenul respectiv nu este nevoie sf se facd reparatia programatii, ca nu se execu constata insd cd este nevole de o repatatie mai mica sau mai mare. Constatirile facute modifica in consecinta normele de re- paratii. Sistemul preventtv de reparatii periodice planifieate s-a adopiat in toate intreprinderile industriale din tara noastri, de- oarece este cel mai modern sistem de reparatle si se bazeazi pe norme tehnico-stiintifice de executare a reparatiilor, atit a echi- pamentului electric de pe utilejele industriale cit si a utilajelor insisi. 12, CAUZE CARE PROVOACA UZURA PIESELOR SI GENEREAZA DEFECTE In_timpul exploatiril utilajelor calititile initiale ale pieselor se modifica fiind supuse in mod continuu unei uzuri mai mult sau mai putin intense. Principalele tipuri de uzuri ale pieselor sint: @ Uszura termici apare datoritA cdldurli ce ia nagtere In urma frecarii pieselor in condifiile unor viteze de alunevare si presiunii specifice mari. Aceste conditii favorizeaz’ aparitia pe suprafetele in frecare a unor cantitafi mari de caldura, ce au ca rezultat in- cilzirea structurilor superficiale ale picselor pind la temperaturi inalte. Temperatura inaltA datorité freedrii are ca rezultat Inmu- ferea straturilor superficiale, griparea, strivirea acestora, cum sl aderen{a sau disirugerea unor mici porjiuni din suprafetele piese- lor in frecare. . Micsorarea uzuril termice a pleselor utilajulul industrial se poate realiza prin: confectionarea pieselor din materiale corespun- zatoare, cfectuarea tratamentelor termice gi termochimice in ra- port eu natura materialului gi conditiile de exploatare, asigurarea ungerii gi racirii pieselor in timpul Jucrului. 12 © Uzura prin ovidare este rezultatul formérii de compusi chi- miei ai oxigenului cu metalul favorizind modificarea structurli straturilor superficiale prin p&trunderea oxigenului in metal. Uzura prin oxidare a pieselor comporté in general dou faze. tn prima fazi a uzurii se produce distrugerea peliculelor mobile de solutie solida de oxigen ce se formeazi neincetat si indeplirtarea lor sub form de particule foarte fine. A doua fazi a uzurii prin oxidare se caracierizeazA prin formarea gi firimifarea periodici a unor oxizi fragili practic nedeformabili. Rezistenja la uauré a pieselor in cazul uzu prin oxidare depinde de: plasticitatea metalului, de viteza de oxidare gi de natura oxizilor. Opelurile moi sint in general mai expuse oxidrii gi deformarli plastice deceit cele dure, motiv pentru care sint mai pulin rezistente la uzura. fn general uzura prin oxidare are loc in timpul frecdrii de alunecaze sau rostogolire si spre deosebire de uzura termicd care se produce la viteze de alumecare si presiuni specifice mari, apare la picsele care functioneazi in condifii de lueru mai ugoare in umma cdreia metalul se distruge fie pe toatd suprafata lui, fle nu- mai in anumite locuri. Pentru prevenirea uzurii prin coroziune piesele utilajului si aparatajului electric se supun unor operatii tehnologice de protectie cum sint: — vopsirea sau acoperirea cu un strat de unsoare a suprafete- lor pieselor pentru a preveni contactul cu agentii atmosferici; — metalizarea suprafetelor cu un strat de metal mai rezistent Ja actiunea oxigenului cum sft: nichelul, cadmiul, cromul, zin- cul ete; — lustrulrea suprafetelor care are de asemenea ca rezultat m- rivea rezisten{ei metalului Ja actiunea oxigenulul; — folosirea pieselor din metale rezistente la coroziune (alame, oteluri inoxidabile etc.) se recomandd in medii puternice corozive; @ Urure abrazivd se caracterizeazi prin existenta unor defor- mati microplastice si prin agchierea straturilor superficiale me- talice ale pieselor de cAtre particule dure abrazive care ajung in- tre suprafetele In frecare, favorizind modificarea dimensiunilor acestora. Modifiearea dimensiunii suprafetelor in contact in cazul ugurii abrazive depinde de: — natura materialului si proprietitile mecanice ale pieselor in contact; — proprictitile agchietoare ale particulelor abrazive; — presiunea specified gi viteza de alunecare in timpul lucru- lat; — durata de functionare a pieselor si conditiile de ungere a suprafetelor in frecare. 13Protectia suprafet lor in freeate impotriva uzurii abrazive se realizeazii prin: atitl unsori consistente sau uleiuri far baud pan solide, supunerea pieselor Ja operatii de tratament ter- practich cilirea superficial prin ca- { vent termochimie (nitrurare, carburare, sulfizare ete.) sau ‘new zare (eromarea}, protejarea sclor impotriva pdtrunderii Intre swprafetcle in frecare a prafu- abraziv sau a ax rezultate In timpul operatie de agchiere a metale! asigurarea ungerii sub presiune a su- prafetelor in freoare (acest tip de ungere are rolul de a spila ele mentele solide dintre suprafeiele In frecare). Caracterul gi marimea uzurii sint indluentate de 1 ortant numar de factori de natura netiva, de fabs ricatie, d de he ty ‘a pro. f st tea suprafetelo dupa prelucrare, de calitatea ssamblicii at a lubrifiantului folosit in exploatarea aparataje utilajului in= u de natura solicitéri ja care este supus aparatajul timpul lucrului, solicit&ri care pot fi de nutu elec- electromouanicd, a arcului de intrerwpere ete. Faetorii care influenteazi uzura picsclor ulilajului si apeataju- julul eleciric de actior @ Calitatea materigiuiui pieselor si tratamentul lor termic. Materialul pentru fecliomarea plesclor se alege in functie de conditifle de lucru selor determinate de miarimea i sub care lucreazd piesa respectiva, de conditiil jonare din punct de vedere al ungcrii, vitezei de deplasare, al temperaturil, coroziunil, mediului de lucru ete. Pentru buna funetionare a utilajului industrial gi pentru re- aisienta la ugurd a picselor sale, are mare importanli confect narea pieselor din materiale diferite in ce privegte duritatea $i tenacitatea lor. Pentru o pereche de piese cc lucreazi impreund nu se recomandd s& se foloseascii materiale identice cu aceeasi duritate. Pies: mai comp few A din punctu! de vedere al eon- | saa repar. i in consecinti cea mai soumpa mfectionata dintr-un material de calitate superi oara care igure 0 Mare rezistenti la uzuri, Rezistenta la uzurfi a pieselor ou duritate mare poate fi as! guati numai in cazul cind c a suprafete! dupa prelucrar miecanicé corespunde condi te dé prelucrarea pieselor. @ Colitaten suprafetelor obtinute dupa prelucrarea mecanica Calitatea suprafetclor influenteazii foarte mult revistenta la uzura a pieselor, ealitatea asamblarilor si rezistenta la uzura prin co 14 roziune eum si mari tei de contact In cazul contactelor aparatelor electrice de actionare a utllajelor industriale. Calita- tea suprafetel In cazul aceiuiasi fel de prelucrare mecanica, va- riazi in functie de: —regimul de prelucrare (viteza de agchiere, adincimea si avansul de téiere); — forma geometric si material scule! agchietoare; — proprietdtile si structura materialului de prelucrat; — vibratiile sculei si piesei in timpul prelucrarii, rigiditatea inii_ete @ Colitetea asambliril, Rezistenta la uzura a pi buna mare a utilajului depinde in mare m&sura de jocurile gi stringerile asamblirilor care se stabilese atit in timpul fabricarit cit si al reparirii utilajului sau aparatajului cleetrie de actionare. Durata de serviciu este cu atit mai mare cu clit jocul initial gi usura produsé cu ocazia rodajului sin mai mici. Usura de rodaj depinde de calitatea prelueral selor asamblate. In practica reparatillor se ivese freevent cazuri cind o asam- blare are joc mai mic decit ccl admisibil, Hezultatul este cf in acest caz Intre suprafetele im frecare mu se poate forma pelicula de ulei necesarf gi astfel se produce o incdlzire exageratd a piese- lor in freeare si zgirieturi pe suprafetele de In cazul asambliirii cu jocuri mai mari decit ccle adimisibile duc in practicd la eliminarea lubrifiantului dintre supraleiele in frecare accentuind astfel uzura. Prin urmare este de dorit ca jo- cul dintre piesele asamblate si fie men{inut Intre anumnite limite. i suprafctci pie- @ Colitetea lubrifiantului joacA un rol important in mérimea duratei de functionare a utilajului gi aparatajului electric de co- mand&. Folosirea unui lubrifian: de ealitate inferioard poate fi o cauzi a sporiril uzurii pieselor. Principalele proprictai ale lubri- fiantilor sint: capacitatea de ungere, viscozitatea, punctul de con- gelare si de inflamabilitate, continutul de impuritati mecanice, stabilitatea, continutul de apf, coresivitatea ete. @ Solicitari de naturii elévtricé, au ca efect distrugerea lzcla- fiel aparatajului eleciric de actionare si sint influentate de o serie de factor! ca: mirimea tensiunii aplicate, durata tensiunii apli- cate, natura curentului (alcernativ sau continuy), frecventa ten- siunii, calitatea suprafetei izolantului gi starea fn timpul lucrului. ® Solicitéri terméce, remultate ca urmare a functiondrii apara- jajului electric de actionare un timp Indelungat la temperacuri ridicate rezultate din incalzirea comductoarclor si izolafiei ca ur- mare a trecerii curentului electric. Aceasta are ca efect reducerea 15capacit&tii izolatiei cum si sciderea duratei de functionare a aces- tela, Trebuie tinut seama gsi de faptul ci functionarea aparatelor la temperaturi ridicate poate da nastere la explozia sau incendie- rea acestora. Din aceste considerente inc&lzirea aparatelor este li- mitati prin norme pentru solicitarea dati in mod permanent de curentul de serviciu sau de solicitarile ocazionale date de curentii de suprasarciné, cum gi de cele de scurté duraté produse de cu- rentii de seurtcircuit. Inc&lzirea pieselor aparatelor electrice este favorizati de urma- torii fattori: marimea curentului de trecere, timpul cit curentul trece prin aparat si frecvenja tensiunii aplicate. © Solicitari electrodinamice, caracterizate prin apatitia ia in- stalatie a curenfilor mari de scurteireuit, Aceste solicitari at teazd in special conductoarele de curent gi suportii acestora, leg: turile gi contactele (curentii de scurtcircuit pot produce sudarea eontactelor), cum si bobinele faverizind deformarea lor. Prevenirea defectarii aparatelor gi instalattilor electrice prin efectul solicitarilor electrodinamice se face prin: fixarea cit mai rigid a conductoareler in aparate si instalalii, materialele utilizate pentru conductoare sA aibA rezisten{4 mecanica mare, suportii fo- lositi pentru sustinerea barelor gi izolatarilor s& aibA o rezistenta mecanicd suficientd deoarece se impune rigidizarea infasuririlor bobinelor prin impregnare cu lacuri sau rasini izolante. @ Solicitari prin arcul electric de intrerupere sint caracterizate prin aparitia pe suprafata de contact a unor eratere favorizate de topirea local a materialulut de contact sau oxidarii datorita tre- cerij unui curent mare prin contacte la inceputul intreruperii, curent ce di nagtere unei temperaturi ridicate fntre suprafetele contactelor. Uzura pieselor prin areul electric poate fi prevenita prin utilizarea de medil de riicire (stingerea arcului) eare pot fi uleiuri de transformator sau gaze (aer, hidrogen etc.). 14, ATRIBUTILLE ELECTRICIANULUI DE EXPLOATARE SI INTRETINERE $I ELECTRICIANULUL DE REPARATIL In vederea asigurarii unei supravegheri si intretinerii perma- nenbte a functior utilajelor, cum gi a executiril reparatiflor este necesar ca in fiecare atelier productiv sau auxiliar (neproductiv) si existe echipe de intrejinere formate din lAc&tusi mecanici, elec- tricieni de intrefinere gi reparatii etc. 16 Intretinerea operativd a instalatiilor electrice si echipamentu- lui electric de pe utilajele industriale este realizaté de ciitre elec- tricienii de exploatare si intretinere din turf (de schimb) ale ca- ror atributii sint: — s& ia cunogtinti de starea si regimul de functionare a in- tregului echipament din sectorul sau de lucru si de lucririle ce trebuie executate in schimbul stu; — sf efeetueze personal conirolul echipamentului electric la utilajele din sectorul de care rdspunde, conform prevederilor sta~ bilite prin instructiunile de serviciu; —sa ja misuri imediate pentru inliturarea deranjamentelor produse in schimmbul séu; — si raporteze sefului imediat superior din schimb deficien- tele observate si sd le consemneze in registrul de defecte; — la aparitia unei avarii in instalatia electricé electricianul de serviciu trebuie si cheme ffrd {ntirziere pe seful de schimb, lar pind la sosirea acestuia si ia independent masurile necesare pentru restabilirea funcfionarii normale a echipamentului electric; — in cazuri de forjé major’, ce nu suporti amindri (incendiu, accident etc.) electricianul de serviciu este obligat sA ia fara intir— ziere si independent, mdsurile necesare pentru lichidarea avariei (deconectarea une! pirti sau a fntregi! instalafii ete.). Fara stirea sefului imediat superior electricianul de exploatare gi intretinere, nu are dreptul: — si faci modificiri in regimul de lucru al utilajului; — sd instaleze siguranfe pentru o valoare a curentuluj mai mare, sau si regleze releele pentru o putere mai mare; — si demonteze mecanismele echipamentului electric In ve- derea executirii controlului in afara cazurilor cind aceasta este prevazuid in instruetiuni. Lichidarea avariilor si a deranjamentelor, cum si executarea reparafiilor echipamentului si instalatiilor electrice se-face de cai- tre electricienii de intretinere gi reparatii, care au urmitoarele atributii: —executarea controalelor si a reparafiflor echipamentului electric de pe utilajele industriale, in conformitate ou graficul de controale si reparatii; — pregitirea reparatiel cu o zi sau dou’ Inainte de inceperca el, In sensul verificarii existenfei in magazie a materialelor gi pie- selor necesare completérii sau inlocu’ pieselor necorespunzi- toare ete.) — cumoasterea inainte de inceperea reparatiel a stirii de functionare gi a defectului echipamentului si instalatiei electrice 2 — Cartea electricianului de intretinere din intr. industriale, 17de pe utilaje, informindu-se in acest scop de la muncitorul care deserveste instalatia sau de la electricianul de turd. Pe baza infor- matiilor culese stabileste amAnuntit defectele care s-au constatal in timpul lucrului pentru a le inlAtura; — urmareste functionarea In gol a utilajului, fmtrerupe cu- rentul electric si incepe demontarea echipamentulul electric al uti- lajului in conformitate cu prevederile din instructiunile de ser- viciu; — efectueazd proba de functionare a utilajului dupa termina- rea reparatiei echipamentului electric 31 predarea in stare de funetionare, cuplat la rejeaua eleciried de alimentare; — urmérirea functionarii utilajelor dupa efectuarea reparatil- lor; -— pregitirea pieselor de rezerva pentru elementele care se uzeazi mai frecvent; — semnarea in registrul de controale planificate si de reparatii de toate lucrérile efectuate. La efectuarca controalelor Instalatiilor gi echipamentului elec- tric de pe utilajele industriale trebuie avut In vedere urmatoa- rele reguli: — controlul echipamentului gi instalafiilor electrice de pe uti- Jajele industriale si fie executat de una sau mai multe persoane cu calificare corespunz&toare (grupa HI NTS); — la controlul instalatiilor de distributie, tablourilor, barelor, ‘a conductorilor de contact, a ansambldrilor, este interzisd inde- partarea placutelor avertizoare si a imprejmuirilor de protectie. PAtrunderea in spatele imprejmuirilor, inlaturarea defectelor des- coperiie, dacd pentru aceasta este necesard apropierea de elemen- tele sub tensiune este de asemenea interzisi. Personalul de exploatare care deserveste utilajul industrial de productie in componen{a cAiruia intra si echipamentul electric poate deschide individual pentru control ugile tablourilor dispozitivelor de pornire, pupitrelor de comanda etc. pentru a constata starea lor tehnied, cu luarea masurilor necesare de tehnica securitaqii muncil, Este interzisi deschiderea usilor sau carcaselor echipamentului electric in executie antiexploziva sau ventilate din exterior, mon- tate in incaperi cu degajari de gaze, vapori sau praf care pot forma amestecuri explozive ce pot provoca Incendii. Deservirea echipamentului antiexploziv se va face conform normativelor si instructiunilor impotriva exploziilor ale intreprin- derilor consiructoare. 2. PRINCIPIILE GENERALE DE CONSTRUCTIE SI FUNCTIONARE A UTILAJULUL INDUSTRIAL S_SCHEMELE ELECTRICE DE ACTIONARE ALE ACESTULA 21. CONSIDERATU GENERALE PRIVIND FUNCTIONAREA §I EXPLOATAREA UTILAJULUI INDUSTRIAL Marea varietate a formelor si dimensiunilor pleselor folosite in constructia de masini, a materialelor utilizate la confectionarea acastora, a preciziei dimensionale si a calitatii suprafetelor pre- jucrate a condus la aparitia unei mari diversitati de magini de prelucrat (magini~unelte, prese, gtante etc.). Conducerea corectd a operatiilor de prelucrare poate fi asiguraté numai printr-o obser- vare stricti a ordinii lor de succesiune cu reglarea corespunz: toare a vitezelor si cu deplasarea mecanismelor maginii-unelte res- pective la fiecare operatic in parte. De asemenea productivitatea maginii-unelte, caracterizata prin raportul dintre cantitatea de piese de acelasi fel prelucrate gi unitatea de timp stabilita, poate fi marité prin micgorarea timpului de agvhiere (prin mfrirea vi- tezei de aschiere) si reducerea timpului auxiliar (durata de mers in gol, timpul de prindere al piesei, de executare a comenailor gl timpul necesar masurarii si verifiedrif dimensiunilor piesei). La masginile-unelte universale cu comandd nonmala supraveghe- rea suceesiunit operatiilor si neglarea regimurilor de prelucrare re- vine muncitorului care deserveste masina-unealtti. La masinile- unelte cu comandad automata, urmarirea succesiunii operatfilor si a regimului de lucru se efectueazi prin instalatii de comanda auto- mati de tip electric, hidraulie sau pneumatic. Aceste elemente au o importantaé hotaritoare in ce privegte mirirea productivitatii ma- ginii-unelte, deoarece automatizarea functlonarii si aveghierii determina un ritm de lucru constant corespunzator reg! masginii respective. Astfel comanda electrici are un rol important deoarece pe ling& pornirea gi oprirea motoarelor individuale se mai pot realiza at ivpe cale electricd gi alte operatii cum sint: rotatie, schimbarea si itarea avansului si asigurarea operatiilor partiale. Din aceste considerente maginile-unelte sint dotate cu o serie de aparataje electrice ca: intreruptoare pentru actionarea me- canismelor de comand’, intreruptoare pentru for{a care comanda punerea In miscare a motoarclor electrice, a cuplajelor elecirice, a cuplajelor gi frinelor electromagnetice, lampilor de semmnalizare, li- mitatoarelor de curs etc, Intreruptoarele de actionare a mecanis- melor de comanda trebuie si fie montate la Indemina muncitori- lor. Ele sint in general de tipul cu o singura pirghie pentru a evita manevre gresite. La noile tipuri de masini-unelte sint automatizate afit schim- barile vitezelor miscarii principale si de avans, cit si functlonarea sistemului de ungere si contrelul dimensiunilor piesei ce se pre- lucreazd, operatii care se execut cu ajutorul unor aparate de ma- surat care fac parte din maging. Miisurarea se poate face pe cale electried cu ajutorul inducti tatii a dowd bobine. Precizia In acest caz este ridicata, cimpul de mésurare este de la 10—100 p iar uzura este aproape inexistenta deoarece nu exist nici un fel de organ in migcare, iar rezultatul ma&surarii se multiplicA pe cale electriea. Aceste instrumente de miisurat pot fi transformate gi in aparate de comanda. Masinile inzestrate cu astfel de aparate pot luera prin copiere dupa piese model. “Reducerea timpilor auxtiiari precum gi necesitatea de protectie @ muncitorului si a maginii conduc spre automatizarea utilajului industrial unde un loc important il occupa mijloacele de automati- zare electricd si actionarea clectrici. Sistemul de actionare electrica consta din partea maginii formati din motor, aparate de comanda gi elementele mecanice care transmit migcarea la organele de lucru ale utilajului. In ultimii ani, este caracteristicé tendinja de a uti- fiza tot mai multe sisteme electrice de reglare continu’ a vitezelor de actionare, de a utiliza diferite dispozitive electronice pentru automatizarea comenzilor (amplidine pentru mecanismele de actio- nare ale maginilor puternice de rabotat, alezat orizontal etc.), cum si de a utiliza in unele cazuri motoare monofazate cu colector de curent alternativ. Realizari deosebite se obtin si prin actionarea hidraulicé a ma- sinilor-unelte, datorité avantajelor pe care le prezinti mecanismele electrohidraulice ince privesie sigurania in functionare, postbilita- tea reglirii continue a vitezei, objinerea unor forte mari precum 20 si mentinerea indelungata a subansamblului mobil al masinil-unelte Intr-o anumitA pozitie. Mecanismele pneumatice sint dolosite in special la dispozitivele de fixare ale maginilor-unelte de puteri mici. 22, MASINI-UNELTE PENTRU PRELUCRAREA METALELOR PRIN ASCHIERE, PRINCIPI! DE FUNCTIONARE $I SCHEMELE ELECTRICE DE ACTIONARE 2.2.1, Generalitiiti Pentru prelucrarea semifabricatelor metalice, constructia, forma si tipul maginii-unelte depinde de felul prelucrarii, de constructia gi miscarea relativa a sculei, preeum si de pozitla relativa a piesel ce se prelucreaza. In practicd, pentru prelucrarea prin aychiere a metalelor sint utilizate: — magini-unelte cu productivitate ridicata, folosite in produc- fia de serie mare sau in mas&, cum sint strungurile cu mai multe cutite semiautomate sau automate etc.; — masini-unelte speciale, folosite numai pentru prelucrarea anumitor piese de atelasi tip, cum sint masginile de prelucrat roti dintate, masinile pentru strunjit sau rectifieat avbori cotiti, masini pentru frezat axe canelate etc.; — magini-unelte speciale utilizate in procesele de fabricatie nu- mai pentru anumite tipuri de operafii tehnologice, cum. sint: masini de gaurit in coordonate, magini de rectificat fara centre, masini de honuit, rodat ete. Functionarea in bune condifii a masinilor-umelte, are o mare im- portantd in exploatare si in special in caaul cind acestea trebuie si functioneze. intr-o linie de lucru, deoarece iesirea din funetiune a une! masini impiedied functionarea intregi! linii sau a sectorulul respectiv. Din aceste considerente maginile-unelte care urmeazi sf lucreze in linii automate de productie in masé, conkitia unei fune- tionari perfecte capdta o important’ deosebita. In conditiile actuale ale cerintelor industriale un rol deosebit {1 ocupé mijloacele electrice de actionare ale maginilor-unelte. In cele ce urmeaza sint prezentate clteva tipuri de magini-unelte gi schemele lor electrice de actionare, care au o largii riispindire in atelierele mecanice ale intreprinderilor industriale. 212.2.2, Strunguri Pentru prelucrarea suprafetelor cilindrice interioare gi exte- rioare, cum si la executarea filetelor o utilizare destul de mare o au strungurile 33. Migcarile necesare prelucraril pe strung sint realizate astfel: — misearea de rotatie principala a piesel — cu ajutorul unui motor electric trifazat de 7,5 kW, cu rotorul In scurteincuit, avind turatia 1500 rot/min, gi flind alimentat la tensiunea de 220/380 V; — miscdrile rectilinii de avans transversal si longitudinal-ma- nual san automat {numai miscarea de avans longitudinal). Schimbarea sensulul miscarii la acest tip de strung poate fi fa- cut gi cu ajutorul mecanismelor de inversare. Racirea piesel gi seulei in timpul luerului se realizeazd cu ajutorul unei pompe de racine, actionatA de un motor electri asincron de 0,15 KW la ten- siupe de 220/380 V, cu turajia de 3000 rot/min. Pentru a asigura racirea corecti a sculei, la pornirea motorului principal trebuie sa fie pus in funciiune gi motorul pompei. Pornirea este realizat& cu ajutorul unui contactor, care se poate faze la tenstunea nominala sau cind aceasta nu a sedzut sub 80% din valoarea nominala. In condifiile de tensiune scizuta in reteaua de alimentare (cu 40—60%5 din tensiunea nominala) motorul electric ramine deconectat, deoa- rece bobina contactorului nu mai atrage armatura, fn timp ce con- tactele de punerea motorului sub tensiune se mentin desehise. Pro- tectia echfpamentului electric la scurtcircuite sau suprasarcini este asigurati cu ajutorul siguranjelor fuzibile (SF) si al releelor termice Re (fig. 2.1). Muminatul local este realizat cu ajuterul unei lampi de iluminat L montata pe cdruciopul masini, prevazuta cu un transfor- mator coboritor de tensiune Tr de la 380 V la 24 ve Schema electricd de actionare a maginii (strungulul) este repre- zentaté In fig. 2.1. Conectarea la refea se face cu ajutorul comuta- torului pachet 1 CP, dupa care poate fi f&cuté pornirea moterului pentru migcarea principala M, sau a motorului pentru actionarea pompei de racire M,. Alimentarea motorului pompel este in aga fel facutd, incit acesta si nu poata fi pornit decit cind comutatorul 1CP este in pozitia inchis chiar dac& comutatorul pachet 2 CP este in pozitia inchis. Pornirea motorului M, de ac}ionare a mecanismelor migcarii principale se realizeazi prin apasarea butonului de pornire BP, care tnchide cireuitul ce permite trecerea curentului prin bobina 22 contactorulul C’, ceea ce are ca efect Inchiderea tuturor contactelor notate cu C in schema. Prin apisarea butonului de oprire BO cu- rentul se Intrerupe si motorul M, se opreste. ear cP r wt 10 Fig, 21. Schema electricé a strungulul normal 83. Conttactele si bobinele releului termic Rt sint grupate la un loe tntr-o cutie de tabla, care este fixata in tabloul electric al maginil impreund cu sigurantele fuzibile, contactoarele $i transformatorul de tenstune, Tabloul electric este montat la partea din spate a ma- ginfi sub cutia de viteze. Butoanele de comanda sint montate intr-o casetii fixaid pe batiul strungulul la indemina lucratorului. 23Pe ling& strungurile normale gi de fabricatie mai veche In prac- ticd sint utilizate strunguri normale de constructie moderna de tipul SN, SR, SA etc, In fig, 2.2 este reprezentati schema electric de ac- fionare a strungului SN 400 utilizat pentru aceleasi operatii tehno- logice ca gi strungul 5, | é - Aga cum se observa din schema electric de actionare, acest tip de strung este dotat in plus fa{i de strungul S, cu un motor clec- } tric M, pentru avans rapid de 1 kW, 1500 rot/min gi tensiunea de 220/380 V. Circuitul de comanda fiind alimentat la 24 V, nu pre- ; zinté pericol de eclectrocutare. De asemenca toate bobinele contac- | ae o tt Bar toarelor sint dimensionate pentru 24 V. ae Comenzile electrice ale strungului sint amplasate in doud locuri: & — pe piciorul strungului; — pe chrucior. Pornirea si oprirca motorului principal de actionare M, si amo- | =) torului pentru avans rapid M, se face de la butoancle de comand’ montate pe cArucior, iar pornirea motorului electric My pentru ac- fionarea pompe! de r&cire gi iluminatul se fac prin conectarea Intre- ruptoarelor pachet montate pe piciorul strungului. ? Intreaga aparatura electrici este montaté pe un singur tablou amplasat fntr-o niga din piciorul strungulul, UnZOOHEE V0 A 2.2.3. Strunguri speciale In afara de strungurile normale in practiced sint folosite pe scaré larg& strunguri specializate pentru anumite operati! tehnologice cum sint strungurile carusel, frontale, semfautomate, automate etc, In fig. 2.3. este reprezentat strungul semiautomat tip ST, cu cu- | fite multiple utiliza: pentru strunjirea fusurilor gi manetoanelor at- : borilor cotiti. Acest tip de strung lucreazi dupa un ciclu automat constind din: apropierea rapidi a suporturilor, executarea avansu- rilor de lucru necesare gi retragerea rapida a suporturilor, in pozitia Inttlala. Fazele acestea sint realizate astfel: — miscarea principala de rotatie a piesel — cu ajutorul unui motor electric asincron trifazat in seurtcircuit M, de 22 kW la o tensiune de 220/380 V gi o turatie de 1480 rot/min; # — miscarea pentru actionarea sistemului hidraulic de avans transversal a suporturilor porteutite, — cu ajutorul unul motor electric, asinoron, trifazat in scurtcircuit M, de 3,5 kW la o ten- siune de 220/380 V si o turatie de 960 rot/min; 24 Fig, 22. Schema clectrica a strungului normal SN 400.— miscarea pentru actionarea pompei de riicire-realizatd cu aju- torul unui motor electric asincron trifazat M, de 0,4 kW la o ten- siune de 220/380 V si 2 800 rot/min. Strungul este prevazut cu un cofret montat in apropierea ma- ginii, care cuprinde intreruptorul general, demaroarele, contoare, . 2.8. Strung semiautomat cu cufite multiple ST 2 transformatoare, relee, rezistenje, cleme ete. Tabloul de comanda este montat in batiul strungului $i este prevazut cu lampile de sem- nalizare, butoanele de comanda, fntreruptorul motorului electric si al pompe! de rieire. Pe ling acestea schema eleciricd a strun- gulut (fig. 2.4) mai este prevdautd cu urmatoarele elemente: — aparatajul pentru comanda functionarii ciclulul automat; — instalatia de iluminat local; — frina electromagnetica cu banda care actioneazd asupra axu- lul motorului clectrie al misearii principale M,. Protectia impotriva scurtcircuitelor se realizeazi cu ajutorul si- gurantelor fuzibile SF, iar protectia impotriva suprasarcinilor pre- lungite este realizatA prin intermediul releelor termice Rt. 26 San Fig. 24, Schema electric a strungulul semiautomat cu eutite multiple.Punerea schemei sub tensiune se face prin inchiderea intrerup- torului tripolar | care conecieazé instelatia clectrici a masinii la reteaua de alimentare. Circuitele de comand’ si semnalizare sint alimeniate prin intermediul transformatoarelor, coboritoare de ten- siune Tr,, Tr,. Aducerca bacurilor pentru stringerea gi fixarea plesei In pozttia doriti se face prin apisarea butonulut de pornire eu revenire auto- mati BP, permitind astfel trecerea curentului prin bobina contac- torului 2C si inchizind contactele normal deschis 2C din circuitul de alimentare al motorului electric M, prin rezistentele R. Axul prin- cipal al strungului ineepe s&i se roteasc4 incet. Rotlrea axului du- reazi atita timp cit butonul este apsat. Dac& se ridicd mina de pe butonul BP, axul se opreste, deoarece butonul revine automat in pozitia deschis. In acest fel prin apasiri succesive ale butowului BP,, axul principal pe care se aflA bacurile pentru stringerea si fi- xarea piesel de prelucrat vine in poaitia dorit&. Dupa stringerea piesei se apasd pe butonul BP, de pornire si revenire atttomata a actionarii hidraulice, favorizind trecerea curentului prin bobina contactorului 1C, inchizind contactul de blocare normal deschis 1C, care gunteazi butonul BP,, deci curentul continua s& treacd prin bobina 1C chiar dupa ce s-a ridicat mina de pe buton. In acelagi timp se inchid si contactele normal deschis 1C, din cireuitul de alimentare al motorului M, care actioneazi sistemul hidraulic. Pompa sistemulai hidraulie funetioneazd ins& in gol pind cind se apasi pe butonul de pornire cu revenire automata BP,. La apasarea butonului BP; curentul trece prin contactul normal inchis 6R, si bobina contactorului 3C favorizind inchiderea contactului de blo- care normal deschis 8C,, permitind trecerea curentului prin bobind si dupa ce s-a ridicat mina de pe buton. TotodatA se inchid si con- tactele normal deschis 3C, din circuitul de alimentare al motorului principal M, dindu-i posibilitate s& lucreze la turatia nominala. Se apasi pe butonul de pornire si revenire automaté BP,, per- mitind trecerea curentului prin bobina releului 1R si tnehizind astfel contactul de blocare normaldeschis 1R, care face ca prin bo- bina releului si treacd curentul si dup4 ce s-a ridicat mina de pe buton. Deoarece in acelasi timp contactul normal inchis A, al apa- ratulul de comandad este inchis curentul trece bobina releului 2R Inctiizind contactul normal deschis 2R,. Inchiderea celor doud contacte normal deschise 18, si 2R, permite trecerea curentului prin electromagneti! EM, §i EM, care actloneaz& sertiragele siste- mului hidraulic. Pentru o deplasare stabiliti dinainte care corespunde unei anu- mite faze din procesul tehnologic se inchide automat contactul A; 28 al aparatului de comandd automata, permifind trecerea curentului prin bobina releului 4R, inchizind contactul normal deschis 4R. In- chiderea contactului Ay se produce simultan cu redeschiderca auto- mata a contactului ceea ce face ca trecerea eurentului prin ‘bo- bina releului 38 sA fle intreruptd redeschizind contactele 3R,; 3R; gi scotind din circuit electromagnetul EM,. In accast& situatie ramin sub tensiune numai electromagnetii EM, si EM,. Deci se produce incetarea avansului mare si se trece !a avansul mijlociu. Deplasarea suporturilor strungului in vederea realizirii acestui avans se face prin inchiderea automaté a contactului Ag iar bobina 4R nemai- fiind strab&tuta de curent permite redeschiderea contactului 4R, iar electromagnetul EM, este scos din functiune, Sub tensiune raémine numai electromagnetul EM,, ceea ce eorespunde incetarii avansului mijlociu gi treverii la avansul mic. Le terminarea cursei corespun- zAtoare avansului mic printr-un opriter se asigura inchiderea auto- mati a intreruptorului Ja permitind astfel trecerea curentului prin bobina relewlui de timp 5F in vederea actionarii contactului normal deschis 5 cu temporizare la inchidere. In perioada de timp nece- sara inchiderli cu o anumita intirziere a contactului respectiv 52 suporturile sint oprite permitind curdifarea piesei prelucrate, Dupa inchiderea eontactului 5R curentul trece prin bobinele releelor 6R si 7R. Contactul de blocare normal desditis se inchide favorizind ‘trecerea curentului gi dupA deschiderea contactului temporizat 52. Contaetul normal inchis 6R, se deschide si intrerupe curentul in electromagnetul EM,, iar contactul normal deschis 7R, se inchide permitind ‘punerea sub tensiune a electromagnetului EM,. Raminind sub tensimme numai electromagnetul EM, rezulté c& avansul mic s-a oprit trecindu-se la retragerea rapida a suporturilor in pozitie initiald, in aceasti pozitie a suporturilor se deschide automat contactul A, al aparatului de comanda automati, care era inchis de la ineeputul ciclului, al cirui rezultat era mentinerea cu- rentului in bobina releului 8R pentru a pastra inchis contactul nor- mal deschis BR, din cirouitul bobinel contactorului 3C. ge inehide curentul in bobina 8R, se redeschide contactul 8R,, in timp ce bo- bina releului 6R este inc& sub curent, astfel incit contactul normal inchis 6R, este deschis. Intrucit contactele GR, si BR, sint deschise cireuitul de alimentare al bobinei 3C se intrerupe, avind ca efect deschiderea contactuhui de blocare 3C, gi contactele 3C, aflate In circuit de alimentare al motorulai My. Motorul principal al maginii M, se opreste, deci si axul principal al maginil se opreste. Lampa de semnalizare LS se aprinde la sfirgitul ciclului dato-~ rit inchiderii contactelor 8R, gi 2%. Pe tot parcursul ciclului de 29jucru aceasti lampd este stinsi deoarece unul din cele dowa con- tacie normal inchise 2, gi 8R, este deschis. In practici existé posibilitatea de a se asigura retragerea rapida a suporturilor din orice pozitie, prin apa’sarea pe butonul dublu cu revenire automaté BO, si BPs. Racirea cutitelor in timpul ciclului automat este asigurata de trecerea intreruptorului J, In pozitia ,ciclu automat“ inchizind con- tactul Ay, iar bobina contactorului 4C este parcursii de curent asi- gurind inchiderea comtactelor normal deschis 4C din cireuitul de alimentare al motorului M, permitind intrarea sa in functiune in vederea actionarii pompei de racire. Pentru racirea cutitelor in timpul misefrilor de potrivire a ma- ginii, Intreruptorul I, este adus in pozitia ,potrivirea maginii* per- mitind inchiderea contactului 4C, asigurind astfel pornirea motor’ lui M, de actionare a pompei de racire, Aiducevea intreruptoruh J, in pozitia ,,decuplat* se intrerupe funetionarea motorului M, si racirea Inceteaza. In cazul in care in exploatare apar suprasarcini prelungite mo- warele sint protejate de releele termice 1Rt, 2Rt gi 3Rt. In eaz de avarie strungul este oprit prin apiisarea pe butonul de revenire automa O, (stop) care intrerupe circuitele de comanda ale motorului electric principal M, si ale avansurilor. 2.2.4, Masini de gaurit Masinile de gaurit sint masini-melte destinate procesului tehno- logie de gdurire din plin sau prelucrarea gaurilor existente. In principal migcdrile masinii sint: — migcarea principalé de rotatie a seulei (burghiului); — migearea rectilinie de avans, care poate fi executaté manual sau automat. In fig. 2.5 este reprezentaté schema electricd de actionare a ma- sinti de giurit G40 utilizatA pentru executarea operallilor de gau- tire, adincire, filetare si alezare. sarea principald de lucru este realizata cu ajutorul unul mo- tor electric asincron trifazat, cu roterul in scureircuit, cu putere de 4kW, la o tensiune de 220/380 V si turatie de 1500 rot/min. Racirea piesei si sculei este realizaté cu ajutorul unei pompe de racire, actionati de un motor electric cu putere de 0,15 KW la o tensiune de 220/380 V si turatie de 3.000 rot/min. 30 — Pornirea si oprirea motorului electric M, de acflonare a meca- nismelor miscirii principale, se face cu ajutorul contactoarelor C, gi C) care asigurd anclangarea, respectiv declangarea motorului elec- irie pentru a se putea roti spre dreapta sau spre stinga in functie de sensul de lucru dorit. Alimentarea cu curent electric a circuitelor motorului principal de antrenare M, gi a motorului pompei de riicire M, se face prin intermediul comutatorului pachet CP care se aflA montat pe batiul erro bh deoltioefessliary ‘ Fig. 2.5. Schema electriedé a ma: de gdurit G-40. maginii in pozitie convenabild. Schimbarea sensului de rotatie al motorului principal M, se face cu ajutorul unei manete care depla- seazA contactorul K intr-o parte sau alta, functie de sensul necesar pentru lucru. Protectia echipamentului electric in caz de scurtcircuit sau su- prasarcini, se realizeazi eu ajutorul sigurantelor fuzibile SF $i a releelor termice Rt. Tluminatul local este realizat cu ajutorul unei limpi de iluminat L montata pe batiul masinti si care este alimentaté prin interme- diul unui transformator Tr coboritor de tensiune (de la 220 V la 24 V). Aparatajul electric de comand’ gi protectie este fixat pe un ta- blou electric care se aflA montat intr-o niga din batiul maginil de gaurit. 312.2.5, Masini de frezat Pentru executarea operatiilor de frezare a suprafetelor plane, eanalelor de diferite forme, came etc. in intreprinderile industriale o larga utilizare o au masginile de frezat universale FU,, Ele pot satisface in bune condifii cerintele de executic, atit in condifiile productici individuale cit si a productiei de serie. Miscarile masini de freaat sini: — miscarea principala de rotatie a sculei (frezei); — miscarea longitudinalé rectilinie a mesei; — miscarca de avans transversal rectilinie a mesei; — miscarea de avans vertical a consolel. Miscarea principali de lucru este realizata cu ajutorul unui motor electric asincron trifazat M, cu rotorul in scurtcircuit, de 7,5 kW, alimentat la tensiunea de 220/380 V $i avind turatia de 1400 rotymin. Misciirile de avans longitudinal, transversal sau ver- tical sint obtinute cu ajutorul unui motor electric asincron trifazat M, cu rotorul in scurtcircuit de 2,2 kW, alimentat la tensiune de 220/380 V si avind turatia de 1400 rot/min. Motoarele electrice de actionare pot functiona in ambele sensuri prin intermediul unor schimbitoare de sens action'ate manual. Racirea plesei gi sculei se realizeazd cu ajutorul unei pompe actionate de un moter asincron trifazat My cu rotorul in scurtcireuit de 0,15 kW, alimentat la ten- siune de 220/380 V $i avind turatia de 3.000 rot/min. Comanda maginilor de frezat universale FU, poate fi electrica, manuala sau electric’ automata. Schema eleetricd de actionare este reprezentaté In fig. 2.6. Comenzile electrice normale pot fi executate numai in eazul cind comutatorul pachet montat pe uga din dreapta este trecut pe pozifia normal. Prin efectuarea comenzilor normale se pot realiza: — pornirea si oprirea motorulul electric pentru actionarea me- canismelor de la migoarea principal’, care pot fi fleute cu ajutorul butoanelor de actionare; —asigurarea deplasarii mesei In ambele sensuri (stinga sau dreapta) prin intermediul limitatoarelor de cursd, actionate de ma- neta de comandd, care este fixaté pe partea din fata a batiului ma- ginii (in fata maginii); deplasarea console! in sus si in jos, realizaté cu ajutorul de- clangatoarelor actionste de mandta de comanda fixaté in partea lateral a consolei: 32 Tinta contact maere, Es Pasi conea? in terap Hotere ior 3 — Cartea clectricianulut de Intretinere din inte, industeiale. Fig. 26. Schema electricd a masinii de frezat universal tip FU-1.— deplasarea inainte si inapoi a mesel transversale, se reali- zeazi prin intermediul acelefasi manete utilizate pentru actionarea deplasirii consolei. Pentru toate deplasdrile comandate cu ajutorul manetelor, tre- buie finut seama c& sensul de inclinare al manetei corespunde sen- sului de deplasare. In practic’ deplasdrile mesei maginii se pot executa cu viteze de avans, de wert, sau cu viteze rapide. Comanda deplasarilor vapide se realizeazi prin intermediul unui buton de actionare, care are inscriptionat pe el ,,Rapid*. Doplasirile rapide, se executé prin apisarea pe acest buton si dureazd atita timp cit butonul este tinut apdisat. Lungimea cursei se poate regla cu ajutorul limita- toarelor de curs, montate pe partea laterelA a mesei maginii si care actioneazA asupra umor manete de comanda, care permit inversarea sensului de migcare. Obtinerea comenzii electrice automate, se realizeazd prin roti- rea intreruptorului pachet de pe usa din dreapta a maginti, din po- zitia ,normal* in pozitia ,automat*. In practiced aceste comenzi automate sint folosite numai pentru deplasarea longitudinala a mesei maginii. Ciclurfle automate cele mai simple sin — Pornirea masinii le comandi normald, prin apdsarea pe buton pentru un anumit sens de mers al mesei maginii (dreapta sau stinga), cu avans de lucru pind la o anumité pozitle, urmaté de mers rapid si apoi oprirea automat in pozitia stabilita — Pornirea maginii tot la comand’ normald prin apisarea pe buton, pentru un anumit sens de mers al mesei maginli, cu avans de lueru normal sau rapid, urmaté de trecerea la avans rapid sau normal de mai multe ori pe distante dorite, in functie de necesi- ‘tate, dupé care se opreste in pozifia stabilité. In practic’ pot fi realizate si cicluri automate simple cu intearcerea mesei, realizate cu ajutorul unor opritori speciali fixafi la capatul oursei si care comand’ sensul de deplasare al mesei, In timpul schimbérii sensului, cireuitele de comandi ale contactoarelor CAD si CAS (con- tactor dreapta respectiv stinga) se alimenteazi pe caile normale, deci pe circuitul 30-1-3-4-13-14-15-16-12-17-18-6-8-31, care asigurd deplasarea mesei spre dreapta, precum si circuitul 30-1-3-4-13-14- 15-21-22-18-6-8-31, care asigurii deplasarea mese{ spre stinga. In tmomentul schimbarii sensului deplasdrii mesei spre dreapta la de- plasarea spre stinga, opritorul special de inversare aduce mancta de comanda in pozitia ,,Oprit“, deschizind contactul 15-16 al limi- tatorului de cursd 1K,. Trebuie tinut seama de faptul cd alimenta- 34 rea contactorului CAD nu se intrerupe, ci continuil pe circuitul 15-23-24-16 si astfel masa masinii {si continudé deplasarea spre stinga. Tn acest timp opritorul de inversare roteste maneta de comanda, aducind-o in pozitia corespunzStoare mersului spre stinga, iar prin intermediul limitatorului de curs’ 1K tensiunea de comanda se stabilesgte pe circuit pind fn punctul 21, Bobina contactorului CAS nu este pus& Inca sub tensiune, de- oarece contactorul CAD aflindu-se inca sub tensiune eontactul sau auxiliar dintre 21 si 22 este deschis. Imediat dupi trecerea manetei de comand& tn pozilia pentru mers spre stinga, acelasi opritor inchide prin intermediul unei ste- lute contactul limitatorului de cursi 3K dintre 13-25. Aceasta fa- vorizeazi punerea sub tensiune a bobinei contactorului CAR, asi- gurind astfel deschiderea contactorului dintre punctele 15-23 si ali- mentarea bobinei contactorului CAD. Contactorul auxiliar dintre 2i—22 care mentine deschis circuitul de alimentare al bobinei contactorului CAS se inchide, iar bobina acestui contactor primegte tensiune in mod normal pe circuitul de alimentare 13-14-15-21-22-18 si Inchide contactorul CAS, care in- versind sensul de rotatie al motoruluf electric de avansuri asigura deplasarea mesei spre stinga oprindu-se la cap&t in loeul fixat prin opritor. Asa cum se vede In fig. 2.6 pentru functionarea masini in tim- pul schimbérii vitezel de rotatie, In schema electrici au fost intro- duse limitatoarele 5K si 4K,, unde limitatorul 5K este actionat de cAtre maneta de comanda a vitezelor de rotatie a axului principal. La schimbarea vitezelor de rotatie a axulul principal al maginii, se deschide contactul intre punctele 30 si 31, determinind astfel opri- rea funetionrii si se inchide contactul dintre punctele 30 si 27 asigurind asifel alimentarea bobinei contactorului CFA si a moto- rului electric principal prin intermediul contactorulul CFA. Durata de inchidere a acestui contactor este foarte scurta. Limitatorul 4K are acelasi rol permitind schimbarea vitezelor la motorul electric pentru avansurl pe care-l alimenteaz& prin in- termediul contactorului CAD, Schimbarea sensului de rotatie al axului principal al maginii se face cu ajutorul comutatorului pachet montat pe usa din stinga masinii. Schimbarea sensului de rotatie este interzisi In timpul functionarli masinii, ea faicindu-se numai cu magina opriti. Pentru a micsora timpul de oprire, maginia este previzutdé cu un sistem de frinare, care realizeaza oprirea intr-un timp foarte scurt. oe 33Sistemul de frinare folosit este frinarea in contracurent a moto- rului prineipal indiferent de rotatia axului principal al maginil. Comanda de frinare se di simultan cu cea de oprire prin ap4- sarea unuta din buteanele de oprire BO. La apasarea acestui buton, se deschide contactul 1-3 sau 3-4 gi se inchide unul din contactele 1-2. Deschiderea contactului 3-4 duce la oprirea intregii magini. Prin inchiderea contactelor 1-2 se alimenteazi bobina contactorulul CFA, care alimenteazA motorul fn contracurent. Pentru limitarea valorii curentilor, in schem& au fost introduse doud rezistente de frinare RF cu valoarea de 1,45 Q fiecare. Procesul de frinare dureazd pind la se&derea valorii turatiel In jurul lui ,,0", cind se deschid contactele 2-27 ale releului RCF care intrerup alimentarea. Tluminatul local este realizat cu ajutorul unei lamp! de iluminat local L, care este alimentata la tensiunea de 24 V prin intermediul transformatorului coboritor de tensiune Tr. Protectia echipamentului electric Impotriva scurtcireultelor gi suprasarcinilor se face cu ajutorul sigurantelor fuzibile SF gi al re- leelor termice Rt. Aparatajul electric de comanda este fixat pe panouri metalice, care sint montate in nisele din batiul masinii, pe ugile nigelor, pe masa longitudinald si pe consola. Butoanele de comanda sint montate intr-o caseté fixaté pe par- tea din afi a batiului masinii Ja indemina lucrtorului. 2.2.6. Masini de rabotat-mortezat Pentru rabotarea suprafetelor plane gi a canalelor este utilizat de obicei sepingul tip 425-B. Miscarile maginii sint: — miscarea principala rectilinie a sculel; — miscarea de avans a mesei maginil; — migcatea de reglaj pe vertical a consolei. Dintre aceste migciri, numai mecanismele pentru actionarea migcirii principale a sculei sint actionate electric, cu ajutorul unui motor asincron trifazat cu rotorul In scurteireuit, de 2,2 kW, mentat la tensiumea de 220/380 V si avind turatie 1000 rot/min. Schema instalatiei electrice pentru actionarea masinii este repre- gentata in fig. 2.7. Pornirea gi oprirea motorului electric M al maginil pentru actio- narea miscarii principale se face cu ajutorul unui intreruptor tripolar I, care asiguré anclansarea sau declansarea motorului la re- 36 teaua de alimentare. Actionarea contactorului C se face de la dis- tanta cu ajutorul a doud butoane de comand’ a pornirii, respectiv opriri! BP si BO care se afld montate intr-o caseta fixataé pe ba- tiul masini. Proteetia echipamentului electric impotriva scurtcircuitelor si a suprasarcinilor se face cu ajuterul sigurantelor fuzibile SF si a blo- cului de relee termice Rt. Fig. 2.7. Schema electricd a sepin- gului tip 425-B, Aparatajal electric de comand este montat pe un tablou intro- dus intr-o cutie fixati pe partea lateral a batjului maginii. Masinile de mortezat sint utilizate pentru aceleagi operatii tehnologice ca si sepingurile, cu singura deosebire cA la aceste ma- sinj deplasarea sculei se face pe verticald. av