Lucrarea: Excitarea directă și indirectă a mușchilor.

Compararea excitabilității
mușchilor și a nervilor.

Scopul lucrării: de a lua cunoștință cu unele proprietăți fiziologice ale nervilor și mușchilor
și de a compara excitabilitatea mușchilor și a nervilor.
Mersul lucrării:
1. Se pregăteşte preparatul neuro-muscular. In mufele stativului se fixează restul femurului
cu preparatul neuro-muscular. Extremitatea inferioară a muşchiului, ce se termină cu
tendonul lui Ahile, se ataşează de penita care înregistrează.
2. Nervul e aşezat pe electrozi, care, de asemenea, sint fixati pe stativ.
Contracțiile mușchiului se transmit penitei care inregistreaza și care, odată cu mușchiul, se
mişcă in sus si in jos. Capătul peniței va amplifica această mişcare in dependență de
lungimea bratului, capatul liber al penitei, aplicat pe suprafata chimografului, desenează pe
ea curba caracteristiă pentru contracția data.
3. Bobina secundară a aparatului de inducție se îndepărtează la așa o distanță încât inchiderea
circuitului, adică excitarea nervului cu curent de inductie, să nu provoace contracția.
Apropiind treptat bobina secundară de cea primară, se excită muschiul si se gaseste acea
forța de excitare, la care muschiul raspunde prompt la prima si cea mai mică contracție.
Forta aceasta de excitare se numeste liminală. Daca admitem. că bobina secundara in cazul
dat se află la distanta de 10 cm de bobina primară, atunci notam ca limita de excitare este de
10 cm.
4. Dacă se apropie treptat bobinele, contractia muschiului, de asemenea, se mareste, pina
cind muschiul va inceta să se contracte la maximum. Creşterea continua a inaltimii
contractiei nu se mai observă, chiar dacă se mareste forta de excitare
5. Dacă se lucreaza cu stimulatorul, atunci electrozii se unesc prin cheiie cu clemele
stimulatorului.
Amplitudinea se determina in diapazonul O pina la 1 V. Freeventa si regulatorul frecventei
se fixeaza in pozitia O.
6. Mărind treptat amplitudinea. găsim pragul de excitare a mușchiului. Apoi repetam
determinarea pragului prin excitarea directă a muşchiului cu ajutorul electrozitor, care se
instalează in partea de mijloc a muşchiului.
7. La infaptuirea aceste lucrari puterea excitantului trebuie mărită treptat, incet, incepind de
la O. Amplitudinea stimulului urmator trebuie să crească cu 0.1 V. Cind s-a atins pragul de
excitatie, puterea stimulului trebuie micşorată cu 0,1-0,2 V si din nou se determină pragul,
marind treptat puterea stimulului. Se recomandă să se repete eceasta de citeva ori,
calculindu-se astfel cifra medie.
Concluzie: În urma experimentului am constatat că pragul de excitare și forța liminală
prin metoda directă –excitarea nervului- sunt mai mici de cît pragul de excitare prin
metoda indirectă-excitarea mușchiului.
 Lucrarea : Înregistrarea și analiza contracției unice

Mersul lucrării:

1. Se pregateste preparatel neuro-muscular, instalindu-se in miograf pentru inregistrarea

contractiti izotonice a mușchiului.
2. Pentru excitarea muschiului se pregateste schema instalatiei şi chimograful. Tamburul
trebuie să se rotească liber. Se ridica tamburul in asa fel ca el să nu contacteze cu mula,
înainte de excitatiei el se învîrtește o data repede cu mîna.
Viteza de rotatie a tamburului trebuie sa fie maximal
Se face analiza perioadei latente, a duratei contractiei unice
Concluzie: Prin experiența data am obținut concluzia că dacă aplicăm stimuli unici v-
om obține o contracție unică, însă la aplicarea repetată a stimulilor v-om obține
contracții repetate,cu o perioadă latent scurtă, la fel ca și durata contracției.
 Lucrarea: Contracțiile Tetanice

Mersul lucrării:
1. Se pregateste preparatul neuro-muscular, se fixează în miograf . De penița inregistratoare a
miografulul se atârnă o greutate în plus (15-20g). Se unesc clemele miografului cu
stimulatorii.
Se constata durata impulsului in limita 0,5-1m/s. Frecventa impulsurilor se fixeaza in
diapazonul de la 1 plná la 20 hertzi.
2. Se găseşte marimea amplitudinii excitantulul maximal.
La inceput se dau 2-3 impulsuri, apoi se mareste incel frecvența excitantului (de exemplu, 5-
10-20-50-100) Se inscrie tetanosul complet si incomplet.
Dacă folosim aparatul de inductie si acumulatorul, atunci lucrăm după schema urmatoare.
In acest caz bobina secundară e situata la distanta de 12-cm de cea primară. Chimograful
trebuie si se roteasca cu cea mai mica viteza întrerupind circuitul cu frecventa de circa o dată
pe secunda, se inscriu contractiile unice (aveti grija ca mușchiul să primească excitatie la
inchiderea şi deschiderea cheii)
Odată cu marirea vitezei excitatiilor înaltimea contracțiilor crește şi muschiul nu reuşeşte să
se relaxeze. La mărirea in continuare a vitezei excitatiilor muşchiul se află în starea
tetanosului incomplet. La o marire si mai mare a vitezei excitantului muschiul trece in starea
tetanosului complet
Concluzie: Contracțiile Tetanice au fost obținute odată ce viteza excitatiilor și înaltimea
contracțiilor a fost mărită, iar mușchiul nu reuşeşte să se relaxeze, la o mărirea în
continuare a vitezei excitațiilor muşchiul se află în starea tetanosului incomplete, la o
mărire si mai mare a vitezei excitantului mușchiul trece în starea tetanosului complet.
 Lucrarea: Prima și a doua experiență a lui Glavani și experiența lui K. Mateucci

Mersul lucrării:
1. Se pregăteşte preparatul neuro-muscular, aşezindu-se pe masuta de sticla cu ajutorul
pensetei lul Galvani se atinge preparatul (prima experienta a lui Galvani). Aceasta experienta
se efectueaza foarte bine pe preparatul labei reoscopice în felul urmator.
2. Se pregăteşte laba reoscopică. Aşezind-o pe masuta de sticla cu ajutorul baghetei de sticlă
se separă minutios nervul sciatic de coloana vertebrala pina la tendonul genunchiulul.
Pastrind nervul, care duce spre genunchi, se lezează muşchii lemurului in partea de jos, cu
bagheta de sticlă se aruncă repede nervul pe mușchiul tăiat în așa fel încit el să se atingă de
partea lezata si nelezată. Mușchiul gambei se contract. Experienta reuseste numai atunci cind
nervul a păstrat o inalta excitabilitate, iar muschii femurului sint proaspat lezati.
Concluzie: Prin experimental lui Glavani am dedus concluzia că , mușchiul gambei se
contractă numai atuncicînd nervul a păstrat o înaltă excitabilitate, iar mușchii
femurului sunt proaspăt lezați.
Experienta lui Mateucel.
K Mateucci a demonstrat in anul 1840, că suprafata exterioară a muschiului are sarcina
electrică pozitivă faţă de continutul ei interior si că această diferenta de potential este proprie
stării de repaus,
Mersul lucrării:
1. Se pregătesc doua labe reoscopice. Nervii sciatici (in ambele cazuri) se separa de coloana
vertebrală pină la tendonul genunchiului. In primul preparat nervul se lezează, iar in al doilea
se lasă impreună cu fragmentul coloanel vertebrale
2. Nervul unui preparat cu fragmentul coloanei vertebrale se aşază pe electrozi, iar nervul
altui preparat de a lungul muschiu lui gastrocnemian al primului preparat. Excitind primul
preparat, se observa contractia preparatului al doilea.
Concluzie:În urma efectuării experienței lui Mateucel, am constatat că suprafața
exterioară a mușchiului are sarcină electrică pozitivă faţă de continutul ei interior, iar
acestă proprietate a permis transmiterea impulsului către al doilea preparat.