TEORIA ȘI METODOLOGIA EVALUĂRII

PORTOFOLIU
1. Concepeți câte o fișă de evaluare pentru învățământul primar și
preșcolar
2. Harta conceptuală- metodă de evaluare. Aplicație pentru
învățământul primar
3. Turul galeriei – metodă de evaluare. Aplicație pentru învățământul
preșcolar
4. Realizați un referat care să surprindă problematica evaluării la clasa
pregătitoare
1. Concepeți câte o fișă de evaluare pentru învățământul primar și
preșcolar

Fișă evaluare sumativă clasa a III-a semestrul I

Nume și prenume................................ Data...........................

1. Scrie în casete:
a) numerele reprezentate pe numărătoare:
 b) cel mai mic număr scris cu patru cifre consecutive .

c) succesorul numărului 3 299 .

d) cel mai mare număr de patru cifre cu suma cifrelor 10 .

e) cu cifre arabe numărul XXXII

f) cu cifre romane numerele 28 și 39 .

2. Ordonează:

a) crescător numerele: 3 333, 3 339, 1 002, 9 021, 1012;

b) descrescător numerele : 3 009, 9 003, 2 457, 2547, 7 115;

c) crescător numai numerele care se pot rotunji la 4 000: 4 451, 3 998, 4501, 3 422,
4 002, 3718, 4299.

3. Calculează:
483 + 2 412 = 9 796 – 4 573 = 4x2x6= 45 : 5 =
795 3 507 = 9 003 – 7 888 = 4x8x3= 91 : 7 =

4. Efectuează operațiile implicate, apoi încercuiește varianta corectă de răspuns:

a) Cu cât este mai mic numărul 882 decât numărul 1 254;

cu 2 136 cu 372 cu 472
b) Află numărul cu 725 mai mare decât cel mai mic număr de patru cifre
identice;
1 725 1736 1 836
c) Suma a trei numere consecutive, cel mai mare fiind 2 265;
6792 6 692 6 782
d) Diferența dintre cel mai mare și cel mai mic număr ce pot fi scrise cu cifrele 0,
4, 2 și 5;
 2 475 3385 3 375
e) Cu cât este mai mare produsul numerelor 5, 3 și 4 decât sfertul numărului 88;
cu 38 cu 28 cu 82

5. Calculează rapid aplicând proprietățile operațiilor aritmetice:

a) 897 + 898 + 899 + 101 + 102 + 103 =
b) 1 x 2 x 3 x 4 x 4 x 0 =
c) (8 x 5) : (5 x 18) =

6. Efectuează, apoi scrie A în caseta egalităților adevărate și F pentru cele false:

a) 9 x 8 – 40 : 4 = 8 
b) 100 : 10 + 4 x 2 – 5 x 3 = 3
c) 100 + (2 + 6 x 3) : (5 x 2) = 102

7. Rezolvă problema:
La o florărie s-au adus 9 cutii cu câte 11 trandafiri albi și 5 cutii cu câte 19
trandafiri roșii. S-au vândut 176 de trandafiri, iar restul s-au așezat în mod egal în două vaze.
Câți trandafiri sunt în fiecare vază?
Scrie rezolvarea problemei și sub forma unui singur exercițiu.

Obiectivele evaluării summative:

Toți elevii trebuie să:
O1 - recunoașcă numerele naturale în concentrul 0 – 10 000 din toate exemplele
date;
O2 - ordoneze numerele naturale în concentrul 0 – 10 000 în exercițiul dat;
O3 - efectueze adunări și scăderi cu numere naturale în concentrul 0 – 10 000 în
toate exercițiile date;
O4 - efectueze înmulțiri și împărțiri cu numere în concentrul 0 – 100 folosind
tabla înmulțirii, respectiv tabla împărțirii în toate ;
O5 - rezolve probleme cu operațiile aritmetice studiate, în concentrul 0 – 10 000.

Barem de corectare și apreciere:

Calificativul
Itemu Foarte bine Bine Suficient
l
1 Identifică corect toate Identifică corect cel puțin Identifică corect cel
cele nouă numere cerute. șapte dintre numerele puțin patru dintre
cerute. numerele cerute.
2 Ordonează corect
numerele din toate cele
trei șiruri.
3 Efectuează corect
calculele operațiilor
aritmetice în toate cele opt
situații date.
4 Indică răspunsul corect în
toate cele cinci cazuri.
5 Aplică proprietățile
operațiilor aritmetice și
calculează corect
exercițiile date în toate
cele trei cazuri.
6 Calculează rezultatul
corect pentru toate cele
trei expresii numerice
date, respectând ordinea
efectuării operațiilor și
folosirea parantezelor.
Ordonează corect Ordonează corect
numerele din două șiruri. numerele dintr-un singur
șir.
Efectuează corect calculele Efectuează corect
operațiilor aritmetice în cel calculele operațiilor
puțin șase dintre situațiile aritmetice în cel puțin trei
date. dintre situațiile date.
Indică răspunsul corect în Indică răspunsul corect în
patru dintre cazurile date. cel puțin două dintre
cazurile date.
Aplică proprietățile Aplică proprietățile
operațiilor aritmetice și operațiilor aritmetice și
calculează corect calculează corect
exercițiile date în două exercițiile date într-unul
dintre cazurile date. dintre cazurile date.
Calculează rezultatul Calculează rezultatul
corect pentru două expresii corect pentru una dintre
numerice date, respectând expresiile numerice date,
ordinea efectuării respectând ordinea
operațiilor și folosirea efectuării operațiilor și
parantezelor. folosirea parantezelor.

7 Rezolvă corect Rezolvă corect problema, Rezolvă corect operațiile

problema, cu plan de cu plan de rezolvare;
rezolvare și scrie sau rezolvă corect
rezolvarea sub forma operațiile implicate, fără a
unei expresii numerice. redacta planul de rezolvare
și scrie corect rezolvarea și
sub forma unei expresii
numerice.
implicate;
sau redactează corect
planul de rezolvare, însă
în efectuarea operațiilor
implicate și la scrierea
expresiei numerice sunt
prezente erori.

Înregistrarea rezultatelor- matricea –item elev

Nr. Numele și Calificative înregistrate Califica
crt. prenumele tiv
elevului Itemul Itemul Itemul Itemul Itemul Itemul Itemul evaluare
1 2 3 4 5 6 7
1 A.B. B B S B S B B B
2 C.D. S S S S B S S S
3 C.I. FB FB FB FB FB FB FB FB
4 D.E. FB B FB B FB FB FB FB
5 F.G. B FB FB FB FB FB FB FB
6 H.N. B B B B S B B B
7 I.L. FB FB B B FB FB FB FB
8 L.M. FB FB FB B FB FB B FB
9 M. O. FB FB B B FB FB FB FB
10 R.P. FB FB FB FB FB FB FB FB
11 S.T. FB FB B FB FB FB FB FB
12 U.A. B FB FB S FB FB FB FB

Tabel sintetic

Calificative
Număr elevi
Foarte bine Bine Suficient Insuficient

12 9 2 1 0

Măsuri ameliorative:

La sfârșitul acestei evaluări s-a constat că elevii au rezultate destul de bune, cu mici
excepții, de aceea se va continua cu un plan individualizat de învățare pentru ca fiecare elev
să aibă performanțe maxime raportate la caracteristicile intelectuale, afective și emoționale.

EVALUARE FINALĂ- GRUPA MICĂ

Domeniul de activitate: Științe
Disciplina de învățământ: Cunoașterea mediului
Proba 1
Capitol: Plante
Conținuturi:Denumirea plantelor observate,enumerarea şi descrierea plantelor
observate,mediul de viaţă,foloase.
Comportamente: * Denumeşte planta din imagine!
* Spune cum este alcătuită!
* Unde creşte?
* La ce foloseşte?
Tipul de activitate :Joc didactic „Cine este? Ce știm despre?’’
ITEMI:I 1=Ce plantă este?
 I 2=Ce ştim despre ea?
I 3=Unde creşte?
I 4=La ce foloseşte?
Comportamente măsurabile:
3,4 Itemi=Comportament atins
2 Itemi=Comportament în devenire
1 Item =Comportament absent

Data:...................................... Nume și prenume:.................................

Joc didactic :cine este? Ce știm despre?

COMPORTAMENTE MĂSURABILE:
3,4 Itemi=Comportament atins
2 Itemi=Comportament în devenire
1 Item =Comportament absent

ITEMI:I 1=Ce plantă este?-3 puncte

I 2=Ce ştim despre ea?-2 puncte
I 3=Unde creşte?-2 puncte
I 4=La ce foloseşte?- 3 puncte
 CENTRALIZATOR REZULTATE EVALUARE FINALĂ-DŞ (cunoaşterea
mediului)

NIVEL I

AN ŞCOLAR:2019-2020
GRUPA MICĂ

Nr.c Nume şi prenume I1 I2 I3 I4 Calificativ

rt. final

1 A.E. A A A A A

2 B.C. A D D D D

3 C.E. NS D D D D

4 D.E. NS NS NS NS NS

5 F.R. A A A A A

6 G.M. NS D NS NS NS

7 H.I. A A A D A

8 L.N. D D D D D

9 M.G. A A A A A

10 M.R. A A A A A

11 N.O. A A A A A

12 R.S. D D D D D

13 T.E. A A A A A

Tabel sintetic

NUMĂR COMPORTAMENTE
PREȘCOLARI
COMPORTAMENT COMPORTAMENT COMPORTAMENT
ATINS ÎN DEVENIRE ABSENT

13 7 4 2
 1. Harta conceptuală - metodă de evaluare. Aplicație pentru
învățământul primar
Hărțile conceptuale ( conceptual maps/spider maps) reprezintă un mod grafic de
expresie, constituindu-se ca un important instrument pentru predare, învățare, cercetare și
evaluare la toate nivelurile și la toate disciplinele, descriind modul în care conceptele într-un
domeniu interrelaționează.
Harta conceptuală (organizatorul grafic) este o tehnică de reprezentare vizuală a
conceptelor și a legăturilor dintre ele. A apărut ca urmare a teoriilor cognitiviste ale lui David
Ausubel și, ulterior, a cercetărilor lui Joseph D. Novak, începând cu anii '70, la Universitatea
Cornell, S.U.A. Novak, prin hărţile conceptuale, acordă o importanţă majoră formării de
legături între concepte în procesul învăţării.
Conceperea hărţilor conceptuale se bazează pe temeiul : „învăţarea temeinică a noilor
concepte depinde de conceptele deja existente în mintea elevului şi de relaţiile care se
stabilesc între acestea” (Teoria lui Ausubel). Esenţa cunoaşterii constă în modul cum se
structurează cunoştinţele. Important este nu cât cunoşti, ci relaţiile care se stabilesc între
cunoştinţele asimilate.
Hărţile conceptuale sau hărţile cognitive (cognitive maps) se definesc astfel ca fiind o
imagine a modului de gândire, simţire şi înţelegere ale elevului care le elaborează, la început
simplist, apoi tot mai complete, devenind o procedură de lucru la diferite discipline, dar şi
inter şi transdisciplinar.. Ele se pot utiliza atât în predare- învăţare, cât şi în evaluare, la toate
nivelurile şi toate disciplinele. Aceste instrumente de evaluare presupun operaţii de analiză,
identificare a semnificaţiei conceptelor (prin procedura de ierarhizare), comparaţii, clasificări
şi raţionamente.  Hărţile conceptuale sau „formularele de argumentare” pun accentul pe
relaţiile care se stabilesc între cunoştinţele pe care le are elevul, pe modul în care fiecare elev
îşi organizează experienţa, ideile, dar şi modul de aplicare al acestora. Această metodă îi face
pe elevi să devină activi în propriul proces de învăţare, să asimileze cunoştinţe, priceperi şi
deprinderi având la bază cunoştinţe, priceperi şi deprinderi deja existente.
În procesul de instruire constructivistă, hărţile conceptuale sunt mai des folosite ca
instrumente de instruire decât ca procedeu de estimare. Conceptele sunt redate în spații
delimitate (cercuri, dreptunghiuri etc.), iar relaţiile dintre concepte sunt indicate prin
linii/săgeți de legătură.
O hartă conceptuală prezintă următoarele caracteristici:
  Este o reprezentare grafică a componentelor unui proces sau concept, precum şi a
relaţiilor dintre ele .
 Informaţiile dintr-o lecţie sau un text se organizează în jurul unor termeni-cheie, tema
principală este plasată în centrul organizatorului;
 Subtemele sunt plasate în jurul temei principale, însoţite de caracteristici. Prezentarea
schematizată a cunoştinţelor ajută la o mai bună structurare a lor, precum şi la o
consolidare mult mai eficientă a acestora.
 hartă conceptuală conţine cel puţin 10-15 subteme secundare, terţiare etc.
 Se folosesc forme de ciorchine pentru reprezentare, căsuţe sau cercuri, într-o
modalitate ierarhizată.
 Săgeţile dintre căsuţe sunt utilizate frecvent pentru a indica tipul de relaţie existentă
între componente (determinare, relaţionare etc.) .
Avantajele acestei metode de evaluare se reflectă prin:
 Utilizarea ei facilitează memorarea mai rapidă şi mai eficientă a informaţiei.
 Facilitează dezvoltarea gândirii logice şi a abilităţilor de învăţare.
 Poate fi folosită pentru orice disciplină, dar şi pentru a rezolva situaţii-
problemă reale din viaţa de zi cu zi.
 Este un mod de lucru ordonat şi construit cu imaginaţie şi simţ artistic.
Un dezavantaj al utilizării acestei metode ar fi nivelul ridicat al standardizării, rigoarea și
ordinea în care subiectul trebuie să lucreze.
Crearea unei hărţi conceptuale solicită efort mental susţinut din partea subiectului
în realizarea legăturilor între concepte. Pentru a construi o hartă conceptuală mai întâi se
realizează o listă cu 10-15 concepte cheie sau idei despre ceea ce interesează şi câteva
exemple. Plecând de la o singură listă se pot realiza mai multe hărţi conceptuale diferite în
funcţie de aranjamentul ales pentru reprezentarea hărţii conceptuale.   
Există patru mari categorii de hărţi conceptuale. Ele se disting prin forma diferită de
reprezentare a informaţiilor:
1. Hărţi conceptuale sub forma “pânzei de păianjen” - în centru se află un concept central, o
temă unificatoare de la care pleacă legăturile sub formă de raze către celelalte concepte
secundare.
2. Hartă conceptuală ierarhică- prezintă informaţiile în ordinea descrescătoare a importanţei.
Cea mai importantă se află în vârf. În funcţie de gradul de generalitate, de modul cum decurg
unul din celălalt şi de alţi factori, sunt aranjate celelalte concepte.Această aranjare în termenii
unei clasificări începând de la ceea ce este mai important şi coborând prin divizări progresive
către elementele secundare se mai numeşte şi hartă conceptuală sub formă de copac.
3. Harta conceptuală lineară-informaţiile sunt prezentate într-un format linear.
4. Sisteme de hărţi conceptuale-informaţia este organizată într-un mod similar celor
anterioare în plus, adăugându-se INPUTS şi OUTPUTS (intrări şi ieşiri).
Folosite în evaluare, cu ajutorul hărţilor conceptuale se pot conceptualiza programe de
ameliorare, recuperare sau de accelerare, probe de evaluare. Pot fi concepute hărţi
conceptuale ale mai multor concepte sau teme de studiu.
Folosită ca metodă de predare – învăţare încă din clasa pregătiroare, etapele de
realizare ale unei hărţi conceptuale trebuie însuşite de elevi pentru ca această metodă să
poată fi aplicată şi ca metodă de evaluare:
1. Faza de brainstorming. Elevul sau elevii organizaţi în grupuri se gândesc la câteva
idei, cuvinte, propoziţii care au legătură cu subiectul pentru care realizează harta conceptuală.
De exemplu la limba română trebuie realizată o compunere. Se porneşte de la cerinţă şi se
notează toate ideile şi gândurile care le vin în minte când o citesc, în ordine aleatoare, fără a
le ierarhiza.
2. Faza de organizare. Se notează încă o dată ideile din faza de brainstorming, însă
mai structurat şi rezumat, sub forma unor idei ori sintagme – cheie, pe câte o bandă de hârtie.
Se împrăştie pe o coală , cu spaţii între ele pentru a le putea citi cu mai mare uşurinţă. Apoi
elevul/ elevii încearcă să le grupeze după diverse criterii: importanţa, relevanţa, costuri-
beneficii, utilitate, grad de realizare etc. Acesta/ aceştia obţin în acest fel grupe şi subgrupe de
informaţie, reuşind să le elimine pe cele care nu le sunt de prea mare folos. Dacă li se pare că
au uitat unele aspecte privind acest subiect, le adaugă, iar dacă vor să mai realizeze o nouă
grupă sau subgrupă, se vor simţi liberi să o facă aplicând modificările de rigoare.
3. Faza de aşezare în pagină. Contează mult aspectul de organizare şi aranjare în
pagină pentru ca atunci când arunci o simplă privire asupra foii să-ţi dai seama cu usurinţă
despre ce este vorba. Oricine trebuie să înţeleagî ierarhizarea şi legăturile dintre concepte.
Astfel elevul/ elevii se gândesc la elementul - cheie şi îl aşează, fie în  partea de sus a paginii,
fie la mijloc. Îl înglobează într-un dreptunghi sau cerc, după care aşează în jurul lui, în funcţie
de relaţiile existente cu celelalte concepte, cuvintele ori sintagmele din grupurile şi
subgrupurile formate în faza de organizare. Le vor scrie pe aceeaşi linie dacă e vorba de
relaţie simetrică sau echivalentă şi unele sub altele în caz de influenţă sau determinare. Pot
folosi culori diferite pentru elementele - cheie şi restul componentelor. In acest fel le vor
observa după criteriul importanţă şi relevanţă.
 4. Faza de legătură continuă faza anterioară prin fixarea relaţiilor de legătură dintre
elemente. În mijloc se scrie conceptul – cheie. Se folosesc săgeţile unidirecţionale sau
bidirecţionale, arce între concepte (în cazul în care unul dintre componentele finale se leagă
direct de cuvântul - cheie din susul paginii, se poate trasa un arc cu rolul de a sublinia această
relaţie, în afara întregii scheme, pe margine), după caz.
5. Faza de finalizare a hărţii conceptuale constă în a oferi o imagine de ansamblu şi de
a detalia aspectul acesteia. În cazul unei compuneri, elevul / elevii se gândesc la un titlu,
folosind caractere italice sau boldate prin care să evidenţieze anumite lucruri, elimină
eventualele greşeli. Aruncă o ultima privire asupra ei, de la distanţă şi se pune în locul unei
alte persoane care nu ştie nimic despre subiect. Dacă acea persoană citeşte harta conceptuală
pe care a creat-o elevul, va înţelege ceea ce a expus, elementele importante, relaţiile dintre
ele? In cazul in care răspunsul este afirmativ, înseamnă că a realizat o schemă/ hartă bine
concepută.
Realizarea unei hărţi conceptuale poate fi: dirijată (profesorul impune conceptele,
legăturile, relaţionarea iar elevul doar completează unele spaţii) şi la alegerea educatului
(elevul alege conceptele, stabileşte relaţiile iar profesorul verifică şi evaluează).

La început propunem elevilor spre completare hărţi conceptuale strict dirijate; oferindu-le
elevilor atât conceptele ce urmează a fi completate cât şi trimiterile. Cu
timpul îi lăsăm pe elevi să-şi aleagă conceptele şi să stabilească singuri relaţiile dintre ele.
Evaluatorul unei hărţi cognitive poate ţine cont de calitatea informaţiilor corecte sau
calculând procentul afirmaţiilor corecte date de elev în raport cu totalul posibil al acestora.

Exemplu de evaluare prin aplicarea unei hărţi conceptuale în învățământul primar

Numele și prenumele .................... Data:.....................................
Clasa a II-a
Disciplina de învățare : Comunicare în limba română
Unitatea tematică: Prietenia
Titlul lecției: Furnica şi porumbiţa, după Lev Tolstoi
Obiective operaționale:
Toți elevii trebuie să:
O1 - noteze titlul, autorul, personajele și sinonimele din text;
O2 - enumere însuțiri și acțiuni pentru cele trei personaje;
O3 - ordoneze, într-o succesiune logică, enunțurile date;
O4 - ilustreze prin desen textul dat;
O5-- găsească trei proverbe potrivite mesajului din text.
ITEMI DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ
SUFICIENT BINE FOARTE
BINE
Completează Completează corect Completează Completează
casetele: titlul, primele două corect primele corect cele trei
autorul, cuvinte casete şi găseşte 1 două casete şi casete.
cu acelaşi sens: sinonim din 3. găseşte 2
se împrieteniră, sinonime din
zbură, a păcăli. 3.
Completează Identifică 1 Identifică 2 Identifică cele
casetele: personaj. personaje. 3 personaje.
personaje.
Completează Enumeră câte 1 Enumeră câte Enumeră câte 3
casetele: însuşiri. însuşire pentru 2 însuşiri însuşiri pentru
fiecare personaj pentru fiecare fiecare
sau doar pentru 2 personaj. personaj.
personaje.
Completează Enumeră câte 1 Enumeră câte Enumeră câte 3
casetele: acţiuni. acţiune pentru 3 acţiuni acţiuni pentru
fiecare personaj. pentru fiecare fiecare
personaj. personaj.
Completează Numerotează Ordonează Ordonează
caseta : corect un singur corect 2 corect cele 4
ordonează. enunţ. enunţuri din 4. enunţuri date.
Completează Realizează un Realizează un Realizează un
caseta : desen. desen sărac în desen sărac în desen bogat în
detalii cu elemente detalii, dar detalii
nepotrivite potrivite celor conforme cu
întâmplării relatate din text. firul povestirii,
în povestire. îngrijit şi
original.
Completează Scrie 1 proverb Scrie 2 Scrie 3
caseta : scrie trei potrivit despre proverbe proverbe
proverbe prietenie şi adaugă potrivite potrivite despre
potrivite. proverb/ proverbe despre prietenie.
pe altă temă. prietenie.
 Cuvinte cu
același sens:
se
Însușiri împrieteniră
Acțiuni

Acțiuni

Acțiuni

Însuși
ri

Însușiri Personaje

Titlul Desen

Ordonează:

Furnica a fost salvată de

porumbiță.

O furnică era să se înece. Autorul

Furnica a salvat porumbița de .....
vânător

Scrie trei Am Părerea mea

proverbe învățat...... despre această
potrivite:........... întâmplare.....

î
 3.Turul galeriei – metodă de evaluare. Aplicație pentru învățământul
preșcolar
Turul galeriei este o metodă interactivă de învăţare bazată pe colaborarea între elevi,
care sunt puşi în ipostaza de a găsi soluţii de rezolvare a unor probleme. Această metodă
presupune evaluarea interactivă şi profund formativă a produselor realizate de grupuri de
elevi.Turul galeriei reprezintă o tehnică didactică specială care susține metodele didactice în
care predomină acțiunea de cercetare indirectă a unei probleme speciale, existentă sau creată
în condiții de utilizare a conflictului de învățate.
Turul galeriei este o metodă de învățare prin colaborarea a elevilor care îi ajută să își
exprime propriile idei, opinii, dar și a părerilor referitoare la soluțiile de rezolvare a unei
probleme sau efectuare a unor sarcini de către colegii lor, membrii ai celorlalte grupuri.

Această metodă a fost adaptată pentru vârstele timpurii de către Katz & Chard , mai
întâi în Europa în anul 1989, iar în România a putut fi aplicată abia în anul 2000, când apărut
și prima programă preșcolară care oferea libertate în educație cadrelor didactice. Prima dată
și-a demonstrat eficiența în județele pilot în care a fost inițiată, ca mai apoi să fie extinsă în
toată țara printr-un modul de formare în cascadă al educatoarelor, în vederea generalizării
acestei metode de lucru cu preșcolarii.

Etapele metodei turul galeriei:

1. Împărțirea elevilor în grupe de 3-4 elevi, în funcție de numărul elevilor din clasă și
distribuirea de foi de flip-chart si markere;
2. Comunicarea problemei care trebuie rezolvată, menționând ca rezolvarea trebuie să
fie realizată pe foile de flip-chart. Se precizează, de asemenea, faptul că unul dintre
membrii fiecărui grup va avea rolul „de ghid”;
3. Cooperarea pentru realizarea sarcinilor de lucru. Elevii interacționează pentru a
soluționarea sarcinii de lucru și notează pe foile de flip-chart;
4. Expunerea produselor. Fiecare grupă își afișează produsul, la fel ca într-o veritabilă
galerie de artă, acest aspect explicând și denumirea metodei. Elevii care au rol de ghid
rămân în locul unde este expus produsul grupului din care fac parte;
5. Turul galeriei. Membrii grupurilor vizitează produsele celorlalte grupuri, comparând
și examinând fiecare produs, adresând întrebări, făcând comentarii sau propunând alte
soluții pe care le consemnează în subsolul foii de flip-chart;
6. Reexaminarea (evaluarea) rezultatelor. Fiecare grupă își examinează produsul propriu
în comparație cu produsele celorlalte grupe, valorificând comentariile, completările și
întrebările.

Funcția îndeplinită de această metodă este de angajare psihosocială a capacității de

învățare / autoînvățare a elevilor prin rezolvarea unor probleme care pot avea mai multe
soluții posibile, identificate prin activitatea organizată pe grupe, desfășurate în context
formal, frontal.

Scopul propus pentru îndeplinirea acestei funcții este de a stimula învățarea prin
colaborare și cooperare, care încurajează gândirea în grup, care este mai productivă decât
cea individuală angajată în realizarea sensului cunoștințelor asimilate în contextul predării
- învățării-evaluării continue, interactivă, formativă/ autoformativă, necesară pentru
rezolvarea problemei prin descoperire, demonstrație, modelare sau chiar prin
problematizare.

Avantajele metodei „turul galeriei” sunt:

 formarea și dezvoltarea capacității reflective;

 formarea și consolidarea deprinderii de ascultare activă;
 dezvoltarea gândirii critice;
 stimularea creativității;
 cultivarea respectului față de ceilalți și a toleranței;
 formarea și dezvoltarea competențelor emoționale;
 dezvoltarea competențelor de relaționare;
 dezvoltarea competențelor de comunicare;
 promovarea interînvățării și a învățării active;
 participarea activă, implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor de învățare;
 stimularea eforturilor de intercunoaștere și autocunoaștere;
 formarea și dezvoltarea capacității de cooperare, a spiritului de echipă;
 dezvoltarea capacității argumentative;
 formarea și dezvoltarea competențelor de evaluare și autoevaluare;
 dezvoltarea competențelor instrumental-aplicative;
 formarea și dezvoltarea competențelor metacognitive etc.
 Dezavantajele metodei sunt:

 tendința de conformare la opinia grupului;

 tendința de dominare a grupului manifestată de anumiți elevi;
 marginalizarea sau autoizolarea elevilor care împărtășesc alte opinii;
 nonimplicarea unor elevi;
 aparentă dezordine;
 dezvoltarea unei posibile dependențe de grup în rezolvarea sarcinilor;
 apariția unor conflicte între elevi;
 generarea unei „gândiri de grup”.

În plan metodologic, turul galeriei, ca tehnică didactică specială sau potențială metodă
didactică autonomă. Stimulează interesul elevilor pentru învățare sau autoînvățare în condiții
de evaluare sau autoevaluare continuă formativă sau autoformativă, eficientă în plan:

 psihofizic – în măsura în care necesită mișcarea elevilor în clasă, subordonată unor

obiective concrete interiorizate;
 psihosocial și pedagogic - în măsura în care angajează interacțiunea directă în grupul
inițial și indirectă cu ceilalți colegi, prin intermediul produselor muncii acestora

Aplicație învățământ preșcolar

Grupa: Mare

Domeniul de activitate: Domeniul estetic și creativ

Categoria de activitate: Educație artistico-plastică

Subiectul activității: „Roata anotimpurilor”

Forma de realizare a activității: pictură

Tipul activității: formare de priceperi și deprinderi

Resurse umane: 16 copii.

Obiective operaționale
Toți preșcolarii trebuie:
O1- Să recunoscă toate materialele și instrumentele de lucru necesare realizării
lucrărilor
O2 -Să obţină efecte plastice ,forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice
picturii;
 O3 - Să interpreteze liber,creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice;

Aplicarea metodei turul galeriei:

Se împart copii în grupe de câte 4, iar fiecare grupă primește câte o fișă și materiale
corespunzătoare pentru pictură.

Fiecare grupă va avea un ghid care va trebui să extragă dintr-un bol un jeton pe care se află
imaginea unui anotimp. Se explica apoi sarcina de lucru pentru fiecare grupă.

Copii discută în grup despre caracteristicile fiecărui anotimp și le pictează pe fișa primită.

Fiecare grupă își va afișa lucrarea, iar ghidul rămâne lângă acesta.

După expirarea timpului de lucru fiecare grup își afișează lucrarea la panou, iar preșcolarii
care au rolul de ghid se vor plasa la locul unde este xepus produsul grupului din care fac
parte. Ceilalți membri ai grupurilor vor trece pe rând pe la fiecare lucrare expusă și le vor
analiza, putând astfel să adreseze întrebări clarificatoare ghidului, să facă comentarii sau chiar
să propună idei noi referitoare la fiecare lucrare . Toate aceste idei vor fi notate pe marginea
lucrărilor cu ajutorul doamnei educatoare. Turul se va realiza pe o perioadă de 10 minute,
apoi grupurile revin la locurile iniţiale şi timp de încă cinci minute analizază observaţiile
primite, îşi completeză desenul sau îşi corectează greşelile constatate de ceilalţi membrii.

4.Realizați un referat care să surprindă problematica evluării la clasa

pregătitoare

Evaluarea este un proces didactic complex, integrat structural și funcțional în

activitatea instructiv-educativă. Rolul acțiunilor evaluative îl constitue cunoașterea efectelor
acțiunii desfășurate, pentru ca pe baza informațiilor obținute activitatea să poată fi ameliorată
și perfecționată la timp. Procesul evaluativ este totodată și un punct de pornire, deoarece
activitatea este adaptată nevoilor de educație și posibilităților reale de a le satisface, procesul
de învățământ capătă o structură ciclică, iar evaluarea joacă un rol reglator.
Scopul principal al introducerii clasei pregătitoare în sistemul românesc de învățământ
îl reprezintă facilitarea adaptării copilului la mediul școlar, asigurarea unui debut școlar de
succes. Clasa pregătitoare asigură trecerea gradată a copilului de la educaţia din familie şi
grădiniţă la formarea iniţială asigurată de şcoală. Colaborarea dintre grădiniţă şi şcoală
trebuie să aibă la bază următoarele elemente:
 continuitatea curriculumului (programă, materiale didactice);
 metode de lucru similar;
 unitatea de management a grupului (amenajarea spaţiului de lucru, lucrul pe microgrupuri,
numărul de elevi din clasă);
 relaţii inter-instituţionale de parteneriat.
Clasa pregătitoare are în vedere „dezvoltarea fizică, socio-emoţională, cognitivă, a
limbajului şi comunicării, precum şi a capacităţilor şi atitudinilor de învăţare, asigurând
totodată baza de plecare pentru dezvoltarea celor opt competenţe-cheie. Ciclul primar are
rolul de a continua demersul de dezvoltare a acestor aspecte.
La clasa pregătitoare evaluarea are ca scop urmărirea progreselor fiecărui copil pentru
a putea stimula, îmbunătăţi sau dezvolta cunoştinţele, deprinderile şi priceperile, capacităţile,
atitudinile, abilităţile şi aptitudinile acestuia. Evaluarea, la clasa pregătitoare, se face după
domeniile de dezvoltare și prin : comportament realizat, comportament în curs de realizare,
comportament nerealizat.
Evaluarea la finalul clasei pregătitoare trebuie corelată cu evaluarea la finalul
grădiniţei, cu grupa mare ca limită finală a învăţământului preşcolar, precum şi cu clasele I-
IV ca etapă succesivă. Pentru o evaluare corectă, profesorul trebuie să respecte câteva reguli
simple, dar importante:

 Să fie capabil să citească șă să interpreteze mesajul educational;

 să precizeze întotdeauna intenţia dominantă a activităţilor evaluative pe care le
realizează; să plaseze evaluarea în serviciul unei mai bune gestionări a activităţii
instructiv-educative;
 să-şi pună de fiecare dată întrebarea: care este utilitatea activităţii de evaluare pe care
o realizează;
 să se întrebe de fiecare dată care sunt capcanele specifice care îl pândesc şi pe care
trebuie să le evite ;
 să evite cantitatea mare de informații.
Profesorul evaluează:
-cunoștințele :cunoștințele despre animale, plante, meserii, cunoștințe matematice
-deprinderi și priceperi: deprinderi motrice, alcătuirea de propoziții, deprinderi practice, -
deprinderi de investigație;
-capacitățile: capacitatea de concentrare a atenției, capacitatea de învățare, capacitatea
intelectuală, capacitate comunicativă, capacitatea de memorare, capacitatea de punere în
practică a cunoștințelor achiziționate;
-abilitățile: abilitățile intelectuale, emoționale, sociale;
-aptitudinile: cognitive, artistice, motorii, intelectuale, aptitudinea de a gândi independent.
Evaluarea elevilor din clasa pregătitoare are o serie de caracteristici cu care o
aseamănă în același timp și o diferențiază față de evaluarea din grădiniță, dar și de
evaluarea din clasele I-IV.
Cele trei forme de evaluare (inițială, formativă, sumativă) a elevilor din clasa
pregătitoare acționează în complementarietate, fiecare având funcții specifice și aducând
beneficii întregului proces de adaptare a copilului. Ca metodă, este foarte importanță
observația sistematică a comportamentului elevilor, aceasta reprezentând o bază pentru
celelalte metode utilizate.
Cadrul didactic trebuie să identifice dificultățile copiilor, să îmbunătățească sau chiar
să schimbe strategiile utilizate în conformitate cu nevoile celor mici și să ofere feedback
personalizat fiecărui copil.
Rezultatele evaluării nu trebuie comparare cu rezultatele altor elevi, ci cu rezultatele
proprii, progresul în învățare al unui copil este individual, nu colectiv, etichetarea unui
elev fiind exclusă. Evaluarea trebuie să fie prezentă în toate activitățile întreprinse de
elevi (lecții, activități extracurriculare, jocuri) și trebuie să urmărească dezvoltarea
cognitivă, fizică socioemoțională. Aceasta nu urmărește ierarhizarea elevilor, ci stabilirea
nivelului cunoștințelor, abilităților și atitudinilor acestora, necesare pentru a aborda cu
succes clasele următoare.
Foarte importantă este și atmosfera în care se desfășoară evaluarea. Stările
emoționale negative repetate, stresul pot provoca probleme deosebite și pot condiționa
implicarea elevilor în activități.
La începutul anului școlar se determină nivelul la care se află fiecare standard al
domeniului, fără a ierarhiza elevii. Rezultatele reprezintă informații valoroase doar pentru
cadrul didactic responsabil în vederea planificării procesului de învățare. Evaluarea la
sfârșitul clasei pregătitoare este realizată prin întocmirea de către cadrul didactic
responsabil a RED ( Raportul de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive,
a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de
învățare la finalul clasei pregătitoare. RED se întocmește , se completează și se valorifică
pe baza metodologiei elaborate de Ministerul Educației.
 Raportul de evaluare la finalul clasei pregătitoare este structurat pe următoarele
secțiuni: date de identificare a elevului, domenii de dezvoltare:dezvoltare fizică,
dezvoltare socioemoțională, dezvoltare cognitivă, dezvoltarea limbajului și a comunicării,
dezvoltarea capacităților și atitudinilor de învățare, principaleleaspecte vizate pentru
fiecare domeniu de dezvoltare în dreptul cărora cadrul didactic responsabil consemnează,
pe baza documentelor-suport, nivelul achiziției: realizat sau în curs de realizare,
aprecieri și recomandări. Acest raport reprezintă oglinda întregului proces de evaluare
desfășurat pe parcursul clasei pregătitoare. Acsta va fi completat în luna mai de către
cadrul didactic care predă la clasă.
Evaluarea are ca scop identificarea competențelor specifice dobândite de elevii
aflați la finalul clasei pregătitoare, competențe prevăzute în programele școlare în vigoare
pentru clasa pregătitoare.
Pentru evaluarea sumativă se acordă o perioadă mai mare de timp pentru a evita
suprasolicitarea elevilor, se va evalua fiecare standard, urmărind indicatorii și nivelurile
minime menționate în tabel. În cadrul orelor de consiliere cu părinții, va fi prezent nivelul
de dezvoltare atins de fiecare elev, precizând punctele forte și pe cele slabe, aspectele care
trebuie îmbunătățite în dezvoltarea copilului.
Raportul nu urmărește etichetarea sau clasificarea și nici compararea unui elev cu
altul, ci oferă o imagine a creșterii și dezvoltării copilului. El permite depistarea
eventualelor dificultăți de învățare și adoptarea unor măsuri de remediere. Scopul
întocmirii raportului de evaluare a dezvoltării la finalul clasei pregătitoare este reprezentat
de orientarea și optimizarea procesului educativ în vederea adaptării elevilor la solicitările
de tip școlar.
Bibliografie
Manolescu, Marin, (2019). Evaluarea în învățământul primar. În Pânișoară, Ion-Ovidiu,
Mnolescu, Marin, (coord.), Pedagogia învățământului primar și preșcolar. București:
Editura Polirom, (pg.526-549).
Ștefănescu, Cornelia, (2011). Evaluarea în procesul de instrucție și educație. În Tomșa,
Gheorghe, (coord.). Psihopedagogia preșcolară și școlară- definitivat și gradul II
didactic. București: Editura Arlequin. (pg.165-192).
Ștefănescu, Cornelia, (2019). Teoria și metodologia evaluării –notițe de curs.