Grupurile sociale

            Omul este o fiinţă primordial socială.

Fiinţa umană nu poate trăi şi nu se poate dezvolta decât în societate, în interacţiune cu
alţi oameni. Se poate spune că omul este un produs al vieţii sociale. Este în acelaşi
timp elementul constitutiv de bază al societăţii. El reprezintă substratul vieţii sociale.

          Societatea nu poate exista decât prin indivizii care o compun. Omul este nu
numai actor al vieţii sociale,ci şi autor al acesteia.

          Viaţa socială este rezultatul activităţii comune a oamenilor, al acţiunilor

acestora şi interacţiunilor dintre ei. Acest caracter colectiv al vieţii sociale îşi găseşte
expresia în structura grupală a societăţii. Această structură este dovada faptului că
oamenii nu reprezintă un tot amorf nediferenţiat, aceştia particularizându-se prin
anumite caracteristici biologice, culturale, particularităţi care permit identificarea unor
grupuri care reunesc oamenii având formaţiuni similare.

          Un grup social este acea grupare umană indiferent dacă este conştientizată sau
nu, care are câteva caracteristici definitorii:

 orice grup este alcătuit dintr-un număr mai mic sau mai mare de persoane care au
calitatea de membru;
 între membrii grupului se stabilesc o multitudine de relaţii psihologice, sociologice;
 membrii grupului şi grupul ca întreg desfăşoară anumite activităţi la care participă în
modalități specifice toţi membrii grupului;
 membrii grupului au împreună anumite norme şi valori comune împărtăşite şi
respectate în proporții diferite de către toţi membrii grupului;
 orice  grup este caracterizat printr-o structură proprie;
 orice grup presupune o anumită structură ierarhică internă;
 orice grup dispune de o anumită cunoştinţă a identităţii de sine, a caracteristicilor
proprii  care diferenţiază de celelalte grupuri;
 orice grup are un anumit mecanism propriu de control asupra membrilor grupului şi
de presiune asupra acestora, de presiune spre conformare, respectarea normelor şi
valorilor grupului;
 are anumite modalităţi specifice de relaţionare cu alte grupuri ca şi de inserţie în
societatea lui.

          Acele grupuri care se constituie prin asocierea voluntară a membrilor acestora
presupun mecanisme specifice de administrare de primire în grup sau de excludere din
grup.

          Orie grup social  indiferent de natura specifică a acestuia are toate aceste
caracteristici. Grupurile care se diferenţiază între ele, nu prin absenţa unor
caracteristici menţionate sau prin prezenţa altora suplimentare, ci prin ponderea
specifică a uneia sau a alteia din caracteristicile menţionate.

          Diverşi sociologi au încercat pornind de aici să identifice mai multe grupuri
sociale. Cea mai des întâlnită şi rar acceptată tipologie este cea care implică mai multe
cupluri de grupuri sociale: grupuri primare/secundare, formale/informale, grupuri de
apartenenţă/referinţă. Se mai pot adăuga grupuri speciale, grupuri cu scop sau
interese, putând acţiona şi ca grup de presiune.

Grupuri primare / secundare

          Teoreticianul grupurilor sociale primare este sociologul american Ch. Cooley.
Acesta defineşte grupurile primare ca acele grupuri formate dintr-un număr mic de
persoane care se cunosc reciproc şi se recunosc cu uşurinţă după o anumită perioadă
de timp şi stabilesc relaţii directe de faţă în faţă. Relaţiile din grupurile primare sunt
relaţii interpersonale, sentimentale, ele reprezintă cadrul în care  indivizii găsesc
mediul propice  pentru afirmarea şi dezvoltarea propriei lor persoane şi ai căror
membrii împărtăşesc aceleaşi norme şi valori de viaţă fundamentale. Un asemenea
grup satisface nevoia oamenilor de asociere intimă.