Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Această sumă este inclusă în contul de pasiv 311 “Capital statutar”. La constituirea capitalului
statutar după înregistrarea întreprinderii în mărimea declarată a fost depusă suma totală a
mijloacelor băneşti:
Capitalul statutar poate fi mărit pe seama profitului nerepartizat al anilor precedenţi, sau
profitului net al anului de gestiune prin întocmirea formulei contabile:
Profitul net (pierderea netă) pe fiecare trimestru se determină prin calcul, fără întocmirea
formulelor contabile.
Profitul net (pierderea netă) a anului de gestiune se calculează la finele anului după achitarea
impozitelor şi altor plăţi obligatorii (legea cu privire la S.A.) şi închiderea conturilor de venituri şi
cheltuieli. Pentru aceasta, mai întîi de toate se determină rezultatul financiar total, după aceea din
acesta se scade impozitul pe venit şi se calculă profitul net (pierderea netă) al anului de gestiune.
Impozitul – este o prelevare obligatorie şi gratuită efectuataăde către stat asupra resurselor sau
bunurilor individuale sau ale colectivităţii şi platită în bani. El constituie o sursă a finanţării
cheltuielilor de interes general al statului şi al administraţiei locale, fiind un instrument al politicii
economice, prin care se redistribuie o parte a veniturilor, putînd fi stimulate investiţiile şi inviorarea
conjuncturii economice. Impozitul reprezintă izvorul principal al formării veniturilor bugetului de
stat şi al finanţării cheltuielilor publice. El este o funcţie crescătoare a venitului: la o rată de
impunere fiscala dată, el sporeşte cînd venitul creşte.
Impozitul pe venit – este un impozit anual, perceput de către stat asupra venitului
persoanelor fizice şi a celor juridice (unităţi economice, industriale, agricole, comerciale, bancare,
institute de cercetare stiinţifică, unităţi din domeniul culturii şi artei etc.). Ca pîrghie economică,
impozitul pe venit, îndeosebi cel pe profitul agenţilor economici, este folosit pentru stimularea
investiţiilor întreprinderilor, a cercetării ştiinţifice, progresului tehnic, lărgirea exportului, sau
dezvoltarea economică.
Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice încasate sau care urmează a fi
încasate în conturile întreprinderii. Recunoscute drept creşteri ale beneficiilor economice,
înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor sau
descreşteri ale datoriilor, concretizate în creşteri ale capitalului propriu, altele decît cele determinate
de contribuţii ale acţionariatului, veniturile reprezintă, probabil, unul din cele mai des întîlnite
exemple în ilustrarea partidei duble în contabilitate. Dat fiind impactul veniturilor asupra
rezultatului, au fost elaborate o serie de principii contabile ce reprezintă veritabile argumente ale
procesului de recunoaştere, evaluare, clasificare şi alocare la nivelul unei perioade, a tranzacţiilor
desfăşurate de o societate.
Modul de contabilizare a veniturilor din vînzarea bunurilor este reglementat de SNC 18,
aplicabil de la 1 ianuarie 1998 şi explicat în Comentariile cu privire la aplicarea SNC 18 care au
intrat în vigoare la 15 aprilie 1999. Cheltuielile reprezintă sumele cheltuite de întreprindere pentru
asigurarea desfaşurării normale a activităţii sale, pierderi, daunele întreprinderii care apar în
procesul activităţii întreprinderii.
Cheltuielile reprezintă diminuările de avantaje economice care apar în procesul desfăşurării
activităţii economico-financiare a întreprinderii. Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu se
include în costul produselor fabricate (serviciilor prestate), ci se reflectă în Raportul privind
rezultatele financiare şi se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) net al perioadei de
gestiune.
Economiştii şi contabilii au percepţii diferite asupra cheltuielilor. Spre exemplu,
cheltuielile de producţie, sunt privite de economişti, ca un cost de oportunitate, un cost al renunţării
la producerea sau alegerea a altceva. Modul economic de gîndire presupune ca producătorii şi
consumatorii să ţină seama de costul şanselor, deoarece, în procesul decizional, ei sunt confruntaţi
cu alternative şi aleg dintre acestea.
Recunoaşterea cheltuielilor în contul de profit şi pierderi intervine atunci cînd s-a înregistrat
o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unui active sau creşterii unei
datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Aceasta înseamnă că recunoaşterea
cheltuielilor are loc simultan cu recunoaşterea creşterii datoriilor sau a reducerii activelor (de
exemplu,drepturile salariale angajate sau amortizarea mijloacelor fixe).
Cheltuielile reprezintă sumele cheltuite de întreprindere pentru asigurarea desfaşurării
normale a activităţii sale, pierderi, daunele întreprinderii care apar în procesul activităţii
întreprinderii.
Contabilitatea cheltuielilor se ţine cu ajutorul conturilor din clasa a 7 "Cheltuieli" ,
destinate generalizării informaţiei privind cheltuielile activităţii operaţionale, de investiţii,
financiare şi din pierderi excepţionale.
Suma profitului (pierderii) net al anului de gestiune se determină în contul 351 "Rezultat
financiar total",a finele anului în acest cont se trec veniturile şi :heltuielile acumulate pe toate
felurile de activităţi . Dacă la momentul reflectării în contabilitate a rezultatului financiar net există
decizia proprietarilor întreprinderii privind utilizarea profitului net acoperirea pierderii nete),
perfectată în modul corespunzător, se întocmesc următoarele formule contabile:
- la utilizarea profitului anului de gestiune pentru crearea rezervelor:
Debit contul 334 "Profit utilizat al anului de gestiune";
Credit contul 321 "Rezerve stabilite de legislaţie";
Credit contul 322 "Rezerve prevăzute de statut";
Credit contul 323 "Alte rezerve";
- la utilizarea profitului anului de gestiune pentru plata dividendelor către
acţionari (veniturilor către participanţi).
Debit contul 334 "Profit utilizat al anului de gestiune"
Credit contul 537 "Datorii f aţă de fondatori şi alţi participanţi ";
- la acoperirea pe seama profitului anului de gestiune a pierderilor anilor precedenţi, după
expirare termenului de compensare a acestora din contul profitului contabil (3 ani):
Debit contul 334 "Profit utilizat al anului de gestiune";
Credit contul 332 "Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi".
Presupunem că utilizarea profitului anului de gestiune a avut loc pentru:
crearea altor rezerve în sumă de 5000 lei;
la acoperirea pierderilor anilor precedenţi în sumă de 3000 lei;
Operaţiunile date în contabilitate ar fi fost reflectate prin următoarea formulă contabilă:
Debit contul 334 "Profit utilizat al anului de gestiune" 8000 lei;
Credit contul 323 "Alte rezerve" 5000 lei;
Credit contul 332 "Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi" 3000 lei .
La reformare bilanţului contabil suma profitului utilizat se trece la diminuarea profitului net
al anului de gestiune prin formula contabilă:
Debit contul 333 "Profit net (pierdere) al anului de gestiune";
Credit contul 334 "Profit utilizat al anului de gestiune".
Utilizînd datele exemplului de mai sus această formulă contabilă se va înregistra la suma de
8000 lei.
După reflectarea operaţiunilor menţionate, soldul contului 333 "Profit net (pierdere) al
anului de gestiune" reprezintă suma profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al anului de
gestiune, rămase la dispoziţia întreprinderii (815 lei).
Dat fiind faptul că fiecare an financiar nou trebuie să se înceapă cu soldul "zero" al contului
333 "Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune", la reformarea bilanţului contabil se efectuează
trecerea soldului acestuia la rezultatele anilor precedenţi:
- la suma profitului net(anexa 6):
Debit contul 333 "Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune"- 815 lei ;
Credit contul 332 "Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi"-815 lei;
- la suma pierderii nete:
Debit contul 332 "Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi";
Credit contul 333 " Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune ".
Profitul nerepartizat reprezintă o parte din capitalul propriu care nu a fost utilizată sau
repartizată între proprietarii întreprinderii sub formă de dividende sau venituri din participaţii.
Utilizarea profitului nerepartizat (acoperirea pierderii) al anilor precedenţi ca şi a profitului
net (pierderii) al perioadei de gestiune se efectuează şi se reflectă în contabilitate numai în baza
deciziei adunării generale a proprietarilor întreprinderii, în acest caz se întocmesc următoarele
formule contabile:
- la utilizarea profitului anilor precedenţi pentru crearea rezervelor:
Debit contul 332 "Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi";
Credit contul 321 "Rezerve stabilite de legislaţie" ;
Credit contul 322 "Rezerve prevăzute de statut";
Credit contul 323 "Alte rezerve";
- la majorarea capitalului statutar pe seama profitului anilor precedenţi:
Debit contul 332 "Profit nerepartizat (pierdere) al anilor precedenţi";
Credit contul 311 "Capital statutar";
- la utilizarea profitului anilor precedenţi pentru plata dividendelor:
Debit contul332 "Profit nerepartizat (pierdere) al anilor precedenţi";
Credit contul 537 "Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi";
a) Achitarea dividendelor asociaţilor cu mijloace băneşti (documentul primar ce confirmă
operaţiunea – dispoziţii de plată, extrase de cont, note de contabilitate):
Debit contul 537 “Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”
Credit contul 241 “Casa”,
Credit contul 242 “Conturi curente în valută naţională”,
Credit contul243 “Conturi curente în valută străină” sau
Credit contul244 “Conturi speciale la bănci”
l) Reţinerea impozitului pe venit din sumele ajutorului material acordat (documentul primar ce
confirmă operaţiunea – fişa personală, registrul de salariu, note de contabilitate):
Debit contul 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”
La acoperirea (compensarea) pierderilor anilor precedenţi se întocmesc următoarele formulele
contabile:
1. Acoperirea pierderilor anilor precedenţi din contul dimunării capitalului statutar al
întreprinderii (documentul primar ce confirmă operaţiunea – Decizia adunării generale a
asociaţilor, Decizia Camerei Înregistrării de Stat privind înregistarrea modificărilor, note de
contabilitate, registrul de evidenţă la contul 332 ):
Debit contul 311 “Capital statutar”
Credit contul 332 “Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”
4. Acoperirea pierderilor anilor precedenţi din contul altor rezerve (documentul primar ce
confirmă operaţiunea – Decizia adunării generale a fondatorilor, note de contabilitate,
registrul de evidenţă la contul 332):
Debit contul 323 “Alte rezerve”
Credit contul 332 “Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”
Evidenţa analitică a diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen lung se ţine pe tipuri,
categorii, grupe omogene de active, iar în cadrul acestora- pe fiecare obiect al activelor pe termen
lung reevaluate.
Pentru evidenţa sintetică a diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen lung este
destinat contul de pasiv 341 "Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung", în creditul căruia
se reflectă ecarturile din reevaluarea activelor pe termen lung, iar în debit- sumele reducerilor din
reevaluarea activelor pe termen lung.
Sodul acetui cont poate fi creditor în cazul cînd suma ecarturilor din reevaluarea activelor
depăşeşte suma reducerilor şi se reflectă în Bilanţul contabil şi Raportul privind fluxul capitalului
propriu cu cifre pozitive sau debitor în cazul cînd suma ecarturilor din reevaluarea activeloreste
mai mică decît suma reducerilor, reflectîndu-se în Bilanţul contabil şi Raportul privind fluxul
capitalului propriu cu cifre negative, adică în paranteze.
Diferenţele din reevaluarea activelor pe termen lung se contabilizează astfel:
Ecartul din reevaluarea activelor pe termen lung :
Debit contul 111 "Active nemateriale",121 "Active materiale în curs de execuţie",122
"Terenuri",123 "Mijloace fixe", 125 "Resurse naturale",133"Modificarea valorii investiţiilor
pe termen lung" şi alte conturi
Credit contul 341 "Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung";
Reducerea din reevaluarea activelor pe termen lung :
Debit contul 341 "Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung"
Credit contul 111 "Active nemateriale",121 "Active materiale în curs de execuţie",122
"Terenuri",123 "Mijloace fixe",125 "Resurse naturale" 133"Modificarea valorii investiţiilor
pe termen lung"şi alte conturi
Dacă, conform politicii de contabilitate a întreprinderii se aplică varianta de reevaluare a
mijloacelor fixe, recalcularea uzurii acumulate se reflectă în contabilitate prin următoarele formule
contabile:
a) la suma majorării uzurii acumulate:
Debit contul341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”
Credit contul124 „Uzura mijloacelor fixe”;
b) la suma diminuării uzurii acumulate:
Debit contul 124 „Uzura mijloacelor fixe”
Credit contul 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”
Diferenţele din reevaluarea activelor pe termen lung figurează în componenţa capitalului
propriu al întreprinderii pănă la ieşirea activelor pe termen lung reevaluate. La ieşirea obiectului
reevaluat (vănzarea,scoaterea din uz,predarea cu titlu gratuit etc.) diferenţele din reevaluarea acestuia
se trec la veniturile sau cheltuielile activităţii de investiţii prin formulele contabile:
a) la suma ecartului de reevaluare aferentă activelor pe termen lung ieşite:
Debit contul 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”
Credit contul 621 „ Venituri din activitatea de investiţii”.
b) la suma reducerilor din reevaluarea aferentă activelor pe termen lung ieşite:
Debit contul 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
Credit contul 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”.
A doua parte componentă a capitalului secundar o constituie subvenţiile de stat care reprezintă un
ajutor de stat acordat întreprinderii sub forma unor transferuri de resurse în schimbul respectării
anumitor condiţii referitoare la activitatea operaţională a acesteia.
Modul de determinare, clasificare, evaluare, constatare şi contabilizare a subvenţiilor de stat sunt
reglementate de prevederile S.N.C.20 „Contabilitatea subvenţiilor şi publicitatea informaţiei
aferentă asistenţei de stat”.
Subvenţiile pot avea diferite denumiri (granturi, donaţii, alocaţii, asistenţă financiară, asistenţă
tehnică, prime, recompense etc.) şi pot îmbrăca diferite forme de primire (mijloace băneşti , active
materiale sau nemateriale , investiţii, reducerea datoriilor fată de bugetul de stat).
Indiferent de aceste momente, modul de contabilizare a subvenţiilor care urmează a fi aplicat într-
un caz sau altul depinde de durata perioadei de obţinere a avantajelor economice acordate
întreprinderii în schimbul îndeplinirii anumitor condiţii.
Aşadar, subvenţiile primite sub formă de active materiale, nemateriale sau investiţii pe termen
lung ori care vor fi materializate în active materiale,nemateriale sau investiţii pe termen lung (mai
mare de un an) se constată prin metoda capitalului. Totodată subvenţiile primite sub formă de active
pe termen scurt (curente) ori care vor fi materializate în active pe termen scurt (curente) se
înregistrează prin metoda venitului.
În materialul de mai jos se examinează modul de contabilizare a subvenţiilor constatate prin
metoda capitalului.
Evidenţa analitică a subvenţiilor de stat se ţine pe fiecare subvenţie primită, iar în cadrul acesteia-
pe forme de primire.
Pentru evidenţa sintetică a subvenţiilor de stat este destinat contul de pasiv 342 „Subvenţii”.
Aplicarea metodei capitalului pentru contabilizarea subvenţiilor presupune întocmirea următoarelor
formule contabile:
-la primirea activelor pe termen lung sau a activelor care vor fi materializate în activele pe termen
lung:
Debit contul 111 „Active nemateriale”
Debit contul 112 „Active nemateriale în curs de execuţie”
Debit contul 121 „Active materiale în curs de execuţie”
Debit contul 123 „Mijloace fixe „
Debit contul 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”
Debit contul 242 „Conturi curente în valută naţională” şi alte conturi de evidenţă a
activelor
Credit contul 423 „Finanţări ţi încasări cu destinaţie specială”;
-după îndeplinirea condiţiilor aferente subvenţiilor primite:
Debit contul 423 „Finanţări ţi încasări cu destinaţie specială”
Credit contul 342 „Subvenţii ”;
-pe măsura exploatării activelor pe termen lung primite (materializate) şi suportării
cheltuielilor respective (uzura, amortizarea) sau obţinerii venitului:
Debit contul 342 „Subvenţii”
Credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară”.