Cerință: Ilustrati cu exemple din practica de relatii publice abaterile de la

normele legale, standardele profesionale si criteriile morale

Parte teoretică:
Aspecte morale și profesionale ale practicii de relații publice
Codul de etică al Societății Americane de Relații Publice propune un set de
valori și de recomandări esențiale pentru exercitarea cu profesionalism a relațiilor
publice.
O prima valoare evidențiata în codul de etică a omului de relațiil publice
este, susținerea publică a cauzei clientului. Specialistul în comunicare, omul din
spatele clientului, trebuie să apere interesele acestuia fiind o voce distinctă și
credibilă în rândul dezbaterilor publice, faptelor și opiniilor.
Onestitatea specilaistului în PR, este o altă valoare cu o deosebită
importanță, deoarece, acesta trebuie să iși reprezinte clientul într-un mod onorabil,
folosind mesaje clare, precise și adevărate.
Totodată, comunicatorul, își însușește și perfecționează competențele
necesare pentru practicarea profesiei cu profesionalism, demonstrând astfel
valoarea nou creată produsă de serviciile pe care le prestează.
Independența specialistului în PR se referă la consilierea cu obiectivitate
oferită clientului , deoarec e el își asumă răspunderea pentru acțiunile celui pe care
îl reprezintă. Un practician de relații publice îi este loial clientului său, nu trădează
increderea acestuia, în exercitarea profesiei, el nu ca aduce prejudicii șoi nu va leza
interesele clientului său.
O ultimă valoare pe care un specialist în PR trebuie să o dețină este ilustrată
de echitate, acesta trebuie să țină cont de interesele legitime ale tuturor
stakeholderilor și ale societății în ansamblul ei. El respectă toate opiniile şi susţine
dreptul la liberă exprimare.
 In cele ce urmeaza voi prezenta cateva abateri de la normele legale,
standardele profesionale si criteriile morale, exemplificand cu unele iesiri publice
ale doamnei Diana Sosoaca.
Dumneaei, din pozitia de senator al Romaniei, cu o notorietate destul de
mare in mediul online si nu numai, are un discurs public care bifeaza aproape
toate abaterile de la normele legale, standardele profesionale si criteriile morale.
Potrivit articolului 30, alin. 7 din Constitutia Romaniei, “Sunt interzise de
lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura
nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism
teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare
bunelor moravuri”.
Diana Șoșoaca, scandal la Marius Nasta - YouTube
In acest video, abuzand de calitatea de senator, ales al poporului, doamna
Sosoaca incalca articolul mai sus mentionat din Constitutia Romaniei, incitand la
violenta publica. De altfel, in majoritatea discursurilor demnitarului, foloseste un
ton foarte agresiv.
La minutul 8:30, intr-un dialog pe care-l poarta cu dna director a Institutului
“Marius Nasta”, doamna Sosoaca intreaba: “De ce nu l-au tinut de maini si de ce
nu l-au bruscat pe domnul ministru ? Sau cumva traim iar in misoginism ? Si
dumneavoastra va fac la fel ? ”
Desi intrebarea pare a fi adresata oarecum cu condescendenta fata de dna
director, este un exemplu clar de incitare la discriminare pe motive de gen si mai
ales la violenta publica.
In ceea ce priveste abaterile de ordin moral si profesional, situatia se
prezinta in felul urmator.
Sosoaca: "Vaccinul da sterilitate pe trei generatii" - YouTube
In acest material doamna Diana Sosoaca face urmatoarele afirmatii:
 - Vaccinul modifica genomul uman, va scurteaza viata.
- Dau sterilitate pe 3 generatii.
Printre valorile aspectelor morale si profesionale, se numara sustinerea
publica a cauzei clientului, care trebuie reprezentat cu responsabilitate printr-o
voce distincta, puternica si credibila.
Grupul de oameni pe care doamna senator sustine ca ii reprezinta sunt de
fapt supusi la o intreaga serie de manipulari si dezinformari.
Desi aceasta ar trebui sa dea dovada de onestitate, reprezentandu-si
alegatorii prin mesaje clare, precise si adevarate, demnitarul apeleaza la fricile
majore ale omenirii si anume: teama de moarte, teama de a nu avea urmasi si a
ramane singuri pe lume.
Experitza dumneaei, de avocat, nu o recomanda absolut deloc la sustinerea
afirmatiilor mai sus mentionate, mai mult decat atat aceste afirmatii sunt contrazise
de studiile din lumea medicala.
Legat de independenta doamnei senator, nu exista decat speculatii precum ca
aceasta ar fi sustinuta financiar de catre Rusia, dar avand in vedere laudele cu care
este acoperita de catre sputnik (publicatia care evidentiaza doar realizarile statului
rus) este foarte posibil ca aceste speculatii sa aiba si un sambure de adevar.
Un alt aspect demn de mentionat este loialitatea pe care subiectul pretinde ca
il are fata de grupul pe care il reprezinta. Totusi, conform unor informatii care nu
pot fi verificate (data fiind confidentialitatea datelor cu caracter medical) se pare ca
doamna Sosoaca, desi pozeaza intr-o anti-vaccinista convinsa si mai mult decat
atat lupta din rasputeri pentru apararea drepturilor celor care sunt impotriva
vaccinarii, ar fi vaccinata. Aceasta informatie, in ideea in care ar fi veridica, ar
ridica mari semne de intrebare cu privire la loialitatea doamnei.
 Echitatea senatorului nu exista deoarece desi ar trebui sa respecte toate
opiniile, acesta isi proclama spusele la nivel de “adevar suprem” iar orice alta
parere contrara nu conteaza si nici macar nu este luata in calcul.
De la bun inceput, discursul doamnei Sosoaca incalca toate regulile de
conduita deoarece induce in eroare publicul prin furnizarea de informatii false.
Diana Șoșoacă a blocat vaccinarea într-o localitate din Iași, aflată în
carantină - YouTube
In acest material pe care senatoarea il prezinta live celor care o urmaresc,
sunt furnizate informatii false care nu pot fi verificate.
In primul rand dumneaei, din pozitia de ales al Statului Roman, incearca sa
blocheze procesul de vaccinare, proces organizat de stat, finantat de stat si menit sa
contribuie la diminuarea efectelor pandemiei. In fapt si aici vorbim despre o
incalcare a articolului 30 din Constitutia Romaniei, intrucat este un indemn la
violenta publica.
Ea afirma ca infectatii sunt doar pe hartie, desi nu poate demonstra acest
lucru. Apoi ca vaccinarea se face cu forta si prin cuvintele pe care si le alege “fara
botnite pe strazi” instiga la nerespectarea legii si la incalcarea ei.
Diana Iovanovici-Șoșoacă (AUR), revoltată de decizia de închidere a
piețelor - YouTube
22 Cercetari de la Oxford si Harvard care demonstreaza ca nu foloseste
masca la nimic.
In acest material, discursul amesteca adevaruri cu falsuri tocmai in scopul de
a bulversa privitorul si de a fi in postura de a discerne cu greu informatiile reale de
cele fantasmagorice.
La minutul 00:48 aceasta face afirmatia adevarata cum ca e dreptul celor ce
o asculta de a munci pentru ca dupa asta sa se lanseze intr-o serie de afirmatii
naucitoare: “oamenii nu mai au posibilitatea sa isi cumpere mancare naturala”,
“imbogatim hypermarketurile strainilor si romanii nostrii mor de foame” , menite
sa incite auditoriul si sa il conduca pe piste gresite.
Apoi, desi este reprezentantul Statului Roman, intra intr-un conflict cu un alt
reprezentant al acestuia in momentul in care i se atrage atentia ca incalca legea –
min 1:19.
In discutia in contradictoriu pe care o are cu reprezentantul Politiei Locale,
afirma ca nu exista baza legala pentru solicitarea de a purta masca, aspect fals
deoarece acest lucru era reglementat printr-o lege.
Mai mult decat atat afirma ca nu exista nicio cercetare stiintifica care sa
ateste ca portul mastii poate proteja dar spune ca are 22 de cercetari stiintifice de la
Oxford si Harvard care spun ca nu foloseste la nimic masca.
Interesant este cum cele 22 de cercetari la care face referire sunt doar de la 2
universitati si universitatile mentionate sunt printre cele mai prestigioase dar mai
ales printre cele mai cunoscute in randul populatiei. Asadar, dumneaei, se foloseste
de credibilitatea pe care aceste universitati o au in mentalul colectiv in scopul de a
credibiliza informatiile oferite.
In concluzie, acest subiect este deosebit de ofertant in a exemplifica aproape
toate regulile de “asa nu” din relatiile publice.
Valori și aspecte morale pe care le regasim sau nu în discursul public

Replica este adresată agentului media care i-a lezat drepturile printr-o comunicare considerată
neadevărată, iar răspunsul vizează o altă persoană decât agentul media Ei bine, ca în orice alt
domeniu de activitate unde oamenii trebuie să respecte anumite reguli morale si deontologice pe
care meseria le impune, și în relațiile publice respectiv discursul public, se regasesc un set de
reguli de conduita ce trebuie neaprat respectat de catre un om de comunicare. În PR aceste reguli
se contopesc foarte bine cu legile care vin în statornicia unui discrus care nu se vrea a fi greșit și
sa fie foarte bine inteles de catre interlocutori.

1. Dreptul la replică şi dreptul la rectificare

-Cum se defineşte dreptul la replică?
Dreptul la replică este prerogativa legală conferită persoanei ale cărei drepturi au fost lezate prin
afirmaţii făcute în presă, de a da un răspuns prin care să-şi exprime explicaţiile şi rezervele cu
privire la aceste afirmaţii.
– Care este diferenţa dintre dreptul la replică dreptul la răspuns?
, persoană care prin presă
(prin intermediul unor comentarii, acuzaţii, întrebări retorice, etc.) i-a lezat drepturile (ex. cel la
propria imagine.
– Care sunt condiţiile de invocare a dreptului la răspuns?
Afirmaţiile să aibă drept consecinţă lezarea unui drept; 2. Afirmaţiile să fie neadevărate; 3.
Răspunsul trebuie să fie obiectiv şi să urmărească restabilirea adevărului.
– Când poate exista un refuz întemeiat de a publica replica?
Când ea contravine bunelor moravuri ori conţine expresii jignitoare la adresa membrilor
personalului media.

2. Garanţii juridice privind accesul la informaţiile de interes public

– Care este legea care reglementează accesul la infomaţiile de interes public?
Legea 544/2001
– Cum se defineşte informaţia de interes public?
Informaţia de interes public priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice
sau
instituţii publice, indiferent de suportul, de forma sau de modul de exprimare a acesteia.
– Care sunt categoriile de informaţii de interes public ce trebuie să fie comunicate din oficiu?
Conform art. 5 din Legea 544/2001aceste categorii sunt:
(a) actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei;
(b) structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare, programul de
audienţe al autorităţii sau instituţiei publice;
(c) numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale
funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice;
(d) coordonatele de contact ale autorităţii sau instituţiei publice, respectiv: denumirea, sediul,
numerele de telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de Internet;
(e) sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil;
(f) programele şi strategiile proprii;
(g) lista cuprinzând documentele de interes public;
(h) lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii;
(i) modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în situaţia în care
persoana
se considera vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes public.)

3. Reglementarea principiului libertaţii de exprimare în cadrul Constituţiei

României
– Care este articolul din Constituţie care reglementează libertatea de exprimare?
Art. 30: “Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor
de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de
comunicare în public, sunt inviolabile”.
– Care drepturi ale persoanei ale persoanei justifică, potrivit Constituţiei, limitarea libertăţii de
exprimare?
Demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi dreptul la propria imagine.
– Care sunt formele de exercitare a libertăţii de exprimare care sunt interzise de Constituţie?
La art. 30 alin. 7, Constituţia prevede: “Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii,
îndemnul
la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare,
la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor
moravuri”.
– Ce alte drepturi şi garanţii sunt prevăzute de Constituţie la acelaşi articol pentru a asigura un
cadru adecvat pentru exercitarea libertăţii de exprimare?
Acestea sunt interzicerea cenzurii şi a suprimării publicaţiilor, libertatea presei, libertatea de a
înfiinţa publicaţii.
Valorile și condutile morale în PR

1. Susţinerea publică a cauzei clientului (ADVOCACY): Specialistul în PR serveşte interesul

public
apărând cu responsabilitate interesele clienţilor pe care îi reprezintă. El este o voce distinctă,
puternică
şi credibilă pe piaţa ideilor, faptelor, opiniilor şi dezbaterile publice.
2. Onestitatea (HONESTY): Pledând interesele clienţilor săi, specialistul în PR apelează la
mesaje clare,
precise şi adevărate.
3. Expertiza (EXPERTISE): Specialistul în PR îşi însuşeşte şi perfecţionează competenţele
necesare în
excitarea profesiei. El foloseşte cunoştinţele, priceperile şi capacităţile dobândite în mod
responsabil,
contribuind la sporirea credibilităţii profesiei de specialist în PR. Practicianul de PR profesionist
poate
demonstra valoarea nou creată produsă de serviciile pe care le prestează.
4. Independenţa (INDEPENDENCE): Specialistul în PR îl consiliază cu obiectivitate pe clientul
său. El îşi
asumă răspunderea pentru acţiunile sale.
5. Loialitatea (LOYALTY): Specialistul în PR nu trădează încrederea clientului său (sub
pretextul servirii
interesului public). În exercitarea profesiei, el nu va aduce prejudicii şi nu va leza interesele
clientului său.
6. Echitate (FAIRNESS): Specialistul în PR ţine cont de interesele legitime ale tuturor
stakeholderilor
(consumatori, acţionari, manageri, angajaţi, furnizori etc.) şi ale societăţii în ansamblul ei. El
respectă
toate opiniile şi susţine dreptul la liberă exprimare.

1. Recomandări privind fluxul liber de informaţii

- Contribuiţi la integritatea şi continuitatea procesului de comunicare;
- Fiţi oneşti şi exacţi în exprimarea ideilor;
- Corectaţi cu promptitudine erorile de comunicare pentru care sunteţi responsabili;
- Asiguraţi-vă că nu transmiteţi mesaje biasate sub influenţa eventualelor cadouri primite.
Cadourile trebuie să fie legale, ocazionale şi nominale.
2. Recomandări privind concurenţa loială
- Respectaţi dreptul de proprietate intelectuală pe piaţa serviciilor de PR;
- Nu încercaţi să vă subminaţi concurenţii prin ademenirea sau demoralizarea angajaţilor
acestora.
3. Recomandări privind dezvăluirea de informaţii
- Nu induceţi în eroare publicul;
- Dezvăluiţi eventualul interes financiar pe care îl aveţi în organizaţia clientului;
- Dezvăluiţi eventualul sponsor al cauzelor sau intereselor reprezentate;
- Verificaţi mesajele pe care urmează să le transmiteţi publicului sub raportul exactităţii şi
veridicităţii.