LEGEA LUI E. F.

HUTTON

Esenţa acestei legi poate fi formulată astfel: atunci când vorbeşte un lider adevărat,
oamenii ascultă. Legea poartă numele preşedintelui unei companii ce acordă servicii financiare.
Motoul acestei companii era „Când E.F. Hutton vorbeşte, oamenii ascultă”.
Adresarea conducătorilor de genul ,,Hei, staţi puţin eu sunt şeful. Ar trebui să mă urmaţi”
nu funcţionează multă vreme; oamenii vor fi politicoşi dar nu vor urma conducătorul cu adevărat.
Fostul Prim Ministru Margaret Thatcher a spus odată: ,,A avea putere înseamnă a fi o
Ladу. Dar dacă trebuie să le spui oamenilor asta, atunci nu eşti o Ladу”.
Pentru a depista cine e liderul real trebuie să observăm la cine se uită oamenii când
cineva pune o întrebare. Pe cine se aşteaptă ei să audă. Dacă noul numit în funcţie constată că nu
el este liderul e absolut necesară colaborarea cu liderul real.
Dacă observăm că persoana care conduce o adunare nu este aceeaşi care conduce
oamenii, atunci cea care prezintă întrunirea nu este adevăratul lider.
Diferenţa dintre liderii poziţionali şi reali pe scurt ar putea fi descrisă astfel: liderii
poziţionali vorbesc primii. Ei au nevoie de influenţa liderului real de aceea preventiv trebuie să-şi
coordoneze cu el deciziile. Liderii influenţează doar alţi lideri poziţionali, care oficial depind de
ei.
Liderii reali vorbesc ultimii. Ei au nevoie doar de influenţa lor personală pentru a rezolva
ceva. Aşa tip de lideri influenţează toată lumea.
Pentru a decide dacă este persoana un lider, trebuiesc depistate reacţiile oamenilor din
jurul lui.
Maxwell evidenţiază 7 elemente cheie, care influenţează devenirea liderului:
 Caracterul (trăsăturile morale şi volitive)
 Capacitatea de a stabili relaţii multiple şi profunde
 Cunoştinţele - liderul trebuie să fie informat, să cunoască faptele, să înţeleagă factorii
implicaţi şi să întrevadă viitorul.
 Intuiţia lui - capacitatea de a mânui lucruri intangibile
 Experienţa - numărul mare de provocări cărora le-a făcut faţă în trecut

1
  Succesul din trecut. De fiecare dată când liderul îşi asumă un risc şi totul este bine,
oamenii au un motiv în plus să creadă în calităţile lui de lider şi să asculte tot ce el are de
spus;
 Abilitatea de a face ceva valoros. Anume această abilitate constituie motivul principal
care determină pe oameni să urmeze liderul.
Concluzie:
Oamenii ascultă vorbele cuiva nu datorită neapărat adevărului comunicat în mesaj dar în
primul rând datorită respectului pe care îl au pentru vorbitor.