Impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19

asupra administrațiilor regionale și locale ale UE:

rezultatele principale ale sondajului comun CoR-OCDE

Pandemia de COVID-19 de la nivel mondial și criza socioeconomică pe care a declanșat-o au un

efect devastator asupra dimensiunii teritoriale și un profund impact asupra administrațiilor
subnaționale. Pentru o mai bună înțelegere și evaluare a acestui impact, Organizația pentru
Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Comitetul European al Regiunilor (CoR) și-au unit
forțele pentru a realiza, în perioada iunie-iulie 2020, un sondaj online pe tema „The impact of
COVID-19 on regional and local governments: governance, finance and recovery plans” (Impactul
crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra administrațiilor regionale și locale: guvernanță,
resurse financiare și planuri de redresare).
În urma sondajului, tradus în toate limbile UE, au fost primite 300 de răspunsuri din partea
reprezentanților administrațiilor regionale, intermediare și locale din cele 24 de state membre ale

COR-2020-04845-00-01-TCD-TRA (EN) 1/5

RO
 2

Uniunii Europene. Prezenta notă succintă prezintă o imagine de ansamblu a principalelor rezultate ale
sondajului1.

Principalele puncte

 Majoritatea respondenților (63 %) estimează că această criză provocată de pandemia de

COVID-19 va avea un impact negativ semnificativ asupra administrațiilor subnaționale.
 Respondenții raportează că lipsa mijloacelor și a echipamentelor tehnice („foarte dificilă” pentru
46 %), penuria resurselor financiare la nivel subnațional (39 %) și lipsa coordonării cu alte
niveluri de guvernanță (27 %) se numără printre cele mai mari provocări cu care se confruntă în
gestionarea crizei sanitare.
 Doar aproximativ jumătate dintre respondenți confirmă eficiența coordonării la nivelul
administrațiilor subnaționale sau la nivelul administrațiilor naționale.
 Pe termen scurt și mediu, cele mai multe administrații subnaționale estimează că această criză
socioeconomică declanșată de pandemia de COVID-19 va avea un impact negativ asupra
resurselor lor financiare, cu un periculos „efect de foarfece” prin creșterea cheltuielilor și
scăderea veniturilor.
 Aproximativ 86 % dintre regiuni și orașe estimează un impact negativ asupra cheltuielilor lor, în
special o creștere semnificativă a cheltuielilor în domeniul serviciilor sociale (64 %), al
prestațiilor sociale (59 %), al sprijinului pentru IMM-uri și pentru lucrătorii care desfășoară
activități independente, precum și în domeniul sănătății publice. Între timp, 90 % prevăd o
scădere a veniturilor, în special a veniturilor fiscale și a taxelor de utilizare.
 În momentul realizării sondajului, aproape 24 % dintre administrațiile subnaționale intenționau
să solicite un nou împrumut pentru a face față crizei. O proporție de 13 % dintre respondenți
solicitaseră deja fonduri suplimentare din partea UE, iar 49 % intenționau să solicite astfel de
fonduri.
 Cea mai mare parte dintre administrațiile subnaționale încă se confruntau cu situații de urgență
sanitară în momentul realizării sondajului și puține dintre acestea începuseră să pună în
aplicare măsuri de redresare, prin stimularea investițiilor publice și prin sprijinul direct acordat
economiei.
 Criza provocată de pandemia de COVID-19 oferă factorilor decizionali oportunitatea de a
remodela politica de dezvoltare regională. Cele trei priorități principale sunt asigurarea de
servicii de bază la prețuri rezonabile, accesibile și de bună calitate, inclusiv servicii medicale la
nivelul tuturor teritoriilor (76 %), creșterea rezilienței regionale (69 %) și reducerea decalajului
digital dintre regiuni (68 %).

Majoritatea respondenților raportează un puternic impact al crizei provocate de

pandemia de COVID-19 asupra administrațiilor regionale și locale

Potrivit unei proporții de 63 % dintre respondenți, impactul global al crizei provocate de
pandemia de COVID-19 asupra administrațiilor subnaționale este puternic și foarte puternic.

1
Rezumatul a fost pregătit în comun de Centrul OCDE pentru antreprenoriat, IMM-uri, regiuni și orașe și de secretariatul
Comisiei pentru politica economică din cadrul Comitetului European al Regiunilor. Rezumatul este disponibil în toate limbile UE.
Opiniile exprimate și pozițiile argumentate în prezentul rezumat nu reflectă în mod neapărat opiniile oficiale ale OCDE sau ale
CoR. Sinteza politică completă a rezultatelor sondajului este disponibilă pe site-ul OCDE și al CoR.
Sinteza politică conține defalcările și cifrele pentru fiecare categorie, inclusiv detalii și metodologia privind categoriile de
descentralizare.
 3

Doar 10 % dintre respondenți au raportat un impact scăzut(Error: Reference source not found).
Impactul este perceput ca fiind mai puternic de către regiuni decât de către orașe. În mod similar, cu
cât este mai numeroasă populația unui oraș, cu atât mai mare este impactul perceput. Aproape 78 %
dintre respondenții reprezentând orașe mari (aproape 250 000 de locuitori) au afirmat că impactul
este puternic sau foarte puternic, față de 48 % în cazul orașelor mici cu o populație de sub 10 000 de
locuitori.
 4

Administrațiile subnaționale se confruntă cu provocări semnificative în gestionarea crizei

sanitare provocate de pandemia de COVID-19. Respondenții au raportat că lipsa mijloacelor și a
echipamentelor tehnice, penuria resurselor financiare la nivel subnațional și lipsa coordonării
(pe verticală și pe orizontală) cu alte niveluri de guvernanță se numără printre cele mai mari provocări
cu care se confruntă în gestionarea crizei sanitare. Aceste aspecte au fost raportate ca dificile de
către 87 %, 76 % și, respectiv, 71 % dintre respondenți, și chiar „foarte dificile” de către 46 %, 39 % și,
respectiv, 27 % dintre respondenți (Error: Reference source not found).

Actualele mecanisme de coordonare pe mai multe niveluri au rezultate mixte în ceea ce

privește gestionarea crizei provocate de pandemia de COVID-19. Doar aproape jumătate dintre
respondenții la sondaj clasifică drept eficientă sau foarte eficientă coordonarea în cadrul aceluiași
nivel al administrației subnaționale (pe orizontală) sau între diferite niveluri ale administrației
(pe verticală) (Error: Reference source not found). Aproape 32 % dintre administrațiile subnaționale
clasifică drept foarte ineficientă sau inexistentă cooperarea transfrontalieră între administrațiile
subnaționale.
 5

Impactul perceput al crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra

resurselor financiare ale administrațiilor subnaționale este foarte mare

În ceea ce privește perspectivele pe termen scurt și mediu, cele mai multe dintre administrațiile
subnaționale estimează că această criză socioeconomică declanșată de pandemia de COVID-19 va
avea un impact negativ asupra resurselor lor financiare, cu un periculos „efect de foarfece” prin
creșterea cheltuielilor și scăderea veniturilor. Aproape 85 % dintre respondenți clasifică impactul ca
fiind foarte negativ și moderat negativ pe termen scurt și mediu (Error: Reference source not found).
Pe termen scurt, 51 % dintre entitățile subnaționale estimează că un impact negativ ridicat asupra
resurselor financiare de la nivel subnațional, în timp ce o treime estimează un impact negativ
moderat.

În general, orașele mari sunt mai susceptibile să resimtă un impact mai puternic asupra resurselor lor
financiare pe termen mediu, 65 % dintre respondenții din orașele mari (peste 250 000 de locuitori)
estimând un impact negativ ridicat, față de 41 % în cazul orașelor mici (sub 10 000 de locuitori).
Se estimează că toate tranzacțiile administrațiilor subnaționale (de exemplu, cheltuielile, veniturile,
datoriile) vor fi foarte afectate de criză pe termen scurt și mediu. Administrațiile subnaționale
estimează că impactul crizei va fi relativ mai mare asupra veniturilor decât asupra cheltuielilor.
Aproape 86 % dintre regiuni și orașe estimează un impact negativ ridicat sau moderat asupra
cheltuielilor lor. În ceea ce privește veniturile, 90 % estimează că vor înregistra o scădere (ridicată sau
moderată a acestora (Error: Reference source not found).
Evaluarea impactului diferențiat asupra resurselor financiare ale administrațiilor subnaționale în
funcție de gradul de descentralizare ilustrează faptul că administrațiile subnaționale din țările cu un
nivel mediu sau mai ridicat al descentralizării sunt susceptibile să anticipeze pierderi moderate spre
ridicate la nivelul veniturilor ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19, decât omologii
lor din țări mai centralizate. Impactul estimat asupra cheltuielilor este mai puțin evident.
În ceea ce privește administrarea datoriei, 60 % dintre respondenți estimează un impact negativ
ridicat (31 %) și un impact negativ moderat (31 %) al crizei provocate de pandemia de COVID-19.
Regiunile sunt mai susceptibile decât orașele să resimtă un impact ridicat asupra gestionării datoriei
lor. Aproape 40 % dintre respondenți indică faptul că administrațiile lor subnaționale nu au crescut
nivelul împrumuturilor pentru a face față crizei. Cu toate acestea, 24 % afirmă că intenționează să
apeleze la împrumuturi pe termen mediu. Regiunile sunt mai susceptibile să înregistreze o creștere a
nivelului de împrumut în comparație cu orașele. De asemenea, acestea sunt mai susceptibile să
favorizeze împrumuturile pe termen lung odată cu creșterea nivelului de împrumut. În plus, aproape
jumătate dintre respondenți au raportat că anumite norme fiscale din țările lor au fost relaxate pentru a
contribui la gestionare crizei sau că se intenționează relaxarea respectivelor norme (18 %) în viitorul
apropiat.
 6

Cheltuielile administrațiilor subnaționale se află sub presiune În special, regiunile și orașele

anticipează creșteri semnificative ale cheltuielilor cu serviciile sociale (64 %), prestațiile sociale
(59 %), sprijinul pentru IMM-uri și pentru lucrătorii care desfășoară activități independente, precum și
cu sănătatea publică (Error: Reference source not found). Regiunile sunt mai susceptibile decât
orașele să înregistreze cheltuieli sporite cu serviciile medicale, adaptarea transportului public și
sprijinul acordat IMM-urilor și lucrătorilor care desfășoară activități independente, reflectând, cel mai
probabil, responsabilitățile lor deseori mai ample în aceste domenii.
 7

În ceea ce privește veniturile, se anticipează că veniturile fiscale, în marea lor majoritate, vor fi
sursa de venituri cel mai puternic afectată de criza socioeconomică (Error: Reference source not
found). Aproape 83 % dintre respondenți prevăd o scădere ridicată sau moderată a veniturilor fiscale.
Se estimează că taxele de utilizare vor fi cea de a doua sursă de venituri cel mai afectată, întrucât și
acestea depind într-o foarte mare măsură de activitățile economice și sociale. Invers, o proporție
semnificativă dintre respondenți estimează că granturile și subvențiile de la niveluri mai înalte ale
administrației vor crește sau vor rămâne neschimbate. Cu toate acestea, nu se așteaptă să
primească granturi și subvenții pentru a acoperi veniturile fiscale pierdute.

Planurile de contingență și planurile de redresare trebuie să țină seama de

provocările care apar

În momentul în care a fost realizat sondajul, în perioada iunie-iulie 2020, administrațiile subnaționale

erau foarte concentrate pe gestionarea urgenței sanitare și foarte puține ajunseseră la stadiul de a
pune în aplicare măsuri de redresare. Dintre respondenții care au menționat că au început deja să
pună în aplicare măsuri de redresare, aproape o treime au declarat că sunt implicați activ în aplicarea
de măsuri de stimulare a investițiilor publice și o altă treime raportează că oferă sprijin direct
economiei. Cu toate acestea, doar 9 % dintre respondenți sunt activ implicați în ambele demersuri
(Error: Reference source not found). Regiunile sunt mai susceptibile să asigure stimularea investițiilor
publice decât orașele. Administrațiile subnaționale sunt mai susceptibile să sprijine redresarea
economică acolo unde descentralizarea fiscală se regăsește la un nivel ridicat.
 8

Administrațiile subnaționale pot solicita fonduri suplimentare din partea UE pentru a le ajuta
să pună în aplicare măsuri de redresare economică. În general, în momentul realizării sondajului,
13 % deja solicitaseră astfel de fonduri, iar 49 % intenționau să le solicite. Regiunile sunt mai
susceptibile decât oricare altă entitate subnațională să solicite fonduri, în timp ce orașele sunt cel mai
puțin susceptibile să recurgă la acest demers (Error: Reference source not found).

Atunci când au fost consultate cu privire la modul de gestionare a unui plan de contingență reușit,
administrațiile subnaționale au clasificat coordonarea și resursele financiare drept extrem de
importante pentru ele: 90 % din respondenți au clasificat coordonarea în ceea ce privește conceperea
și punerea în aplicare a măsurilor la toate nivelurile de guvernanță drept cea mai importantă, iar 79 %
au clasificat resursele financiare suplimentare pentru entitățile subnaționale drept foarte importante
(Error: Reference source not found). Comunicarea cu publicul și posibilitatea de a adapta măsurile la
situațiile locale sunt, de asemenea, considerate drept elemente esențiale ale unui plan de contingență
reușit. Regiunile acordă o atenție mai mare decât orașele procesului de adaptare la contextul local a
măsurilor de contingență, în timp ce orașele sunt mai susceptibile decât regiunile să evidențieze
nevoia de resurse umane suplimentare.

Administrațiile naționale ar fi cele mai în măsură să asiste administrațiile regionale și locale în ceea ce
privește punerea în aplicare a măsurilor de redresare prin mai multe instrumente politice aferente
guvernanței pe mai multe niveluri. Opțiunea politică considerată „foarte utilă” de către cea mai mare
parte a respondenților este cea privind furnizarea unei finanțări adecvate și dedicate administrațiilor
subnaționale. Alte opțiuni care au primit o importantă susținere includ stabilirea clară și publică a
 9

rolurilor și responsabilităților în rândul diferitelor niveluri de guvernanță. Opțiunea atribuirii unor

responsabilități suplimentare administrațiilor subnaționale în vederea punerii în aplicare a planurilor lor
de redresare a înregistrat cel mai scăzut nivel de susținere (Error: Reference source not found).

Criza provocată de pandemia de COVID-19 oferă factorilor decizionali oportunitatea de a

remodela politica de dezvoltare regională (Error: Reference source not found). În general, o mare
parte dintre respondenți exprimă dorința de reforme care să asigure servicii de bază la prețuri
rezonabile, accesibile și de bună calitate, inclusiv servicii medicale la nivelul tuturor teritoriilor (76 %),
creșterea rezilienței regionale (69 %) și reducerea decalajului digital dintre regiuni (68 %). Deși
plasarea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon în centrul politicii de dezvoltare
regională este prezentată „într-o mare măsură” ca o prioritate de către 65 % dintre respondenți, doar
42 % menționează că intenționează să promoveze o agendă verde sau durabilă în cadrul planurilor
lor de contingență și de redresare în urma pandemiei de COVID-19. Aproape 60 % dintre respondenți
consideră că dezvoltarea de noi instrumente menite să sprijine întreprinderile și IMM-urile și să
reducă disparitățile de la nivel regional reprezintă, de asemenea, priorități importante ale politicii de
dezvoltare regională. Găsirea unui echilibru mai bun între zonele urbane și cele rurale pentru a
aborda decalajul dintre zonele rurale și zonele urbane ocupă un loc inferior între opțiunile
respondenților, însă în mod previzibil se regăsește printre cele care se bucură de cea mai mare
susținere din partea orașelor mici.
  10

A se vedea sinteza politică detaliată:

 OCDE-CoR (2020), „The impact of the COVID-19 crisis on regional and local governments:
Main findings from the survey” (Impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19
asupra administrațiilor regionale și locale: principalele rezultate ale sondajului):
https://cor.europa.eu/en/news/Pages/econ-cor-oecd-survey-covid-19-results.aspx
o OCDE/FCE Portalul pentru guvernanța pe mai multe niveluri:
http://www.oecd.org/regional/multi-level-governance.htm
o Comitetul European al Regiunilor / Comisia ECON:
https://cor.europa.eu/en/our-work/Pages/econ.aspx

Resurse suplimentare:
 CoR (2020) Barometrul anual regional și local european:
https://cor.europa.eu/en/our-work/Pages/EURegionalBarometer-2020.aspx

 OCDE (2020) – „The territorial impact of COVID-19: Managing the crisis across levels of
government” (Impactul teritorial al pandemiei de COVID-19: Gestionare crizei la toate
nivelurile de guvernanță): limba engleză: http://www.oecd.org/coronavirus/policy-
responses/the-territorial-impact-of-covid-19-managing-the-crisis-across-levels-of-
government-d3e314e1/; limba franceză: http://www.oecd.org/coronavirus/policy-
responses/l-impact-territorial-du-covid-19-gerer-la-crise-entre-niveaux-de-gouvernement-
2596466b/.

Persoane de contact:
  11

 OCDE: dorothee.allain-dupre@oecd.org
 CoR: bert.kuby@cor.europa.eu