Transportul aerian

Articole principale: Aeroportul Internațional Chișinău și Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii

Moldova.

Un avion Airbus A320 al companiei Air Moldova

Transportul aerian a devenit în ultima decadă mult mai solicitate, numărul de pasageri transportați a
crescut de la 220,9 mii persoane în 2000 până la 700,4 mii persoane în 2011. [158] Flota aeriană civilă
este alcătuită din 1924 aeronave din care 47,4% dețin certificat de navigabilitate la zi. Parcul de
aeronave este compus în proporție de 80% din aeronave produse în fosta URSS, care în mare parte
nu corespund standardelor europene și Organizației Aviației Civile Internaționale. [159]
Pentru cursele regulate și cele internaționale există un singur aeroport: Aeroportul Internațional
Chișinău. Mai există 4 aeroporturi ce ar putea primi curse regulate însă necesită investiții în
infrastructură. Aeroportul din Tiraspol nu este sub controlul administrativ al autorităților din Republica
Moldova, Aeroportul Cahul este în proces de certificare și doar aeroporturile
din Bălți și Mărculești sunt operaționale, dar se folosesc doar pentru curse neregulate și curse cargo
ocazionale.[159][160]
În 2010, la Aeroportul Chișinău se efectuau zboruri internaționale și charter spre 28 de destinații de
către 4 companii naționale și 13 internaționale. Principalii operatori din Republica Moldova sunt Air
Moldova (45-50% din numărul total de pasageri), Moldavian Airlines (2-3%), Tandem Aero (2%). Din
transportatorii aerieni străini cei mai reprezentativi sunt S7 Airlines, Turkish
Airlines, Carpatair și Meridian Airways.[158][160]
Pe parcursul anului 2017 de către companiile aeriene naționale și străine au fost transportați în total
2 744 465 pasageri cea ce reprezintă o creștere de 24,4% față de perioada anului 2016 (2 206 266
pasageri).[161] Potrivit evoluției principalilor indicatori economici ce caracterizează transporturile
aeriene se constată tendința de creștere.

Transportul naval
Articol principal: Portul Giurgiulești.

Portul Giurgiulești

În Republica Moldova sunt două căi navigabile interne de importanță internațională

- Nistru (categoria E 90 - 03) și Prut (E 80 - 07). Nistru este navigabil pe o distanță 228 km de la
portul Cetatea Albă (Ucraina) pâna la portul Tighina, Prutul – 407 km, de la estuar până la
or. Ungheni. De asemenea, Republica Moldova dispune de un sector pe fluviul Dunărea, cu o
lungime de 430 m.[162]
În anii '90, transportul naval din Republica Moldova a suferit o criză esențială. O bună parte din flota
fluvială a fost vândută sau predată la fier uzat. Ca urmare a conflictului militar provocat de
separatiștii transnistreni, cea mai mare parte a infrastructurii navale de pe Nistru a fost distrusă. [163]
Sediul central al Moldtelecom

În acest moment autoritățile Republicii Moldova depun eforturi de creare a condițiilor pentru
reanimarea și dezvoltarea transportului naval intern. [163] Sunt necesare investiții imense în
schimbarea flotei și reamenajarea porturilor. În Republica Moldova există 5 porturi: Portul
Internațional Liber Giurgiulești pe Dunărea; Portul Ungheni pe Prut; Portul Fluvial Bender, Portul
Fluvial Râbnița și sectorul de mărfuri Varnița, toate pe Nistru. În 2011, companiile de transport fluvial
au transporta 149,1 tone de mărfuri și 122,6 mii pasageri. [164] Serviciile de tranport fluvial sunt oferite
de către Instituția Publică ”Căpitănia portului Giurgiulești”, Întreprinderea de Stat ”Portul Fluvial
Ungheni”, Întreprinderea de Stat ”Registrul Naval” și Întreprinderea de Stat ”Bacul Molovata”. Dintre
companiile private se evidențiază ÎCS ”Danube Logistics” SRL operatorul portului Giurgiulești. [165]

Comunicații electronice
Autoritatea publică care reglementează activitatea în domeniul comunicațiilor electronice și al
tehnologiei informației este Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și
Tehnologia Informației.[166]
Furnizorii de servicii electronice și comunicații trebuie să obțină autorizare generală din
partea Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației
(ANRCETI), în baza unui Regulament elaborat și publicat în Monitorul Oficial.[167] Acesta stabilește
nomenclatorul tipurilor de rețele și servicii de comunicații electronice supuse regimului de autorizare
generală, modul de realizare a notificării privind intenția furnizării de rețele și servicii de comunicații
electronice și formularul Declarației informative-tip, care include condițiile autorizării generale. [168]
În Moldova activează patru furnizori autorizați de telefonie mobilă: trei în
standardul GSM: Orange, Moldcell, Eventis Mobile și unul în standardul CDMA, Unité. Încă un
furnizor neautorizat activează pe teritoriul Transnistriei, Interdnestrcom. Rata de penetrare a
telefoniei mobile în 2013 a fost înregistrată de 120% sau 4.296.000 de abonați (fără Transnistria). [169]
Pe piața de telefonie fixă activează: operatorul național Moldtelecom, dar și companii private ca Sun
Communications, Sicres ș.a.
În domeniul internetului, cei mai mari furnizori de Internet din țară sunt: Moldtelecom, StarNet, Sun
Communications, etc. În intervalul 2007–2011, viteza de acces la internet în țară a crescut cu 690%,
Moldova fiind pe locul doi în lume într-un asemenea clasament. [170][171] Începând cu anul 2010 până
în prezent Republica Moldova se află pe poziții variabile în top 15 mondial al țărilor cu cele mai mari
viteze la internet.Estimările ANRCETI arată că în următorii ani serviciile de acces la Internet mobil și
la Internet fix vor continua să înregistreze cele mai mari rate de creștere în sectorul comunicațiilor
electronice, ele fiind principalele motoare de dezvoltare a acestui sector. [172][173]
Notificarea realizată în condițiile Regulamentului privind regimul de autorizare generală și eliberare a
licențelor de utilizare a resurselor limitate pentru furnizarea rețelelor și serviciilor publice de
comunicații electronice, își produce în continuare efectele, cu aplicarea drepturilor și obligațiilor
prevăzute de Legea comunicațiilor electronice.

Cultură
Mihai Eminescu, născut la Botoșani, este un poet național atât al României cât și al Republicii Moldova

Articole principale: Cultura Republicii Moldova și Lista celor mai importanți moldoveni.

Cultura Republicii Moldova prezintă o paletă largă de activități culturale:
literatura, teatrul, muzica, artele plastice, arhitectura, cinematografia, radiodifuziunea și televiziunea,
arta fotografică, designul, circul, arta populară, arhivele și bibliotecile, editarea de cărți, cercetarea
științifică, turismul cultural și altele.
Activitatea concertistică academică este asigurată de trei instituții concertistice: Filarmonica
Națională ”Serghei Lunchevici” (2 săli de concert, orchestră simfonică, capelă corală, ansamblu
de muzică populară); Sala cu Orgă (orchestră de cameră și cor de cameră); Palatul Național
(Organizația Concertistică și de Impresariat „Moldova-Concert”: formații artistice de muzică și
dansuri populare, de muzică ușoară).
Folclorul în Republica Moldova are o puternică bază de origine daco-latină și cuprinde un sistem de
credințe și obiceiuri populare, concretizate în muzică și dans, în poezia și proza orală, mitologie,
ritualuri, teatru popular etc. Acest patrimoniu cultural, în ansamblul manifestărilor sale, constituie un
domeniu amplu, de o valoare deosebită, al artei naționale, care nu numai a precedat formele ei
culte, ci a și continuat să se dezvolte în epoca modernă, asigurînd culturii profesioniste substanța
originalității ei etnice.
Republica Moldova are un total de 22 instituții de spectacol: 18 teatre dramatice,
un teatru de operă și balet, un teatru etno-folcloric și 2 teatre de păpuși. 17 teatre sunt situate în
capitala țării și 5 în alte localități. Cele mai importante teatre participă cu succes la festivaluri în
străinătate, organizează festivaluri internaționale acasă, întreprind turnee
în Franța, Italia, SUA, Rusia, Japonia, China, România, în alte țări.