1 Infrastructura tehnico-edilitar

1.1 Transporturi

1.1.1 Transportul extern

Complexul de transport extern al municipiului Chi in u este format din sistemele de

transport feroviar, auto i aerian, care asigur cele mai importante leg turi economice ale
municipiului cu localit ile republicii i rile str ine. Structura complexului de transport
Chi in u este radial . Teritoriul municipiului este traversat de linia feroviar Razdelinaia-
Ungheni, de drumurile auto interna ionale Brest-Chi in u-Odesa, Chi in u-Dub sari-
Poltava, Chi in u-Leu eni, Chi in u-Soroca-Ucraina, Chi in u-Giurgiule ti-Romania, de
drumurile na ionale cu acces la c ile de comunica ii a rilor vecine Chi in u-Ungheni-
România, Chi in u-Basarabiasca-Ucraina, Chi in u-Bolgrad-Ismail, de alte drumuri
na ionale i locale. Aerogara Chi in u deserve te transportul pasagerilor, po tei i
m rfurilor pe liniile interna ionale. Fiecare din aceste tipuri de transport are rolul s u
important în asigurarea necesit ilor complexului economic al republicii, al municipiului
Chi in u i al jude elor limitrofe în efectuarea transporturilor.

În ramura transporturilor, conform datelor statistice pentru anul 2001, activau 863 de
întreprinderi, înregistrând o cifr total de afaceri de 3865 mln lei. Valoarea fondurilor
fixe a întreprinderilor din ramur este de cca. 7054 mln lei. Dinamica unit ilor
transportatoare este în cre tere, cu 60% mai multe în compara ie cu anul 1998. Vânz rile
nete în pre uri curente ale întreprinderilor în 2001 sunt de 2,4 ori mai mari fa de anul
1998, cre terea nu este atât de reprezentativ dac în calcul se includ deprecierea valutei
na ionale i infla ia.

Tabelul 1-1. Dinamica i structura transportului de pasageri1

2001 2000 1999 1998
Tipul mln. % mln. % mln. % mln. %
transportului pas pas pas pas
Feroviar 1,30 27,1 1,30 30,5 1,3 40,4 2,10 69,3
Auto 3,26 68,1 2,74 64,3 1,72 53,4 0,71 23,4
Aerian 0,23 4,8 0,22 5,2 0,20 6,2 0,22 7,3
Total 4,79 100 4,26 100 3,22 100 3,03 100
Sursa: Chi in u n cifre, anuar statistic 2001

Datele privind dinamica volumului transportului de pasageri, efectuat de transportul

extern, relev faptul, c dup o perioad de stagnare înregistrat în anii 90, în ultimii patru
ani are o tendin de cre tere. Volumul transportului de pasageri total a crescut de 1,6 ori,
în principal datorit cre terii volumului transportului auto, care s-a majorat în aceast
perioad de 4,6 ori. Volumul transportului de pasageri pe calea ferat în ultimii ani se
men ine la nivelul de circa 1,3 mln. pasageri anual. Volumul c l torilor pe cale aerian
este neesen ial, 220-230 mii pasageri pe an. În perioada 1998-2001 ponderea
transportului auto a crescut de la 23,4% la 68%, iar a celorlalte tipuri de transport s-a
redus.

Analiza evolu iei transporturilor de m rfuri reflect diminuarea permanent a volumelor

în ultimii ani. Aceasta este o consecin a st rii economice generale a municipiului, care a

1
nu include volumul transporturilor, efectuate de întreprinderile individuale

1
influen at negativ to i indicatorii activit ii transportului extern. În compara ie cu anul
1998 volumul transportului de m rfuri în 2001 s-a diminuat cu 28%. Cea mai
considerabil descre tere, de circa 35%, s-a înregistrat la transportul de m rfuri cu
mijloace de transport auto.

Tabelul 1-2. Dinamica i structura transportului de m rfuri, mln tone

2001 2000 1999 1998
Tipul mln. t % mln. t % mln. t % mln. t %
transportului
Feroviar 0,64 36,7 0,49 30,8 0,44 23,9 0,7 29,1
Auto 1,1 63,1 1,1 69,6 1,4 76 1,7 70,8
Aerian 0,002 0,2 0,002 0,1 0,001 0,1 0,002 0,1
Total 1,742 100 1,592 100 1,841 100 2,402 100
Sursa: Chi in u n cifre, anuar statistic 2001

Transportul feroviar este reprezentat de întreprinderea de stat monopolist „Calea ferat

a Moldovei”. Ora ul Chi in u este situat la kilometrii 107-128 ai liniei de cale ferat
Razdelinaia-Tighina-Chi in u-Ungheni, care împreun cu sectorul Tighina – Reni asigur
leg turile economice ale Moldovei cu rile vecine. În sectorul Razdelinaia – Tighina
calea ferat este construit din o singur linie, în restul sectorului sunt construite
jonc iuni anexe cu dou linii.

În raza ora ului Chi in u linia feroviar trece prin lunca râului Bîc i divizeaz teritoriul
ora ului în dou p r i, ceea ce influen eaz negativ leg turile dintre sectoarele din p r ile
dreapt i stâng ale ora ului. În componen a transportului feroviar al municipiului sunt
incluse sta iile Chi in u-Visterniceni, Revaca i Ghidighici, care sunt amplasate în raza
municipiului. Sta iile Chi in u–Visterniceni asigur 65,1% din volumul de transporturi de
m rfuri i 98,3% din cel de pasageri.

Factorii principali ce influen eaz negativ activitatea transportului feroviar sunt:

• Dispersarea lucr rilor de sortare a m rfurilor la multe sta ii i puncte
industriale
• Existen a multiplelor linii de acces nefunc ionale
• Amplasarea construc iilor ora ului în apropierea sta iilor limiteaz
posibilitatea extinderii acestora
• Lipsa liniei stabilite de ramifica ie a c ii ferate în raza ora ului
• Intersec ia la acela i nivel a liniilor de cale ferat i a str zilor magistrale, de
exemplu intersec ia drumului pentru pietoni din apropierea CET–1 cu str zile
Ismail i T. Vladimirescu.

Principalele probleme tehnice, ce urmeaz a fi solu ionate sunt:

• Construc ia liniei a doua pe sectorul Tighina – Ungheni, înzestrarea liniei cu
blocaj automat, includerea în sistemul de semnalizare electric a indicatorilor la
intersec iile sectorului
• Trecerea la utilizarea în viitor la for a de trac iune electric a locomotivelor
• Construc ia c ii de acces în partea superioar a zonei industriale din str.
Uzinelor i lichidarea trecerii pietonale spre CET-1
• Repara ia capital a vagoanelor pentru pasageri i procurarea de noi vagoane
• Trecerea sistemul de rezervare i dirijare a transportului de pasageri la o nou
versiune automatizat “expres-3”
• Modernizarea instala iilor de alimentare cu energie

2
 • Modernizarea tehnologiilor informa ionale utilizate în complexul feroviar
Chi in u i a c ii ferate în ansamblu.

Transportul aerian în municipiu cuprinde 5 întreprinderi de stat i 13 particulare, care

asigur traficul interna ional de pasageri i de m rfuri prin intermediul aeroportului
interna ional, ce se afl în administrarea întreprinderii de stat “Aeroportul Interna ional
Chi in u”. Aeroportul are în dotare:

• Peron asfaltat
• 42 locuri de parcare a avioanelor
• 7 piste de rulaj
• 2 piste de decolare-aterizare
• Aerogar cu capacitate de trafic de 280 pasageri/or la plecare i 450
pasageri/or la sosire.

Aeroportul efectueaz transporturi regulate i de tip charter a pasagerilor, m rfurilor i a

po tei. Conform datelor administra iei de stat a Avia iei Civile în anul 2001 au fost
transporta i 275,3 mii pasageri, 317,6 tone m rfuri i 79,1 tone de expedieri po tale.

Figura 1-1

Dinamica transportului aerian

1,8
1,6
1,4
1,2
1 mln pas.
0,8 mii tone
0,6
0,4
0,2
0
1998 1999 2000 2001

Sursa: Chi in u n cifre, anuar statistic 2001

Aeroportul Chi in u deserve te 12-14 rute pe zi, care leag capitala Moldovei cu ora ele
altor ri ale lumii – Paris, Budapesta, Roma, Bucure ti, Istanbul, Viena, Moscova, Kiev
etc. Transportarea se efectueaz cu avioane de tip TU-134 i alte tipuri, o parte din care se
afl in dotarea aeroportului Chi in u. Transportul de pasageri din aeroportul Chi in u
este deservit de circa zece companii aeriene, inclusiv Air Moldova, Air Moldova
International, Moldavian Airlines, Tarom, Tandem Aero etc. Leg tura intre ora i
aeroport este asigurat de autobuze i maxi-taxi.

Transportul auto, în condi iile dezvolt rii insuficiente a re elei de c i ferate i a unei
densit i înalte a popula iei, a devenit preponderent în efectuarea transportului de
pasageri pe rutele interna ionale, interurbane i în special pe cele suburbane. Conform
datelor statistice, transportului cu autobuze îi revine 80-85% din volumul transportului
extern de pasageri.

3
Transportul extern de pasageri în raza municipiului se efectueaz pe 466 rute de autobuze,
dintre care 117 (25,1%) – interna ionale, 275 (59%) – interurbane i 74 (15,9%) –
suburbane. Lungimea total a rutelor constituie 113 mii km, lungimea medie a rutelor este
de 242 km, a rutelor interna ionale de 430,8 km, a rutelor interurbane de 124,3 km i a
rutelor suburbane de 33,1 km.

Zilnic pe toate rutele se efectueaz 1165 de curse, inclusiv interna ionale – 190,
interurbane – 556 i suburbane – 425. Aceste rute sunt deservite de autobuze de diferite
tipuri – 47,8%, autobuze i microbuze – 33,7% i microbuze – 16,4%, ce apar in agen ilor
economici i persoanelor fizice, reziden i i de peste hotare. O parte din rutele suburbane
(Chi in u–Durle ti, Sângera, Ghidighici, etc.) se afl în deservirea întreprinderii
municipale „Parcul urban de autobuze”, care efectueaz transportul urban de pasageri.

Deservirea pasagerilor pe rutele interna ionale i interurbane în ora se efectueaz prin

Autogara central i Sud. Autogara central deserve te circa 80% din rute. Construit în
1974, dup capacitatea de trafic a posturilor de îmbarcare-debarcare, gara poate asigura
deservirea normal a circa 8-10 mii pasageri/zi pe rutele interna ionale i interurbane,
ceea ce este mult sub nivelul volumului real, în special în zilele de vârf. Capacitatea real
de deservire a g rii, conform estim rilor speciali tilor, este de dou ori mai mic decât
cea declarat în proiect (800 pasageri concomitent) Autogara este amplasat pe un
teritoriu limitat în centrul ora ului. Accesul se efectueaz pe str zi, neprev zute pentru
trecerea autocarelor de gabarite mari. Apropierea nemijlocita de întreprinderea
municipal „Pia a central ” conduce la supraaglomerarea teritoriului autog rii cu fluxuri
neorganizate de mijloace de transport i pietoni. Multiplele puncte comerciale i comer ul
„de la sol”, parc rile neorganizate împiedic circula ia rutier . În zona autog rii s-a
format o situa ie ecologic nefavorabil , lipsesc spa ii de rezerv , etc. Din aceste
considerente este exclus posibilitatea reconstruirii autog rii în scopul extinderii i m ririi
capacit ii de trafic. Prin urmare, situa ia creat în zona autog rii centrale necesit m suri
de redresare urgente. Este indicat construc ia unei noi g ri auto de o capacitate mai mare
sau construc ia de sta ii auto periferice, orientate la deservirea pasagerilor pe rutele
interurbane i suburbane în direc iile respective.

Autogara Sud, amplasat la intrarea în ora din partea ora ului Hânce ti, a fost dat în
exploatare în anul 1991 i este proiectat pentru deservirea concomitent a 200 pasageri.
Actualmente sta ia deserve te transportul de pasageri pe 6 rute interna ionale, 48
interurbane i 17 suburbane din direc ia sud i sud-est. În prezent sunt elaborate studiile
de fezabilitate privind construc ia g rilor pentru direc iile nord i vest.

La mijlocul anilor 90 în leg tur cu planificarea reconstruc iei g rii feroviare s-a propus
formarea unui complex de g ri (auto-feroviar ), care cerea revizuirea planului general. Pe
parcurs s-a renun at la reconstruc ia g rii, a fost suficient construirea platformei pentru
deservirea pasagerilor din suburbii la sta ia feroviar Chi in u. Realizarea complexului de
g ri a devenit ireal .

În planul general era prev zut construc ia unei g ri auto cu o capacitate de 2-2,5 mii
pasageri pe o suprafa de 3 ha, amplasat în apropierea sta iei feroviare Chi in u-
Visterniceni la intersec ia str zii Petricani i continuarea automagistralei de vitez înalt .
Volumul mare de demol ri necesare, preg tirea costisitoare inginereasc i re eaua
stradal slab format n-a permis realizarea proiectului în termenii prev zu i de planul
general.

4
Situa ia privind transportul de m rfuri în anuarele statistice este reflectat doar par ial.
În transportul de m rfuri sunt antrena i agen i economici i persoane fizice. Primii
activeaz în baza statutelor întreprinderilor, iar persoanele fizice în majoritate în baz
patentei de întreprinz tor. Num rul agen ilor economici prestatori de servicii de transport
auto în municipiu în anul 2001 se cifra la cca. 305 (cu 100 agen i mai mul i ca în anul
1998), care au înregistrat o cifr de afaceri de 432 mln lei (de 2,2 ori mai mare în
compara ie cu anul 1998).

La data de 1 iulie 2001 în municipiu erau înregistrate 134 de patente de întreprinz tor cu
genul de activitate transportul auto de m rfuri. Totodat , în domeniu sunt prestate servicii
ilegale de transport, efectuate de persoanele fizice. În proprietatea personal a popula iei
din municipiul Chi in u în anul 2001 se aflau 7,4 mii autocamioane, num rul lor în
ultimii trei ani crescând de 1,8 ori. Indicatorii activit ii persoanelor fizice în baza patentei
de întreprinz tor nu este reflectat în rapoartele oficiale.

Conform Planului general de dezvoltare a municipiului Chi in u în perioada 2000-2010 i

a Schemei de transport a ora ului Chi in u, în baza cercet rilor i calculelor ulterioare, a
fost stabilit parcursul de m rfuri pentru ora ul Chi in u pentru prima etap i pentru
perioada final .

Volumul transporturilor a fost determinat pe trei categorii de m rfuri: m rfuri industriale,

materiale de construc ii, m rfuri de larg consum.

Conform planului general de dezvoltare volumul specific al transportului de m rfuri

pentru un locuitor în prima tran trebuia s constituie 51,4 t, iar volumul m rfurilor
transportate 43 mln tone. Efectivul de automobile necesar pentru efectuarea acestui volum
de transport constituie 15,7 mii unit i. Reie ind din parametrii planului general, în anul
2001 volumele de m rfuri transportate se aprecia la 40 mln tone, iar efectivul necesar de
automobile la capacitatea de înc rcare 4-5 tone - 14,5 mii automobile. Conform datelor
statistice în anul 2001 în municipiu erau înregistrate 13,9 mii autocamioane, ceea ce
corespunde nivelului planificat.

Ansamblul leg turilor de transport economice externe ale municipiului se asigur prin
re eaua destul de dens de drumuri auto de diferite destina ii economice i de diferite
categorii tehnice. Magistrala cu destina ia interna ional Brest-Chi in u-Odesa (M-14)
este una dintre cele mai mari magistrale a p r ii europene de est. Ea asigur leg turile de
transport a trei state Belarus, Moldova i Ucraina, având ie ire în Europa Central ,
precum i leg turile între centrele principale ale republicii - Chi in u, B l i, Tighina i
Tiraspol.

Autostrada Chi in u–Dub sari-Poltava (M-21) traverseaz teritoriile Federa iei Ruse,
Ucrainei i Moldovei. Continuare a acestei magistrale este traseul Chi in u-Leu eni cu
ie ire în România.

Autostrada cu destina ie interna ional Chi in u-Soroca–Ucraina (M-2) traverseaz partea

de nord a republicii de la est spre vest prin teritoriile mai multor jude e ale republicii.

Magistrala Chi in u–Basarabeasca (R-3) asigur leg tura ora ului Chi in u cu unit ile
teritorial administrative din sudul republicii, traverseaz localit ile Hânce ti, Cimi lia,
Comrat, cu ie ire în Ucraina.

5
Magistrala Chi in u-Giurgiule ti-România (M-3) asigur leg turile municipiului cu
jude ele de sud ale republicii cu ie ire în România i Ucraina.

Tabelul 1-3. Caracteristicile drumurilor auto

Indicatori În limitele jude ului În limitele municipiului
km % km %
Lungimea total , inclusiv 439,5 100 142,6 100
Interna ionale 255,5 58,1 51 35,8
Na ionale 140,9 32,1 48,5 34,0
Locale 43,1 9,8 43,1 30,2
Densitatea, km/100 km2 12,9 25,8
Sursa: Departamentul transport public i c i de comunica ii

Re eaua de drumuri auto cu destina ie public din municipiul Chi in u se caracterizeaz

prin urm toarele neajunsuri:

• Necorespunderea categoriei tehnice a unor drumuri cerin elor normative

• Lipsa centurii de ocolire în jurul ora ului Chi in u conduce la aglomerarea
str zilor ora ului cu mijloacele de transport tranzit, ce nu in de activitatea
ora ului. Necesitatea unui asemenea drum, corespunde cerin elor
documentelor normative în cazul situa iilor excep ionale
• Supraaglomerarea unor intr ri în ora necesit reorganizarea corespunz toare a
re elei stradale în interiorul ora ului.

Planul general de dezvoltare al ora ului, prevedea reconstruc ia i construc ia unor

sectoare de drumuri auto de clas înalt i aducerea parametrilor autostr zilor în
corespundere cu volumele de trafic pronosticate. M surile principale prev zute pentru
prima tran la acest capitol au fost în mare m sur îndeplinite. În acela i timp nu s-a
realizat:

• Construc ia centurii de ocolire a ora ului Chi in u dup normele primei

categorii pân la intersec ia cu traseul Chi in u - Rezeni - Cimi lia
• Continuarea reconstruc iei i construc iei drumurilor în alte sectoare.

Planul general, pentru perspectiv , prevedea str mutarea sectorului de traseu Chi in u -
Dub sari – Poltava dup hotarul vestic al bazinului de p strare a apelor din Ghidighici, în
apropierea ora ului Str eni. Aceast prevedere se motiveaz prin necesitatea str mut rii
traseului ce prezint un rol important în re eaua de transport a republicii din zona
posibilelor mari distrugeri (în conformitate cu cerin ele NRS II-10-74 ITM AC). Pe de
alt parte, în conformitate cu hot rârile de dezvoltare a construc iei ora ului spre vest, în
direc ia bazinului de acumulare a apelor din Ghidighici, traseul existent cu timpul se va
afla în interiorul ora ului. Noua magistral poate fi proiect luând în considerare traseele
existente, de exemplu: Ivancea-Peresecina-Tele ova-Greble ti-Zubre ti-Bucov .a.

Planul general recomanda construirea traseului auto de-a lungul litoralului de nord a
bazinului de acumulare a apelor Ghidighici – prelungire a automagistralei urbane de
vitez înalt . Aceasta ar permite utilizarea în mai mare m sur a acestui litoral pentru
odihn i agrement.

1.1.2 Re eaua stradal

6
În ora ul Chi in u, re eaua stradal istoric s-a format pe schema radial , conform c reia
centrul se leag de periferii prin câteva magistrale. Principalii indicatori care
caracterizeaz re eaua stradal sunt:

• Lungimea str zilor i drumurilor în limitele teritoriilor amenajate constituie

481,3 km, din care 225,3 km (46,8%) sunt atribuite la categoria de str zi
magistrale de importan or eneasc i de sector
• Densitatea liniar a str zilor, drumurilor, trecerilor etc., în raport cu teritoriul
valorificat constituie 4,27 km/km2, a magistralelor 1,99 km/km2
• Suprafa a ocupat de str zi constituie 13,3 km2, de magistrale 8,56 km2
• Str zile i drumurile ocup 11,8% din teritoriul valorificat al urbei, ceea ce
este sub nivelul optimal
• Magistralele ocup 7,6% din teritoriul valorificat al urbei.

În ultimii ani au fost reconstruite un ir de magistrale de importan major în sistemul de

transport al ora ului: str zile Ciuflea, Ismail, Ceucari etc. Cu toate acestea, nesatisfacerea
cronic a necesit ilor ora ului în construc ia drumurilor, agravat de cre terea
considerabil a num rului de autoturisme, a condus la faptul c circa 30% din magistrale
i intersec ii de transport, în special în partea central a ora ului, sunt exploatate la limit ,
capacitatea de trafic fiind dep it de 1,5-2 ori. În principal aceasta se refer la bulevardul
tefan cel Mare, bulevardul Gagarin, strada Bucure ti, strada Creang , bulevardul
Rena terii etc. Situa ia creat este condi ionat de faptul c pe parcursul anilor nu au fost
construite, conform prevederilor planului general, un ir de magistrale pentru asigurarea
leg turilor optimale între sectoarele ora ului a a ca bulevardul Cantemir, strada Ismail,
etc. Problema mic or rii traficului de circula ie pe bulevardul tefan cel Mare este
condi ionat de construc ia bulevardului Cantemir, acesta din urm necesitând volume
mari de demol ri i necesit i considerabile de investi ii capitale. Din lipsa arterelor de
comunicare între partea dreapt i stânga a râului Bîc, str zile Pu kin, B nulescu Bodoni
i Ismail sunt supraaglomerate de cca. 2 ori. De asemenea, func ionarea re elei stradale
depinde de organizarea parcajelor, din lipsa c rora în prezent, este ocupat partea
carosabil a str zilor de transportul ce sta ioneaz . Aceste m suri nu au fost realizate din
motivul costului considerabil al construc iilor acestor magistrale, de necesitatea edific rii
construc iilor artificiale costisitoare, de volumul mare al demol rilor etc.

În condi iile schemei radiale existente i a lipsei arterelor de leg tur între periferii,
fluxurile de transport între ele trec prin centrul ora ului. În urma cercet rilor efectuate s-a
constatat c circa 50% din mijloacele de transport traverseaz centrul ora ului în regim
tranzit. În acest scop sunt utilizate str zile din centrul ora ului (Columna, Alexandru cel
Bun, Tighina, Alecsandri etc.), parametrii c rora nu corespund acestor fluxuri i nu sunt
de clasa respectiv . Conform normelor NRS II 60-75, l imea medie a magistralelor din
centru trebuie s fie de 49 m, cea real fiind de 35,6 m, adic de 1,4 ori mai îngust .
Normativul l imii p r ii carosabile este de 15 m (câte patru benzi de circula ie în ambele
sensuri), iar în realitate constituie 12,7 m. Astfel de situa ii se întâlnesc în special în
sectoarele vechi ale ora ului.

Re eaua stradal a ora ului se caracterizeaz prin nivel înalt de amenajare. Circa 90,8%
din str zi i 100% din magistrale sunt cu îmbr c minte rigid , în principal din beton
asfaltat i beton. Cu toate acestea calitatea lor nu poate fi considerat satisf c toare, din
motivul utiliz rii materialelor de construc ie locale – pietri ul de calcar, care nu
corespunde cerin elor normative de durabilitate i rezisten la temperaturi joase. În
consecin str zile i drumurile se deterioreaz frecvent necesitând repara ii esen iale.

7
În ultimii ani gra ie construc iilor unor magistrale noi se manifest tendin a de
transformare a schemei „radiale” în cea „radial – inelar ”, care este mai eficient .

Reie ind din prevederile Planului general de dezvoltare se poate men iona, c actualmente
lungimea magistralelor este cu 20-25% mai mic decât cea prev zut . Unele din cauze ale
acestei situa ii sunt:

• Nevalorificarea noilor teritorii

• Lipsa mijloacelor financiare
• Necesitatea edific rii construc iilor artificiale costisitoare i a demol rilor
• Lipsa bazei de construc ii corespunz toare.

Re eaua stradal existent necesit efectuarea m surilor pentru m rirea capacit ii de

trafic, asigurarea securit ii ecologice, construc ia noilor magistrale, pasajelor subterane,
estacadelor, nodurilor de transport. De asemenea, este actual necesitatea implement rii
unui sistem modern de dirijare a circula iei rutiere care asigur o mai mare securitate a
circula iei i capacitate de trafic a str zilor.

1.1.3 Transportul urban de pasageri

Sistemul de transport urban al municipiului Chi in u este orientat spre asigurarea

dezvolt rii prioritare a transportului public. Pe parcursul unei perioade îndelungate
transportul pasagerilor se efectua cu dou tipuri de transport: autobuze i troleibuze. Din
cauza problemelor de finan are a transportului municipal în re eaua rutier de transport
public s-au operat modific ri semnificative, orientate spre men inerea nivelului
satisf c tor de deservire, în condi iile de mic orare a num rului de vehicule disponibile.
Situa ia creat a impus închiderea unui num r de rute, in principal de autobuze i crearea
rutelor deservite de microbuze. În ultimii ani a sporit considerabil rolul microbuzelor
particulare la efectuarea transportului public de pasageri, care practic s-a transformat în al
treilea tip de transport urban. Un rol nesemnificativ în transportul urban de pasageri îi
revine serviciului taxi.

O cauz care influen eaz negativ activitatea întreprinderilor de transport municipal este
nivelul excesiv de automobilizare în raport cu capacit ile re elei stradale, care creeaz
dificult i transportului public, în special în orele de vârf. Astfel se submineaz activitatea
transportului public, apare o barier psihologic a popula iei, se agraveaz problemele
ecologice i de protec ie a mediului ambiant, de organizare, de dirijare i de siguran a
circula iei rutiere urbane.

În prezent re eaua de transport public se constituie din 121 rute, inclusiv:

• rute de troleibuz - 26
• rute de autobuz - 32
• rute de maxi-taxi - 63.

Dup felul traficului se deosebesc:

• 89 rute urbane, din care 26 de troleibuz, 10 de autobuz i 53 de maxi-taxi

• 32 rute suburbane, inclusiv 22 de autobuz i 10 de maxi-taxi.

8
Lungimea total a re elei de troleibuze este de 518,4 km, m rindu-se în compara ie cu
anul 1998 cu 136 km prin deschiderea noilor rute la Ceucari i Durle ti. Lungimea medie
a rutelor este de cca. 20 km. Cele mai optimale rute cu durata de parcurgere de
aproximativ 1 or sunt considerate rutele 16, 18, 23 i 24. Timpul mediu de parcurgere a
rutelor este de cca. 70 minute. Viteza medie de exploatare este de cca. 17,2 km/h. În
compara ie cu viteza de exploatare a autobuzelor viteza medie de exploatare a
troleibuzelor este mai mic cu 2,2 km/h. Viteza de exploatare este mai mare la rutele de
comunicare între raioanele periferice, care nu intersecteaz centrul ora ului. Rutele
realizate prin centrul ora ului au viteza de exploatare cu cca. 2 km/h mai mic decât
viteza medie de exploatare. Cinci rute func ioneaz numai în zile de lucru. Traficul este
asigurat în zile de lucru de 280 de troleibuze i în zilele de odihn de 201 troleibuze.
Num rul mediu de vehicule la rut este de 10-11, media frecven ei de circula ie este de
9,6 vehicule pe or în zilele de lucru. Conform Concep iei de dezvoltare a complexului de
transport public municipal transportul electric este stabilit ca prioritate strategic , fiind cel
mai eficient mijloc de transport i cu nivelul cel mai mic de poluare a mediului ambiant.

Unic prestator de servicii de transportare a pasagerilor în re eaua de troleibuze a

transportului public este întreprinderea municipal „Regia Transport Electric Chi in u”.
Concomitent întreprinderea deserve te o rut de maxi-taxi cu 29 de ma ini de tipul RAF.

Întreprinderea municipal „Parcul urban de autobuze” presteaz servicii de transportare a

pasagerilor în re eaua de autobuze a transportului public. Re eaua de autobuze se
constituie din 32 rute, inclusiv 10 rute urbane i 22 rute suburbane. Lungimea total a
re elei de autobuze este de 241,7 km, având în ultimii ani o tendin de descre tere.
Lungimea medie a rutelor urbane este de cca. 24,2 km. Timpul mediu de parcurgere a
rutelor urbane este de aproximativ 74 minute. Media vitezei de exploatare este de cca.
19,4 km/h. Viteza de deplasare este mai mare la rutele de leg tur între sectoarele
periferice ale ora ului. În prezent toate rutele urbane sunt obi nuite (pân în luna martie
2002 existau rute de tip expres i rapid). O rut func ioneaz numai în zilele de odihn .
Traficul urban este asigurat în zile de lucru de 35 de autobuze i de 26 de autobuze în
zilele de odihn . Num rul mediu de autobuze la rut este de 4,3 ma ini, media frecven ei
de circula ie este de 3,2 vehicule pe or în zilele de lucru.

Rutele suburbane de autobuz asigur deplas rile popula iei între localit ile suburbane din
componen a municipiului i ora ul Chi in u. Toate rutele suburbane sunt de tip obi nuit.
Lungimea total a re elei suburbane de autobuze este de 731,8 km. Lungimea medie a
unei rute suburbane constituie 31,8 km. Timpul mediu de parcurgere a rutelor este de
aproximativ 88 minute. Media vitezei de exploatare este de cca. 21,2 km/h i este cu 2
km/h mai mare decât viteza rutelor urbane. Media intervalului de circula ie în orele de
vârf constituie cca. 50 minute. Traficul suburban în zilele de lucru este asigurat de 54
autobuze, în zilele de odihn de 38 autobuze. În total întreprinderea în zilele de lucru
asigur transportul public municipal cu 87 de autobuze proprii i 6 arendate, care
efectueaz în total 443 de curse, în zilele de odihn cu 64 unit i de transport proprii i 3
arendate (în total efectuându-se 351 de curse). Pentru transportul cu autobuze Concep ia
de dezvoltare a complexului de transport public stabile te ridicarea nivelului de
rentabilitate, atragerea investi iilor private, trecerea Parcului Urban de Autobuze la
autogestiune i autofinan are.

Cererea de transport de pasageri în ora este acoperit cu ajutorul transportului privat.

Microbuzele transport pasageri pe 53 de rute urbane i 10 rute suburbane, în principal pe
rutele stabilite pentru autobuze i troleibuze (60%). Rutele de microbuze sunt

9
administrate de societ i private licen iate în domeniu, în baz de concurs. Transportul cu
microbuze se eviden iaz prin indicatori superiori de vitez de comunicare i confort de
deservire (preluând unele func ii ale serviciului de taxi). Pe lâng avantajul evident,
transportul cu microbuze nu este lipsit de neajunsuri. În primul rând microbuzele dispun
de o capacitate de transportare redus . Plus la aceasta, ele împiedic func ionarea altor
tipuri de transport public, în special în zona sta iilor, au un impact negativ asupra
mediului ambiant al ora ului, reduc capacit ile de trafic a str zilor i securitatea
circula iei rutiere. Concep ia de dezvoltare a complexului de transport public pentru
microbuze stabile te deservirea microraioanelor i cartierelor greu accesibile de alte tipuri
de transport public, limitarea num rului de ma ini pe rutele unde circul troleibuze i
autobuze, sus inerea i promovarea companiilor private în transport.

Necorespunderea capacit ii de transportare a unor rute ale transportului public fluxurilor

efective de pasageri condi ioneaz apari ia intervalelor de circula ie inadmisibil de mici în
orele de „vârf”, supraînc rcarea unit ilor de transport, care atinge 8-10 c l tori pe 1m2 de
suprafa liber în autobuz sau troleibuz i, ca urmare, deservirea nesatisf c toare a
popula iei cât i condi ii dificile de exploatare a unit ilor de transport.

Administrarea transportului public este executat de Departamentul transport public i c i

de comunica ie al Prim riei municipiului Chi in u. Dirijarea operativ i controlul este
efectuat de c tre dispeceratele fiec rui operator separat, care nici nu au o baz
regulamentar de conlucrare. Prestarea serviciilor de pasageri de c tre întreprinderile
municipale este reglementat prin statutele întreprinderilor, deciziile Consiliului
municipal i de Prim ria municipiului Chi in u, alte acte normative. La moment lipsesc
contracte bilaterale a întreprinderilor municipale de transport cu Prim ria, care ar stabili
principiile i mecanismele de conlucrare eficient financiar-economic .

Politica tarifar în transportul public, promovat de c tre Consiliul Municipal, are un

caracter preponderent social în detrimentul intereselor economice ale întreprinderilor
municipale de transport. Actualmente sunt elibera i de plata pentru c l torie în transportul
public municipal (autobuze i troleibuze) urm toarele categorii ale popula iei: (1) invalizii
de gradul I i II, (2) copiii invalizi, (3) persoanele care înso esc un invalid, (4) pensionarii,
în cazul în care se dezic benevol de compensa ia nominative, (5) colaboratorii poli iei, (6)
pensionarii din rândul ministerelor de for . Conform deciziilor Consiliului municipal
întreprinderilor trebuie s li se compenseze cheltuielile suportate la transportarea
persoanelor eliberate de plat , reie ind din num rul stabilit de 50 c l torii lunare pentru o
persoan . Volumul acestor compensa ii constituie peste 50 mln lei. Conform estim rilor
speciali tilor, valoarea compensa iilor este diminuat anul cu cca. 25-35%, atât în urma
neacoperirii costurilor, cât i în urma neincluderii tuturor c l toriilor cu înlesniri în
calcul. Pierderile suportate i datoriile mari acumulate fa de principalii furnizori au adus
ambele întreprinderi municipale de transport public în pragul falimentului.

10
 Figura 1-2
Dinamica transportului de pasageri, mln

400
350
2,8 69,6
300 20,4
38,5 60,3
74
250 40 17,7 microbuze
29,5 19,2
200 19,3 20,6 autobuze
78
150 276,7 17,7 troleibuze
265,4 236 247,5 219,6
100 216,5
126,7
50
0
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Sursa: Departamentul transport public i c i de comunica ie

Tabelul 1-4 Indicii transportului de pasageri, anul 2001

Indicii Total Troleibuz Autobus Microbuz
Volumul anual de transport ri, mln. 222,4 126,7 17,7 78
Repartizarea transport rilor dup tipul de transport, % 100% 57% 8% 35%
Num rul rutelor, unit i 121 26 32 63
Parcul unit ilor de transport în inventar, unit i 2202 371 181 1650
Num rul unit ilor de transport pe rute, unit i 1917 280 87 1550
Coeficientul de utilizare a parcului 0,87 0,75 0,48 0,94
Sursa: Departamentul transport public i c i de comunica ie

Datele care reflect activitatea transportului urban de c l tori denot :

• În ultimii ani volumul transportului urban de pasageri a oscilat între 275 i

364 mln pasageri. O reducere mai considerabil s-a înregistrat în anul 2001,
(cu 28% fa de anul 1995) i constituie 222,4 mln pasageri. Cea mai mare
cre tere a înregistrat transportul pasagerilor cu microbuze, care s-a m rit în
anul 2001 în compara ie cu 1996 de 3,8 ori. Concomitent, volumul
transportului urban cu troleibuze i autobuze s-a mic orat de cca. 2 ori,
cifrându-se la 126,7 mln. pasageri la troleibuze i 17,7 mln. pasageri la
autobuze.
• Transportul electric continu s de in ponderea principal în transportul
public, de i are tendin a de descre tere, de la cota de 86% în anul 1995 pân la
57% în anul 2001
• Implicarea activ a microbuzelor în procesul de transportare a pasagerilor, în
condi iile reducerii investi iilor capitale în transportul public, a condus la
reducerea efectivului de autobuze la linie al Parcului urban i la lichidarea
unor rute. Ca urmare, lungimea liniilor de autobuz în ora s-a redus de 1,4 ori
fa de anul 1983 (anul ini ial al planului general), iar volumul transportului cu
autobuze – de 8,2 ori.
• Microbuzele se situeaz pe al doilea loc dup volumul de pasageri transporta i,
dup troleibuze i pe primul loc dup eficien a activit ii
• Volumul de transport de pasageri realizat de microbuze în anul 2001 este
estimat la cca. 78,0 mln. pasageri, ceea ce dep e te de 4 ori volumul
transportului de pasageri cu autobuze.

11
Insuficien a leg turilor între raioanele periferice a condus la concentrarea unor fluxuri
excesive de transport public pe sectoarele limitate ale re elei stradale aferente centrului
ora ului i nemijlocit pe arterele centrale (bd. Gagarin, bd. tefan cel Mare, bd.
Rena terii, str. Creang .a.), ceea ce, la rândul s u, condi ioneaz un coeficient rutier
considerabil (raportul dintre lungimea rutei i lungimea re elei), ce înregistreaz valori de
3,5 – 3,7. Conform cercet rilor s-a constatat, c fluxurile maximale de pasageri apar pe
sectoarele re elei stradale bd. Gagarin, bd. tefan cel Mare, bd. Rena terii, str. Creang
.a. Aici se concentreaz 15-20 de rute ale transportului public. Conform m sur rilor, în
orele matinale de „vârf” pe bd. Gagarin circul circa 200 unit i de transport într-o
singur direc ie, ceea ce dep e te considerabil capacit ile de trafic ale sta iilor
transportului public. Bulevardul Gagarin în zona g rii feroviare efectiv s-a transformat
într-un continuu punct de sta ionare. Asemenea situa ii se observ i pe alte sectoare ale
re elei.

Serviciile de transport taxi erau efectuate de întreprinderea municipal “Parcul de

taximetre Chi in u”, care de inea rolul de monopolist în domeniul transporturilor
taximetrice. În 1995 se formeaz SA “Taxi-Service”, care dispune de înc peri
specializate, locuri de parcare pentru 750 de autoturisme, înc peri pentru efectuarea
repara iilor i deservirea tehnic , dotate cu utilaj i echipament necesar pentru deservirea
auto la nivel înalt. SA “Taxi-Service” dispune de 78 autoturisme i 45 microbuze. Pe
parcursul anilor 1997-2001 efectivul de autoturisme a fost completat cu: autoturisme-taxi
– 66 unit i; microbuze pentru efectuarea transportului de pasageri pe rute – 49 unit i.

Actualmente pe pia a transporturilor-taxi opereaz 12 agen i economici, întreprinderea

municipal specializat pierzând rolul de monopolist în domeniu. Majoritatea agen ilor nu
dispun de unit i de transport, cu excep ia: SA “Taxi-Service”, “Aeroport-Taxi” SRL,
“Smirtrans” SRL, „Avida” SRL. Restul firmelor acord servicii intermediare de
informare, asigurând primirea comenzilor de la c l tori i repartizarea acestora firmelor i
persoanelor fizice, de in tori de mijloace de transport.

Legisla ia în vigoare permite efectuarea activit ii taximetrice în baza patentei. Conform

informa iei Inspectoratului Fiscal Principal de Stat în aceast form activeaz circa 800 de
taximetri ti. Totodat , conform estim rilor exper ilor, num rul persoanelor ce acord
servicii de taximetrice în mod ilicit dep e te cifra de 1000.

În prevederile Planului general de dezvoltare i a Schemei de dezvoltare a transportului

public municipal, luând în considerare condi iile specifice ale Chi in ului, este indicat
implementarea unui nou tip de transport, care dispune de o capacitate mai înalt . Acest tip
de transport este tramvaiul. De men ionat c implementarea acestui tip de transport public
necesit construc ia i reconstruc ia multor str zi învecinate liniei de tramvai cu
rezervarea în profilul transversal al str zilor a unei fâ ii pentru construc ia liniei de
tramvai, reconstruirea edificiilor artificiale, neprev zute pentru tramvai, construc ia
liniilor de tramvai i a utilit ilor legate de exploatarea tramvaiului, a depoului etc. De
asemenea, argumentarea tramvaiului ca mijloc poten ial de transport public a avut loc în
baza anumitor premise, precum num rul popula iei de un milion de locuitori, extinderea
ora ului pe noi teritorii, etc. Argumentarea tramvaiului trebuie reexaminat .

1.1.4 Mijloace de transport auto, parc ri i parcaje

Conform datelor statistice în ultimii patru ani (1998-2001), num rul mijloacelor de
transport în municipiu a crescut de la 91,0 mii unit i la 124,0 mii unit i, majorându-se
de 1,4 ori. Num rul autoturismelor s-a majorat de 1,42 ori i a constituit la sfâr itul

12
perioadei 99,6 mii unit i, ceea ce constituie 80% din efectivul mijloacelor de transport.
Aceast cre tere a avut loc preponderent pe seama transportului particular al cet enilor,
pe când num rul mijloacele de transport din proprietatea statului, s-au redus cu 12,5%.

Figura 1-3
Dinamica i structura mijloace de transport, unit i

100

80

60

40

20

0
1998 1999 2000 2001
autoturisme 70,446 80,431 84,32 99,639
autobuze 4,868 6,1 5,866 7,729
autocamioane 11,974 12,672 13,018 13,857
cu destinatie speciala 3,671 3,243 3,06 2,907

Sursa: Chi in u în cifre, anuar statistic 2001

În anul 2001 în proprietatea cet enilor se aflau 110,2 mii unit i de transport sau 88,8%,
din care autoturisme – 96,6 mii unit i, autocamioane – 7,4 mii unit i, autobuze – 6,2 mii
unit i.

Nivelul dot rii popula iei cu autoturisme, reie ind din num rul popula iei de 778,8 mii
persoane, constituie 127,9 autoturisme/1000 locuitori, din care 124,0 unit i/1000
locuitori sunt automobile în proprietate personal , 4 un./1000 locuitori – autoturisme din
proprietate departamental , taxi etc.

Conform prevederilor planului general de dezvoltare a municipiului la finele primei etape,

anul 2000, acest indicator era prev zut la nivelul de 60 unit i/1000 locuitori, inclusiv
52,0 unit i/1000 locuitori, autoturisme individuale i 8 unit i/1000 locuitori autoturisme
în proprietate departamental , taxi, etc. Prin urmare, nivelul actual al acestui indicator
dep e te nivelul stabilit de aproape dou ori. Men inerea acestui ritm de
„automobilizare” a popula iei, în medie 11,4 unit i/1000 locuitori în an, necesit
reorganizarea i extinderea re elei stradale. Re eaua stradal existent nu va putea deservi
fluxurile de transport ap rute.

O problem de importan major în municipiu este insuficien a locurilor de parcare i

parcaje pentru mijloacele de transport individual. Din prevederile planului de dezvoltare
la prima etap trebuiau s existe 8,6 mii locuri de parcare pentru ma ini. Dac lu m în
calcul tipurile de locuri de p strare (parc rile auto i garajele cu un nivel), pentru
asigurarea necesit ilor ora ului cu locuri de parcare la prima etap erau necesare 42,5 ha
de teren. Desigur, în condi iile existente, realizarea acestei prevederi este inadmisibil . În
prezent în municipiu sunt luate la eviden 172 parc ri auto cu capacitatea de 26,2 mii
locuri. Din experien a existent a construc iilor i a exploat rii garajelor i a parc rilor se
pot trage urm toarele concluzii:

13
 • Cooperativele de construc ie a garajelor, ce se afl în subordonarea deferitor
departamente i persoane particulare, efectuau în unele cazuri construc iile în
lipsa autoriza iilor i a proiectelor
• Construc ia garajelor i a parc rilor deseori se efectua pe teritorii, destinate
amplas rii blocurilor locative i a obiectelor de menire social-cultural , în
unele cazuri f r respectarea prevederilor sanitare i ecologice
• În urma utiliz rii nera ionale a terenurilor, suprafa a specific pentru un loc-
ma in dep e te normativul de 1,5 – 2,0 ori
• Nivelul de amenajare a teritoriului este redus
• Terenurile pentru construc ia garajelor se distribuie f r a lua în considerare
locul de trai al proprietarilor. În consecin proprietarii unor garaje sunt impu i
s p streze perioade îndelungate autoturismele în curte, strad , sau s ocupe
locuri suplimentare la parc rile cu plat din vecin tate, iar garajele servesc în
calitate de depozit pentru p strarea produselor agricole i a lucrurilor casnice.

La data de 01.07.2001 în municipiul Chi in u func ionau 56 parcaje, dintre care 24 erau
administrate de Departamentul Transport Public i C i de Comunica ie al Prim riei
municipiului Chi in u. În conformitate cu hot rârea Guvernului din 12 noiembrie 2002,
care a interzis organizarea parcajelor pe partea carosabil a str zilor, problema în centrul
ora ului a devenit i mai acut . În municipiu practic lipsesc parcajele în apropierea
obiectelor administrativ-sociale. În consecin autoturismele se parcheaz în locuri
neprev zute, ce creeaz dificult i pietonilor.

Una din c ile de solu ionare a acestei probleme poate fi construc ia garajelor în multe
nivele, a garajelor i parc rilor subterane. În municipiu exist deja experien de astfel de
parc ri. Pe strada Calea Ie ilor func ioneaz parcarea cu multe nivele a întreprinderii
“Taxi-Service” S.A., cu 280 de locuri, care dispune de sp l torie, sta ie de deservire
tehnic . Parc ri similare apar in Guvernului, Parlamentului i Ministerului Agriculturii.
Prima parcare privat , cu o capacitatea de 300 locuri, se construie te de o companie
str in pe strada V. Pârc lab. Este expus investitorilor propunerea construc iei unei
parc ri cu treceri subterane i centru comercial în pia a Marii Adun ri Na ionale.
Utilizarea intensiv în acest scop a „terenurilor neatractive”, ar permite reducerea
necesarului de terenuri pentru dezvoltarea sistemului de p strare a mijloacelor de
transport individual.

Aducerea activit ii parcajelor existente în conformitate cu legisla ia i Regulamentele

privind parcajele i parc rile în municipiul Chi in u (marcarea locurilor de sta ionare,
amenajarea, asfaltarea, dotarea cu dispozitive de încasare a banilor) va ameliora situa ia în
transportul urban i va da posibilitatea de a spori veniturile în bugetul local.

1.1.5 Deservirea tehnic a unit ilor de transport

Sistemul de deservire tehnic a unit ilor de transport include sta iile de deservire tehnic ,
sta iile de alimentare cu produse petroliere i gaze, sp l toriile.

Deservirea tehnic i repara ia mijloacelor de transport individual actualmente se

efectueaz de o re ea de sta ii specializate în efectuarea repara iilor anumitor tipuri de
automobile sau anumitor tipuri de lucr ri. Conform datelor existente, în Chi in u
func ioneaz mai mult de 80 sta ii de deservire tehnic de diferite capacit i, ce apar in
diferitor firme i persoanelor particulare. Ele sunt plasate în diverse sectoare ale ora ului
i municipiului.

14
Actualmente în municipiul Chi in u func ioneaz cca. 81 de sta ii de alimentare cu
produse petroliere de diferite capacit i. În ora sunt amplasate 76 sta ii, inclusiv 10 sta ii
- în zona central a ora ului. Majoritatea sta iilor de alimentare sunt orientate la realizarea
a 3-4 produse (benzina i motorin ), cinci sta ii realizeaz i gaze lichefiate. Majoritatea
sta iilor de alimentare apar in companiilor „Lukoil-Moldova”, „Tirex-Petrol”, „Petrom-
Moldova”, „Valiexchimp”, „Vero-Nadina” i „Mabanaft”.

În ora ul Chi in u sunt amplasate cca. 15 sta ii de alimentare cu gaze lichefiate. În

municipiu func ioneaz o singur sta ie de alimentare cu gaz din re eaua municipal de
gaze naturale.

În anul 1999 institutul „Urbanproiect” a elaborat „Schema de amplasare a sta iilor de

alimentare în municipiul Chi in u.” Actualmente în stadiu de construc ie se afl 7 sta ii
de alimentare, din care 6 – pentru realizarea produselor petroliere i una pentru realizarea
gazului lichefiat. În etap de elaborare a proiectului se afl înc 31 unit i de alimentare,
inclusiv 8 din ele în partea central a ora ului. În urma realiz rii acestui proiect problema
aliment rii cu combustibil a automobilelor va fi solu ionat definitiv.

În municipiu func ioneaz 32 de sp l torii a automobilelor, amplasate în diverse zone ale

ora ului i care apar in, în principal, sectorului privat. În schema elaborat de
Departamentul de Arhitectur i Urbanism de amplasare a sp l toriilor auto, în
municipiul Chi in u se prevede construc ia a înc 51 sp l torii, din care 8 sp l torii deja
se construiesc, 10 – se proiecteaz i 41 se prev d a fi construite în perspectiv .
Realizarea acestor obiective va permite asigurarea deservirii întregului parc de
automobile existent.

1.1.6 Concluzii

Avantaje
• Asigurarea leg turii feroviare, aeriene i
de drumuri auto ale ora ului cu centrele
republicane i din rile str ine
• Densitate înalt a re elei de drumuri auto
cu destina ie general
• Divizarea deservirii pasagerilor locali i
interurbani la sta ia feroviar
• Efectuarea reconstruc iei str zilor conform
planului general
• P strarea coridoarelor corespunz toare,
pentru extinderea drumurilor în
perspectiv
• Existen a rezervelor în profil transversal
pentru extinderea p r ii carosabile
• Dezvoltarea prioritar a transportului
electric
• Atragerea investi iilor private în transportul
public (autobuze, microbuze)
Dezavantaje
• Lipsa centurilor de ocolire în jurul ora ului
Chi in u
• Necorespunderea parametrilor unor
por iuni de drumuri auto exterioare
intensit ii circula iei i categoriei stabilite
• Capacitate limitat i calitate joas a
deservirii pasagerilor la gara auto central
• P strarea intersec iei de cale ferat în
zona industrial la acela i nivel cu strada
Ismail
• Lipsa studiilor privind fluxurile de pasageri
i de m rfuri
• Supraaglomerarea în orele de vârf a
str zilor, în special în centrul ora ului
• Stoparea construc iei str zilor i a
drumurilor, inclusiv a celor ce formeaz
inelul magistral or enesc
• Posibilit i reduse de comunicare între
sectoarele din partea dreapta i stâng a
râului Bâc
• Lipsa parcajelor pentru transport
• Situa ia economico-financiar falimentar
a întreprinderilor municipale de transport
public
• Politica populist tarifar promovat de
Prim rie i Consiliul Municipal

15
 Avantaje
Oportunit i Constrângeri
• Aducerea în corespundere a parametrilor
unor por iuni de drumuri cu destina ie
general cu fluxul de transport existent i
categoriile de drumuri respective
• Construirea sta iilor auto periferice
orientate la deservirea pasagerilor pe
direc iile respective
• Atragerea investi iilor private în complexul
de transport
• Studiere fluxurilor de transport, inclusiv
determinarea fluxurilor de c l tori
• Trecerea la rela ii contractuale între
Prim rie i operatorii de servicii de
transportare a c l torilor
• Organizarea benzilor speciale pentru
deplasarea transportului public (troleibuz,
autobuz)
• Revenirea la organizarea rutelor de
autobuze expres, rapid, etc.
• Organizarea separat a sta iilor pentru
microbuze în zonele cu trafic intens
• Construc ia parcajelor cu multe nivele
• Studierea introducerii celui de al patrulea
tip de transport - tramvaiul
Dezavantaje
• Lipsa tehnologilor moderne la achitarea
pl ii pentru c l torie
• Lipsa unui dispecerat unic de coordonare
i dirijare a activit ii transportului urban
• Condi ii dificile de circula ie
• Costuri considerabile pentru construc ia
drumurilor externe i interne
• Lipsa bazei de construc ie
corespunz toare
• Privatizarea terenurilor
• Imposibilitatea extinderii g rii auto
centrale
• Posibilit i reduse de finan are ale
bugetului municipal
• Lipsa unui program de stat de dezvoltare a
transportului public urban cu acord ri de
facilit i la achitarea impozitelor, la importul
unit ilor de transport i a pieselor de
rezerv , garan ii de stat la creditele
ob inute
• Lipsa posibilit ii de alimentare cu energie
electric pentru transportul electric direct
de la furnizori
• Ritm accelerat al nivelului de
automobilizare a popula iei

1.2 Amenajarea tehnico-edilitar

1.2.1 Alimentarea cu ap

Aprovizionarea ora ului Chi in u cu ap se efectueaz în principal prin sistem

centralizat, alimentat din dou surse: (1) apele de suprafa ale râului Nistru ca surs de
baz i (2) apele subterane din stratul acvifer din perimetrul ora ului i apele subterane ale
bazinul râului Nistru.

Sta iile de captare a apei de la suprafa râului Nistru sunt amplasate la distan a de 20
km în partea de est a ora ului, în bieful aval al lacului de acumulare Dub sari lâng
ora ul Vadul lui Vod i constau din 2 noduri, primul, construit în anul 1958, cu
capacitatea de 80 mii m.cub/24 ore i al doilea, construit în anul 1971, cu capacitatea de
480 mii m.cub/24 ore.

Transportarea apei în ora din sursa de suprafa a râului se efectueaz prin 2 sisteme:

• sistemul primar – DVC-I, care func ioneaz din 1958 i const din priza de ap cu
sta ia de pompare treapta I, sta ia de tratare, sta ia de pompare treapta II i dou
conducte cu diametrele de 800 mm i 1000 mm. Acest sistem asigur cu ap
consumatorii din ora ul Vadul lui Vod , satele Cruze ti, Tohatin, Bude ti,
Maximovca etc., amplasa i de-a lungul apeductului. Edificiile DVC-I sunt moral
dep ite cu o uzur înaintat . Productivitatea acestui sistem constituie 35-40 mii
m.cub/24 ore, ini ial fiind proiectat la capacitatea de 80 mii m.cub/24 ore.

16
• sistemul secundar, construit în 1970-1980, care const din priza de ap cu capacitatea
de 480 mii m.cub/24 ore, dou apeducte de ap brut cu diametrele de 1200 i 1400
mm (lungimea pân la sta ia de tratare de 14,7 km fiecare) cu capacitatea total de
transportare de 550 mii m.cub/24 ore, sistemul de tratare a apei din ora ul Chi in u cu
capacitatea de 340 mii m.cub/24 ore. Construc iile sistemului secundar au o uzur
înaintat , necesit repara ii capitale i modernizarea procesului de tratare a apei. Sta ia
de clorinare a sistemului de tratare este amplasat în vecin tatea cartierelor locative
ale sectorului Ciocana.

Alimentarea sistemului centralizat a ora ului din sursele subterane se efectueaz din
patru zone: Ialoveni, Ghidighici, Petricani i Boli evsc. Debitul de ap pentru sursele
respective este estimat la 86 mii m.cub/24 ore (dup categoriile A+B). De asemenea, în
anul 1984 a fost construit sursa subteran amplasat pe malul drept al r ului Nistru, cu
capacitatea de 97 mii m.cub/24 ore. La momentul actual priza de ap este conservat i nu
func ioneaz , cauza fiind calitatea joas a apei. Conform estim rilor, rezervele de ap
subteran din bazinul râului Nistru constituie pe malul drept 110,7 mii m.cub/24 ore
(A+B) i pe malul stâng 172,6 mii m.cub/24 ore (A+B+C).

Prizele de ap subteran ale sistemului descentralizat de alimentare cu ap apar in în

principal agen ilor economici i sunt amplasate pe teritoriul ora ului f r respectarea
normelor sanitare. Capacitatea comun a prizelor subterane este estimat la 20-30 mii
m.cub/24 ore. Cre terea num rului de prize de ap subterane se datoreaz în principal
tarifelor exagerate pentru agen ii economici.

Ora ul Chi in u dispune de dou sisteme centralizate de alimentare cu ap potabil i

tehnic . Sistemul de ap potabil este destinat pentru alimentarea popula iei, obiectelor de
menire social-cultural i agen ilor economici. Apa tehnic este destinat pentru
consumul zonei industriale Sîngera, termocentralelor CET-1 i CET-2, sta iilor termice,
întreprinderilor industriale i pentru stropire. Conform datelor proiectului planului general
se preconiza pentru anul 2000 un consum al ora ului de ap potabil de cca. 500 mii
m.cub/24 ore.

Operator unic a serviciilor de alimentare cu ap în ora ul Chi in u este societatea „Ap -

Canal Chi in u” S.A. Prim ria Chi in u este de in toarea pachetului de ac iuni integral al
societ ii.

În perioada 1995-2001 lungimea total a apeductului s-a m rit cu 15% i constituie

1414,9 km, inclusiv apeduct magistral – 310, 4 km, re ele stradale – 682,3 km i re ele de
cartier – 422,2 km. Lungimile re elelor stradale i de cartier s-au m rit considerabil în
urma transmiterii acestora sistemului centralizat de c tre agen ii economici i institu iile
departamentale. Capacitatea stabilit a apeductelor este de cca. 439,7 m.cub/24 ore.

Tabelul 1-5. Dinamica lungimii apeductului centralizat de alimentare cu ap , km

2001 /
Indicatori 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1995, %
Lungimea total a
apeductului 1414,9 1348,3 1342 1324,7 1311,2 1280,8 1230,8 115%
Inclusiv:
conducte magistrale 310,4 309 309 309 309 308,6 300,4 103%
re eaua stradal 682,3 626,3 622,1 609,5 600,1 580,9 541,7 126%
re eaua de cartier 422,2 413 410,9 406,2 402,1 391,3 388,7 109%
Sursa: societatea “Ap -Canal Chi in u” S.A.

17
Re elele sistemului de aprovizionare cu ap sunt uzate la 67%. Apeductele sunt montate,
în principal, din conducte de font i o el f r protec ie anticorosiv . Totodat , este mare
ponderea apeductelor cu durata de exploatare mai mare de 20 de ani. Starea actual
tehnic a apeductului duce la m rirea pierderilor de ap . Nec tînd la renovarea par ial a
conductelor magistrale (130 km, ce constituie 42%), efectuate în perioada anilor 2000-
2002, pierderile de ap sunt mari i constituie pentru anii 2000-2001 respectiv 35% i
42% din volumul apei distribuit în re ea. Aceasta denot starea de uzur înaintat a
re elelor stradale i de cartier.

Sta ia de tratare a sistemului primar este moral i fizic dep it , necesit reconstruire din
nou. Procesul tehnologic de clorinare la sta ia de tratare Chi in u (ermetizarea) nu
corespunde standardelor din punct de vedere al protec iei mediului, în plus este amplasat
în vecin tatea blocurilor de locuit. De asemenea trebuie reutilate dispozitivele de
clorinare a apei la sta iile de pompare.

Tabelul 1-6. Dinamica capt rii, consumului i pierderilor de ap , mln m.cub

2001 /
Indicatori 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1995, %
Captarea 98,8 102,5 141,9 166,8 177,2 180,6 184,9 53%
Livrare re ea 96,0 99,6 138 162,4 172,6 175,2 180,4 53%
Consum 56,1 64,6 95,8 113,7 120,6 120,6 128,5 44%
Pierderi re ea 39,9 35 42,2 48,7 52 54,6 51,9 77%
Sursa: societatea “Ap -Canal Chi in u” S.A.

Pe parcursul anilor 1995-2001 consumul de ap a sc zut permanent, ajungând în anul

2001 la 56,1 mln m.cub, cu un volumul de captare total de 98,8 mln m.cub, ce constituie
36% din capacitatea de proiect al capt rii. Consumul de ap potabil a sc zut pân la 160-
180 mii m.cub/zi în anii 2000-2001. Pierderile în re ea de asemenea sunt în descre tere, în
anul 2001 ele constituind 77% din pierderile anului 1995. Îns ponderea pierderilor din
volumul apei livrate în re ea în 2001 s-a m rit cu 12% în compara ie cu ponderea
pierderilor din 1995 (29%).
Figura 1-4

Consumul i pierderile de ap , mln m.cub

180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
ap industrial 6,7 7,6 7,6 6,7 5,5 4,3 7
agen ii economici 11 10,5 9,7 8,9 7,2 6,6 8,2
institu ii bugetare 17 15,7 13,8 10,9 8 5,8 4,4
popula ia 93,8 86,8 89,5 87,2 75,1 47,9 34,6
pierderi re ia 51,9 54,6 52 48,7 42,2 35 39,9

18
 Sursa: societatea “Ap -Canal Chi in u” S.A.

Consumul de ap livrat popula iei i institu iilor bugetare a sc zut esen ial, în anul 2001 a
constituit respectiv 37% i 26% din consumul anului 1995.

Tabelul 1-7. Consumul de ap pe cap de locuitor

2001/1998,
Indicator 2001 2000 1999 1998 %
Consum lunar, m.cub 4,7 6,4 10,1 11,8 40%
Consum popula ie, l/zi 155 215 335 390 40%
Sursa: societatea “Ap -Canal Chi in u” S.A., Chi in u în cifre, anuar statistic 2001

Media de consum a apei potabile în anul 2001 pentru un locuitor se estimeaz la 155 l/zi
sau 4,7 m.cub/lun . Consumul mediu a sc zut în anul 2001 de 2,5 ori, comparativ cu anul
1995.

Printre cauzele sc derii consumul de ap potabil în ultimii ani sunt agravarea situa iei
economice, închiderea întreprinderilor mari, tarifele mari pentru agen ii economici i
institu iile bugetare, contorizarea în mas a consumatorilor. Sc derea consumului de ap
influen eaz starea tehnic a apeductelor i instala iilor, deoarece apeductele i instala iile
de alimentare cu ap au fost proiectate pentru norme mari de consum.

Mic orarea consumului de ap a creat probleme, ce in de capacit ile sta iilor de

pompare. Sunt necesare racord rile capacit ilor de pompare sarcinilor existente. Pentru
aceasta la toate sta iile de pompare principale (14 unit i) trebuie schimbate
transformatoarele de for , înlocuite pompele la 14 sta ii mari i 68 sta ii mici de pompare
i instalate 71 de convertizoare (13 au fost deja instalate).
Pentru a aduce instala iile i apeductele la consumul existent este necesar de a revedea
parametrii de lucru ai sistemului de alimentare cu ap a ora ului.

Tarifele la prest rile de servicii, adoptate de Consiliului municipal, sunt stabilite pe

criterii socio-politice i nu in cont de situa ia financiar-economic a societ ii „Ap -
Canal Chi in u” S.A., care se afl în situa ie critic . Pierderile acumulate se cifreaz la
40,7 mln. lei. Problema major a întreprinderii este neachitarea serviciilor de c tre
consumatori. Datoriile debitoare la sfâr itul anului 2001 au înregistrat 248,5 mln lei i s-
au majorat fa de anul precedent cu 14%. Cele mai mari sunt datoriile agen ilor
economici ponderea c rora este 41,6%. Datoriile creditoare constituiau 72,2 mln lei.
Pân în prezent nu a fost anulat discrepan a semnificativ dintre pre urile serviciilor
oferite diferitor categorii de consumatori, tariful la livrarea apei agen ilor economici i
institu iilor bugetare este de 5-6 mai mare decât pentru popula ie.

Tabelul 1-8. Dinamica tarifelor, lei/m.cub

Indicatori 2001 2000 1999 1998 1997 1996
Popula ia 1,96 1,54 1,04 0,53 0,92 0,3
Agen ii economici, organiza ii
bugetare 11,3 9,75 4,98 3,42 3,1 2,2
Apa industrial 9,82 8,42 6,3 3,09 2,8 1,9
Sursa: societatea “Ap -Canal Chi in u” S.A.

Conform datelor „Ap -Canal Chi in u” S.A. la 1 iunie 2002 to i agen ii economici i
institu iile bugetare au fost contorizate. De contoare dispun toate blocurile locative cu
multe nivele. Consumatorii din categoria popula ie dispun de 14265 contoare, inclusiv
9215 contoare ale sectorului privat de case individuale (gradul de contorizare de 35,7%).

19
Contoarele instalate popula iei sunt în majoritate de precizie redus (categoria de
exactitate „A”) i permit consumatorilor necon tiincio i de a interveni în func ionarea
normal a contorului ceea ce duce la diminuarea consumului real.

Conform planului urbanistic general al ora ului Chi in u se prevedea m rirea num rului
popula iei ora ului la cca. un milion de locuitori. În func ie de m rirea num rului
popula iei era prev zut reconstruc ia tuturor instala iilor de alimentare cu ap a ora ului.
Conform acestui plan au fost construite:

• priza de captare a apei din sursele subterane ale râului Nistru cu capacitatea de
97 mii m.cub/zi, în prezent conservat
• apeductul de ap brut cu diametrul d=1400 mm de la sursa de ap pân la
sistemul de tratare a apei din ora ul Chi in u
• apeductul de ap potabil cu diametrul d=1200 mm de la comuna Tohatin
pân la ora
• apeductele i re ele de uz general
• reconstruc ia a 130 km de apeduct magistral, inclusiv a 111 km din sursele
creditului acordat de BERD în valoare de 22,75 mln USD.

În anul 1991 a fost elaborat “Schema complex a aliment rii cu ap potabil i

evacuarea apelor uzate a Republicii Moldova pentru anul 2005”. În componen a acestei
lucr ri este eviden iat capitolul destinat ora ului Chi in u i raioanelor limitrofe. Lucrarea
abordeaz problema privind alimentarea cu ap a localit ilor învecinate din sistemul
centralizat de alimentare cu ap potabil al ora ului Chi in u. În prezent din sistemul de
alimentare cu ap al ora ului Chi in u sunt alimentate 21 localit i, inclusiv 17 din
municipiu. Nu sunt acoperite cerin ele de alimentare cu ap a localit ilor Cruze ti,
Sângera, Coloni a, Durle ti, etc. Actualmente nu sunt construite apeductele în zonele
sectoarelor noi de locuin e particulare din ora ul Codru i cele de la oseaua Poltava.

Actualmente sistemul de alimentare cu ap a ora ului Chi in u dispune de capacit i

pentru alimentarea tuturor consumatorilor municipiului i localit ilor limitrofe, situa i în
zona apeductului.

1.2.2 Canalizarea i epurarea apelor uzate

Ora ul Chi in u dispune de un sistem centralizat de canalizare. În sistemul de canalizare

al ora ului sunt evacuate apele uzate din ora i din localit ile Durle ti, Ghidighici,
Vatra, Codru, Sîngera, Tohatin, Coju na, Gr tie ti, Ialoveni, St uceni, Str eni.
Construc ia re elelor de canalizare a localit ilor susnumite s-a efectuat, reie ind din
situa ia creat i, de asemenea, luând în considerare faptul, c sta iile de epurare de
capacitate mai mare asigur un control mai bun al calit ii epur rii la costuri reduse.
Evacuarea i epurarea apelor uzate se efectueaz conform schemei separate:

• canalizarea centralizat , pentru evacuarea i epurarea apelor uzate menajere i

industriale
• canalizarea pluvial , pentru evacuarea apelor de suprafa f r epurare în
lacurile or ene ti i r ul Bâc.

Tabelul 1-9. Dinamica lungimilor re elelor de canalizare centralizate, km

Indicatori 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 2001/

20
 1995,%
Lungimea re elelor de
canalizare 803,3 752 748,6 736,9 727,1 710,3 676,9 119%
Inclusiv:
Colectoare principale 74 74 74 74 74 74 56,8 130%
Re eaua stradal 334,8 310,4 308,1 300 294,6 286,3 273,3 123%
Re eaua cartier 394,5 367,6 366,5 362,9 358,5 350 346,8 114%
Sursa: societatea “Ap -Canal Chi in u” S.A.

Lungimea re elelor în 2001 constituie 119% de la nivelul înregistrat în 1995. Cre terea
lungimii re elelor de canalizare centralizate se datoreaz în principal transmiterii re elelor
de c tre agen ii economici i institu ii sistemului centralizat.

Sistemul de canalizare ramificat, cu lungimea total de cca. 803 km, asigur evacuarea
tuturor apelor uzate industriale i pân la 95% a celor menajere din re eaua locativ a
ora ului Chi in u i a localit ilor suburbane. În rest, cele 5% de popula ie dispun de
sisteme de evacuare locale, care sunt deservite de transport auto specializat. La sta iile de
epurare apele uzate se evacueaz prin 2 colectoare plasate pe ambele maluri, de-a lungul
râului Bîc. Colectoarele în sec iune transversal au form dreptunghiular cu
dimensiunile de 2x2,5m i sunt montate sub un unghi mic. Lungimea total a
colectoarelor este de 74 km. În ele sunt acumulate apele uzate prin re elele stradale i de
cartier de la toate obiectele. O parte din apele uzate sunt pompate în colector prin
intermediul a 8 sta ii de pompare. Gradul de amenajare cu sistem de evacuare a apelor
uzate a zonelor locative din suburbii este mai redus decât a ora ului Chi in u: în
Ghidighici – 20%, Vatra – 40%, Durle ti – 30%, Str eni –30%, Sîngera –10%, Ialoveni
– 15%, Codru –30%, Tohatin –20%. În Coju na i Tru eni sunt canalizate numai
obiectele industriale. Localit ile Coloni a, Durle ti, Vadul lui Vod dispun de sisteme
autonome de evacuare a apelor uzate. În Vadul lui Vod sunt canalizate 45% din
blocurile locative. În Cricova sunt canalizate 45% din blocurile locative, sta ia de epurare
func ioneaz nesatisf c tor.

Colectoarele de canalizare ale ora ului au un grad naintat de uzur , necesit renovare i
repara ii. Din lipsa mijloacelor financiare n ultimii ani aceste lucr ri nu s-au efectuat.
Exist por iuni de colector f r unghi de scurgere sau cu scurgere invers .

Construc ia sta iei de epurare s-a efectuat în etape. Prima treapt func ioneaz din 1971, a
doua i a treia treapt corespunz tor din 1977 i 1982. Capacitatea sta iei de epurare a fost
stabilit de 440 mii m.cub/zi conform normelor existente în acea perioad . În leg tur cu
adoptarea normativelor noi (RNS 2.04.03-85) a fost recalculat capacitatea sta iei prin
mic orarea ei cu 25%. La moment capacitatea sta iei este de 340 mii m.cub/zi. Instala iile
de epurare sunt moral i fizic dep ite. Nivelul de amortizare a utilajului constituie 96%, a
instala iilor – 80%. Din motivul lipsei resurselor financiare nu sunt efectuate repara iile
capitale dup fiecare 10 ani i nu s-au modernizat instala iile. N-a fost efectuat
construc ia instala iilor pentru prelucrarea n molului (sedimentelor), prev zut în planul
general de dezvoltare al ora ului. Sedimentele în urma epur rii apelor uzate se stocheaz
f r deshidratare în platformele de n mol, care duce la înr ut irea st rii ecologice în
municipiu, prin poluarea mediul ambiant. Practic circa 70% din teritoriul ora ului, în timp
de var , periodic, luând în considerare direc ia vântului, se afl în stare sanitar
nefavorabil . Sunt necesare efectuarea repara iilor sta iilor de pompare, decantoarelor
primare i secundare i schimbarea dispozitivelor turbosuflantelor sta iei de epurare. Ca
urmare a unui cutremur din vara anului 2002 s-au deteriorat pere ii a dou aerotancuri,
necesit efectuarea unei revizii la toate edificiile similare.

21
Sistemul de canalizare al ora ului Chi in u, dup modernizare i extindere, ar putea
evacua apele uzate din toate zonele limitrofe, ceea ce ar permite îmbun t irea st rii
sanitare a râului Bîc i ar asigura epurarea corespunz toare a apelor uzate.

Tabelul 1-10. Dinamica evacu rii apelor uzate, mln m.cub

2001/1
Indicatori 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 995, %
Volumul apelor uzate evacuate, 45 57,6 87,6 104,7 110 110,7 118,9 38%
inclusiv
popula ie 32 44,3 71,2 83,3 85 82,6 88,8 36%
agen ii economici 8,4 7,2 8,2 10,2 10,8 11,5 12,4 68%
institu iile bugetare 4,6 6,1 8,2 11,2 14,2 16,6 17,7 26%
Cantitatea apelor uzate înregistrate 75,7 89 107,7 120,8 121,6 122,1 124,5 61%
Sursa: societatea “Ap -Canal Chi in u” S.A.

Diferen a dintre cantitatea apelor uzate înregistrate la sta ia de epurare i volumul apelor
uzate evacuate conform normelor este în cre tere. Aceasta se datoreaz faptului c nu au
fost înregistrate sondele de ap a agen ilor economici apele uzate ale c rora se vars în
re eaua de canalizare centralizat . Volumul apelor uzate evacuate este în descre tere
pentru toate categoriile de consumatori. In anul 2001 volumul total constituie 38% din
nivelul anului 1995. Cotele evacu rii apelor uzate pe categorii de consumatori în 2001
sunt: pentru popula ie - 71%, agen ii economici – 19% i institu iile bugetare – 10%.

Volumul apelor uzate evacuate în anii analiza i n-a dep it valoarea de 124 mln m.cub, ce
constituie doar 35% din capacitatea instalat . Cu toate acestea, speciali tii consider c
f r o renovare sta ia de epurare nu s-ar ispr vi nici pentru o m rire de 50% a volumul
anului 2001.

Evacuarea apelor pluviale se efectueaz în lacuri i în râul Bîc f r epurare. Luând în

considerare debitul mic al râului Bîc în planul general de dezvoltare al ora ului se
prevedea aplicarea schemei semiseparate de evacuarea i epurare a apelor de suprafa .
Un asemenea sistem ar fi permis solu ionarea problemei epur rii apelor pluviale. În acest
sens, este necesar de luat în considerare, la reconstruc ia sistemului de canalizare
centralizat, posibilitatea colect rii în acest sistem a primei p r i (celei mai murdare) a
apelor pluviale.

1.2.3 Aprovizionarea cu energie termic

Aprovizionarea municipiului Chi in u cu energie termic se efectueaz , în principal, prin

sistemul centralizat de termoficare, precum i prin sistemele locale. Ponderea sistemelor
autonome de termoficare este în continu cre tere i dup unele estim ri este de 5% din
consumul total, celelalte 95% revenind aprovizion rii centralizate.

Sistemul centralizat este bazat pe sursele de energie termic CET-1, CET-2, centralele
termice de Vest, de Sud i Est (centrala de Est în prezent nu func ioneaz ). Sistemul
centralizat dispune de re ele în dou evi, inclusiv magistrale cu o lungime de 252,4 km,
ap cald – 228,3 km, înc lzire 319,9 km i abur -1,4 km. Sistemului centralizat include
507 puncte termice, 22 sta ii de pompare, 3002 elevatoare i 568 noduri de dirijare.
În ultimii ani a c p tat o larg r spândire instalarea centralelor termice autonome,
destinate în principal consumului propriu. Reorientarea consumatorilor spre instalarea
centralelor proprii este cauzata de urm torii factori:
22
 • Livrarea agentului termic sub parametrii necesari asigur rii serviciilor de
înc lzire i aliment rii cu ap cald menajer
• Existen a întreruperilor în livrarea agentului termic
• Imposibilitatea limit rii operative a consumului de energie termic la limita
posibilit ilor de plat
• Lipsa siguran ei în ce prive te livrarea stabil a agentului termic.

In pofida faptului ca costul unei Gigacalorii la centralele autonome este mai mare,
tendin a de debran are de la sistemul centralizat continu .

Sistemul centralizat de termoficare i majoritatea centralelor locale din suburbii se afla în

gestiunea i proprietatea societ ii „Termocom” SA. Pachetul majoritar de ac iuni de
70,6% îi apar ine Prim riei municipiului Chi in u. Din cauza datoriilor acumulate fa de
furnizori la data de 29 noiembrie 2001 societatea a fost declarat în stare de
insolvabilitate i în prezent este în procedura de administrare direct de c tre creditori.

Actualmente trei centrale termice locale CT Aeroport, Codru i Costiujeni (83,9 Gcal/h)
apar in societ ii „Ap -Canal Chi in u” SA. În construc ie se afl centrala electric de
termoficare de 5,5 MW din or. Vadul lui Vod cât i centralele termice din localit ile
Bacioi, Coloni a, Tohatin i alte dou în Cricova.

Capacitatea termic instalat total la furnizorii de agent termic pentru sistemul

centralizat este de circa 2750 Gcal/h, din care 903 Gcal/h în regim de cogenerare.
Conform proiectului, regimul termic al sursei trebuie s fie de 150-70 grad C pentru
înc lzire i de 70 grad C pentru ap cald . În ultimii ani regimul de temperatur nu se
respect , dar se men ine în func ie de asigurarea cu combustibil.

Re elele termice sunt vechi, au fost proiectate i construite în baza tehnologiilor vechi, iar
lipsa mijloacelor financiare nu a permis reconstruc ia lor pentru minimizarea pierderilor
de agent termic i apei de adaos. Pierderile de energie termic în re ea constituie peste
25% din cantitatea livrat . O problem aparte în prezent sunt re elele de distribu ie din
cartiere i din interiorul blocurilor de locuit, care contribuie considerabil la pierderile de
agent termic i ap cald . Re elele din interiorul blocurilor nu permit conectarea i
eviden a consumului de energie termic pentru fiecare apartament în parte i ca rezultat
nu permit reglarea consumului de agent termic la locul consumului. Este de remarcat
faptul, c consumatorii din sectorul locativ au dereglat sistemele interne ale blocurilor
prin instalarea neautorizat a sarcinilor suplimentare.

Alimentarea cu energie termic a unor consumatori din suburbii se asigur cu sisteme

locale având ca surse de energie centrale termice cu capacit i instalate de la 1,2 Gcal/h
pân la 34,4 Gcal/h. Furnizori de agent termic, în principal ap cald , în localit ile
suburbane sunt 18 centralele termice. Principalii consumatori în suburbii sunt institu iile
bugetare i o parte din popula ie. Capacitatea total a centralelor din suburbii se cifreaz
la 230 Gcal. Majoritatea centralelor termice din suburbii func ioneaz pe gaze naturale.
Re elele locale din suburbii sunt constituite din re eaua de înc lzire cu lungimea de cca.
52 km i re eaua de alimentare cu ap cald – 21 km.

Consumul de energie termic în 2000 i 2001 a fost la nivelul de 56-60% din consumul
anului 1997. In ultimii 5 ani cea mai mare reducere a consumului s-a înregistrat la
popula ie. Un consum la un nivel mai stabil au avut institu iile bugetare. Ponderea

23
consumului popula iei din consumul total in ultimii 4 ani s-a stabilizat i alc tuie te
cca. 75%.

Tabelul 1-11. Consumul energiei termice, mii Gcal

2001 /
1997,
Indicatori 2001 2000 1999 1998 1997 %
Total energie termic livrat
consumatorilor, inclusiv 1196 1117 1875 2143 1978 60%
Popula iei 882 810 1442 1560 1614 55%
Agen ilor economici 110 123 161 237 85 129%
Institu iilor bugetare 204 184 271 347 279 73%
Sursa: societatea “Termocom” SA
In condi iile când consumul se va mic ora sub capacitatea de producere în regim de
cogenerare a energiei termice, func ionarea rentabila a CET-urlor poate sa fie pus în
pericol. O parte a mic or rii consumului se explic i prin instalarea contoarelor de
energie termic . Introducerea tarifului unic i lichidarea compensa ilor generale au dus
la cre terea num rului de persoane care nu au posibilitatea de a achita consumul
energiei termice. Aceasta duce la mic orarea consumului din motivul imposibilit ii
achit rii pl ii.

Figura 1-5

Structura consumului de energie termic , mii Gcal

2001

2000
popula ia
1999
agen ii economici
institu iile bugetare
1998

1997

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Sursa: societatea “Termocom” SA

Odat cu reducerea consumului de energie termic s-a mic orat i volumul de producere a
acesteia, ce a dus la majorarea costurilor de produc ie a unei Gigacalorii.

Tabelul 1-12. Evolu ia producerii i livr rii de energie termic pe parcursul perioadei
1995-2001, mii Gcal
Indicatori 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 2001 /
1995,%
Producerea energie termice, CT 334 239 684
Producerea energie termice, centrale 56 54 66 71 59 48 35
locale
Energia termic procurat 1403 1211 1739 2651 2528 2600 2361 59%

24
Consum propriu 11 3 1 4 9 8 4 275%
Energie termica in re ea 1782 1501 2489 2718 2578 2640 2393 74%
Pierderi de energie termica în re ea 408 368 539 575 600 617 405 101%
Energia termic livrat consumatorilor 1374 1133 1950 2143 1978 2022 1988 69%
Pierderi comerciale 177 16 75
Sursa: “Termocom” SA

Energia termic livrat în re ea în anul 2001 constituie 74% din volumul anului 1995.
Livrarea energiei termice în 2001 de asemenea a sc zut i constituie 69% din consumul
anului 1995. Îns volumul pierderilor de energie termic în re ea în 2001 s-a p strat la
acela i nivel în compara ie cu 1995.
Din furnizorii de energie termica CET-2 livreaz circa 57%, iar CET-1 cu CET-2
împreun livreaz peste 77% din total. Reducerea livr rii pe furnizori este aproape
aceia i pentru to i produc torii de energie termic cu un u or avantaj pentru CET-uri.
Chiar dac costul unei Gigacalorii la CET-uri este mai mic nu se poate reduce
producerea energiei termice numai din contul centralelor termice deoarece a ezarea
geografic a CET-urilor nu permite men inerea parametrilor termici si hidraulici
necesari.
Figura 1-6

Volumul livr rii energiei termice pe surse, mii Gcal

3000

2500

2000

1500

1000

500

0
1996 1997 1999 2000 2001
Centrale locale 50,7 61,1 66,4 53,9 51,8
Centrala de Est 235,9 215,6 143,6
Centrala Sculeanca 370,3 367,1 326,1 129,5 180,5
Centrala de Sud 215,2 269,5 213,8 109,3 146,7
CET-2 1364,8 1325,2 1291,4 849,4 986,2
CET-1 410,9 348,5 447,8 361,3 350,5

Sursa: societatea “Termocom” SA

Producerea i livrarea energiei termice în prezent se reglementeaz de c tre câteva acte

normative care sunt incomplete, în special în ceia ce prive te rela iile cu consumatorii.
Lipsa unui cadru legal adecvat ce reglementeaz rela iile dintre consumatori i
furnizorul de energie termic cu indicarea clar a responsabilit ilor consumatorilor i
a furnizorului de energie termic creeaz confuzii i greut i în achitarea consumului de
energie termic .

O m sur de îmbun t ire a raporturilor dintre consumatori i furnizorul de energie

termic în ce prive te cantitatea i calitatea agentului termic este c la baza calculelor
consumului s fie indica iile echipamentelor de m surare. În prezent 70% din
consumatori dispun de echipament de m surare a cantit ii de c ldur în re eaua de
înc lzire, în majoritatea cazurilor fiind instalate de c tre consumatori. Contorizarea

25
consumului de ap cald este la un nivel sc zut, deoarece la prestarea serviciului sunt
în conflict de interese întreprinderile „Termocom” SA, „Apa-canal Chi in u” SA cât i
consumatorii, pierderile comerciale a furnizorilor fiind substan iale.

Conform proiectului planului general se prevedea dezvoltarea surselor de alimentare cu

energie termic cu puterea total de 3955 Gcal/h sau cu o cre tere de 1,4 fa de puterea
actual instalat . Totodat , se planifica pe parcursul anilor 1995-2000 reconstruc ia a
100 km re ele termice. S-au realizat m suri de reconstruc ie la CET-1 i CET-2, s-a
realizat trecerea surselor la alimentarea cu gaze naturale, s-a dat în exploatare Centrala
termic de EST, care în prezent din lipsa cererii de energie termic nu func ioneaz . Pe
parcursul ultimilor ani a devenit evident necorespunderea planului cu realitatea
privind balan a sarcinilor termice i capacitatea de producere.

1.2.4 Sistemul de gaze

Sistemul de gaze este o parte integrant a complexului energetic, care determin nivelul
de dezvoltare a economiei na ionale a Republicii Moldova, precum i realizarea
programelor social-economice. Sarcina de baz a ramurii const în alimentarea fiabil ,
stabil i în deplin siguran a tuturor consumatorilor cu gaze naturale, respectând
cerin ele ecologice. Gazele naturale sunt importate din Rusia, importatorul principal fiind
compania mixt „Moldovagaz” SA.

Din anul 1993 consumul de gaze naturale a devenit dominant în structura balan ei de
energie. Aceasta, la rândul s u, a condus la reducerea considerabil a utiliz rii c rbunelui
i a p curii. Dezvoltarea sistemului de gaze pe scar larg s-a început în anul 1967, odat
cu furnizarea gazelor naturale spre consumatori prin conducta magistral ebelinco -
Odesa - Chi in u.

Alimentarea cu gaze a municipiului Chi in u se efectueaz numai de la o singur surs -

de la nordul republicii de la conducta magistral ACB (Ananiev – Cern u i –
Bogorodceni), prin conexiunea old ne ti – Rezina i prin conducta magistral Râbni a-
Chi in u. Acest fapt condi ioneaz imposibilitatea asigur rii securit ii energetice a
municipiului.

Cantit ile de gaze necesare consumatorilor municipiului Chi in u sunt livrate din
sistemul magistral de transport prin intermediul a 2 sta ii de distribu ie:

• SDG-1 Chi in u – cu capacitatea de livrare de 180 mii m.cubn/h i Pie . de 3 kgf/cm2.

SDG-1 se alimentat cu gaze prin intermediul conductei magistrale RC. Sectorul
conductei magistrale SDG-1 din apropierea satului Bune i cu o lungime de 0,5 km
este amplasat în zona alunec rilor de teren progresiv , care pot fi activate în caz de
eventuale calamit i naturale i pot genera deteriorarea conductei i scoaterea ei din
func iune. Sta ia este amplasat în partea nord-est a ora ului, în sectorul Ciocana
Nou .
• SDG - 2 cu capacitatea de livrare de 250 mii m.cubn/h i Pie . de pân la 12 kgf/cm2.
Sta ia este amplasat la distan a de 15 km de ora , în satul Mereni i este destinat
pentru alimentarea consumatorilor din localit ile suburbane a municipiului i
jude ului Chi in u.

26
Pentru alimentarea cu gaze a ora ului Chi in u serve te SRMF (sta ia de reglare-m surare
de frunte) amplasat în satul Bâc cu presiunea de ie ire Pie . = 3 kgf/cm2 i SRMF cu
presiunea la ie ire Pie . = 3 kgf/cm2, sta ie ce alimenteaz cu gaze aeroportul, fondul
locativ i al i consumatori din zona dat .

În leg tur cu faptul c consumul de gaze este mare, iar distan ele de transportare sunt
considerabile s-a realizat alimentarea cu gaze naturale prin sistem de distribu ie în 3
trepte. Bran amentele ambelor SDG sunt executate de la re ea în regim de presiune înalt
(P = 10-12 kgf/cm2). Sunt construite sta ii de reglare de frunte în localit ile Sângera,
Revaca, Bacioi, Dobruja, Vadul lui Vod , i V duleni.

În afara inelului de baz a conductei de gaze de presiune medie amplasat pe str zile Vadul
lui Vod , Bude ti, Otovasca, Uzinelor, Tudor Vladimirescu, peste râul Bâc, marginite de
str zile Minsc, Trandafirilor, Melestiu, Valea Trandafirilor, 31 august 1989, Bulgar ,
ciusev, Toma Ciorb , Mitropolitul Dosoftei, Serghei Lazo, Alexandru cel Bun, Petru
Rare , Visterniceni, i strada Tudor Vladimirescu sunt construite înc 6 inele.

Este prev zut varianta de inelare a conductei de gaze în regim de presiune medie în
regiunea zonei industriale Ciocana Nou i din zona str zii Calea Ie ilor în zona str zii
Petricani.

S-a realizat inelarea conductei de gaze din zona str zii Uzinelor în zona str zii Munce ti;
din zona sectorului Telecentru în zona sectorului Botanica pe strada Grenobl; inelarea de
la strada Vadul lui Vod în zona sectorului Râ cani.

Sistemul actual de distribu ie a gazelor din municipiul Chi in u reprezint un ansamblu

de conducte cu regim de presiune distinct, arm turi i accesorii destinate pentru
alimentarea consumatorilor la presiunea i debitul solicitat de ei. La moment în
municipiul Chi in u sunt construite 55 de sta ii de reglare-m surare din care 38 sunt
dotate cu sisteme de telemecanic , sistem destinat pentru realizarea controlului privind
func ionarea normal a utilajului SRM i verificarea unor parametri (presiunea gazelor
la intrare i ie ire, temperatura, scurgeri de gaze). Sunt construite 602 puncte de reglare de
tip dulap.
Re elele de presiune joas da la PRG, sunt amplasate subteran atât subcarosabil, cât i
suprateran în zonele vechi ale ora ului. Pentru zonele de construc ie (planificare nou )
este prev zut trasarea între cartiere, cât i amplasarea pe str zi (subcarosabil).

O parte bun din re elele de gaze în regim de presiune joas sunt inelate, fapt ce asigur o
fiabilitate înalt a sistemului în alimentarea consumatorilor cu gaze. Pentru dirijarea
operativ cu regimul de presiuni în re elele de gaze i posibilitatea deconect rii unor
sectoare sau consumatori aparte, în caz de necesitate sunt prev zute dispozitive de
închidere. Întreprinderile industriale i social-comunale sunt racordate direct la re eaua de
gaze de presiune medie.

Lungimea re elelor de gaze în cadrul municipiului este de cca. 1678,67 km, din care
re eaua de gaze de presiune medie 306,606 km i re eaua de gaze de presiune joas
127,785 km. Protec ia conductei de gaze contra coroziunii se realizeaz prin intermediul a
294 sta ii de protec ie contra coroziunii.

Pentru fiecare zon aparte a ora ului este determinat i precizat num rul optimal de PRG,
luând în considerare raza de ac iune i sarcina optimal a unei sta ii.

27
Tabelul 1-13. Dinamica consumului de gaze naturale, mln m. cub
Indicatori 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 2001 /
1995, %
Chi in u, total 754,3 624,1 729,1 814,4 844,5 692,8 677,2 111%
Sectorul termoenergetic 502,3 374,1 485,4 547,4 551,5 381,9 434,6 116%
Popula ia 106,8 107,8 108,7 108,9 120,5 105,7 95,4 112%
Întreprinderi industriale 93,6 93,4 72,3 101,8 126,7 132,9 92,8 101%
Agen i economici, consum 20,0 13,4 12,7 10,3 9,3 5,9 12,2 164%
mic
Consum propriu 0,5 0,6 0,6 0,7 0,4 0,3 0,4 137%
Pierderi 31,1 34,8 49,5 45,4 36,0 66,1 41,8 74%
Sursa: „Chi in u Gaz” SRL

Consumul de gaze naturale a municipiului Chi in u începând cu anul 1996 a fost în

cre tere, cu excep ia anului 2000, când a fost stopat livrarea gazelor naturale pe o
perioad de cca. 15-20 zile.

Figura 1-7
Structura consumului de gaze naturale
100%

80%

60%

40%

20%

0%
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Pierderi 6% 10% 4% 6% 7% 6% 4%
Agen i economici 2% 1% 1% 1% 2% 2% 3%
Industria 14% 19% 15% 12% 10% 15% 12%
Popula ia 14% 15% 14% 13% 15% 17% 14%
Termoenergetica 64% 55% 65% 67% 67% 60% 67%

Sursa: „Chi in u-gaz” SA

Ponderea major în consum, de la 55% pân la 67%, o de ine sectorul termoenergetic. Pe

locul doi i trei, aproximativ la acela i nivel de consum, sunt popula ia i întreprinderile
industriale, a c ror cote de consum în anul 2001 au constituit respectiv 14,2% i 12,4%.
În anul 2001 consumul întreprinderilor industriale s-a mic orat în compara ie cu
consumul anului 1991 de 3,3 ori. În ultimii 2 ani s-au mic orat pierderile de gaze naturale,
gra ie contoriz rii conductelor de gaze de întrare i ie ire din ora ul Chi in u. Consumul
mediu în anul 2001 al unei întreprinderi industriale a constituit cca. 1560 mii m. cub.
Consumului mediu al unui agent economic în anul 2001 a fost de cca. 20 mii m. cub.
Consumul mediu anual în anii 1998-2001 al unei locuin e a fost de cca. 550 m. cub.

În afar de consumatorii racorda i la sistemele de alimentare cu gaze naturale în

municipiul Chi in u sunt i consumatori de gaze petroliere lichefiate (sector particular,
blocuri locative de planificare veche). Alimentarea consumatorilor cu gaze petroliere
lichefiate este realizat de la sta ia de îmbuteliere din or. Str eni.

28
Actualmente pe municipiul Chi in u (luna noiembrie, 2002) sunt gazificate 204309
apartamente, din care cu gaze naturale – 196281, cu GPL – 8658 apartamente, sunt
instalate centrale termice autonome - 2500 apartamente.

Eviden a consumului de gaze la întrare în ora de la SDG-1 i SDG-2 i la ie irea în

direc iile Criuleni („Criuleni Gaz” SRL), Ialoveni („Ialoveni Gaz” SRL), în direc iile
localit ilor Mile ti i Coste ti este realizat prin utilizarea complexelor performante de
eviden a gazului „Super Flo IIE” i a contorului cu turbin de tipul TZ i corector
SEVC-P „Schlumberger”.

La intrarea conductelor de gaze în 15 localit i sunt prev zute noduri de eviden a

consumului de gaze în baza contoarelor firmelor „Elster” i „Schlumberger”.

Actualmente o aten ie deosebit se acord descentraliz rii sistemului de înc lzire i

alimentare cu ap cald , implementarea aparatelor performante de utilizare a gazelor
cu un randament mai mare de 90% etc. Men ion m c majoritatea consumatorilor de
c ldur (case locative, administrative, ob te ti, inclusiv blocurile locative cu mai multe
nivele) trec la utilizarea gazelor naturale în calitate de combustibil. M rirea consumului
de gaze va duce la cre terea sarcinii re elelor existente care nu au fost proiectate la o
m rire considerabil a consumului. O problem acut este deficitul de gaze naturale în
perioada de iarn în sectorul Centru.

Luând în considerare starea actual a sistemului de alimentare cu gaze naturale a

municipiului Chi in u, în conformitate cu Programul de gazificare al Republicii Moldova
pân în anul 2005, pentru asigurarea fiabilit ii sistemului de alimentere cu gaze i
securit ii energetice se propune:

• Reamplasarea gazoductului magistral Chi in u – Râbni a din zona alunec rilor

de teren din sectorul satului Bune i
• Extinderea SDG - 1
• Construc ia bran amentului de alimentare a ora ului de la sursa a doua (SDG-
2) prin gazoductul magistral C u eni-Chi in u (75 km)
• Organizarea eviden ei consumului de gaze pe sectoare sau zone ale ora ului
pentru depistarea, localizarea i mic orarea în continuare a pierderilor
• Reconectarea CET-1 de la re elele de distribu ie or ene ti la re eaua de gaze
de presiune înalt care alimenteaz CET-2 prin construirea gazoductului de
presiune înalt
• În baza planului general de dezvoltare a municipiului i a descentraliz rii
sistemului de termoficare a recalcula sarcinile i a efectua reconstruc ia
re elelor existente
• Studierea variantei de descentralizare a sistemului de termoficare a
microraioanelor prin reprofilarea punctelor termice de cartier în centrale mici
cu conectarea lor la re elele de gaz de presiune medie
• Finalizarea procesului de gazificare a municipiului Chi in u cu gaze naturale
prin construirea a noi re ele de gaze.

1.2.5 Alimentarea cu energie electric

Alimentarea cu energie electric a municipiului Chi in u se efectueaz prin re elele de

distribu ie a energiei electrice care apar in companiei RE Chi in u SA, întreprindere cu
capital str in al grupului Union Fenosa Moldova. La hotarele re elelor RE Chi in u cu
29
re elele companiei de transport „Moldelectrica” S.A. i a distribuitorilor RED Centru sunt
instalate contoare pentru înregistrarea reciproc a livr rilor de curent electric.

Sursele de acoperire a consumului de energie electric sunt: CET-1, cu capacitatea de

producere de 66 MVA; CET-2, capacitatea de producerea a c reia este de 240 MVA;
CTE Moldoveneasc , 1200 MVA. Energia electric produs de CET-1 se livreaz în
re elele de distribu ie a municipiului Chi in u prin linii de 35 i 110 kV, de la CET-2 –
prin linii de 110 kV. Energia electric importat este livrat în re elele RE Chi in u prin 3
linii de transport de 330 kV, dou din care alimenteaz sta ia de distribu ie de 330/110/35
kV „Chi in u-Sud” i alta ce alimenteaz sta ia de distribu ie de 330/110/35 kV
„Chi in u-Nord” ce se afl în proprietatea companiei de stat „Moldelectrica” SA. Liniile
de 110 kV sunt inelate în jurul Chi in ului.

Tabelul 1-14. Sursele de alimentare cu energie electric a municipiului Chi in u

Sursa Puterea %
instalat , MVA
CET-1 66 5%
CET-2 240 18%
Sta ia „Chi in u-Nord” 400 31%
Sta ia „Chi in u-Sud” 600 46%
Total 1306 100%
Sursa: Analiza situa iei din complexul energetic al Republica Moldova i asigurarea securit ii energetice,
2001

În ora sunt instalate 44 de substa ii de distribu ie de 110-35 kV cu capacitatea total de

1290 MVA, lungimea liniilor aeriene de 110-35 kV este de cca. 472 km.

Tabelul 1-15. Substa iile i liniile de alimentare cu energie electric

Linii electrice Num rul Num rul de Puterea Lungimea Lungimea
de transformat instalat , liniilor cablurilor,
substa ii oare MVA aeriene, km km

Tensiunea de 110 kV 30 57 1195 347

Tensiunea de 35 kV 14 25 96 125
Tensiunea de 10 kV 943 1199 404 1166 680
Tensiunea de 6 kV 455 741 296 105 650
Tensiunea de 0,4 kV 1970 973
Total 1442 2022 3713 2303
Sursa: Analiza situa iei din complexul energetic al Republica Moldova i asigurarea securit ii energetice,
2001

Num rul substa iilor de transformare de 10-6 kV este de 1398 cu puterea instalat de 700
MVA. Liniile aeriene de 10-6 kV au o lungime de 1270 km, cablurile de 10-6 kV – 1330
km.

RE Chi in u distribuie energia electric procurat atât de la produc torii locali -

centralele electrice de termoficare CET-1 i CET-2, cât i din import, inclusiv CTEM de
la Cuciurgani. La hotarele re elelor RE Chi in u cu re elele „Moldelectrica” i a
distribuitorului RED Centru sunt instalate contoare pentru înregistrarea reciproc a
livr rilor de curent electric. Prin sistemul de transformatoare RE Chi in u transport
curentul electric tuturor consumatorilor, inclusiv prin transformatoarele de cartier
consumatorilor casnici.

30
Tabelul 1-16. Procurarea energiei electrice de RE Chi in u, mln kWh
2001 2000 1999 1998 1997 1996
2001 /
Indicatori 1996, %
Total procur ri, inclusiv 1443,5 1436,4 1447,9 1552,7 1575 1582,6 91%
Surse locale (CET-1, CET-2) 794,5 555,1 761 829,9 991,8 927,5 86%
Import (inclusiv CTEM) 649 881,3 686,9 722,8 583,2 655,1 99%
% surse locale 55% 39% 53% 53% 63% 59%
Sursa: ANRE, CET-1, CET-2

Volumul energiei electrice consumate în municipiu are o tendin de descre tere, astfel în
2001 procur rile constituie 91% din volumul anului 1996. Ponderea energiei electrice
produse de centralele electrice amplasate în municipiu constituie 53-63% din total, cu
excep ia anului 2000 când s-a înregistrat cel mai jos nivel de livr ri – 39%.

Tabelul 1-17. Sursele locale de generare, mln kWh

Sursa 2001 2000 1999 1998 1997 1996 2001 /
1996, %
CET-1 115,4 80,5 115,02 119,1 93,1 114,6 101%
CET-2 812,2 559,4 801,05 894,46 1057,2 959,7 85%
Total livr ri 927,6 601,5 861,1 952,7 1081,3 1009,8 92%
inclusiv c tre RE Chi in u 794,5 555,1 761,0 829,9 991,8 927,5 86%
Sursa: ANRE, CET-1, CET-2

Centralele locale în anul 2001 au produs energie electric de cca. 928 mln kWh.
Centralei CET-2 îi revine 88-98% din volumul total de energie produs în municipiu.
Produc torii locali livreaz energia electric i altor re ele de distribuire, cota livr rilor
c tre RE Chi in u oscileaz între 86-92% din volumul de producere.

Tabelul 1-18. Pierderile de energie electric , mln kWh

Indicatori 2001 2000 1999 1998 1997 1996 2001 /
1996, %
Energie livrat în re ea 1443,5 1436,4 1447,9 1552,7 1575 1582,6 91%
Pierderi totale 461,1 405,9 294,33 258,6 252,7 185,4 249%
% pierderi totale, din care 31,9% 28,3% 20,3% 16,7% 16,0% 11,7% 273%
2
% pierderi normative 20,20% 23,90% 12,80%
Sursa: ANRE, CET-1, CET-2

Pierderile în re ea sunt în cre tere, ele constituind în 2001 cca. 32% din totalul energiei
intrate în re ea i dep esc nivelul pierderilor din anul 1996 de 2,5 ori. În mare m sur
majorarea pierderilor se datoreaz furturilor de energie electric de c tre consumatori, a
st rii fizice a utilajului i re elelor care au o uzur estimat de speciali ti la cca. 60-70% i
mic or rii investi iilor în dezvoltarea i între inerea lor.

Tabelul 1-19. Dinamica consumului de energie electric , mln kWh

2001 2000 1999 1998 1997 2001 /
1997, %
Consum sistemul 3460 3373,7 3781,9 4140 3454,4 100%
electroenergetic a RM
Total consum Chi in u 982,4 1030,5 1153,6 1294,1 1322,3 74%

2
Conform metodologiei de calculare a tarifului la energia electric aprobat de ANRE

31
 2001 2000 1999 1998 1997 2001 /
1997, %
Popula ia 309,0 337,9 347,5 407,3 429,8 97%
Întreprinderi industriale 318,4 326,7 247,5 278,0 289,6 148%
i agricole
Organiza ii bugetare 115,5 156,1 179,2 191,3 214,4 73%
"Apa-canal" 110,0 125,0 155,0 180,0 190,0 78%
"Termocom" 33,5 39,0 40,0 42,5 44,0 102%
RTE 48,0 39,8 41,1 45,4 47,3 137%
Al i consumatori 48,0 6,0 143,3 149,6 107,2 60%
Sursa: ANRE, RE Chi in u

Consumul de energie electric a municipiului are o pondere între 28-38% din consumul
total al Republicii Moldova. Consumul de energie electric este în permanent descre tere
i constituie în anul 2001 cca. 74% din nivelul consumului anului 1997. Cei mai
importan i consumatori sunt popula ia (cota de 31% în anul 2001), întreprinderile
industriale i agricole (cota de 32%), institu iile bugetare (cota de 12%), societ ile „Ap -
Canal Chi in u” SA (cota 11%) i „Termocom” SA (cota de 3%), întreprinderea
municipal „Regia Transport Electric”(cota de 5%).

Figura 1-8

Structura consumului de energie electric , mln kWh

100%

80%

60%

40%

20%

0%
1997 1998 1999 2000 2001
Al i consumatori 5% 1% 12% 12% 8%
RTE 5% 4% 4% 4% 4%
"Termocom" 3% 4% 3% 3% 3%
"Apa-canal" 11% 12% 13% 14% 14%
Organiza ii bugetare 12% 15% 16% 15% 16%
Întreprinderi industriale i 32% 32% 21% 21% 22%
agricole
Popula ia 31% 33% 30% 31% 33%

Sursa: ANRE, RE Chi in u

În perioada anilor 1997-2001 în cre tere a fost consumul de electricitate a întreprinderilor

industriale i agricole, la acela i nivel a r mas consumul întreprinderii „RTE”, în rest
consumul altor categorii a fost în permanent descre tere.

32
Figura 1-9

Consum ul energiei electrice de c tre popula ie, kWh

577 573
542
600
453 433
500 397
400
300 409 389 367 348
200 312 315

100
0
1996 1997 1998 1999 2000 2001

Republica Moldova Municipiu Chi in u

Sursa: ANRE, Analiza situa iei din complexul energetic al Republica Moldova i asigurarea
securit ii energetice – 2001,Chi in u în cifre, anuar statistic 2001

Consumul mediu pe cap de locuitor în municipiul Chi in u a fost de cca. 400 kWh i este
cu 26% mai mare în compara ie cu consumul mediu republican. Dinamic consumul
mediu este în descre tere, în anul 2001 consumul mediu per locuitor constituie 70% din
consumul anului 1996.

Conform Planului general de dezvoltare s-au efectuat urm toarele:

• Instalarea transformatorului al treilea la substa ia „Chi in u-Sud” de 200
MVA, astfel capacitatea total a substa iei devenind 600 MVA
• Instalarea în perioada anilor 1987-1992 a 7 centre de alimentare la tensiunea
110/10 kV. Au fost schimbate 4 transformatoare la centrele existente, au fost
demontate trei substa ii de 35 kV, au fost construite 62 km linii de 110 kV.
• Construirea a trei puncte de distribu ie de 35 kV, 100 km linii de alimentare de
6-10 kV, 100 substa ii de coborâre a tensiunii.

Majoritatea lucr rilor au fost efectuate pân la sc derea ritmului construc iei de locuin e
i a producerii industriale. În prezent este evident folosirea puterii surselor la 25% din
capacitatea instalat .

1.2.6 Concluzii

Avantaje
• Sistemul centralizat de aprovizionare cu
ap i de evacuare a apelor uzate
• Renovarea re elelor magistrale de
alimentare cu ap cu lungimea de 130 km
• Contorizarea consumului de ap a
agen ilor economici, institu iilor bugetare
i a blocurilor locative
• Existen a infrastructurii sistemului
centralizat de termoficare
• Gazificarea surselor de producere a
energiei termice
• Infrastructura suficient dezvoltat de
gazificare
• Modernizarea SDG-1 i SDG-2
• Func ionarea sistemului telemetric la
Dezavantaje
• Nivelul de trai sc zut i datoriile enorme a
popula iei
• Calitatea proasta a serviciilor (toate)
• Lipsa cadrului legal adecvat i
normativelor imperfecte
• Lipsa aloc rilor investi ionale necesare în
renovarea mijloacelor fixe
• Cre terea furturilor
• Lipsa re elelor orizontale de aprovizionare
cu agent termic i ap a apartamentelor în
blocurile locative
• Lipsa mecanismului de stabilire a tarifului
la ap i canalizare
• Gradul înalt de uzur a re elelor,
colectoarelor i utilajelor

33
 Avantaje
sta iile GRP
• Programul guvernamental de gazificare
• Privatizarea re elelor de distribu ie a
energiei electrice
• Reglementarea sectorului energetic de
c tre ANRE
• Concentrarea mare a consumatorilor în
municipiul Chi in u
• Alegerea liber a furnizorilor de c tre
consumatorii conecta i la liniile de 110 i
35 kV (din vara 2003)
Oportunit i
• Perfec ionarea cadrului legal
• Atragerea capitalului privat, granturilor,
altor surse
• Reutilarea sta iilor de pompare a apei
conform sarcinilor
• Atragerea surselor FISM la construc ia
apeductelor în localit ile limitrofe
• Instalarea i schimbarea contoarelor de
precizie consumatorilor casnici acceptate
de furnizor
• Efectuarea unei expertize externe
colectoarelor pentru evaluarea apelor
uzate
• Prelucrarea n molului pentru producerea
gazului metan i humusului
• Combinarea sistemului centralizat de
aprovizionare cu energie termic cu
centralele locale de cartier i bloc
• Inelarea re elelor de gaze de presiune
medie între sectoare
• Construirea sta iilor compresoare pentru
alimentarea auto cu gaz (SCAAG) de la
re elele de distribu ie or ene ti
• Explorarea surselor netradi ionale
(biogaz, s.a.)
• Liberalizarea pie ei de energie electric
Dezavantaje
• Pericolul de emisie a clorului la sta ia de
clorinare
• Cota semnificativ a pierderile de ap
• Contorizarea consumatorilor
• Prelucrarea i tratare a n molului prin
mineralizare
• Falimentarea operatorului de producere i
distribu ie a energiei termice
• Contorizarea incompleta a consumului de
energie termic
• Surse de energie termica cu randament
sc zut
• Re ele termice fizic si tehnologic dep ite
• Aprovizionarea ora ului cu gaz de la o
singur surs
• Amplasarea conductei magistrale de gaz
din zona alunec rilor de teren progresive
de lâng satul Bune i
• Datoriile externe mari pentru gaze
naturale
• Uzura avansat a utilajului i re elelor de
gaz
• Dependen a de import în energetic
• Imposibilitatea de înc rcare maximal a
CET, din considerente c componenta a
doua practic nu se livreaz
Amenin ri
• Capacitatea joas de plata a popula iei
• Lipsa mijloacelor financiare pentru
renovarea re elelor
• Starea avariat a sta iei de prelucrare a
apelor uzate
• Izolarea termic slab a blocurilor si
apartamentelor
• Gradul jos de autoorganizare a locatarilor
din blocuri
• Instabilitatea politic regional –
diferendul transnistrean
• Lipsa surselor alternative de combustibil
i energie electric
• Acumularea datoriilor i sistarea livr rilor
de gaze i energie electric
• Excluderea centralelor electrice locale de
pe pia a energiei electrice din cauza
costurilor mari
34
1.3 Servicii po tale i telecomunica ii

1.3.1 Po t i telegraf

Serviciile po tale în municipiul Chi in u sunt prestate de Întreprinderea de Stat „Po ta

Moldovei”, operator na ional de prestare a serviciilor po tale i constituie un mijloc
important de comunicare între ri.

Î.S. “Po ta Moldovei”, fondat în1993, în urma reorganiz rii structurii po tei i
telecomunica iilor, dispune de o autonomie de func ionare i de gestiune, depune eforturi
considerabile în vederea revigor rii i extinderii comunica iilor po tale. Fondatorul Î.S.
"Po ta Moldovei" este Ministerul Transporturilor i Comunica iilor.

În baza Legii Po tei, întreprinderea este desemnat în calitate de Operator na ional pentru
prestarea serviciilor po tale de baz privind: coresponden a, coletele, mandatele
telegrafice i po tale, distribuirea pensiilor, subven iilor i indemniza iilor.

Actualmente în municipiul Chi in u func ioneaz 55 oficii po tale, din care 39 sunt
amplasate în ora ul Chi in u i 16 în celelalte localit i ale municipiului. Din punct de
vedere organizatoric, „Po ta Moldovei” prevede sarcini de conducere a tuturor
mijloacelor de comunica ii po tale i a întreprinderilor de avizare i control, aplicarea
Conven iilor interna ionale referitoare la acest domeniu; organizarea i controlul calit ii
serviciilor, perfec ionarea profesional a salaria ilor. Actualmente, în condi iile unei
evidente tendin e de globalizare a economiei mondiale, pia a comunica iilor po tale ofer
o gam de servicii, care permit m rirea num rului de clien i i adaptarea la cerin ele unui
mediu concuren ial.

Zilnic se efectueaz schimb de po t între întreprinderea de stat "Po ta Moldovei" i patru

companii AVIA, care circul pe 11 rute. O dat în s pt mân vagoanele po tale circul pe
ruta Odesa - Chi in u i Chi in u - Moscova. Concomitent, se duce po ta i pe ruta auto
Chi in u - Gala i. Pe lâng serviciile po tale stabilite de Legea Po tei, Î.S. "Po ta
Moldovei" presteaz o gam larg de servicii suplimentare i netradi ionale: serviciul
po tei rapide, ce distribuie trimiterile EMS în mai mult de 200 ri, serviciile faximile i a
po tei electronice în toate localit ile republicii.

Tabelul 1-20. Dinamica serviciilor po tale, mln unit i

2001 /
Indicator 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1995, %
Coresponden e 10,6 8,2 7,9 7,5 6,1 5,5 5,2 204%
Ziare i reviste 2,2 2,2 5,8 25,6 37,7 40,2 40,5 5%
Colete po tale 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0,01 0,03 33%
Telegrame 0,09 0,1 0,1 0,1 0,1 0,2 0,2 45%
Mandate po tale i telegrafice,
inclusiv mandate de pensii 1,7 1,3 1,3 1,4 1,2 0,9 0,9 189%
Sursa: Chi in u n cifre, anuar statistic 2001

Datele prezentate relev c volumul serviciilor prestate de Î.S ."Po ta Moldovei", cu

excep ia expedierii ziarelor, revistelor, coletelor po tale i a telegramelor, este în cre tere.
Astfel num rul de expedieri a coresponden ei în anul 2001 constituie 204% de la nivelul
înregistrat în 1995, mandatele po tale respectiv 189%.

Întreprinderea exercit i alte genuri de activit i:

35
 • încasarea pl ii (pentru energia electric , comunica ii electrice, gaz, servicii
comunale)
• difuzarea publica iilor, realizarea biletelor de loterie, copierea, birou-Fax,
opera ii cu hârtii de valoare, opera ii financiar-bancare
• difuzarea edi iilor periodice prin abonare
• comer ul specializat cu am nuntul: c r i, ziare, reviste i alte necesit i pentru
cancelarie
• comer ul cu am nuntul în chio curi i oficii po tale
• servicii “M rfuri prin po t ”
• servicii publice de po t electronic i servicii Internet
• serviciile po tei speciale i secrete, înso irea înarmat a po tei i altor m rfuri,
paza înarmat a obiectelor prestate în baza de contracte cu persoane fizice sau
juridice

De asemenea în municipiu activeaz reprezentan ele companiilor interna ionale de curier

i transport m rfuri TNT, UPS, Federal EXPRES, DHL.

1.3.2 Telecomunica ii

Principale mijloace de telecomunica ii în municipiul Chi in u sunt telefonia fix i

celular , radioul i televiziunea.

Serviciile de telefonie fix în municipiul Chi in u sunt asigurate de Operatorul Na ional

de telefonie fix „Moldtelecom” S.A., care are ca obiectiv de baz asigurarea clientelei cu
o gam larg de servicii de telecomunica ii prestate la un nivel calitativ. „Moldtelecom”
S.A. implementeaz intens tehnologii noi, instaleaz noi sta ii digitale.

Telefonia local în municipiu dispune de 59 sta ii telefonice cu o capacitate de 20,8 mii

numere de abona i (din care 67% sunt sta ii telefonice digitale i cvazielectronice i 33% -
sta ii telefonice coordonate). Sta iile telefonice digitale sunt dotate cu utilaj produs de
firmele „Nokia”, „Siemens”, „Ewsd”, „Ericsson”, sta ii telefonice cvazielectronice - cu
utilaj produs de firma VEF; sta ii telefonice coordonate – cu utilaj din Rusia.

Telefonia interurban i interna ional în municipiul Chi in u este asigurat prin

intermediul canalelor telefonice standard existente cu transmiterea sunetului prin cablurile
de leg tur din fibre optice (pentru leg tura cu rile CSI) i prin canalele de leg tur prin
satelit (cu celelalte ri).

Situa ia privind asigurarea municipiului cu servicii telefonice i evolu ia acestora este

prezentat în continuare.

Tabelul 1-21. Num rul i capacitatea sta iilor telefonice

Indicator 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 2001 /
1995, %
Num rul sta iilor, total unit i 59 59 55 52 58 56 55 107%
Num rul de linii, total mii 285,7 280,9 260,1 254,5 236,7 219,4 215,4 133%
Inclusiv pe tipuri:
Digitale, unit i 28 28 19 19 11 9 8 350%
Num rul de linii, mii 171,8 167,2 136,8 129,5 71,8 54,7 50,7 339%
Cvazielectronice, unit i 6 5 4 4 4 4 4 150%
Num rul de linii, mii 9,2 8,2 7,2 7,2 7,2 7,2 7,2 128%

36
Indicator 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 2001 /
1995, %
Alte, unit i 8 10 19 16 31 31 32 25%
Num rul de linii, mii 79,1 84,7 108,7 110,7 151,4 151,2 151,7 52%
Num rul sta iilor din suburbii, 17 16 13 13 12 12 11 155%
unit i
Num rul de linii din suburbii, mii 25,6 20,8 7,4 7,2 6,3 6,3 5,8 441%
Sursa: „Moldtelecom” S.A.

Din cele 59 sta ii telefonice, care func ioneaz în prezent în municipiu, 42 sunt amplasate
în ora ul Chi in u i 17 sta ii în suburbiile municipiului. Din sta iile or ene ti 28 sunt
digitale i 6 cvazielectronice. Este de remarcat cre terea num rului de linii a sta iilor
digitale. Astfel în anul 2001 capacitatea liniilor digitale s-a m rit în compara ie cu anul
1995 de 3,4 ori. Totodat s-a redus num rul sta iilor i, respectiv, a liniilor bazate pe
tehnologii dep ite, în anul 2001 num rul liniilor mic orându-se de 4 ori. În suburbii sunt
plasate cca. 10% din capacitatea liniilor telefonice. Evolu ia servicii în domeniul
telefoniei se caracterizeaz prin dinamic pozitiv .

Tabelul 1-22. Indicatorii telefoniei fixe, mii unit i

Indicatori 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 2001 /
1995, %
Num rul de linii telefonice 271,8 252,3 244,7 230,5 222,3 206,1 192,8 141%
Construc ia liniilor telefonice 4,8 20,8 5,5 17,9 17,2 4,1 23,3 21%
Num rul de abona i 270,8 251,2 242,8 228,7 220,5 204,1 190,8 142%
Inclusiv post telefonic digital 171,3 151,1 122,8 117,9 71,5 53,9 43,4 395%
post telefonic cuplat 29,6 30,4 34,4 35,7 39,8 42,3 53 56%
Posturi telefonice la domiciliu 223,9 206,5 195,6 180,9 175,8 158,7 146,3 153%
Linii telefonice la 1000 locuitori 28,7 26,5 26 24 23,3 21,2 19,7 146%

Cereri nesatisf cute la instalarea 7,8 14,5 15,2 20,9 29,5 46,9 44,1 18%
posturilor telefonice la domiciliu
Posturi de telefon public 0,957 1,089 1,883 1,824 1,775 1,908 2,071 46%
Sursa: „Moldtelecom” S.A.

Num rul liniilor telefonice i num rul abona ilor din municipiu în anul 2001 s-a m rit cu
41-42% în compara ie cu anul 1995. Num rul liniilor instalate utilizatorilor-persoane
fizice a crescut cu 53% fa de anul 1995. Îns nu este satisf cut cererea i privind
instalarea posturilor telefonice la domiciliu. O problem a municipiului continu s fie
posturile telefonice publice, num rul c rora s-a mic orat de dou ori în compara ie cu
anul 1995.

„Moldtelecom” S.A. dispune de o re ea suprapus extins pe tot teritoriul municipiului de

circuite digitale dedicate „CrossNet” pe baz de echipament UMUX, ce permite darea în
chirie a circuitelor digitale cu viteze de la 64 kbps pân la 2048 kbps în toate centrele
administrative ale Republicii Moldova, de re ea de transmisiuni digitale pe suport de fibr
optic , de echipament de multiplexare SDH, de central digital extins EWSD în ora ul
Chi in u.

Func ioneaz serviciul de Videotelefonie in baza protocolului IP. Serviciul este asigurat
în toate oficiile publice a„Moldtelecom” S.A. din Chi in u i din centrele teritorial-
administrative.

Sunt accesibile serviciile Internet prin re eaua public . În ora ul Chi in u centrele de
Internet Public ofer servicii de cea mai înalt calitate pe parcursul a 24 ore din 24.
37
Sunt în cre tere um rul abona ilor ISDN, care este utilizat de clien ii corporativi pentru
conectarea mini-centralelor de oficiu i, în special, de Prestatorii Serviciilor Internet
(ISP), pentru accesarea de c tre utilizatorii finali.

În municipiul Chi in u “Moldtelecom” S.A. asigur serviciul telefonic cu circa 160 ri

ale lumii, prin conexiuni directe utilizând sistemul de semnalizare C7-ISUP cu 16
operatori de servicii din 12 ri, inclusiv 3 conexiuni interna ionale pentru prestarea
serviciilor de IP-telefonie (VoIP). Lansarea de “Moldtelecom” S.A. a serviciului de IP-
telefonie cu circa 40 de ri la tarife mai mici decât pentru serviciile telefonice
tradi ionale, precum i revizuirea continu a cotelor de decontare, au condi ionat o
cre tere a traficului interna ional cu 23.6% în anul 2001 în raport cu anul precedent. Cel
mai intens trafic interna ional a fost înregistrat cu Rusia, Ucraina i România. Gra ie
extinderii rela iilor interna ionale i oferirii unor cote atractive altor operatori,
“Moldtelecom” S.A. a dezvoltat serviciul de tranzit interna ional. “Moldtelecom” S.A.
particip la proiectele interna ionale de operare a cablurilor submarine KAFOS i ITUR,
prin care sunt organizate câteva conexiuni interna ionale proprii.

Telefonia celular în Moldova este asigurat de doi operatori. Voxtel, primul operator al
telefoniei GSM în Republica Moldova, are o acoperire teritorial de 60% (76% din
popula ie), cu lucr ri de extindere a re elei în continuare. În ultimele luni, acoperirea
Voxtel a fost îmbun t it în urm toarele sectoare ale municipiului Chi in u: regiunea
hotelului Cosmos, sectorul Râ cani, or.Vatra, etc. Serviciile de baz ale Voxtel sunt
pachetele Practic, Voxtar, Megavox, LibertyVox.

Moldcell i-a început activitatea în aprilie 2000 prin intermediul Companiei Moldcell
Fintur. Aria de acoperire a companiei Moldcell cuprinde peste 71 la sut din teritoriul i
76 din popula ia Republicii Moldova. Compania Moldcell a fost primul operator în
Moldova care a început s ofere servicii de genul Mesaje Scurte (SMS), Roaming pentru
serviciul cu preplat Alocard i taxarea pe secund ceea ce a presupus o abordare
inovativ în favoarea utilizatorilor GSM. Moldcell deserve te clien ii prin intermediul
unei re ele vaste de vânz ri pe întreg teritoriul republicii, oferindu-le astfel de servicii ca
pachetele ECONOMIC, STANDARD, FreeStyle, serviciul ALOCARD.

În municipiul Chi in u serviciile radio sunt prestate de 16 firme, care dispun de licen
de emisie. Operator major pe pia este Compania de Stat „Teleradio Moldova” cu dou
posturi de emisie. Prim ria municipiului are propriul post de emisie „Antena C”. În
municipiu activeaz urm toarele posturi de radio: Radio Moldova, Luceaf rul, Antena C,
Radio Nova, Hit FM, Avtoradio, Contact, Nashe radio, Ruskoe radio, PRO FM, Radio
Sanson, Serebreanii dojdi, Monte Carlo, Europa Plus Moldova, Radio 7, Maximum. Raza
de emisie a 75% din posturi cuprind integral municipiul.

În municipiu sunt accesibile cca. 50 posturi de radio. Conform sondajului efectuat de

Centrul Independent de Jurnalism la începutul anului 2002, cele mai audiate posturi de
radio sunt Radio Moldova - 46%, Russcoe radio - 29.7%, Antena C (29.3%), Hit FM
(16%), Radio România I (11.2%), cca. 18 posturi de radio sunt audiate de un num r de
radioascult tori de 1,2 – 8.4%, circa 15 posturi – de 0.2 – 0.9 % de radioascult tori i 12
posturi de radio de 0.1% radioascult tori.

În ora ele Chi in u i Vadul-lui-Vod func ioneaz re eaua de translare radio prin cablu
cu trei programe. Prestatorul acestui serviciu este Întreprinderea de Stat

38
„Radiocomunica ii”. Num rul posturilor de radioficare în ultimii ani este în descre tere.
În 2001 acesta constituie 116,5 mii cu o diminuare fa de 1995 de 2,5 ori

Total în municipiul Chi in u sunt înregistrate 10 posturi de televiziune: TV Moldova,

Pro-TV, ORT-Moldova, TVC-21, NIT, RTR-Moldova, TVC-26, etc. Locuitorilor le sunt
accesibile cca. 40 posturi de televiziune, inclusiv republicane i locale, care permit
recep ionarea programelor prin anten obi nuit , anten de camer , anten satelit i TV
prin cablu. Cei mai importan i prestatori de serviciu ai televiziunii prin cablu sunt
companiile SUN TV, ALIFA TV, SATELIT TV, etc. Conform rezultatelor sondajului,
posturile de televiziune cu cea mai mare audien în mediul urban sunt ORT (61,8% din
responden i), TV Moldova (50%), TVR1 (30,8%), RTR (11,6%), NTV (9,5%) i ProTV
(9,5%). De men ionat c în mediul rural televiziunea na ional are cea mai mare audien
(63,2%), fiind urmat de ORT (54,5%).

1.3.3 Concluzii

Avantaje
• Cre terea considerabil a capacit ilor
re elei telefonice municipale
• Demontarea sta iilor telefonice moral
dep ite i înlocuirea acestora cu sta ii
electronice moderne
• Utilizarea la liniile de leg tur între sta ii a
cablurilor de leg tur din fibre optice cu
transmiterea informa iei între sta ii în
format numeric
• •
Oportunit i
• Privatizarea „Moldtelecom” SA
• Înlocuirea sta iilor telefonice analogice cu
sta ii telefonice digitale
• Extinderea re elei DMTC f r construirea
de cl diri STA
• Extinderea utiliz rii re elei Internet
• Utilizarea sistemului de canalizare
telefonic existent pentru montarea
re elelor telefonice
Dezavantaje
• Dotarea unor sta ii cu sisteme moral
dep ite
• Existen a abona ilor cu posturi de telefon
cuplate
• Existen a cererilor nesatisf cute la
instalarea posturilor telefonice
• Existen a în unele cartierele locative a
re elelor telefonice executate conform
schemelor provizorii
Num rul insuficient de posturi telefonice
publice
Constrângeri
• Utilizarea la construc ia sistemului de
canalizare telefonic în municipiul
Chi in u în volum redus a evilor PVH din
materiale ecologice
• Insuficien a surselor financiare pentru
realizarea proiectelor

39