1. Razboiul Crimeei a inceput in anul 1853, fiind un alt razboi ruso-
otoman din secolul al XIX-lea, insa pe parcurs, acesta a ajuns sa fie un razboi european total. Acesta este caracterizat de catre istorici ca fiind unul dintre ultimele razboaie religioase, iar Rusia era prezentata ca sustinator al creștinilor ortodocși care locuiau in Imperiul Otoman, in timp ce Franta ii proteja pe catolici. Acest razboi a fost considerat primul razboi modern datorita noilor tehnologii aparute, dar si prin progresul in domeniul medical. Asadar, in acest razboi multi oameni si au pierdut vietile, insa nu din cauza campului de lupta, ci din cauza bolilor si ranilor.
2. Statutul politico-juridic al Principatelor Romane, asa cum reiese din
cele doua documente este: “se menţine suzeranitatea otomană, dar principatele intrau sub garanţia colectivă a Puterilor europene”. Acest statut va ramane neschimbat pana la 1877, cand se va proclama independenta Romaniei. Din punct de vedere politic si administrativ, in perioada 1859-1862 se realizeaza unirea Principatelor.
3. Prevederilor Congresului de Pace de la Paris, referitoare la romani
sunt: -transformarea Mării Negre în teritoriu neutru, -restricționarea teritoriului privind patrunderea navelor militare, -pe țărmul mării sunt interzise construirea de fortificații -se implementeaza circulatia libera pe Dunare -la Bucuresti se constituie o comisie formata din reprezentanţii puterilor garante. -consultarea locuitorilor prin intermediul adunarilor ad-hoc, care aveau un caracter consulativ si reprezentativ
Fisa Nr. 2:
1. Imaginea Europei era perceputa de catre clasa politica romaneasca, ca o
societate europeana care tine la condiţiile unei societăţi în cale de progres, care tine cont de libertatea conştiinţei, de egalitatea înaintea legii, de respectul individului, a domiciliului, si a proprietăţii.
2. Dezideratele programului politic pasoptist continute in al doilea
document sunt: ,,1.Respectarea drepturilor Principatelor şi îndeosebi a autonomiei lor, cuprinse în vechilor lor capitulaţii încheiate cu Înalta Poartă în anii 1393, 1460, 1511 şi 1634. 2. Unirea Principatelor într-un singur stat sub numele de România. 3. Prinţ străin, cu moştenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei şi ai cărui moştenitori să fie crescuţi în religia ţării; 4.Neutralitatea pământului principatelor; 5.Puterea legiuitoare încredinţată unei obşteşti Adunări , în care să fie reprezentate toate puterile naţiei.”