Sunteți pe pagina 1din 15

LUCRAREA nr.

TRANSPUNEREA PROIECTULUI CONSTRUCTIV ÎN PLANUL PR0CESULUI


TEHNOLOGIC DE CONFECŢIONARE ŞI AL PROIECTĂRII SISTEMELOR DE
LUCRU

1. Tematica, scopul şi obiectivele lucrării

Tema lucrării:

Structurarea modulară sistematică a sarcinilor de lucru, generate de comandă, premisă


de bază în logica ingineriei de proiectăre a sistemelor de lucru în confecţii.

Scopul lucrării:

Dezvoltarea abilităţilor de abordare sistematică a proiectării tehnologice în domeniul


confecţiilor textile şi de transpunere în planul proiectării sistemelor de lucru din confecţii.

Obiectivele lucrării

 Insuşirea metodologiei de transpunere a modelului de sinteză constructiv -


tehnologică a produsului (Structura ierarhică), în formatul de tip graf al procesului
tehnologic de confecţionare.
 Definirea si configurarea grafului de proces, la nivel de macrostructura şi
microstructură.
 Sistematizarea şi interpretarea holistică a caracteristicilor produs-proces ca bază
suport pentru tehnica proiectării sistemelor de lucru.
 Insuşirea metodologiei de divizare a proceselor tehnologice pe grupe organizaţional-
tehnologice, ca instrument suport pentru configurarea structural - funcţională a liniilor
tehnologice de confecţionare.

2. Suport teoretic
Sistemul de confecţionare, asigură suportul tehnic si organizaţional pentru
desfăşurarea activităţilor aferente procesului de confecţionare.
Proiectarea sistemelor de confecţionare, componentă a proiectarii tehnologice are la bază
transpunerea procesului tehnologic de confecţionare, în planul sistemelor de lucru.
Demersul procedural al proiectării tehnologice include:
I. proiectara proceselor tehnologice de confecţionare (PTC)
 proiectarea structurală (continut, succesiune, dimensionare norme de timp – pentru
faze tehnologice)
 proiectare parametrică (programe tehnologice, parametri, fişe tehnologice) – vezi
proiectarea fazei – curs PPTC.
II.PROIECTARE SISTEME DE LUCRU
 proiectare locuri şi posturi de muncă
 proiectare linii tehnologice.
Principii de abordare :

1
 principiul abordării sistemice a procesului, care presupune identificarea
componentelor structural-funcţionale pentru diferite nivele de diviziune şi a
conexiunilor între acestea (Fth ⊂ MCT ⊂ PTC).
 principiul modelării structurilor de proces utilizând graful saturat cu structură
arborescentă.
 principiul integrării graduale, de la simplu la complex, a componentelor de produs
(repere –Ri, elemente funcţionale – EP, în structura morfologică tridimensională
Pfc/Pf a acestuia, în baza transformărilor tehnologice calitative şi cantitative,
identificate prin module MCT –componente ale PTC, la nivel de macrostructură -
GSM
 principiul interpretării tehnologice a stărilor de evoluţie calitativă şi cantitativă, din
fiecare modul constructiv - tehnologic (MCT), respectiv identificarea setului de faze
tehnologice Fth, componente ale PTC la nivel de microstructură -GT.
Concepţia modulară, posibilitatea alocării de multiple variante privind soluţile
tehnologice pentru fiecare modul MCT, constituie o resursă de flexibilitate şi
optimizare graduală a fluxului tehnologic şi material, din cadrul sistemului de
confecţionare.

Definiţii

Ri - mulţimea componentelor structurii primarea produsului – pachete de repere,


care definesc inputul material, pentru sistemul de confecţionare.
D - detaliu - rezultat al prelucrărilor tehnologice primare PTP, la nivel de reper.
EP - element de produs, se defineşte ca entitate funcţională a produsului, direct
participantă în structurarea tridimensională a produsului, având un traseu tehnologic
propriu, integral sau parţial, în cadrul sistemului de confecţionare.
Pfc - produs finalizat constructiv, rezultat prin integrarea succesivă a elementelor
EP.
Pf – produs finit - outputul material, pentru sistemul de confecţionare.
Sbs – subansambluri de diferite complexităţi, definesc stările evolutive intermediare
ale componentelor morfologice ale produsului, pe traseul constituirii elementelor de
produs şi a produsului finit. Numărul subansamblurilor depinde de sortiment, model,
particularitpţile de croială.
Modulul (constructiv-tehnologic) MCT – defineşte, nominalizează şi indică
punctual obiectivul şi topografia intervenţiilor tehnologice în cadrul fluxului tehnologic.
Un modul MCT reuneste un set de faze (Fth), având ca funcţie scop transformarea
graduală a componentelor de produs, dintr-un anume stadiu de complexitate „ n”, în
stadiu de complexitate „n+1”, prin transformari tehnologice calitative, cantitative sau
combinate.
GSM – Graful, saturat cu structură arborescentă, este o reprezentare grafică a
procesului de confecţionare la nivel de macrostructură - GSM=(X,U) (fig.4 ...),
 X=(x1…xi) – mulţimea vârfurilor reprezentate prin module constructiv-tehnologice
(MCT).
 U=(u1…ui) – mulţimea arcelor – legăturile între modulele MCT, similare celor între
componentele materiale ale produsului.
Graful GSM, reprezintă schema de transfer în plan tehnologic a structurări
graduale fizice a produsului, din componente primare.(vezi structura ierarhică – fig.3). În
graful GSM se defineşte „identitatea constructivă“ a modulelor MCT, adică funcţia
acestora în procesul de confecţionare. Arcele de intrare si ieşire indică componentele de
produs, care fac obiectul intervenţiei tehnologice,aferente fiecărui modul.
GT - Graful tehnologic al procesului, la nivel de microstructură : GT=(X,U) (fig. 5),

2
 X=(x1…xi) – mulţimea vârfurilor reprezentate prin identitatea tehnologică a modulelor
constructiv-tehnologice (MCT). Mulţimea fazelor tehnologice aferente unui modul
defineşte conţinutul intervenţiilor tehnologice asupra obiectelor muncii în scopul
materializării funcţiei scop al MCT, exprimă “identitatea tehnologică” a acestuia.
 U=(u1…ui) – mulţimea arcelor – legăturile între MCT, definite în graful GSM.
Funcţia modulului MCT, definită prin identitatea constructivă, poate fi materializată prin
intervenţii tehnologice cu conţinut diferit. Astfel între cele două tipuri de identităţi, nu axistă
relaţii de biunivocitate.
Fth - faza tehnologică - componentă la nivel de microstructura, al procesului
tehnologic, definită prin indicatori sistemici proprii:
 funcţia scop, care devine sarcină pentru sistemul de lucru (loc de muncă)
 secvenţele de desfăşurare a activităţilor necesare intervenţiei tehnologice,definesc
metoda de lucru;
 parametrii specifici, diferenţiaţi în funcţie de specializarea fazei;
 timpul normat,
 c – costurile generate,( manopera, consumuri energie, agenţi tehnologici)
PTC – procesul tehnologic de confecţionare, include seturi ordonate de faze
tehnologice necesare prelucrării detaliilor, elementelor de produs şi integrării acestora în
structura produsului finit.
3.Tehnici de lucru
 Tehnica modelării – pentru structurarea procesului de confecţionare, respectiv a
sistemelor de confecţionare în baza principiului similitudinii cu structurarea fizică a
produsului.
 Teoria grafurilor - pentru o reprezentare complexă şi sugestivă a schemei privind
succesiunea de constituire tehnologică graduală a produsului, la nivel de macro şi
microstructură.
Utilizarea reprezentării structurii procesului prin graf, constituie un instrument didactic
deosebit de util pentru formarea abilităţilor în sfera proiectării tehnologice, pe criterii de
logică inginerească. Asimilând mulţimea de repere cu un puzzle, urmărind modelul
structural al produsului studentul poate identifica soluţiile/fazele tehnologice, de
construire a produsului, prin procesul tehnologic de confecţionare.
Reprezentarea prin grafurile GSM, şi GT precede elaborarea formatului tabelar al
procesului, care se completează cu descrierea conţinutului fazelor, identificarea tipului de
utilaj, respective a dispozitivului tehnologic, norma de timp.

4.Mijloace de lucru

 Îndrumar laborator/lucrare tipărită, temele 1, 2 , curs PSFC.


 Produse /cataloage cu elemente, subansamble produs.
 Mijloace media.

5. Planul de lucru

 Analiza sistematică a corelării structurării fizice, respectiv tehnologice a produselor.


 Interpretarea identităţii constructiv-tehnologice a produselor în planul proiectării
sistemelor de lucru.

6. Modul de lucru

Lucrarea se desfăşoară în laborator.

3
I. Pregătirea teoretică
Studenţii vor studia lucrarea nr.1 din îndrumar, şi tema nr.1,2 din cursul PSFC.
II. Exerciţiu interactiv, pe studiu de caz privind:
- metodologia de transpunere a modelului de sinteză constructivă a produsului în planul
proiectării tehnologice.
- interpretarea holistică a caracteristicilor produs-proces, ca bază suport pentru tehnica
proiectării sistemelor de lucru.
Pentru evitarea extensiilor teoretice din paragraful 2 şi asigurarea unui caracter cât mai
pragmatic/aplicativ al lucrării, în condiţiile volumului de timp alocat, exerciţiul interactiv
se bazează pe un studiu de caz, privind demersul metodologiei de transpunere a
proiectului constructiv în plan tehnologic.

II.1. Analiza structural –morfologică a modelului de produs.


a.) Fişa descriptivă a modelului de produs, luat în studiu (fig. 1).
b.) Definirea identităţii componentelor structurii morfologice primare (Ri) a produsului
(tabel nr.1).
c.) Schema structurării graduale a produsului din componente primare (fig.2)

Obiective;
- definirea “obiectului muncii” pentru sistemul de confecţionare.
- identificarea suportului cadru al intervenţiilor tehnologice specifice proocesului de
confecţionare.
Scop.
Prin interpretarea rezultatelor se vor defini datele primare necesare etapelor ulterioare de
proiectare a proceselor şi sistemelor de lucru de confecţionare.

DESCRIERE MODEL

MODEL: …………./Client……… Comanda Data

Schița tehnică a modelului


Caracteristici constructiv-tehnologice
-aspect față FATA:
Faţa dreaptă, compusă din 3 repere, asmblate
prin cusături de surfilare şi tighelite la 0,5 cm.
Faţa stângă, cu buzunar aplicat
BUZUNARE: 1 buzunar aplicat pe faţa stângă,
cu margiea superioară, l îndoită.
SISTEMUL DE ÎNCHIDERE:
- cu foran surfilat şi cu dublu tighel pe partea
stângă, distanţa intre ace 3 cm, şi 0,2 cm de
margine.
- cu nasturi şi butoniere
SPATE: cu fald dublu în exterior, fixat prin
coasere, cu platcă dublă. Emblemă aplicată
prin coasere, pe 2 laturi, pe dosul de platcă
GULER : cu ştei şi pelerină dintr-o bucată.,
tighel la 0,5 cm.
MÂNECĂ: mâneci lungi, cu şliţ format prin
îndoirea marginilor şi fixare prin coasere.

-aspect spate MANŞETA: întărită, croită dintr-o bucată, cu


tighel la 0,5 cm.
TERMINATIA INFERIOARĂ: formă rotunjită, tiv
dublu îndoit

4
Linia umărului : cusătură simplă

Răscroiala mânecii: cusătura de


încheiat - surfilat

Cusături
de
asamblare
Linia laterală produs, mâneci:
cusătura de încheiat -surfilat

Tighele : cu aţă la culoare Etichete (embleme) - plasate în cusătura lateral


stânga
Material - Ţesătură de bumbac, uni.
Figura .1. Fişa descriptivă a modelului

Tabel-nr.1 . Lista de repere componente


Nr. Denumire Nr. bucăti
Schiţa reperului
Crt. reper

2
1 Guler

Manşetă cu 2
2
întăritură
2
3 Platca

4 Spate

1
5 Buzunar

5
1

6 Faţa stângă

7 Faţă dreaptă

8 Manecă cu şliţ

II.2. Întocmirea grafului GSM, de constituire tehnologică gradual-modulară a produsului,


model de structurare a procesului de confecţionare, la nivel de macrostructură (fig.4)

Obiective
- identificarea componentelor modulare MCT, ale procesului tehnologic de
confecţionare, prin interpretarea informaţiilor privind structurarea morfologică a
modelului produsului din repere/elemente, şi transformarea în informaţii privind
succesiunea intervenţiilor tehnologice necesare.
- exprimarea macrostructurii procesului de confecţionare prin graful GSM.
Scop. Transpunerea proiectului constructiv în plan tehnologic.

Mod de lucru
a) Descompunerea elementelor de produs în repere componente (Exemplu, fig.3)
b) Transcrierea pe orizontală a mulţimii reperelor produsului, grupate pe elemente
de produs EP( fig.4) .
c) Identificarea modulelor constructiv - tehnologice – MCT, şi a relaţionării
acestora la

6
nivel de macrostructură a procesului, prin transpunerea conexiunilor între
componentele produsului pe parcursul stadiilor evolutive de constituire tehnologică ale
acestuia (fig.4):

Figura 2. Schema de structurare a produsului ( un exemplu)

Element produs Structura morfologică a elementului

Faţa dreaptă F1 F2 F3

Faţa stângă F Buzunar


Figura 3. Decompoziţia structurală a elementelor de produs (exemplu –secvenţă

7
- schema de relaţionare a modulelor MCT se adaptează la tipul de sortiment,
respectiv linia de croială a procusului,
- identificarea modulelor MCTp.d , de obţinere a detaliilor, prin prelucrări tehnologice
primare a reperelor (Ri).
- definirea modulelor de asamblare MCT as :
1.) de constituire graduală a elementelor de produs EP.
2.) respectiv integrarea acestora, prin asocieri succesive în produs Pfc.
- includerea în structura grafului GSM a modulului MCT f.p, de finisare a produsului.
- numerotara modulelor MCT
Legăturile între stadiile evolutive a componentelor de produs (fig.4) se
păstrează si între modudulele MCT la nivelul GSM.

G FDR S FST MDR MST MA,dr MA,st EP


GD GF GÎ F1 F2 F3 Emb Pl,d S Pl,f F Bu M M Ma Ma,î Ma Ma,î Ri
EM EM EM Em EM EM
MCT 1 MCT 2 MCT 3 MCT 4 MCT 5 MCT 5' MCTp,d

Em EM EM Em Em
EmM
MCT 6 MCT 7 MCT 8
MCT 9 MCT 10 MCT10'
MCTas

Em EM EM
MCT 11 MCT 12 MCT 13

Pfc
MCT 14

Pfc
MCT 15

Pfc
MCT 16

Pfc
MCT 17

Pf
MCT 18 MCTp,f

Fig. 4 Graf GSM – aferent modelului de cămaşă prezentat în figurile 1,2


EP–Elementele structurii funcţionale ale produsului, Ri – mulţimea reperelor componente
ale produsului; Pfc - Etape de construire a produsului finalizat constructiv, Pf- produsul
finit, MCTi – module de constituire tehnologică a structurii produsului; MCTp – module de

8
prelucrare, includ transformări tehnologice calitative;MCTas – module de asociere, includ
transformări tehnologice calitative şi/sau calitative.G-guler, FDR-faţă dreaptă, FST- faţa
stângă, BU-buzunar, S-spate, PL-platcă, M-mânecă, MA-manşetă, Emb-emblema

II.3. Întocmirea grafului tehnologic - GT, la nivel de microstructură a procesului de


confecţionare (fig.5).

SCOP: transpunerea identităţii constructive ale modulelor MCT, in plan tehnologic.


Obiective

- definirea identităţii tehnologice a modulelor MCT, în variante de conţinut,


- sinteza procesului tehnologic, la nivel de faze tehnologice, în expresie de graf
- formularea bazei de date pentru identificarea şi proiectarea tipurilor locurilor de
muncă necesare.

Mod de lucru

a) transcrierea pe orizontală a mulţimii reperelor produsului, grupate pe EP, la fel ca la


GSM
b) poziţionarea modulelor MCT în structura grafului GT,cu orientare după modelul
GSM, cu accent pe evidenţierea posibilităţilor de ordonare paralelă a prelucrărilor
tehnologice din zona de realizare a componentelor produsului, ca resursă de
reducere a timpului de fabricaţie
c) întocmirea unei legende privind identitatea echipamentelor tehnologice necesare
(simboluri grafice, litere, culori..)
d) identificarea fazelor tehnologice necesare materializării funcţiei scop a fiecărui
modul MCT, în baza interpretării parametrilor constructiv-tehnologici ai produsului
(paragraf II.1)
e) definirea identităţii fazelor tehnologice din structura modulelor MTC, ( simbol dotare
şi numerotare).

II.4.- Structurarea modulelelor MCT pe grupe organizational-tehnologice,

SCOP: asigurarea condiţiilor pentru flexibilizarea liniilor tehnologice, adoptarea sistemelor


de transport cât mai adecvate.

Obiective:
- identificarea corectă a grupelor tehnologice
- alocarea adecvată a modulelor pe grupe
- pregătirea condiţiilor de utilizare cât mai eficientă/echilibrată a factorilor capacitivi
(mijloace de muncă operaţionale şi logistice şi factorul uman).
- prefigurarea condiţiilor de structurare a liniilor tehnologice pe grupe organizaţionale

Mod de lucru
a) Se identifică tipul, respectiv numărul de grupe pentru structurarea procesului pe
următoarele criterii (Ex. tabel nr.2):
- dimensiunea obiectelor muncii,
- rolul în constituirea produsului (prelucrare elemente, asamblare..),
- tipul sortimentului, linia de croială.
b) Se alocă fiecărui modul MCT, identitatea de grupă, pe schemele celor două grafuri:
GSM şi GT (fig,4,5)

9
G FDR S FST M MA EP
GD GF GÎ F1 F2 F3 Emb Pl,d S Pl,f F Bu M Ma Ma,î Ri
MCT6 MCT7 MCT1 MCT8 MCT2 MCT3 MCT4 MCT5,5' MCT10,10'
Em 1 6 9 Em 15 18 22
14 EM 25 EM 26
Em
2 7 10 16 19
23 27 Em
EM EM
8 20
EM 28
21
Em 3 MCT13 17 EM 29
11 MCT9
MCT11 4 30
EmM
12
5 MCT12 24

5' 13
EM

MCT14
Pfc
31

MCT15
Pfc
32

33

MCT16
- presã termolipire
Pfc 34
- masina simplã de
cusut 35
- masina de cusut-
corectat Pfc
MCT17
- masina de încheiat.surfilat 36

- masã de lucru MCT18


37
- masã cu fier de cãlcat
Pf 38
-presã pt. întors - cãlcat
cu sablon 39
pt.guler
-presã pt.întors - cãlcat 40
cu sablon pt.mansete
41
12 - masina de cusut
nasturi 42 MCTp,f
12 - masina de cusut butoniere
43
-presã de cãlcat -
guler si mansete
modelat 44
-presã VERTOMAT

Fig. 5. Graful tehnologic (GT) - aferent modelului de cămaşă, prezentat în figurle. 1,2

10
Tabel.nr.2 Identitatea grupelor tehnologice la nivelul procesului de confecţionare a
produsului CĂMAŞĂ

GRUPĂ DENUMIRE Conţinut tehnologic

1 Pregatire elemente mici Gulere, mansete, epoleti, clape,


Em buzunare, bride,
2 Pregatire elemente Faţă -
mari EM Spate - platca… mineci
3 Integrare elemente Feţe, Mâneci, – integrare
mici, in structura buzunare., clape, bride..
elementelor mari EmM
4 Asamblare -Pfc Constituirea structurii de bază a
produsului, prin asamblarea feţei
cu spatele–Montaj 1 – M1
Montaj final – M2, montare
guler, mineci, mansete,
prelucrări pe produsul finalizat
constructiv
5 Grupa de finisaj -Pf Prelucrări pe produsul finit
Finisarea umidotermică

II.5. Transpunerea grafului GT, în forma tabelară a procesului tehnologic (tabelul


nr.3).

SCOP, Formularea documentului tehnologic pentru procesul de confecţionare,


Documentarea activităţilor procesului tehnologic de confecţionare ca instrument suport
pentru proiectarea sistemelor de lucru aferente

Obiective:
- Definirea conţinutului transformărilor indicate prin „identitatea tehnologică” a modulelor
MCT (fig.5)
- Definirea identităţii dotărilor tehnice si tehnologice adecvate pentru fiecare fază.
- Asigurarea suportului informaţional pentru normarea activităţilor tehnologice

Mod de lucru:Se transpune reprezentarea în format graf (GT) a procesului de


confecţionare în format tabelar, prin completarea coloanelor din tabelul nr.3, având în
vedere gruparea fazelor tehnologice pe grupe şi module, în conformitate cu referinţele din
graful GT (fig.4) :
- În coloana 1, se indică grupa tehnologică,
- În coloana 2, se ordonează modulele MCT, corespunzătoare fiecărei grupe,
- În coloana 3 se transferă din graful GT numerotarea la şir a fazelor tehnologice,
- Formularea lingvistică explicită a conţinutului fazelor tehnologice, identificate la nivelul
fiecărui modul MCT, din structura grafului GT, se completează în coloana 4 *.

11
- Pentru definirea utilajului şi a dispozitivelor tehnologice alocate fazelor tehnologice,
se completează coloana 5, în baza cunoştinţelor de la disciplinele de specialitate
anterioare (PUCT şi TCT).
- În coloana 6*, se completează Norma de timp, pentru fiecare fază tehnologică.

4*.În perspectiva proiectării sistemelor de lucru (L2, L3), conţinutul fazei tehnologice
defineşte sarcina de lucru a sistemului, cu impact asupra metodei de lucru. În acest
context se impun cerinţe specifice privind formularea conţinutului fazelor tehnologice:
- terminologie şi expresie ligvistică clară şi concisă, care să nu permită multiple
interpretări.
- activitatea se va delimita la o singură intervenţie tehnologică, pentru materializarea
funcţiei scop a modulului MCT.
- se va indica obiectul şi topografia (localizarea) intervenţiei tehnologice.
- Ex: 1. Realizarea pensei pe faţa stângă. Realizarea tivului pe produsul finalizat.
- 2.Montarea mânecii în răscroială.
- 3. Îmbinarea feţei cu spatele pe linia umărului.
. 6*. În cadrul lucrării se vor prelua valorile din materiale suplimentare (Anexa 6;7-
10). Metodologia normării muncii, face obiectul lucrării de laborator nr.5.

Tabel nr.3. Expresia tabelară a procesului de confecţionare a modelului de cămaşă, fig 1;


Nr. Nt
Grup Conţinut Dotare tehnică şi
MCT Ft mi
a Fth tehnologică
h n
1 2 3 4*. 5 6*
Em 1 Termolipirea feţei de guler. presă de termolipit 0,25
2 Fixarea materialului de bază, peste maşina simplă de
inserţie, pe linia răscroielii gâtului cusut cu dispozitiv de 0,3
6 preformare
3 Imbinarea pe contur a fetei cu dosul maşină de cusut-
0,75
de guler corectat
4 Întoacerea şi călcarea gulerului presă cu şablon pt.
0,45
guler
5 Tighelirea gulerului pe contur şi linia masina simpla de
de răsfrâgenre. cusut, cu dispozitiv 0,6
limitator
11 5’ Însemnarea 1/2 şi 1/4 masa de lucru 0,25
26 Termolipirea manşetei presă de termolipit 0,35
27 Fixarea materialului de bază, peste maşina simplă cu
inserţie, pe linia de montare la dispozitiv de 0,45
mânecă. preformare
28 Închiderea mansetei pe liniile laterale. maşină de cusut-
0,8
corectat
10, 29 Întoarcerea şi călcarea manşetelor. presă cu şablon
10’ 0,5
pt.manşete
30 Realizare tighel ornamental manseta masina simpla de
cusut, cu dispozitiv 0,9
limitator.
4 22 Preformarea buzunarului pe linia de masă cu fier de călcat
0,2
deschidere
23 Preformarea buzunarului pe linia de masă cu fier de călcat 0,6

12
contur şi şablon
8 14 Aplicarea emblemei pe dosul de masina simpla de
0,4
platcă, pe semnele date la croire. cusut
EM 1 9 Surfilarea feţei dr. (F3) pe linia maşina de surfilat 0,5
. închiderii.
10 Preformarea feţei dr. (F3) pe linia masă cu fier de călcat 0,6
închiderii.
7 6 Asambarea componentelor feţei dr. maşina de surfilat 0,4
(F1,F2) pe linia secţiunii orizontale.
7 Călcarea asamblării pe. pe linia masă cu fier de călcat 0,4
secţiunii orizontale.. 5
8 Tighelirea feţei dr. pe linia secţiunii masina simpla de 0,3
orizontale. cusut, cu dispozitiv
limitator
12 11 Asambarea componentelor feţei dr. . maşina de surfilat 0,7
(F1-F2;F3) pe linia secţiunii verticale. 5
12 Călcarea asamblării pe linia secţiunii masă cu fier de călcat 0,5
verticale.
13 Tighelirea feţei dr. pe linia secţiunii masina simpla de 0,6
verticale. cusut, cu dispozitiv
limitator
5; 25 Fixarea marginilor îndoite a şliţului de maşina simplă cu 0,8
5’ mânecă. dispozitiv de
preformare
2 15 Fixarea prin coasere a faldului de la maşina simplă de 0,3
spate. cusut
16 Formarea faldului dublu, în exterior. masă cu fier de călcat 0,4
13 17 Asamblarea spatelui cu cele 2 plătci. maşina simplă de 0,7
cusut
3 18 Surfilarea feţei stg.. pe linia închiderii. maşina de surfilat 0,5
19 Preformarea feţei stg..pe linia masă cu fier de călcat 0,6
închiderii.
20 Tighelirea faţei stg, pe linia închiderii
masina simpla de 0,6
cusut, cu dispozitiv
limitator
21 Însemnarea poziţiei buzunarului aplicat masă de lucru 0,1
5
9 24 Aplicarea buzunarului e faţa stg. pe masina simpla de 1,1
poziţia însemnată. cusut, cu dispozitiv
EmM limitator

Pfc 14 31 Asamblarea feţelor cu spatele, pe linia masina simpla de 0,8


umărului. cusut, cu dispozitiv
limitator
15 32 Montarea dosului de guler în răscroiala masina simpla de 0,8
gâtului. cusut, cu dispozitiv
limitator
33 Fixarea feţei de guler pe răscroiala masina simpla de 0,7
gâtului. cusut, cu dispozitiv
limitator
16 34 Montarea mânecilor în răscroială. maşina de încheiat - 0,8

13
surfilat
35 Încheierea pe linia laterală a produsului maşina de încheiat - 0,9
şi a mânecilor. surfilat
17 36 Asamblarea manşetelor pe linia de masina simpla de 1,2
terminaţie a mânecilor cusut, cu dispozitiv
limitator
Pf 18 37 Realizarea tivului la termnaţia produsului maşina simplă cu 0,8
dispozitiv de
preformare
38 Însemnarea poziţiei butonierelor şi masă de lucru 0,2
nasturilor
39 Coaserea butonierelor pe linia de maşina semiatomată 1
inchidere şi la manşete. de cusut butonere
40 Coaserea nasturilor pe linia de inchidere maşina semiatomată 0,7
şi la manşete. de
cusut nasturi
41 Verificarea produsului şi curăţirea de masă de lucru cu 1
aţe. foarfece
42 Călcarea şi modelarea bulerului şi a presă specială de 0,3
manşetelor. călcat-modelat guler şi
manşete
43 Călcarea finală a corpului cămăşii. presa Vertomat 3,2
44 Împachetarea şi ambalarea produsului masă de lucru 2,7
finit

III.Exerciţii operaţionale:
Implementarea demersului prezentat/adoptat pentru studiul de caz (paragraf II), pe un
produs concret la alegere.
Scop: dobândirea abilităţilor practice privind proiectarea tehnologică a confecţiilor prin
metode ingineresti,
Obiective: operaţionalizarea individuală a metodologiei de proiectare tehnologică,
prezentate în paragraful II.
Modul de lucru:
III.A. Se va alege de către fiecare student sau pe echipe de lucru, câte un produs cu
sprijin pe umeri, sau pe talie, necăptuşit, existent în laborator.
III.B. Se vor parcurge paşii demersului de proiectare tehnologică, conform capitolelor II.1
–II.5, pentru produsul ales.

Competente- insuşite
Studentul stie:
 să întocmească Fişa descriptivă a modelului de produs, din punct de vedere grafic şi
lingvistic,
 să descrie şi definească componentele structural - morfologice a modelului de
produs,
 să stabilească interferenţele între modelul de structurare graduală a produsului si
modelul de structurare a procesului,
 sa identifice identitatea structural - constructivă, pentru fiecare modul MCT
 să elaboreze macrostructura modulară a procesului tehnologic, în forma de graf
(GSM),
 sa transpună identitatea structural – constructivă a modulelor MCT, in plan tehnologic

14
 sa elaboreze graful procesului la nivelul microstructurii (GT),
 să structureze procesul pe grupe tehnologice
 să transpună graful GT, în format tabelar, sa formuleze concis si coerent conţinutul
fazelor tehnologice, ca sarcini de lucru generate de produs pentru sistemul de
confecţionare.

15

S-ar putea să vă placă și