apitolul 11 .

GHEORGHE PELTECU, MIOARA IONESCU, RODICA

Vulva este un organ specializat reprezentând apro- La nivelul vulvei se pot dezvolta
ximativ 1% din suprafaţa corpului. Ea include muntele cu caracteristici histologice şi istorie naturală diferite
Venus, labile mari si mici, clitorisul, comisura posterioară, (tabelul 1).
vestibulul, structurile vulvare subepiteliale şi tegumentul Forme rare de cancer vulvar cuprind:
verucos, limfoamele, tumora de sinus endodermal,
Fiind un organ accesibil examinări! şi observaţiei zilnice, schwanomul malign, dermatofibrosarcoma protuberans,
precum şi datorită simptomelor uşor de recunoscut şi a uşu­ carcinomul cu celule Merckel.
rinţei biopsiei, neoplasmele vulvare ar trebui depistate în
stadii indpiente când este [1].
vulvar este o afecţiune malignă rar CANCERUL SCUAMOS VULVAR
nită, incidenţa sa 4% din
tractului genital vulvei
poate întâlni între 30 şi 90 ani şi este la femeile în postmenopauză. Prin
tare este între 60 şi 70 ani [3]. localizarea sa, cancerul scuamos vulvar ar trebui
Statisticile arată în anul 2008 în au
înregistrate 162 cazuri noi de cancer şi 1
................ ., ..'-' afecţiune. Incidenta bolii Tabelul
pe an [4]. Cea mai Origine Tip histologic o1o
vulvar Scuamos
Melanom
Bazocelular
Boala

Adenocarcinom
Seu amos

Sarcom
o diagnosticată precoce şi mai Pe ce au un caracter
multe ori diagnosticul tardiv se datorează ulcero-vegetant, cu tendinţă la necroză şi inva-
dând organele vecine. Metastazele la distanţă in organele
Etiologie vitale sunt rare, apar în formele avansate boala şi se
Este controversată încă 1 cu infecţia produc pe cale hematogenă.
HPV este evidentă în multe studii. Traditional, neopla-
zia vulvară intraepitelială (VIN) a fost considerată ca Drenajul limfatic
având un potenţial malign ea progresând către o Documentarea chirurgicală a invaziei ganglionare
leziune invazivă numai în persoanelor imunodepri- la baza abordării terapeutice. Labia mare, cea mică
mate sau în [7]. a modificată şi ditorisul direct în ganglion ii inghino-femurali
de observaţiile lui Jones [8] care a remarcat o incidenţă superficiali şi profunzi, apoi în ganglionii pelvini (mai ales
mare a evoluţiei leziuni învazive a leziuni- în iliac Clitorisul poate avea directe
lor intraepiteliale (VIN) netratate. Incidenta progresiei a de drenaj în ganglionii externi (suprapubian) sau
fost cu atât mai mare cu cât intervalul de timp supra- in cei obturatori (vena dorsală a clitorisului). Aceste
veghere a fost mai mare. pot explica metastazelor pelvine clitorisul
Există :eversul evoluţiei leziunilor induse HPV: este afectat [11,12]. Deşi au fost descrise căi directe
regresia spontană. Aceasta se întâlneşte la femeile tinere de drenaj între clitoris şi ganglionii pelvini, acestea au o
şi are o incidenţă de 11,6% (Jones, vezi [8]) importanţa clinică minoră (risc de metastazare < 3%).
Implicarea tipurilor oncogene de HPV este contra- Comisura posterioară a vulvei urmează căile de
dictorie [9,10]. O remarcă surprinzătoare întâlnită în naj ale labiilor.
majoritatea studiilor epidemiologice este prezenţa fuma- Riscul de metastazare ganglionară este proporţio­
tului. Factorii de risc întâlniţi la cancerul calului uterin nal cu dimensiunea leziunii vulvare. Leziunile clitoridiene
pot fi regăsiţi şi cancerul vulvar sexuali ....... " ""' ...t""""""'"'.,.." bilateral în
1
din cazuri. În general 1
multipli, antecedente de fumat). Testarea riscul de diseminare bilaterală creşte pe măsură ce leziu-
ADN-HPV a lnvazive a fost în nea invadează structurile mediane. Tnrir!<"int-.:. I"'M>OY"::li<"'i"'"->">'nl,"\1"
20-60% din cazuri (serotipuri 16 şi 18, dominant 1 dar şi ganglionare în stadiile chirurgicale ale bolii nu dep1ase:ste
tulpinile 30%. Incidenta metastazelor în ganglionii pelvini este
Din de vedere clinic se disting forme în medie 9% Aproximativ 40% din ganglionii cli-
cancer vulvar. Cea la femeile fumătoare, nic pozitivi sunt negativi histologic, în timp ce 20%
asociată cu prezenţa leziunilor HPV vulvare (condiloame) ganglion ii negativi clinic pot avea metastaze microscopice
Aproximativ 20% din pacientele cu ganglioni inghi-
no-femurali au ganglioni pelvieni cu metastaze.
Incidenţa ganglionare este rnr,ob!·:::.
profunzimea invazie! stromalel gradul leziunii, n.-o·?on'r ...
invaziei vasculo-limfatice, clinic aln.., ...,,.. 1,r•n• 1'"' ..

este mult mai mare.

Istoria naturală
Tabelul 2. Stadializarea FIGO a cancerului vulvar (2009).

stadiu fiGO caracteristici clinice/patologice

Stadiul I Tumoră limitată la vulvă
IA Leziune 5 2 cm în nt::uncrll"ll limitată la vulvă sau şi cu o invazie stromală s 1
metastaze ganglionare
IB Leziune > 2 cm în diametru sau cu o invazie stromală > 1 limitată la vulvă sau perineu, cu gan-
glioni negativi
Stadiul II Tumoră de orice dimensiune cu extensie la structurile perineale adiacente ( 1/3 inferioară a
1/3 inferioară a vaginului, anus), cu ganglioni negativi
Stadiul III Tumoră de orice dimenslune1 cu sau extensie la structurile perineale adiacente inferioară a
uretrei, 1/3 inferioară a vaginului, anus), cu ganglioni inghino-femurali pozitivi
IIIA (i) Cu o metastază ganglionară limfatică (~5 mm) sau
(ii) Cu 1-2 metastaze ganglionare limfatice ( <5 mm)
IIIB (i) Cu 2 sau mai mulţi ganglioni limfatici cu metastaze (~ 5 mm) sau
(ii) Cu 3 sau mai mulţi ganglioni limfatici cu metastaze ( < 5 mm)
IIIC Cu ganglioni pozitivi cu propagare extracapsulară
Stadiul IV Tumora invadea.t::ă alte structuri regionale (2/3 superioare ale uretrei, 2/3 superioare ale vaginului) sau
structuri la distanţă
IVA Tumora invadează oricare din următoarele:
(i) uretra superioară şi/sau mucoasa vagina!ă, mucoasa vezicală, mucoasa rectală sau este fixată la
oasele pelvisului sau
(ii) fixată sau cu ganglioni inghino-femurali ulceraţi
IVB Orice metastaze la distanţă incluzând ganglionii limfatici
FIGO: International Federation of Gynecology and Obstetrics
Profunzimea invaziei este definită ca o măsurătoare a tumorii de la cea mai cu.-.orl"iri::.l:~. dermică a joncţiunii
liu-stromă până la cel mai profund de invazie.

La tinere cancerul vulvar poate îmbrăca chirurgicală. versiunea FIGO din 2008, care
aspectul clinic al unui condilom. Leziunea vulvară este o modificare a versiunii din 1994 când stadiul I a
suspectă trebuie examinată cu un dispozitiv optic de fost subdivizat în două grupe (tabelul 2).
marire (lupă, colposcop) şi biopsiată. Biopsia se poate
face sub anestezie locală în ambulator, cu instru- Tratament
mente adecvate. Ideal ar fi ca fragmentul de biopsie rnr.nor·n al vulvar invaziv
fie prelevat la şi 1\..IUI;.IIIL.I;.II. [16, . Nu există o abordare
şi conjunctiv subiacent, astfel incat standard pentru toate O conduită optimă
logul poată evalua invaziei stromale. mai adecvat
Se ca excizia leziunii fie pentru tumora şi ganglionii
în cursul intervenţiei chirurgicale precum şi integrarea eventuală a r;;;,nlnr<::t-

încât chirurgul evalueze marginile rezec- rapiei şi a chimioterapiei în [18].

ţiei [15]. în consideraţie cea mai conservatoare
Examenul ,. ..... arndnn•r capabilă asigure vindeca-
a nu omite şi alte sau n.-o!T1':llin.-lo
HPV la nivelul tractului genital în centre cu
<=IC'LliHCll t">Vn,Or"tt:,nr">

de o echipă multidisciplinară, cu un volum adecvat de

Stadializare

159
 Conduita faţă de ganglionii limfatici regionali

Umfadenectam;a inghino-femurală
Ganglionii inghino-femurali reprezintă prima
de drenaj limfatic a vulvei. Evaluarea lor este necesară
atât pentru stadializarea bolii cât şi pentru stabilirea pro-
gnosticului ei. Pentru leziunile a căror invazie stromală
este s 1 mm riscul de metastazare limfatică este nesem-
nificativ astfel încât disecţia ganglionară fi omisă
[19].
Omisiunea ariilor în cazul lezi-
unilor invazive stromală > 1 mm) o
abatere de la conduita terapeutică standard. Recidiva Incizia de vulvectomie
ganglionară într-o arie neexplorată chirurgical se înso- Incizia •~~~··M~'"

ţeşte de o mortalitate foarte ridicată, ajungând până la

90% [20]. Conduita corectă faţă de ganglionii limfatici Figura 1. Tehnica celor trei incizii pentru efectuarea vul-
vectomiei radicale cu limfadenectomie inghino-femurală
regionali reprezintă singura modalitate de reducere a (modificat după Hacker N. et al. Obstet Gynecol, 1984;
mortalităţii in cancerul vulvar incipient [4]. 63:155 [17]).
Dacă explorarea ganglionară este indicată ea se va
face prin limfadenectomie inghino-femurală. Pentru a
avea acurateţe ea trebuie să fie completă. Nu se reco- este incizată şi se efectuează evidarea ţesutului adipos
mandă nici biopsia aleatorie a unei adenopatii palpabile şi limfoganglionar situat în trigonul femural, delimitat de
şi nici limfadenectomia superficială [21]. De asemenea, ligamentul inghinal şi muşchii sartorius şi adductor lon-
limfadenectomia pelvină nu îşi mai găseşte locul în tera- gus. O atenţie specială trebuie acordată evitării lezării
a cancerului vaselor femurale la acest nivel.
Marea a studiilor clinice în cazul
tumorilor unilaterale limfadenectomia unilaterală este o Biopsia ganglianu/ui sentinelă
opţiune corectă [13 1 21]. Leziunile care invadează struc- Statusul ganglionilor limfatici este cel mai important
turile mediane sau !abia mică sau prognostic al cancerului vulvar invaziv. În
comisura posterioară a vulvei nor'ocnr::> carea de a scădea morbiditatea semnificativă asociată
mie bilaterală riscului liml-r~r1flnPt;-nrniPi inghinale complete s-a recurs la bîop-
contralateral. sia ganglionului sentinelă.
Clasic, extirparea ariilor ganglionare şi a leziunii vul- de ganglion
vare se . Aceasta incizie fluture~, era glion al unui bazin care drenajul
însoţită de dificultăţi tehnice de cu a limfatic al unei tumori solide. Conceptul a fost
şi o morbiditate ~-''"''"'''-"'~-''"'' folosit în conduita melanomului malign şi are la

160
 Leziune invazivă un consens care stimulează individualizarea conduitei
chirurgicale în cancerul vulvar incipient (Tl). Principiul
de care trebuie se seama este de a realiza
cea mai conservatoare operaţie care este compatibilă cu
vindecarea bolii.
Vulvectomia radicală a fost considerată mult
ca intervenţia standard pentru cancerul vulvar invaziv.
Trecerea timpului şi investigarea supravieţuitoarelor
au că acest de chirurgie are efecte aev'ast,a-
a.
toare asupra şi
la femeile tinere.
------./ lui Iversen şi colab. [16L Burrell şi colab.
[25] şi van der Velden şi colab. [14] au demonstrat con-
vingător ca intervenţii chirurgicale mai limitate decât
vulvectomia radicală pot realiza un control local similar
acesteia 1 dar cu consecinţe psihosexuale mult mai mici.
Intervenţia chirurgicală conservatoare recomandată
pentru leziunile T1 (~2 cm) se numeşte excizie locală
b.
radicală (fig. 2). În profunzime excizia trebuie să ajungă
Figura 2 b. Excizia locală radicală a unei leziuni maligne până la fascia superficială a diafragmei
laterale. este realizată în profunzime până la fascia Sutura plăgii se recomandă să fie efectuată în două pla-
profundă, iar marginile ţesutului sănătos trebuie să aibă cel
puţin 1 cm. Modificat după Hacker N. et al. Obstet Gynecol,
nuri. Limita de siguranţă oncologică trebuie să fie de cel
1984; 63: 15 5 [ 17]. puţin 1 cm. Respectarea acestei limite asigură un înalt
grad de control local [28]. Atunci când recidiva locală
apare~ ea reflectă mai biologia tumorii decât o
Într-un studiu de revedere a literaturii, Makar şi colab. deficienţă
estimează ca identificarea cu succes a ganglionului sen- Excizia locală este mai uşor aplicabilă Iezi-
tinelă s-a făcut în 82,5% din cazuri utilizând tehnica situate lateral, la nivelullabiei mari sau la nivelul
colorantului intravital şi în 100% din cazuri prin tehnica comisurii posterioare a vulvei. Ele conservarea
radioactivă [24]. S-au înregistrat şi rezultate fals-ne- clitoridiene, foarte importantă pentru femeile
gative, dar incidenţa lor este Riscul de tinere.
ganglionară dupa biopsia a ganglionului sen-
tinelă este de 4-5%, în timp ce după limfadenectomia Stadiul I (T1)
este de Pentru tumorile cu diametru! ~ 2 cm şi cu restul vul-
._,._._...... ,... ~. de De Huila şi colab. in rân- o excizîe locală radicală .
,.....,.r.,,... .... t-"..,,~ .. cu cancer vulvar a ca acestea nu ....... ~...~...... ~.... la periferia
reztdtatelor fals non~u·t\IO ln"7Îr'T'IO":l invaziei stro-

Este recomandabil ca excizia

cale curative
marginile rezecţiei.
În cazul în care leziunea ,..,,.,,..,.,;:,,.~ ,,...\1 .."..,.., 1 ",

161
involuţia leziunilor vulvare VIN aflate la periferia unor Analiza morfologică a metastazelor de la nivelul
leziuni invazive [4]. ganglionîor inghino-femurali a sugerat a doi
La pacienta în postmenopauză se poate decide mai factori prognostici: mărimea ganglionului metastazat
uşor vulvectomia r.::~rlir~l::. şi prezenţa sau absenţa efracţiei capsulare a acestuia.
Pacientele cu ganglioni pozitivi < 5 mm au o supravieţu­
Stadiile II (T2) şi III (T3) ire la 5 ani de 90,9%, comparativ cu 41 16% pentru cele
Pacientele cu tumori în aceste stadii vor fi tratate cu ganglionii cu diametru! între 5-15 mm şi 20,6% pen-
vulvectomie radicală şi limfadenectomie inghino-fe- tru cele cu ganglionii cu diametru! > 15 mm
murală Rezultatele chirurgicale precoce sunt Studiile lui van der Velden şi colab. [31] au
de cele mai multe ori foarte bune. Defectele tegumen- ca chiar şi în cazul unui gan-
tare mari sunt rareori iar în aceste cazuri pot fi glion pozitiv, scade dramatic de la 88%
rezolvate incizii de relaxare sau la 44%.
pediculate.
Recurgerea la incizii separate pentru vulvectomie şi Conduita postoperatorie
limfadenectomie reduce mult riscul defectelor tegumen- !mobilizarea este recomandată în primele 2-3 zile
tare mari. postoperator pentru a cicatriza rea. Administrarea
Dacă tumora invadează meatul uretral se poate heparinei in scopul prevenirii tromboflebitei este reco-
rezeca porţiunea invadată fără a afecta continenţa mandată până la inceperea mobilizării pacientei.
urinară. Ca alternativă, se poate recurge la o iradiere Îngrijirea locală se referă la igiena perineală de
preoperatorie limitată !a tumoră pentru a putea recurge mai multe ori pe zi şi menţinerea drenajului aspirativ
apoi la o chirurgie mai puţin extensivă. 7-10 zile, în funcţie de cantitatea aspirată. O dată paci-
În cazuri particulare de tumori T3 care pot fi rezecate enta mobilizată sau mult la 7 zile se extrage sonda
chirurgical cu margini de siguranţă oncologică, excizia Foley şi se efectuează urocultura.
locală radicală poate fi aplicată în cazuri bine sell=cti~te. Antibioticele nu se administrează de
se limita de
puţin 1 cm incidenta recidivelor locale este ::::tcc,m::::tn::::t- Complicaţii postoperatorii
toare radicale. Cele mai complicaţii sunt lim-
focelul inghinal, infecţia, necroza şi dehiscenţa plăgii.
Boala avansată Folosirea tehnicii celor trei incizii a semnificativ
Dacă leziunea nu este rezecabilă chirurgical, se inri.non<r-~ acestor complicaţii, mai a dehiscenţei. În
poate radioterapia ulterior în care apar, este recomandat tratamentul
tentându-se tumorii cu limfadenectomie. Pentru care granulaţia şi per secundam.
defectelor se va recurge la Alte complicaţii care apar in perioada postoperatorie
fi de celulita,
tromboflebita profundă, hemoragia, embolia
rea:ovc1oma1 se infarctul sau osteita pubiană.
~c-nri~l~::. cu vulvectomie ..-.riir."l"> rrecvenra C(Jm[JiiG3tie este ''n-.!~nr!::all
pelvînă. În aceste cazuri rare, mo1rtaliitattea nr-.ar:lt-t·-.rta

este marei iar la 5 ani

Conduita faţă de ganglionii pelvini

inte-
vulvar invaziv.
nr"''""" 1""' de o mare

o alterna- Radioterapia
cancerului vulvar este n-.tll!t-irlic-rir,lin~::ar

162
trei sau mai multe metastaze ganglionare inghinale, cu
o macrometastaza (> 1 cm) sau în caz de efracţie cap-
sulară, indiferent de numărul şi diametru! ganglionului
afectat
Radioterapia preoperatorie este indicată în stadiile
avansate local ale bolii, ca o alternativa la exenteratîe,
în speranta că postiradiere condiţiile chirurgicale vor fi
ameliorate.
Sunt în curs de desfăşurare
radioterapiei în situa-
ţii: a) primară a leziunilor de dimensiuni mici
situate clitoridian sau paraclitoridian, la tinere
[32); b) postoperator, pentru a preveni recidiva locală,
la pacientele la care marginile rezecţiei au fost pozitive
sau :S5 mm [33].
Câmpul de iradiere va cuprinde în general aria vul-
vară şi ganglionii limfatici inghino-femurali. Iradierea se
realizează cu fotoni cu energie înaltă > 10 MV, fotoni
4-6 MV sau Co60. Suplimentarea la nivelul patului
tumoral se poate realiza prin utilizarea unui fascicul de
electroni cu energie de 6-9 MeV sau a implantelor inter-
stiţiale [34].
Radioterapia adjuvantă (postoperatorie)
Pentru stadile I-II tratamentul este indicat
în cazul tumorilor cu de <1 cm, invazia
spaţiului limfovascular, afectarea ganglionilor limfatici
sau extensia extracapsulară [35]. Doza totală reco-
mandată este de 60-70 Gy (50 Gy cu fotoni urmată de
suplimentarea dozei cu electroni pe aria vulvară) [34].
Radioterapia neoadjuvantă (preoperatorie)
Intervenţia chirurgicală este in multe cazuri inefici-
în tu morile avansate locoregional III- IVA),
de aceea accentul se pune pe tratamentul preoperator
rnrrr.".·ntr-ln C) [36,37]. Doza
peratorie este de 45-50 Gy. În anumite cazuri se poate
sup!imE:nta ..",r~,;,.,+-",,.",,..,j." la tumoral.
Radioterapia definitivă
În cazul ,..,."r·ilO'tnf-.ol/"\t"
chirurgia de primă intenţie nu este fezabilă, fie din cauza
extensiei bolii, fie din cauza bolilor asociate [38]. De
obicei, aceste cazuri beneficiază radioterapie (RT),
neoadjuvantă sau definitivă [39,40], dar adăugarea chi-
mioterapiei concomitente cu 5-FU sau 5-FU şi cisplatin
poate duce la obţinerea unor rezultate mai bune in ceea
ce priveşte ratele de răspuns şi intervalul liber de boală
(DFS} [ 41-45]. Patru trialuri clinice de faza a II-a au
investigat administrarea concomitentă de 5-FU cu/fără
ricr-.l::ttin şi RT. Ratele de răspuns au variat 53%
şi 89%, iar DFS 47°/o şi 84%. Durata de
•rrn::t ...,,."' a fost de 37 de luni.
GOG desfăşoară un studiu care evaluează utilitatea
chimio-radioterapiei cu intenţie neoadjuvantă [ 46].
Pentru cancerele recurente nu există un standard
de chimioterapie sau alte tratamente sistemice eficiente.
Pentru aceste paciente se recomandă includerea într-un
tria! clinic. Studiile clinice în desfăşurare utilizează cispla-
tin, paclitaxel, docetaxel, topotecan sau agenţi biologici
activi [47].
Recidiva
Aproximativ 15-40% din pacientele cu cancer vulvar
invaziv pot dezvolta o recidivă după tratament. Cel mai
important factor predictiv al recidivei este statusul gan-
urmat de statusul marginilor rezE~ctu:l.
Aproximativ 70% din recidive au o componentă
locală. Prognosticul este corelat cu topografia recidivei.
Astfel, reci diva la distanţă de tumora primară (> 2 cm faţă
de cicatricea operatorie) are un prognostic bun {66,7%
din paciente la 3 ani), în timp ce recidiva la
nivelul tumorii primare 2 cm) are un prognostic rezer-
vat (15,4% din supravieţuiesc la 3 ani).
Terapia recidivei este chirurgicală şi
atunci când este limită de
pe oncologică.
preo- chirurgie pta!St:lca.
Reci diva fi exnzata optimal
fi ,"...r.l::.nra inter-
Prognostic
163
5 ani a pacientelor cu ganglioni pozitivi şi după numărul
ganglionilor afectaţi. Astfel, în caz de 3 ganglioni pozitivi
supravieţuirea este de 19,2%, iar în caz de 4 sau mai
mulţi ganglioni, 13,3% [48].

BOALA PAGET

Este o leziune intraepitelială rar întâlnită, putând

fi uneori cu carcinom invaziv
{10-12%) sau cu un adenocarcinom (4-8%). Extensia
anus va şi unui adenocarci-
nom anal [49].
Este o boală a femeii în postmenopauză, tabloul
clinic fiind dominat de prurit Macroscopic leziunea are
Figura 3. Melanom vulvar (colecţie Praf. Dr. G. Peltecu).
aspect eczematiform şi apare în regiunea acoperită de
păr a vulveir extinzându-se spre coapse, muntele Venus
şi chiar fese.
Deosebirea faţă de carcinomul vulvar in situ con- MELANOMUL
stă în faptul în boala Paget leziunile microscopice
depăşesc de obicei limitele macroscopice. Din acest Melanomul vulvar este rar. Este mai frecvent la
motiv excizia chirurgicală trebuie însoţită de exa- femeile de rasă albă, cu istoric familial de melanom sau
menul extemporaneu pentru a certifica îndepărtarea nevi cutanaţî pigmentaţi, dar pot fi si leziuni de novo.
completă a leziunii. Ca topografie afectează mai ales clitorisul şi labiile mici.
Tratamentul recomandat este şi în Orice leziune a vulvei va trebui sau
exc1z1a sau vulvectomia radicală, ambele excizată (fig. 3).
cu verificarea marginilor de rezecţie. În cazul unei Iezi uni Stadializarea FIGO pentru cancerul vulvar nu este
invazive limfadenectomia inghinală se impune. aplicabilă melanomului, deoarece prognosticul este legat
Recidiva locală se poate produce la mai mulţi ani de profunzimea invaziei şi nu diametru! leziunii. Se
de la operaţie, de obicei sub forma unei leziuni in situ. poate recurge la clasificarea Clark, deşi nici aceasta nu
Aceasta se de obicei, chirurgical. este adecvată, sau la sistemul de stadializare al melano"'
mului cutanat modificat de American Joint Committee an
Cancer în 2002 [50].
CARCINOMUL VERUCOS Tratamentul Pentru leziunile

excizia
cu o 1-2 cm şi limfade-
nectomia inghinală dacă invazia > 1 mm.
ca tratament

între

CARCINOMUL GLANDEI BARTHOLIN

164
 Carcinomul glandei Bartholin poate îmbrăca mai BIBLIOGRAFIE
multe aspecte histologice (adenocarcinom, carcinom
L Hacker N, et al. Conservative management of early vulvar can·
scuamos, carcinom cu celule de tranziţie, carcinom chis- cer. Obstet 1993;71:1673-1677.
tic adenoid). 2. Jemal A1 Tiwari RC, Murray T, Ghafoor A, 5amuels A, Ward E, et
Tratamentul chirurgical constă in excizie locală radi- al. Cancer statistics 2004. CA Cancer J Clin 2004;54:8-29.
3. Aasink AC et al. and of squamous
cală cu limfadenectomte tnghino-femurală ce!l cardnoma of the vulva. Eur Obstet Gynecol Reprod Biol
Tratamentul conservator (hemivulvectomie sau exci- 1993;48: 111-115.
zie radicală locală) fără 4. Hacker NF, Barlow E. Vulvar Cancer. In: GC Peltecu and CG
Trope, editors. "Gynecologic Onco!ogy"l The House of
similare [52]. Iradierea postoperatorie scade riscul de the Romanian Academy, Bucharest, 2010.
recidivă locală. 5. Hampl M, 5, Hampl JA, Rein D, et al. New aspects
of vulvar cancer: changes in localization and onset Gynecol
Oncol 2008;109:340-345.
Andersen BL, Hacker NF. after vulvar
ADENOCARCINOAMELE VULVEI surgery. Obstet Gynecol, 1983;62:457-462.
7. Buscema J, Woodruff JD, Parmley TH, Genadry R. Carcinoma in
Adenocarcinoamele vulvei pot apare la nivelul glan- situ of the vulva. Obstet Gynecol1980;55:225-230.
8. Jones RW, Baranyai J, 5table 5. Trends in squamous cel! car-
dei Bartholin sau în asociere cu boala Paget. cinoma of the vulva: the influence of vulvar intraepithe!ial
O formă particulară prin agresivitate o reprezintă neaplasia. Obstet Gynecol 1997;90:448-452.
adenocarcinomul scuamos, numit şi cilindrom, în fapt un 9. Rusk D, Sutton GP, Look KY, Roman A. Analysis of inva-
sive squamous cell carcinoma of the vulvar intraepithelial
carcinom al glandelor sudoripare ale vulvei. neoplasia for the presence of HPV DNA. Obstet
Tratamentul constă în vulvectomie radicală cu Iim~ 1991; 77:918-922.
fadenectomie inghino-femurală bilaterală. Radioterapia 10. Hording U, Junge J, Daugaard 5, Lundvall F, Pouisen H, Bock
l Vulvar squamous carcinoma and papillomaviruses: indications
postoperatorie scade riscul de recidivă locală.
for two different etio!ogies. Gynecol Oncol 1994;52:241-246.
Supravieţuirea la 5 ani este descurajantă {5,6% Chu J, Tamini HK, Figge DC. Femural node metastases with
comparativ cu 62,3% pentru carcinomul scuamos). negative nodes in early vulvar. Am J Obstet
1981;140:337-341.
12. Hacker NF, Nieberg RK, Berek JS, LD. Superficial
invasive vulvar cancer with nodl metastases. Gynecol Oncol
CARCINOMUL BAZOCELULAR 1983;15:65-77.
13. !versen T, Aas f-1. Lymph from the vulva. Gynecol Oncol
1983; 16:179-189.
Este o tumoră rară ce apare de obicei în postmeno- 14. van der Hacker NF. Update an vulvar carcinoma. In:
pauză la nivelullabiei mari. Leziunile sunt de dimensiuni RottlentJerQ ML, ed. controversies and
mici şi au aspect ulcerativ, cu margini bine delimitate. new developments. Boston: Kluwer 1994; 1O1-119.
15. Hacker NF. Vulvar cancer. In: Berek 151 Hacker NF, ed. Practica!
Ca şi bazalioamele cu alte localizări metastazează rar şi
Gynecologic Philadelphia, Uppincott Williams &
local. puţin r::uiiii'\CCinc:i!hilo
Wilkins, 2005;543-583.
este chirurgical şi excizie 16. lversen T, Abeler Aalders J. Individualized treatment of of
I carcinoma of the vulva. Obstet Gynecol 1981;57:85-89.
17. Hacker NF, Berek J5, Lagasse LD, Rl<, Leuchter RS.
lndividualizatîon of treatment of for stage I squamous vulvar
cancer. Obstet Gynecol1984;63:155-162.
SARCOMUL VULVAR 18. HD. Management of vulvar cancer. Cancer
1995;76:61:53-74.
19. Atamdede F, D. node r::>r11rronra
o local excision for microinvasive vulvar carcinoma. Obstet
mari. Din acest 1989;34: 125-129.
20. JM, Hammond IG. Pelvic node dissection în
este cel mai întâlnit.
the treatment of vulval carclnoma: it necessary? BJOG
Metastazele n~::U'1ti"'llll"\n
21.

22.

65
24. Makar APH, Scheistroen M, van der Weyngaert D, CG. 4L Thomas GM, Dembo AJ, Bryson se, et al. Chang!ng concepts în the
Surgîcal management of stage I and II vulvar cancer: the role of management of vulvar cancer. Gynecol Oncol42 {1}: 9-21, 1991
sentinel node biopsy: review of the literature. Int J Gyn Cancer 42. Russell AH, Meslc JB, Scudder SA, et al. Synchronous radiation and
2001;11:255-262. cytotoxic for locally advanced or recurrent squa-
25. De Huila JA, Ansink AC, Tymstra T, van der Zee AGJ. What doctors mous cancer of the vulva. Gynecol Oncol47 {1): 14-20, 1992.
and patients think about false negative sentinel lymph nodes in 43. Berek JS, Heaps JM, Fu YS, et al. Concurrent dsplatin and 5-fluo-
vulvar cancer. J Psychosom Obstet Gynecol 2001;22:199-203. rouradl chemotherapy and radiation therapy for advanced-stage
26. Gan S, Magarey C, Schwartz P, Papadatos G, Graham P, Valentine squamous cardnoma of the vulva. Gynecol Oncol 42 {3): 197-
J. Women's choice between sentinellymph node byopsy and axil- 201, 1991
lary dearance. ANZ Surgery 2002;72:110-113. 44. Koh WJ, Wallace HJ 3rd, Greer BE, et al. Combined radiotherapy
27. Burrell MO, Franklin EW III, Campion MJ, Crozier MA, and chemotherapy in the management of local-regionally advanced
Stacey DW. The modified radical vulvectomy with groin dls- vulvar cancer. Int J Radiat Oncol Biol Phys 26 809-16, 1993
sectlon: an eight-year experience. Am J Obstet Gynecol 45. Thomas G1 Dembo A, DePetrillo A, et al.
1988;159:715-722. motherapy in vulvar cardnoma. Gynecol Oncol 34 253-7,1989
28. Heaps JM, Fu YS, Montz FJ, Hacker NF, Berek JS. Surgical- 46. Keys H: Gynecologic Oncology Group randomized trials of com-
patho!ogic variables predictive of local recurrence squamous bined technique therapy for vulvar cancer. Cancer (4 Suppl):
cell carcinoma of the vulva Gynecol OncoL 1990;38:309-314. 1691-6, 1993.
29. Stehman F, Bundy B, ThomasG, Varia M, OkagakiT, RobertsJ etaJ. 47. Clinica! Trials
Groin dissectîon versus groin radiation in cardnoma of the vulva. • Phase II Clinica! Tria! On Taxol As Single Agent In locally
GOG Study. Int J Radiat Oncol Biol Phys 1992;24:389-396. Advanced And/Or Metastatic Or Recurrent Vulva Cancer
30. Origoni M, C::;ide!i M, Garsia 5, Carinelli SG, Ferrari AG. Not Amenable For Surgery And/Or Radiotherapy - drug:
Prognostic value of pathololcal pattems of lymph node positivity Paclitaxel (NCT00014599)
in squamous cell carcinoma of the vulva stage III and IVA FIGO. • A Phase II Trial of Radiation Therapy and Weekly Cisplatin
Gynecol Oncol 1992;45:313-316. Chemotherapy for the Treatment of Locally-Advanced
31. van der Velden J, van lindert ACM, Lammes FB, ten Kate FJW, Squamous Cel! Cardnoma of the Vulva - drug: Cisplatin
Sie-Go DMS, Oosting H et al. Extracapsular growth of lymph (NCT00068406}
node metastases in squamous cell cardnoma of the vulva. • Vacdne therapy and detection of îmmunologic responses
Cancer 1995;75:2885-2890. with human papillomavirus 16 e6 and e7 peptîdes In patlents
32. Jones RW, Matthews JH. Early clitoral carcinoma successfully with metastatic or locally advanced cervical cancer/vulvar
treated by radiotherapy and bilateral inguinallymphadenectomy. cancer- drug: HPV16 E7 peptide 1 synthetic HPV16 E6 pep-
Int J Gynecol Cancer 1999;9:348-350. tide (NCT00019110)
33. Podratz KC1 Symmonds RE, Taylor WF. Carcinoma of the • A Phase 1 Study of Weekly Oral Topotecan in GyrleCl>IDQiiC
vulva: of treatment failures. Am Obstet topotecan
1982; 143:340-345. • Phase I Study of Metronomic Daily Dosing of Docetaxel in
34. 5. Cliford Chao, Carlos A. Perez, Luther W. Brady. Vulvar Women Wîth Progressive or Recurrent cancer
Cancer from Radiation Decisions second drug: docetaxel {NCT00267885)
edltion, 2002. 48. Beller U, Quinn MA, et al. Carcinoma of the vulva: The 26th
35. de Hullu JAr Van der Avoort IAM. Oonk MHM, van der Zee AGJ, Annual Report on the Results of Treatment In Gynecological
Management of vulvar cancer, EJSO 2006 1 825-831. Cancer. Int J Obstet 2006;95:57-527
36. de Hullu JA, van der Zee AGJ, and 49. Fanning J, Lambert l, Hale TM, Morris Schuerch C. Paget's
in vulvar cancer, Critical Reviews in disease of the vulva: prevalence of associated vulvar adenocar-
2006;60:38-58. cinoma, invasive disease and recurrence after
37. Kufe D, Bast RC, Hait WN et al. Neoplasm of the vulva and exclsion. Am J Obstet 1999;180:24-27.
vagina, in cancer Medicine 2006;7: 1488-1497. 50. Kim O, Reintgen DS, Balch CM, for the ATCC Melanoma
38. Thomas G, Dembo A, J. Concurrent radiation and chemo- Committee. The new melanoma staging system. Cancer Control
therapy in vulvar carcinoma. Gynecol Oncol 1989;34:263-267. 2002;9:9-15.
39. Perez CA, PW, Galakatos A, et al.. Radiation in . 51. Phill!ps Gl, Twiggs LB, Vulvar melanoma: a microsta-
management of carcinoma of the vulva with on con- Gynecol Oncol 1962;14:60-87.
servation Cancer 71 3707-16, 1993. 52. LJ, Sneige Gershenson DM, McGuffee VB, Abdui-
40. Slevin NJ, Pointon RC: Radical for cardnoma of the Karim F, Rutledge FN. Bartholin gland carcinoma. Obstet Gynecol
vulva. Br J Radiol62 145-7, 1989. 1986;67:794-801.

166